O (Zs)

4-1

=.1. r-1

A\

ORTIIODOXA ROMANA
ThInmf (Teioacu 8cbrsiagficu

ANUS., vzz 1\To

IANUARIE.

ci8
'r ABEL.

-* MATERIEI

pag.

111'

CAI

1111

I Apel dare preotii t,ii

erestinii romilni orthodoxi

pag.
fia in Biaer. prim itivii 34
VI Urare
48
.-(4(

II Facultatea de Teo111,i

11,11

1(11

(
it

VII Cartea Pastorali

a halt Prea SAO-

tului Areldepiseop
i Mitrop. al Moldove si SUcevei
51
11
21 7 VIII Sumarele edint
V Chntarea E;i Imnogra453
St. Sinod
I!

logie
III Biserica autocefalii
din Elada
IV Petri' Movilii

k-

BUCURESCI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
34, Strada Principa(. ele-Unita, 31

ssl

71)4.

1833..
_^

-Ljz,43D

-1ar

4g) 4,3> 4&.W

lUtEtra.

vittmrtr.,

oLIO t

40g- cg--4

L';
.....,

(SECTIA
1S-': C..),"
www.dacoromanica.ro
i,....

ANTI VII.

BUCURESVID IAKUAILIF 1883

No. 1.

BISERICA ORTHODOXA ROMANA

JURNALTI PERIODICIT ECLESIASTIOt

..A.P.A.RM 0 DATA PE I.;LT1NT.A.

Predicts cuventul"

IUBIT1 PREOTI SI CRES121

Plini de recunoscinta, pentru incurajarea ce de la
prima aparitiune atT data acestul (part, eminamente
bisericescii, membrii comitetului redactors se simtti
fericitT de a v6 anunta continuarea lug si in anul
1883, sea anul VII-lea al editaret
Materiele ce se vor insera vor fi tot in limitele programulul St. Sinodti, variindti din ce in ce.maT multi
cu, cestimg de actualitate, privitdre la interesul Bisericei si al clerului.
Nu ne indoim ca, in interesul imbogatiref literaturd. bisericesd cu diferite materiT relative la cunoscintele ce trebue sa alba anti preotti, precum qi
orb si ce crestina in genere, vom avea si in decursul
acestui anti concursul iubitorilor de lumina preog
i cretini.

i credinta ndstra in aasta este cu atftta maT

mare, cu off' constatam cu mare mult6mire, ca clerul in genere a inceputa a se interesa, i IIISUY, eau-

tandil si propunendil mijloce de inbunatatire din

www.dacoromanica.ro

1UBIT PREOTi

CREMNi

mad multe puncte de -vedere : intelectualk morals

i materiala, aceia ce se constala prin congresul

preotilor tinutu la finele lunei Noemvrie, prin reinceperea charuluT Orthodoxula, precum qi prin infiintarea unui nod c.i.ard eclesiastic intitulatd. Biserica Romans ".
Biserica n6stra are necesitate de multe inbuna-

tafiri, si prin urmare qi de a fi sustinuta din mai

multe laturi ale stile.
Fie dar, ca Dumnecleti ss bine-cuvinteze ostene-

nelele tuturor celor ce lucrezg si sustin interesele

Santa n6stre Biserid qi a natiund roman. Iar

Dumnecleul pAceT, al dragosteT i al indurArei, dupre

cum se exprim6, Santul Apostol, stt, ne dea nou'a tuturor una sg, gandimd qi sd, lucrAmfolosul si prosperitatea Bisericei si a natiunei.

Prqedinte Comitetului

t Archiereul Silvestru B. Pitestenu.

.ATI-640"

www.dacoromanica.ro

Ina lt Prea Sfincite Stapdne!

Prea S, fin

Parinft !

of

Domnule lifinistre!
De mult mi am pus eil acesta intrebare pentru ce tete natiunile,
fie barbare, fie civilizate,tot-de-una at avut yi au o Religiune, o Biserica, un cleru, seg o class de 6meni puyi 4n serviciul religiunii Y i eta
ce convinctiune am dobandit. Omul, pentru ca sa pea -teal in societate;ea fiintg rationala gi liberg, yi ca societatea omenesca, sa, prospereze

yi sg, procure fie-carui membru al ei o parte din acea prosperitate comuna, are trebuintg mai anteiti de tote a fi pus In leggturg mortal cu
Creatoriul seil,Dumnesleu,de la carele el sa se inspire In curgerea vieget, yi en a cgruia vointa yi legi eterne el se: cenformeze lucrarile sale
-opienerTI aa ca el sa presinte in sine dupre putinta sa kipul gi asemenarea lui Dumn.esleii pe pgment. Cu alte euvinte : In omu trebue
sa se desvolte mai Anteiti de tote simtul religios yi conyciinta morals,
carea sit p6tg dirige la bine vointa yilucrarea multi" In viata sa yi sa-lu
ferescg de rele, care due la per4ere yi individul gi societatea. De aceea
o data cu societatea, s'a instituit yi Biserica, ca depositary a invetamentului religios yi moral, precum yi clerul, ca daseglu, earii sa propage gi sa, clisvolte In societate simtul religios yi principiele morale,
de care societatea are trebuintg, pentru desvoltarea yi prosperarea sa.
Eta dar, mi am slis, care este rolul Bisericel yi al servitorilor eI in

societatea : Dasellia in sfera religiunii yi a morales. Eta pentru ceDomnul Christos a sliEt Apostolilor : Vol slinteti lumina lumei voi
stintetT sarea pgmentului. Uude nu'l lumina, total se intunecti unde
nu-i sane, acolo vine putrejunea.
Tog Omenii geniali, to organisatorli yi reformatoril societatilor
omineyei au recunoscut, ca omenirea nu pote prospera altfelitt, de cat
&vend de bask a activitklit sale credinta in Dumneeire, credinta in
nemurirea sufletulul gi in viata eterna dupes naortea corpului; ea dupes
morte fiecare omit are sa dea semg creatoriului seu despre faptele, ce

www.dacoromanica.ro

VACULTATEA DE THEOLOGIE

a severgit fn viata actualh; a faptele omenesci trebue se, fie conforme

cu vointa gi Cu legile stabilite de creatoril fn nature. Pe aceste credit*
se bazaze legile gi institutiunile cele binefecetOre ale societatii. Fere,
densele ml este In stare nimene a guverna Dmenirea; ea devine sel-

batice gi feroce, perde tipul gi asemenarea lui Dumneclee. Aceste

convingere a tuturor eanenilor profund-cugethtori este gi a fost totde-una aga de puternice, ch, ei n'aii Incetat a sustinea cu tote puterile
for prestigiul Religiunei gi al moralei. Aga Domnitorii, cat gi particularii ae. Infiintat pretutindinea Biserici, lean inclestrat Cu mijloce
materiale, pentru a fnlesni cat se pete mai mult propagarea adeverurilor religiose gi morale. An infiintat Monastiri, ca centrturi de curtura
religiose gi morala, uncle necontenit se, se peta forma dascalii, carii sit
-propage Religiunea gi morala. S'ah sirguit a radica gi sustinea prestigiul clerului, ca el, cat mai nelmpedecat gi mai cu drag se, pea' Implini
greua misiune de predicetoriii al religiunel gi moralei. i In adevere,
Biserica pretutindinea a fost un puternic motorti al civilisatiunh gi desvoltarei omenirei, mai cu soma In statele chregtine.
Tot de acesth socotinte au Lost i Romani!, dela mare pane la midi,

In tote epocele esistentei nestre nationale. Cele mai veld, mai numerese gi mai Insemnate monumente nationale ale nestre stint Monastirile gi Bisericele. Nu este nici nub loch, In care stint grupatiRoraanit;
fie orag, fie sat, fie un atm kiar mic, under se nu se inalte una see mat
multe Biserici cu cele de trebuinte, pentruserviciul religios. Domnii, boerii, negutetorii,mognenii,teranii muncitori, top pare ce s'au Intl-emit a
gi pune obolul for In serviciulDumnesleirel pentrubinele omenirei. Prin
credinta for religiose, propagate de Biserice, s'ae inspirat ei fn faptele
for eroice, gi In suportarea grelelor ispite, nenorociri gi primejdii, ce
all curse multe secule asupra natiunii ndstre. La ei ideea de nationalitate a fost contopite cu Religiunea. Monastirile cu deosebire ae fost
iubite gi respectate de tots. Ei acolo citphtau none forte morale Intru
suportarea nevoilor gi greutAtilor. Ele mult timp ae fost la not stole
de pietatea gi morala chregfine.Ele ne an dat pestoriicei mai Ins emnati
ai bisericei: Mitropelitii gi Episcopii, carii mai tot-de-una ae lbstmodele
de virtutI chregfinegei; ba, unit dintre dengii s'ail destine kiar gi prin
culture, intelectuale, gi s'ail recut inotorii culturel 'nestre nationale.

Aceste mare bash morala a societlitii credinta religiose, cu ,area

s'a ilustrat tera nostril, gi stremogii nogtri, esiste gi astasli In convingerea mares majoriteti a poporului nostru In tete clasele. Dovada avena,
ca gi acum, cagi in trecut videm necontenit redicenduse templuri fruL

mese, la care cu plecere contribue top dela mare pttne, la mice, gi

prin orage gi prin sate. Dar ceea ce ne lipsegce este deschlia biseri,
coach', adica predica Religiunei gi viata conforms cu principiele morale ale religianii ehregtiue, mai enteiu de tote in clere ; ciici el trebue

www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE THEOLOGIE

sa fie in acestg privire lumina /mad si sarea pamatutut Acesta lipsa

este cu atata mai vedita, cu cal in timpul nostru ideele subversive ale
unor nenorocite doctrine n6ue gi inumane capeta pe t6tg sliva mai molt
teremt. In Verne cele culte, gi de acolo, fare nict o trebuinla a societatii nOstre, se furigeza gi la nol, gi acaperezg minfle pi inimele, mai
ales ale tinerimeT neesperiente, carea firegce este iubit6re de hovisme

In ac6stg positiune amenintetOre, nu este destul, ca clerul nostru

sa stea In positiunea sa clironomisitg din trecut, de -a urma flume prescriptittnile pentru savergirea cultului diving prin Biserica, gi apoia'gi
&guts, de ale sale propriT interese. Clerul romanti trebue sa aiba con.vingerea, ca mai antoit. de tote el este urmagt al Apostolilor, el, ca gi
dengii, trebue sa predice Religiunea In scOlg, in Biserica, in adunarile
particulare, sa," o apere, sa mustre, sa dojeneseg, cum dice Apostolul,
pre eel' neintelepti cu vreme gi Para de vreme, gi in tat locul, pi sa dea
in viata gi faptele sale esemplu pre cat de devotament religios, pre atata
gi de fnalte moralitate evangelical ca vesland 6menii faptele lui cele
bune sa, nagr6sca pre Tatal cerescu, precum slice Santa Evangelie, gi
sa se fndemne gi el a urma esemplul eel bunt..
Se fnIelege, ca preotul, ea sa pOta eta cu demnitate pe acesta fnalta
treptg a posifunii lui, inalta gi primejdi6sa, trebue sa fie cu multa ingrijire preparat, instruit gi educat. Trebue IA fie, cum slice Apostolul,

fnarmat cu tote armele lui DumneVill cu alte cuvinteti trebue o

mare cultura intelectualg gi morale, cu deosebire theologica gi disciplinarg. De aceea videm in tote Statele chregtine civilizate, algturea
cu alte institute de educatie gi instructie, sc6le gi institute theologice,
sub deosebite numirT, pentru instruirea gi educarea speciala, a cleruluT.

Acesta mare trebuinp, de o ingrijita culture a clerulul se va face gi

mai simtitg, and ne vom stramuta cu gandirea In raijloculpoporului
muncitorit, a poporului, carele este temelia lard. Acest bunt poport,
fiind din pruncie gi pane la morte ocupat cu munca, pentru chrana sa
gi pentru a tuturor claselor societaff, el nu are timp, and sa se ocupe
cu cultura sa spirituals, afarg de DuminicI gi serbatori, cand se duce
In Biserica. Biserica dar este sc6la luT; acolo trebue sa i se dea lui
leciele trebuitOre, pentru cultura lul spirituals, acolo trebue sa i se
innobileze sufletul gi inima ; sa, i se comunice provisiunea neceqarg
de cunogeinti gi sentimente, pentru Imbarba,"tarea lul, pentru apgrarea
lui de ispite, pentru domolirea pasiunilor selbatice, pentru regularea
vietei luT gi pgzirea de visiT. Preotul trebue sa. fie conductorul moral,
pedagogul educatorit gi invetetorital poporulul. Fara acesta facile aprinsg, fh intunerieul ignorantei gi al inmoralitglii, ce intigura gi fnabugesce spiritul gi sufletul poporulul de jos, el devineugor prada vitiflor;
relele deprinderi gi lipsa de principiisamelose fl imping la destramgri
gi in crime, care sgudue intrega societate.

www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE THEOLOGIE

Trebuinta de o cultura mai mare a clerului in timpul moderns s'a

grata de mult timp i in tera nOstra. De aceea s'aiiinfiintat in tote eparchiele cate o scola pentru cultura clerului, unele mai timpuriti, altele mai tarsliil, i prin legl s'a oprit a se radica la trepta preoieT alto
tiersone, aura de eel ce vor fi severit cursurile seminariale. Dar q
marturisesc cu durere mare, ca fieminariele n6stre, afara de midi' esceptiuni, care trebue, sa le socotim ca fenomene extraordinare, n'aU
dat inch' rodele ateptate de la ele. Elevit, CO estt din ele, glut lipsiti de
cunoscintigsfint ne desvoltap intelectualminte i moralminte,sfint mai
de tot nepreparati pentru marea servire a conduceret spirituale a parochienilor; fara cunoscinta, Santee Scripture, i a canOnelor, Para sen-

timente religiose, fara, devotamentul apostolic de a servi mantuirei

fratilor lor,fark,cunociinta de marile datorinp morale, ce iea asupra1
un preot inaintea lui Dumne4.ert i a Omenilor. Aceti preoti Bernina-

riot' nu due cu sine la parochiele lor, de cat facultatea de a Bevel*

cultul divin Duminicele iSerbatorile i cele-l'alte oranduele biserice
ci,cu care traditional shut deprin1 bunii chretini Romani. Adica, tot
aceea ce faceat. i preopi neseminariti mai dinainte. Inima i inteligenta poporulut sta Inca necultivata, ca un pament intelenit, ce atepta
plugul i sementa cea nobilrt, ca ea sa rodesca spice frumose in loci
de bureni.
Cause le, pentru care nu se ivescii la not Inca lucratori in via. Dom nuluT, ca sit me esprim cu euvintele Santee Scripture, shut mai multe ;
dar acum me voiil margini n.umal la una, carea o cred principala ; ea
este, ca not nu avem Inca prin seminarii, afara dory de pre amid esceptiuni, nu avem, slit, profesort, calif sa, pota forma bunt ppi devotati
'Aston' as turmei lid Christos. Nu pop sa eel de la elevi mat malt, de
cat ei as dobandit de la invetetoril lor.; ckci, precum slice Santa Evangelie, ajunge ucenicului sa fie ca dasc6lul see. Profesoril notri

prin seminaril stint cea mai mare parte recrutap dintre elevii altor
stole secundare din Ora; ei 'Ate ca nici all gandit vre o data, crt as
sa lucreze pentru a da terel bunt pastori spirituals, nici la mijlocele cu
care se p6te ajunge acesta. ProfesoriTacetia nil se in datorT, de multe
ore, mei a da esemple bune prin viata lor, nici a respecta Biserica i
institutiunile ei, ha am cunoscut profesorT prin seminarit, calif luall
In deridere institutiunile bisericeci i cultul divin. Am cunoscut kiar
director' de seminarii, carora cu deosebire be este incredintata dirigerea educatiuniT clerului tem; adica formarea apostolatuluT romanescu, dar emit n'ati nici o idee despre marea lor misiune; de aceea

traesc i lucreza in modul celor mai ordinart omen', ca cum n'ar

avea pe conciinta lor Hitt o sarcina, nici o respundere morala inaintea lui Dumnesleil i a terei. R6dele as fost triste. Trecend cu viderea

www.dacoromanica.ro

rACULTATEA DE TIMOLOGIE

actele, voT aminti o probg, actuala de rode ale seminarielor red dirigiate.
In anul acesta s'a ivit gi continua In IagT o f6e intitulati 4,Degteptarea," destinata pentru degteptarea preotilor, adica pentru cultura gi
luminarea lor. RedactoriT ace! foT, pre cat m'am informat, stint nigte
elevi seminarigt; cad! urmezg, cursurile la universitatea din lag. Cetind scrierile lor, vede cinevaLca sant inteligengr poseda o dose bunicica din cunogeintile culturei generale, au talente de a deveni scriitori
bun!. Dar ceea, ce le fipsegce cu total, stint cunogcintele theologice, dei el' se numesc pe sine ntheologi.4 ET. nu all idee de institutiunile bisericerT, de istoria bisericesca, de insemnittatea cultului divine, de
can6nele bisericeri, de adevrzatul Inteles gi spirit al Sante! Scripturi,
de scopul cel mare al Religiune! chregtine In nemul omenesc, de menirea servitorilor BisericeT In societate. De aceea f6ea lor este plina de
ideele cele maT eronate, de restalmacirile cele maT cutezatore ale can6nelor gi Scripture!, de hale revoltat6re contra institutiunii monachicegd a BisericeT chregtine, de defitimArT asupra institutiuneT SantuluT
Sinodil al BisericeT n6stre gi asupra regulamentelor Jul, asupra cultuluT

divin gi a cartilor n6stre bisericegcT. Ei d. e. ar vrea ca sa se lepede

gi se formeze cultul divine al BisericeT n6stre orthodoxe, conform
cu ideele gi trebuintele actuale ale societitir, cum o Inteleg eT, pOte
ca dupre theoriele Jul Darvin, gi dupre metafisica reposatului Conta,
gi multe alte idel destrabalate gi nerumegate ale unor imaginatiunT
aprinse gi neregulate de esperienta gi practica vieteT.
Eta Inaintea ochilor nogtri consequentele anal invelgment seminarial defectuos gi red dirigiat.
Serainariele nostre decT cern imperios a se inzestra cu director! gi

profesor! bine 'format! gi In ramul gcfintific theologise, gi In partea

.practica a educatiunil morale a clerulu!, barbs*, caril sa fie In stare
a forma, nu resvratitorT, ci mangaitorT, laminator! gi moralisatori a!
poporulul, gi conductor! la mantuire pe &dile BisericeT Intemeeate de
Domnul nostru Iisus Christos pe pament, Biserica carea lega pamentul cu ceriul, pre omit cu Dumneslet..
Acosta stare imperfecta a seminarielor de multe or! a atras luare a
aminte a Santului Sinodu, carele a esprimat dorinta de imbunatatirea
lor, gi a elaborat mal multe proiecte, dar tote all re'mas zadarnice, cu
tote promisiunile Minigtrilor de culte, ce s'art succedat uniT dupe &IVY.

Lasand altele de o cam data void aminti ca cea mai urgentil imperi6sa--trebuinta de a se infiinta o facultate theologica In Romania, pentru a se putea In ea forma mai Antal de tote bun! profesorT gi director! de seminariT. Asemenea facultatT sail institute inalte theologice slut

In tote staturile chregtine civilizate. Icumal no! nu o avem Inca; de gi

ea este neap'erata pentru clerul malt gi pentru profesoriT de la semi-

www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE TREOLOGIE

narii ; desi ea este imperios ceruta de legea mistra organica fundamental's; bisericesca, carea la art. 2 legiuegce : Dupa trecere de doesled' ani de la promulgarea acestei legi... spre a putea fi rfidicati la demnitate de Mitropolit 664 Episcop, candidatii vor trebui sa poseda titlul
de lie entlat, seu de doctor in theologie de la o facultate de theologie orthodoxa." In puterea acesteT legi gi a imperiesel trebuinti de acesta facultate, Sf. Santul Sinod au cerutin multe randuri infiintarea ei, si dot
Ministrit trecuti ne -au asigurat, ca s'ati si luat dispositinT pentru a se
prevedea in budgetul Statulul. In urmarea acestor asigurari din partea Ministrilor s'ati facut In der o mare sensatie de bucurie, o multime
de finer; doritori de studiul theologies, gi-at manifestat dorintele for

de a se Inscrie la cursurile facultatiT; chiar tineri romans din Wile

vecine sit manifestat dorinta for de a veni sa asculte cursurile theologice la facultatea romans. Mai multi profesori s'ati aratat gata de a
preda cursurile gratis, pang ce guvernul va lua chspositiunile sale
pentru infiintarea, facultatii theologice. Inalt Pra Santitul Mitropolit
Primat s'a pus In fruntea acestei migcari nobile, gi prin o frumesa solemnitate publics In sala Senatului, in presents, MinistruluT de Culte si
a unuT numeros publicals'a declarat atesta facultate deskisa. De atunci

a trecut un anti ; cursurile s'au urmat regulat de un mare numarti de

tinerT, de TreotT si diaconT din capitala, caril au trebuit sit se lupte cu
o multime de greutali, neav8nd nici local, nici un fel de Inlesniri.

Cursurile se linear' noptea Intruna din salele dela Universitate,

calla ea era deserts; eaci sliva era ecupata, de site cursuri universitare. In budgetul anului trecut nu s'a pus nimica pentru facultatea
theological ceea ce a facut pre un Doranti Deputat sa intrebe pre D.
Ministru de Culte : pentru ce n'a pus nimic in budget pentru acea facultate, pre carea D-luT o a deschis ? Domnul Ministru a re'spuns, ca
Inca nu s'a hotaalt de Sinod locul, uncle anume are sa se infiinteze facul-

tatea theological in Bucuresci sea in, Iasi; dar ca va face acesta, tntrebare Sinodului fn viiterea sesiune, gi apoT va regula a se trece ea
fn budgetul anulul viitoriti 1883. i in adevar Domnul Ministru a facut In sesiunea din Maiti trecut a Sfantului Sinod intrebarea despre
locul, unde trebue a se ase4 facultatea theological i tot Sinodul fn
unanimitate arespuns, cg acum de o cam data sa se infiinteze numai o
facultate theologica, si a name in capitala Bucurescit Intre acestea
facultatea theologica continuI ubreda eT esistenta, luptAndu-se on
tote greutatile si lipsele.
Nu este demnti de Regatul orthodoxii al Romaniei gi de Biserica luT

autocefala, ca acesta stare trista a invetamentului theologicti 0, mai

continue; ca tinerii, doritori de acest Inalt studio, srt nu'lpeta face in
sera lor, i sa amble eautandu'lti prin site erT. Legea organics bisericesca si trebuintele practice, precum am vaclut, f1 reclama imperios.

www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE THEOLOGIE

Se slice, cg pedica ar fi, a guvernul nu are fonduri disponibile pentru infiintarea facultatii theologice. Kiar asa de ar fi,totusi ea se p6te
infiinta immediat, cu fondurile esistente i preveclute In budget. Etg.
cum : fn capitala avem doue Seminarii: unul e al Statului, altul al
repausatului Mitropolit Nifon. No este destul un Seminariu, anuihe
acel Nifonian, attit pentru preotil de pe la sate, cab si pentru preggtirea elevilor, carii vor trece din Seminarig la facultate.Sg se prefacg,
Seminariul Statului in facultate theologicg. Deca trebuinta va cere,
guvernul sa adaogg o subventie ca ajutorig la Seminariul Nifonianti.
Pe temeiurile aim espusu, socotinta subscrisului este, ca Santul Sinod sit r6ge pe Inalt Prea Sfintitul Mitropolitg Primat,Presedintele Santaint' Sinod, ca sit interving i sit stgruesce. la guverng, pentru imediatg,
realisare a urmilt6relor puncte, privit6re la facultatea theologicg, :
1) Seminariul Statului din capitals sit se prefacg. In facultate theologicg.
2) Sa se destine un local incg,petorig, uncle sit se aseze facultatea.
Acolo trebue sit fie intro altele o Bisericg si o grg,ding. Ar fi bine, ca

localul ss nu fie In centrul orasfului, ci eeva mai retras.Nici prey depertat, ca se nu linpedice frequentarea cursurilor de cgire personele,
ce ar avea dorintg de a se instrui.
3) Facultdea ss aibg un internat eel putin de 40 elevi, intretinuti
de Stat, cu hrana, imbrgcgmintea si cu tote cele trebuitoree Unul din
profesori va fi Directorul internatului si va locui in, localul facultglii
pentru dirigerea si privigherea discipline! si a educatiunel bisericesa.
4) Studentii sit fie aplo educate cu cea mai ingrijitg disciplingreligi6sg,-moralg.

5) Profesorii sit se alegg, din ace!, ce vor poseda titluri mai suficiente, si vor fi recunoscuti prin zelul for pentru instructia si educatia
tinerimei ci prin via esemplarg. Decg, of n'ar fi in numerul trebuitorig, sit se aducg,' profesori din Bucovina, dintre personele,ce art terminat cursurile facultatii de acolo.
6) Tinerii roman!, calif vor termina cu success cursurile facultg,tif
theologice, de drept vor fi numiti In posturile de Directorisi profesori
pe la Seminariele terei, in posturile de protoierei, de membrit at tour
sistorielor, de ingrijitori pe la Bisericele cele mai insemnate ale !ere!,
si asa mai departe.
7) Nu este oprit altor tine's!, pe langg bursierii facultatii theologice,
a asculta cursurile facultAtii, intru cat fuse conduita for morals va fi
conformg cu disciplina cerutg de scopul si prescriptiunild regulamentare ale facultgtii theologice.

8) Pentru ca, pang ce facultatea n6strg va putea produce bgrbati

capabill de a fi profesori la facultatea theologicg si prin Serninarii, sit
nu fie lipsg de profesori atat la facultate, cat si prin Seminarii, sg, se

www.dacoromanica.ro

10

FACULTATEA DE THEOLOGIE

trhnita pe fie-care ang mgcar oath cinci tineri seminariti, din eel mai
bunT yi mai talentog,spre a se perfectiona in studiele theologice la facultatea de la Cernguti. Spre acest finit sg se scrie in budgetul StatuluT puma de 10,000 lei, socotitg bursa unuia de 2,000 lei pentru
tntretinerea for yi procurarea de artile trebuitOre.

Episcopit Melchisedek.
1882, No emvro 9.

www.dacoromanica.ro

Biserica autocefala din Elada

Sub acestil titlu vom ardta aci in scurtd cum Biserica
din Elada a devenit autocefald. Pe Fang interesul istoricti
ce presinta acesta chestiune, ea devine pentru no' cu atatd
maT interesanta, cu catty Ina lta, Sa Sanctitate Patriarchul
de Constantinopol a imputatu adesea BisericeT nostre, c.
n'a urmat esemplul BisericeT din Elada spre a dobandi
autocefalia et.
Paul la anul 1821 Biserica din Elada se afla sub juris
dictiunea Patriarchulul de Constantinopol, sub care o pusese imperatul Bizantin Leone Isaur, crudul persecutoril
alit iconelor, in seculul al optulea. Cacr in timpurile bi'zantine imperatoril, pe Tanga multe alte drepturT ce avead
asupra Bisericel, avead si acela de a face schimbarT in administratiunea el, unindil, sad despartindd eparchiele, sad
ridicandu episcopiile la rangul de mitropoliT, sad punendd
unele bisericT sub jurisdictiunea altora, si declarandd pe
altele autocefale. Asa dar de la timpul lul Leone Isauru si
pene la anul 1821 Biserica din Elada era supusa PatriarchuluT de Constantinopol. Dupd. insurectiunea de la 1821
grecii, scuturandd jugul Turcilor, all declaratd si Biserica
for autocefala. AdunArile nationale atatd de la Epidauru
(1821), cats si de la Trizenu, declarendu Biserica orthodoxl ca Biserica dominants in Elada, nu facd. nici o mentiune de patriarchul de Constantinopol , in locul acestuia
episcopiT pbmeniat in serviciele divine ttOts episcopia de
orthodox!,. Grecil a trebuiti sa faca acesta cu ataM maT

multt, cu can Patriarchil nu incetad de a blestema si a

aforisi miscarea revolutionary a Grecilor, pentru doban-

direa libertatiT Tor, ca unit icomplotti diabolicd, si ca o

interprindere a unor omenT fArA minte si efard Erica luT

www.dacoromanica.ro

12

BISERICA ADTOCEFALX DIN ELADA

Dumnec,leUp. Deja in anul 1821 in Martie II, Patriarchul a

sub- semnatu impreuna cu Patriarchul de la lerusalim si 21
MetropolitT, o ingrozitore aforisania asupra capilor insurecOuniT, Alexandru Ipsilanti si Michail Sutu, si a tutulor partisanilor lor. Acestu actt, care se afig in archiva Metropolie! din Bucuresci, Incepe cu urmgtorele cuvinte : ,Nimict
nu este maT siguru, decatil ca recunoscinta catre bine-facatoriT notri este cea d'anteit intre _tote virtutile, si ca numai
omul cel maT miserabilu resplgtesce binele cu recunoscintg.
Acesnl vitit '111 vedem aspru osanditg in Santa Scripture ;
Mantuitorul nostru '12 declare neertatt, si nerecunoscetorul
tradator Iuda ni ofera unU esemplu. Candu inse recunoscinta este indreptata asupra comunuluT nostru, bine-fgcgtorg

si protectorg, in contra guvernului nostru. ea deveni cu

totul nelegiuita si condamnabila,. Patriarchul numesce pe
insurgentT niste omen! nebuni isi inimicT aT libertatiT, ; jurgmentul lor pentru fapta satanic a revolutiUniT, este
fang nici o putere si nelegiuit, ca si juramentul luT Erode.
ApoT adresandu-se catre clerul intregt dice : edeca ye yet!

ridica in contra bine-facetorului nostru guvernu, sunteti

opritT de orT ce slujba diving si prin puterea Prea SantuluT

Duchy ye declaramU degradati din trepta archiereiT si

a preotieT si condamnati la focul gheneL. Acesta aforisania
fu citita in Bucuresci in cliva de 8 Aprilie in doue bisericT;
in a doua Biserica inse Cgpitanul Iordache n'a lasatu a se
Ceti Ora la sfarsitU. In Februarie 1828 Patriarchia a data
o noun enciclica tcatre tot! cinstitiT seff aT natiunii elene,
catre capii cleruluX si catre tot! chrestiniT din Morea si de
pe insulele ArchipelaguluY, de orT ce clasp si nume, la care
nu s'a stinsil Inca In totul ort-ce scanke de frica lug' Dumnegral i de mink sancithsii. Patriarchul li arata adanca mahnire a Bisericei pentru retacirea lor, si IT inclemna sg se
intOrcd sub sceptrul gilyernuluT legitimu. cAscultati, Mice
Patriarchul, vocea bine-voitOre a BisericeT ; ea este vocea
lui Dumne4eu, vocea mumei vostre care v'a crescutt,.

Patriarchul a mersu si mal departe cu delul set. Elu a

trimisu emisarl pe la insulele Archipelagului, care sg predice supunere catre Sultanu, si a ordonatti, impreuna cu
Santul se1i Sinodu, a se ceti 4o liturghiT, spre a implora de
la Durnnecleul Chrestinilor bine-cuventarea armelor turcesci si blestemul asupra insurgentilor chrestini. Mara de
acesta a scrisu si o rugaciune spre a se ceti in tote biseriricele ; in acesta rugaciune se lice : eNimicesce, DOmne, pe

www.dacoromanica.ro

BISERICA AUTOCEFALA DIN ELADA

13

cel cart se ridica in contra Sultanului ; fa ca totul sa intorca

in binele si folosul set, pentru ca noT sa avem, sub aripile
protectiunei sale, o viata linistita si fericita, si sa putemt

lauda si canta pe Tatal si Fiiul si Santul Ducht acum si

pururea si in veciT vecilor. Amin,.
Din cele clise se vede forte dart, ca ar fi o nebunia din

partea grecilor a mai remanea sub Patriarchal de Constantinopol. Dependenta for bisericesca putea sa amen
ninte independenta for politica, Dar afara de acesta, declarandt Biserica for autocefala, Grecii n'at facutt de cart

a se conforma principiuluT recunoscutt tot-de -una in Biserica orthodoxa, ca administratiunea bisericesca se conforma celel politice. Pe baza acestuT principit se infiintasera patriarchatele de la Ocrida, Tirnovt, Ipect si Moscua
acestul principid datoresce patriarchatul de Constantinopol
originea sa.

Se intelege de la sine ca Patriarchia refusa de a recur

nosce noua stare a lucrurilor din Elada. In zadar Patriarchul Constantiu a facutt, in anul 183o, ultima incercare,
prin epistola, sa catre presedintele guvernulul provisorit,
Capodistrias, ca grecil sa intOrca csub rac,lele bine-facatOre
ale sOrelui patriarchalt,.

Acesta stare a lucrurilor a duratt pana la anul 1833,

cand regenta ce se instituise rend la majoratul regelul Oton,
a ales o comisiune, care sa studiecle chestiunea bisericesca
si sa propuna m6surile ce be va crede necesarie pentru in-

dreptarea relelor. Comisiunea s'a esprimatti, ca cea d'antelt si cea mai urgenta necesitate este a se proclama oficial independenta BisericeT din Elada si a se infiinta, ca
autoritate suprema, unit sinodit permanentt, dupa modeIul
celu! din Rusia, si in acestt senst a si elaboratu unit pro jectu de lege. Regenta, dupa ce mai anteit a cerutt opi-

niunea inscrisa a tutulor ierarchilor din Grecia asupra

acestel chestiunI, 1 a chiernatt apol, tott in anul acesta,
27 Iulie, in adunare generala, in care s'a decist, ca Biserica din Elada este autocefala, Projectul ce elaborase Comisiunea (xcaccITTITEx6v) a devenitt lege a statulul. Eca in
scurtt dispositiunile acesteT legT.
Cd Biserica Orthodoxa din Grecia, nerecunoscendt in
cele spirituale aliu capu de cat pe Domnul Christos, fundatorul credintei chrestine, iar in privinta conducereX si
administratii BisericeT avendt de capt supremt pe regele

GrecieT, este libera si independenta de bri-ce alta autoritate,

www.dacoromanica.ro

14

BISERICA AUTOCEFALA DIN ELADA

pastrecla insa unitatea dogmelor cu tOte bisericele orthodoxe (art. i).

Ca autoritatea suprema ecclesiastics in Grecia este synodul permanentd, care isI are resedinta in resedinta guvernuluT, si are unto sigiliu propriu, in mijlocul caruia este
o cruce, ca-si sigiliul statulul, iar imprejur inscriptiunea :
,Santul Sinodd al regatuluT Greciel,. (art. 3).
Ca Sinodul se compune din cinci membri (art. 2).
Ca membri sinodulul se reinoescd lit fie-care and, dupa
alegerea guvernulul (art. 4).
Ca la casts de paritate de voturT, votul presedinteluT este
decisivtt (art. 5).

Ca la sinodu va esista si unto epitropu regescu numitd

de guvernul statulul, ca si secretarul sinodulul (art. 6).
Ca secretarul este seful cancelarier sinodale si tine protocolele sedintelor. El este in dreptu a lila parte la consultatiunT, fara insa a avea vott decisivtl. Epitropul regescd
va asista regulate la tote sedintele ca representantu at guvernuluT. OrT-ce decisiune luata is absenta sa este invalids
(art. 7).
Ca Presedintele si Membri sinodulul fact inaintea regeluT, urmatorul juramentd : iJurt credinta regelul, supunere legilor regatuluT, conservare fidela a drepturilor si libertatilor biserici orthodoxe din regatul GrecieT si pastrare
a independentit eT de orl-ce putere din afara, (art. 8).
Ca Sinodul este independinte de puterea civila in tOte
afacerile interiore ale Bisericel, inse tote decisiunile nu se
potd publica si esecuta fara cunoscinta prealabila a epitropuluT regescu (art. g).
Ca la afacertle interiOre ale Bisericet apartind : inveta-

tura despre dogme, forma si serbarea serviciulut diving

Invetlitnentul religiosti, disciplina bisericesca, esaminarea
si conservarea servitorilor BisericeT, santirea bisericelor etc.
(art. io).
Ca Sinodul pastrecla puritatea dogmelor Bisericel orthodoxe, veghiaza, asupra cartilor ce se introducd in scoli si
cere ajutorul statuluT in contra ori-caror Incercari de proselitistrit (art. ii).
Ca Sinodul paclesce, ca clericiT sa nu se amestece in hi:
cruri lumescT (art. 12).

Ca Sinodul se pote ocupa si de lucrurile care nu privescu

pe dogma, carT insa stag in legatura atat cu Biserica catty si

www.dacoromanica.ro

13IStRICA AIJTOCEFALX DIN ELADA

16

cu statul ; dar in acestea se cere aprobarea guvernulu!

(art. g).
Ca asemenea obiecte de natura mixta sunt : dispositiunT
asupra cultuluT exteriort,asupra monastirilor, ceremonielor,
procesiunilor, serbatorilor, ocupariT functiunilor bisericescT,
consacrarii clericilor, impartirei eparchielor si a onorilor,
institutelor bisericesci, legilor relative la casatoria, intru catt
nu se atingu de contractul social (art. 14).
Ca episcopil se afla sub autoritatea sincidului si esecuta
ordinile sale. ET se numesct si, in casuri canonice, se suspenda sat_ se destitue, dupa propunerea Sinodulul, de catre guvernul statulul (art. 16).
La lucrurile curate spirituale, Sinodul are deplina autoritate si putere asupra clerulul (art. 17).

Acosta lege avea, dupe cum vedem, unt defectU forte

mare. Biserica devenia acum cu totul servitors statulul, de
ore-ce regele era cape alt eT, ca si in Rusia, un defectt, care

se considera cu atatt mal periculost, cu cats' regele era

de ritult papistU. Pentru acestt motive multi grecT, deli
aperatorl al independintei BisericeT lore, erat forte nemulturnip de acea lege. Nemultumirea acesta si temerile lort
a trebuit sa devia si maT mare, candt guvernul a desflintat maT multe din monastirT. Averile lore secularisate, in
loco de a se intrebuinta pentru scOlele bisericescT, se cheltuiat pentru alte trebuinte, Acosta si alte dispositiunT ale
guvernuluT in privinta casatorielor mixte, a divortuluT si
altele, precum si indiferenta guvemuluT in privinta misionarilor stra;inT cari incepusera sa faca propaganda au intaritt si maT multu nemultumirea. ApoT mai eras si itnil
carT, ,din persistenta orbs in starea vechia si din ura catre
on ce inovatiune, credeau ca ar ft maT bine sa continue
dependinta bisericeT din Elada de la Constantinopol, sat
cel putint, ca trebuia sa se cell manumissiunea BisericeT
elene prin insusT Patriarhul, si ca guvernul elenli si episcopil Eladel nu erat in dreptu s proclame de la sine independenta biseticesca, (Diomede Kiriacu, istoria bisericesca Vol. II, pag. 342).
In contra acestora din urma a scris Archimandritul Mihail
Apostolides, profesor de teologia la Universitatea dinAterta si
maT pe urma Archiepiscopul de la Patra, o bropira prin care
apara dreptul bisericeT din Elada de a se declara independents de la Patriarhul de Constantinopolt.Eia arata ca: ,Patriarhul este Lint episcopt ca totT episcopiT si n'are maT multi

www.dacoromanica.ro

16

BISERICA AliTOCEFALX DLN ELADA.

de cat locul de onbrec De aceia nicT nu este numai unt sin-

guru patriarht, ci mar multi cari toti avandt egala putere,

at acelasT cap, pe Domnul nostru Iisus Christos. Biserica
ortodoxa a respins tot-de-una o absolute monarchic eccle'siastica, ca fiindt in contra inveteturilort luT Christos, care
a oprit discipulilor sel, de a se numi Domni si magistri, de
ore ce numaT -unult este invetatorult si magistrul, Domnul Christos, capul corpulul Bisericei. TOta constititiunea
metropolitans si patriarchala s'a desvoltat conform cu cea
politica. Dupa insemnatatea politica a oraselor a crescutt
si insemnatatea episcopilor, care iqT aveat acolo resedinta.
PrincipiT,

ca paditori aT Bisericei, at deplina putere a

schimba ordinea exteriors a Bisericei prin infiintarea de

metropoliT si archiepiscopil, cand eT voesct a onora unt

omt sat unt orast. Deca Biserica orthodoxy a respinst

din comuniunea eT pe Biserica latina, causa principala este

ca Biserica latina, dispretuindt tots traditiunea, a avutt

pretentiunT de o domnia universala si persista pana in aiva
de asta-dI in ambitiosele eT tendinte, Dupa invetatura credinteT nostre si dupa vechia constitutiune bisericesca, Biserica orthodoxy a. fie -carer teri se pote administra prin
deosebitt guvernt, fara a fi supusa patriarchuluT din Constantinopol sat very unul alit_ ,Dupe ce Grecia a dobanditt

independinta el politica, a declaratt, si cu dreptt cuventt,

si independenta Bisericei, dupa exemplul bisericelor ortho-

doxe din Rusia, Ungaria, Cypru etc. Biserica din Grecia

find independenta, se pote guverna de unt proprit sinodt
al eT sub imediata protectiune a guvernulul civilu, fara a
lovi in dogme, santele canone si sin6cle, si fara a se separa
de la una, santa, catolica si apostolica Biserica a luT Chris-

tos. Raportul intre Biserica si statt n'a primitt nisi o data

o forma bine determinate, ci se schimba necontenitt dupe
diferitele imprejurari. Fiind Ca Biserica universals are de
caps al eT, nu pe unt principe, ci pe Christos, de aceea
nicT o data nu s'a separatu o Biserica nationala de cea universalA `prin acesta, Ca ea a devenitt, dupa vointa guvernuIuT, independenta de la patriarchul din Constantinopol.
Biserica orthodoxa considers ca unt blasfemt a recunOsce
ca capt al eT pe unt muritort,.
Aceste ideT sanatose erat impartaqite de cea mar mare
parte a grecilort, si ast-fel agitatiunile provocate din partea
nemultumitilort n'at pututt avea nicT unt resultata. Adsnarea nationala de la 1844 care a facutt Constitutiunea, a

www.dacoromanica.ro

13ISERICA Al TOCEFALk DIN ET ADA

17

confirmatu starea lucrurilort creata prin legea de la 1833,

cu singura_deosebire ca nu numesce pe rege capt ait bisericei si ca opresce orl-ce propaganda religiOsa._ Cele d'an-

tait doue articole ale Constitutiunei suns ast-fel:

Art. 1. Religiune dominants in Elada -este aceea a Bisericer orientate ortodoxe a luT Christos, iar orT-ce alts religiune cunoscuta este tolerata si se esercita cultul el neimpedicatt sub protectiunea legitort, oprindu-se proselitismult
si on -ce alts intervenire in contra religiuniT dominante.
Art. 2. Biserica orthodoxy a EladeT, cunoscendt de cape
pe Domnul nostru Iisus Christos, este unity dogmaticesce
cu Biserica mare din Constantinopol si cu orT-ce alts biserica

orthodoxy a luT Christos, pazindu ne schimbatt ca acelea

santele canOne apostolice si sinodicesci ; ea este autocefala,
esercitandt independentt de on -ce alts Biserica drepturile
eT chiriarchicesci si se administreza de catre un sauna sinodt, de archierei.

Intre acestea PatriarchiT de Constantinopol refusat a

recunosce sinodul din Elada, fiind ca se infiintase farg
scirea tor. tEl pretindeat sa proclame eT autocefalia Biserice EladeT, decd si cand ar bine -voi el sa faca acesta, si sa ho-

taresca el, dupa vointa tor, modul, administratiunii, (Diomede. loc. p. 344). Guvernul elent sciindu aceste dispositiunT ale ,patriarchieT, nu s'a .grabitt a comunica patriarchulul si celor-alte biserici orthodoxe autocefalia Bisericel
din Elada, si accepta pentrii acesta o ocasiune favorabila.
O asemenea ocasiune a oferitt, in anul 1850, mot-tea ambasadoruluT elent din Constantinopol, Iacov Rizu, caruia
Patriarchul :I a facuft multe onorurl. Cuvernul elent profitandt de acesta, trimite Patriarchulul decoratiunea 'Crucea Salvatoruluip, si cu acesta ocasiune l trimite si presedintele sinodulul o scrisOre. Dar Patriarchul, de si a priimit
decoratiunea, n'a voitt a accepta scrisOrea, dicendt ca nu
scie ca in Elada esista unt Sinodti autocefal. Atunci guvernul s'a decist sa anunte oficial Patriarchulul si celor
alte biserici orthodoxe infiintarea SinoduluT EladeT, maT
cu sema ca se temea, sa nu cum-va, prin intrigi patriarchate
sa se faca o ruptura intre Grecl liberl si ceT aftat,1 sub jugul
turcesca. Asa dar a scrist catre tote bisericele orthodoxe,
cerendt fratesca for recunoscere a Sinodulul din Elada.
tAtuncT s'a intamplatt lucrut, de care s'a tetnutt Farm arides (cel maT invetata teologa green) i multi altT in Grecia,

si pentu care eT consiliat a nu se face acestt past. Patri

www.dacoromanica.ro

18

BISERICA. AUTOCEFALA. DIN ELADA,

archul Antim V Vizantin, convocand unt Sinodt, a dat

Tomul sinodicu, prin care declare elt de la sine acum pentru antoia ore, Biserica din Elada ca autocefala, instituind
sinodul el si prescriindt viitOrea el administratiune. Prin
Tomul Sinodicescu se opria absolute orr-ce amestect al
statulur in activitatea sinodulur, prin urmare si supraveghierea sa prin epitropul regalt ; sinodUl trebuia s regulege, prin propriele sale hotarirr, fare participarea guvernulul, chiar chestiunele relative la casatoria si la divorturr,
si se hotarea, ca in orr-ce chestiune importanta Biserica
EladeT sa se adresede catre Patriarchia, cerendt instrac,
iurri de aci, de unde trebuia s iea qi mirul, (Diomede, 1.
c. p. 345).

Vederrk dar ca Patriarchul a profitatt 3e acesta simply

incunosciintare ce '1 a facuta Grecia, spre a posa ca absolutt stapanu, care singurt poseda autoritatea de a da autocefalia uneT Biserici. Am hoietriiii, se dice in torn ul Sino-

dicesct, Ica Biserica din Elada, sa fie de acum inainte auiocefala canonicesce,, ca si cand pang. acum
fostt au-

tocefala. Dar nu acesta ceruse Grecia de la Patriarcht,

adica sa hoaresed, ci numal sa recunosca una lucru implinita, si inainte de a hotari, Inalta Sa Sanctitate ar trebui

s probeze cd are acesta dreptu de a hotari,

ceea ce
nicr-o-data nu o va putea proba.
In contra acestul toe a scrip cu multa eruditiune si cu
deplin succes eruditul Teologt Theoclit Pharmacides scrierea sa o EuvaLx6; TOR.0,; fi icept aA7)0Eictc. Pharmacides demonstra in acesta carte, ca bisericele Greciel trebueat sa devia
independente, find di unit state libert presupune o Biserica libera, conform principiuluT respectatt tot-cle-una in
Biserica orthodoxa, ca cele relative la adminittraIiunea bisericescesca trebue sa se schimbe o data cu imprejurgrile
politice ; cd impartirea administrative a bisericelor se fa-

cea si in timpurile bizantine nu prin sinod,e, ci de catre imperatorl, considerandu-se ca unt dreptu al acestora ; ca deca Leon Isaurul era in dreptu a supune Bisericele din Grecia Patriarchulur din Constantinopol in se-

colul al 8-lea, cu atatt mai multa era in dreptu guvernul

grecu, cu episcopil GrecieT, sa proclame independenta lor ;

ca Patriarchul cu Sinodul set n'avea nicT unt dreptu de a

se pronunta asupra modulus cum trebue sa fia constituitt
Sinodul din Grecia, fiind-ca acesta era unt dreptu at G?ecilor, care rat esercitatt in anul 1833 si 1844 ; ca Patriar-

www.dacoromanica.ro

BISERIOA AUTOCEFALX DIN ELADA

i9

chul privindU Biserica din Elada ca ne fiind autocefala, inainte de a o proclama ela, in4ulta natiunea greaca si guvernul eT. Ca nicT o data in timpurile vechT Biserica n'a fosta
stata in statia, cu totul independent de statt, care tot-de-una
avea dreptul de supraveghere ; cy chestiunile relative la
casatoriT, divorturT, monastiri, instructiunea clerulul, impartirea episcopielor si alte asemenea, fiind in lega tura cu
interesele lumescY ale cetatenilor, nu pota fi hotarite, &II:4
cum sere tomul, fara cooperatiunea guvernului ; ca acesta

nisi in timpul imperatorilor bizantini in imperiul romana,

nici in verT unti alta stata crestina vechit sail modernly nu
s'a facutt.
Farmacides resuma conclusiunile scrieriT sale ast-fel (p.
592 urm. :

Ca natiunea greaca, declarand biserica eT autocefala in

anul 1833 si I844, n'a calcata nicT una canont bisericesca,
nicT o lege civila;

Ca natiunea greaca, fiind autonomy si independenta,

avea de la sine dreptul de a declara biserica eT autocefala,

fara a avea intru acesta trebuinta de consimtimentul nimenuia.

Ca autoritatea PatriarchieT de Constantinopul asupra

BisericeT din Elada pang la anul 1821 a fost anticanonica,
impusa numal de imprejurarT politice ;
Ca spre a avea putere hotarirea natiunii elene in privinta autocefalieT BisericeT, nu era trebuinta de aprobarea si
recunoscerea Biserice! de Constantinopul ;
Ca hotarirea natiunil elene trebuia numal sa se notifice
BisericeT de Constantinopul si celor-alte biserici orthodoxe
ca semnt de un ire fratesca ; si ca deca nu s'a facut acesta
in anul 1833 si 1844, causa a fostil ca esistat temerT, sa nu
cum va din acesta simply notificare se dea pretexta la viclenia si Cursa in detrimentul Eladei ;
Ca pe cand consiliul ministerial elena a scrisu catre Prea
Santul Patriarcht, anuntand cele hotarite de natiunea elena
in privinta bisericeT, cerind ca I. S. Sanctitate, aproband si recunoscand cele hotarite prin legile nationale, sa primesca Sinodul infiintat prin ele ca sort' in Christos, patriarhul, cunos-

cand un sinod In Constantinopol, a dat tint respuns care

nu corespunde nisi de cum la cererea consiliulul ministeriala , cad alta Se cerea si alta s'a data ;
Din care tote urrnezd ca tomula Sinodicesca cade de la
sine,

www.dacoromanica.ro

20-

BISERtCA AUTOCEFALX DIN ELADA

Scrierea lul Farmacides a avut deplin succes. Camera a

respins tomul Sinodicescu s? a elaborat o noun lege organica a Bisericei ,, care este in vigore si pana in dioa de
astadt Desi in acesta lege sunt multe disposiciunT Qontrarie
celor ce hotarise Patriarchul si santul sett Sinodtl tin pu
terea Santull Duht,, totusT patriarchul n'a mal indraznit

a se opune, si a recunoscut organisatiunea bisericei din

Elada, asa cum este creata prin aceea lege.

Zotu.

www.dacoromanica.ro

PETR U MOVILA
.A..orri-vrr.A:rm.A. "ATI oiviii,mtricik.
Petru Movila, filli al Domnitorilor Moldovei, este una din personele,
care a jucatil unti role forte important& in sorta Bisericei ortodocse.
Fiindu ortodocsia amerintatg in ecsistenta el' de cgtr6 ordinul Iezuitilor, care In seculul al XVII-lea intreIesuse cu scolele sole intregii
Orientul yi care la tote pasul contesta Bisericei ortodocse posibilitatea,
de a avea o doctring proprie gi distinct de a Bisericei romane ; pre
de alts parte, avendii In fata, sa Religiunea reformats i specialminte
pre Biserica luterang i cea calving, care la randul for cgutail a
proba ortodocilor, cg intro confesiunile Bisericei ortodocse i acelei
protestante ecsistg, apropivea cea mai ve'ditg, ; in fine avendii qi in
Ora sa a lupta cu elementul grecii, care de mult uitase ortodocsia i
se prepara atum prin tofu feliul de intrigt, pentru a cuceri societatea
i tronurile romane ; Petru Movilg se retrage in oraul Kiev din Rusia
mica, unde, in mijlocul scolele iezuitice din Vilna, Volinia i Pultava,
infiinIazg cunoscutul in istoria Rusiel ,colegiul movilenti", care are
pentru sine meritul istoricri, cg, a susfnut i desvoltaatil cultura teologicg, ortodocsg, i tot-o-data el nu ultg, gi s'Orta generalg, a ortodocsiei. E prea adeveratii, ca incg din seculul al VII1-lea Biserica orto(local avea de manuq& in cele ale credinIei opera S. Joan Damascen,

intitulatg Eespunerea credinIel ortodocse" i ea corespundea pre

deplin la tote cerintele ortodocsiet, faIg, cu eresiile, anteriore acestui,
seculii. Dar, in intervalul pe'ne" la seculul al XVII-lea, fntervenise
doctrina Bisericei romane despre purcederea S. Spiritii", bath,"etatea

Papel" Cuminicaturil" efectuarea Botezului" etc, i de alts, parte,

Protestantismul a proadusii 1 el contingentul seu, pentru alterarea
ReligiuneT cretine. Tote aceste alteratiunf reclamati nu numai cornbaterea i refutarea lor, ci mai mult, unti simboltt, o carte manual;
care, manifestandu doctrina Bisericei ortodocse ar fi fostii in stare
art arate ortodocsului. doctrina Bisericei sole, gar eterodocsului

www.dacoromanica.ro

22

PTRU MOVILA.

diferinia, ce eesista Intre ortodocsie i cele-lalte confesiuni. Acestil

simbolii al credinteT ortodocse din seculul al XVII (anii 1640 pi 1643) ;
acea carte manualii, carea a pug" basele teologieT ortodocse moderne
este cunoscuta In genere opera a lm Petru Movilh, intitulatg ,,Confe-

siunea ortodocsa". Eca cuventul. pentru care not am anticipatu dela

inceputil, clicendu, ca Petru Movila are unit rola forte importantii In
sorta Bisericel ortoocse, acum adrtugandu, afirmitmu cu P. S. Iylacarie,
Episcopti de Vinitca, c PetruMovita, studiatil din punctul de privire
al Teologiel, este ,,Pririntele teologiel ortodocse moderne" ( a).
Nu despre acestil rolu mare al lug Petru Movila ni este aicT vorbaT
Nu vomit' studia in acestu inodestui articulti, nicT intrega activitate a
luT Petru Movila, ca Metropolitti al Kievului pi Archiepiscopti al Bisericel din Rusia mica pi erile circum-vecine. Acosta, cu ajutorul lug
Dumneqeil, sperNmil s o facemii cu timpul pi in mod" freptatil. Pen-

tru asta-data marginimit cuventul nostru la activitatea omiletia, a

luT Petru Movila, studiindii in modti special" mij16cele, pre care Petru
Yovila, le-a Intrebuintatii pentru desvoltarea pi prop agarea, cuventulu.
lul Dumnecleii, prin mijlocul arteT oratorice.

Seculul, in care a traitti si qi-a desvoltatil activitatea sa Me.

tropolitul Kievulul, Petru Movilit, este seculul al XVII-lea

(mil 1631-1647) i specialminte seculul, chnd din Polonia
se respAndise unia asupra Intregei Metropolii de Kiev .ti
Ucrama. Bisericile i monitstirile ortodocse din acesta localitate erat arendate, in virtutea dreptului de proprietate teritorialit, de catr6 panic (boerii) poloni la Jidani, lar acetia
nu numai, cis, luau tacse arbitrarii dela ortodocV, pentru
efectuarea fie-c6,rui serviciu divinti, dar, pentru a-I despoia
de totil avutul lor, IT amerintatt ne'ncetatu cu ruinarea templurilor. La acdstA stare de planstt socials a ortodocilor din
Rusia mica, trebue sit adgugitma i colegiile, ski scole,le Iezuitilor, care era. in Ott Ora singurele centruri de cultura
pentru junimea ortodocsg, qi care propagatt doctrinele Bisericel romane intr'unti raodit fdrte amerintittorti pentru ortodocsie. Tinerii ortodocsf erati nevoid, din causa lipsei totale
de scoli proprii, ase adresa,pentru culturA la Colegiile, skit
(a) IlpaBourasHolormaTiwczme BoromoBie. Ilturapia. C. n. 6. 1856 T. I. pag. 39.

www.dacoromanica.ro

PETRU movn,X.

23

Academiile Iezuitilor, Tar aceT din tinerT, cariT erail de &milli

avute, qi voiau a i capita o cultura maT ingrijitit casnicI,

erati larat;I nevoitl, ca sa recurg6 la cultura profesorilor iezuitl. In cat, vorbinchu in termeni generieT, la ducerea luT
Petru Movila in Rusia, tinerimea RusieT mid era impitrtitit
in doh tabere : de o parte se vedea tint num6ru restraint:1
de tinerT cult!, calif erati inbuibati cu doctrinile Bisericel romane, i carii ati i adusit unia, Tar de alta se observa o masil
inculta, carea nu putea face nici o distinctiune intre ortodocsie
i eterodocsie.
De alta parte, IezuitiT n'atl perdutti din vedere nici pre clerul BisericeT ortodocse din Rusia midi, care putea sa aib
unit roM activti i ehotti,ratorii in cultivarea poporuluT. Ei
forte de timpuriti au ingrijitil, ca acestil dent'. sri, fie lipsittl
de on -ce culturit, Tar pre timpul luT Petru Movilit ilti inculpa,

in fattl, ca nu numaT nu scie sa invete poporul, dar eit el

nu scie flint' in ce sa er6dri,". In mijlocul acestor imprejurari se presintii, Petru Movila intre membrii elerului i aT
poporuluT din Biserica RusieI mitt' qi el iql indrepteaz5, pHvirile sae asupra pastorilor poporuluT, carom li ofera rnijloce

de al se4te din ignorantit

a'I face apti pentru misi-

unea lor.
Petru 1VIovild vedea causa ignorantel eel mail din Rusia
mica qi progresele uniei in lipsa de inve0torl ci pastori instruip. De aceiftrel kiar dela inceputtl se ocupit de fundarea
unet stole ortodocse, uncle Ed se p6t6 forma invecititorii poporuluT. Acestu aetti al zelosului qi genialului piistoril a fostil
in genere aprobattl. qi el, fiindtt Inca Archima-ndritti al Lavrel de Kiev, Pecersca (a), a fondatii aid o scold cu eursurl
f6rte marginite i apropriete numaT la primele neeesitatI

ale candidatilor la preotie (b) De alta parte, in o alta mo(a) Rusia are patru monilatiri magi en num ele de lavre, intre care a Kievului este cea

mai velde qi a fostii in relatiuni continue fti mbnastirile din OHIO romitue si apeciaiminte cu. maniistirea Neamtului. Biblibteca moniistirei Nemtului abund6zii de
docuinente, de unde se vede unti comertii kontibuil de viSp. monachali a acestor

mondni.

(b) 3anucan Ilempa Mornaa na ocaonanie aantiataro Ygemnua. Onucanie itieno-nelepcaoti .aanpm No. IV qi V.

www.dacoromanica.ro

24

PETRU MOVILX.

ndstire din oraal Kiev, supranurnita a Fratilor, ecsista o

asemenea scat, fora de aputea aduce vre nun profitn realn
pentru cultura clerului. Acura, avendn Petru MoviliL la dispositiunea sa do6 scale elementare, adeca una in Lavra qi,
alta in moniistirea Fratilor, concepe planul, de a transforma
sc6la din tu.onastirea Fratilor in scald superi6ra, eu numele
de colegiti, qi cu. destinatiunea, de a prepara pre deviitorh
clerici pentru misiunea de inv6tiltori aT poporului. Dar One

ce aceste scale sa ajunga in stare de a produce invqatorT

i barbap apti pentru cultura cleruluT, Petru Movila se ocupit

de planul, in virtutea caruia sa fac5, kiar pre membrii clerului ecsistAndd, asI implini datoriile for fata cu turma, cea
incredintata bor. Pentru .aceste scopti el infiintazil din manachit mai ctilti-ai Lavrei o societate, pre care a o numesce
tparcraosfretie, 1i II prescrie de scopt, ca s6, se ocupe cu
corectarea cartilor de serviciti i cu traducerea de opere ale
s -lur Parinti, care avet. und continuo. instructivt. Tot-o-data
el a infiintatn serviciul predicatorilor in Lavra qi in alte
mouastiri i Biseriei din ormul Kiev. Resultatele activitatell
eite din sociutatea fratia", ae fostn din cele mai bine-fa-

More. Ea a compusti kiar niscd Culegeri", intitulate

Ctiopuum", care servian ca manuale pentru clerul parochialn
i iln ajutan in inv6tarea poporului (a). Mara de discursurile,

elaborate de frAtia Lavrei, s'a tradusu in limba rusa, Omiliile s-lui Ioan Chrisostom la faptele Apostolitrr, invqaturile
prea Cuviosulu! DoroteT qi altii. Aceste traductiuni ati fostn
&cute de catre Petru Movila i ele an lostn oferite clerulut,
ca invqititurl conduca6re in activitatea lul pastorale.
Dupe unirea scale. din Lavra en se6la din mOngstirea
Fratia", si diva transformarea acestia in scOla superiOrA,
cu numirea de Colegiul kievo-movil6nn, Petru -Movila a
77

(a) Aceste Culegeri

seA

Sbornice" suntii fdtte rgspandite printre caldera

Rusiei Qi kiar al Romania. Na am intilnitii mai multe din aceste opere in bibliotecelo raduiistirei N6rottila, CuldilrusipiT si Bistrita de presto Oh. Uncle din
dinsele sfintit in rominesce si se aiirt in formii de manuscripte. Ele in genere mrprindU inveliltwi la serbiitorile Maicei Domnului, in diversele sgrbittorlimpgratesci
si a sintilor. Materialul, din ears se compunii, santii idelluate din operele S. Chrisostom, Vasilie cola mare, Grigorie al Nisei, Grigorie al Neocesariei, Epifanie al

Ciprului, Efrem Sirienul, Ioan Damaseen ,i

www.dacoromanica.ro

PETRU moBTLA.

25

ingrijitti, ca intre obiectele de studiti ale Colegiulut 801,

Omiletica se ocupe primul range. Noi, e pre adev6ratit, nu
ni-at remasti resturl, relative la -partea teoreticA a arta' oratorice eclesiastice, sett a Omileficet din Colegiul movilt nu,
dar avemtt probe despre organisatiunea serviciulut predieftre): din colegiul movilhat. Dupre clispositiunile fondatorului
acestut colegiti tots profesorii stabilimentulut trebudtt sit OA
discursuri. In fie-care Duminicit i s6rbatare era desemnatA

cite unit colegiantti", care avea obligatiunea, de a tinea

cliscursti in Biserica monastirel Fratilor", dupre instructiunile, pre care insui. fondatorul Colegiulut le numise mare"
i mieg,". Instructiunea reica" consta in ase desemna unul
din profesoril eel mar tineri ai Colegiulut, care apot era obligate, ca in decursul unlit anti i in timpullittugiet de ditnin6ta ( a ) sa predice catechisatiunea creqtiniti ortodocs4;
adeca, sa arate i f3a Invete care stintil. punctele i materiile,

ce compuntl inv6tAturile credintei ortodocse. Instructia

cea mare" tonsta in aceia, ca profesorul de RetoricI al colegiului era obligatti, ca, inainte de liturgia posteriorg, sa
tine discursil In fie-care Duminicii i S6rbittdre i sa esplice
in una din clasele Colegiului o parte din vekiul i mat ales
din noul Testamentti. Mai% de studentii Colegiulut, carit
trebuiati sa asiste la aceste instructiunt in modtt obligatoriti,
era permisti de a asista i persdnele laterale, i mat ales pe-

regrinii, carir veniatt din locurile cele mat departate, sere

ase inkina la relievile Lavret din Kiev (b). Cu aceste dispositiunt arta oratoria a primitit in colegiul movilenti o
desvoltarelndoita. De o parte invqAtorif iii instruiati pre
discipulit lor, inv6tandti tot-o-data i pre poporul, care asista
la aceste predice ; iar pre de altn, discipulit se invetae in
modil practice de la II:INV-Writ' lor, cum qi et trebuki Siti
(a) In Rusia incil din timpul uniei s'a introdusii usul, nit in 4ilele de Duminic1
qi Serbiltorl se efectue In aceiaqi Biserica, dar nurnaI pre diferite altare, cite doe
liturgiT. Cea India, care se terminl pre la ora 8, se numesce liturgia dedimindtg,
iar adoa se ineepe bitre orele 9 qi 10 qi se termini"' pre la 11 qi ceva.
(b) In Kiev qi specialminte in Lavra a. Kiev sfintil o sumo de relievil ale Mirbatilor, cavil s'at nevoitil in aceste s-tti locaqu, sea in imprejurimele lei. La inkinaciunea acestor relievit vina qi p6n6 astii-41 inkingtori din t6te unghiurile Rusisi.

www.dacoromanica.ro

26

PETRU MO VILA

intrebuinteze euventul in profitul ortodoesief, des ultragiate

de catre Iezttits. E prea ad.everatti, studeniilor nu li era permisil, de a predica in publicti, dar ei iii impropriati manierele predicarei, asistandti la discursurile profesorilor lor,
si apoi in_salele Colegiului es eratt ecsereitatI in aqa numitele
disputacii", unde, sub conducerea unuia din profesori, se

esercitati in argumentatiunea unei cestiuni, precum si in

actionarea (prontu4area

qi

gesticularea) disputatiunilor.

Predicatoril eel mai distinli, qiti din Colegiul movil4nti"

i din carii unit kiar discipuli ai lui Petru Movila, sftntti dupre datele istorice : Tarasie Zemca. Inocentiti Ghisel, Lazar
Baranovici si altil, i top acesti predicator)i saris atii &mitt"
servicii mars Metropoliei de Kiev, prob4za One la evidenta,

di, in colegiul lei Petrn Movila arta oratorios era ingrijita

in modtt particularti.
Dar activitatea millet'', a lei Petru Movila ntt s'a, marginitil
numai in Colegiul Jul. In timpul cat sc6la forma pre deviitorii
predicators, Petru Movila a intrebuinOtti t6te mijlOcele posibile, ca arta oratoricit sit, se respandiasea si in celelalte Biseriei i crap ale Arehiepiseopiei de Kiev. La 1636 Petru
Movila a tradfistt din grecesce in limba poporului din Rusia
mica Discursurile de invelaturg, pentru clilele de Duminici
si serbatori ale lui Calist, Patriarchul de Jerusalem", cunoscute sub numele de : EimyyDuov Max-cotOv-----Evangelie inMatore", Duptt aceste, in anal 1646 el a publicatti Euchologiul, Albumul rugtciunilor, shit Trebnic-u1=,-neeesarele".

Scopul, ce Petru Movila a urmaritti prin publicarea Evangeliei inv6tatore", este determinate kiar prin prefata
acestei carp, scrisil in limba Rusiei midi, qi pre care el o
adregza neititorului huninattt". Vorbindil aids despre serviciul preutia, care intrece t6te serviciile, i kiar pre al ingerilor, prin aceia ca preutului numai if este data de alega
qi deslega", Petru Movila

calitiltile pastorului Biserieet,

Intre care cea mai principals este sciinIa", pre care Dumnedett o reelama prin profetul Malachia, slicendti Buzele
preutului sit fie conduse de judecata" i geesta calitate is
este necesara preutului, pentru ca el sit disting gravitates

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILA.

27

p6catului, sa cuu.6se6 esenta i proprietatile gravitates qi cu

modal acesta sit p6t6 mai usor vindeca. Tar end preutul nu

va avea sciintg, atunci se asnagn4zti, conduc6torului oelui

orbit De aceia pgstoril Bisericei mai ales datorescii ase instrui fn legea lui Dumnecleii si in t6te poritncile 11111 precum

qi in traditiunile Bisericei. Sciinta, adaugit Petru Movila,

trebue s6, se manifesteze in inv6tatura bisericescg, gi spre
a se inglta si
ac4sta invetatura, not am dispusti, ca in
tipografia nostrg din Pecersca sg, se tipgriasco Evangelia inv6tat6re a lui Ca list, Patriarchal de Jerusalem ". Si pentru a

determina mai de apr6pe folosele, ce clerul va dipata din

acesta carte, Petru Movila tot in aceiall prefaca ii adresazg
cuventul sat egtr6 preuti ,i ;lice : ,,Aid voT veti. afia inte.
lepciunea lui Solomon, cu care vol. puteti sit inveseliti de pre
amvonele Bisericei ortodocse urekele i inima trumelor v6stre,
ca o adoa imp6rgtesit a SaveT. AicT veti. primi puterea lui
Solomon, cu carea yeti infrange cu usurintrt tdte Mtvglirile
inimicilor i t6t6 inv6tgtura for cea eretic6scg. AicT uqor v6

yeti deprinde cu zelul lui Die profetul, Cu acgruia putere

yeti deveni tare in dogmele credintei ortodocse. Aid v6 vett
intgri in -credinta, dupes care, deveninthi singuri tarT, veti
intari si turma. Aid yeti gasi arma cea mai puternicii, pentru
apgrarea Bisericei ortodocse, cu care usor vett paraliza intelepciunea cealalsg, a Arienilor. Aid vets afia i acea sciintg,
cresting, carea este capabilg de a escita pen qi inima cea
mai petrificatg. Aid in fine yeti afia tote, ce este necesarii
prtstorilor i pgstoritilor".
ArgtAnd folosele, ce 'Ate sit aduc6 Evangelia invW,tdref
Petra Movilii, iqi indreptezg cuventul s6ti TarAII catr6 pAstori

on aceste vorbe : Cu puterea ndstra cea arehiereseg i pgrintesce v6 amintim voi si v6 poruncimil, ca cu atentiune i
cu preggtirea cuviinci6sa, sit cititi acesta sciinVt ortodocse.
Acesta b cere psi obligatiunea v6stra de a predica cuventul
Jul Dumneleit si de a inv'eta spre oile cele cuventat6re in
credinta i vieta cea bung. Predica cuventuka lug Dumnedeic
este adeve'rata chrand, cu care spiritul pote trdi in v6c4. Predica relntorce pre ca cetVuft din credinta ortodocset. Predica

www.dacoromanica.ro

28

PETRU MOV1LA

pre necunoscelort" it invapet, pre ca cdcluct in disperareii in-

tetresce. Predica este mat ascuritet, do cat sabia, si ea nimicesce tote gandurile cele necurate (resb6ele, uciderele), si
stinge tote tendintele rusin6se si uneltirile. In fine, predica
cuventulut' lug DumneVen ni aratet adeverata tale spre imp&
rdria cerurilor. Tote aceste le yeti cun6sce din citirea cea
atent6 i stdruit6re a citrtei propuse. Tax, cunosc6ndit zelul
vostru pentru citirea acestei carti, vomit face, cir ajutorul luT

Dumnedeu, ca sil ve ajutaind Inca cu ceva folositorti".

Acdstlt prefatit oratorica ni arata, cu cat zelti Petru Movila
cituta a rMica predica eclesiasticA si cum el se silea a face
pre pristorii Bisericei, ca sa predice cuventul ltti Dumnedeti.
Forma comuna a fie -caria invetrtturi, care aid.' se numesce
sciintit" este urmIttorea :
mai intAiti se pune evangelia
dila in traductiune pre limba malo-rusk, apoi urna6z4 adausulla S-ta Evangelic", adeca, ecsplicatiunea eyangeliei clilei
mai intuit in genere si apoi in parte pre versete.. Aceste inyetitturi, urmAndil crugul anului, ecsplica tote patru Evangeline.
Dorindil, de apresenta pastorrilor Bisericei ortodocse posibilitatea, ca s6 efectue misterile gi serviciile regulat i cu
intelesti, i cu ac6sta sririscape de positiunea cea grea, in care
inimicii ortocdosiet il pundit, numindu-i ne'nvetati si prosti,
necapabili pentru efectuarea misterelor divine, si seversirea
celor-alalte servicii ale pietittei" ( a ), Petru Movila a publicatti in anul 1646 renumitul seti Euchologitt. La publicarea

Euchologiulul Petru Moyiltt a avutit in vedere i aceia, ca

pastorii Bisericei, conducendu-se de Euchologiti, sa ecsplice
popoxului sensig gi puterea misterelor si a serviciilor Bisescricei. Adstd, se vede si din,cuprinsul prefetei de la Euchologiu. Partea intilia a prefetei este con,sacratA, pentru a arata im-

portanta kiemarei pastorale. Pdstorii Bisericei, dice Petru

Movila, sttntil numiti- en diferite numirl in S-ta Scriptura -lumina lumei, sarea pamentului, ingeri etc. Dar ce insemneza

numirile lor, dda el nu se ocupa de mantuirea sufletelor,

inaedintate for? Bine se -numescti el lumina, sare, ingeri
(a) Din prefaVa 'EnchologinIni,

www.dacoromanica.ro

PETRU moviLX.

29

dar lumina trebue sit lumineze, sarea trebue sa preserveze

de coruptiune, 1 Ingerti, fiind ca @l trebue sit traiase6 ingeresce i pre cei incrediMar lei. sa'i Inv*. Si pentru_pastorit
mat final i, Archiereil, nu e de ajunsu, tit eT aii ajunsti la o
kiemare ala de inalti, respectata i 5timatii de tote. Paseeti

meluleit" li se poruncesce for ; tar tine paste, nu ddrme i

sufere tote nemultamirile, ca sit pazescii, oile sae, 0 merge
inaintea lor, inv6tandu-Ie cu cuventul qi cu fapta. Episcopil
trebue sit se distinge prin Inv6tatura, pentru ca la din it sit
se aplice cuvintele Apostolulul : Episcopul este datorit sit
invete". Intorcenduli apol cuventul c'atre ace Archierei,
carii, din oausa lipsei de cunoscinti teologice intinse, se feriae de a invqa, Petru Movila, dice : Ce se atinge de acelti
pitstori, apot el sit se tine la Moisi, care, cautAndit ase descarca de porunca diving pentru cuventul de incapacitate,
a primitti de la Dumneded acestil ordintt : merge, EtatT
voitt deskide buzele, i le voiu dispune aqa, in cat to veT
grai. Si Mantuitorul, triraitandu pre inv'etaceii seT la predica

li dice : Nu v6 grijiti de cele ce aver a grai, nu aver voT a

grai, dar S. Spirittt. Aastit promisiune trebue sa o aplice la
sine qi pastorii. S. Spirittl inveta pre celil ce doresce a inVala,
ce qi cum sit iniiete.
Euchologiul let Petru Movilii, aratilndti pastorilor sensul
i modul efectuitrei misterelor, i acelor-alte serviciT divine,
urmaresce tot-o-data gi anent scopti, ca pastorii Biserica sit

invete turma. Ca sii, se eundse6 cum trebue a se uSa articulele credintei ortpdocse contra inimipilor v'e'dur si nevduti, carif le ataca i be sfortaza". De aceia Sn acestti ,Euchologiu inealnimi`i la fie-care misterali serviciu divine ate o
introductinne, care ilti eesplica. Aceste introductiuni une-oil
-santtt insotite de observatiuni, care se atingti de pirtile,misteriuluT, pre care trebue sa le cun6sc6 qi prtstoritii i cum
pastorif sit li facit cunoscute aceste laturT. De eesemplu,in
inv6tatura despre oferirea, primirea, conservarea, onorarea cea maT distinctivit i Inkinarea cea dupre demnitate a
'es

divinului corpif qi,sange a DomnuluT ", Petru Movila -se ecsprima : Preotul des va arata qi va rove a pre 6ment ea

www.dacoromanica.ro

30

PETRU MOVILX.

crestinul este datorti sit se apropie de acestil miSterti eu prk-

ggtirea cuviinci6sg, cu pietatea cugetgret, cu respectil si

unailintit si cu ingrijirea particulars a corpului". Sett Datorti
este preutul, cast invete pre parochienit ski si sti ii arate, ca
eT tot-de-Una, cand vin la Bisericg, sa intre nu cum s'ar intganpla, si nice, numai plecAndu-se si inkinandu-se, ci av6ndu-st
okiT corpulul si aT inimei indreptatT spre altarti, si v6c.endti cu

totti respectul credinta cea neindoenica aluT. Chritos in misterele divine, care in adeverg si in inodit esentialii se proaduce
pre sine in urmarea rugaciunilor lor, si tot-o-datg care se oferg,
cu multgmirea luT acelora, ce suferti de diferite bole" etc.
Petru Movila in Euchologiul ski presinta, preutuluT la finele pallet intaia septe inv6taturT, en destinatiunea de a se
t-inea la inceputul fie-caruia serviciu. Noi aici vomit da pre
scurtt si cuprinderea acestoi discursurT, spre a complecta
si mai bine studiul nostril despre activitatea omilitica a acestui barbatu mare al BisericeT ortodocse.

I. Inv6tiltara la Botezii". Aid predicatorul vorbesce in

genre despre necesitatea si causele fiindarei misterelor in
Biserica cresting. Dupg, acesta -enumerg, misterele noului
Testamentti si comparandu-le cu asemenea institutiunT ale
vekiului Testamentit, le gasesce pre cele dintgi superi6re
celor din urmg. Trecend in fine la misteriul Botezului, IT arata,

originea diving, darul si efectele luT. Presinta tot aid Inv6tatuft' despre modul, cum trebue s5, fie primitti Botezul de catre cei in etate si ecsplica Botezul pruncilor, calif nu potti sa
Implinkcg, prescriptiunile, cerute de misterti de la eel in etate,
dar arata datoriile nasilor. La finele invetaturel se kiamrt bineeuventarea ions Dumne4etl asupra celor botezatl, nu ca asupra
line! turme a blestem-ul-ul, ci ca asupra unor fu a! gratief.

II. Inv6tatura la mitrturisire". Presentandti ideia despre

misteriul pocaintei, prin care crestinul capittg, ertarea pecatelor celor de dupa Botezil, Petru Movila invaVi, cum trebue

sit, se apropie crestinul de acestti misteriu. Cel-ce isi propune ase mgrturisi, slice predicatorul, este datorti asT scruta
consciinta sa mal intaiu dupre cele clece porund ale luiDumnecleil ; aclecit nu cum-va a Ocatuitit el contra poruncit

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX

intaia, adoa, atreia etc; apoi sa se observe pre sine. din

puctul de privire al poruncilor Bisericei ; i in fine din punctul
de privire al celor qepte virtuti principale, precum i al eelor
lepte pecate de mOrte. Cerendii de la consciinta unti respunsu
precise asupra fie-crtruia din aceste puncte, predicatorul invita
pre cel ce se miirturisesce, ca el cu inima sdrobitd sd esclame
cu David. Miluesce-m6, Dumnedeule, dupre marea mila ta".

Observatiunf din partea parintelui spirituals la marturisire i cundnecraura". Din gratia lui Dumnedeu 'vi s'a
datul voi, dice predicatorul, intorcendu-0 cuventul crttre eel
marturisici, ertarea p6catelor. Acura aduceti-v6 aminte de cuvintele Mantuitorulua : eca to -af mould sanaosii, de acum
sa nu mai grelesei. Iar ell din partea mea ye presintii o astfeliu de sciinta", invqrttura, cautati a implini epitimia (canorm!), data voi; ingrijif de voi Intl -va in yi6ta i ye cun6scetT
tote defectele vdstre. Pastraci in curt4enie cele cinci cugetitri

i ode cinci simturi ale vostre (a), find ca ele serveseti de

ugi ale p6catului i nu intati pre aceste patru idei ulteriore-m61--

tea, judecata, iadul i ImperMia cerurilor".

IV. Invqaturil, pentru cei-ce yoiesed a se cuminica cu

sttntele tame". Mal intaitt predicatorul vorbesce de importanta misteriulm cinninicaturel, care reclama pregatirea necesara i currttirea creqtinulm in misteriul marturisuei. Dupa
aceste el presintrt invelaturf, cum trebue tine -va a se apropia
de misteriii, adeea, credinta, cii prin pane qi vinti omultri i-se
oferit rose i corpul i sangele luT Christos ; cun6scerea de
sine, ca nu cum-va sa fie dattijudecAtei ; qi in fine mai este necesara o adAnca utnilinta i fries. Dar acesta fiica nu, trebue
a se manifesta prin aceia, ca nu trebue a se cuminica, ci prin
respectul, ce trebue aratatt. misteriului.
V. VI. Invecititura la nunta, intaia qi adoa". Im-ambele aceste invetatml, dupa ce se aratii instituirea divinii a misteriului, i se comparii, nunta vekiului cu cea a noului Testament-A, se dovedesce, ca ac6sta din urmA intrece pre cea din
(a) Dupre opiniunea lui P. Movilit cele oinei eimturi,ale omului ail in Inteligenta
lei einei, eapacitiiti eugetrare : adecii eirritul vederei i0 transmito impresiunlle la
capacitates apeciala, eeld al andului la alta ei atm msti departs.

www.dacoromanica.ro

32

PETkU mnviLX

Wit Se arata apoi puterea gratiei din misteriii si in fine se

in iril datoriile reciproce ale celor insuraV. Acesta parte in
invecatura o adoa se desfasura ci . mar multri insistinta,
cat in cea dintaiii. In insirarea datoriilorti conjugale predi-

catorul intorce a atentiune particulars asupra datoriilor femeei, si dice, ca ea este datdre cu iubirea ei pentru barbatti,
sg-lii. face religiosil, induplecanclu-lti la ajunare, rugaciune psi
cele-l-alte fapte bune, dar mai ales trebue sg staruiasc6, ca pre
barbatul cell flecsibilg in ortodocsie sg-lg intariasc6, sa, se rage lutDumnecleii cu lacrimi pentru dinsul, fficendg milostenie

ssracilort psi la preuti, pentru ca cei din urmC sg proaducg

sacrificial cell fara de singe pentru rnantuirea lor. Cu o asemenea femeie se realisazg cuvintele Apostolului : Ca bgrbatul ne-

credinciasti ,se santesce prin femeia credinci6sa". Acesta

prescriptiune, data femeei, este provocata, de acele cirscumtari istorice, dad barbatii. din Rusia mica, mai ales cei din
clasele superiare, I T skimbati confesiunea psi tTecag. la unie
pentru diferite interese, ski la protestantismti.
VII. Predica funebralgw. Predicatoru], aducendg aminte
omului drespre acele obiecte, care IT pots aminti m6rtea,
precum apa, primentul, aerul, gi presentandg cite -va ecsemple din istoria biblicg, unde personele sante avail in mintea
lor icleia morteiy el vorbesce despre dreptul Mortei" si pentru ecsplicarea acestei cestiunf, aduce multe ecsemple din
istoria bisericescg, universals, i kiar din datenele diferitelor
popore. Dupg aceste lauds pre eel' morn i aceste laude sfintii
astu-feliti &cute, ca ele sthntu aplicabile la fie-care cresting.

Facendg si o privire generals asupra invetaturilor, cuprinse in Euchologiul lui Petru Movila, constatamii, ca autorul a fostg preocupatti mai ales de continutul lor ortodocsti.

Dar trebue sit o recun6scemii, cg in fats circumstgrilor, in

care se afla atunci. ortodocsia, Petru Movila trebuea sit fie
preocupatit mai ales de cuprinderea invotgturilor sale si nu
atata de forma lor. Aceste inve0turi erat. destinate pentru
nisce pgstori, caril eratt f6rte depgrtati de acele subtilitati
ale forma. orataricc, si apoi ele trebuki adresate unuipoporg,
privatg de on -ce culturg. De aceia in genere le putemii con-

www.dacoromanica.ro

PETRU MOV1LA.

33

sid.era, ca pre nisce inv6taturi, menite a ecsplica poporului

misterele si serviciile BisericeT ortodocse. Dela ac6sta reguld
trebue sa esceptamo adoa inv4atura la nuntit, si mai ales
)7

Predica funebralit", unde autorul a avuto in vedere, ca

discursurile see sit le fac6 dupre tote regulele oratorice.

Din cele cuprinse in acestli studio, se vede, ca Petru

Movild si-a realizata activitatea sa omileticii, in doh sensusurt
Preocupat de ideia, ca poporul, ajunso in, pastorirea sa, sa

capete cu o ora mai inainte cultura Bisericel ortodocse, el

lucreza pentru preutT Euchologiul" cu invetaturile, analisate mai sus, i traduce din grecesce Evangelia inv'elittare"
a Patriuchului Ca list. Fiind lug ca pre Petru Movila trebuea
s -lit preocupe mai molt viitorul poporuluT, de aceia el organisaza, Colegiul movil6ne, ast-felit, ca el cu timpul sa, devin6 focariul sciincei teologice in genere, specialmine sc61a,
de unde arta omileticd s'a intinsti preste tata Rusia . . . Acum Mar din acesdi puncto de privire specialti, kiar pre te-

renulu omileticti, nu trebue sa recundscemu pre Petru Movila de Pitrinte al TeologieT ortodocse?
. .

Archim, Genadie Enticenn.

www.dacoromanica.ro

Cantarea si Imnografia in Biserica primitiva.

Modul 3si desvoltarea a in Biserica Orientals Orthodoxd.

Primis Crestini. din Ierusalimli pentru a's severi datoriele lorh religiose visitah templu Iudaicti, i luau parte la serviciele religiunei Iud.a-

ice. Darn afarh, de acesta, se intruniati si 'In adunari particulare, ce

aveah loch In casele unura dintre Cretini, dupre norma Sinagogelor
(Romani XVI, 5 ; I Corinteni XVII, 9 ; Filimon; 2 Colas. 1V, 15)Candh Cretinii s'ahinmultith, s'ah infiintatti inch mai multe bisericT
de astfelih prin easel la care presida eel mai betranh sea presviterh;
era toff aceti presviteri, dupre norma Sinagogelorh, compuneau mill
Colegiu preste care presida unit Episcopu. Dara, de ore-ce cu timpul
viata Cretinilor a inceputh a diferi de cea mosaich, i el a se separa
mai multu in caracterh i intreprinderi de Iudeii ce se -tineau stricth
de legea vechih, dela sine a urmath ca noua via religiosa a Cretinilor a produsu unu noh cultu idealu desbrhcatii de eeremonialul eel
grosh Iudaich.
In adungrile lorti particulare Cretinii se edificaii unit pre altii prin
rughciuni, psalmodit, i prin cantarea celor anteis imne compuse de
crgtini. Ca cretinii Inch de in inceputti nu se margineaii numaI la
Psalmii din Vechiul Testamenth, darn ca chiaru din seculul ateiti incepuse a se produce imne cretine, care se cantah in ad.unhri, este
forte probabil. Aa Main (Epist. X, 96) slice catre Trajan, ca s'a incredintath din partea Cretinilor ch, ei cantau lul Christos unit imnu
ca unui Dumnesleti : quod essent soliti, stato die ante lucem convenire,
Carmenque Christo, quasi Deo, dicere secum invicem : Ch Cretinil ar fi indatinati a se aduna in si statornicita, inainte de reshritul
SOrelui, i a canta pe randu unu imnu lui Christos ca lut Dumneslehu.
Toth acesta arata i diferinta ce face Apostolul Paul intre Psalmi,
imne i ode Apirituale (Efes. VIII, 19; Colas. III, 16). Urme de acest-fel

www.dacoromanica.ro

CANTAREA SI IMNOGRAFIA iN BISEkICA PRIMITIVi

86

de imne vechT crestine Criticii le afla chiar in cgriile Noulul- Testament.

Asa locul de la I Timot. III, 16 : Durrinecleu s'a aratatu in corps;, s'a jus-

ntificatu de spiritu s'a aratatu ingerilor, s'a predicatu la 'lemur', s'acredutu in lume, s'a innaltata In glorie". Se credo a fi unu resat de imnu.
Urine de imne se gasescti si in Apocalipsin
Este imposibil a presupune ca anteh crestini, in primul --entusiasm
al credii4e1, st, nu fi cautatu noue forme de doxologii pentru D-zeu,
carele s'a descoperitil in Christos; dares ceva complecta atatu despre
imnografia primitive, cat si despre cantarea musicala din biserica Apostolica, nu cunescem. (a)

Mai multu de cat probabila este ca melodia primitiva fu cea Ebraicg, de ore-ce si primii convertiIi, la crestinisma fura dintre Judel.
Propriu vorbindu dara, imnologia (cantarea si compunerea de imne)
la inceputu fu mai multu o Psalmodie ; eget modul cel principal si
mai usual de a lauda pre Dumnecleu, era de a canta Psahnt din Psalteria. Era in usu ins si imnele Vechiului Testament, conform carora
s'a compusa In urrna Canonul, precum si Odele spirituale ale primilor crestini. Dara aceste din urma au inceputu a se inmulti mai alesii
pe la finele secoluluT alu IV, i se combine" tot-de-una en PsalmiT.
Mare progresa a facutti imnologia santita in Biserica Orientulm din
secolul 91 VI-lea, si mai vartos din epoca santului Than Darnascenu,
de audit serviciul in bisericele mirene constk mai multu din cantart,
de catu din cetin gi prediei ale superiorilor, ca in bisericele primare.
Motivul principal pentru desvoltarea, graduals a cantgrei armonice,
in Biserica a fostil actulti esentialu al cultului crestin : Rugaciunea.
Rugaciunea cea ferbinte si inaltata cat-re Dumneclea din adencul inimei nu flume cg mica gura si dispune corpul lute stare entusiasticg,
ci modulezg i vocea inteunti modil melodthsii gi armonicit Pentru,
aceea rugele, cetirea si orT -ce specie de culta esterioril tot -dO -una s'ati
efectuatil on prin o declamare melodiesg, on prin o cantare artistica,
pling de sentimentri divin i Indmosire. La Iudei chianti se considers
ca ceva necuviinciosu si profanatoril cetirea simply a Scriptures. Lucre ce s'a continuatil si pang la not in cetirea Apostolulul, EvangeliuJul si pronunIarea rugaciunelorii. (b)

1) Despre Psalft (Carttores),

La inceput cants In Biserica tot pop oral, precum acesta se facea, sine
face in Sinagogg. Dora fiindil-ca nu sciali toff sg citescg, nici sa cante,
(a) Vedi Istoria Bisericheit a D. Diomedu Ciriacos Tom I, Atona 1881.
(b) Acestit tractatil este estrasti din Liturgica lei P. Romboti, fostd profesorfi
de TeOlogie la Maiversitatea din Mena. t 1878.

www.dacoromanica.ro

86

CANTAREA y5I IMNOGRAP4IA fN BISERICA PRIMITIVA.

gi ceT -ce ceteaa, adesea-orin'aveatt cart', de aceea spre a se mantinea

preceptul Apostolului ca tote sit se faca cuviinciosu gi in reline,"

unul incepea cantarea gi cei la1tT flu secundati, precum slice Sozomenu
(V, 13) : incepeait cantarea psalmilor cei-ce o cunoseeali mat bine, era:

multimea recita sonoril in concerti'. Cei-ce o cunosceati mai perfectu

era" Ears indoiala Cetetii, Psaltii gi eel -ce maT in urma fu numitu :
Canonarhu (incepatorulti de cantare al Canonultu). Dionisie Areopagitul in acesta privire slice : Ierarhul incepe sacra melodie a psalmi-

loru gi tots ordinea bisericesca canta inpreuna cu densul cantarea

psalmica (Ierarh. bisericesca 3). Cele mai suss slise se complecteza
mai clara prim ordinile Apostolice (II, 57): Alta tine va sa cante imnele lul David, gi poporul sa cante mai ineetu acrostihurile." Acesta
atesta gi M. Atanasie (Apolog. II contra Arianilor) : 4eslindu pre tron
invitama pre Diaconu sa cetesca psalmul
era, poporul sa resptmcla :
ea, in vecu este mila lui." Din acestea intelegem mat dart,. datina fry
Biserica nOstra,' pans acute. De importanta suntil gi cele ce slice Eu-

sebie (II, 17) : Pe canal unul cants frumost. In cadenta cei-lalti in

linisce aseultandii, canta impreuna stihurile dela fneeputul gi finele
imnilor." Ceva itnalogicu : pe candu until cetesce, repetescu gi la noT
corurile, dupa fie -care stihu, stihul incepatorti seu final; precum : Pen -

tru rugaciunele Naseitt6rei etc. etc., la tipicele Liturgiet Aseminea

imnul celor trei tinerT fn sambata cea mare.
Pentru buna ordine adesea se despartia poporul in done corurit gi
canta alternativti sea antifonica, dara tot-de-una unul incependu. De
insemnata in acesta suntu cele-ce slice Mar. Vasile (Epist. 207 catra
cler. Neocesar) ; La not de n6pte maneca poporul catre casa de rugrteiune, gi cu durere gi intristare insotita de lacrimT marturisindu-se let
Dumneslea, in fine sa, ritclica dela rugaciune, gi se dedau in cantarea
de psalms. i une -orT, d.espartindu-se in done, canta pe renal, pe de
o parte intarindu-se prin acesta in invetarea cuvintelor sacre, era pe
de alta stapanindu-gi. atentiunea 0i destragerea inimeloru. Alta-data
eragi cedandil unuia a incepe melodia, cei-lalti reciteza incetu. i aga
in variatiunea psalmodieT gi a rugaciunet petrecend noptea, candy se
lumineza de sling, top in comunit ea cu o guru gi cu o inima adreseza
catra Domnul ,psalmul de marturisire, apropriinduli fie -tine gie cuvintele caintei."
Mai in urma, dupa ce multi dintre ereticT incepura a compune imne
de rea credinta, Sinodul din Laodicia a ordonata (Canon. 15) r,,Nu
Be cade be cante alp in biserica, okra de psaltii orincluiti, carii Se -sue
pe amvonti gi cants de pe carte." Acesta interslicere a trebuita sa se
&ea din necesa chiar gi asupra bine-erePtoriloru, din causa progresultif gradual al imnologiel gi al melodie; pe care poporul nu putea,
mai multi" a o seeunda cantandu impreuna, en psaltit, gi fu nevoit a

www.dacoromanica.ro

CANTAREA BSI IMNOGRAFIA fN BISERICA PRIMITIVA

37

se margini numai la o recitare cu voce incetit a odelorti lui cunoscute,

seri se pronunta, aceste rug scurte : DOmne miluesce, Aminti, Aleluia etc. etc.

In catedrala cea mare a Constantinopolei, in timpul imperatului

Eraclik, (an. 610) s'a ordonatti a fi 25 de Psalii, 160 de anagnostl gi
70 ipodiacom. Din acestia se formak corm.; gi cantati troparele,
probabil dupre modulo ce se mai conserve inert in unele monastirT
(cum. se cants la nos acum la Aerit inmormentarea Domnului),
adeck succesivti fie-ce tropark, on numai stihurile, era impreunk
gi intr'o voce_ cantati pre largu : stihirile vesperin.e, slavele, etc. etc.

Apoi pentru ca in aseminea ocasiuni sk, in se intemple confusli gi

hasmoclii, Domesticii, or Protopsalfi, faceati inceputil gi conduceati
corurile prin gesticulaiuni de mans. In timpul imperatului Mihael
Curopalatul (an. 811) Cantorul Imperatului se numia Protopsaltti,
era cei-l'alti Domestics.
Ca din vechime toff cantati. in Biserick, dark, de atestatiunile autorilork supra-insemnaV, mai avank gi alte mkrturii. Aga Apostolulit
Paul (Colds. lIr, 16) dui a intelege de acesta, cand slice : Invktinduve gi inIeleitindu-ve intre sine cu psalms, imne gi ode spirituale cantandk cu hark in inimele vOstre Domnului." Apoi at' aici se intelege
a cants, in comun, acesta este aretatti nu numai din obiceiulti, ordinarit

alk Sinagogei, dark, Inca gi din datina generala a Bisericei pans la

finea seculului al-IV. Aga Chrisostomti (Omil. 36 la I Corint.) dice :
Din vechime top' se adunati gi cantatt lin.i]. impreunk ; acesta facem gi
nos." i aiurea (Omil. la Psalm. 145): Femeile (a) gi bkrbatil betrani
gi tiner] se despart dupre cerinta cantare] ; cad spiritulk cantarei ammonizandii vocea fie-cuipresultk din tote o melodie." Totu acestea atestezA

-Marie in Psalmul 65. In catu fel opineza Bellarmin ca S. Amvrosie,

posteriori]. lul Ilarie, ark fi introdusti in Apusti antarea in comunti,
spre mangaerea ore -cum a poporului contra persecutiunelork Imperatesei Iustina (an. 368), care voia a introduce Arienismulk in statele
sale.

In catil privesce cantarea alternative sett antifonick, de unde gl-au

luatti gi numele Antifonele (ca dela i]lt axo6stv a asculta, ipacoile)) Istoricul Socratti (II, 8) slice ca Ignatie a introduk acesta specie de

cantare : Ignatie a veslutii visiune de ingeri carii caniatiSantei Treims imnuri antifonice, gi a predate moduli] visiunel Bisericei din Antiohia ; de unde acesta, traditie s'a respanditil in tote bisericele." Dark,
multi]. mai demnk, de creslutti este naratiunea lui Teodorettl (istor. Bi(a) Despre Antares, femeiloril In Miseriell, acesta gi Isiclorli

clieend :

Apostolii all permisd. ca femeele s &ante to BIseriel necontenittl" (Cart. I, Epist. 90.)

www.dacoromanica.ro

38

CANTAREA ySI IMNOGRAJ'IA r/V BISERICA PRIMITIVX

ser. II. 24), carele slice ca monahii Flaviann pi Teodorn sub Mar. Con-

stantin (337-61) all introdusA In Antiohia acesta cantare, de unde

s'a respanditn a canta alternative. Teodoru al Mompsuestiei slice ca
ace sti monahi an tradusn imne antifonice din limba Siriaa in cea
grata. Era in Siria acesta specie de cantare a fostu de-a pururea
In usu. In acesta parte musica Ebraicg de timpuriu s'a amestecatn
cu cea elenicg ; fiindn-ca cantarea succesivg i alternative se ail&
Ina din adinca anticitate la Essei, pi pe de alts parte corurile grew,
In representarea vecheloru Drame, tote ast-feliu cantau. In cat se
p6te opina ca acesta cantare alltifonia, nu era de la Inceputu comuna
In Biserica, ca intru cat-va profane; pentru care chiaru pi In Antiohia
a interslis-o pentru cat-va timpti Paul Samosatulu. Darn; de 6re-ce o
aflame in timpul Mar. Vasilie in usu, este evidentA ca cu multi' mai
nainte trebue sa fi fostu introdusa in Capadocia. In Constantinopolu
antlrea antifonica fu introdusa, in contra antariloru Ariane, de catra S. I. Chrisostom, era In Mediolan de S. Amvrosie. Cu tote acestea
la munaht din Egiptu canta Inca tofu numat unu cantaretn.
11. De MelocZie.

In catu privesce cantarea, acesta la inceputu a fostu forte simplg.

Ca deaf Muzica se considera de #echii Eleni numal ca o Indulcire a
slicerilorn, apoi cu multi' mai vertos a trebuite a se conOidera ast-felin
de Biserica vechia, candu canta intrega Biserica, pi musica prin urmare n'a pututu de loci sa devina o arta perfecta ; fiindu-cg in rugaciune esentialulu suntrt cuvintele era nu cantarea. Apoi fericitulu Augustine slice esprest de santul Atanasie (Confes. X, 33), ca a ordonatn.
ca Cetetulu sa ante psalmule apa, in catu mai multi' semAna cu o
declamare de att.' cu o cantare : qui tam modico Ave vocis faciebat
sonare lectorem psaltni, ut pronuncianti vicinior esset, quatn canenti -carele punea pe cetitorulpsalmului sg, ante cu o apa raidlintorseturd a

vdcet, In cas sem6na mai apr6pe cu unulu ce pronuntg de cite cu unula ce canta." Despre acesta mica Intonare a vocei amintesce pi Isidore Ispanulu, ca in genere era usitata in Biserica primitive (De
Ecles. offic. I, 5). Tan apa era In usu pi In Sinagoga i se mantinu i
prin Monastiri. Apoi In timpurile n6stre modul cetirei S. Scripture pi
a multord parti din Liturgie, ce alta este, de catu o pronuntie armoniosg forte simplA i uord gi probabilu este chiar modulo meiu vechin de cantare, care dupre mgrturia mai multora (vesh Laysaiculu
luT Paladin, pi la Casian) se conserva In MonastirT, pi dupe ce se Intro-

duse in bisericele din rape cantarea cu mai multi arta.

Pe lenga acesta era In usu pi o altg specie de cantare a Ebreilorii,
carea dupre Clement Alexandrenu (Stromat. 6) seaCena In privirea

www.dacoromanica.ro

CANTARFA BSI IMNOGRAFIA fN BISF.RICA PRIMITIVA.

39

simplicity ei gi a gravitatet cu modulriDoricrt de cantare alit Elinilorii.

Precum fuse Ereticit au datii belt prin ideile lore eterodoxe la

formarea gi constituirea dogmeloru ortodoxe, tote aseminea seintempia gi cu Imnologia gi cantarea bisericescii. Aga Donatigtil In Africa
gi Meletianii in Alexandria introducenthi in serviciulit bisericescii me-

lodia teatralit pentru a atrage poporulii fermecandu simturile prin

varietatea accenteloru cantarea, .au pangaritii gi profanatit gravitatea
melodies bisericesci. Pentru aceea gi parinft bisericesci furl nevoid
a regula gi cantarea imneloru bisericesci mat convenabilu cu majestatea cultului divina. Attar!, in Resaritu data gi in Apusu s'au introdusit
imne noue, gi cantarea a inceputu a lua accente mar' sonore, mat variate gi mai sensitive. S'au formatit corm, s'ail introd.usii, cum am
ve"clutii dinteunii citatd ale Jut Chrisostom, voci copilaresct gi'femeesa. Darr' aceste innovatiuni a atrasii nemultiamirea gi recriminarile
multora, carat preferart simplicitatea in loculii armoniei incantatore
recentil introdusa. Cariosti este reprobarea Egiptenului Ava Pamvo,
din seculul alit IV-le, catra monahalii, ce se Intrista ca in pustie nu se
aude melodia, ce o auclisit petreandu cat -va timpri in Alexandria."
Ava, slice monahulii in negligenta consuinamu slilele no
fn acestii
degertti, ne cantanal nisi Canone, Hitt Tropare. Ca mergendu eri in
Alexandria, mutt ve'clutti cetele Bisericet cum cants, gi m'am intristatu forte, ca gi not nu candmii canone gi tropare. Vat de nor, fiiulel slise Ava, ca alt sosite slilele, In care monahit voru parasi nutrimentulii cell'. vertosu, esprit-1mM prin Santulu Duha, gi se voru abate
dupe cantarT gi versurt. In adeverit, ce frengere a inimei, ce lacrimt
provin din tropare ? De ne presentanaii inaintea but Dunmesleu, se
cade a sta cu multi umilire, gi nu in distragere; cg n'au egita monah it
in degertulu acesta, pentru ca presentandu-se but Dumnecleii, sit se
distragdr sr' cante canal% sa armonizeza vocile, sr' mists din mane gi
sit mute din pia:5re, etc. etc." (G-eronticu let Pamvor Abatele Earle).
Aspru reprobez6, gi Chrisostomil pre Psaltit, ce imitart pre orhestisti
gi pantomime, ernitindil glasuri descordante, intinPndil manele, gi saltanai cu piciorele, gi cu tots corpuld migcandu-se (Cuvent la Osie I).
Isidorit Pelusiotula inca desaproba melodia teatrala a femeilord. (Cartea I, Epist. 90). i Ieronim mustra pre cantatorii ce 'grrnote gi diregu
gattal, pentru a nu deveni cacofonici, cu medicamente dulci ca Tragedianit (in Ephes. V. 19). Era Sinodulu din Cartagena gi mat alesii
celit al VI -lea Ecumenicii (Canon. 75) ordonezO : Voirnd ca eel ce so
presintit in biserici pentru a canta sr' nu se serviascil de strigate descordante gi sa, nu forteza natura spre racnite, nici sit adauga ceva
necuviinciosii gi nepotrivitii Bisericet. Ci sa adua cu multi atentiune
gi umilire psalmodit but Dumnesleu, carele vede t ele ascunse ale ini_
met. Cact sacra scriptura a infelatu pre fill' lid Israil a fi evlavio9ta,

www.dacoromanica.ro

40

CANTAREA i INNOGRAFIA IN BISERICA PRIMITIVA

Cu tote acestea Cantarea nu putea sta pe lea.; caci. In secula ale

IV-le Imnele bisericesci inmulOndu-se, all adusu necesitatea ca gi me-

lodia sit se varieza din ce In ce mai multe, fit dart S. Amvrosie as

introdusa In Eparhia sa cele patru genurl de armonie a Elenilora :
Doric, Frigiii, Lidia gi Mixolidia, ca dupre acestea sa se ante Troparele bisericesci de atunci. Se pare ca aceste patru glasuri le-a luata din
resarita, de unde a loath si multe alteleoi uncle cum se va vedea mai
In urma, era!). In Ina mai multe ehurl sort glasuri, chiar gi in timpula
luT Amvrosie. Intre acestea, se slice ea Papa Gregorie, dish Dialogul,
a Introdusa (la fade Secul. al VI-le) si pre cele-lalte patru glasuri derivate sea hromatice (al V, al VI, al VII si al VIII) (a).
Inca fn timpurile mai vechi renumitulti Astronomy Ptolemeri (Secul. II) a foga redusti la 7 cele 14 eliuri ale Elinilorti vechi, gi Carol
eel mare, doue secule in urma Jul Gregorie, este eel anal carele a introdusa In Apusa cunoscutele optti glasuri, pre care el le-a auslitti de

la Psaliii; ce insotiah ambasada imperatorulul Bizantina, gi pentru

care a instituita anume scole de plain-chant. Era aceste opta glasuri ere' cele ale lei Damascenti. (b). Apol chiarn Ion Damascen, carele a
formats Octoihul si a regulate a se ants, periodicti dupe glasuri Duminecele troparele InviereT, nu este insusi si inventatorul celorri opts
glasuri, ci le-a invelata, inpreunti Cu. -Leta instructia profane, dela das-

calula sea Cosma cel din Grecia mare, si carele posed, tots invetiatura Elinesca.
Fie-care din cele patru glasuri originale (1, 2, 3 si 4) avendu-si de
baza unul din tonurile celory patru modurT vechi elenice, se marginescii In sfera a patru cerde sell tonuri succesive (tetrachordie, on
mai bine semi - octave), ca In timpurile luT Terpandru (muzicasitil si
petit greca din Lesbosu, pe la 676 ante Christi* Era fie -care glass
derivata consta din alte patru tonuri, care inpreuna cu ale glasului
sell original, formeza o gamit coraplecta. Pana la captivarea Constantinopolei, cantrttorii numiati, dupre cum slice Brienia (Prey carts de
Armonii), cele opta glasuri cu numele Inca Elenice. Glasul I se numia
Ipermixolitti, era derivatul sea al Vie Doris seri Ipomixolidia ; al
doilea se numia Mixolidie, era derivatul sea al VI-le Ipoliditi, al trei(a) Papa Gregorie a introdusii vestitul Cantus planes (plain-chant), carele la Orientals se dice papadicii, seri modal incet'd si de egalii mesura. Era ac6sta avu
load din cause ca deja lipsisa prosodia veclig, a pedelor (silabelor) lune ci scurte,
care fusese 1)161 ih usil in timpul lui Amvrosie, i pentru aceea Ili la muzica se
conservase ritmul vechiil.

(b) Papa Gregoril a instituitu 9i Bade pentru Inv6tarea pealmodid. Pe candil

Corul inainta incetil, alti! prin o voce 9esibila varia cantarea, si impreunii cu Bier_
narii compuniat o armonie,Totil cam ala rite gintaA i pbaliil eel multi din Con.
Ntantinopolii,

www.dacoromanica.ro

CANTAREA ST IMNOGRAFIA tN BISERICA PRIMITIVA

41

lea Lidiu, erg derivatul seu al VII-le Ipofrigiu; i al patrulea Frigiu,

erg derivatul seb. ale VIII-le Ipodoriti.
Melodia glasurilorti din timpul lui Damascene putem slice eu sigu,rantg, ea se conservg Inca in troparele prosomice i in-Canone. Prosomiele ae de bazg unit tropare mai vechiu cantatu idiomelicu see dupre norma sa proprie, erg troparele fie-caret ode din Canone se cants
dupre Irmosul din fruntea lore. clrmosu insemng girth, infirare, did
conformit lui se Inira sat Interce cantarea Tropareloru, care insemng
intcirse dela TrAxto- rpOrti4 - tpon6ptcc). Irmosele ea i troparele veal

ae servitti ca inceputuri (prolege, preambule) spre formare, mai In

urmg, aceloril mai multe tropare. Membrele i Incisele tropareloru
suntu arangiate dupre ritmul Irmoselorti, i a prosomielorfi, de aceea
punctuatia in artile bisericesci grece este facutg dupre rata]. erg nu
dupre sensuld fraselorti (a). basa ritmultu este tonalitatea, erg nu
silabele scurte on lung].. Apoi ritmul acestorti tropare este dupre imitarea poesiel lirice, &keg, pentru variatiune membrele suntti neegale
Intre sine. i cantarea este ma de strinsti legate. cu ritmulu, i atattl
de simple. of frumesg, In Mu a fostit imposibil A se perde melodia
primitive. Altil-ceva sunte cgatarele pe large idiomelice, ce se intinchl
1 scurteslg dupre vointa ; dreptii-care s'at'e ai conservatti aa de variate. Dara i acestea, de i-mat posteriere. nu sunt strgine de modulo
vechei psalmodii, afarg de unele adausuri mai none" din musica Orientals barbarg.
Tote gamele celorti optti glasuri nu se potu potrivi exsactu cu cele

ale musicei vocale moderne; precum, dupre opiniunea dmenilorit

cunoscgtori, nict gamele vechei music]. Elenice, nu se puteati fn totulu

concorda cu acesta. In multe se aftl unu elementg asiaticu, care

cere- anti aucln forte fine, i de care nu are nevoia armonia mai -11911e
ce s'a desvoltatti mai alesu dela seculul ale 16 Incdee. Gama Musicei.

moderne este resultatulti uneT indelungi prolucrari i transformgri ;

in crate se cere multg studio i intinse cunoscinti pentru transformarea
melodiei bisericeci In cea a musicei moderne.
III). Despre Imnologia Bisericescd in cele ant& tire]. secule.

Cea Anteia informare de imnele din timpurile Apostolice o avem

dela Paul, arele slice : Impleti-ve de Duhulti, vorbindil Intre voT
in psalms, imne I ode spirituale, cantandu i psalmodiindu In, inima
vestrg Domnulma. (Efesen, V, 193 Coks. III, 16). Erail prin urmare
(a) Ac4sta face ca sensulu multoril imne sa fie obscurti, pentru care, cum vom
vedea, Inca greciT s'ail incercatd ale esplica; era ac4sta devine cu atata mai great
pentru traducittori.1 in alte limbs, calif trebue a eda flume! sensul autorilonl.

www.dacoromanica.ro

42

CA.NTARF,A 91 IMNOGRAFIA /NT BTSERICA PRIATITIVX

in usu psalmit, ca i in Temp lttla ludaica of in sinagogg. Erg dupre

traditia Indaicg In Temp lu, fn una din Sgmbete dimineta, se cants
psalmul alit 23 : Alu Domnului este pgmantuln i plinirea lui ;" Luni

alit 47 : Mare este Doittnul of lgadata fortes; Marti alit 81 :

Dumnedeu state in adunarea deilora ; Mercuri alit 93 : Dumnedeul,
resplatiriloru este Domnulu"i JoT alit 80 : Bucurati-ve de Dumnne-

deu ajutatorul nostru"; VinerT alu 92 : Domnula a imperaftu";

Sambata alit 91 : Bine este a se mgrturisi Domnulut". i la alte
serbgtori se ante] alIT psalmi.
Ca Imne se intelegu cantarile lui Moise of ale celoru trei Tineri;
erg sub euventula de ode spirituale se considers cantgrile compuse
de creotin]; cu tote-ca acestea la Inceputit erau pu9ine, mgrgininduse

creotinh pentru ase feri de erori, mai multu in Imnele Scripturei.

A). In specialiL de Imne 1i ode spirituals.

Psalmii din Psalteria fibula cunoscuti tuturora, vom vorbi mai in

specials de imne of ode in primele fret Secule ale Crestinismului.
1) Lunde Apostolului sea cele noue ode, care in Monastirl mai
eu gala, se cetesca in fie-ce dimineta, stint urmgtOrele (vedi-le pe larga
in Psalteria) : 1) A lu] Moise : SA* cantgm Dsmnului; 2) tot./ a luT :

I'a aminte Cerule i vein grgi; 3) a Anet mama luT Samuel : Intgritu-s'a inima mea In Domnul; 4) a Profetulut Avacum : DOmne audit-am auclula tea; 5) a Profet. Isaia : de nopte ragneeg, Spiritulit meu;
6) a Profet. Iona : Strigat-amin neeadult meu catre Domnul Dumnedealt. meu; 7) Ruggciunea celoru tree tiner]. : Binecuventata eoti,
Donne, Dumnedeula pgrintilort. nootrii; 8) Imnulu celoru tree tineri
eu adausuri : Bineeuventap, tote fapturile Domnulul, pre Domnula;
9) -oda NascetOret de Damneder]. : Mgresce suflete alit inert pre
Domnula.
Ca. uncle din aceste Imne au fosta in usu de apururea, o putema,
conchide forte probabilu, nu numaf din necontestata lora intrebuintare Indata dupg cele fret Secule primare, ci Inca of din locula Apocalipsulut (XV, 3), unde se canta oda lui Moise Servulu lut Dumnedeu, inpreung cu oda Meluluf, de cgtre cei-ce art Invinsu gra cea
mare.
Din Intreimintarea Imnulm celoru trei tinerlin Sambgia cea mare,

precum of din usitarea lore generala in Bisericele Vechi, deducem

ca i aceste lame an fosta deaparurea in usu. Nu este imposibila a
se fi cantata oi oda Nasceterel. de Diunnedea la serbatorile eT, ba
pate of tote Imnele la serbatorile marl, pentru care sau compsu mai
anteia of Canoue complecte, seu tropare >ale celoru noun ode. Name-

www.dacoromanica.ro

CANTAREA BSI IMN'OGRAFfA IN BISERICA PRIMITIVA

43

rule de noug s'a mantinutri dupre cele noug, cete Ingeresci, care deapururea s'au numerate noun,.
Mai apoT Troparele (sett Imnele) CanOne lora s'au alipita la fie-care
odg, cum se cantg Inpreung si pang acum In unele Monastirl, si precum acesta ire loco chiani actualmente la DOmne strigatamua, la
Teta .suflarea," etc. etc. Petru aceea Ri vechele Irmose, conformu ca-

rom se armonizezg la clintare i la ritmu troparele Caudneloru,

cuprindu intelesula si slicerile chiaru ale celorrt noug ode (v4i Irm6sele NascereT, ale Boboteslei, a le Crucei etc. etc. etc.).
B) In ce privesce odele spirituale ale ApostoluluT, see Imnele primiloru crestini, ele se Intimpina mai anteiu fn Apocalipsu. Cele patru

animale si eel 24 betrani cilia oda noug (V, 9 13) : Demnii esti
a lua cartea, si a deschide sigilele ei; cg, te-ai junghiatu si ne -ar cumOratu lui Dumnesleti cu sAngele teu
Demnu este inelulu celu

junghiatu se capete puterea si avutia, Intelepciunea si taria, Berea

si gloria si binecuventarea
Ast-feliu de Imne se it-tamping i
27

aiurea (XI, 15 18 ; XV, 3 4) In Apocalipsu.

Pe langg acestea, multe locur! din Apostoluln Paulo se considers
ca Imne, si mai alesg celt. din Epistola catrg" Efeseni (V, 14) raportatu ca strgintt i avendri. ritmu : Pentra care slice : destepta-te eel -ce
dorm!, si te scola din moil, 1 te va lumina Christos." i alte pasage
probabilu sunt tote astfeliu, cum este celu citatu la Inceputulti acestui

tratatu (I Timot. III, 16 ; II. Timot. II, 11 13 .

Din Imnologia de du.pg timpul Apostolilor se conserve multe, si
Ong acum; sunt Foote si mai multe, dara -'su greu de cunoscutu. Probabilg s'a intemplatd si cu acestea ceea ce s'a Intemplatu cu Imnele
din Secululu al IV si alit V. Acestea furs: modificate si euprinse in Imnele compuse de Imnografii posteriori. Ceva,,ast-feliu au facutu chiar
Imnografit cei man ca Damascen ; Coma etc. etc., cum vom vedea.
Imnttt forte anticu este doxologia sea mare : Gloria intrU at de susU
la Dumne4eii, piing la : Invrednicesce -ne Ddmne, care este altu Imnu
actalugitri. Dupre opiniunea multora, de acestti Imnu amintesce. Plinia.
On Ore-care variante se cuprinde i. fn Ordinele Apostolilorti. (VII.
47). Latina' considera de compunatoru alit acestel doxologii pe Papa
138); erg, alit delei latinesci, peJlariu (-j- 368). Dare
Telesfor (127

de siguru Imnele latinu este o simpla traducere a celuT grecti, de

Ore-ce era identicu cu celu grecg din timpul S. Atanasie. FOrte vechig este si doxologia mica : 1kt i.rire Tattila.
Alt Imn prea vechiu, dupre Mar. Vasilie (De Santul Duchti 29) este :
Lumina lints, ce pang, acum se canta la vespering. Acesta multemire
(Eueharistie) de sera, cum o numesce S. Vasilie, se inscrie in role-

gele ndstre lei Sofronie Patriarch. rerusalemului, era In cele grece

moclerne MartiruldAtenogen, pe basa unui pasagiti din S. Vasilie

www.dacoromanica.ro

44

CANTAREA

I IMNOGRAFIA IN BISERICA PRIMITIVA.

Inse Eruditul Economos observg ca, trebue a se destinge Imnultt de

sera acesta, de Imnul de plecare a lei Atenogen. i spre acesta p6te fi
de ajunsa fi numai Inpregiurarea ca Lumina line este tuturor, ennoscuta, pe cand Imnul lui Atenogen, de forte putim.
Luna forte vechiu este of : Unul santu, unul Domn, etc.", ce se

cants la Liturgie dupa, Esclamarea: Santele Santilor". Acesta se

afla in cele mai vechi Liturgic of in cuvintele mistagogice ale lut Ciril
Ierozolimenul.
Dintre Iinnografii acesteT Epoce, Dionisie Areopagitul (De numele
divine III) atesta ca A_postolicul lerotetu din Atena era : &yin Inanegrata, gi compunea Imne prea Entusiastice. Iustin Filosoful fi Mar tirul compusa cartea Psaltul, ce s'a perdut (Euseb. Istor. Eel. IV,
18 fi Ieronim de viris ilast.).

&Nitta Ipolit ina se reporteza ca Imnografu. De la Climent Alexandrinu se conserve o oda versificata la Christos, in care Scriitorul
se represintg cantanda in Biserica.
Gain (la Euseb, Ist. Eel. V, 26) istorisesce ca psalmY fi ode ale fratilor, scrise dela inceput de cats& credincioot,lauda cantand divinitatea
lui Christos, Cuventul lui Dumneslea. i Origen (in Psalm. 59) dice
ca credinciooil compuneaa Imne mai artistice de cat de ordinal) fi ca
le primea Biserica.
Nepos Episcopul PentapoleY compusa, dupre marturia lui Dionisie
Alexandrenu ( Euseb. III, 24), multe imne fi erati iubite.
Gregorie Taumaturgul, dupre Gregorie Nisul, despusg ca memoriele
martirilor sg, se celebrezg mai solemnel fi cu Imne ; probabil darn ca
fi insuoi celebra pre martini i prin Imne, nu numai prin discursurile
sale panigerice. AidT trebue a se adaugi fi Metodie al Patarelor.
IV). De Imnologia dela seculul al patrulea i panel la kr& Damascen.
Ide preliminare.
De of Inca din timpurile Apostolice se compusese destule ode spirituale, din care unele se conserve intregit of pang, acum, totuoi ele nu
eraii tocmai multe, meT tuturor comune. Imnologia, propriu 0.iefindfi,
a luat sbora fi intindere din secului al patrulea, danda motive la acesta
EreticiT. Nu putin a contribuita fi Inmultirea serbgtorilor. Crescerea

lug cea forte mare almnologiei se incepe cu Ion Damascen fi tine

pang, la finea secul al XI-lea cam! se complectezg Imnologia. Dara nu
putine se alb; gislin Epoca precedents lut, de fi nu se conserve tote
in vechia lox forma, find-a', Inmografil posteriori adesa le -au reformat.
Este fuse cu total greoita ideea Evropeilor ca Imnologia Bisericet 0rientale se incepe numal din Epoca lui Damascen. Precum vom vedea

nu numal cg. multe s'au compus mai nainte de densul, fi uncle se

www.dacoromanica.ro

CANTAREA SI LMNOGRAFIA iN BISERIdA PRBIITIVX,

45

conserva gi pttna astasli Para nicT p schimbare, dara chiar cele mai
multe Imne ale Imnografilor posteriori, neesceptand nici pre cel mai
principals (Damascen gi Cosma), suet o reculegere din cele mai vecht.
Ele au fostu mai mult modificate, gi mai ales cele scrise in versurT
metrice, dupa ce odata prosodia vechia deveni inutila gi marta.
Productiele compuse mai nainte de Damascen, se numesch de ordinariii : Tropare dela TpoIrc4--=cantare intorsit Tot acestea mai pe
urmli se numira Stihire gi Stihirale (Stilievna), de ore-ce se uniau cu
psalmit Bela Vesperina gi de la laude demhneta. Era" troparele ce se
uniau cu cele noua, ode s'au numit Canons sea tropare Me Canonulut,
ce inset:11a., unit intregu compush din tree ode (de unde Triod) pentru serbatorile simple, on din patru ode (Tetraodiu), on din noua, ori
mai ordinard din opth ode la serbatorile cele marl. Picerea canonic
se intimpina deja in seculul al IV-lea gi inceputurt de Canone, dupre
insemnarea mai posteriore a Cuventulut, se afla Inca mai nainte de
Damascen. Pe laugh acesta, troparele mat posteriore ale vesperinei
gi a laudelor s'au numitu prosomit ca semenah Ia ritm cu troparele
mat vecht, precum troparele Canonului se potrivescu In ritmb. cu Irmdsele, sea cu anteile tropare a fie -cares ode din Canon. Cele mai
multe din produsele de dupa Damascen stmt prosomil, gi as de baza
vechele Irmese, care s'au numitu gi Catavasi!, pentru ca ch,ntate Ia
finea fie -caret ode, corurile se pogoriau spre a se Impreuna, i aga le
cantait mai pre largu. Alte tropare, sea Imnele proprii ale Serbatorilor, s'au numitu de Canthretul roman, Candace. Era acesta sub Bizantini insemna : mieu volum; i s'a numitu. pete aga dela leumul
scurtu (xonac) in giurul chruia se infeguravolumul de membrang sett
de hartie. Imnele chief s'au numitu dupa aceea Apolitice (absolutorii,
finale), ca se cantau in finitul Vesperinet Dela Inmografii posteriori
avem tropare apolitice numal la serbatorile mar!, pe and condace
avem gi la &ntdi fie -cares Mile. Condacele li Apolitecele posteriore se

ritmeza dupre cele mat yacht"; de aceea adesa au in frunte unu Inceput de tropara sat prolog.
Alte tropare s'au numit Icdse (case), pote pentru a sunt ca unh edificiu sett cash de Imne, cuprinclendu in scurtu subiectul serbatorli. Pentru aceea inpreuna, cu condacul se gi propun Inaintea Sinaxarulut
Unele tropare sal numitu Exapostilare (tiamitAtore) gi Fotagogice
(Lurninatore), la noi clise sfetelne, dela stihul : icac6cTscXov T lea;

coo...Trait:lite lumina ta; adeca unele intitalandu-se dupre ciicerea

Intoia, era allele dupa, adoua a stihului mentionath. S'ad mai numith
Fotagogice --Juminatere, pentru eh se chntati la &lel& Manecarei,
and se zeria de P.a. Pentru aceea inaintea Doxologiei-gi esclamh,
preotul : Glorie tie celin ce ne -aT aretatti lumina ".
Aga gi cele-Palte tropare s'ati numith on dela cuprinsul lor, pre-

www.dacoromanica.ro

46

CANTAREA I IIINOGRAVIA IN BISERICA PRINETtVX.

cult ale Ntisataret, cu care se inchee tote Stihirile, odele etc. etc. ;
triadicale, ea prin ele se lauds Treimea ; ore dela tlicerile cu care se
incepu, ca Slavele, Bologhiturele, Axidnele, lieruvicele etc. etc. ; on
dela starea i actiunea, ce avea loc in Biserica, in timpul antarei for ;
predum : Catime ( ec1.6t6re)--sedelne, ca in timpul for se sedea jos ;
Chinonice, c fn timpul for se facea Comunicarea etc. etc.
Dart esplicarea detaliata a acestei nomenclature apartinan.da mai
mult Liturgicilor, not reveninati lit subiectul nostru, spre a areta moe
dul de comp8sitie al Imnologiet grece in acesta periods cults a Bisericei, pentru care si Imnologia et are forma esterna a poesier clasice
Elenice; de aceea munai cu greu, i une-ore de feliti, in se p6te reproduce in alte limb!.
Din Epoca mai nainte de Damascen stint :
Cate -va Stihire, Imnul Tret-sant, Imnele Heruvimice, Cinel tale col
tainice, unule nascutti Fiiule, condace, Ic6se gi cate-va Can6ne. Pe
langa acestea, i Stihurl lambice. In seculul al IV si al V-lea predomina Imnele versificate dupre vechia prosodic metrics ; era dela seeul al VI-le se incepe noul ritm ce se raclima pe tonti. Raportul fnse
acestui ritmu catra metrica vechia este necnnoscutti. Exists unit raporta, de strofe si antistrofe in prosomiti si Can6ne 9i in multe alte
tropare, dara relatiunea rnetruhu for catre vechia poesie Erica, este
nesciutg.
In unele canOnc ale serbalorilor mare (La Gracittn, Boboteza, Pogorirea Santalui Duchti etc. etc.) s'a conservatti prosodia vechei poezit iambice. Se gasesce acesta prozodie si in distihele fn onorea San-

tilor pusepe langaSinaxare. Era Exametrul eroicti se conserva in

acrostihele Can.onelor.

Slavele base si multe Stihiri idiomelice pare ca chiar de la inceput

s'att compusti. fara nice unu ritmu, si se cantati pe largti (care modti
se si numesce Stihiraricti sett papadicu), de aceea, la acesta cants,re
se reduce cu usurinta ore -ce compunere fp. proza ; cacti silabele pot 4
prelungite dupre voiu a. Dail nu este tot ast-feliu si la prosomii, la
cantarea, carora se pot reduce numai stihirile, ce stmt compuse dupa
unu ritmti ore -care : tonicu sea metrica,
In Catalogul Imnografilor Bisericet vechi s'a inscrisu urmatorii marl
parinti, Pastor]: i Dascali ai Bisericei, multi dintre sang, si multi din
Imperatii piosi. Ceti mai principah aunt urmatorii
Efrem Sirul, Gregorie Teologul, Ion Chrisostom, Ciril al Alixandrier, Proclu al Constantinopolei, Cir al Smirnel, Anatoliu al Constant./ Roman Cantatorul, Timoteiti al Const., Iustinian Impgretul
Simion Taumastoritul, Georgie Pizides, Sofronie ar Ierusalemului,
Andreitt Critenul, German al Constantinopolei.
Din Epoca lue Damascen oi mai in urrna, aunt : I6n Damascen,

www.dacoromanica.ro

CANTAREA I IMNOGRAFIA IN IIISERICA PRIMITIVA.

47

Cosma Maiumas (al Constance), Stefan Sabaitul, Teodor of Iosif

froth@ Studip, Teofan Graptul, Casiana (Casia of Icasia), Metodie oi
FotiePatriarch! at Coast., Ignatie al Niceei, G-eorgie al Nicomidia,
Arsenie al Corciref, Mitrofan at Smirnet, Iosif Imnograful, Marcu al

Idruntni, Leon Inteleptul of Constantin Porfirogenitul Imperator,

Ion Evhaitul, gi Filoteiii al Const., Teodor Duca Lascare, of Manoil
PaleologulImperator, i in fine Mama al Efesulut
Acest catalog') Inca nu este complectd, dare, cuprinde pre cei mai
insemnatt : Scriitori de antari, CantrtreIt gi poe i. Unu Catalog-II mat
Complectu se afl'a" la Fabriciti, Biblioteca green' Tom. XI.
Dara de sigur ca nisi acesta nu este deplin complectii; cad numele
i scrierile multora, zacil Inca prin Bibliotecele Apusului of ale Monastirelor mad ales ale Muntelut Aton.
Urmezrt, sfi trat.-m acum despre acestia In special.
(Va urma)

G. Erbiceanu.

www.dacoromanica.ro

Pub Ream aci urarea ce 8'a facut din partea S-tei

nostre Biserici M. S. Regelui si Ora intregi, in cliva
de anul,noti 1883, in biserica S -tel Mitropolii, dupe
terminarea serviciului divih.
Sire,

Tot poporul roman de la o margine a Ord phna

la, alta, este astazi in mirare.
Cep( mai midi catre eel mai marl, precum si eel
mai marl catre carnal' mice, tog se intrec in a'qi
esprima dorintele de bine si sentimentele de iubire
unit catre altil, cu ocasiunea anului nail 1883,
in care am intrat.
Maj estatea Voastra Inqi-Ye primiti qi adresati
astazi asemenea felicitarT.
Dar Majestatea Voastra, avendu-Ve diviza:
Nihil sine Deo" nu ati pregetat a Ve presenta mai,

intaiti in acest stint locaqiii gi a Ye inclina capul

inaintea Aceluia de la care vine tot darul desevarOt, care a pus hotare timpurilor qi care bine-cuvinteaza, si incununeaza intregul circ al anului cu bu'Mate
inaitea lui Dumnecleti.
In fata acestor imprejurari, in MO acestel miqcari qi entusiasm general, si Santa Biserich nu poate

www.dacoromanica.ro

49

At(t

fi indifere-nta; si ca ast-fel, vine si ea a'si esprima

urarile psi dorintele sale bine- voitdre, atatti pentru
Majestatea Voastr &tit si pentru intreaga tara
Romania.
Santa Biserica, ureazd mai antaiii Majestatei
Voastre si Majestdtei Sale Regina multi ani fericiti
pe tronul regatulul roman, pentru care ea sa, si roa-

ga, in toate Ode; si spre intarirea Regatulul, Sire,

S-ta Biserica doresce si chiar consiliazd pe tot fill
Romaniei, ca diviza MajestAtei Voastre, nihil sine
Deo,ss6 fie i a tuturor membrilor ce compun statul

RomanieT, de la cei midi pan& la eel marl; cad

numal sub unti asemenea scut si punct de sprijin mai

inalt si mai puternic de cat on si care altul, vom

putea inainta din toate punctele de vedere. Alt-fel
totul nu va fi de cat o pospaire, cu molt mai usor
trecatoare de cat cunr s'a facuto cetate zidita pe
nisip.
S-ta Biserica ureaza si doresce, ca comertul, cart

este artera principals a unul stat sa prospereze insutit si inmiit in Regatul Romaniei.
Santa Biserica ureaza, doresce si chiar s& roagd, ca
Duron-eclet in tot dea-una sA'si reverse in durarile sale
asupra tuturor brazdelor pdmentuluT in genere, si

in special din Regatul Romaniei,facandu-le sd

produca, fructe insutite si inmiite, ea mai ureaza
si doresce ca agricultoril, carii sunt tilde ce nutresc
si tin in bung stare tot organismu1 stataluT, s& aiba
ingrijire equitabilaparinteasca,.
S-ta Biserica ureaza, si doresce 'Inca, Sire, ca
ostireagarantia t6rei, sd fie pe deplin sdnetoasa, si
demna de bravul ei Capitan,
4

www.dacoromanica.ro

to

tRARt

S-ta Biserich ureaza i doresce, ca, sciinta sh fie

respandith in inimile cele fragete ale nouei generati-

uni Romane pe nisce base solidetrase din principiile MareluT Regenerator al omenireT, Domani nos-

tru Iisus Christos, care singure numai, pot face an

stat puternic in nhantru qi in afarh.
S-ta Biserich maT doreqte inch, Sire, ca isvoarele
propaganda revolutionare qi distrughtoare de on -ce
nationalitate, incepute a se raspandi qi in pacinicul
nostru popor Roman, se sece cu totul,
Aceste sunt, Sire, uthrile, felicitarile i dorintele,
de bine pe care S-ta Biserich le adresazh, Majestatilor Voastre qi tereY intregT, cu ocasiunea anuluT not'
in care am intrat.
ri ca garantie arealishreT tutulor acestora, S- taBiserica, incredintand inaltei protectiuni a luT Dumn eqeii
atat pe Majestatile Voastre cu augusta familie, cat
qi pe intreaga,tarh, incheie felicitarea sa cu cuvintele

S-tului Apostol Pavel: Darul d-luT nostru Iisus

Christos i dragostea luT Dumn.ecleu Tata,' i imphr-

taOraa Santulur Duch se fie cu voi cu tor. (II Cor.

XIII, 13).

t Arhiereul Silvestru B. Pitqteanu.

www.dacoromanica.ro

CARTEA PASTORAL!
a malt Prea Stintitului Are &pimp si Mitropolit al Moldovei

ql Sueevel

Datd 3n luna Noenthrie 1882.

IasIF
CU MILA LUI DIJMNEVEU, ARHIEPISCOP SI MITROPOLIT

MOLDOVET I SUCEVET
Tutulor bine-credincioilor cretin ronainT, fit a ivotri iubi t intru
Domnul ; prea Cuviogitor ArhimanclaV *i Egumen ; Cucernicilor
Protoierer, Preoft fi Diatom fi tuturor clericilor din tog tagma bisericdscd, precum i celor de told starea lumescd din acistd Eparhie a
Sf. MitropolieY Ncistre a Moldova, har fie voue i pace de la Dumneleti

gi Matuitorul nostru lisus Hristos, iar de la ,8merenia ,Mistrd rugdciune i bine-cuvgntare.

Fillor si fratilor
Waittuitorul inv6Ond. pre ucenicil seI, cum scrie Sf. Evan-

gelist Mateiti. (in cap. 7, v. 15-20) le dice :

Pasliti-v6 de Proorocil cei mincing' care yin la voi Imbracati in
pelea oiei iar Inauntru sunt lupi rapitori; din Adele for ii vet" qunosce
pre el. Au doll se p6te culege din spirit struguri, sail din ciuline smochine ? Aga tot pomul bun, rode bune face ; iar pomul putred rode rele
face. Nu 1)4:Ste pomul bun sa fack pOme rele, nice pomul putred se fack

rode bune. Deci tot pornul carele nu face rOda bunk se the i in
foe se arunca : pehtru aceia din rodele for 'a vett' cunasce pre dangli."

www.dacoromanica.ro

52

CARTE PASTORALX.

Frati lor i flilor !

De 4pte luni trecute asistam la un spectacol scandalos
qi durerosit pentru top omens de bine, pentru to bunii Romani qi bunii cretins ortodoxi. Iaqului a fost reservat de spiritul eel rat, antihristian i antinational roman6sc, acdsta
scarbosa privelisce efectuata de desfran.area morala a unor
individi nemernici; adapostiti aici sub principiul sacru al
libertatei presei. Biserica nostril, cretina ortodoxa in institutiunele ei canonice este atacata, batjocoritit ; persdne din
der cu grade ierarhice inalte i functiuni clericale, sub felurite calomnii aunt batjocorite ; Episcopii, Mitropolitii asetaenea, pang, chiar i amenintati cu glontul, prin publicitate,
(lira nici o sfiaL sail temere nici de Dumne4eti, nici de le..
gile torel, nici de opiniunea publicit care condamna asemenea demersuri.

0 fdie de publicitate care a aparut pe neasceptate aid

in Iasi, la inceputul lanes Aprilie anul curent 1882, sub velul anonimitatel si sub titlul Deseeptarea" intitulata Inca
i (liar eclesiastico-literar, fern scirea insa said invoirea a

nisi unei autoritati eclesiastice din Ora, presinta publicului,

atat roman, cat i celui strein din Ora, acest, nenorocit,

scarbos i mult vitt6mititor spectacol.

Necunoscend deci la inceput originea acestei foi periodica, bi-mensuala, dupa citirea a doue-trei numere am remas pe gAnduri, nesciind ce st cugetim spre lamurire,
Ne am cis : dre, religiunea ndstra crerina ortodoxii, de Rasitrit este push asta-41- in discutie, fart ca not sa avem nici
o cunoscinta despre acesta?! dre, se simte necesitate de a
se modifica i religiunea cu institutiile ei canonice seculare
precum se modifica cele-l-alte legs civile ?! Ere, religiunea

www.dacoromanica.ro

CARTE PXSTORALX

53

pitrintilor stramolilor notri, cu care eT ail trait, au infruntat furia valurilor veacurilor trecute si ne -au pastrafo noue
neatinsa i nevatamata impreuna cu biserica i Ora, nu mai

este acum necesara pentru binele societatel n6stre, sail se

grisesce a nu fi de moda timpilor presintY, i necesitatea
existenteT neamulul nostru ronfanesc cere neaparat modificarea, reformarea ei?! i apoT, tine sent aces cari cer asemenea reforme i de undo vin ei? Marturisim Inca o data

ea nu am putut la inceput sa Ne dam un compt lamurit

asupra acestor cugetarl psi Ne am (lig : cestiunea adsta nu
este un lucru simplu, aid nu este lucru curat dar tot ce am
constatat de la inceput, precum i maT in urma, am cunoscut O. am prev6slut cursa ce se intinde celor slabT, maT ales
dih der, qi pericolul ce ameninVi societatea nostra creqtinit
romana.
Ast-fel, in Vele santelor serbatori ale Invierd DomnuluT,
cu ocasiunea receptiuneT in corpore a cleruluT mirean de
aid din Iail am profitat de acdsta Intrunire pentru a predica
tuturor : pacea qi iubirea, ferirea de ispita resvratitorilor incelatori, respectul datorit instituiunelor bisericeT, prectun
i supunerea tutulor la legile lord. Acesta a fost respunsul

Nostru la traditionala urare de Hristos a inviat ce clerul

miren pronunia Inaintea Nostra ca Mitropolit al MoldoveT,

atragendu-le tot o data tutulor luare aminte asupra celor

scrise in numita foie, din care aparuse abia No. 1, pe care
am calificat'o de pamfiet, dupit cum am veclut ca in adev6r
i

este.

Insa care nu Ne a fost mirarea qi malinirea sufietesca,

dad, in No. 2 urmator, am v6clut ca cuvintele NOstre evangelice-pastorale i canonice, inspirate de cea maT sincera
cugetare de bung, povatuire qi de pace, all fost restalmiticite,
intOrse cu totul pe dos, parodiate in mod ridicol de redac-

www.dacoromanica.ro

54

CARTE PASTORALX

torii oculpi ai sus clisei foi, cu scop vklit de a micsora pute-

rea for morala si a turbura consciirgele tuturor, pentru a'l

pune pe calea r4tacirei.
Vec lend asemenea maniera de scris, cu asemenea stil tri-

vial si batjocoritor, Ne-am intemeiat a crede ca in adevkr

avem a face cu, un parnflet, criruia nu trebue s, i se dea nici
o inaportanIa i prin uranare nu merita nici o ateniune.
Ast-fel am r6mas in addstare si am preferit ca lumina sa risipesca intunericul, gi bunul sinq al adev6rului s6 destepte

p e eel retacip, si am tot sperat ca eel rei se vor pocai gi

fiind. m'antuip pain lumina adeverulut, vor reintra cu eredir4a in turma i in, staulul bine-credinciosilor ; lama zadarmica Ne a fost asteptarea, cad ei 'st ati urmat calea rkacirei
tot cu mai multa inversunare i .furie de o necreguta indrasnela.
Solicitudinea Nostra pentru biserica, pe calea pacii si a
bunelor povetuiri spirituale-pastorale si canonice catre der,
alt fost interpretata de redactorii oculV ai foe!' pamflet, ca o
slabiciune, i furia for crescand din ce in ce mai mult, el,
alt crec,lut ca atitudinea NOstrti, pacinica, pasiva si rabdatare este o ingaduinO, o concesiune ce li se face; si ast-fel
luand aventul spre cele rele, institutiunile canonice ale Visericei n6stre ortodoxe, Episcopatul i Monahismul au fost
atacate cu inversunare si tratate de crima i anticanonice ;
ba inca acum in urand, dupii, multe aberatiuni i reforme
anticanonice ce propaga in f6ia lor, ail ajuns IAA, a cere si
a doua insurlitare a preopor dupa hirotonie t ast-fel acesti
noui reformatori de biserica in mod batjocoritor si pretinsl
aparatori al clerulul mirean in contra unor pretinse abusuri
si mituiri, ataca in fine d'a dreptul biserica, in institutiunile
el canonice, pe care in fapt o si repudiazd, cum mai jos vom
aritta, insultand qi atacAnd din intunerie tot o datkpe dem-

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA

55

nitariT i pre141 eT cu felurite calomnh; atunci Ne am 4is:

Iatrt in adever lupul imbracat in pelea oei, care a

intrat in staulul bisericel ortodoxe pentru a sfasia
turina bine-credinciosilor in credinta si morala el
religi6sa incepend de la institutiile canonice ale
bisericel si ajungen.d la pastoril eel sufletestI al tur-

inel lul Hristos, pe care, amenintandul cu glontul,

ii numese despoti, tirani si jefuitori al clerului

mir6m.
Am cugetat mult asupra unor asemenea indrasnete calificative cu care se servesc pentru a inpla pe eel, slabi, si
din t6te scrierile for Ong acum am coustatat ca, nu cutare
sat. cutare prelat, Episcop sati Mitropolit, este. despotul de
care se lovesc acesiti batjocoritorT, turburatori qiresturnAtori,

ci autoritatea santelor can6ne cu care s'a condus i a

stat biserica din secolii primitivi aT crescinismului ortodox
i Anti astruli; ac6sta autoritate canonize', este despotulli
tiranul ce le stti for in calea resturnarilor qi a distrugereT
biserice, a instit4unelor eT i credillieipoporraui : crediMef
in Dumnedeti, in nemurirea sufletului, in resplatirea virtuIeT a faptelor bune qi ped6psa pgcatelor, care va sN, fie and
dreptul judecator va veni sL resplAtesdi fie caruia dupit faptele sale, precum ne Invati santa muma n6strA biserica ortodoexii, de r6srbrit, i cu care crealMil, au trait parinOT si
stramoqii notrii, conservandu-ne Ora astA-cli Biserica
Tera.
Vi
Pentru ca sa inlature din calea for r6tAcititil resturn6t6re
pe ace"stet secularet, nestretmutatd fi sante' autoritate canonicet, eT, redactoril oeulti, intTecand limitele libertalif preseT
au mers pane a publica spre deriderea legilor, chiar qi apo-

logia asasinatului prin glont, prediand asasinatul asupra

prelaiilorcti4 In maim acestora este depusa autoritatea

www.dacoromanica.ro

56

CARTE PASTORATA

canonied seeulard a bisericel. Ast-fel In No. 6 al foie lor,

de la 15 a tTecutei luni Iunie a. c. 1882, publicand un discurs funebru fabricat adhoc, dar, cum le place for a (lice,
pregatit pentru a fi rostit la inmormantarea unui Arhiereit
oare -murise in 1875, declarat de ci acum despot gi jefuitor al
cleruld miren, i amenintandu-ne cu glontul Ne reamiutesc

incercarea de om,or cu glontul, savargitl de un nenorocit

Arhimandrit Climent, aid in Tao', asupra persona fostului
Mitropolit al Moldova', Ina lt prea Sancitul D. D. Wink
Miclescu, actualul Mitropolit al Ungro-Vlahla gi Primat al
Romania, precum gi m6rtea tragicd prin,glont, in 1875, a
raentionatului Arhiereti Ieronim Sevastis, Vicaral Mitropoliei UngroNlahia din Bucuresa.
Am r6mas uThait v64end atata cutezanr, gi Neam intrebat :
6re, care sit fie faptele Nostre ca Mitropolit al Moldova, pentru care sit meritdm o asemenea amenintare, pe cand Not
scim ct in adstd parte a Romania avem fericirea a Ne bu-

cura de multi simpatie din partea 6menilor de bine?! Citicl

sensul, vorbelor atnenintra6re de gi general, amenintarea
ins it privea asupra Nast/A. Ne am mat propus Ina, a doua
dry, i urmdt6rea intrebare : 6re, tine aunt acegti omen ?
de unde vin el on aceste ameniqtri, gi unde voesc s ajunga
pe acesta cale?! Dar pe langgt acestea iara,gi Ne am lie :
6re, just4ia Ierei va renAnea indiferentd la acestd cutezanta
neintel6sd? ? Nu ! de sigh ca nu.
Si data ar A sd nu Ne preocupdm de cat numai de acelti
nemernia individsy mereen,ari pldtiti de tine -va, am avea
pufne de lis pentru ca se's cun6scd on gi tine in adev6rata
for val6re, cad acum dupe gdpte lunT u scim eine sunt, all
lepdclat masca, '11-au pus numele iii fruntea f6a pamflet.
Si tine dar aunt acegtia Afle tot publicul roman cregtin
bine credincios, ei acegtia aunt nisce renegaf-spajurr, ed-

www.dacoromanica.ro

CARTE PXSTORALX

57

lugari carT 'f#T-ad. lepAdat e ingitria, DiaconT can '0-ati lepldat hirotonia intaiul grad. santit in ierarhia biseridscit, Ii
cu titlul de seminariti din Bucuresci s'ai'l introdus in Clem i
din Iaqi ca can-Wet-I pe la bisericT, dupe ce in Bucuresci nu
le a mai fok cu putintii sit stea din cansa imoralitatilor lor.
Acetia sunt me, eel putin pang, acum, aid eqit la arltare.
Tata in putine cuvinte arnnenif care in Ta. T, dupe ce
V-at schimbat i numele-pentru a nu fi conoseutr, s'ait pus
se turbure societatea cretin& ca se reformeze biserica dupe
-mintea lor cea stricat&; i pentru ca sreo pOta, face pArtai
la ideilelor retacite, se prefac ca scriti in interesul bisericei

qi se dal de aparatori ai clerului miren, predicandui, el

este asuprit, nedreptittit de capil seT spirituali, Flitropoliti qi
EpiscopiT, i ca monahismul i-au usurpat drepturile la Episcopat, pe can& este cunoscut de -Loth, lumea cultiL ca in biserica cretinii ortodoxt drepturile fie carora din der dupla
ierarhia bisericesdi aunt regulate prin santele candne ale si-

nodelor ecumenice care nu se pot modifica nici o dat& in

biserica universal& ortodoxa de cat numai iarit i prin concursul, intelegerea i adunarea intr'un Sinod Ecunemic a tuturor nationalitititilor creqtine ortodoxe cu clerul bisericilor
lor : afarit de acestA tale nu este de cat schism& saki erezie.
A se Tredica dar flra de nici o sfiall in contra unor asemenea institutiuni seculare bisericesci pentru resturnarea lor,
NoT am dori sa Ni se spue de cittre on 1i ce om luminat i

cu mintea sendt6sl, data acesta nu va sa Mica revolutiune

in bisericl, mar ales cand nici o necesitate nu se simte

de asemenea procedimente pentru indreptAri de niscar-va

abuzuri, and Ora are corpuri Legiuitore constituite, de

cat numai de nisce netrebnici individi aemoralisati care
ar voi ca tota societatea se devil ca eT. Aedsta este libertatea pe care o doresc qi o propagd, eT, lepadaturile

www.dacoromanica.ro

58

CARTE PASTORAX

soeietar dar se lovesc de autoritatea cea mare si nestramutati, a Sf. Canone bisericesti, pe care, ei, in turbarea lor, o numesc despotism, tiranie i drepturt' usurpate a
le unei parV din clerti, silindu-se ca cu aceste cuvinte-re-

dame s6 introduc5, desbinarea, nra si vrajba in clerul

bisericei n6stre ortodoxe romane. IatA, inc e o data dinenil care ad pretenpunea a da lecfuni de morals publiculur crestin si a predica reforme in biserica romans, 6meni

al carora loc cu tot dreptul se cuvine a fi on unde in

OM parte, precum in institute de pocainta qi de stinatate
uncle trebue ss 'T vie in fire, in simtirT, ca sri, nu mai
turbure lumea paciniert, liniscita ai bine-credinci6sa, cu
propagarea morale): lor desfrAnate i cu pretenOuni de
reforme in biseria, ; cad ei in vera acesta s'aal preumblat prin mai multe judece .din coprinsul acesteT Eparhii,
parem.end sate si rase ba chiar ,,Si Monastiri cu f6ia lor
pamflet, predicandu-ass ideile retiticite i indemnand cu cuventul pe preop, mai ales, la rebeliune in contra autoritatilor bisericesci, dupe cum o fac cu acesta fdie si prin
publicitate, ataand neincetat gi monahismul cu monastirile si asezemintele lor.

Dar and Nos espunem aceste ulmsn si fapte nu Ne

preocupam, cum am cps mai sus, de indivigii nemernici
cars, far consciinta, nu stint capabih sa'si dea sema de
real ce lucr6zii a'l face societMei n6stre romane crestine,

ci tocmai de acest mare reri, pe care '1 prevedem de

Ia inceput, Ne ingrijim cu durere ; cad Ia spatele acestor servitors aT spiritului satanicesc, Noi incelegem psi sira-

tim o mans ascunsa, in intuneric, vrajarasa bisericei si

si nationalit4ii n6stre romane, care '1 conduce pe densii
pentru a turbura biserica si consciintele bine credinciosilor romans spre a provoca anarhia, i pentru cal and,

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX

59

le ar veni bine, s6 pota sa faca in bisericd si resturnarile

dorite de densii in paguba i derapdnarea nearaulm ro-

mdnesc. Cita biserica cu monastirele ei le sta in calea

lor destructore; pentru ca biserica n6stra romand este
centru de unitate nationals, biserica nostra romdna este
paladiul nationalitatii n6stre, este acea cetate tare care ne
a conservat none limba, nationalitatea 3i istoria ; este nava,
care precum area Iui Noe in deluviul universal, asa biserica a salva esistenta nemului romanesc in contra furies
valurilor noianului de ginti navdlitore i cotropitore din
veacurile trecute. i in adever, 6re nu monastirile cu monahii lor, impreuna, cu cultura intelectuald i religiosii all
conservat si bunurile materiale, imobile, depuse in pdstrare
de strdmosii nostri in curs de mai multe vecuri? Ore nu
monahii conservand acele bunuri materiale teritoriale le
all mai si ads ogat ; iar pe taramul moral si soiintific, 6re

nu tot monahii, fiend nu de milt in 4ilele n6stre, eratt

aprope singuri care se ocupati cu traducerea, scrierea i
tiparirea cartilor in limba romanesca ? Gherontie i Grigorie din M-tirea Nearatu, acest din mina mai tare its ales
Mitropolit al Ungro-Ylahia; nemnritorul Veniamin Mitropolitul Moldova si multi alts monahi in timpul lui numai
in 1VI-:tirea Neamntu ; Dar Dositeiti Mitropolitul Moldova;
dar Amfilofie Epispopul Hotinului; dar Damaschin si Antim i Filaret Episcopii Romnicului, acesti dos din, urmd
Mifropoliti al Ungro-Vlahia ; dar Chesarie asemenea al
Romniculm i Iosif I-iul Episcop al Argesrdui ; precum pi
Chesarie al Buq.6ului! dar cats alts asemenea i mai naite

si in urmd, dintre care cm mai multi pentru modestie

nici -nu 'i insemnad numele in fruntea cdrtilor lor. i astfel fiind, 6re nu M-tirea erad citadelele nationale a le religiuna, unde, pe Maga cultura intelectuala i religi6sd se a-

www.dacoromanica.ro

60

CARTE- PXSTORALX

dapostel. sarach si nevoiasii .i in timp de nevol in tern chiar

si eel cu avere, care toti adunatl la un loc se priveat. cu iubire si incredere unit intr'altil ca fii aT aceliasi biserici si ar
aceliasi Patrie ?
Acuni insa, in locul barbarilor cotropitorl din, veacurile de

mijloc, in locul ereticilor din veacurile cele d'A,nteiti ale

crescinismului, in biserica lui Hristos, se inedrea a ridica
capul un alt soia de cotropitorl si de eretici, sari cu atAt aunt
mai pericolosi si mai varmatori, cu cat el el vin deghisati ca
lupul imbracat in pelea oiel, asa si el vin imbracati in haina
cristianismulul, si cu cristianismul si biserica in gara, promitend, celor ce vor sa'i aseulte, multe bunatati materiale ; acest
not. vrajmas care se ine6rca asta-cli alau'bura biserica romAna,
este atheismul, adica neeredinta inpumneclet, este Nihilismul
navalitor, care, precum in alte r ri, se ine4rea si la not sa distruga acesta cetate tare a romAnismului, bisdrica cu monastirile si monahismul ei,prin propagarea de felurite idei ratacite, reutaci6se gi resturnatdre, sub numirea de reforme in
biserica, tinclend prin ac6sta a incela pre eel mai slabi prin
invrajbire si tua pentru ca ast-fel cu victime nevinovate sa'Si
mar4sca ceata antihrista si antinationala.
Dar despre acest fel de prooroci mincinosi ne a prevestit
.Inca dintru inceput, insusi Milntuitortil prin cuvintele sale din

Sf. Evangelie, prin care ne invata ca sa ne paclim de el,

preeum glasuesce Evangelistul Mathel. Cap. 7. vera 15-20,
pe care l'am citat la inceputul acesteia.
Acestia sunt acei profeti mincinosi. despre care vorbesce
Mantuitorul nostru lisus Hristos tot in Evangelia de la Matel,
Cap. 24, unde (lice :
Citutap sa, nu ve" amagOsea pe voi tine -va, ca multi vor veni Intru
numele met. slieend : eu sunt Hristos ; pe multi vor Incela. i atuncea

se vor sminti multi, i se vor vinde unul pe altul, i vor ura unul pe
altul. i iaragi multi prooroci mineinop se vor seula gi vor incela

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALk
+

di

pre mull; pi pentru inmultirea fare, de legei va reei dragostea a multora ; iar cel ce va rebda pawl in sfarpit acela se va mantui. i iarII :
atuncea de va dice voue cine-va : iata, aicea Hristos, sail acolo, se nu
credett ; ca se vor scula Hristopi mincinopi pi prooroci mincing' pi
vor da semne marl pi minum cat sa, amagesca de va fi cu putinta of
pe cei alep" : fate, mai nainte am opus voue, Dec', de vor dice voue :

iata in pustie este, sk nu, gip; iata in marl, sa nu credeka.

Iar Apostolul Petru, in adoua Epistola a sa, Cap. 2, scriind.
tot pentru asenaenea falo invelitturi, dice Insa au fost gi
prooroci mincinopi intru popor, precum pi intre vol vor fi Invelatori
mincing; care bags eresuri de perdare pi se vor lepada de stapanul
cel ce i-a rescumperat pre denpii, aducendupi for grabnice, perdare.
i multi vor merge In urma inverpunarilor for prin care se va hull
calea adeveruhu, pi pentru lacomie, cu cuvinte amagitore ye vor precupi pre voi; a carora judecata Inca de demult nu zabovesce pi perdarea for nu dormiteda; aceptia sunt isvore Ara ape,, nor" care se
porta de vifori, carora negura intunericultu in veac se padesce. Pentru ca cele semete ale depertaciunei spuind, amagesc cu pofte trupeed gi cu inverpunari pe cei ce cu adeverat au scapat de la cei ce
vieluiesc intru inpelaciune, slobozenie (libertate) for rageduinduli-se,
singurl ei find robs ai stricaciunel : pentru ca, on de ce s'a biruit eine-

va, despre aceia s'a pi robit"% Iar in Epistola

Cap. 2, tot
Sf. Apostol Petru, iata ce mai dice despre datoriele om-ului
creitin, bun ceti-tOn, i despre adev6rata libertate : "Dec;
fratilor, supuneti-ve la tote, omenesca zidire pentru Domnul, on rm.
paratului, ca celm ce este mai pre sus de toi, on Domnilor, ea celor
ce sunt de el trimipi spre isbanda facatorilor de reli pi lauda facatorilor
de bine. Cad apa, este voia lui D-dea, ca bine facend se, infrenatt necunoscinta 6menilor celor farti-de minte, ca-cei slobozi (fiber') pi nu
ca coon ai avea slobozenia (libertatea) acoperement reutali, ci ca mobil
lui D-zeii. Pre top einstip, fratia iubii, de D-zeti ve temeti, pre im-

peratul cinstitia. Iar Sf. Apostol I6n Teologul i Evangelistul,

in Epistola sa cea I -itt Cap. II qi. al Br, iatg, ce dice despre
antihrist i despre proorocii mincinoo : "Fiilor ! precum ay. audit ca antihrist vine pi acum antihripti multi s'ati facut ; dintru acesta
cunoscem ca, eeasul de apol este, ca dintru nol au exit; ci, nu era,

www.dacoromanica.ro

eg

6.A.Rn PXSTORALK

dintru noi, eh" de ar fi fost dintru

ar fi remas cu nol, ci ca sa," so

arate ca nu suet top dintru noi. Nu am scris voile ca cum nu 41 sci
adeverul, ci ca cum 1'41 sci pre eh; gi cum di, oat minciuna din adever nu este. Cine este mincinosul? farg numal eel ce tagaduegce ca
Iisus nu este Hristos : kcesta .este antihrist, care tagitduesee pre tatal
nos,

-gi pre Fiul." $i iarito in Cap. IV-lea (lice : "Iubitilor I sa nu cre(lett pe tot duhul, ci A ispititi duhurile, de Bunt de la D-slert, ch, mulls

prooroci mincinogi au egit In lume. Intru actsta sa eun6sceti duhul

lui D-cleu gi duhul fugelaciu.nei. Tot auhul carele marturisesce pre
Iisus Hristos ca a venit in trup, de la D-eti este ; gi tot duhul care
nu marturisesce pre Iisus Hristok cg, a venit in trup de la D-cleu nu
este, gi acela este al lui antihrist, de care-le ati audit ca va veni, gi
acum fuck n lume este. CAci ors- carele marturisesce cg, Iisus este
fiul lui D eu, D lieu nti u acela petrece, gi acela Sutra D-glen. i noi am
cunoscut gi am creclut dragostea care are D-slew intru noi : Dile; dra-

goste este; gi cel ce petrece Intru dragoste, intru D-fed petrece gi

D Bleu Intru densul. Intru acesta s'a arAtat dragostea 1u1 D-sled infra
noi, ea pre tiul seu unul niiscut, '1-a trimis D-lieu In lume, ca sa viem
prin trensulu. t i larksi : Cel ce cun6sce pe Neu, asculta pre noi;
iar carele nu este din D-slew, nu ne asculta pe not : dintru acesta cun6scem duhul adeverului gi duhul incelaciunet.

Avend dar nol atAtea marturii din Sf. Scriptura, de la

Durnnecleescii Apostoli, earl ne probeza invederat natura
spiritului satanicesc ce turbura lumea, in Biserica lui D -deli,
prin uneltele Yui necurate. dominate de el; semanand ura
vrajba intre frati pentru a ajunge la resturnAri. Ne incredintam tot mai mult, cit nu duhul lui Dumnecleil, pentru binele
Bisericei 0 al societatei cr4tine milca pre aceqti turburatori
i 'i conduce in t6te apucaturile Si faptele lor, ci spiritul Tett-

tatei care a dominat pre Iuda, cand a vendut pre Dascalul

seu, de la care auclise atatea inalte, sfulte i Dumnecleesci
invetaturi, i vecluse atatea mars Si prea shivite minuni ; citel

nu, prin ura i vrajbii, i prin resturnarile instituciunilor eanonice se indrepteza in ifisericg, chiar i abusuri de s'ar grtsi,
facendu-se de catre unit servitors ai Bisericel. Dar este cu-

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX

68

noseut cii, r6utatea, perversitatea i desfraniirile intuneea,

mintea qi degradeza pe om pent in rendul jigitniilor gi fiarelor sdbatice. Iata cum descrie. Sf Apostol Pavel, pe asemenea ament stricai Ri degenera% in Epistola a II-a cea
catre Timoteiti, Cap. 3 : 4 acesta sa seii, fiule Timoteiu, ca in
slilele cele de apoiu vor veni vremi cumplite. Ca vor fi omens iubiton
de sine, iubitori de argint, mareti, trufai, hulitori, de print' neascultatori, nemulcumiton, necurati. Fara dragoste, neprimitori de pace,
clevetiton, neinfranati, nedomesnici, neiubitori de bine. Vensletori
(tradgton), obrasnici, inganfati, iubitori de destiltan mai Inuit de cat
iubitori de Dumnecleu; avend chipul bunei credinte a cretinatatm,
iar puterea ex, tagaduind : dee; de aceotia to feresce, cg, dintru acetia
stint cci ce se vira prin case i robesc pre mueruscele cele ingreuiate
de pacate, cele ce se porta', cu multe felun de pofte ; acetia aunt can

pururea se invata, i nici o data la cunoscinta adeverului a veni nu

pot; in ce chip yi Janis i Iambris s'au impotrivit lm Moisi, aa i
acetia stau in protiva adeverului, omens stricaIi fiind la minte, nelgmurip in credinIg; ci nu vor spori mai malt, ca nebunia for arMata
va fi tuturor, precum i a acelora s'a &cut. lar to ax urmat Infetaturet
mele, voiei credintei, indelung-rabdarei, dragostei, ingaduintei
Jar omenii cex vicleni i fermecaton vor procopsi spre mai reu, cari
tncela i singuri se incelX. Tar to petreci intru cele ce te-ai invetat i
te-ai incredintat, scriind de la eine te-ai invetat. Cacx tote seriptura
este de D-cleu insuflata i de folds spre Invetatura, spre mustrare, spre

lndreptare, spre tnteleptirea cea spre dreptate, ca sa fie deplin omul

lei D-clear spre tot lucre bun desevOr0t. Marturisesc eu drept aceia
inaintea lux D-sleu i Doinnului nostru Iisus Hristos, carele va sa judice vii i mortii intru aratarea Sa, i intru imparaVa Sa : propoveduesce cuventul, star asupra cu vreme i fiirg, vreme : mustra, arta-,
indemna cu Vita indelunga rabdare i cu InveIatura, ca va fi vreme
and Tuve-plum cea sanatesil nu o vor primil ci dup.' poftele sale '1fix
vor alege loruyi inveTaton earl' sa le magulesca aqui, vorbindu-le
dupe placul lor ; i de la adever auclul
vor intorce, iar la basme se
vor pleca. Iar tit privegheza infra tote neincetat, patimesce reu, fa
lucrulevangelistultu, slujba to fa-o deplin. 0, Timotee, lucrul eel Incredintat tie pAzesce'l, departandu-te de glasurile deerte, cele spur-

www.dacoromanica.ro

64

CAfin PASTORALX

cate i de vorbele cele protivnice ale sciiMei celeT ce minte numele

cu care null laudandu-se, Intru credinp au raacit." Asemenea i

catre Tesaloniceni, in Epistola I11-a, cap. 2, Sf. Apostol

Pavel, indemnandn'i ca sii, piWseli tote cate 'T-a inv6.cat, le
(lice : Drept aceia, fratilor, stall (In credinta) i tined predaniile
(traditiunile) can v'ati Inv6tat, on prin cuvent, on prin Epistola
nostraa.
(Va Urma)

www.dacoromanica.ro