Raport de Mediu - PUZ - Centrala de Cogenerare - Sulina - Final 2013

PUZ CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU
BIOMASA, COMPLEX DE SERE, PARC FOTOVOLTAIC,

DEBARCADER SI DRUM DE ACCES
extravilan oras Sulina, judet Tulcea
Beneficiar: S.C. ACVA EUROPE ENGINEERING S.R.L.

Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL
PROPRIETATE INTELECTUALA
Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului
Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
CUPRINS
1.1. Denumirea planului/programului: PLAN URBANISTIC ZONAL CENTRALA DE
COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA, COMPLEX DE SERE, PARC
FOTOVOLTAIC, DEBARCADER SI DRUM DE ACCES, extravilan oras Sulina, judet
Tulcea ...................................................................................................................................... 5
1.2. Proiectantul lucrarii: SC MISOLI SRL fax 0213178059, tel. 0730 074902 .................... 5
1.3. Beneficiarul lucrarii: SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL - Bucuresti, sector 2,
str. C.A. Rosetti nr. 17, camera 302 - persoana de contact: Marcian Oprea 0749-131844 .. 5
1.4. Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea .............................................. 5
1.5. Evaluarea strategica de mediu ........................................................................................ 6
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU
PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
............................................................................................................................................. 7
2.1. Continutul si obiectivele planului/programului ................................................................. 7
2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei..................................... 19
2.3. Relatia cu alte planuri/programe ................................................................................... 24
2.4. Relationarea zonei cu localitatea .................................................................................. 30
3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE
PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS
........................................................................................................................................... 32
3.1. Introducere.................................................................................................................... 32
3.2. Starea actuala a mediului ............................................................................................. 33
Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de
importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007,
modificat si completat de Ordinul 2387/2011 ......................................................................... 37
Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta
comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, modificat si
completat de Ordinul 2387/2011 ............................................................................................ 38
Lista speciilor de mamifere enumerate din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si
Lista speciilor de amfibieni si reptile din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007, modificat si
Lista speciilor de pesti din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de ..... 39
Ordinul 2387/2011................................................................................................................ 39
Lista speciilor de nevertebrate din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat
de Ordinul 2387/2011 ............................................................................................................. 39
3.3. Starea mediului pe amplasamentul studiat ................................................................. 106
RAPORT DE MEDIU Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces
Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL
Pg.2/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
3.4. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului (VARIANTA ZERO) .. 116
4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV
......................................................................................................................................... 120
4.1. MEDIUL ACVATIC ..................................................................................................... 120
4.2. MEDIUL TERESTRU ................................................................................................. 120
Descrierea impactului: Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca
surse de impurificare a solului se impart in doua categorii : ........................................... 120
1.
surse specifice perioadei de executie in zona studiata nu exista surse industriale
de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin
pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de
modernizare/constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate
fara a avea efecte nedorite asupra solului; ..................................................................... 120
4.3 ATMOSFERA ............................................................................................................. 122
4.5. MEDIUL SOCIO-ECONOMIC ..................................................................................... 131
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM133
ntr-un ecosistem plantele au rolul principal de a produce biomas, astfel alimentnd celelalte
componente biotice ale ecosistemului cu materia prim necesar desfurrii activitilor
vitale. Prin importantul aport de biomas pe care l aduc n ecosistem, plantele, au un rol
esenial n succesiunea ecologic determinnd evoluia ecosistemelor. Pentru studiul evoluiei
unui ecosistem, determinant este studiul evoluiei asociaiilor vegetale existente ntr-o perioad
de timp n acel ecosistem, asociaiile vegetale reflectnd condiiile abiotice existente n acel
ecosistem de-a lungul acelei perioade de timp. ...............................................................133
6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,
COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU
PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE
ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU
PROGRAMULUI .............................................................................................................. 138
6.1. Obiective de protectie a mediului ................................................................................ 138
6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ......................................... 148
7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA
ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA,
FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,
PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL
SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI ...................................................152
7.1. Matricea de impact ..................................................................................................... 152
7.2. Efecte reziduale, cumulate, sinergice ......................................................................... 160
8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA
SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA .............................................................162
Pg.3/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE
COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII
PLANULUI SAU PROGRAMULUI ...................................................................................163
9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului ....................................... 163
9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata....................................... 164
9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane........................................... 164
9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului........................................................ 164
9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii.............................................. 165
9.6. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii ................................... 167
10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR
ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV
ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW)
INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE .................................... 169
10.1.
Introducere ........................................................................................................... 169
10.2. Prezentarea alternativelor ......................................................................................... 169

11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI172
Introducere ......................................................................................................................... 172
Monitorizare PUZ ............................................................................................................... 175
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL
DE MEDIU ....................................................................................................................... 178
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................ 182
ANEXE .............................................................................................................................184
Pg.4/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea planului/programului: PLAN URBANISTIC ZONAL CENTRALA

DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA, COMPLEX DE SERE, PARC
FOTOVOLTAIC, DEBARCADER SI DRUM DE ACCES, extravilan oras Sulina, judet
Tulcea
1.2.
Proiectantul lucrarii: SC MISOLI SRL fax 0213178059, tel. 0730 074902
1.3. Beneficiarul lucrarii: SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL - Bucuresti,

sector 2, str. C.A. Rosetti nr. 17, camera 302 - persoana de contact: Marcian Oprea
0749-131844
1.4.
Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea
Colaboratori :
o
ROSCA VIOREL - biolog
STAVARACHE FLORIN IONUT biolog
o
BADEA GHEORGHE evaluator/auditor de mediu - persoana fizica inscrisa in
Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 35
o
BADEA GABRIELA - evaluator/auditor de mediu - persoana fizica inscrisa in
Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 293
Pg.5/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
1.5. Evaluarea strategica de mediu

Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European i a Consiliului, care se refer la
evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului (Directiva SEA) a intrat n
vigoare la 21 iulie 2001. Aceast Directiv oblig autoritile publice s considere dac
planurile sau programele pe care le pregtesc vin n ntmpinarea scopului acestei Directive
i, deci, dac este necesar realizarea unei evaluri de mediu a acestor propuneri, n
conformitate cu procedurile din Directiv. Directiva 2001/42/EC a fost transpus n legislaia
romn prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu
pentru planuri i programe (publicat n Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004).
Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai inalt
nivel decizional, care faciliteaza, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu
in procesul de luare a deciziilor, conduce la indentificarea masurilor specifice de ameliorare a
efectelor si stabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al
protectiei mediului.
Evaluarea strategica se aplica, de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie,
fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltari durabile. In acest sens, s-a dezvoltat un
instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind
evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislatie care
pot face obiectul evaluarii de mediu.
Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca masura de precautie, la nivel decizional inalt,
deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de limitativa si
slaba, si in consecinta, insuficienta. Astfel, raspunsurile la intrebarile adresate la nivelul cel mai
inalt, de tipul ce fel de dezvoltare trebuie sa aiba loc, unde si daca acesta trebuie intradevar
sa aiba loc au fost, de cele mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protectiei
mediului.
Evaluarea de mediu sau evaluarea strategica de mediu se aplica la cel mai inalt nivel
decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor,stragetiilor si, evident al
planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe sursa impactului asupra mediului
si nu pe rezolvarea simptomelor aparute in urma producerii impactului.
Pg.6/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE
PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
2.1. Continutul si obiectivele planului/programului
Pe baza analizei critice a situatiei existente, a prevederilor P.U.G. al orasului Sulina, a
prevederilor certificatelor de urbanism nr. 52/952/24-06-2011 si nr. 38/995/17.06.2013, emise
de Primaria orasului Sulina, a continutului acordurilor si avizelor solicitate prin certificatele de
urbanism, a concluziilor studiilor de fundamentare, planul urbanistic zonal are stabilite
urmatoarele obiective :
stabilirea amplasamentelor pentru amplasarea centralei de cogenerare, a amplasamentului
complexului de sere precum si amplasarea panourilor fotovoltaice in baza studiului privind
intensitatea solara si a numarului optim de panouri fotovoltaice;
stabilirea retelei de drumuri de exploatare necesare a fi realizate pe terenul din zona
studiata dimensionarea acestora pentru asigurarea conditiilor de transport in siguranta a
utilajelor la locul de montaj si a materialelor necesare realizarii obiectivelor;
stabilirea traseelor de circulatie rutiera si navala existente in afara teritoriului aferent
centralei pentru transportarea echipamentelor si a materialelor de constructie;
zonificarea functionala a terenurilor;
statutul juridic si circulatia terenurilor;
definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investitie si a zonelor aferente
acestora;
masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice
evitarea amplasarii pe zone dificile de amplasare, reducerea poluarii in timpul executarii;
masuri de protectie a mediului;
stabilirea obiectivelor de utilitate publica;
reglementari specifice detaliate permisiuni si restrictii incluse in regulamentul local de
urbanism aferent P.U.Z.;
delimitarea si protejarea patrimoniului natural;
analiza conditiilor de amplasare a organizarii de santier;
Continutul planului:
Pe amplasamentul analizat se propune realizarea a trei mari obiective: centrala de
cogenerare pe baza de biomasa, complex de sere si un parc fotovoltaic, impreuna cu unele
investitii conexe: debarcader si amenajare drum de acces.
Investitia este oportuna pentru valorificarea biomasei din zona, a potentialului solar din partea
de est a judetului precum si valorificarea eficienta a energiei termice de la centrala de
cogenerare prin incalzirea serelor.
Pg.7/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Centrala de cogenerare este o instalatie care produce energie electrica si in secundar
energie termica, prin arderea unei surse regenerabile, biomasa (lemn).
Centrala de cogenerare a fost conceputa pentru producerea a 6,5 MW si va produce
aceasta energie electrica prin intermediul unui ciclu termic pe baza de abur, folosind drept
combustibil biomasa de origine vegetala.
Obiectele propuse a se realiza pe amplasament sunt: cladire pentru turbina cu abur,
sistemul de incarcare automata, cazan de ardere biomasa, turn de evaporare, statie de
pompare apa. Toate acestea sunt amplasate pe o platforma formand impreuna fluxul
tehnologic de baza.
Platforma are o suprafata de 5500 mp.
In acelasi teren se mai amplaseaza doua depozite descoperite de biomasa (24500 mp
fiecare), patru depozite acoperite pentru depozitarea biomasei (2450 mp fiecare) si o statie de
conexiuni.
- suprafata construita - cca.104570mp;
-suprafata desfasurata - 110 100 mp.
-drumuri de acces modernizate - 0,10 ha
-drumuri de incinta -1,0 ha
-amenajare debarcader la canalul de centura - 0,15ha
Complexul de sere va avea o suprafata efectiva de cca. 30,0 ha si se vor cultiva legume.
Complexul de sere se va realiza din module metalice zincate si inchideri din policarbonat.
In afara serelor propriu zise se va amenaja un depozit pentru legume si un grup social precum
si drumuri de acces in incinta.
-suprafata construita - cca.29,41 ha (in care intra serele propriu zise precum si un
depozit de legume si un grup social)
-suprafata desfasurata - 30,0 ha
-inaltimea maxima - 4.0m
-drumuri modernizate - 0,5 ha
-drumuri interioare - 2,1 ha
Parcul fotovoltaic va avea o putere totala de 9,5 MW.
Se monteaza 33080 de panouri fotovoltaice model ATERSA-A-230P, grupate cate 3 pe
11026 de structuri metalice de sustinere cu o inclinare de 33 grade sud. Puterea nominala a
panourilor este 230 W, cu un total de 9.5 MW, energia electrica produsa fiind convertita in
curent alternativ prin utilizarea a 40 invertoare de tip REFUSOL 500k. Energia produsa de
parcul solar este transportata la statia de transformare tip SIK in anvelopa de metal protejat 10
Mwh, prin intermediul liniilor electrice subterane 20 kV dimensionate corespunzator.
Pentru structurile metalice de montaj a panourilor solare nu se vor realiza fundatii din beton
armat, profilele metalice de sustinere a panourilor fotovoltaice urmand a fi infipte in pamant
pana la o adancime de aproximativ 1,60 m fata de nivelul terenului actual, conform
recomandarilor din studiul geotehnic.
Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de 1,5 m si
latimea de 0,8 m. Dupa asezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu santurile cu pamant
compact si se reface forma initiala a terenului.
Pg.8/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Caracteristici generale ale parcului fotovoltaic:

Caracteristicile energetice ale consumatorului:
- tipul viitorului consumator: consumator tertiar / ag. economic;
- puterea activ maxim simultan absorbit de punctul de consum:
(4 T.S.I. x 25 kW)= 100 kW;
- tensiunea de utilizare: 400/230V, +5%;
- frecventa: 50 Hz;
- factorul de putere: 0.92;
- timpul maxim de intrerupere max. 24 ore (2 intreruperi/an).
Caracteristicile energetice ale productorului de energie electric:
- utilizator: RETEA NATIONALA
- numrul de panouri fotovoltaice: 33080 buc.;
- puterea nominal a unui modul fotovoltaic: 230 W / 125 VA c.c. (pt. cos= 1);
- putere nominal instalat a parcului solar: 9,5 MW ;
- tensiunea nominal in punctul de racordare: 20 kV.
Clasa de important a utilizatorului in functie de puterea maxim absorbit/evacuat in
punctul de delimitare: cl. B (conf. Ord. 129/ 2008 al ANRE) .
Amplasarea panourilor fotovoltaice este prevazuta in conformitate cu plansa
Reglementari urbanistice, iar coordonatele colturilor terenului ocupat se regasesc in tabelul
centralizator.
Se vor prevedea cai de acces care sa permita accesul pietonal si auto.
De precizat ca dupa punerea in functiune, utilizarea unor mijloace de interventie pe pneuri se
va face numai pentru revizii periodice si eventualele interventii pentru evenimente accidentale.
Monitorizarea functionarii se face de la distanta prin utilizarea unor echipamente speciale de
tele si radio transmisie.
Regimul tehnic al constructiei propuse este caracterizat de urmatorii indici:
- regim de inaltime: maxim 4,10 m
- suprafata panourilor fotovoltaice: 107 790 m;
- suprafata ocupata la sol de panourile fotovoltaice montate pe structuri de sustinere: 71000
m;
- suprafata teren pentru cai de acces: drumuri interioare propuse 2,5 ha.
Materiile prime utilizate in cele trei obiective vor fi :
- Pentru centrala de cogenerare se va utiliza 61200 tone biomasa (stuf, resturi vegetale)
anual;
- In complexul de sere se vor folosi rasaduri de legume;
- Parcul fotovoltaic utilizeaza ca materie prima energia solara, pe care o transforma in
energie electrica.
Pg.9/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Avand in vedere ca planul prevede realizarea a trei obiective descrierea proceselor
tehnologice se va realiza pe fiecare dintre acestea, dupa cum urmeaza:
CENTRALA DE COGENERARE PE BAZA DE BIOMASA
n cadrul incintei centralei va exista:
Depozitul de biomasa
Sistemul de captare apa
Central electric
Staiile electrice pentru servicii interne si transformare
Statie de racordare
Centrala termo-electric pentru producerea energiei electrice si termice prin arderea
biomasei, cuprinde:
Instalaia de tratarea apei
Cazanul de abur
Turbina de abur n condensaie
Generatorul electric
n cadrul procesului de producere a energiei electrice i termice se disting urmtoarele
fluxuri principale de circuite:
circuitul apei de adaos;
circuitul combustibilului;
circuitul ap-abur;
circuitul energiei electrice produse;
circuitul de evacuare al deeurilor rezultate n urma arderii;
circuitul de tratare i evacuare a apelor uzate.
1. Circuitul apei de adaos, din faza de colectare i pn n stadiul introducerii n
degazor, n vederea completrii pierderilor tehnologice. Apa brut captat este pompat ctre
staia chimic de tratarea apei, prin care apa este supus unui tratament n care indicii chimici
ai apei sunt finisai pn la obinerea apei dedurizate. Dup procesul de dedurizare apa este
trecut printr-un proces de osmoz pentru obtinerea apei demineralizate utilizat n cazan.
Stocarea se face n rezervoare special destinate ap dedurizat i ap de osmoz, separat,
din care, prin sisteme de pompare are loc introducerea apei de adaos n circuitele mai sus
menionate, n vederea completrii pierderilor tehnologice specifice acestui proces (purje
continue i periodice, netaneiti, nerecuperarea condensului agentului termic de nclzire
furnizat, etc).
2. Circuitul combustibilului (n acest caz biomasa), din faza de descrcare din camion i
pn n momentul introducerii n cazan i a iniierii fazei de combustie. Biomasa este adus n
camioane i descrcat n spaiile special amenajate n acest sens depozitul de combustibil.
Biomasa va suferi un proces de mcinare n urma creia dimensiunile finale vor fi sub cele
Pg.10/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
maxime stipulate de ctre productorul cazanului de ardere, la intrarea n focar. n cazul n
care umiditatea biomasei depete valoarea maxim admis pentru introducere n cazan, se
iniiaz procesul de uscare, activitate ce se defoar intern. Odat introdus n camera de
ardere a cazanului, se iniiaz procesul de ardere a biomasei, n urma cruia are loc degajarea
de cldur i preluarea acesteia de ctre fluidul principal, n vederea creterii potenialului
termic (presiune, temperatur).
3. Circuitul ap-abur (fluxul principal) desfurat n circuit nchis, pe baza transformrii
fazei lichide a apei (introduse n cazan din degazor prin intermediul pompelor de alimentare) n
stare de abur saturat i, ulterior, abur viu (supranclzit), n urma parcurgerii traseelor sub
presiune ale generatorului de abur, respectiv economizor, tambur, vaporizator i
supranclzitor. La ieirea din cazan, pe baza cldurii rezultat din arderea biomasei, agentul
termic este sub form de abur supranclzit cu parametrii nali, care se destinde ulterior n
turbina cu abur corespunztor presiunii din condensator. n urma acestui proces, energia
termic cedat prin destinderea aburului viu n turbina cu abur este transformat n energie
mecanic, utilizat pentru antrenarea generatorului electric. n mod normal, n turbina cu abur
are loc extragerea unui flux de abur (de parametri termici redui) pentru alimentarea cu
energie termic i utilizarea ntr-un mod superior a potenialului termic (producerea n
cogenerare a energiei electrice i termice, cu efect n creterea eficienei termice). La ieirea
din turbina cu abur, aburul saturat este condensat n condensatorul de abur prin rcire, iar
condensul principal este reintrodus n degazor prin intermediul pompelor de condens principal,
astfel ciruitul apei este reluat.
4. Circuitul energiei electrice produse produs de generatorul electric; o parte din
energie este consumat intern, n vederea asigurrii serviciilor electrice interne n vederea
alimentrii consumatorilor necesari, iar o parte este debitat n reeau electric de 110Kv,
dup creterea nivelului tensiunii n transformatorul ridictor.
5. Circuitul de evacuare al deeurilor rezultate n urma arderii n urma procesului de
ardere rezult cenu n diferite stadii granulometrice; cea grosier este colectat n partea de
jos i stocat n containere speciale, iar cea mai fin (cenua zburtoare) este separat din
gazele de ardere prin sisteme speciale de filtrare, cu filtre mnec, i colectare n vederea
transportului. Gazele de ardere sunt evacuate la co, pe baza tirajului realizat de ventilatorul
de gaze arse.
6. Circuitul de tratare i evacuare a apelor uzate apele uzate, rezultate n procesul
tehnologic (purjare continu i/sau intermitent a cazanului de abur n vederea meninerii n
limitele admisibile a parametrilor chimici, splrile acide/bazice ale filtrelor din staia de tratare
a apei realizate n cadrul proceselor de regenerare, canalizrile pluviale, etc.) sunt colectate i
supuse unui proces de epurare nainte de a fi deversate n emisar, n vederea prevenirii
polurii mediului ambiant. Principalele procese se refer la decantare, separare i filtrare
mecanic, respectiv neutralizare din punct de vedere chimic.
Pg.11/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Depozitul de biomas
Constituie locatia de depozitare a biomasei pentru constituirea rezervei de biomasa a
centralei termo-electrice pentru perioadele de alimentare discontinu cu combustibil ca
urmare a condiiilor atmosferice sau tehnice nefavorabile. Acesta este acoperit, pentru evitarea
creterii umiditii biomasei n perioadele ploioase.
Instalaii de manipulare i depozitare
Centrala termo-electric este prevzut cu instalaii de manipulare i depozitare.
Descrcarea biomasei n depozit se va face direct din autobasculant. Organizarea judicioas
a spailului de depozitare i organizare a stivelor pe nlime, pn la nlimea maxim, n
vederea optimizrii depozitrii se face cu ncrctoare frontale cu cup, care s efectueze
urmtoarele operaiuni:
- s ridice i s stivuiasc pe nlime biomasa descrcat din autobasculante n
vederea creterii capacitii de depozitare a spailui afectat n acest scop;
- s alimenteze periodic silozul de alimentare al cazanului de abur;
Instalaia de alimentare cu biomas ale cazanului. Buncarul de alimentare
Instalaiile de alimentare cu biomas ale cazanului este compuse din:
a. Buncrul de alimentare care este un depozitul de scurt durat pentru alimentarea
cu combustibil. Alimentarea acestuia se face de doua ori pe zi. Transferul biomasei din buncar
catre banda de alimentare se face prin intermediul sinelor extractoare, aflate la baza
buncarului. Sinele de extractie sunt actionate hidraulic prin intermediul unei centrale de ulei de
forta.
b. Banda transportoare, realizeaz transferul biomasei de la buncar si asigura
alimentarea palniei de alimentare a gratarului de ardere a biomasei. Viteza transportorului este
variabil, n funcie de sarcina cazanului i necesarul de biomas cerut pentru aportul termic
necesar.
Sistemul de alimentare cu combustibil pentru faza de pornire al cazanului de abur
Este destinat pentru iniierea i asigurarea stabilitii arderii n cazanul de abur n faza
de pornire n vederea aprinderii biomasei. Acest sistem se oprete atunci cnd combustibilul
arde n mod stabil i temperatura din focar este peste valoarea de autoaprindere a biomasei
uscate (fr umiditate). Puterea termic a arztorului de pornire este de 1000W.
Instalaii termomecanice
A. Cazanul de abur. Pri componente. Sistemul sub presiune
Cazanul de abur va fi cu funcionare pe biomas i pornire pe combustibil motorina.
Sarcina termic a combustibilului ars este de 24500kW, ceea ce nseamn c, la un randament
minim acceptat 87,5% la sarcina nominal, aburul viu la ieirea din cazan va avea o putere de
21440kW. Cazanul va fi dimensionat astfel s poat funciona la sarcina nominal cu
combustibilul cu umiditate maxima a biomasei cuprins intre 35-55%.
Cazanul de abur va fi cu circulaie natural cu tambur i cicloane pentru separarea fazei
gazoas de cea lichid i va conine urmtoarele suprafee de schimb termic :
a. prenclzitor de aer
b. economizor
Pg.12/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
c. vaporizator (radiant i convectiv)
d. supranclzitor
Pentru curarea aglomerrilor de cenu care ader n timp pe suprafeele de schimb
de cldur i meninerea astfel al unui coeficient optim de schimb de cldur, vor fi prevzute
sufltoare de funingine cu abur. Suprafeele exterioare precum i toate conductele de abur i
ap vor fi isolate termic pentru micorarea la minimum a pierderilor termice spre exterior i
protejarea personajului de exploatare mpotriva arsurilor.
nretinerea arderii prin alimentarea cu oxigen a focarului cazanului se va face cu ajutorul
ventilatoarelor de aer i a canalelor de transport al aerului (primar, secundar, teriar, nfuncie
de soluiaconstructiv) din mediul ambiant crte spaiul de ardere al biomasei. n vederea
arderii ct mai complete a combustibilului i a reduceri pierderilor de cldur prin ardere
incomplet, admisia aerului va fi controlat prin sistemul de reglare cu calpeti de aer n funcie
de sarcina cazanului i debitul de biomas.
Deasemeni, evacuarea gazelor de ardere din cazan va fi fcut prin intermediul
canalelor de gaze de ardere i a coului de evacuare, trecute n prealabil prin sistemul specific
de filtrare (filtru de filtrarecusaci de tip ,,mnec). Circulaia gazelor de ardere se va face
datorit de presiunii realizat de ventilatorul de fum situat dup instalaia de filtrare i coul de
fum.
Pentru evitarea condiilor formrii NOx de nalt temperatur i a ncadrrii n normele de
mediu actuale, cazanul este echipat cu ventilator de aer secundar .
Temperatura de evacuare a gazelor de ardere la ieire din cazan trebuie s fie ct mai
mic, pentru utilizarea ct mai judicioas a cldurii combustibilului i scderii pierderilor
termice la co. Totui, se va avea nvedere ca temperatura gazelor de ardere la evacuare s
fie superioar temperaturiic ondensrii vaporilor de apa din gazele de ardere, pentru evitarea
formrii condensului pe prile metalice ale echipamentelor terminale ale cazanului i
corodarealor n timp.
Cazanul are n dotare sistem de monitorizare continu a gazelor de ardere la co (
CEMS Continuous, Emission Monitoring System), ce permite afiarea urmtoarele
componente din gazele de ardere:
- oxigen O2;
- dioxid de carbon CO2;
- monoxid de carbon CO;
- dioxid de sulf SO2;
- oxizi de azot NO, NO2 - NOx;
- particule solide
Coul de fum va fi echipat cu sistem de balizaj, folosind corpuri de iluminat etane,
pentru semnalizarea lui pe perioada de noapte. nchiderea i deschiderea lui se face automat
prin intermediul unui dispozitiv electronic cu fotocelul. Toate tuburile de protecie ce protejeaz
cablurile de lumin vor fi legate la priza de pmnt natural i capetele vor fi etanaate.
De asemenea, cazanul de abur va respecta reglementrile prevzute n regulamentele
legislaia specific echipamentelor sub presiune, respectiv prescripiile tehnice ISCIR PTC-1 i
cele cu referire la protecia muncii.
Pg.13/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
B. Turbina cu abur si instalatii auxiliare
Turbina de abur va fi de tip n condensaie, cu priz reglabil de 5bar cu funcionare prin
destinderea aburului cu parametri supracritici pn la cei aflai aproape de curba de saturaie.
Turbina este dimensionat la valoarea puterii active brute maxime 6500kW, n condiiile
funcionrii n condensaie pur, fr furnizare de abur pe priza turbinei. Turbina va fi
multietajat, compus din mai multe trepte rotorice i discuri statorice, cu aciune i reaciune,
n funcie de presiunea agentului termic.
Sisteme auxiliare
Cuprinde toate echipamentele auxiliare necesare care asigur utilitile sistemelor
existente. Aici pot fi enumerate, dup caz, echipamentele care furnizeaz aerul de comand
pentru acionrile de tip pneumatic, precum i aerul de barbotare pentru afnarea filtrelor
aparinnd staiei de tratare chimic.
COMPLEXUL DE SERE
Procesul tehnologic in cadrul complexului de sere consta in:
- Achizitionarea materialului saditor;
- Plantarea materialului saditor;
- Lucrari de intretinere cultura;
- Recoltare;
- Valorificare legume .
PARCUL FOTOVOLTAIC
Fotovoltaicele, PV pe scurt, reprezinta o tehnologie care converteste lumina in energie
electrica.
Fig. 1 schema instalatiei fotovoltaice ( sursa Internet )
E cunoscuta cel mai bine ca metoda care genereaza putere solara utilizand celule
solare cuprinse in module fotovoltaice, adesea conectate electric intre ele ca suprafete solare
fotovoltaice, care convertesc energia soarelui in electricitate.
Intr-un fel toate dispozitivele fotovoltaice sunt un anumit tip de fotodioda.
Pg.14/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Celulele solare produc in mod direct si pe loc electricitate din lumina, care poate fi
utilizata la echipamentele de putere sau pentru a incarca o baterie.
Prima si cea mai practica aplicatie a fotovoltaicelor a fost puterea utilizata de satelitii
orbitali, dar azi, majoritatea modulelor fotovoltaice sunt legate la reteaua de energie electrica.
Celulele trebuie protejate si in general sunt imbracate intr-un invelis spacial de sticla.
Celulele sunt legate electric intr-un modul fotovoltaic, ori panouri solare; un singur modul ofera
destula putere pentru a alimenta un telefon de urgenta, dar pentru o casa sau o intreprindere,
modulele trebuie aranjate in grupuri.
Cele trei obiective se vor amplasa pe terenul in suprafata de 88,3705 ha, din totalul
suprafetei studiate de 99.9822 ha, teren situat in extravilanul orasului Sulina, in T20, P152/18izlaz inundabil.
Fig. 2 - pozitionare amplasament in PUG Sulina
Vecinatatile planului studiat prin prezentul raport de mediu sunt:

o Nord drum de exploatare care delimiteaza izlazul de intravilanul orasului
Sulina;
o Sud canal drenor aferent izlaz;
o Est drum de exploatare;
o Vest izlaz .
Pg.15/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Fig. 3 amplasament PUZ ( sursa Google Earth )
Amplasamentul studiat prin Planul Urbanistic Zonal este inclus in Rezervatia

Biosferei Delta Dunarii si in siturile Natura 2000: ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii.
Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului sunt prezentate in tabelul nr.1 :
Nr. Latitudine Longitudine
Crt.
(m)
(m)
1 416709.8
863368.8
2 416712.8
863524.5
3 416712.6
863727.7
4
416714
863893.8
5 416712.3
864017.2
6 416710.9
864074.1
7 416708.1
864087
8 416683.2
864087.4
9 416661.7
864085.1
10 416551.3
864077.4
11
416467
864071.9
12
416440
864071.5
13
416440
864016.4
14 416438.1
863876
Pg.16/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
416439.4
416434.7
416431.1
416430.1
416411.8
416412.7
416415.9
416414.9
416363
416243.3
416028.6
415933.6
415936.1
415936.7
415938.5
415941.4
415914.9
415905
415903.9
415904
415654.6
415609.4
415580.2
415578.2
415573.6
415567.1
415557.2
415545.5
415638.9
415940.2
416418.1
416709.8
863815.7
863588.9
863468.9
863372
863370
863492.5
863905.9
864071.9
864072.3
864066.7
864054.1
864049.8
863805.5
863578.6
863434.7
863223.8
863220.9
863476
863762
864048.6
864035.1
864029.1
864030.5
864013
863898.8
863685.7
863395.6
863126.2
863146.6
863213.2
863317.8
863368.8
Pentru realizarea documentatiei Plan Urbanistic Zonal ,,Amplasare centrala de cogenerare

alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces
extravilan oras Sulina au fost elaborate urmatoarele studii:
1. Studiu topografic - realizat de S.C. ROM SURVEY SRL BRAILA- avizat de OJCPI
Tulcea sub nr. 45/2013
2. Studiu geotehnic realizat de S.C. SOLTEST S.R.L.-BRAILA
Pg.17/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Studiul topografic - cuprinde o suprafata de teren studiata de 99,9822 ha, teren situat
in extravilanul orasului Sulina, pe islazul orasului, la sud de intravilanul aprobat in 2000,
identificat prin: T 20, P 152/18,CF-30409. Zona concesionata este in suprafata de 88,3507 ha.
Zona amplasamentului se prezinta ca o suprafata cu mici denivelari, cu altitudini care
variaza intre cota -0,89 si -1,50 m in islaz,cote de +1,92 la digul canalului de centura,cote de la
0.00 m la digurile interioare si cote de la -0,40 la +1,02 m in teritoriul intravilan.
Documentatia topografica este realizata la scara 1/2000 .
Consideratii geotehnice :
Conform normativului P100-1/2006 perimetrul se incadreaza in:
zona seismica: E;
coeficientul seismic: ag=0,16 g;
perioada de colt: Tc=0,7 sec
Din punct de vedere geomorfologic, orasul Sulina s-a dezvoltat in special de-a lungul
unui grind fluviatil care insoteste canalul Sulina al Dunarii,pe directia est vest.
Din punct de vedere geologic, zona studiat este o zona cu terenuri in formare,cu
stabilitate redusa.Solurile sunt nisipoase si saraturate,pertial umede(functie de fluctuatiile
nivelurilor Dunarii).
Terenul propus pentru studiu se prezinta plan si lipsit de eroziuni sau instabilitati
vizibile.Lucrarile geotehnice executate pe amplasamentul studiat,au evidentiat prezenta sub
un strat superficial de sol vegetal de 0,3 m grosime,a unui strat de praf argilos,cenusiu,plastic
curgator, pana la 1,2-2,1 m adancime,urmat de un orizont preponderent nisipos,alcatuit din
nisip fin cenusiu-negricios,imersat,saturat.afanat, curgator si nisip prafos cenusiugalbui,curgator,afanat sau cu grad de indesare mediu in baza, cu intercalatii subtiri (2,0-3,3 m
grosime) de prafuri argiloase cenusii-negricioase, malite, plastic curgatoare.
Din punct de vedere hidrogeologic, zona este tributar fluviului Dunarea bratul Sulina.
Nivelul hidrostatic prezint oscilaii semnificative datorate precipitaiilor sezoniere, fiind
alimentat n cea mai mare parte prin inflitraii de suprafa.
Nivelul panzei freatice
Nivelul panzei freatice s-a stabilizat in foraje, la adancimea de 0,5 m fata de cota
naturala a terenului, dupa ce a aparut sub forma de infiltratii la interceptarea stratului de nisip.
Adancimea de inghet
Conform STAS 6054-77, adancimea maxima de inghet este 0,90 m.
Conditii de fundare estimative
Recomandrile elaboratorilor studiului geo-topo sunt urmtoarele:
Cele trei tipuri de obiective,au conditii de fundare total diferite; cele mai drastice dintre ele sunt
pentru Centrala de cogenerare, astfel din cauza naturii slabe a terenului de fundare se
recomanda prin studiul geotehnic, fundarea indirecta prin intermediul coloanelor forate de b.a.
incastrate in orizontul nisipos, cu grad mare de indesare, la o adancime de 14,0 m. Platformele
acoperite si cele descoperite se vor realiza pe perne de material granular de 1,5 m grosime.
Pg.18/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Sistemul de fundare pentru viitoarele panouri fotovoltaice si pentru complexul de sere este de
tip fundare direct.
Pentru debarcader, drumurile de acces, platforme si parcari
Malul canalului unde se va realiza debarcaderul se va consolida cu piatra, pe baza unui
proiect ale carui detalii vor fi furnizate la faza DTAC .
Drumurile interioare se vor realiza dup eliminarea n totalitate a stratului de sol vegetal.
Dimensionarea sistemului rutier se va face luand in calcul un modul de elasticitate dinamic
Ed=120Mpa. Consolidarea terenului se va realiza cu ajutorul unei saltele de material granular
compactat,de 50 cm grosime,alcatuit din blocaj de piatra sparta de 25 cm grosime si un strat
de balast completat de 25 cm grosime.
Organizarea de santier - Pentru organizarea de santier se prevad suprafete de teren in
interiorul fiecarei incinte astfel:
-centrala de cogenerare-0.5 ha
-complex de sere-0,5ha
-parc fotvoltaic-0,30ha
Amplasarea organizarilor de santier este pozitionata pe planul de reglementari urbanistice.
Terenul se va sistematiza corespunzator, conform Avizului de Gospodarire a Apelor nr.
23/14.06.2013, emis de Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral-Sistemul de
Gospodarire a Apelor Tulcea .
Alimentarea cu energie electrica, apa potabila, canalizare vor fi asigurate prin extinderea
retelelor existente din imediata vecinatate.
n prezent pe terenul n cauz nu se mai afl construite alte imobile autorizate.
Accesele pe proprietate, retragerile si aliniamentul constructiilor, imprejmuirea terenului,
regimul de inaltime si coeficientii de uzilitare si ocupare ale terenului au fost studiate in Planul
Urbanistic Zonal pentru acest ampasament.
2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei
ln zona nu exista posibilitatea de acces rutier (doar naval). Singura cale de acces auto
dinspre oras spre terenul concesionat este un drum de pamant, amplasat pe teren de interes
national aflat in administrarea S.G,A. Tulcea. Drumul respectiv este cu destinatie de
exploatare, de interes public, dar cu anumite restrictii in ceea ce priveste tonajul pentru
evitarea unor eventuale distrugeri indirecte a canalului adiacent.
Terenul pe care se propune amenajarea accesului auto spre amplasament apartine
domeniului
public si este in administrarea ANAR- ABA- DL ca folosinta curti-constructii SP Sulina.
ln zona amplasamentului exista o retea electrica aeriana LEA 20kV.
Cile de acces vor fi realizate pe drumurile de exploatare, care vor fi reparate i construite pe
teren nivelat i stabil, fr strat bituminos, cu limi carosabile n jur de 5,0 m i acostamente
laterale pentru colectarea i ndeprtarea apelor pluviale.
Pg.19/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pentru transportarea de la debarcaderul care se va amenaja pe digul canalului de centura pe
locul de amplasare a centralei de cogenerare se amenajeaz un drum tehnologic cu latimea
de 7,0 m, betonat si cu o suprafata de 0,10 ha. In interiorul celor trei obiective se vor amenaja
drumuri de incinta in suprafata totala de 5,6 ha.
Se va acorda o atentie deosebita masurilor de protectia mediului si vor fi adoptate solutiile
care sa afecteze cel mai putin situl, vegetatia si peisajul.
Dupa realizare, intregul traseu va trebui intretinut in permanenta, refacute zonele de vegetatie
afectate. Prezenta acestei structuri de drumuri de exploatare vor crea noi oportunitati de
valorificare a potentialului natural al zonei.
Prezenta drumurilor bune, a energiei electrice, asigura deja minimum de conditii favorabile
pentru dezvoltarea economiei a unei zone. Volumul de lucrari este considerabil si comparabil
cu cel privind amplasarea panourilor fotovoltaice.
Trasarea drumurilor de incinta se va face in functie de conditiile impuse de teren si de
constructii si amenajari protejandu-se cu atentie vegetatia si peisajul neafectat direct. Executia
acestor drumuri se va face in etape corelate cu etapele de realizare a investitiei. Drumurile de
exploatare din zona amplasamentului nu vor induce in zona perturbari semnificative decat in
etapa de executie a lor. Etapa postexecutiei, cea de exploatare , va fi aproape la fel de linistita
ca inaintea prezentei acestor drumuri si nu va constitui o sursa de poluare in zona si nu va
afecta genofondul si biodiversitate acesteia.
Atat reteaua de apa, canalizare cat si cea de energie electrica trec prin vecinatatea
amplasamentului ( terenul este la limita intravilanului orasului Sulina). Executarea lucrarilor de
extindere a acestor retele se vor executa cu acordul titularilor (Primaria Sulina, ENEL
Distributie Dobrogea-Sucursala Tulcea), cu respectarea normelor de protectia muncii
specifice.
Fig.4 - Retea electrica existenta in vecinatatea amplasamentului
Racordarea la Sistemul Energetic National se propune conform Studiului ISPE a se realiza

in urmatoarele variante :
1- Racordare printr-un punct de conexiune conectat intrare-iesire in LEA 20 kV- 10200 sau
10201 cu debitarea puterii spre statiile Crisan si Sulina, lungimea racordului fiind de cca
1,2 km .
Pg.20/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
2- Racordare pe bara de 20 kV a statiei 110/20kV Sulina cu debitarea puterii spre statia
Crisan, lungimea racordului fiind de cca 3,3 km .
Fig .5 - Variante de racordare la SEN
Fig. 6 - Traseu electric de racordare la SEN a centralei cu biomasa
Pg.21/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Fig.7 - Varianta de racordare la SEN cablu LES pana la Uzina electrica Sulina
Fig. 8 -stalpul din capatul amplasamentului- vedere de la strada nr.3 cu drumul SGA
Pentru necesarul de apa tehnologica atat la Centrala de cogenerare cat si la complexul de

sere se va realiza o captare de apa din canalul de centura sau se va executa un foraj, functie
de solutiile pe care le va impune Sistemul de Gospodarire a Apelor. Pentru apa necesara
grupurilor sociale se va executa un racord de apa si canalizare la sistemul centralizat de apa
si canalizare al orasului.
Apele uzate, rezultate n procesul tehnologic (purjare continu i/sau intermitent a cazanului
de abur n vederea meninerii n limitele admisibile a parametrilor chimici, splrile
acide/bazice ale filtrelor din staia de tratare a apei realizate n cadrul proceselor de
regenerare, canalizrile pluviale, etc.) vor fi colectate i supuse unui proces de epurare nainte
Pg.22/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
de a fi deversate n emisar, pentru a se incadra in conditiile de calitate prevazute de NTPA001.
Principalele procese se refer la decantare, separare i filtrare mecanic, respectiv
neutralizare din punct de vedere chimic.
In perioada de functionare, apele uzate de tip fecaloid-menajer vor fi dirijate prin
reteaua de canalizare de pe amplasament in reteaua de canalizare a orasului Sulina, conform
Avizului ABA-DL nr. 23/14.06.2013, valorile indicatorilor de calitate a apelor uzate care se vor
evacua in conductele de canalizare vor fi conform NTPA 002 (HG nr. 188/2002 pentru
aprobarea Normelor de descarcare in retelele de canalizare ale localitatilor, modificat si
completat prin HG nr. 352/2005).
Prin realizarea acestor utilitati NU se vor afecta integritatea RBDD, ROSPA 0031 Delta
Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii.
Gestiunea deseurilor
Deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi eliminate prin
utilizare ca umplutura pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de substante
periculoase), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care
nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta
la un depozit de deseuri autorizat.
Dupa finalizarea investitiei, se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in europubele,
amplasate intr-o zona special amenajata pe o platforma betonata si ingradita.
Eliminarea deseurilor recuperabile (hartie, PET, sticla, eventuale deseuri metalice) se va
face prin societati de profil autorizate.
Deseurile rezultate in timpul constructiei si in timpul functionarii obiectivului, conform HG
856/2002, sunt evidentiate in tabelul nr. 2.
Faza de constructie a cladirilor si a cailor rutiere aferente planului
In timpul acestei faze o mare cantitate de deseuri va rezulta din constructia santierului, din
santierele provizorii de montaj, precum si din materialele de constructii ramase. Deseurile
rezultate in timpul constructiei trebuie evacuate prin serviciul de salubritate al orasului Sulina .
Faza de exploatare a ansamblului
Centrala de cogenerare produce cenusa de vatra si cenusa zburatoare.Cenusa de vatra este
colectata sub gratarul camerei de ardere si este ulterior transportata in containere speciale de
catre firme de specialitate autorizate in acest sens.
Cenusa zburatoare este aspirata de gazele de ardere si retinuta in filtrul cu sac inainte ca
gazele de ardere sa iasa in atmosfera.
Deseurile rezultate in timpul exploatarii, dupa o prealabila sortare, se vor depozita in
europubele asezate pe o platforma betonata special amenajata si vor fi evacuate prin serviciul
de salubritate al orasului Sulina in baza unui contract de prestari servicii.
Pg.23/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Tabelul nr.2: tipurile de deseuri
Nr.crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
Tipul deseului
Pamant si material stancos, pietre, fara
continut de substante periculoase
Deseuri de tesuturi vegetale
Deseuri menajere, biodegradabile
Deseuri material plastic
Hartie , carton
Metal
Cenusa de vatra
Cenusa zburatoare
Codul deseului conform HG

856/2002
17 05 03
02 01 03
20 01 08
20 01 39
20 01 01
20 01 40
10 01 01
10 01 03
Depozitarea controlata a deseurilor

In zona centralei cu biomasa si a complexului de sere se vor prevedea locuri special
amenajate pentru depozitarea temporara a deseurilor. Depozitarea se va face selectiv
(menajere, ambalaje din plastic, deseuri metalice, etc.), iar deseurile vor fi predate
Evidenta deseurilor se intocmeste conform prevederilor HG nr. 856/2002, iar raportarea se
efectueaza lunar la ARBDD Tulcea.
2.3.
Relatia cu alte planuri/programe
Energia a fost considerat mult timp ca fiind un domeniu reglementat exclusiv prin
politici naionale i cu o implicare direct a guvernelor naionale. Motivele pentru care s-a
considerat normal aceast abordate sunt date de: monopolul natural pe care l constituie
activitile de transport i distribuie n cadrul sectorului de energie, ceea ce permite integrarea
facil pe vertical, sub form de monopoluri, a diferitelor activiti; de rolul esenial pentru
comunitate pe care l joac energia, fie ca resurs primar, fie ca energie electric, motiv
pentru care s-a simit nevoia unui control strict guvernamental; de caracterul strategic, pentru
orice economie, al sectorului de energie, n special energia electric, gazul i ntr-o msur
mai mic, petrolul. Aceste caracteristici au contribuit la crearea unei paradigme tradiionale n
relaia guvern-industrie pe tema energiei, care a dominat timp de decenii, i care se poate
descrie sub forma unui model de organizare care implic controlul central asupra unei reele
de energie primar i final.
Crizele de energie din anii 70 au condus la intervenii energice ale statelor
industrializate n sectorul energetic. Pe agenda politic european a aprut o nou problem,
i anume aceea a siguranei n alimentarea cu energie. S-au iniiat programe costisitoare
pentru construcia de centrale nucleare i s-au alocat subvenii pentru energiile alternative. S-a
creat Agenia Internaional a Energiei, cu scopul de a supraveghea alocarea resurselor
financiare i a ncuraja diversificarea formelor alternative de energie. In acelai timp, modest,
au nceput s apar politicile naionale de energie i ageniile de implementare. Totui, unele
intervenii planificate n acest mod tradiional s-au dovedit grbite sau chiar nefolositoare, de
aceea capacitatea guvernelor singure de a interveni n politica de energie a nceput s fie
pus politica de energie a fost mai degrab nesemnificativ, dei, paradoxal,dou dintre
Pg.24/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
tratatele de baz, Tratatul de constituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului
(CECO) iTratatul de constituire a Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euratom), se
refer la energie. CECO, nfiinat prin Tratatul de la Paris n 1951, crea de jure o pia
comun a crbunelui, care pn la urm nu s-a dezvoltat i spre alte direcii. Tratatul Euratom,
ncheiat la Roma n 1957, i are originea n criza petrolului din Suez din 1956. Tratatul i-a
propus, pe de o parte, reducerea dependenei fa de importurile din Orientul Mijlociu, iar pe
de alta, s ofere o contrapondere la dominana nuclear a SUA i URSS ce ncepuse s se
manifeste la acea vreme.
Mai trziu, Euratom a ncurajat dezvoltarea programelor nucleare naionale. O deschidere spre
unele clarificri s-a fcut n 1964, cnd a fost ncheiat un Protocol de Inelegere ntre Statele
Membre pe probleme de energie.
Documentul atrgea atenia asupra caracterului global al problemelor de energie i
asupra faptului c Tratatele Comunitilor Europene acoper acest sector ntr-o manier necoordonat. Prima ncercare de coordonare a fcut-o Comisia European n 1967, printr-o
Comunicare ctre Consiliul Minitrilor, unde indica primele msuri n construcia unei politici
comune n acest domeniu. Actul Unic European (1987) a marcat un punct de turnur pentru
piaa unic, dar energia nu s-a bucurat de un interes special, pentru c, la acea vreme,
guvernele nu erau dispuse s cedeze o parte din controlul lor asupra monopolurilor naionale
de energie n favoarea deschiderii ctre pia.
Tratatul de la Maastricht ncheiat n 1992 i cunoscut sub numele de Tratatul UE, a adus unele
completri la definirea conceptului de pia intern a energiei (PIE), fr s includ un Capitol
de Energie. Comisia European a pregtit o propunere de capitol, care ar fi trebuit, ntre altele,
s o investeasc cu anumite competene n domeniu. Trei ri sau opus vehement acestei
iniiative : Marea Britanie, Olanda i Germania. Aceeai soart a avut i o alt propunere a
Comisiei, referitoare la administrarea Cartei Energiei de ctre Direcia de Energie din cadrul
CE. Propunerea de includere a Capitolului Energie a fost repus pe agenda urmtorului Tratat
de la Amsterdam, din 1997, dar a fost nc o dat respins. Este interesant c Parlamentul
European a fost un susintor puternic al Capitolului de Energie, adversarii ei fiind chiar Statele
Membre. Tratatul UE a adus totui ceva nou pentru sectorul energie, lrgind aria de aciune a
principiului subsidiaritii, valabil pn la acea dat numai pentru chestiunile de mediu.
Principiul subsidiaritii are o importan special n domeniul energiei, pentru c permite
Comisiei s armonizeze raportul de fore ntre Statele Membre i instituiile comunitare,
utiliznd ca instrument principal directiva. Aceasta, dup cum se tie, nu impune mecanisme
rigide, ci definete un cadru care permite Statelor Membre s opteze pentru acele sisteme
care se potrivesc cel mai bine resurselor naturale, profilului industrial i politicilor de energie
din fiecare ar n parte.
Tratatul de la Amsterdam (1995) a consfinit pentru prima dat o initiaiv comunitar
din domeniul energiei, anume Reelele de Energie Trans-Europene (TENs), proiect care
urmrete extinderea reelelor de transport, telecomunicaii i infrastructuri energetice paneuropene, dincolo de cadrul strict al Uniunii. Scopul acestor programe este de a mri
capacitatea de interconectare i inter-operabilitatea reelelor naionale, ca i accesul la
acestea, i deasemenea, s lege zonele izolate i periferice cu regiunile centrale ale Uniunii.
Pentru administrarea acestor programe exist o linie bugetar special n bugetul Uniunii.
Pg.25/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Carta European a Energiei
La Consiliul European de la Dublin din 1990 s-a lansat idea c refacerea economic n
fostul spaiu comunist, ca i sigurana n alimentarea cu energie a rilor din spaiul comunitar,
ar putea fi ntrite printr-o colaborare n domeniul energiei. Aa s-a nscut Carta European a
Energiei, al crui document final a fost semnat la Haga de ctre 51 de state, n decembrie
1991. Cadrul legal de cooperare pentru a pune n practic principiile Cartei a fost realizat prin
Tratatul Cartei Energiei. Acesta este un document multilateral semnat n decembrie 1994 la
Lisabona, avnd drept obiectiv stabilirea unui cadru de promovare pe termen lung a
colaborrii n domeniul energiei pe axa Est-Vest, pornind de la principiile Cartei Europene a
Energiei. Tratatul se bazeaz pe respectarea principiilor Pieei Interne a Energiei i reprezint
o extensie a acesteia la ntreaga Europ i mai departe (Japonia este una din semnatare). O
parte important a Tratatului se refer la eficiena energetic i problemele de mediu.
Comerul cu energie ntre prile semnatare este guvernat, conform Tratatului, de procedurile
GATT, ceea ce nseamn c rile semnatare trebuie s aplice aceste proceduri chiar dac nu
sunt parte a Acordului GATT sau OMC. Sunt prevzute articole care stabilesc condiiile de
concuren, transparen, suveranitate, taxare i mediu, ca i articole dedicate proteciei
investiiilor, 8 tranzitului de energie i tratamentului aplicat disputelor. Tratatul a intrat n
vigoare n anul 1998.
Cartea Verde a Energiei
Comisia European joac un rol central n dezbaterea dintre diferiii actori de pe piaa
energiei, unii dintre ei dorind descentralizarea, iar alii, dimpotriv, aa cum s-a vzut anterior.
Prima comunicare a Comisiei Europene care abordeaz chestiunea unei politici
energetice comune dateaz din 1995 i s-a numit Cartea Verde For a European Union
Energy Policy. I-au urmat, n acelai an,Cartea Alb An Energy Policy for the European
Union, apoi o nou secven de comunicri n 1996 i 1997,numite Green Paper for a
Community Strategy Energy for the Future: Renewable Sources of Energy, respectivWhite
Paper: Energy for the Future Renewable sources of Energy.
Aceste documente stau la baza actualei politici energetice comune i a legislaiei
europene create pentru a o pune n practic. Complexitatea problemelor legate de producerea
energiei, transportul si consumul energiei a crescut mult n ultimile decenii, odat cu
acutizarea problemelor globale de mediu, schimbrile climatice i epuizarea resurselor
naturale. Pe lng acestea, Uniunea European se confrunt cu cteva probleme
specifice,ntre care cea mai serioas este cea legat de dependena accentuat fa de
resursele energetice de import.
Aflat i sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia
European a lansat n anul 2000 cea de-a treia Carte Verde Spre o strategie european a
siguranei n alimentarea cu energie.
Raportul final asupra Crii Verzi a Energiei, rezultat n urma unei dezbateri publice de o
amploare fr precedent n ultimii 30 de ani, a fost prezentat de Comisia European la 27
iunie 2002. Un moment recent care a dat semnalul unei accelerri n dezvoltarea politicii de
energie comun s-a petrecut la Consiliul European de la Barcelona (martie 2002), unde s-a
decis liberalizarea total a pieei de energie electric pentru consumatorii industriali i
comerciali ncepnd cu anul 2004.
Pg.26/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Cartea Verde a Securitii Furnizrii Energiei este primul studiu energetic cu adevrat
important realizat dup anii 70 n spaiul european i reprezint baza unei strategii energetice
pe termen lung a Comunitilor Europene. Scopul su nu a fost s prezinte soluii, ci s
atenioneze asupra strii actuale a sectorului de energie,precum i a implicaiilor i
consecintelor consumului de energie asupra economiei i mediului nconjurtor.
Pentru a mbunti sigurana n alimentarea cu energie i a rspunde n acelai timp
cerinelor de mediu (n special n problema schimbrilor climatice i a nclzirii planetei),
Cartea Verde evideniaz necesitatea ca sursele de energie regenerabil s devin o parte tot
mai important din structura produciei de energie. Pn n 2010, proporia surselor
regenerabile ar trebui s ajung la 12 %, fa de 6 % n 1998. Sursele convenionale de
energie cu potenial poluant mai redus (pcur, gaz natural, energie nuclear) sunt
reconsiderate, n sensul de a sprijini, prin ele, dezvoltarea de noi resurse energetice. Pe de
alt parte, grija pentru meninerea competiiei pe piaa energiei nu d prea mult spaiu de
manevr subveniilor de stat destinate stimulrii productorilor de energie din surse
neconvenionale. Din acest motiv, Comisia European consider c este necesar o minim
armonizare n domeniul subveniilor.
Promovarea energiei verzi prin certificare sau printr-o reform a taxelor de mediu sunt
dou dintre cele mai vehiculate modele. Dezbaterea lansat de Cartea Verde a conturat
cteva directii de aciune, dup cum urmeaz:
Managementul cererii de energie electric. Consumul de energie va trebui s fie
controlat i dirijat, ndeosebi prin monitorizarea atent a eficienei energetice i prin
diversificarea surselor de energie primar.
Stocurile de combustibil. n 2004, Uniunea lrgit va consuma peste 20% din productia
mondial de petrol. Pentru sigurana n alimentarea cu combustibili energetici, este necesar
asigurarea de stocuri strategice de petrol i coordonarea utilizrii acestora, ca i solidaritatea
ntre S/M pe timp de criz. O abordare similar exist pentru stocurile de gaz. Sigurana
alimentrii. Pentru asigurarea siguranei n alimentare cu energie primar n Europa, s-a
convenit crearea unui nou parteneriat energetic EU Rusia, care va conine prevederi legate
de sigurana reelei,protecia investiiilor, proiecte majore de interes comun. Actualul Acord de
Parteneriat i Cooperare UE-Rusia,semnat n decembrie 1997 pe o durat de 10 ani, are o
putere redus, mult sub puterea Acordurilor Europene ncheiate cu statele n curs de aderare.
Surse de energie noi si regenerabile. Acestea reprezint n prezent doar 6 % din balana
energetic a UE.
Dac se psteaz trendul, ele vor acoperi numai 9 % din totalul consumului pn n 2030.
Directiva privind promovarea energiei produse din surse de energie regenerabila,
adoptat de Comisia European n Noiembrie 2000, face un pas important spre atragerea
interesului pentru investiii n surse alternative.
Actul legislativ conine prevederi ce fac referire la programe de sprijin nationale pentru
producatorii de energie pe baza de surse energetice regenerabile, n condiiile acordrii unor
garanii de origine a electricitii produse din aceste surse i suportarea costurilor tehnice
pentru racordarea la reea a productorilor de energie. Energia nuclear. Temerile legate de
nclzirea planetei au schimbat percepia asupra energiei nucleare. Este un fapt recunoscut
acela c folosirea energiei nucleare i a celor regenerabile, mpreun cu eficiena energetic
crescut, conduc la limitarea efectului de ser al gazelor emise de combustibilii fosili.
Pg.27/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Abandonarea total a energiei nucleare ar nsemna ca 35 % din producia de energie electric
s fie acoperit din alte surse. De aceea, opiunea nuclear ramne deschis statelor
europene care o doresc. Totui, procesarea i transportul deeurilor radioactive rmne o
chestiune nc nerezolvat. Noile ri membre i candidate care au reactoare vechi trebuie s
le nchid sau s le modernizeze, aa cum este cazul grupurilor nucleare de la centrala
Dukovany din Cehia sau Kozlodui din Bulgaria.
Fiind un subiect de interes major, sigurana nuclear va face obiectul unor raportri regulate,
se va elabora un standard de practici comune i un mecanism european de control i peerreview. Statele vor trebui s-i construiasc sisteme naionale de depozitare a deeurilor
radioactive. Piaa intern de energie. Este singura care poate asigura competiia sntoas i
garanta sigurana alimentrii cu energie, ntrind competitivitatea economiei europene, dar
necesit capaciti trans-frontaliere mbuntite. Comertul cu energie n UE. Comerul
acoper doar 8 % n cazul energiei electrice, i are nc nevoie de capaciti de
interconectare. Exist un plan de dezvoltare a infrastructurii de gaz i reele electrice, i au fost
identificate mai multe proiecte deinteres european. Conceptul global de siguran n
alimentare. Acest deziderat impune un efort de anticipaie pe termen lung i relaii ntrite cu
tere ri. Decuplarea consumului de creterea economic, este o tendin a politicii comune
de energie, prin care se ncearc reducerea sau stoparea influenelor negative ale sectorului
de energie asupra mediului i vieii sociale.
Instrumentul recomandat este folosirea eficient a energiei.
Protecia mediului i nevoia asigurrii unei dezvoltri durabile (concept lansat la Rio),
au fost argumentele reconsiderrii energiilor noi si regenerabile pentru producia la scar
industrial. Uniunea Europeana s-a angajat prin Protocolul de la Kyoto s reduc emisia
gazelor cu efect de ser cu 8 % pn n 2008-2012. i totui, n anii imediat urmtori semnrii
documentului, nimic semnificativ nu s-a intmplat. Una din rile care i-a luat n serios
angajamentele de la Kyoto a fost Germania, care mai mult dect alte ri membre, i-a impus
un obiectiv extrem de ambiios prin reducerea emisiior de gaze cu efect de ser cu 21 %.
Bazele unei Politici Energetice a Uniunii Europene a fost lansat n anul 2007 odat cu
comunicarea ctre Consiliul European a documentului O politic energetic pentru Europa.
Obiectivele Strategice ale UE n cadrul acestei politici energetice n perspectiva anului 2020
sunt de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser cu 30% n rile dezvoltate, cu un
angajament de 20% pentru rile membre UE.
Aceast strategie face parte din comunicatul ambiios al Comisiei Europene de a limita
schimbrile climatice cu 2 grade pn n anul 2020.
n noiembrie 2008 Comisia European a ieit cu propunerea realizrii Planului de
aciune pentrusecuritate i Solidaritate Energetic a Uniunii Europene i a prezentat un pachet
amplu pe problematicaenergiei pentru o nou lansare a politicii de securitate energetic n
Europa, care s susin propunereaintelor energetice 20-20-20 care urma s fie propus
aprobrii Statelor Membre n decembrie 2008.
n decembrie 2008, Consiliul European a adoptat o politic integrat pentru energie
i schimbrile climatice, care include inte ambiioase pentru anul 2020 care sper s aeze
Europa pe calea spre un viitor sustenabil cu reducerea carbonului, economii eficiente din
punct de vedere energetic prin:
Reducerea gazelor cu efect de ser cu 20% (fa de anul 1990)
Pg.28/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Reducerea consumului de energie cu 20% prin creterea eficienei energetice
Acoperirea n proporie de 20% a consumului de energie din surse regenerabile.
In ,,Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunrii se specifica "Strategia
Dunrii reprezint cel de-al doilea format de cooperare macro-regional din cadrul Uniunii
Europene, dup Strategia UE pentru regiunea Marii Baltice, care a fost aprobat n cadrul
Consiliului European din luna octombrie 2009. Ulterior, pe 8 decembrie 2010 Comisia
European a aprobat i a publicat Strategia UE pentru regiunea Dunrii, concretizate ntr-o
Comunicare i un Plan de Aciune. Documentele discutate i agreate la nivel comunitar i
care formeaz nucleul cooperrii regionale la Dunre, reprezint efortul concentrat de
elaborare al statelor riverane, care, alturi de Comisia European, au analizat i au evaluat
nevoile reale ale regiunii Dunrii i au propus un document agreat, att la nivel politic, ct i
tehnic. Aadar, Strategia Dunrii este un proiect al Uniunii Europene la care sunt invitate s
participe i statele tere riverane." (sursa: http://www.mae.ro)
Prin Master Plan-ul suport pentru dezvoltarea durabila in Rezervatia Biosferei
Delta Dunarii au fost prevzute lucrrile i utilitile destinate localitilor aferente unitilor
administrative din cadrul Deltei Dunrii propriu-zise, unde triesc 14.966 locuitori. Master Planul regional pentru Delta Dunrii se concentreaz pe o definie limitat a dezvoltrii: de a
administra procesul schimbrii regionale i locale pentru o cretere economic
accelerat i mbuntiri n calitatea vieii ntr-un mod durabil. El acoper att aspectele
ecologice ale conservrii ct i celelalte elemente care au un impact asupra strii de bine i a
bunstrii populaiei din Delta Dunrii, inclusiv dezvoltarea infrastructurii precum i aspectele
sociale, culturale, comunitare i de mediu. Toate aceste aspecte se ntreptrund ntr-un
concept complex de dezvoltare durabil. Master Plan-ul pentru Rezervaia Biosferei Delta
Dunrii caut, n primul rnd, s identifice schimbrile cu care se confrunt delta, n al doilea
rnd dezvolt soluii pentru a rezolva aceste probleme, i n final stabilete prioritile pentru
aceste soluii. Acest proces a fost realizat cu cooperarea strns a autoritilor locale inclusiv a
Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii i a Consiliului Judeean Tulcea. Mai mult, au
avut loc consultri directe cu primarii localitilor i cu reprezentani ai sectoarelor economice,
sociale i de mediu. Aplicarea Structurii Logice a fost iniiat n cadrul acestui proces n
vederea scoaterii n eviden a problemelor i soluiilor pentru o discuie constructiv i, ntr-un
sens larg, structura Master Planului reflect rezultatele acestor discuii.
n Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 20132020-2030 se mentioneaza : n ceea ce privesc sursele regenerabile de energie,
conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23 ianuarie 2008,
Romnia are obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene un Plan National de
Actiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea energiei din surse regenerabile n
domeniile transporturilor, electricitatii, ncalzirii si racirii, precum si a masurilor care urmeaza
sa fie adoptate n vederea atingerii acestor obiective, pna la 31 martie 2010. n conditiile n
care obiectivul-tinta pe ansamblul Uniunii Europene este ca 20% din totalul consumului de
energie sa provina din surse regenerabile n anul 2020, obiectivul urmarit de Romnia este
mult mai ambitios: circa 33% la nivelul anului 2010. Se urmareste ca, n 2010, circa 12% din
consumul intern brut de energie sa fie acoperit din surse regenerabile. Aplicarea sistemului
Pg.29/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
certificatelor verzi va spori ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la
9-10% din consumul final de energie electrica raportat la cantitatea de electricitate vnduta
consumatorilor, avnd n vedere ca mecanismul centralizat de tranzactionare, Piata
Certificatelor Verzi, functioneaza nca din anul 2005. De asemenea, legislatia n domeniu
prevede ca furnizorii sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi egal
cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii si cantitatea de energie electrica furnizata anual
consumatorilor finali .
Strategia de dezvoltare a judeului Tulcea pe perioada 2007-2013, prevede de
asemenea pentru domeniul infrastructurii energetice, reorganizarea i dezvoltarea sistemului
energetic n condiii de eficien economic i de protecie a mediului precum i dezvoltarea
surselor alternative de energie; de asemenea prevede evaluarea potenialului i valorificarea
resurselor energetice permanente de care dispune judeul Tulcea, resurse energetice eoliene,
resurse energetice solare, valorificarea biomasei, etc.
2.4.
Relationarea zonei cu localitatea
Asa cum am mentionat si in subcapitolele anterioare, planul se va implementa in

extravilanul orasului Sulina, pe izlaz, unde, pana in prezent, se desfasoara numai activitati de
crestere a animalelor. Prin implementarea planului, izlazul orasului se va diminua cu suprafata
de 88,37 ha, iar activitatile nou create nu vor determina un impact cumulativ cu activitatea de
crestere a animalelor. Pasunatul se va desfasura in continuare pe suprafata de teren ramasa
libera de constructii .
Alimentarea cu energie electrica, apa potabila, canalizare vor fi asigurate prin extinderea
retelelor existente din imediata vecinatate.
n prezent pe terenul n cauz nu se mai afl construite alte imobile autorizate.
Accesele pe proprietate, retragerile si aliniamentul constructiilor, imprejmuirea terenului,
regimul de inaltime si coeficientii de uzilitare si ocupare ale terenului au fost studiate in Planul
Urbanistic Zonal pentru acest ampasament.
INDICI URBANISTICI:
Pentru Zona Ceco ZONA AMPLASARE CENTRALA DE COGENERARE:
POT = 34,5%
CUT = 0,36
(indici calculati la suprafata ocupata la sol de toate constructiile si amenajarile
centralei de cogenerara raportata la suprafata de teren de 30,3316 ha aferenta
centralei de cogenerare).
Ore de functionare 24 h/zi
Zile de functionare
7 zile/sapt
Ore de functionare
8000 ore/an
Puterea maxima a instalatiei 25 000 kwth
Energie termica zilnica
576,0 MWhth
Consum mediu anual de biomasa 61 200 tone
Putere nominala
6130 kWe
Putere maxima
6550 kWe
Pg.30/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Cazanul pe biomasa este conceput pentru functionare continua cu exceptia perioadelor
necesare intretinerii
Pentru Zona Cser ZONA AMPLASARE COMPLEX DE SERE:
POT = 80%
CUT = 0,8
(indici calculati la suprafata ocupata la sol de sere si constructiile aferente raportata
la suprafata de teren de 37,7125 ha aferenta serelor).
Pentru Zona Cef ZONA AMPLASARE PARC FOTOVOLTAIC:

POT = 48%
CUT = 0,48
(indici calculati la suprafata ocupata la sol de panourile fotovoltaice raportata la
suprafata de teren de 20,3265 ha aferenta parcului fotovoltaic).
BILANT TERITORIAL
EXISTENT
SUPRAFATA
(ha)
SUPRAFATA STUDIATA ha
SUPRAFATA CONCESIONATA ha
CENTRALA DE COGENERARE ha
ARIE CONSTRUITA
ARIE DESFASURATA
POT
CUT
COMPLEX DE SERE ha
ARIE CONSTRUITA
ARIE DESFASURATA
POT
CUT
PARC FOTOVOLTAIC ha
ARIE CONSTRUITA
ARIE DESFASURATA
POT
CUT
PROPUS
SUPRAFATA
(ha)
99,9822
88,3705
30,3316
0
0
0
0
10,4570
11,0000
34,5%
0,36
37,7125
0
0
0
0
29,4100
30,0000
79,54%
0,79
20,3265
0
0
0
0
7,81
7,81
38,42%
0,38
Pg.31/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE

EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI
SAU PROGRAMULUI PROPUS
3.1. Introducere
Judetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, a carei
insemnatate vine din asezarea ei la gurile Dunarii si iesirea la mare. Paralela 45 latitudine
nordica taie judetul Tulcea in partea centrala, iar meridianul 29 41 si 24 longitudine estica
strabate orasul Sulina, extremitatea estica a Romniei. Municipiul resedinta a judetului este
orasul Tulcea, port la Dunare, poarta a Deltei Dunarii, aflat la altitudinea medie de 30 m.
Inconjurat din trei parti de ape, se invecineaza la vest cu judetele Braila si Galati, la nord cu
Ucraina prin granite naturale Dunarea, la est cu Marea Neagra, avind limita de judet terestra
la sud, judetul Constanta.
Suprafata judetului este de 8499 kmp si reprezinta 3,6 % din suprafata tarii , procent care il
situeaza pe primele locuri din tara ca marime.
Relieful judetului Tulcea se caracterizeaza prin existenta a doua unitati fizico-geografice
distincte : una mai inalta, in partea central -vestica, in cadrul careia se intalnesc elementele
celui mai vechi relief de pe teritoriul Romniei si alta mai joasa si cea mai noua in N si NE,
respectiv lunca si Delta Dunarii.
Unitatile vechi, mai inalte sunt dispuse in 3 mari fasii paralele, ocupnd circa 32% din
totalitatea jud. Tulcea: fasia de N este constituita din muntii Macinului cu altitudinea max. de
467 m (vf.Tutuiatu sau Greci),Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei; fasia centrala este
reprezentata prin Podisul Babadag,iar fasia sudica, corespunde compartimentului nordic al
Podisului Casimcea, parte integranta din Podisul Dobrogei Centale.
Delta Dunarii este declarata rezervatie a biosferei, constituita in anul 1990. Reprezinta una
dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al pasarilor de apa ,cea mai intinsa zona
compacta de stufarisuri de pe planeta, un muzeu viu al biodiversitatii si o valoare inestimabila
pentru patrimoniul natural universal. Formata pe locul unui vechi golf al marii are altitudini de la
0m(nivelul marii)la +13 m .
Partea de est a judetului este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim Sinoie, iar la
vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce insotesc albia Dunarii.
Planul Urbanistic Zonal Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere,
parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces se va implementa in extravilanul orasului
Sulina, care este inclus in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si in siturile Natura 2000: ROSCI
0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .
Pg.32/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Fig.9 - Pozitionarea amplasamentului fata de siturile Natura 2000: ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii
Fata de zonarea interna a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, amplasamentul planului

NU se afla in zone tampon sau zone de protectie integrala.
3.2. Starea actuala a mediului
Conform Certificatelor de urbanism nr.52/952/24.06.2011 si nr. 38/995/17.06.2013,

investitia este amplasata in extravilanul orasului Sulina, identificat prin T20, P152/18islaz. Amplasamentul este inclus in ROSCI 0065 -Delta Dunarii si ROSPA 0031 -Delta
Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, fiind situat in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii.
Pg.33/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Fig. 10 - Situarea planului (cu portocaliu) fata de zonele tampon si zonele cu protectie integrala din RBDD
Factorul de mediu: apa

Apele de suprafata in vecinatatea amplasamentului sunt reprezentate de Dunare-bratul
Sulina, Delta Dunarii si Marea Neagra.
Analiza indicatorilor chimici determinati pentru incadrarea apelor de suprafata din RBDD in
clase de calitate in conformitate cu recomandarile Ordinului nr. 161/2006 releva incadrarea in
limitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate buna. Aceasta calitate a apei este
specifica tuturor lacurilor si apelor fluviale si deltaice.
In zona localitatii Sulina, cat si a amplasamentului studiat, nu sunt surse fixe cu rol
determinant in poluarea apelor.
Pg.34/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pentru necesarul de apa tehnologica atat la Centrala de cogenerare cat si la complexul de
sere se va realiza o captare de apa din canalul de centura sau se va executa un foraj, functie
de solutiile pe care le va impune Sistemul de Gospodarire a Apelor. Pentru apa necesara
grupurilor sociale se va executa un racord de apa si canalizare la sistemul centralizat de apa
si canalizare al orasului.
Asa cum s-a mentionat anterior apele uzate tehnologice vor fi colectate i supuse unui
proces de epurare nainte de a fi deversate n emisar . Principalele procese care se vor
desfasura in statia de epurare se refer la decantare, separare i filtrare mecanic, respectiv
neutralizare din punct de vedere chimic.
In perioada de functionare, apele uzate de tip fecaloid-menajer vor fi dirijate prin reteaua de
canalizare de pe amplasament in reteaua de canalizare a orasului Sulina.
Factorul de mediu: aer

Clima judetului Tulcea este continental excesiva, cu precipitatii reduse (sub 400 mm/an), cu
umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate adesea de
viscole, amplitudini mari de temperatura (66,30C). Apropierea de zona continentala a Rusiei
aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultnd un vnt numit Crivat, care
aduce ierni foarte reci, cteodata inghetnd chiar Dunarea si Delta pe o perioade scurte. In
vara vnturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamntul si transforma solul in praf.
Climatul este temperat continental cu influente pontice,cantitati reduse de precipitatii,numar
mic de zile ploioase,nebulozitate redusa,durata mare de stralucire a soarelui,regim eolian
activ.
Temperatura medie anuala este intre 11 si 11,4C,temperatura medie a lunii ianuarie este de
-1C in delta fluvio-maritima.
Predominant este vantul din sectorul de N-E cu viteze de 4m/sec.vanturile din sectorul
nordic,sunt mai frecvente iarna,vara adaugandu-se si cele din vest si nord. Primavara, in
martie, vanturile marcheaza cea mai mare frecventa.
Precipitatiile medii anuale sunt cele mai scazute din tara, inregistrand la Sulina valori de
359mm, cu frecvente perioade de seceta.
Factorul de mediu: sol
Teritoriul judetului Tulcea cuprinde formatiuni geologice foarte diferite ca varsta si mod de
formare. Sudul judetului corespunde Podisului Casimcei, cea mai veche formatiune de pe
teritoriul romnesc si este constituit predominant din sisturi verzi paleozoice Din punct de
vedere geomorfologic, orasul Sulina s-a dezvoltat in special de-a lungul unui grind fluviatil care
insoteste canalul Sulina al Dunarii,pe directia est vest.
Din punct de vedere geologic, zona studiat este o zona cu terenuri in formare, cu stabilitate
redusa. Solurile sunt nisipoase si saraturate, partial umede (functie de fluctuatiile nivelurilor
Dunarii).
Terenul propus pentru studiu se prezinta plan si lipsit de eroziuni sau instabilitati vizibile.
Lucrarile geotehnice executate pe amplasamentul studiat au evidentiat prezenta sub un strat
superficial de sol vegetal de 0,3 m grosime, a unui strat de praf argilos, cenusiu, plastic
Pg.35/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
curgator, pana la 1,2-2,1 m adancime, urmat de un orizont preponderent nisipos, alcatuit din
nisip fin cenusiu-negricios, imersat, saturat, afanat, curgator si nisip prafos cenusiu-galbui,
curgator, afanat sau cu grad de indesare mediu in baza, cu intercalatii subtiri (2,0-3,3 m
grosime) de prafuri argiloase cenusii-negricioase, malite, plastic curgatoare.
Factorul de mediu: biodiversitate
Datorita importantei acestui factor de mediu, prin pozitia amplasamentului fata de ariile
naturale protejate existente in zona, in continuare situatia existenta a biodiversitatii este tratata
in detaliu, Raportul de mediu prezentand elementele esentiale din Studiul de evaluare
adecvata aprobat pentru planul urbanistic supus evaluarii de mediu.
Amplasamentul planului urbanistic zonal propus a se aviza, este situat in extravilanul
orasului Sulina, pe izlaz inundabil situat la limita intravilanului, intr-un ecosistem antropic, iar
din punct de vedere al pozitiei fata de ariile naturale protejate, amplasamentul este inclus in
ROSCI 0065 -Delta Dunarii si ROSPA 0031- Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, fiind
situat in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Mentionam totodata ca planul
propus a se aviza este amplasat intr-un ecosistem antropic, la limita intravilanului
localitatii.
a) Date privind ROSCI 0065 Delta Dunarii:

ROSCI 0065 Delta Dunarii are o suprafata de 454037 ha, acesta fiind declarat prin Ordinul
Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2007, modificat si completat prin Ordinul
nr. 2387/2011.
Tipuri de ecosisteme prezente in ROSCI 0065 Delta Dunarii
In zona declarata sit de interes comunitar se intalnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23
naturale si 7 antropice) .
Formatiunile de apa cuprind apele curgatoare (Dunarea si bratele sale principale, canalele
cu circulatie activa a apei, canale din zonele naturale cu circulatie a apei in regim liber, canale
din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fara schimb de apa), ape dulci
statatoare (lacuri cu o suprafata mare si/sau schimb activ de apa, lacuri cu schimb redus de
apa si lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de apa), ape statatoare salcii si sarate
(lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legatura la mare), zone marine costiere (golfuri
semi-inchise si ape marine costiere).
Zonele umede includ vegetatia acvatica limitrofa (stufarisurile, plaurii, formatiunile de salcii
de pe maluri, pasunile de pe malurile inundate frecvent in asociatie cu palcuri de salcii sau
salcii izolate).
Padurile, tufisurile si vegetatia ierboasa cuprind padurile fluviatile temperate (padurile
mixte de stejar), tufisurile si vegetatia ierboasa (pajistile de stepa, luncile de pe grindurile
marine, luncile de pe campiile cu loess, si tufisurile si vegetatia ierboasa de pe solul calcaros),
Pg.36/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
si zonele deschise cu sau fara vegetatie saraca (dune, dune cu nisipuri miscatoare sau partial
miscatoare, partial acoperite cu vegetatie, cordoane litorale slab consolidate si plajele).
Amenajari (amenajari agricole, amenajari forestiere, plantatii de plopi de pe malurile raului,
amenajari piscicole, diverse alte amenajari, poldere abandonate aflate in refacere ecologica);
Orase si sate (asezari urbane si rurale)
Amplasamentul propus pentru construire este amplasat in extravilanul orasului Sulina, pe
izlazul situat la limita intravilanului, intr-un ecosistem antropic.
Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta
completat de Ordinul 2387/2011
3160 - Lacuri distrofice si iazuri
6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus
91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare
1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului
1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si
nisipoase
1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
2110 - Dune mobile embrionare (in formare)
2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)
2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides
2190 - Depresiuni umede intradunale
3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae
si/sau Isoto-Nanojuncetea
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din
Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention
62C0 * - Stepe ponto-sarmatice
6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion
6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel
montan si alpin
6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii
6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara
Pg.37/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
1150 * - Lagune costiere
92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice
91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos
Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta
1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otratel)
2253 - Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc)
2255 - Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc)
4067 - Echium russicum ( Capul sarpelui )
1428- Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta)
Aceste specii se regasesc si in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE :
Lista speciilor de mamifere enumerate din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si

Speciile de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionate in
Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :
Lista speciilor de amfibieni si reptile din Anexa 6 la Ordinul 1964/2007, modificat si completat
de Ordinul 2387/2011
Speciile de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
mentionate in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta
Dunarii sunt :
Pg.38/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Lista speciilor de pesti din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de
Ordinul 2387/2011
Speciile de pesti enumerati in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionati in Fisa
Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :
Lista speciilor de nevertebrate din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat
de Ordinul 2387/2011
Speciile de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionate
in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI 0065 Delta Dunarii sunt :
Pg.39/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Alte specii importante de flora si fauna
Pg.40/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pg.41/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pg.42/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Nota : explicarea termenilor din tabelele anterioare

REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in cadrul sitului.
Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de tipic este un habitat. Sistemul de
ierarhizare folosit este urmatorul:
A: reprezentativitate excelenta,
B: reprezentativitate buna,
C: reprezentativitate semnificativa.
D: prezenta nesemnificativa.
SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata
totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national. Acest criteriu este
exprimat ca un procentaj p:
A: 100 p > 15%
B: 15 p > 2%
C: 2 p > 0%
STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de
habitat natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie. Acest criteriu
cuprinde urmatoarele trei sub-criterii:
i) gradul de conservare a structurii,
I: structura excelenta
II: structura bine conservata
III: structura medie sau partial degradata.
ii) gradul de conservare a functiilor
I: perspective excelente
II: perspective bune
III: perspective moderate sau nefavorabile
iii) posibilitatile de refacere.
Pg.43/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
I: refacere usoara
II: refacere posibila cu efort mediu
III: refacere dificila sau imposibila.
Clasificarea globala dupa cele trei sub-criterii este urmatoarea:
A: conservare excelenta = structura excelenta (i I), indiferent de clasificarea dupa celelalte
doua criterii, = structura bine conservata (i II) si perspective excelente (ii I), indiferent de
clasificarea dupa al treilea criteriu.
B: conservare buna = structura bine conservata (i II) si perspective bune(ii II), indiferent de
clasificarea dupa al treilea criteriu, = structura bine conservata(i II) si perspective medii /
eventual nefavorabile(ii III) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu(iii II), = structura
mediu/partial degradata(i III), perspective excelente(ii I) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu
efort mediu (iii II),= structura mediu/partial degradata(i III), perspective bune(ii II) si restaurare
usoara(iii I).
C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii
EVALUARE GLOBALA: Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al conservarii
tipului da habitat natural respectiv.
A: valoare excelenta,
B: valoare buna
C: valoare considerabila.
Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din anexa II (in conformitate cu
Sectiunea B din anexa III a Directivei Habitate)
POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile
prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii
relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de
mai jos:
A: 100 p > 15%
B: 15 p > 2%
C: 2 p > 0%
D: populatie nesemnificativa.
CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru
speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii:
i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie;
I: elemente in stare excelenta,
II: elemente bine conservate,
III: elemente in stare medie sau partial degradata
ii) posibilitatile de refacere.
I: refacere usoara
II: refacere posibila cu efort mediu,
III: refacere dificila sau imposibila.
Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criterii
Pg.44/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea
posibilitatii de refacere,
B: conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii
de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I),
C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii.
IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a
speciei:
A: populatie (aproape) izolata,
B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie,
C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa.
GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.
A: valoare excelenta
B: valoare buna
Primul pas in procesul de separare si descriere a asociatiilor vegetale a fost stabilirea
marimii suprafetelor care trebuie sa aiba cel putin marimea arealului minim pentru categoria de
vegetatie pentru care se fac inregistrarile.
Avand in vedere ca terenurile pe care s-au efectuat releveele (pe diguri sau in zona
situat intre dig si apa din bazinele piscicole) sunt accidentate forma suprafetelor pe care s-au
facut descrierile au fost dreptunghiulare, variabile ca mrime in functie de mrimea
asociatiilor .
Abundenta se poate evalua prin scari cu limite destul de largi sau determina , in zone
cu mare stabilitate stationala, exact prin numararea exemplarelor fiecarui taxon intalnit in
suprafata de descriere.
Evaluarea abundentei se face obisnuit cu ajutorul scarii Braun- Blanquet :
1 = exemplare foarte putine
2 = exemplare putine
3 = exemplare putin numeroase
4 = exemplare numeroase
5 = exemplare foarte numeroase
Scara ce se bazeaza pe indicii de mai sus mai sus prezentata se sprijina pe distanta
medie intre exemplarele fitopopulatiei astfel (tabelul nr.3):
Distanta
medie intre
plante
(in
cm)
Numarul
aproximativ
de plante
Indicii scarii
BraunBlanquet
Peste
4000
400 - 4 000
40 - 400
10 -40
Sub 10
1 -2
20
50
1 500
60 000
Evaluarea acoperirii s-a stabilit si se stabileste inca prin apreciere folosind diverse scari
. In studiul de fata s-a utilizat scara Braun Blanquet cu urmatoarele trepte :
Pg.45/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
1 = acoperire foarte redusa 1 10 %
2 = acoperire intre 10 25% din suprafata
3 = acoperire intre 25 50% din suprafata
4 = acoperire intre 50 75 % din suprafata
5 = acoperire 75 100 % din suprafata
Pentru a lucra cu cu o singura scara in aceasta lucrare s-a utilizat scara de abundenta
dominanta ( combinarea celor doi parametri cantitativi) dupa cum urmeaza :
r = 1- 5 exemplare cu acoperire neglijabila
+ = putine exemplare, acoperire redusa , sub 1 %
1 = multe exemplare cu acoperire redusa sau putine exemplare cu acoperire mai mare 110%
2 = foarte multe exemplare sau cu acoperire de 10 -25 % din suprafata
3 = acoperire intre 25 50 % din suprafata, numarul exemplarelor indifferent
4 = acoperire intre 50 75 % din suprafata, numarul exemplarelor indiferent
5 = acoperire intre 75 100 % din suprafata, numarul exemplarelor indiferent
Relevee fitocenotice n perimetrul de studiu
Lotul nr 1 Central de cogenerare (lotul dinspre canal centur)
Releveu nr 1: plecare de la limita de sud a lotului 1 (central de cogenerare)
1. Xanthium strumarium
2. Hordeum murinum
3. Puccinelia distans
4. Polygonum arenarium
5. Setaria verticilata
6. Lotus corniculatus
7. Rumex crispus
8. Bromus arvensis
9. Cynodon dactylon
10. Aeluropus litoralis
11. Phragmites australis
12. Scorzonera parviflora
13. Halimione pedunculata
14. Aster tripolium
15. Setaria viridis
16. Plantago lanceolata
17. Trifolium pratense
18. Polypogon monspeliensis
+
+
+
+
+
+
+
+
1
+
+
+
+
+
+
+
+
+
Pg.46/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Releveu nr 2: lng coltul de sud est al lotului 1
2. Lolium perenne
3. Mentha aquatica
4. Hordeum murinum
5. Cynodon dactylon
6. Bolboshoenus maritunus
7. Bromus inermis
8. Lycopus europaeus
9. Cynodon dactylon
10. Cuscuta campestris
11. Plantago major
12. Typha latifolia
13. Calystegia sepium
14. Trifolium pratensis
15. Bromus verticilatum
16. Veronica anagalloides
17. Rumex hydrolapatum
18. Cirsium oleraceum
19. Lappula echinata
20. Artemisia annua
2
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
Fig. 11 - Vegetatie n lotul 1 limita de sud-est n perimetrul concesionat
Releveu nr 3 : Colt latura de nord cu cea de vest, lot 1

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Calamagrostis epigeios
Alopecurus pratensis
Tamarix ramossisima
Menta aquatica
Lycopus europaeus
Xantium strumarium
Trifolium pratensis
+
+
+
+
+
1
1
Pg.47/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
8. Plantago major
9. Scirpoides holoschoenus
10. Hordeum murinum
11. Cuscuta campestris
12. Mentha longifolia
14. Juncus gerardini
15. Carex otrube
16. Holoschoenus scirpoides
17. Bromus verticillatus
19. Mentha arvensis
20. Hordeum hystrix
21. Agrostis stolonifera
22.Festuca pseudovina
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
Fig. 12 - Imagine de ansamblu - limita de sud -vest a lotului spre canalul de centur
Pg.48/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Fig. 13- imagine general a lotului nr 3 - la limita de sud -vest ( spre balt)
Releveu nr 4: Dinspre nord vestcentru - inainte de ctina rosie

3. Spergularia media
4. Sueda maritima
7. Setaria viridis
8. Tamarix ramossisima
10. Atriplex hastatum
11. Festuca pratensis
12. Sonchus arvensis
13. Sysymbrium leoselii
+
+1
+
1
2
+
+
+
+
+
+
+
+
Releveu nr 5: - in mijlocul lotului

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Spergularia media
Suaeda maritima
Scorzonera parviflora
Aeluropus litoralis
Polygonum arenarium
Atriplex hastatum
Salicornia europaea
+
2
+
+
+
+
+
Pg.49/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Fig. 14 - Imagine de ansamblu lotul 1 - perimetrul concesionat
Releveu nr 6: Capt est - colt lot dinspre Sulina, latura de est

2. Calamagrostis epigeios
4. Setaria vericilata
11. Salsola kali
12. Puccinelia convoluta
16. Atriplex tataricum
18. Plantago coronopus
20. Lolium perenne
21. Sisymbrium loeselii
22. Hordeum murinum
23. Lactuca serriola
1
+
1-2
+
1
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
Pg.50/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Releveu nr 7: In dreptul turnului de ap, la jumtatea laturii de nord a Lotului 2

2. Bromus verticillatum
5. Hordeum murinum
6. Juncus maritimus
8. Cynodon dactylon
12. Descurainia sophia
13. Lolium perenne
14. Papaver rhoeas
15. Sisymbrium loeselli
16. Artemisia annua
19. Cerastium dubium
20. Erysimum repandum
+
+
+1
+
+
+
1
1-2
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
Releveu nr 8 : la captul din Nord Vest

2. Plantago major
6. Scirpus holoschoenus
7. Bolboschoenus maritimus
10. Trifolium pratense
12. Menta aquatica
13. Chenopodium rubrum
14. Bromus verticillata
15. Cynodon dactylon
16. Alopecurus pratense
17. Xanthium italicum
18. Calamagrostis epigeios
19. Carduus lanceolatum
1 -2
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
Pg.51/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
20. Trifolium fragiferum
Lotul nr. 2 (Complex de sere)

Releveu nr 1 - est - colt lot spre balt
1. Hordeum murinum
3. Bromus inermis
4. Lolium perenne
8. Eleagnus angustifolia
9. Carduus lanceolata
14. Lymonium gmelini
+
+
+
+1
+
+
+
+
+
+
1 -2
+
+
+
+
Releveu nr 2: La jumatate latura sud

1. Saponaria officinalis
2. Lolium perenne
3. Hordeum murinum
5. Potentila reptans
6. Cynodon dactylon 1-2
8. Bromus inermis
9. Pulicaria disenterica
11. Cirsium lanceolatum
12. Juncus maritimus
16. Chenopodium album
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
r
+
+
2
1
Releveu nr 3: La coltul de pe latura de sud, intersectie cu latura de vest

1. Artemisia maritima
Pg.52/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
2. Cynodon dactylon
6. Bromus sterilis
8. Bromus inermis
9. Papaver rhoeas
11. Conium maculatum
12. Setaria verticilata
15. Lycopus europaeus
16. Rumex hydrolapathus
20. Hordeum murinum
22. Bolboschoenus maritimus
23. Setaria viridis
24. Hordeum hystrix
25. Chenopodium urbicum
1
+
+
2
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+1
Releveu nr 4: mijlocul laturii de vest, captul acesteia

2. Hordeum murinum
6. Artemisia santonica
7. Limonium gmelini
9. Plantago major
10. Bromus sterilis
14. Hordeum hystryx
+
2
1
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
Pg.53/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Releveu nr 5: la mijlocul lotului 2. Este vizibil efectul suprapsunatului.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Spergularia media
Puccinelia distans
Limonium gmelini
Hordeum murinum
Halimione pedunculata
Hordeum hystrix
+
2
+
1
+
+
Fig. 15 - Imagine de ansamblu lotul nr 2 - perimetrul concesionat
Releveu nr 6: la jumtatea laturii de est

4. Lolium perenne
5. Cynodon dactylon
6. Hordeum murinum
9. Juncus maritimus
15. Xanthium strunarium
16. Bromus commutatus
17. Hordeum hystrix
1
+
+
+
1-2
+
r+
+
r
+
+1
+
+
+
+
+
+
Pg.54/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Releveu nr 7: colt jos latura de nord
1. Cynodon dactylon
2. Juncus gerardii
3. Lolium perenne
5. Hordeum hystrix
6. Rumex crispus
7. Taraxacum officinale
8. Carduus acanthoides
10. Onopordon acanthoides
13. Matricaria perforata
15. Bromus hordeaceus
16. Brommus commutatus
2-3
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+1
Releveu nr 8: jumtatea laturii de nord lot 2

1. Lepidium latifolium
2. Hordeum hystrix
3. Artemisia santonica
5. Puccinilia distans
6. Juncus gerardii
7. Bromus inermis
8. Limonium gmelini
10. Spergularia maritima
11. Bromus tectorum
13. Elaeagnus angustifolia
15. Sysymbrium loeselii
16. Carduus nutans
17. Bromus sterilis
18. Erodium cicutarium
19. Hordeum murinum
+
+
1
+
+1
+
+
+
+
+
+
2
r
+
+
+
+
+
+
Pg.55/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Fig. 16 - Imagine de ansamblu lotul 2 concesionat
Releveu nr 9: capt de vest colt Lot 2

2. Bromus tectorum
4. Cerastium dubium
5. Cynodon dactylon
7. Lolium perenne
8. Sonchus arvensis
12. Sysymbrium loeselii
13. Juncus geradii
r+
+
+
+
2-3
+
+
+
+
+
r
+
+
+
+
Lotul nr 3: ( Zona parc fotovoltaic )

Releveu nr 1: la limita sud, colt cu latura de vest sus
1.
2.
3.
4.
Hordeum hystrix
Spergularia media
Puccinelia distans
Limonium gmelini
2
+
1
+
Pg.56/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
5. Polygonum aviculare
11. Bromus tectorum
13. Chenopodium urbicum
+
+
r
+
+
r+
+
+
+
Releveu nr 2: la jumtatea laturii de sud a lotului 3

1. Cynodon dactylon
2. Lolium perenne
3. Bromus sterilis
6. Bromus tectorum
7. Hordeum hystrix
9. Taraxacum officinale
10. Petrorhagia prolifera
13. Lepidium perfoliatum
2-3
+
+
+
+
+
+
+
+
+
r+
+
+
+
+
+
Releveu nr 3: latura de sud, colt jos cu latura de est

1. Cynodon dactylon
3. Lolium perenne
4. Bromus hordeaceus
6. Malva officinalis
7. Carduus nutans
8. Hordeum hystrix
9. Juncus maritimus
10. Juncus gerardii
3
1
+
+
+
+
+
+
r ( 2 ex)
+
+1
Pg.57/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Releveu nr 4: jos la mijloc latura est (dig)
3. Marrubium peregrinum
4. Hordeum hystrix
5. Matricaria perforata
7. Cynodon dactylon
8. Lolium perenne
9. Bromus sterilis
10. Carduus lanceolatum
12. Malva sylvestris
13. Juncus maritimus
+
+
+
+
+
+
2-3
+
+
+
+
+
r ( 2 ex)
+
+1
Fig. 17 - Imagine de ansamblu lot 1 perimetrul concesionat (digul de est ce mrgineste perimetrul concesionat)
Releveu nr 5: mijloc lot 3

1.
2.
3.
4.
5.
6.
Puccinelia distans
Lepidium perfoliatum
Limonium gmelini
Hordeum murinum
Lotus corniculatus
Matricaria perfoliata
1-2
+
+
1
+
+
Pg.58/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
9. Cynodon dactylon
11. Polygonum aviculare
14. Hordeum hystrix
+
+
+
+
+
+
+
+
Releveu nr 6: la mijlocul laturii de vest, marginal

4. Limonium gmelini
5. Hordeum hystrix
6. Puccinelia limosa
7. Atriplex patula
10. Bromus sterilis
11. Lolium perenne
r
+
2-3
+
+1
+
+
+
+
+
+
+
+
+
Releveu nr 7 - latura de nord, colt cu cea de vest, dinspre Sulina

1. Cynodon dactylon
2. Lolium perenne
3. Juncus gerardii
4. Carex otrube
9. Carduus nutans
10. Matricaria perfoliata
11. Hordeum hystrix
14. Lolium perenne
2-3
+
+
+
+
r (1 ex. mic)
+
+
+
+
1
+
+
+
+
Pg.59/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
+1
Fig. 18- Imagine de ansamblu vegetatie lotul 1- perimetrul concesionat
Releveu nr 8
1. Bromus sterilis
3. Lolium perenne
4. Cynodon dactylon
5. Carduus nutans
7. Hordeum hystrix
14. Malva officinalis
+
+
1
2-3
+
+
+
+
+1
+
+
+
r+
r
+
+
Releveu nr 9: la capt latur de nord, intersectie cu latura de est

1.
2.
3.
4.
5.
6.
Cynodon dactylon
Atriplex tataricum
Hordeum hystrix
Lolium perenne
Lotus corniculatus
Lepidium perfoliatum
2-3
1
+
+
+
+
Pg.60/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
9. Rumex crispus
10. Marrubium peregrinum
11. Artemisia annum
14. Capsella bursa pastoris
15. Erodium cicutarium
16. Taraxacum officinalis
18. Hordeum murinum
+
+
+
+
+
+
+
+
r
+
+
+
Fig. 19 - Imagine de ansamblu vegetatie lotul nr 3 - la marginea orasului Sulina
Asociatiile vegetale la care se pot asocia compozitiile fitocenotice identificate n perimetrul

evaluat fr a fi asociatii incheiate, ci elemente taxonomice componente ale acestor asociatii,
pe loturi, sunt evidentiate n tabelul nr. 4:
LOTUL NR 1
DESTINATIA
N
CADRUL
PROIECTULUI :
,,Central
cogenerare
Nr.
crt.
1.
2.
de
3.
4.
Codul din studiu si denumirea Asociatiei vegetale la

care s-ar putea asocia compozitia fitocenotica
420. Puccinellietum distantis Soo 1927
493. Xanthio strumarii Chenopodietum Pop
1968
507. Cynodonto Atriplicetum tataricae Morariu
1943
599. Calamagrostio-Tamaricetum Simon et
Dihoru (1962) 1963
Suprafata n
cadrul lotului
( ha)
6,28
6,02
Observatii
4,72
3,99
Nu are toate elem entele

caracteristice asociatiei fiind
de fapt palcuri de Tamarix
ramosissima n amestec cu
cele
care
tolereaz
salinizarea solului din ultimii
ani.
Pg.61/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
5.
6.
7.
LOTUL NR 2
DESTINATIA
N
CADRUL
PROIECTULUI:
,,Complex
de
sere
8.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
LOTUL NR 3
DESTINATIA
N
CADRUL
PROIECTULUI:
,,Parc
fotovoltaic
7.
1.
2.
3.
4.
5.
382.Suaedetum maritimae Soo 1927

419. Polypogonetum monspeliensis Morariu
1957
386.Aeluropaetum litoralis ( Prodan 1939)
Serbnescu 1935
387. Aeluropo- Salicocornietum Krausch 1965
1943
493. Xanthio strumarii Chenopodietum Pop
1968
599. Calamagrostio-Tamaricetum Simon et
Dihoru (1962) 1963
419. Polypogonetum monspeliensis Morariu
1957
497.Hordeetum
murini
Libbert
1932
em.Pass.1964
395.Hordeetum hystricis Wendelberg 1943
1943
497.Hordeetum
murini
Libbert
1932
em.Pass.1964
395.Hordeetum hystricis Wendelberg 1943
400.Obietum pedunculatae I Serbnescu 1965
2,96
2,87
1,39
1,39
14,12
10,31
4,22
3,66
2,70
2,11
0,59
10,16
4,07
3,15
1,93
1,02
Mentionam ca asociatiile indicate mai sus nu reprezinta asociatii vegetale clare,

identificate pe amplasament si nu reprezinta suprafete acoperite in totalitate cu asociatia
vegetala indicata, neexistand toate elementele caracteristice rferitoare la structura, compozitie,
etc, ci am dorit doar sa aratam, tinand cont de speciile de plante identificate, la ce tipuri de
asociatii vegetale s-ar putea asocia compozitiile fitocenotice de pe amplasament. Spre
exemplu, faptul ca este indicata asociatia Hordeetum hystricis Wendelberg 1943 pe doua
dintre loturi nu inseamna ca 0.59 ha din lotul destinat complexului de sere si 1.93 ha din lotul
destinat parcului fotovoltaic sunt acoperite in totalitate cu asociatia vegetala sus-mentionata si
ca implicit a fost identificat habitatul prioritar 1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si
ponto-sarmatice; in fapt, a fost identificata specia Hordeum hystrix in 16 relevee efectuate in
cele doua loturi, avand in general ,,putine exemplare, acoperire redusa sub 1%, conform
scarii de abundenta-dominanta utilizate si s-a mentionat ca s-ar putea asocia la asociatia
vegetala Hordeetum hystricis, dar in mod artificial, neexistand alte specii indicatoare si cu
atat mai putin asociatii caracteristice habitatului prioritar, asa cum reiese si din explicatiile
atasate.
ncadrarea asociatiilor vegetale (partiale sau complete comparativ cu descrierea
acestor asociatii la nivel national) pe clase, ordine si aliante fitocenologice este urmtoarea :
1. CLASA Puccinelio Salicornietea Topa 1939
Aceast clas cuprinde cenozele de specii halofile obligatorii sau dintre cele comune.
1.1.Ordinul Salicornietalia Br.-Bl. (1929) 1933
1.1.1.Alianta Salicornion prostratae Sandal, Popescu 1999
382. Suaedetum maritimae Soo 1927
1.2. Ordinul Puccinelietallia Soo 1947 em.Vicherek 1973
1.2.1 Alianta Puccinellion limosae Soo 1933
Pg.62/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
386.Asociatia Aeluropaetum littoralis ( Prodan 1939) Serbnescu 1965
387.Asociatia Aeluropo Salicornietum Krausch , 1965
395. Asociatia Hordeetum hystricis Wendelbg. 1943
400. Obionetum pedunculatae I. Serbnescu 1965
1.2.2. Alianta Cypero-Spergularion Slavnic1948
419.Polypogonetum monspeliensis Morariu 1957
1.2.3. Alianta Puccinelion pesionis Wendelgb.1943 corr.Soo 1957
420.Asociatia Puccinelietum distantis Soo 1937
2.CLASA STELARIETEA MEDIAE R.Tx.,Lohm.Et Prsg.In R.Tx.1950
Aceast clas grupeaz vegetatia segetal si ruderal
2.1. Ordinul Sisymbrietalia J.Tx. in Lohm.et al. 1962
2.1.1. Alianta Sisymbrion officinalis R.Tx., Lohm.et Prsg.in R.Tx.1950
493. Xanthio strumarii Chenopodietum Pop 1968 corr.Chenopdio- Xanthietum strumarii
M.Coroi 1999
497. Hordeetum murini Libert 1932 em.Pass.1964
Pe marginea drumurilor, terenuri bine luminate cu soluri nisipoase si uscate.
2.1.2. Alianta Atriplicion nitentis Knapp 1945
507. Asociatia Cynodonto- Atriplicetum tataricum
Pe soluri bine aprovizionate cu azotati, este o asociatie pioner cu rol in procesul de intelenire.
3. CLASA Salicetea purpureae Moor 1958
Cuprinde cenoxele lemnoase, pionere,care se nfiripeaz pe prundisurile si pietrisurile din
luncile rurilor si praielor de pe ntreg cuprinsul Europei.
3.1Ordinul Tamaricetalia Borza et Boscaiu 1963 n.n. emend. Popescu et Sanda
3.1.1. ALIANTA Artemisio scopariae-Tamaricion, Simion et Dihoru ( 1962) 1963
599. Asociatia Calamagrostio Tamaricetum ramosissimae
Pg.63/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Fig. 20 - Harta asociatiilor vegetale n perimetrul studiat
Mentionam ca suprafetele identificate cu anumite coduri si culori pe ,,Harta asociatiilor

vegetale in perimetrul studiat nu reprezinta suprafete acoperite in totalitate cu asociatia
Pg.64/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
vegetala indicata si nu reprezinta un indicator al existentei unui anume tip de habitat de interes
comunitar; am dorit doar sa aratam, tinand cont de speciile de plante identificate, la ce tipuri
de asociatii vegetale s-ar putea asocia compozitiile fitocenotice de pe amplasament.
In continuare vom prezenta date despre habitatele naturale de interes comunitar pentru
a caror conservare a fost necesara desemnarea sitului de importanta comunitara ROSCI
0065 Delta Dunarii si relatia acestora cu planul analizat
3160 - Lacuri distrofice si iazuri
Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul tarii,
Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului.
Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta.
Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nymphoides
peltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,52 m), cu continut
redus de substante nutritivesi reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,58). Ocupau
suprafete intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai reprezentative
fitocenoze se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari. Stratul natant
este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers este format din:
Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum,
Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba,
Nuphar luteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum demersum,
Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodea
canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei Lemnion, cum sunt:
Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si pteridofitele: Azolla
caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea Dunarii si asanarea
baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat foarte mult, iar unele
specii au disparut aproape complet.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest
tip de habitat .
6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova
(Hanul Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii).
Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipuri
nefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide.
Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte sau
de inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu
comunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare,
sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul
panonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati
similare din vestul bazinului pontic.
Pg.65/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila
paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora,
Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum,
Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip
de habitat, fiint prezent la distante mari de zona studiata.
7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus
Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de
plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale
ulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion
davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist
1935].
Plante: Cladium mariscus.
In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate extensiv
si alte stufarisuri si rogozisuri inalte.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip
de habitat.
91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse
regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor
provocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale
recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a
regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus
sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.
Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F.
angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,
Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris
arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.
Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de
esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale
de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri
de anin si frasin.
Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in
vecinatatea acestuia
92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si formatiuni
lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din
zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum si
Pg.66/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneanasi saharo-sindiana. Includ
formatiuni de Tamarix smyrnensis (T.ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din
statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei.
Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare.
Plante: Nerium oleander, Vitex agnus castus, Tamarix spp, Securinega tinctoria, Prunus
lusitanica, Viburnum tinus.
Asociatia vegetal care corespunde habitatului 92 D0 este conform Manualului Habitatelor
din Romania, N. Donit si colab., asociatia Calamagrostio-Tamaricetum Simon et Dihoru
(1962) 1963.
In tabelul nr. 6 noi am prezentat ca existand specia Tamarix ramosissima ce a fost
asociat n mod artificial asociatiei Calamgrostio Tamaricetum, ca un element potential
constituient al acestei asociatiei, dar fr ca din punct de vedere stiintific si practic in
teren s existe aceast asociatie intruct din compozitia ei omologat la nivel national
si european lipsesc peste 80% din speciile care intr n aceast asociatie specific
zvoaielor de lunc si nu incintelor ndiguite.
Lipsesc din compozitia omologat a asociatiei mai sus aminitite pe lng plantele
erbacee cum sunt Euphorbia seguieriana, Botriochloa ischemum, Poa angustifolia,
Agropyron repens, Achilea setacea, lipsesc si plantele lemnoase care se ntlnesc cu
frecvent ridicat n cadrul asociatie si implicit n cadrul habitatului 92 D0 (fidele,
elective si preferante): Crataegus monogyna (pducelul), Cornus sanguienea (cornul),
Hipppophae rhamnoides (ctina alb), Rhamnus catharcticus (spinul cerbului), Rosa
dumetorum (mcesul).
Mentionm c n teren Tamarix ramosissima este prezent in 9 din cele 26 de relevee
cu un grad de reprezentativitate mic (< 5 exemplare n dou relevee, < 1% n cinci
relevee si < 10% n trei relevee).
Specia Tamarix ramossisima ocup o suprafat de 8% n cadrul tabelului nostru
fiindc are o consistent rar si foarte rar (consistent ntrerupt 0,6-0,4 sau puternic
ntrerupt < 0,4 degradat) suprafata de dispersie fiind aparent mare (densitate
relativ), dar numrul de indivizi pe aceast supraafat este mic (densitatea ecologic
mic).
DE RETINUT ESTE FAPTUL C N TOATE RELEVEELE N CARE ESTE PREZENT
SPECIA TAMARIX RAMOSISSIMA IN PROCENTE DE 1% SI CEL MULT 10% , EXIST
ALTE SPECII CARACTERISTICE CU UN GRAD MAI MARE DE ACOPERIRE, CONFORM
SCRII BRAUN-BLANQUET UTILIZAT IN STUDIU:
N SOLA 1: RELEVEUL 3 - AVEM XANTHIUM STRUMARIUM CU 50%, RELEVEUL 4 PUCCINELIA DISTANS CU 25%, RELEVEUL 6 - AVEM PUCCINELIA DISTANS CU 25%,
RELEVEUL 7 - AVEM CYNODON DACTYLON CU 25%, RELEVEUL 8 - AVEM POLYPOGON
MONSOELIENSIS CU 25%.
IN SOLA 2: RELEVEUL 3 - AVEM XANTHIUM STRUMARIUM CU 25%, RELEVEUL 4 AVEM HORDEUM MURINUM CU 25%, IAR IN RELEVEUL 9 - CYNODON DACTYLON CU 50%.
IN SOLA 3: RELEVEUL 6 UNDE TAMARIX RAMOSISSIMA ARE MAI PUTIN DE 5
EXEMPLARE , AVEM PUCCINELIA DISTANS CU 35%.
Iat doar cteva considerente de fond, stiintifice, pentru care este clar c un
elementul taxonomic, Tamarix ramosissima, desi a fost asociat de noi n mod artificial
ca potential component al unei asociatii vegetale (Calamgrostio- Tamaricetum, Simon et
Dihoru 1963), nu poate alctui de unul singur sau mpreun cu un singur alt element
Pg.67/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
taxonomic ce poate fi ntlnit in alte cateva asociatii biogeografice, o asociatie standard
omologat si cu att mai putin un habitat.
Solele n care se propune a se realiza proiectul nu sunt situate n albia major a
Dunrii si nici de-a lungul bazinului vreunei ape curgtoare permanente, neexistnd
conditiile ecologice de dezvoltare a speciilor lemnoase galerii arborescente.
Mentionam ca habitatul, n accepiunea dat n Directiva Habitate i preluat pentru
programul Natura 2000, reprezint de fapt un ecosistem sau grup de ecosisteme (Doni et al.,
2005).
Simpla prezen a unor specii de plante, indicate n Manualul de interpretare a
habitatelor din UE ca importante pentru caracterizarea i identificarea unor tipuri de habitate,
nu implic obligatoriu existena n teren a habitatelor corespunztoare. n general, speciile de
recunoatere trebuie s fie integrate n biocenoze bine conturate, a cror sinecologie reflect
condiiile abiotice ale habitatului respectiv (MANUAL DE INTERPRETARE A HABITATELOR
NATURA 2000 DIN ROMNIA, Dan Gafta, Owen Mountford).
Asa cum rezulta si din explicatiile de mai sus, este cazul speciei Tamarix ramosissima ce
a fost asociat n mod artificial asociatiei Calamgrostio Tamaricetum Simon et Dihoru 1963;
specia nu poate alctui de una singura sau mpreun cu un singur alt element taxonomic ce
poate fi ntlnit in alte cateva asociatii biogeografice, o asociatie standard omologat si cu att
mai putin lipsesc elementele care definesc structura si compozitia floristica a habitatului 92 DO
Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae), la care corespunde
habitatul R 4422 Tufarisuri danubiene de catina rosie.
Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in
vecinatatea acestui.
1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare
Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau neregulate,
permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci. Acestea constau in
principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometrie mai mare, incluzand prundis
si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea prezente pe un
banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra
substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca biotopurile asociate depind mai
curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt. Permanent submerse la mica adancime
inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul
hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic
zero. De aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte
din formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.
Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe
bancuri de nisip nu cresc macrofite.
Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cusuprafete de mal si nisip neacoperite de
apa marii la maree joasa si recife.
In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoareleforme:
Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea
submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a
valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine
Pg.68/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo undestabilitatea sedimentara duce la o
depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de dune submarine, cu granulatie medie,
care, sub actiunea curentilor puternici si a valurilor, formeaza bancuri submerse (dune
hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni
emerse, constituind insule miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula
Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de
cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de
la gurile Dunarii sipana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium
mediterraneum.Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime. Acestea
sunt maislab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici
fundurilemaloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice
suntbivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis,
Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon,
Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus,
Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa
lascaris.Nisipuri grosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuriale
coastelor stancoase naturale expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetriadancime. Se
prezinta sub forma unor plaje submerse foarte inguste, formate dinnisip grosier si pietris
provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri.Galeti infralitorali se intalnesc pe
alocuri, de-a lungul coastelor stancoase naturaleexpuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m.
Astfel de plaje submerse sunt partialacoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei
calcaroase, albe, modelatede valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic si
sunt populati decrustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho poressa. Camca de la
gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, de mica adancime, petarmul Deltei Dunarii.
Camcaua este o suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala, formata mai ales
din resturi de stuf (Phragmites) maruntite.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea
acestuia.
1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului
Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material
grosier adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea
maritimae p.p.).Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp.,
Euphorbiapeplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile
mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea
Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si Argusia(Tournefortia) sibirica.
Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae
dezvoltate pe pietris sau pe substrate mixte de pietrissi nisip (aceste amestecuri
fiindadesea foarte dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate
peplaje pur nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110
(dunemobile embrionare).
acestuia.
Pg.69/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile

umede si nisipoase
Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special
Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau
nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. TheroSalicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.
Subtipuri: Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin
(Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza zonele
maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate
continentale. Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee
anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizeaza zonele
maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate din
Eurasia, din regiunea Panonica panain Extremul Orient.
Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia
media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp.,
Dianthus guttatus,Artemisia santonicum.
Principala plant edificatoare a habitatului este prezent sporadic pe portiuni
fragmentate de vegetatie, ntr-o compozitie discontinu care nu poate constitui o
asociatie si implicit un habitat cu comunitti de Salicornia sp.
Salicornia europaea este prezent doar ntr-un singur releveu , iar n cadrul acestuia
participarea sa n compozitie, asa cum se poate vedea si din punctajul din teren acordat
este sub 1% cu rspndire intr-un mod fragmentat care nu constituie nici pe departe o
asociatie sau subasociatie cu att mai putin un habitat.
Cele cteva grupe de Salicornia europaea au fost identificate numai n sola 1
dinspre Canalul de Centur nr.4 al orasului Sulina , iar din cele 3 specii ale genului
Crypsis nu este prezent nici una pe amplasamentul studiat.
De altfel pentru a cel mai concludent asupra absentei habitatului prioritar 1310 n
perimetrul proiectului este faptul c acesta este constituit acolo unde sunt prezente
asociatiile ,,Acorelletum pannonici Soo 1939 si ,, Hordeetum maritimi I Serbnescu
1965 conform Anexei nr 2 la Manualul Habitatelor din Romnia , N. Donit si colab.
2005 - Corespondenta dintre tipurile de habitate din Romnia si cele din principalele
sisteme de clasificare utilizate la nivel european- unde n coloana 8 sunt date asociatiile
corespunztoare habitatelor din tara noastr.
In perimetrul nostru nu au fost identificate asociatiile edificatoare ale habitatului
1310.
Nu n ultimul rnd trebuie specificat faptul c nici componenta edafic nu este cea
propice dezvoltrii unui astfel de habitat, intr-o incint indiguit cu canale de desecare
nu mai poate fi vorba de fundament mlos asa cum este cel caracteristic habitatului.
acestuia.
1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
Pg.70/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia

maritimi.
Subtipuri: mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau
J.acutus; mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti
umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase (Trifolion
squamosi); pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).
Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti,
Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus
valerandi, Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex
divisa, Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis
coriophora subsp. Fragrans.
Nici una din speciile de plante caracteristice habitatului 1410 nu a fost identificat pe
amplasamentul proiectului( Juncus maritimus n 2 locatii cte 2 exemplare pe 88 ha !) iar
dintre plantele nsotitoare date n nomenclatura de specialitate si prezentate mai sus
numai una singur, sporadic si fragmentat localizat Scorzonera parviflora.
In Manualul Habitatelor din Romnia , Donit si colab. 2005 , Anexa 2 sunt descrise ca
asociatii corespondente habitatului 1410 asociatiile ,, Juncetum littoralis Popescu et al.
1992 si ,,Juncetum litorali maritimi Sanda et Popescu 1998, asociatii absente din
perimetrul analizat n cadrul proiectului.
Inc o dat este de subliniat aspectul stiintific c ntr-o incint ndiguit de zeci de ani
cu o coborre important a nivelului pnzei freatice nici nu sunt conditii edafice de
dezvoltare a plantelor caracteristice habitatului 1410.
acestuia.
1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice, care
sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperature extreme si ariditate
estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in timpul
verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturalasi partial determinata de influenta
distincta a pasunatului bovinelor.
Vegetatia halofitica constain comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate uscate,
pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundate,
cu zonare tipica.
Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium,
Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago
maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina,
Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum
officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri,
L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia
eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous,
Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium,
Pg.71/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster
sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.
Din cele 43 de plante frecvent ntlnite n cadrul habitatului 1530, enumerate mai sus, au
fost ntlnite pe ntreg amplasamentul un numr de 8 plante dispersate pe intreaga suprafata a
amplasamentului de proiect ca specii.Cu exceptia pirului Cynodon dactylon care a avut
acoperire pe alocuri, n special n apropierea digurilor unde este edificatoare de asociatie, de
25-50%, celelalte 7 specii au avut intr-o singur situatie 20% ( Hordeum hystrix),intr-un alt
releveu de pe amplasament 10% ( Aeluropus litoralis) n toate celelalte situatii existnd o
participare de pn la 1% n compozitia fitocenotic, fiind depsite ca abundent dominant
de alte plante mai rezistente la presiunea suprapsunatului si mai bine adaptate la schimburile
de materie, energie si informatie ce caracterizeaz incintele ndiguite din Delta Dunrii
construite n scopul desfsurrii de activitti economice antropice.
ACESTE 8 PLANTE, ASA CUM SE POATE VEDEA SI DIN DESCRIEREA RELEVEELOR
FITOCENOTICE, NU AU FOST PREZENTE NICIODAT IMPREUN PENTRU A CREA O
STRUCTUR APROPIAT DE CEA DESCRIS N LITERATURA DE SPECIALITATE
(HABITATELE
DIN
ROMNIA
N.DONIT,
A.POPESCU,
M.PAUC
COMNESCU,S.MIHILESCU, I.A.BIRIS - 2005) CI DE CELE MAI MULTE ORI SOLITARE,

IZOLATE N COMPOZITIA SPECIFIC A SOLELOR, CEL MULT CTE 2 N ACEEASI
ZON A CELOR 3 LOTURI DE PE AMPLASAMENT.
DE ACEEEA ESTE EVIDENT, DUP COMPOZITIA FITOCENOTIC, C NU AVEM O
ASOCIERE SPECIFIC CARE S SE APROPIE DE COMPOZITIA HABITATULUI 1530.
Conform Anexei nr 2 la Manualul Habitatelor din Romnia, asociatiile vegetale care
pot determina ncadrarea n habitatul 1530 sunt urmtoarele:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Lepidio crasifolio- Puccinelietum limosae Soo 1957

Puccinelietum limosae Rapaics ex Soo 1933
Plantaginetum maritimae Rapaics 1927
Scorzonero mucronate Leuzeetum salinae Sanda et Popescu 1997
Iridetum halofilae Serbnescu 1965
Juncetum gerardii Nordh 1923
Triglochineto maritimae Asteretum pannonici Topa 1939
Triglochineto palustris Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979
Hordeetum hystricis Wendelberger 1943
Peucedano Festucetum pseudovinae Pop1968
Artemisio santonici Festucetum pseudovinae Soo 1945
Achileo-Festucetum pseudovinae Soo (1933) corr.Borhidi 1996
Din cele 12 asociatii care pot determina habitatul 1530, n perimetrul studiat de noi am
nregistrat un element taxonomic- Hordeum hystrix ca pe un potential edificator al asociatiei
,,Hordeetum hystricis Wendelberger 1943, fr a avea ns argumentul stiintific practic
complet, n teren la data evalurii nefiind prezente speciile cu fidelitate mare fat de aceast
asociatie, combinatia plantelor n teren nefiind cea descris n literatura de specialitate de
referint, ntruct nu se regsesc alturi de Hordeum hystrix speciile fidele acestei asociatii,
cum sunt Aster tripolium, Plantago major, Crypsis aculeata, Aeluropus litoralis,Apera maritima,
Taraxacum bessarabicum, iar n zona cartat de noi ca potential asociatie cu Hordeum
Pg.72/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
hystrix din sola 3, lipsesc pe lng speciile mentionate mai nainte si speciile Trifolium
fragiferum si Atriplex hastata (prostrata).
Fragmentarea asocierii plantelor pe amplasamentul de studiu, fat de compozitia
standard a asociatiilor din Romnia si faptul c aceste plante nu pot forma asociatii ncheiate
si implicit nu pot fi corespondente omologate este evident si n cazul asociatiei partiale
(artificial selectat de noi, ca potential) cu Hordeum hystrix. Hordeum hystrix este prezent n
16 relevee din 25 ( 9 relevee sola 2, 6 relevee sola 3 si 1 releveu sola 1)
In toate aceste relevee Hordeum hystrix este in asociatie o singur dat cu alte 3 specii
din cele 43 descrise ca apartinnd habitatului 1530, in 8 relevee apare insotita doar de dou
alte specii din cele 43 specifice habitatului iar n 7 relevee doar impreun cu o alt specie de
pe lista celor 43 care intr frecvent n componenta habitatului 1530.
In toate cele 16 relevee in care apare prezent, Hordeum hystrix are intr-un singur
releveu o acoperire de pn la 25% (releveu 1 din sola 3), o singur dat o acoperire de pn
la 10% (releveu 7 din sola 3), o singur dat o acoperire de 5% (releveu 6 din sola 3 ) n toate
celelalte 13 relevee unde este prezent avnd un grad de acoperire mai mic de 1%.
In 15 din 16 relevee n care a fost prezent specia Hordeum hystrix a fost depsit ca
grad de acoperire de speciile Xanthium strumarium ce a avut acoperiri de 10 - 20% n dou
relevee, Hordeum murinum cu 25% intr-un releveu, Puccinelia distans cu 25% -35% n 3
relevee si Cynodon dactylon cu 25-50% acoperire n 9 relevee n care Hordeum hystrix a avut
acoperire mai mic (sub 1%).
Din cele 3 relevee in care Hordeum hystrix a fost considerat de noi ca potential
determinator de asociatie si n mod artificial a fost trecut asociatia ,,Hordeetum hystricis
Wendelberger 1943, practic aceast specie are o vegetatie lnced din cauza
suprapsunatului, tasrii si frmntrii solului si nu are o directie de evolutie cert ca urmare a
activittii antropice intense din zona amplasamentului.
Cert este ns faptul c, asa cum avem noi compozitia specific pe suprafata asimilat ca
asociatie cu Hordeum hystrix n tabelul 6 al prezentului studiu, avnd n vedere lipsa speciilor
diferentiatoare si a celor fidele acestei asocieri in descrierea literaturii de specialitate
(,,Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din Romnia, Dr. Vasile Sanda,
2001 si ,,Structura cenotic si caracterizarea ecologic a fitocenozelor din Romnia,
V.Sanda, A.Popescu, Daniela Ileana Staicu, 2001), nu se constat si nu exist nici un
argument stiintific cu privire la prezenta habitatului 1530, care este clar definit n literatura de
specialitate national si universal.
Sintetizand cele prezentate metionam ca in fapt a fost identificata specia Hordeum
hystrix in 16 relevee efectuate in cele doua loturi, avand in general ,,putine exemplare,
acoperire redusa sub 1%, conform scarii de abundenta-dominanta utilizate si s-a
mentionat ca s-ar putea asocia la asociatia vegetala Hordeetum hystricis, dar in mod
artificial, neexistand alte specii indicatoare si cu atat mai putin asociatii caracteristice
habitatului prioritar, asa cum reiese si din explicatiile date.
acestuia.
2110 - Dune mobile embrionare (in formare)
Pg.73/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de
ondulatii sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura
situatainspre mare la baza dunelor inalte.
Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus pungens,
Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngiummaritimum.
acestuia, fiind intalnit numai pe nisipurile maritime, litoralul Marii Negre.
2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)
Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate
din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul
Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii
Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre.
Subtipuri: Dune fixate pontice dune fixate de pe coastele Marii Negre.
Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii
anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia
foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre
sistemele de dune brune (dune cu lande).
Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana
cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites,
Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.
Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distincta formeaza
complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia.
2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides
Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in
depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede.
Plante: Hippopha rhamnoides.
acestuia.
2190 - Depresiuni umede intradunale
Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt
habitate specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei
freatice.
Subtipuri:
Balti
interdunale
(Charetum
tomentosae,
Elodeetum
canadensis,Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati
acvatice ale ochiurilor de apa dulce interdunale permanente. Pajisti pioniere interdunale
(Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion):
formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de balti interdunale, pe soluri cu salinitate
Pg.74/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
scazuta. Mlastini interdunale: formatiuni mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile,
adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai umede ale depresiunilor
interdunale. Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de pipirig ale depresiunilor
interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). Stufarisuri si rogozisuri de
depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri inalte ale depresiunilor
interdunale.
acestuia.
3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea
uniflorae si/sau Isoto-Nanojuncetea
- vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana la mezotrofa, a
malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa uscat apartinand ordinului
Littorelletalia uniflorae.
- vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu
uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau
care creste in timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoto-Nanojuncetea.
Aceste doua unitati pot creste impreunain stransa asociere sau separat. Speciile
caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice.
Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp.
bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine
spp., Eleocharis ovata, Cyperusfuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica,
Schoenoplectussupinus,
Scirpus
setaceus,
Juncus
bufonius,
Centaurium
pulchellum,Centunculus minimus.
Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede
interdunale.
acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si
caracteristice acestui tip de habitat.
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai putin
tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din
Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de
broscarita (Magnopotamion).
Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsusranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi
(Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion - Potamogeton
lucens, P. perfoliatus.
acestuia
Pg.75/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie
din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
Cursuri de apa din zona de campie panain etajul montan, cu vegetatie submersa sau
natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul
verii) sau muschi acvatici.
Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp.
penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia
palustris, Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.
caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa permanenta.
3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention
Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie panain etajul submontan, cu
vegetatie pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention.
Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici
un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt
favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta.
Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.
acestuia.
62C0 * - Stepe ponto-sarmatice
Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru si
bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice
si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si Bachkiria, cu
graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana,Kochia prostrata, Koeleria lobata (K.
degeni), Festuca valesiaca, Dichanthiumischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest
habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae,
Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi.Plante: Festucion valesiacae - Poa
angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus,Alyssum saxatile, Agropyron
pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthiumischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica,
Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca
herbacea,Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila,
Bromusbarcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica, Artemisio-Kochion - Kochia
prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia
caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum
hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria,
Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.
acestuia.
Pg.76/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae)
Pajisti cu Molinia din zona de campie panain etajul montan, pe soluri mai mult sau mai
putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei
exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund
unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate.
Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta,
relativ bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe
solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in
specii sau de pe soluri turboase degradate.
Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsiumtuberosum,
Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorbaofficinalis, Serratula
tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum,
Crepis paludosa, Luzulamultiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula
britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica,
Carexpallescens.
acestuia.
6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion
Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul
bazin mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in
sistemele dunale.
Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium
debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenusnigricans,
Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatoriumcannabinum, Prunella
vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza
elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorbaofficinalis, Serratula tinctoria, Genista
tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.
acestuia.
6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana
la cel montan si alpin
Subtipuri: Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de
apasi lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si
Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion
sepium, Filipendulion); Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan
panain cel alpin, apartinand clasei Betulo-Adenostyletea.Plante: Glechoma hederacea,
Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendulaulmaria, Angelica archangelica, Petasites
hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria
petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata,
Pg.77/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Lythrum salicaria, Crepis paludosa, Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus,
Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina,
Digitalisgrandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.
Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul
raurilor si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie
mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunitati de
ierburi
inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu mai sunt cosite.
acestuia.
6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii
Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in conditii
climatice continentale pana la subcontinentale.
Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium
angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrumvirgatum. Acesta
este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii restranse.
caracteristice acestui tip de habitat.
6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de campie
panain etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si Brachypodio-Centaureion
nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite
inainte ca gramineele sainfloreascasi dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an.
Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella
major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus
carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula
patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.
Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devinintensive, cu
utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scaderapid.
acestuia.
3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara
Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape
majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti,
bogate in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu
carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de habitat include
mici balti turboase (gyttja) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara,
adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru.
Plante: Chara spp., Nitella spp.
acestuia.
Pg.78/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
1150 *- Lagune costiere

Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si volum
de apa variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai
rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin, in functie de
cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspatain timpul
furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara
vegetatie din Ruppietea maritimae,Potametea, Zosteretea sau Charetea
- Flads si gloes, considerate o varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici ochiuri de
apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, inca legate de mare
sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului. Caracterizate prin stufarisuri
bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand mai multe stadii de transformare
morfologicasi floristicain procesul prin care portiuni de mare devin uscat.
- Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sa-si
aiba originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si sa fi
suportat un impact minor in urma exploatarii.
Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula,
Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads sigloes, si Chara
spp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton
spp., Stratiotes aloides, Typha spp..
acestuia.
92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de
Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca
multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix
spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q.pedunculiflora, Fraxinus
angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei
coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari vegetale,
care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.
Plante: Salix alba, Populus alba.
acestuia.
40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice
Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile ponticasi sarmaticasi
ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de
stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc
(41.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 paduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunitati
Pg.79/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteaePaliuretum si Rhamno catharticae-Jasminietumfruticantis.
Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia, (S.
crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi,
Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis,
Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia
grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalumamphibolum, Paeonia tenuifolia,
Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca
acestuia.
91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos
Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand
enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si Carpinion
illyricum.
Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus
pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei europeane,
din nordul campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in
principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrala a dealurilor Maritsa si
Tundja, si de pe colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt
insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus,Acer campestre sau Tilia tomentosa si de
elemente floristice submediteraneene. - Paduri moesiace de stejar pufos. - Paduri
submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din sudul muntilor
Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand sudestul si sudul
Romaniei.
Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus
ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata
vecinatate a acestuia.
Zona studiata fiind un teren izolat prin ndiguire si canale de desecare, nu avem
factori de comand naturali care s fie determinanti pentru evolutia combinatiilor
floristice ctre asociatii vegetale naturale veritabile-omologate.
Tinand cont de cele prezentate, chiar daca au fost identificate unele specii de
plante pentru care s-au fcut aprecieri intuitive cu privire la ce asociatii vegetale
potential cele mai apropiate s-ar putea asocia acestea, precizam ca in zona studiata nu
au fost identificate habitate de interes comunitar, lipsind in general elementele
caracteristice referitoare la structura fitocenozei, compozitia floristica, asa cum sunt
acestea descrise in literatura de specialitate.
Lipsa habitatelor de interes comunitar de pe amplasamentul studiat se explica prin
natura antropizata a terenului si practicarea pasunatului .
Pg.80/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Referitor la speciile de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale
de conservare (enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE) si relatia acestora
cu amplasamentul PUZ plus vecinatatile, s-au constatat urmatoarele:
1428 Marsilea quadrifolia
Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un rizom
repent fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata apei
frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole
dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt
scurt pedicelati si contin numerosi sori induziati.
Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.
1516 Aldrovanda vesiculosa
Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses si colinara, este o specie
carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit ciate opt in veticil, cuneate,
terminate intr-un lob central longitudinal plicabil (capcana) si 4-6 lobi subulati, florile sunt
axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni).
2253 Centaurea jankae
Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie xerofila de coline
pietroase (calcaroase), aride.
Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament.
2255 Centaurea pontica
Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude.
Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament.
4067 Echium russicum
Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride.
Fauna Dobrogei se caracterizeaz printr-o deosebit de mare bogie i diversitate, datorat
n principal varietii habitatelor terestre, acvatice i cavernicole, a particularitilor climatice
precum i a particularitilor geografice legate de dispunerea i ntreptrunderea acestor
habitate, fiind astfel reprezentat de un numr de peste 7445 specii de nevertebrate i 587
specii de vertebrate ce pot fi identificate n peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor
aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peti, 12 specii de amfibieni,
28 specii de reptile, 287 specii de psri i 80 specii de mamifere.
Clasele Chondrichthyes i Osteichthyes sunt reprezentate de un numr de 180 de
specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente n tabloul faunistic dobrogean, din
punctul de vedere al gradului de protecie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6
specii rare i 6 specii endemice.
Pg.81/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Speciile de ihtiofaun de interes naional, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, se
mpart n dou categorii, dup cum urmeaz: specii de interes naional care necesit o
protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, i specii de
importan naional a cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de
management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urm fiind reprezentate de un numr
de 2 taxoni.
Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:
11 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare
(Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peti prezeni n Dobrogea;
11 specii de interes comunitar a cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul
msurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentnd 6% din totalul speciilor
de peti prezeni n Dobrogea.
Clasa Amphibia este reprezentat printr-un numr de 12 taxoni pentru care este necesar
aplicarea unor msuri de conservare, reprezentnd 63,15% din speciile de amfibieni din fauna
Romniei. n funcie de gradul de protecie, 3 specii sunt vulnerabile, dou sunt periclitate i
una endemic.
Speciile de amfibieni de interes naional, reprezentate printr-un singur taxon intr n
categoria speciilor care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
- 4 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa
3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezeni n Dobrogea;
- 7 specii care necesit protecie strict (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din totalul
speciilor de amfibieni prezeni n Dobrogea;
- 2 specii de interes comunitar ale cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul
msurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul speciilor de
amfibieni prezeni n Dobrogea.
Clasa Reptilia este reprezentat prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii
vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitat i 2 specii endemice.
Fauna de reptile a judeului reprezint aproximativ 70% din cea a rii.
Speciile de reptile de interes naional, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei
dobrogene, sunt reprezentate printr-un numr de 2 taxoni care necesit o protecie strict,
conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel:
- 5 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa
3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente n Dobrogea;
- 13 specii de reptile care necesit protecie strict (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007),
46,42% din totalul speciilor de reptile prezente n Dobrogea.
Clasa Aves este reprezentat de specii ce sunt dominante ca numr i importan
conservativ n cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentnd din punct de vedere al
compoziiei specifice 71,75 % din avifauna Romniei, dintre acestea 33 specii fiind
vulnerabile,17 specii sunt periclitate i 13 specii sunt critic periclitate.
Pg.82/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Speciile de psri de interes naional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei dobrogene
sunt reprezentate de 43 de specii care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la
O.U.G. 57/2007.
Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, se
distribuie astfel:
- 93 de specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a
ariilor de protecie special avifaunistic (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4% din totalul de
specii de psri prezente n Dobrogea;
- 39 de specii a cror vntoare este permis (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 13,58% din
totalul de specii de psri prezente n Dobrogea;
- 4 specii de pasari de interes comunitar, a cror comercializare este permis (Anexa 5D
la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de psri prezente n Dobrogea;
- 15 specii a cror comercializare este permis n condiii speciale (Anexa 5E la O.U.G.
57/2007), reprezentnd 5% din totalul speciilor de psri prezente n Dobrogea.
Clasa Mammalia, reprezentat n cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de specii,
prezint un numr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii),
periclitate (6 specii), endemice (5 specii) i rare (o specie). Foarte bine reprezentai numeric
sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae i Fam. Vespertilionidae, n marea lor majoritate specii
vulnerabile sau periclitate, precum i reprezentani ai Fam.Mustelidae.
Speciile de mamifere de interes naional se mpart n dou categorii:
- 5 specii care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007 cu
modificrile i completrile ulterioare, reprezentnd 6,25% din totalul speciilor de mamifere;
- specii de importan naional a cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul
msurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt n numr de 9 specii,
reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea.
- 15 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare
(Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere;
- 27 specii de animale care necesit protecie strict (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 60%
din totalul de specii de mamifere;
- 3 specii de animale de interes comunitar ale cror prelevare din natur i exploatare fac
obiectul msurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din totalul de specii
de mamifere.
In ceea ce priveste speciile de fauna pentru a caror protectie si conservare a fost declarat
situl de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, mentionam ca pe amplasamentul
analizat nu au fost identificate in urma monitorizarilor efectuate nici una din speciile mentionate
in formularul standard. De asemenea, mentionam ca, avand in vedere ca pe amplasament si
in vecinatatea acestuia nu exista ape de suprafata, nu au fost identificate specii de pesti.
n cazul amfibienilor, nu au fost specii identificate pe amplasament, din cauza lipsei
habitatelor specifice.
n ceea ce privete speciile de reptile identificate, acestea sunt reprezentate de doua specii
i anume soparla de camp (Podarcis taurica ) si sarpele de apa (Natrix natrix), identificate in
zona canalelor din vecinatatea amplasamentului.
Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentat n tabelul nr. 5 n comparaie
cu datele nregistrate n cadrul amplasamentului ce se dorete a fi amenajat.
Pg.83/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Grupe de
specii
Peti
Amfibieni
Reptile
Psri
Mamifere
TOTAL
Nr.
total
de
specii
180
12
28
287
80
587
Gradul de conservare a speciilor

Specii
vulnerabile
12
3
8
75
31
129
Specii
rare
Specii
periclitate
Specii
endemice
Specii
stabile
6
18
6
2
1
4
5
3
12
36
8
3
9
6
25
70
24
Tabelul nr. 5 Diversitatea faunei dobrogene
Specii
observate pe
amplasament
138
6
8
156
31
339
0
0
2
45
2
49
Date despre speciile de mamifere, amfibieni, reptile, pesti, nevertebrate

Referitor la speciile de fauna pentru care s-a desemnat situl ROSCI 0065 Delta Dunarii
facem urmatoarele precizari:
Referitor la chiroptere Avnd n considerare faptul c n general se cunosc foarte putine
date despre lilieci pentru a ntelege mai bine biologia acestor mamifere i necesitatea
proteciei lor, prezentm i cteva date ecologice ale acestora.
Dinamica deplasrilor sezoniere. Apariia i dispariia, n anumite perioade ale anului a unor
colonii ntregi de chiroptere din regiunile temperate, a sugerat unora dintre primii observatori,
ideea c aceste mamifere migreaz cu adevrat ca si psrile.
Cercetrile intense fcute mai ales n ultimii 30 ani, au artat c exist mai multe tipuri de
deplasri:
Deplasri de tip avian, adevrate migraii specifice ctorva specii de chiroptere
americane i poate i unor reprezentani mai nordici dintre speciile palearctice.
Deplasrile chiropterelor sedentare care-i schimb adpostul dup sezon.
Caracteristic pentru speciile palearctice, deci i pentru cele din fauna rii noastre sunt
deplasrile sezoniere.
Necesitatea deplasrilor sezoniere. Cercetrile anterioare ne-au dat posibilitatea s
constatm c n anumite peteri sunt prezente anumite specii tot timpul anului.
Speciile de la noi considerate, n general, sedentare, sunt obligate s fac deplasri ntre
adposturile de var i cele de iarn. Odat cu instalarea sezonului rece i cu dispariia
hranei, nivelul metabolismului scade, animalul trebuie s intre n somnul de iarn i ca atare
are nevoie de adposturi, n care condiiile microclimatice sunt altele dect cele din
adposturile de var. Tocmai de aceea chiropterele din zona temperat penduleaz ntre cele
dou categorii de adposturi.
Vara cnd chiropterele duc o via activ, au nevoie de un adpost cald, n timp ce iarna
pentru hibernare, adpostul trebuie s fie mai rece, cu o temperatur relativ constant i cu o
umezeal relativ a aerului destul de ridicat; aproape de saturaie.
Chiropterele sunt animale care au un comportament ce se nscrie n dou tipuri de ritmuri;
un ritm nictemeral i altul sezonier. Ca i multe alte micromamifere, chiropterele n decursul a
24 de ore, au dou perioade distincte de comportare; cea din timpul zilei cnd se ascund n
diferite adposturi i stau n repaus i cea din timpul nopii cnd sunt foarte active cutnd si satisfac nevoile alimentare i sociale.
Pg.84/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Ataamentul fa de adpost. Chiropterele, mai ales cele la care gregarismul este mai
evident i se constituie n colonii mai mari, manifest un evident ataament fa de adpostul
ales. Tocmai de aceea unele adposturi sunt populate decenii sau chiar sute de ani de-a
rndul. Chiar dac, datorit unor condiii nefavorabile chiropterele sunt obligate ca, temporar,
s se foloseasc de alte adposturi, ele revin i colonia se reconstituie n acelai adpost.
Dac ns condiiile vitrege se permanentizeaz, atunci animalele prsesc definitiv adpostul.
Activitatea nocturn. Chiropterele sunt animale strict nocturne, toate activitile eseniale
care urmresc satisfacerea nevoilor nutriionale i ale vieii sociale, se desfoar n timpul
nopii. Cazurile izolate, cnd unele exemplare au fost observate activnd ziua sunt considerate
ca excepii, care s-ar datora fie unor maladii, fie unor anormale nfometri.
Dinamica nictemeral, oglindit n ritmul plecrii i ntoarcerii chiropterelor la adpost, difer
de la un loc la altul i de la un moment la altul al anului.
n timpul primverii prsirea adpostului se face pe ntreg parcursul nopii ntr-un ritm
destul de ridicat. Intrrile n adpost sunt aa de nensemnate nct pot fi neglijate.
Toate speciile de lilieci prezente n spaiul european, deci i n ara noastr, sunt specii
entomofage, care pot fi grupate n trei grupe ecologice n funcie de strategia de vntoare
(caracteristici de zbor, nivelul structural al habitatului la care vneaz, structuri similare ale
emisiilor sonore nregistrrile marcate cu majuscule corespund tipului principal de emisii
sonore frecven modulat = FM, frecven cvasi-constant = QCF):
grupa 1 - lilieci de spaiu deschis, care vneaz deasupra coronamentului sau n
terenuri deschise; sunt zburtori rapizi (au aripi nguste), dar nu pot executa manevre rapide,
ceea ce le permite scanarea unor suprafee foarte ntinse i obinerea unor informaii
detaliate asupra vitezei insectelor, chiar dac cele mai mici pot scpa ecolocaiei. Emit
ultrasunete lungi (fm-QCF sau FM-qcf);
grupa 2 lilieci de coronament, care vneaz n apropierea vegetaiei i a frunziului;
sunt zburtori care pot executa manevre foarte rapide (au aripi late); au emisii sonore cu
rezoluie medie sau nalt (FM cu secvene extinse qcf la nceputul sau la finalul emisiei
sonore);
grupa 3 lilieci culegtori, care adun hrana de pe substrat; zboar cu vitez redus
(au aripi foarte late i pot executa chiar zbor planat); emit ultrasunete cu rezonan foarte
ridicat pentru a putea detecta insectele imobile aezate pe substrat.
n Dobrogea, n studiile anterioare, au fost semnalate 24 de specii, din cele 32 existente
momentan n Romnia: Hypsugo savii, Eptesicus serotinus, Myotis bechsteinii, Myotis brandtii,
Myotis capaccinii, Myotis daubentonii, Myotis emarginatus, Myotis myotis, Myotis mystacinus,
Myotis nattereri, Myotis oxygnathus, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula, Pipistrellus kuhlii,
Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Plecotus auritus, Plecotus
austriacus, Vespertilio murinus, Miniopterus schreibersii, Rhinolophus ferrumequinum,
Rhinolophus hipposideros i Rhinolophus mehelyi ( drd. Oana Cachula specialist
chiropterolog).
Cunoaterea habitatelor, are de asemenea importan, pentru a vedea n ce msur
chiropterele le folosesc, n ce scop i ct de des.
Avand in vedere ca in perimetrul monitorizat terenul este o pasune ruderalizata, pe
amplasamentul viitoarei investitii , nu exista conditii de dezvoltare a unor habitate pentru
aceste mamifere.
Pg.85/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Referitor la mamifere in perimetrul monitorizat s-au identificat doua specii :
- Lepus europaes -Iepurele de cmp S1 , Lotul 1
- Vulpes vulpes - Vulpea
- S1, Lotul 1
Insectele identificate cu ocazia deplasrii pe transecte dar si n deplasrile ncelelalte
zone ale perimetrului evaluat :
Libelulele : Coenagrion puella, Sympetrum sanguieum, Sympetrum flaveolum,
Sympetrum fonscolombii.
Pianjenii : Araneus diadematus, Araneus quadratus, Nereine radiata.
Spermophilus citellus (popandaul), Mustela eversmannii (dihorul de stepa) si Vormela
peregusna (dihorul patat) sunt specii prezente in biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajisti,
terenuri cultivate sau inierbate, gradini, livezi, rape , etc. preferand zonele neinundabile.
Lutra lutra (vidra) si Mustela lutreola (nurca) sunt specii care vietuiesc pe litoraluri stncoase
marine, pe lng apele curgtoare si stttoare, fiind nottoare excelente. Populeaza, in
general, locurile parasite de prin luncile paduroase din vaile raurilor, din zona lacurilor, baltilor,
deltelor. Amplasamentul si vecinatatea acestuia nu ofera conditii de habitat pentru aceste
specii (trafic ide mijloace auto, navale si activitati industriale cu un numar relativ mare de
angajati ) .
ACESTE SPECII NU SE REGASESC PE AMPLASAMENT .
Pentru speciile de amfibieni si reptile nominalizate in Fisa Standard Natura 2000 precizam:
Bombina bombina (buhai de balta cu burta rosie) prefera baltile temporar inundate .
Pe amplasament si vecinatate sunt canale de incinta si navigabile care nu ofera
conditii de habitat prielnice .
Emys orbicularis (broasca testoasa de apa) Locurile preferate ale acestei broaste
testoase sunt malurile lacurilor cu vegetatie acvatica bogata, precum si zonele
mlastinoase, greu de strabatut de alte animale. Pe amplasament si vecinatatea
acestuia aceasta specie nu a fost identificata, datorita traficului intens.
Testudo graeca (testoasa de uscat dobrogeana) are drept habitat zonele cu
vegetatie semidesertica si padurile. Aceste tipuri de habitate NU se regasesc pe
amplasament si vecinatate, motiv pentru care specia NU a fost identificata.
Triturus dobrogicus (triton cu creasta dobrogean) este cea mai mare specie de triton
din Romania ajungand pana la 14 cm (masculii) si 16 cm (femelele). Traieste in
baltile din Delta Dunarii. Pe amplasament si vecinatate nu s-a identificat aceasta
specie .
Vipera ursinii (vipera de stepa) s-a identificat in Delta Dunarii in zonele Letea,
Saraturi, Periprava. Nu s-a identificat pe amplasament.
Speciile de pesti pentru care a fost desemnat ROSCI 0065 Delta Dunarii :
- Alosa pontica ( scrumbia de Dunare )
- Alosa tanaica ( rezeafca de Dunare )
- Aspius aspius ( avat )
- Cobitis taenia (zvarluga)
- Gobio albipinnatus (porcusor de nisip )
- Gymnocephalus baloni ( ghibort de rau )
Pg.86/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
- Gymnocephalus schraetzer ( raspar )
- Misgurnus fossilis ( tipar )
- Pelecus cultratus ( sabita )
- Rhodeus sericeus amarus ( boare )
- Sabanejewia aurata ( dunarita )
- Umbra krameri ( tiganus )
- Zingel streber ( fusar )
- Zingel zingel (pietrar )
Sunt specii caracteristice apelor dulci din Delta Dunarii .
Pe amplasament nu se regasesc aceste specii, insa in vecinatate pot sa apara cu totul
intamplator.
Investitia NU va afecta in nici o faza a dezvoltarii sale speciile de pesti pentru care a fost
desemnat situl ROSCI 0065 Delta Dunarii .
Referitor la speciile de nevertebrate din Anexa nr. 4 a Ordinului 1964/2007 facem
urmatoarele precizari:
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost desemnat ca sit de importanta comunitara in cadrul
retelei Natura 2000, conform Directivei Habitate pentru opt specii de nevertebrate:
o
Arytrura musculus ( fluturele buha )- Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un
habitat prielnic pentru aceasta specie .
o
Catopta thrips - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru
aceasta specie .
o
Coenagrion ornatum ( tarancuta ) -Colias myrmidone ( albilita portocalie )
Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat prielnic pentru aceasta specie .
o
Lycaena dispar ( fluturele de zi ) - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un
o
Ophiogomphus cecilia - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un habitat
prielnic pentru aceasta specie .
o
Osmoderma eremita ( carabus ) : Specia se intalneste in padurile de foioase
batrane, livezi si parcuri cu copaci batrani si scorburosi. Amplasamentul si vecinatatile
nu ofera un habitat prielnic pentru aceasta specie .
o
Theodoxus transversalis ( melc ) - Amplasamentul si vecinatatile nu ofera un
Pg.87/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
b) Date privind ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe:
Situl de protectie speciala ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie se intinde
pe o suprafata de 512.820 ha in cadrul regiunii biogeografice pontice si stepice, cu o altitudine
medie de 4 m (variind intre 0 si 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate dupa
cum urmeaza:
Tabel nr.6. Componenta sitului ROSPA 0031
Clasa de habitat
Cod
CLC
Estuare, lagune
Ruri, lacuri
Mlastini, turbarii
Pajisti naturale, stepe
Culturi (terenuri arabile)
Paduri de foioase
N02
N06
N07
N09
N12
N16
522, 521
511, 512
411, 412
321
211 213
311
Procent din
suprafata sitului (%)
13
11
49
4
18
5
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor
avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97;
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare
(Bonn): 151;
c) numar de specii periclitate la nivel global: 17.
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Pelecanus crispus
Aythya nyroca
Falco vespertinus
Phalacrocorax pygmeus
Gelochelidon nilotica
Plegadis falcinellus
Egretta garzetta
Nycticorax nycticorax
Egretta alba
Recurvirostra avosetta
Ardeola ralloides
Sterna albifrons
Porzana porzana
Haliaeetus albicilla
Sterna hirundo
Larus melanocephalus
Himantopus himantopus
Glareola pratincola
Pelecanus onocrotalus
Platalea leucorodia
Ixobrychus minutus
Charadrius alexandrinus
Chlidonias hybridus
Circus aeruginosus
Ardea purpurea
Botaurus stellaris
Asio flammeus
Coracias garrulus
Alcedo atthis
Situl este de asemenea important in perioada de migratie pentru urmatoarele specii:

Larus minutus
Gelochelidon nilotica
Sterna caspia
Pg.88/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Sterna sandvicensis
Recurvirostra avosetta
Charadrius alexandrinus
Aquila pomarina
Larus genei
Tringa stagnatilis
Limosa limosa
Numenius arquata
Anas clypeata
Calidris ferruginea
Tringa totanus
Tringa nebularia
Larus canus
Calidris alba
Philomachus pugnax
Himantopus himantopus
Puffinus yelkouan
Phalaropus lobatus
Pluvialis apricaria
Tringa erytropus
Larus ridibundus
Calidris minuta
Calidris alpina
Phalacrocorax carbo
Phalaropus fulicarius
Vanellus vanellus
Gallinago gallinago
Anas crecca
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Anser erythropus
Branta ruficollis
Cygnus cygnus
Mergus albellus
Netta rufina
Aythya fuligula
Anas strepera
Aquila clanga
Egretta alba
Falco columbarius
Aytya ferina
Anser anser
n ceea ce privete posibilele vulnerabiliti ale sitului, acestea sunt reprezentate de

intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiionale
n agricultur intensiv, cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea
lucrrilor numai cu utilaje i maini, schimbarea habitatului semi-natural (fnee, puni)
datorit ncetrii activitilor agricole cum sunt cositul sau punatul, cositul n perioada de
cuibrire, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea psrilor in timpul cuibritului
(colonii), arderea vegetaiei (a miritii i a prloagelor), reglarea cursurilor rurilor,
electrocutare si coliziune in linii electrice, turismul neorganizat si in masa, amplasare de
generatoare eoliene pe suprafete intinse care produc efectul de bariera, nmulirea
necontrolat a speciilor invazive, defririle, tierile ras i lucrrile silvice care au ca rezultat
tierea arborilor pe suprafee mari, tierile selective a arborilor n vrsta sau a unor specii,
adunarea lemnului pentru foc, mpduririle zonelor naturale sau seminaturale (puni, fnee
etc.), arderea stufului n perioada de cuibrire, i nu n ultimul rnd navigaia.
n cazul psrilor, diversitatea speciilor este mare, cuprinznd 45 de specii dintre care 21
de oaspei de var, 20 specii sedentare i 4 specii de pasaj, aa cum reiese i din tabelul
urmtor (nr.7):
Pg.89/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Denumire n
romn
Denumire tiinific
Cod
Euring
Statut de
conservare
Pelican comun
PELONO
SPEC 3
Cormoran mare
Phalacrocorax carbo
PHACAR
NON-SPEC
Cormoran mic
Phalacrocorax pygmaeus
PHAPYG
SPEC 1
Strc cenuiu
Ardea cinerea
ARDCIN
NON-SPEC
Strc rou
Ardea purpurea
ARDPUR
SPEC 3
Egret mic
Egretta garzetta
EGRGAR
NON-SPEC
Strc galben
Ardeola ralloides
ARDRAL
SPEC 3
NYCNYC
SPEC 3
PLEFAL
SPEC 3
Lebd de var
Cygnus olor
CYGOLO
NON-SPEC
Gsca de var
Anser anser
ANSANS
NON-SPEC
Anas platyrhynchos
ANAPLA
NON-SPEC
Aythya ferina
AYTFER
SPEC 2
Circus aeruginosus
CIRAER
NON-SPEC
Strc de noapte
ignu
Ra mare
Ra cu cap
castaniu
Erete de stuf
Pg.90/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Erete sur
Circus pygargus
CIRPYG
NON-SPEC
Buteo buteo
BUTBUT
NON-SPEC
Accipiter nisus
ACCNIS
NON-SPEC
Falco vespertinus
FALVES
SPEC 3
oimul
rndunelelor
Falco subbuteo
FALSUB
NON-SPEC
Liia
Fulica atra
FULATR
NON-SPEC
Tringa glareola
TRIGLA
SPEC 3
Pescru argintiu
Larus cachinnans
LARCAC
NON-SPECE
Pescru rztor
Larus ridibundus
LARRID
NON-SPEC
Sterna hirundo
STEHIR
NON-SPEC
Chlidonias hybridus
CHLHYB
SPEC 3
Chlidonias leucopterus
CHLLEU
NON-SPEC
Columba livia
COLLIV
NON-SPEC
Streptopelia decaocto
STRDEC
NON-SPEC
Cuc
Cuculus canorus
CUCCAN
NON-SPEC
Prigorie
Merops apiaster
MERAPI
SPEC 3
Coracias garrulus
CORGAR
SPEC 2
Rndunic
Hirundo rustica
HIRRUS
SPEC 3
Lstun de cas
Delichon urbica
DELURB
SPEC 3
orecar comun
Uliu psrar
Vnturel de
sear
Fluierar de
mlatin
Chir de balt
Chirighi cu
obraz alb
Chirighi cu aripi
albe
Porumbel de
stnc
Gugutiuc
Dumbrveanc
Pg.91/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Codobatur alb
Motacilla alba
MOTALB
NON-SPEC
Lcar mare
Acrocephalus arundinaceus
ACRARU
NON-SPEC
Lacar mic
Acrocephalus scoenobaenus
ACRAR
NON-SPEC
Parus caeruleus
PARCAE
NON-SPEC
Pica pica
PICPIC
NON-SPEC
Corvus frugilegus
CORFRU
NON-SPEC
Corvus cornix
CORNIX
NON-SPEC
Graur
Sturnus vulgaris
STUVUL
SPEC 3
Florinte
Carduelis chloris
CARCHL
NON-SPEC
Vrabie de cas
Passer domesticus
PASDOM
SPEC 3
Vrabie de cmp
Passer montanus
PASMON
SPEC 3
Grelusel de stuf
Locustella luscinoides
Piigoi albastru
Coofan
Cioar de
semntur
Cioar griv
SPEC 3
de stuf
EsteGrelusel
binecunoscut
faptul c diversitatea elementelor faunistice este strns corelat cu
particularitile floristice i asociaiile fitocenologice (particulariti de habitat), elementele de
relief i caracteristicile geologice precum i microclimatul arealului. Combinaia i interaciunea
tuturor acestor factori determinani stabilete distribuia elementelor faunistice precum i
delimitarea granielor populaiilor locale, contribuind astfel la modul de rspndire al speciilor,
variind de la o rspndire uniform la una de tip insular, n funcie i de adaptabilitatea fiecrei
specii. De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibrit i de hrnire este strns legat de
combinaia acestor factori.
Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nie ecologice mai mult sau mai puin
diversificate n strns legtur cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, n regnul animal
exist o delimitare a speciilor funcie de gradul acestora de adaptabilitate la condiiile de
mediu. Aceast adaptabilitate este dat de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare
specie n parte.
Nivelul de specializare este dat de preferina pentru anumite habitate pentru cuibrit,
preferina pentru un anumit tip de hran i disponibilitatea ei, nivelul de deranj. Aadar, cu ct
o specie prezint un nivel mai nalt de specializare, cu att mai mult aceasta va depinde strict
Pg.92/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
de anumite condiii de mediu (tip de habitat, particulariti geografice i geologice, microclimat)
motiv pentru care o astfel de specie va ntmpina dificulti mai mari n ocuparea unor nie
ecologice, consistnd astfel din populaii restrnse. Aceste specii sunt cele mai expuse
riscurilor de restrngere a populaiilor local i ntr-un final riscului de dispariie. Pe de alt
parte, cu ct o specie este mai puin specializat, aceasta va putea ocupa diverse nie
ecologice i stabili populaii semnificative contribuind astfel la o rspndire uniform. Un
exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat
ecosistemelor antropizate, avnd o distribuie uniform i populaii stabile, care asigur un bun
fond genetic necesar perpeturii speciei. Astfel de specii sunt: gugutiucul (Streptopelia
decaocto), vrabia de cas (Passer domesticus), cioara griv (Corvus cornix), stncua (Corvus
monedula), coofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial
sunt specii cu un nivel nalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, i care,
odat cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate
asemntoare. O alt cauz care afecteaz speciile cu un nivel nalt de specializare este i
fenomenul de nclzire global care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri
foreaz aceste specii s caute un microclimat corespunztor n alte zone, ns probabilitatea
de a gsi astfel de noi arealuri adecvate este destul de sczut.
Pentru obinerea unui tablou avifaunistic ct mai complet s-a ntocmit un program de
monitorizare a perimetrului de studiu. n acest sens s-au stabilit necesitile de monitorizare, sa delimitat zona de studiu precum i metodele de lucru i de colectare a datelor.
Zona de studiu a fost stabilit astfel nct s cuprind ntreg perimetrul ce se dorete
amenajat precum i zonele adiacente n funcie de speciile de psri monitorizate. Zonele
adiacente au fost selecionate astfel nct s reprezinte un spaiu de minim 2000 de metri de
jur mprejurul amplasamentului, innd cont de dimensiunea perimetrului ce se dorete
amenajat .
Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinct de psri
astfel nct calitatea datelor obinute s reflecte situaia real de pe amplasament, i anume:
specii cuibritoare, specii de pasaj, oaspei de iarn. n acest sens, datorit faptului c
amplasamentul este in cadrul unui sit Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul
Razim - Sinoie), s-a monitorizat inclusiv prezena / absena speciilor de psri cheie
pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000.
n vederea identificrii speciilor de psri cuibritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de
studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaiile de teren. Caroiajele
alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel nct s se asigure o ct mai bun
corectitudine n colectarea datelor. n vederea completrii datelor obinute prin metoda
punctelor fixe, s-au efectuat i transecte n puncte, n vederea confirmrii i fundamentrii
primei categorii de date asigurnd astfel o uniformizare a datelor precum i evidenierea
distribuiei speciilor pe toat suprafaa zonei de studiu.
Observaiile de teren pentru identificarea speciilor cuibritoare s-au efectuat n perioade
cnd acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada cnd deja puii au prsit cuibul i sunt
api de zbor, moment cnd este cel mai uor de stabilit prezena sau absena unei specii n
zona de interes.
Studiul asupra faunei a fost efectuat conform urmtorului tabel (nr. 8), funcie de perioadele
favorabile i optime pentru fiecare grupare taxonomic vizat:
Pg.93/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Ian
feb
mar apr
mai
iun
Iul
Aug Sep Oct
Nov Dec
Psri
cuibritoare
Psri sedentare
Psri de pasaj
Psri care
ierneaz
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Tabel nr.8 - Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizrii
Legenda :
Perioada optim
Perioada favorabil
Durata monitorizrilor faunei a fost astfel aleas astfel nct s se poat efectua
monitorizri att n perioada de cuibrit, perioada de iernare ct i perioada de migraie, n
vederea identificrii tuturor particularitilor zonei de studiu. n acest sens, n cadrul fiecrui
stagiu de monitorizare a fost alocat un numr suficient de zile de colectare a datelor care s
cuprind toate etapele unui stagiu, dup cum urmeaz:
1.
psri cuibritoare: un numr de 4 deplasri care s acopere att perioada de
cuibrit ct i cea de cretere a puilor;
2.
psri de pasaj (migratoare): un numr de 6 deplasri pentru fiecare perioad de
migraie (de primvar sau de toamn) care s cuprind nceputul, vrful i sfritul perioadei
de migraie;
3.
psri oaspei de iarn: un numr de 5 deplasri care s cuprind venirea
psrilor n cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare i plecarea lor ctre
locurile de cuibrit;
4.
psri sedentare: s-au monitorizat n cadrul deplasrilor pentru psrile
cuibritoare i a celor care ierneaz.
n ceea ce privete speciile de amfibieni, reptile i mamifere, acestea au fost
monitorizate pe parcursul deplasrilor efectuate pentru monitorizrile psrilor datorit faptului
c deplasrile pentru perioadele optime i favorabile se suprapun cu cele pentru psri, astfel
fiind posibil colectarea datelor mpreun.
Psrile oaspei de var
Ca urmare a acestor monitorizri s-au identificat 21 de specii de psri oaspei de var
n zona de studiu (perimetrul amplasamentului + zone adiacente), majoritatea fiind
reprezentat de specii comune cu o larg rspndire n cadrul tabloului avifaunistic din Delta
Pg.94/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Dunrii (a se vedea Tabelul Nr. 9 Lista speciilor de psri identificate n zona de studiu). De
asemenea, majoritatea speciilor de psri oaspei de var identificate reprezint exemplare
care au tranzitat n zbor perimetrul de studiu, nereprezentnd specii care cuibresc n cadrul
amplasamentului studiat.
De aceea, n ceea ce privete prezena speciilor de psri cuibritoare pentru care este
important situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim - Sinoie, s-au
efectuat monitorizri n vederea determinrii prezenei / absenei lor n cadrul zonei de studiu,
iar n urma acestora s-au obinut urmtoarele date:
1. Pelicanul cre (Pelecanus crispus): a fost identificat n zona de studiu i zonele
adiacente n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului
su pe amplasament ;
2. Raa roie (Aythya nyroca): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele
adiacente , neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su;
3. Vnturelul de sear (Falco vespertinus): au fost observate periodic exemplare ale
acestei specii, ns de fiecare dat n zbor, tranzitnd zona de studiu, fr a prezenta
comportament al unor psri care cuibresc n zon. De asemenea, au mai fost observate
exemplare i pe perioada migraiei, ns ntotdeauna la altitudini mai mari de 200 de metri;
4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este o specie a crei exemplare au fost
observate de fiecare dat tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie
relativ comun n delt, i care se deplaseaz foarte mult n cutarea hranei, ns nu au
fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece
zona nu le este prielnic;
5. Pescria rztoare (Gelochelidon nilotica): nu a fost identificat n zona de studiu ,
neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su;
6. ignuul (Plegadis falcinellus): este o specie a crei exemplare au fost observate
periodic tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie relativ comun n
delt, ins nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de
cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic;
7. Egreta mic (Egretta garzetta): exemplare ale acestei specii au fost observate n
principal tranzitnd n zbor zona de studiu, fr a cuibri ns n vecintate;
8. Strcul de noapte (Nycticorax nycticorax): este o specie a crei exemplare au fost
observate de fiecare dat tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie
relativ comun n delt, i care se deplaseaz foarte mult n cutarea hranei, ns nu au
fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece
9. Egreta mare (Egretta alba): este o specie a crei exemplare au fost observate
sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare hrninduse sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic;
10. Ciocntorsul (Recurvirostra avosetta): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele
adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau
cuibritului su;
11. Strcul galben (Ardeola ralloides): este o specie a crei exemplare au fost observate
de fiecare dat tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie relativ
Pg.95/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
comun n delt, i care se deplaseaz foarte mult n cutarea hranei, ns nu au fost
observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece
12. Chira mic (Sterna albifrons): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele
cuibritului su;
13. Creste pestri (Porzana porzana): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele
cuibritului su;
14. Codalbul (Haliaeetus albicilla): este o specie care cuibrete n numr constant n
delt, cu o distribuie relativ uniform; ca urmare a monitorizrii a fost observat un singur
exemplar adult, n zbor, la o altitudine de peste 300 de metri, probabil n cutarea hranei;
15. Chira de balt (Sterna hirundo): este o specie a crei exemplare au fost observate
de fiecare dat tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie relativ
comun n delt, i care se deplaseaz foarte mult n cutarea hranei, ns nu au fost
observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece
16. Pescruul cu cap negru (Larus melanocephalus): nu a fost identificat n zona de
studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate
prielnice hrnirii i/sau cuibritului su;
17. Piciorongul (Himantopus himantopus): nu a fost identificat n zona de studiu i
zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii
i/sau cuibritului su;
18. Ciovlica ruginie (Glareola pratincola): nu a fost identificat n zona de studiu,
neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su;
19. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus): este o specie a crei exemplare au fost
observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare
hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic;
20. Loptarul (Platalea leucorodia): nu a fost identificat n zona de studiu , neexistnd
habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su;
21. Strcul pitic (Ixobrychus minutus): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele
adiacente, neexistnd habitate prielnice hrnirii / cuibritului su;
22. Prundraul de srtur (Charadrius alexandrinus): nu a fost identificat n zona de
studiu i zonele adiacente , neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su;
23. Chirighia cu obraji albi (Chlidonias hybridus): este o specie a crei exemplare au
fost observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate
exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le
este prielnic;
24. Eretele de stuf (Circus aeruginosus): este o specie a crei exemplare au fost
hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic.
25. Strcul purpuriu (Ardea purpurea): este o specie a crei exemplare au fost
observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, nu au fost observate exemplare
Pg.96/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
26. Buhaiul de balt (Botaurus stellaris): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele
cuibritului su;
27. Dumbrveanca (Coracias garrulus): este o specie a crei exemplare au fost
28. Pescrelul albastru (Alcedo atthis): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele
adiacente, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su;
Fig. 21 - Anser anser in zbor pe directia NV-SE
Singurele specii de psri care cuibresc n zona de studiu i/sau zonele adiacente sunt
gugutiucul (Streptopelia decaocto), rndunica (Hirundo rustica), lstunul de cas (Delichon
urbica), codobatura alb (Motacilla alba), i vrabia de cmp (Passer montanus), toate aceste
specii avnd o rspndire larg i uniform pe tot teritoriul deltei dar i a Romniei, i n
procent de aproximativ 90% reprezentnd specii de psri foarte comune, adaptate habitatelor
antropizate, aa cum este i cazul prezentei zone de studiu. Aceste specii nu fac parte de
altfel din categoria de psri pentru care situl este important in perioada de cuibarit.
n plus, n urma inventarierii habitatelor, n zona de studiu precum i pe o raz de minim un
kilometru n jurul amplasamentului, nu au fost identificate att colonii ale unor psri de mari
dimensiuni precum coloniile mixte de strci, egrete, cormorani, ct i colonii mixte ale unor
psri precum chirele, chirighiele i pescruii sau colonii de oimulei de sear (Falco
vespertinus), fapt care este confirmat i de numrul i frecvena relativ reduse ale acestor
specii de psri coloniale, precum i de particularitile habitatului. Astfel de specii coloniale au
fost identificate doar tranzitnd n zbor zona de studiu, tiut fiind faptul c n cutarea hranei,
psrile adaptate la ecosistemele acvatice tind s acopere n zbor suprafee ntinse, putnd
vizita pe parcursul aceleiai zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hrnire, astfel c,
fr excepie, toate zonele din Delta Dunrii sunt tranzitate periodic de speciile de psri
coloniale adaptate la ecosistemele acvatice, cum este i cazul prezentului studiu.
Pg.97/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Psrile de pasaj (migraia)
Cea de-a dou categorie int de psri pentru zona de studiu este cea a psrilor de pasaj
care pot tranzita zona pe parcursul migraiei lor.
Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost
indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de
absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga
durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute,
penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie de
specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe care
unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt.
La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii
oaspeti de vara, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia,
deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot
timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii.
De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre
sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de
asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii
fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in
adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in
alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele
exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).
Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care s-a modelat in
stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale climei. De regula, durata
migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea speciilor de pasari,
determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, insa altele
(cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se aduna in grupuri
mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice.
Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul zborului
si pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei, oferind o oarecare siguranta
indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ multi factori care afecteaza pasarile (clima
nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei, obstacole fizice). Viteza zborului si durata migratiei
difera din nou in functie de specie. Pasarile din grupul Anseriformelor (gaste, rate) se
deplaseaza cu viteza mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si de regula la
altitudini mari. De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este relativ liniara,
pasarile din acest grup fiind capabile sa strabata obstacolele naturale (cum ar fi marile,
lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie si mare, se
folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat pentru a se ridica la
altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel energie. Aceasta strategie este
folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani). Rapitoarele de zi evita intinderile mari
de apa, pe traseul migratiei alegand locurile unde traversarea marilor este mai facila
(stramtorile), creandu-se astfel un efect de palnie. Astfel, in zonele de stramtoare, in
perioadele de migratie, se poate observa zilnic un numar mare de pasari, aceste puncte fiind
de altfel folosite de ornitologi in observatii.
Pg.98/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in functie de
specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele, cum ar fi
berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africa ecuatoriala ajungand
pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie ca migreaza cel mai mult este
chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste in cercul polar de nord si odata
cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si Africii pana in Antarctica,
unde ierneaza, odata cu venirea primaverii intorcandu-se in arealul de cuibarit, intregul sau
drum depaseste 35.000 de kilometri si este parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai lung traseu
inregistrat pentru o specie de pasare migratoare.
Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a ecosistemelor.
Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin, care insa ofera
raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a mediului in general.
Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi, pasarile
migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai multor ecosisteme,
iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au
conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile necesare
protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA, Directiva Pasari.
Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania.
Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionat cateva
procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata cu recapturarea
ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarea radioemitatoarelor sunt
cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda care
a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora actuala, o
organizatie internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a pasarilor la nivel
european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea rezultatelor in scopul
managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la obtinerea de date legate de
biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe ce ofera o imagine fidela a traseelor
parcurse de pasari, facilitand eforturile depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a
biodiversitatii, asa cum se poate observa si in figura urmatoare:
Fig. 22 -Principalele rute de migratie a pasarilor pe plan global

Pg.99/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Cele mai multe psri din Europa ierneaz n Africa sau n Sudul Europei iar unele
exemplare ajung chiar i n Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migraie europene
sunt urmtoarele:
Ruta Scandinaviei de Sud
Ruta Baltic
Ruta Trans Iberic
Ruta Central Mediteran
Via Pontica (partea vestic a Mrii Negre)
Ruta Trans Caucazian
Ruta de migraie Via Pontica, mpreun cu ruta Trans Iberic reprezint una dintre cele
mai semnificative rute de migraie din Europa. De-a lungul coastei Mrii Negre i a Dobrogei
acum aproximativ 12,000 de ani a luat natere strvechea cale de migraie Via Pontica.
Psrile care cuibreau i populau aproximativ jumtate din suprafaa Europei folosesc
aceast rut de migraie. Studiile efectuate asupra migraiei psrilor diurne au demonstrat c
ncepnd cu luna august i continund n septembrie, de-a lungul Dobrogei i a coastei Mrii
Negre trec n pasaj pn la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce reprezint aproximativ
60% din populaia european a acestei specii, pn la 37, 228 de pelicani albi (Pelecanus
onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de orecari comuni
(Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile iptoare mici (Aquila
pomarina), peste 3000 de oimulei de sear (Falco vespertinus). Un numr semnificativ de
specii periclitate pe plan mondial utilizeaz aceast rut de migraie (Via Pontica): acvila de
cmp (Aquila heliaca), crstelul de cmp (Crex crex), pelicanul cre (Pelecanus onocrotalus),
acvila iptoare mare (Aquila clanga), vnturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus
macrourus) i altele. Pe lng speciile de psri mari aceeai rut este utilizat de sute de mii
de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. n total, aproximativ 379 specii de psri pot fi
ntlnite n Dobrogea i de-a lungul coastei Mrii Negre pe perioada migraiei.
Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de pasaj.
Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci),
insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii,
mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg,
cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in fata
ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari.
Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea
puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas de
cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana.
Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor multiple
drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice trec prin
Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt
concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste
aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste.
Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile
ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile i se prind de multe ori pasari inelate de alte
Pg.100/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine
datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la
clarificarea multor probleme.
La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii
oaspeti de vara, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia,
deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot
timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii.
De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre
sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra.
Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare,
aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt
migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza
sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial
migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse
zone geografice).
Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in
aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nordest, vest, nord si nord est, vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie
uriasa in Delta Dunarii , de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia
si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt
(Rudescu L.,1958):
1.
Toamna
Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de
Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii
Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii
Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate,
pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori;
Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898),
apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa
central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori,
berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;
Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica.
Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este
frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;
Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii
Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari
cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;
Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai
ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;
Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la
Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.
Pg.101/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri
secundare, de importanta locala.
Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca
drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul
sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen,
recunoscut si de Menzbier.
2.
Primavara
Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se concentreaza

mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a
pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul sitarilor lipseste cu
desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita- Babadag, spre nord. In Delta
nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca
sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii
pasajului, primavara.
Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare,
aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata regid si formal. Exista aici, ca
in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua
fenomene principale:
Regimul hidrografic al Dunarii.
Situatia climatica a anului respectiv.
Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera
pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in
regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza
regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasi lucru se poate
intampla si toamna, daca apele sunt mari.
De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute:
Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest
drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de
laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;
- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales
de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;
- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898),
apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa centralnordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze,
grauri, porumbei, prepelite, dropii;
- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita
pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.
Pentru aceste specii de psri migratoare s-au implementat i utilizat metode diferite de
monitorizare care s poat reda toate particularitile de pasaj (direcii de deplasare, culoare
de migraie, comportament etc.). principala metod de lucru utilizat a fost cea a punctelor fixe
Pg.102/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
deoarece aceast metod poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor
migraionale.
n acest sens au fost alese puncte cheie care s acopere ntreaga zon de studiu n
vederea identificrii direciilor i culoarelor de pasaj preferate de speciile de psri. Perioadele
de monitorizare au fost astfel selectate nct s surprind perioadele de vrf al migraiei n
vederea stabilirii importanei eventualelor rute de migraie ce traverseaz zona de studiu.
Datorita situarii amplasamentului la limita intravilanului localitatii, efectiv in vecinatatea
deltei, este prezent un fenomen de migraie, ca de altfel pe ntregul cuprins al Deltei Dunrii,
unde majoritatea psrilor care cuibresc aici i ncep migraia i trec pe deasupra ntregii
suprafee a deltei. Acest fenomen, datorit suprafeei mari a deltei, creaz un aa numit
fenomen de dispersie a speciilor migratoare. n acest sens, i pe deasupra zonei de studiu, la
altitudini variind ntre 50 i 500 de metri, au fost identificate specii migratoare, ns ntr-un
numr redus, aa cum reiese din Tabelul Nr. 7 Lista speciilor de psri identificate n zona
de studiu. Dinamica migraiei n cadrul zonei de studiu este prezentat n figura de mai jos:
Fig. 23 Dinamica migraiei n cadrul amplasamentului (cu verde culoarul de migratie, cu portocaliu
amplasamentul studiat, cu rosu inchis punct de observatie)
Fig.24- Ciconia ciconia in zbor

Pg.103/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Datorit suprafeei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix (punctul rosu inchis)
din care s-a efectuat monitorizarea migraiei, acest punct asigurnd o bun acoperire att a
zonei amplasamentului ct i a zonelor adiacente.
Planul analizat nu va avea nici un impact asupra speciilor de pasari in migratie nici in timpul
constructiei, nici dupa incheierea acesteia.
Psrile oaspei de iarn
Cea de-a treia categorie distinct de psri este cea reprezentat de ctre psrile care
ierneaz pe teritoriul Deltei Dunrii. Dintre aceste specii cea mai mare importan o prezint
populaiile de gte care ierneaz n numr semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre
acestea, gsca cu gt rou (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativ, fiind periclitat
pe plan mondial.
Distribuia populaiilor de gte pe parcursul iernii tinde s fluctueze n funcie de condiiile
climatice (temperatur, nghearea lacurilor, stratul de zpad etc.), astfel c n timpul
aceleiai ierni acestea vor parcurge un traseu cuprins ntre complexul lagunar Razim Sinoe
i lacurile litorale Shabla i Durankulak din Bulgaria.
Toate aceste date dovedesc c zona studiat poate fi cel mult tranzitat de populaii mici de
gte care se pot deplasa dinspre locurile tradiionale de hrnire i odihn reprezentate de
complexul lagunar Razim Sinoie, fapt dovedit i de monitorizrile efectuate n acest sens n
ultimii 13 ani. De asemenea, datorit particularitilor geografice precum i a faptului c zona
de studiu nu asigur condiii bune pentru hrnire (lipsa terenurilor cultivate), prezena speciilor
de gte n perimetrul ce se dorete amenajat este exclusa.
n ceea ce privete importana sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul
Razim Sinoie pentru iernatul unor specii de psri, monitorizrile efectuate au inut cont i de
prezena / absena acestora n cadrul zonei desemnate ca zon de studiu, concluziile studiului
fiind urmtoarele:
1. Grlia mic (Anser erythropus): aceast specie de gsc sosete in mod accidental n
numere foarte mici pe perioada iernii n Dobrogea, mpreun cu populaiile de grli mare,
ultima observaie confirmat fiind din iarna anului 2008, cnd pe lacul Murighiol au fost
observate 6 exemplare (Marian Crnat observaii personale). n ceea ce privete prezena
acestei specii n zona de studiu, innd cont c situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunrii i
Complexul Razim Sinoie nu este important pentru iernatul populaiilor de gte, cu excepia
gtei de var (Anser anser), precum i datorit particularitilor mai sus menionate, grlia
mic nu a fost identificat n zona de studiu;
2. Acvila iptoare mare (Aquila clanga): acest specie folosete anual Delta Dunrii ca i
cartier de iernare, de fiecare dat fiind prezente ntre 5 i 20 exemplare n toat zona deltei i
zonele nvecinate. Datorit preferinei sale pentru liie i rae ca i surs de hran, aceast
specie frecventeaz aproape exclusiv lacurile i blile din locuri deschise din delt, neputnd
vna pe canale nguste sau jape mai inaccesibile datorit taliei sale mari , astfel c prezena
pe amplasament este putin probabila ;
3. Gsca cu gt rou (Branta ruficollis): aceast specie de gsc sosete anual n numr
constant pe perioada iernii n Dobrogea, mpreun cu populaiile de grli mare, ns n cadrul
zonei de studiu nu a fost observat;
Pg.104/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este una din speciile oaspei de iarn care
poate fi observa cu uurin n Delta Dunrii, fiind observat tranzitnd n zbor i zona de
studiu, n medie cam 5-6 exemplare / zi;
5. Lebda de iarn (Cygnus cygnus): este o specie care sosete n fiecare iarn pe
teritoriul Dobrogei .In zona de studiu a fost identificata i zbor , pe amplasament neexistand
habitatele prielnice pentru odihn i/sau hrnire , reprezentate de lacuri i bli cu vegetaie
subacvatic, care nghea foarte greu n condiii extreme;
6. Egreta mare (Egretta alba): este o specie care n numr relativ mic rmne n delt pe
perioada iernii, dar care prefer zone deschise, cu maluri expuse, dar nu abrupte, pentru a se
putea hrni i odihni. n zona de studiu, pe perioada iernii, aceast specie a fost observat o
singur dat, n zbor;
7. Ferestraul mic (Mergus albellus): este o specie care sosete n fiecare an pe perioada
iernii, dar care, n numr mic, cuibrete in unele zone din delt, precum zona Sireasa. Pe
perioada iernii, prefer lacurile i blile din locuri deschise. n zona de studiu nu a fost
observat;
8. oimuleul de iarn (Falco columbarius): este o specie care n mod regulat ierneaz pe
teritoriul Dobrogei, ns n zona de studiu nu a fost observat;
9. Raa cu ciuf (Netta rufina): este o specie de ra, care ca i alte specii, este sedentar,
fiind prezent i ca pasre cuibritoare n delt, dar i ca oaspete de iarn, pe lacuri i bli
deschise, atunci cnd acestea nu sunt ngheate. n zona de studiu nu a fost observat nici n
perioada de cuibrit, nici n cea de iernare;
10. Raa cu cap castaniu (Aythya ferina): ca i raa cu ciuf (Netta rufina) aceast specie
este sedentar, fiind prezent att ca i specie cuibritoare ct i ca oaspete de iarn n Delta
Dunrii. n zona de studiu au fost observate n medie 10-25 exemplare / zi, ns innd cont c
aceasta ierneaz n numere de peste 100.000 de exemplare, frecvena zilnic n zona de
studiu este nesemnificativ;
11. Raa moat (Aythya fuligula): ca i raa cu ciuf (Netta rufina) i raa cu cap castaniu
(Aythya ferina) aceast specie este sedentar, fiind prezent att ca i specie cuibritoare (n
numr restrns ns) ct i ca oaspete de iarn n Delta Dunrii. n zona de studiu au fost
observate doar sporadic n medie cte 3-5 exemplare dintr-un total de aproximativ 50.000 de
exemplare;
12. Gsca de var (Anser anser): este o specie sedentar n Delta Dunrii, fiind observat
n zona de studiu inclusiv pe perioada iernii, ns ocazional, n stoluri de 20-40 exemplare, din
totalul de aproximativ 150.000 de exemplare;
Dintre speciile de rate a mai fost observata rata pestri (Anas strepera): este o specie
sedentar n Delta Dunrii, fiind prezent i pe perioada iernii, n zona de studiu fiind
observat ocazional, nu mai mult de 6-11 exemplare odat, din totalul de aproximativ 10.000
15.000 exemplare.
Patrimoniul cultural (inclusiv cel arhitectonic si arheologic)

In zona studiata nu se afl obiective cuprinse n lista monumentelor istorice aprobat de
ministrul culturii i cultelor cu Ordinul 2.314/2004.
Pg.105/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pe amplasamentele propuse pentru amplasarea centralei energetice fotovoltaice i a drumului
din lot nu exist tumuli si monumente istorice.
Amplasarea celor trei obiective nu afecteaz valori de patrimoniu, situri arheologice, istorice,
etc, nici n faza de construcie i nici n faza de funcionare a acestora.
3.3.
Starea mediului pe amplasamentul studiat
Diversitatea elementelor faunistice este strns corelata cu particularitatile floristice si

asociatiile fitocenologice (particularitati de habitat), elementele de relief si caracteristicile
geologice precum si microclimatul arealului. Combinatia si interactiunea tuturor acestor factori
determinanti stabileste distributia elementelor faunistice precum si delimitarea granitelor
populatiilor locale, contribuind astfel la modul de raspndire al speciilor, variind de la o
raspndire uniforma la una de tip insular, in functie si de adaptabilitatea fiecarei specii. De
asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibarit si de hranire este strns legata de combinatia
acestor factori.
Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nise ecologice mai mult sau mai putin
diversificate in strnsa legatura cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, in regnul animal
exista o delimitare a speciilor functie de gradul acestora de adaptabilitate la conditiile de
mediu. Aceasta adaptabilitate este data de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare
specie in parte.
Nivelul de specializare este dat de preferinta pentru anumite habitate pentru cuibarit,
preferinta pentru un anumit tip de hrana si disponibilitatea ei, nivelul de deranj Asadar, cu ct
o specie prezinta un nivel mai inalt de specializare, cu att mai mult aceasta va depinde strict
de anumite conditii de mediu (tip de habitat, particularitati geografice si geologice, microclimat)
motiv pentru care o astfel de specie va intmpina dificultati mai mari in ocuparea unor nise
ecologice, consistnd astfel din populatii restrnse. Aceste specii sunt cele mai expuse
riscurilor de restrngere a populatiilor local si intr-un final riscului de disparitie. Pe de alta
parte, cu ct o specie este mai putin specializata, aceasta va putea ocupa diverse nise
ecologice si stabili populatii semnificative contribuind astfel la o raspndire uniforma. Un
exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat
ecosistemelor antropizate, avnd o distributie uniforma si populatii stabile, care asigura un bun
fond genetic necesar perpetuarii speciei. Astfel de specii sunt: gugustiucul (Streptopelia
decaocto), vrabia de casa (Passer domesticus), cioara griva (Corvus cornix), stancuta (Corvus
monedula), cotofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial
sunt specii cu un nivel inalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, si care,
odata cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate
asemanatoare. O alta cauza care afecteaza speciile cu un nivel inalt de specializare este si
fenomenul de incalzire globala care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri
forteaza aceste specii sa caute un microclimat corespunzator in alte zone, insa probabilitatea
de a gasi astfel de noi arealuri adecvate este destul de scazuta.
Referitor la speciilor caracteristice sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii facem urmatoarele
precizari :
Pg.106/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod
Specie
1335
Spermophilus
citellus
1355
Lutra lutra
1356
Mustela lutreola
2635
Vormela
peregusna
2633
Mustela
eversmannii
Concluzii
n decursul observaiilor efectuate n zona amplasamentului
proiectului propus specia nu a fost identificat ca fiind prezent.
Exist probabilitatea ca aceast s fie prezent n zonele
adiacente avnd n vedere c exist habitatele caracteristice
speciei.
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod
1188
1219
1298
1993
1220
Specie
Concluzii
Testudo graeca

Probabilitatea ca aceast s fie prezent n zon este nul avnd
n vedere c nu exist nici habitatele caracteristice speciei.
Vipera ursinii

Bombina
bombina
Triturus
dobrogicus
Emys
orbicularis

Pg.107/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod
Specie
Concluzii
Ophiogomphus proiectului propus specia nu a fost identificat ca fiind prezent.
1037
cecilia
n vedere c nu exist habitatele caracteristice speciei.
Morimus
1089
funereus
1060
Lycaena dispar
4028
Catopta thrips
Coenagrion
4045
ornatum
n vedere c nu exist habitatele caracteristice speciei
Arytrura
4027
musculus
Theodoxus
4064
transversalis
Anisus
4056
vorticulus
Graphoderus
1082
bilineatus
Leptidea
4036
morsei
Pg.108/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habitatelor
enumerate in Formularul standard, pe amplasament si vecinatate nu au fost identificate
speciile de plante, speciile de fauna si habitatele pentru care a fost desemnata aria
naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii sau protejate la nivel
national/international.
Concluziile monitorizarii florei/habitatelor sunt:
1.
Zona studiat este un ansamblu de incinte ndiguite care are la origine foste
zone mlstinoase, ndiguite n trecutul trii noastre de dinainte de 1990 pentru a creste
suprafata agricol a trii.
Ca si n alte zone deltaice, aceast agricultur a fost una de ,,succes n primii ani dup
ndiguire, dup care pnza de ap freatic a cobort, apele de suprafat care levigau
solurile de excesul de nutrienti au fost colectate n canalele de colectare construite n
interiorul si limitele acestui complex de incinte si pe fondul unui regim exudativ prin
evapotranspiratie si evaporarea apei au fost antrenate la suprafat srurile minerale
care au fcut ca n loturile mai joase activitatea agricol s fie imposibil.
2.
Excesul de minerale si ncetarea activittii agricole au determinat un proces de
pionierat de instalare a vegetatiei naturale ncepnd cu plantele segetale si ruderale (n
stadiul de prloag a terenului) si apoi trecnd la instalarea speciilor spontane halofile
sau care pot tolera o salinitate crescut a solului.
3.
Instalarea vegetatiei naturale si dinamica acesteia sunt conditionate, n
perimetrul de studiu, pe lng factorii naturali, de activitatea antropic de crestere a
animalelor suprapsunatul cu animale domestice si cositul vegetatiei n scopul
asigurrii furajelor pentru perioada de iarn.
4.
Ca urmare a presiunilor antropice cauzate n principal de depsirea capacittii
de regenerare a vegetatiei fat de activitatea de psunat cu animale domestice, a
conditiilor pedoclimatice limitative, vegetatia descris nu contine toate elementele
standard descrise n covorul vegetal al Romniei.
De aceea n cadrul releveelor descrise cu ocazia deplasrilor din teren se observ
c am identificat n unele zone ale celor 3 loturi de teren incluse n perimetrul
proiectului ,,reprezentanti ai unor asociatii vegetale si nu asociatii distincte,
fragmentarea asociatiilor si mentinerea lor ntr-un ritm de evolutie foarte inceat spre o
compozitie tipic, natural, fiind cauzat de presiunile antropice mai sus amintite.
5.
Dispunerea speciilor este una caracteristic incintelor antropizate prin ndiguire
si construire de canale colectoare:
plante de umiditate si salinizare mai usoar n apropierea canalelor colectoare
vegetatie ruderal n apropierea digurilor
vegetatie halofil n centrul incintelor unde ca urmare a configuratiei terenului
exist o concentrare mai mare de sruri n volumul edafic util.
6. - S-au identificat doua zone (in suprafata de 0,59 ha lotul nr.2 si 1,93 ha -lotul nr.3 )
in care exista specia Hordeum hystrix. Pentru a include insa aceste suprafete in
asociatia Hordeetum hystricis care face parte din habitatului 1530* Natura 2000 ,,Stepe
si mlastini srturate panonice ar trebui sa existe toate elementele diferentiatoare si
insotitoare mentionate in descrierea asociatiei de catre autorii care au determinat-o si
Pg.109/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
omologat-o in Nomenclatorul asociatiilor vegetale din Romania. Zona ocup o suprafat
redus, de 0,028% din totalul perimetrului concesionat, este fragmentata, iar asociatia
identificat n teren poate prin compozitia specific, partial incadrat n tipologia acestei
asociatii descris n inventarul asociatiilor din Romnia, fiind ntr-o stare evident de
degradare ca urmare a suprapsunatului, dar si a conditiilor pedoclimatice si a
fluctuatiilor freaticului.
7. Cele 3 loturi au o vegetatie cu acoperire redus n special n loturile 1 si 2 dinspre
orasul Sulina, ca urmare a suprapsunatului, aspectul general fiind unul de islaz trlit,
cu vegetatie n care n multe zone din portiunile centrale ale acestor loturi se mai pot
observa doar fragmente ale plantelor componente
8. Avnd n vedere valoarea conservativ slab a peisajului identificat n zona planului
si faptul c vegetatia identificat n interiorul celor 3 loturi nu este propice ca habitat de
reproducere, hran sau adpost pentru specii prioritare ale componentei faunistice
Deltei Dunrii, planul propus nu afecteaz elemente de patrimoniu natural al sitului
Rezervatia Biosfererei Delta Dunrii.
Conform scolii Zurich Monpellier ,,o asociatie este o comunitate de plante cu
compozitie floristic determinat, cu conditii stationale omogene si fizionomie
omogen, posednd una sau mai multe specii caracteristice si diferentiale
Identificarea asociatiilor vegetale nu este un proces stereotip de constatare a
prezentei sau absentei unei specii care poate da numele unei asociatii ca specie
caracteristic sau diferentiatoare, ci este un proces complex de analiz a existentei
combinatiilor de plante caracteristice asociatiei. Este foarte important a face distinctia
ntre specii cu grad de fidelitate ridicat fata de o anumit asociatie si specii care pot fi
edificatoare de asociatii intr-o anumit combinatie fitocenotic, dar care pot deveni doar
specii nsotitoare n multe alte asociatii.
Ceea ce am dorit noi s realizm la nceputul studiului a fost gruparea asocierii de
plante pe asociatii potential cele mai apropiate, spre care este posibil a evolua
combinatiile de plante identificate n teren.
Fiind un teren izolat prin ndiguire si canale de desecare, nu avem factori de
comand naturali care s fie determinanti pentru evolutia combinatiilor floristice ctre
asociatii vegetale naturale veritabile-omologate.
Singurele asociatii inscrise de noi in tabelul 6 care se apropie ca si compozitie de
structura din literatura de specialitate sunt Cynodonto Atriplicetum tataricae Morariu
1943493. Xanthio strumarii Chenopodietum Pop 1968 si Hordeetum murini Libbert
1932 em.Pass.1964 care s-au structurat n conditiile unor interventii antropice periodice
odat cu fiecare schimbare a categoriei cadastrale de utilizare a terenului din care face
parte amplasamentul proiectului.
Dac n ceea ce priveste asociatiile vegetale s-au fcut aprecieri intuitive cu privire la
ce compozitie standard s-ar fi ajuns dac evolutia cantitativ si calitativ a plantelor nu
ar fi perturbat de interventiile antropice, n ceea ce priveste prezenta habitatelor,
analiza s-a efectuat strict prin apreciere obiectiv a ceea ce exist n teren la data
evaluarii, aprecierea fiind efectuat n urma a zeci de deplasri n teren si cu utilizarea
de echipamente si metode utilizate la nivel international.
Pg.110/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Sub aspectul importantei stiintifice a biodiversittii vegetale, perimetrul proiectului
analizat este unul de slab important conservativ.
n tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de psri identificate n zona de studiu
(perimetru + zone adiacente) precum i date referitoare la importana populaiilor lor locale,
gradul de conservare i de izolare i evaluarea global a zonei de studiu pentru fiecare specie
n parte, dup cum urmeaz:
TABEL NR. 9- LISTA SPECIILOR DE PSRI DIN ZONA DE STUDIU
SPECIA
Oaspei de
var
Rezidenti
0-85i
Conservare
Populaia
Oaspei de
iarn
Izolare
Global
Pasaj
Phalacrocorax carbo
5-10i
Phalacrocorax pygmaeus
5-10i
0-5i
Ardea cinerea
Ardea purpurea
0-5i
Egretta garzetta
0-5i
Ardeola ralloides
0-5i
0-5i
10-20i
Cygnus olor
10-15i
Anser anser
5-50i
Anas platyrhynchos
10-20i
Aythya ferina
5-20i
Pg.111/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Circus aeruginosus
0-5i
Circus pygargus
0-5i
Buteo buteo
10-15i
Accipiter nisus
0-5i
Falco vespertinus
5-15i
Falco subbuteo
0-5i
Fulica atra
5-15i
Tringa glareola
0-5i
Larus cachinnans
10-15i
Larus ridibundus
15-20i
Sterna hirundo
5-10i
Chlidonias hybridus
5-10i
Chlidonias leucopterus
Columba livia
5-15i
Streptopelia decaocto
5-10i
5-10i
Cuculus canorus
0-5i
Merops apiaster
5-15i
Coracias garrulus
0-5i
Hirundo rustica
5-20i
Pg.112/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Cr
iterii de
evaluare
a sitului
pentru o
anumit
specie:
Delichon urbica
5-10i
Motacilla alba
0-5i
Acrocephalus arundin.
0-5i
Parus caeruleus
P
Pica pica
OPULA
IA:
reprezint
Corvus frugilegus
mrimea
Corvus cornix
i
densitate
Sturnus vulgaris
a
populaie
i speciei
Carduelis chloris
prezente
din zona
Passer domesticus
de studiu
n raport
Passer montanus
cu
populaiil
e prezente pe teritoriul naional.
0-5i
0-5i
5-10i
5-10i
10-70i
0-5i
15-30i
10-25i
Acest criteriu are scopul evalurii mrimii relative sau densitii relative a populaiei n
zona de studiu cu cea la nivel naional. Acest ultim aspect este, n general, dificil de evaluat.
Msura optim ar fi un procentaj, rezultat din raportul dintre populaia din zona de
studiu/populaia de pe teritoriul naional. Astfel, se folosete un model progresiv ca cel de mai
jos:
A: 100%>P>15%
B: 15%>P>2%
C: 2%>P>0%
n plus, n toate cazurile n care o populaie din specia respectiv este prezent n zona
de studiu evaluat ntr-o proporie nesemnificativ, ea trebuie inclus n a patra categorie:
D: populaie nesemnificativ.
CONSERVAREA: reprezint gradul de conservare a trsturilor habitatului care sunt
importante pentru speciile respective i posibilitile de refacere. Acest criteriu cuprinde dou
sub-criterii:
Pg.113/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
i)gradul de conservare a trsturilor habitatului care sunt importante pentru specie;
ii)posibilitile de refacere.
Criteriul i) presupune o evaluare global a trsturilor habitatului n ceea ce privete
cerinele biologice pentru o specie dat. Trsturile legate de dinamica populaiei sunt printre
cele mai adecvate pentru evaluarea speciilor, att de animale ct i de plante. Trebuie s se
evalueze structura habitatului i unele trsturi abiotice.
"Cea mai bun expertiz" se va folosi pentru a ierarhiza acest criteriu astfel:
I: elemente n stare excelent,
II: elemente bine conservate,
III: elemente n stare medie sau parial degradat
n cazurile n care se acord subclasa "I: elemente n stare excelent" sau "II: elemente
bine conservate", criteriul ar trebui clasificat n totalitate ca "A: conservare excelent" respectiv
"B: conservare bun", indiferent de clasificarea la cellalt sub-criteriu.
n cazul sub-criteriului ii), care se ia n considerare doar dac elementele sunt n medie
sau parial degradate, se folosete o abordare adugnd o evaluare a viabilitii populaiei
analizate. Sistemul de ierarhizare la care s-ar ajunge este:
I: refacere uoar
II: refacere posibil cu efort mediu,
III: refacere dificil sau imposibil.
Sinteza aplicat la clasificarea dup cele dou sub-criterii este:
A: conservare excelent = elemente n stare excelent (i I), indiferent de clasificarea
posibilitii de refacere,
B: conservare bun = elemente bine conservate (i II), indiferent de clasificarea
posibilitii de refacere, = elemente n stare medie sau parial degradat (i III) i uor de
refcut (ii I),
C: conservare medie sau redus = toate celelalte combinaii.
IZOLAREA: reprezint gradul de izolare a populaiei prezente n zona de studiu fa
de aria de rspndire normal a speciei. Acest criteriu poate fi interpretat ca o msur
aproximativ a contribuiei unei populaii date la diversitatea genetic a speciilor pe de o
parte i a fragilitii acestei populaii pe de alt parte. Folosind o abordare simplist, se
poate spune c pe msur ce o populaie este mai izolat fa de rspndirea ei natural,
pe att ea are o contribuie mai mare la diversitatea genetic a speciei, i n consecin,
termenul "izolare" trebuie considerat n context mai larg, aplicndu-se n egal msur
endemicii
propriu-zise,
sub-speciilor/varietilor/raselor
i sub-populaiilor
unei
metapopulaii. n acest context trebuie folosit urmtoarea clasificare:
A: populaie (aproape) izolat,
B: populaie ne-izolat, dar la limita ariei de distribuie,
C: populaie ne-izolat cu o arie de rspndire extins.
Pg.114/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
GLOBAL: reprezint evaluarea global a valorii zonei de studiu pentru conservarea

speciei respective. Acest criteriu se refer la evaluarea global a valorii zonei de studiu
pentru conservarea speciei respective. El poate fi folosit pentru a nsuma criteriile
anterioare i pentru a evalua alte trsturi ale zonei de studiu considerate ca relevante
pentru o specie dat. Aceste trsturi pot varia de la o specie la alta i pot include activiti
umane din zona de studiu sau din zonele nvecinate care ar putea influena starea de
conservare a speciei, managementul solului, protecia juridic a sitului, relaiile ecologice
dintre diferitele tipuri de habitat i specie etc.
"Cea mai bun expertiz' va fi fi utilizat la aceast evaluare global, cu urmtorul
sistem de ierarhizare:
A: valoare excelent
B: valoare bun,
C: valoare considerabil
Pe amplasamentul strict al planului nu este prezent nici un tip de habitat de interes
conservativ care s fie protejat prin Directiva Habitate n cadrul reelei Natura 2000 .
Referitor la speciile de plante enumerate n Anexa II a Directivei Habitate menionm c n
conformitate cu Fia standard a ROSCI 0065 Delta Dunarii, aprobat ca anex la Ordinul
MMDD nr. 1964/2007, modificat si completat prin Ordinul nr. 2387/2011, n zona planului
propus nu au fost identificate specii de interes conservativ la nivel european.
In perimetrul de studiu, pe lng factorii naturali, activitatea antropic este data de
activitatea de crestere a animalelor suprapsunatul cu animale domestice si cositul
vegetatiei n scopul asigurrii furajelor pentru perioada de iarn.
Capacitatea de regenerare a vegetatiei fat de activitatea de psunat cu animale domestice
este depsit si acest aspect coroborat cu conditiilor pedoclimatice limitative, face ca
vegetatia descris s nu cuprind toate elementele standard descrise n covorul vegetal al
Romniei.
De aceea, n cadrul releveelor descrise cu ocazia deplasrilor din teren, se observ c s-au
identificat n unele zone ale celor 3 loturi de teren incluse n perimetrul proiectului
,,reprezentanti ai unor asociatii vegetale si nu asociatii distincte, fragmentarea asociatiilor si
mentinerea lor ntr-un ritm de evolutie foarte inceat spre o compozitie tipic, natural, fiind
cauzat de presiunile antropice mai sus amintite.
Dispunerea speciilor este una caracteristic incintelor antropizate prin ndiguire si construire
de canale colectoare de drenare a fostelor terenuri mlstinoase din Delta Dunrii.
Cele 3 loturi au o vegetatie cu acoperire redus n special n loturile 1 si 2 dinspre orasul
Sulina ca urmare a suprapsunatului, aspectul general fiind unul de islaz trlit, cu vegetatie n
care n multe zone din portiunile centrale ale acestor loturi se mai pot observa doar fragmente
ale plantelor componente.
Considerm c atingerea unei structuri naturale tipice a asociatiilor vegetale din incinta
ndiguit n care s-a efectuat studiul nu este posibil dect partial deoarece avem deja un
ecosistem antropizat prin psunat cu animale domestice si prin modificarea cu mai bine de 30
Pg.115/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
ani n urm a circuitelor naturale de materie, informatie si energie prin ndiguire si drenarea
apei prin canale colectoare spate pentru a mri suprafata agricol.
Dar heterogenitatea specific poate creste prin reducerea sau stoparea suprapsunatului,
ceea ce va determina cresterea numrului de specii si a numrului de indivizi a speciilor
importante de interes conservativ n populatiile vegetale din zona studiat.
Pajistea suprapsunat cu smocuri de iarb rare, cu aspect desertic n mijlocul loturilor de
teren, n special cele dou (loturile 2 si 3 ) dinspre orasul Sulina, a cauzat si o prezent foarte
slab a speciilor faunistice, acestea fiind identificate mai mult n tranzitie pe terenul sau spatiul
aerian al terenului pe care se va realiza proiectul analizat n prezentul studiu.
Actiunile de antropizare a zonei studiate nu afecteaz ns specii spontane de interes
conservativ iar fenomenul de fragmentare al asociatiilor vegetale se manifest doar local n
incinta ndiguit, fr a afecta zonele naturale situate la sud de Canalul de centur 4 Sulina,
spre balt.
3.4. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului (VARIANTA ZERO)

In cazul neimplementarii planului/programului terenul isi va pastra folosinta actuala, conform
incadrarii cadastrale. Astfel, starea mediului nu va fi afectata semnificativ, decat in cazul unor
inundatii.
Neutilizarea terenului poate conduce la degradarea progresiva a terenurilor neexploatate,
ceea ce poate favoriza aparitia unor peisaje ruderale, cu specii invazive si oportuniste.
Prezenta speciilor caracteristice sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim
Sinoe, este exclusa datorita faptului ca au fost identificate doar specii de pasari adaptate la
habitate antropizate, specii care nu sunt reprezentative pentru situl SPA Delta Dunarii.
In cazul neimplementarii planului propus prin Planul Urbanistic Zonal nu va fi valorificat
potentialul zonei si infrastructura nu va fi modernizata (drumuri de acces, apa potabila, energie
electrica). De asemenea nu se vor dezvolta serviciile.
Delta Dunarii este una dintre cele mai intinse delte de pe continentul european si totodata
cea mai bine conservata zona umeda din Europa. Ecosistemele Deltei Dunarii, diverse si cu o
distributie discontinua, tip "mozaic", creeaza un cadru aparte fata de alte biomuri de pe
teritoriul tarii noastre. Astfel , Delta Dunarii adaposteste o varietate mare de specii de plante si
animale, unele strict adaptate conditiilor Deltei Dunarii, ct si asociatii si comunitati de plante
deosebit de interesante. Din cele peste 300 de specii de pasari care se intlnesc pe teritoriul
rezervatiei in tot timpul anului sau numai in anumite perioade ale acestuia, peste jumatate sunt
specii protejate sau strict protejate de Conventii Internationale.
Acestea sunt doar cateva caracteristici pentru care Delta Dunarii a fost declarata in 1990
Rezervatie a Biosferei si inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei in cadrul
Programului Omul si Biosfera lansat de UNESCO in 1970.
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii are o suprafata totala de circa 580 000 ha.
Teritoriul rezervatiei cuprinde cateva unitati fizico-geografice deosebite atat din punct de
vedere morfologic cat si genetic:
Delta Dunarii propriu-zisa;
complexul lagunar Razelm-Sinoe;
litoralul Marii Negre, pna la izobata de 20 m;
Pg.116/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Dunarea maritima pna la Cotul Pisicii cu zona inundabila Isaccea-Tulcea;
saraturile Murighiol-Plopu.
Limita continentala a Rezervatiei este reprezentata de contactul Podisului Dobrogean cu
zonele umede si palustre. Delta Dunarii propriu-zisa este cea mai mare componenta a
Rezervatiei si are o suprafata totala de circa 4178 km, din care cea mai mare parte se
gaseste pe teritoriul Romniei, adica 3446 km, reprezentnd circa 82%, restul, de circa 732
km, fiind situata pe partea stnga a bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acestuia, in
Ucraina.
Din septembrie 1990, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta ca Zona umeda
de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa, fiind inclusa intre cele
peste 600 astfel de zone dar situndu-se printre cele mai intinse dintre acestea.
In judetul Tulcea exista un numar de 53 de arii naturale protejate de diferite categorii astfel:
34 rezervatii naturale si un parc national, o rezervatie a biosferei si 17 situri Natura 2000 (8
Situri de Importanta Comunitara si 9 Situri de Protectie Avifaunistica) declarate la nivelul
judetului Tulcea prin Ordinul MMDD 1964/2007 si HG 1284/2007.
Suprafata totala ocupata de siturile Natura 2000 la nivelul judetului Tulcea este de cca. 696
269, 55 ha si ocupa 82% din suprafata judetului (suprafata de referinta 849.875 ha) si 2,92%
din suprafata tarii (suprafata de referinta de 23.839.200 ha).
Numar arii declarate la nivel national: 34
Numar arii declarate la nivel local: 1
Numar situri Natura 2000: 17
Numar situri Ramsar si Rezervatie a Biosferei:1
Numar arii cu structuri de administrare: 2
Numar arii atribuite in custodie: 16
Categorii de arii naturale protejate:
- 34 sunt rezervatii naturale (categoria IV IUCN)
- o rezervatie a biosferei (Rezervatia Biosferei Delta Dunarii)
- un parc national (Parcul National Muntii Macinului)
-17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importanta Comunitara si 9 Situri de Protectie
Avifaunistica)
Managementul protectiei speciilor si habitatelor naturale din perimetrul Rezervatiei impune
actiuni al caror efect trebuie sa conduca la stoparea declinului diversitatii biologice, refacerea
starii ecologice bune a ecosistemelor si reconstructia ecologica a unor zone afectate de
impactul antropic, inclusiv a incintelor indiguite . In Planul de Management al Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii temele managementului Rezervatiei stabilite au fost :
A. Managementul protectiei speciilor si habitatelor
A1. Stoparea declinului diversitatii biologice si conservarea patrimoniului natural
A2. Mentinerea/restaurarea starii ecologice bune a ecosistemelor
A3. reconstructie ecologica in incintele indiguite
B. Monitoring integrat , GIS
B1 . Sistem de monitoring integrat-suport pentru managementul rezervatiei
C. Resurse naturale , utilizare durabila
C1. Utilizarea durabila a resurselor naturale si a serviciilor de ecosisteme
D. Turismul si recreerea
Pg.117/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
D1. Promovarea turismului traditional local
D2. Managementul vizitatorilor din Rezervatie
E. Patrimoniul cultural
E1. Conservarea patrimoniului cultural
F.
Dezvoltarea comunitara , implicarea populatiei locale
F1. Cresterea standardului de viata al populatiei si asigurarea accesului echitabil la
resurse
G. Constientizare , informare si educare
G1. Informare,comunicare si educatie
H. Cooperare transfrontaliera , cooperare internationala
H1. Dezvoltarea cooperarii trasnfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei
Dunarii si Prutului Inferior
H2. dezvoltarea participarii in programele de cooperare internationala
I.
Management eficient
I1. Imbunatatirea capacitatii institutionale a Administratiei Rezervatiei , a metodelor de
management adaptativ integrat
I2. Eficientizarea actului decizional al Administratiei Rezervatiei prin implicarea
comunitatilor locale, a tinerilor si a agentilor voluntari .
Pg.118/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pg.119/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE

SEMNIFICATIV
4.1.
MEDIUL ACVATIC
In perioada de constructie a planului potentialele surse de impurificare pot fi materialele de

constructie depozitate necorespunzator, pierderi de produse petroliere de la utilajele si
mijloacele de transport (rutiere). Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale depozitarea
materialelor de constructie se va face in zona special amenajata, iar utilajele si mijloacele de
transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi .
- In perioada de functionare, apele uzate de tip fecaloid-menajer vor fi dirijate prin reteaua
de canalizare de pe amplasament in reteaua de canalizare a orasului Sulina, conform Avizului
ABA-DL nr. 23/14.06.2013, valorile indicatorilor de calitate a apelor uzate care se vor evacua
in conductele de canalizare vor fi conform NTPA 002 (HG nr. 188/2002 pentru aprobarea
Normelor de descarcare in retelele de canalizare ale localitatilor, modificat si completat prin
HG nr. 352/2005).
Apele uzate rezultate n procesul tehnologic (purjare continu i/sau intermitent a cazanului
de abur n vederea meninerii n limitele admisibile a parametrilor chimici, splrile
acide/bazice ale filtrelor din staia de tratare a apei realizate n cadrul proceselor de
regenerare, canalizrile pluviale, etc.) vor fi colectate i supuse unui proces de epurare
nainte de a fi deversate n emisar . Principalele procese care se vor realiza in statia de
epurare se refer la decantare, separare i filtrare mecanic, respectiv neutralizare din punct
de vedere chimic.
Apele pluviale vor fi colectate prin rigole si dirijate in sistemul de canalizare de pe platforma . O
parte din aceste ape vor ajunge in sistemul de canalizare al orasului Sulina , gravitational
( apele colectate din zona serelor si a panourilor fotovoltaice ) , iar cele din zona centralei cu
biomasa vor fi dirijate catre statia de epurare aferenta , cu evacuare finala in emisar ) .
Lucrarile din plan nu afecteaza calitatea fizica, radiologica a apei de suprafata si a panzei
freatice. Poluarea biologica a apelor poate fi provocata de agenti patogeni sau germeni de
fermentatie.
4.2. MEDIUL TERESTRU
Descrierea impactului: Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca
surse de impurificare a solului se impart in doua categorii :
1.
surse specifice perioadei de executie in zona studiata nu exista surse
industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de
exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor
de modernizare/constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi
inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului;
2.
surse specifice perioadei de exploatare surse posibile de poluare ale solului:
depozitarea necorespunzatoare a deseurilor generate pe amplasament, defectiuni ale
separatoarelor de grasimi, scurgeri accidentale de combustibili din traficul rutier.
Pg.120/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi eliminate prin

utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de substante
periculoase), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care
nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta
la un depozit de deseuri autorizat.
Dupa finalizarea investitiei, se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in europubele,
amplasate intr-o zona special amenajata pe o platforma betonata si ingradita.
Eliminarea deseurilor recuperabile (hartie, PET, sticla, eventuale deseuri metalice) se va
face prin societati de profil autorizate.
Deseurile rezultate in timpul constructiei si in timpul functionarii obiectivului, conform HG
856/2002, sunt evidentiate in tabelul nr. 1.
Faza de constructie a cladirilor si a cailor rutiere aferente planului
In timpul acestei faze o mare cantitate de deseuri va rezulta din constructia santierului, din
santierele provizorii de montaj, precum si din materialele de constructii ramase. Deseurile
rezultate in timpul constructiei trebuie evacuate prin serviciul de salubritate al orasului Sulina .
Faza de exploatare a ansamblului
Centrala de cogenerare produce cenusa de vatra si cenusa zburatoare.Cenusa de vatra este
colectata sub gratarul camerei de ardere si este ulterior transportata in containere speciale de
catre firme de specialitate autorizate in acest sens.
Cenusa zburatoare este aspirata de gazele de ardere si retinuta in filtrul cu sac inainte ca
gazele de ardere sa iasa in atmosfera.
Deseurile rezultate in timpul exploatarii, dupa o prealabila sortare, se vor depozita in
europubele asezate pe o platforma betonata special amenajata si vor fi evacuate prin serviciul
de salubritate al orasului Sulina in baza unui contract de prestari servicii.
Tabelul nr.10 : tipurile de deseuri
Nr.crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
Tipul deseului
Pamant si material stancos, pietre, fara
continut de substante periculoase
Deseuri de tesuturi vegetale
Deseuri menajere, biodegradabile
Deseuri material plastic
Hartie , carton
Metal
Cenusa de vatra
Cenusa zburatoare
Codul deseului conform HG

856/2002
17 05 03
02 01 03
20 01 08
20 01 39
20 01 01
20 01 40
10 01 01
10 01 03
Depozitarea controlata a deseurilor

In zona centralei cu biomasa si a complexului de sere se vor prevede locuri special
amenajate pentru depozitarea temporara a deseurilor. Depozitarea se va face selectiv
(menajere, ambalaje din plastic, deseuri metalice, etc.), iar deseurile vor fi predate
societatilor autorizate in preluarea si valorificarea acestora.
Pg.121/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
4.3 ATMOSFERA
- In perioada de constructie a planului:
Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor
de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de
operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. De
asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia
cartierului rezidential, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de
sulf si respectarea tehnologiei de constructie.
In perioada de constructie se vor utiliza urmatoarele utilaje :
1.Excavator Komatsu PC240LC-8Puterea motorului (kW/CP): 125/ 168
Greutatea operationala (kg): 24.200-26.300
Adancimea maxima de sapare (mm): 7.320
Capacitatea cupei (m): 0,55 1,89 - 1 BUC
2.Buldozer Komatsu D61 SERIA EX-23 SERIA PX-23
Puterea motorului (kW/CP): 126/169 126/169
Greutatea operationala (kg): 17.780 18.660 - 1 BUC.
3.Incarcator compact Komatsu WA100M-6-Puterea motorului (kW/CP): 66,2 / 89
Greutatea operationala (kg): 6875 7180
Capacitatea cupei (m): 1,25-1,80 - 2 BUC.
4.Basculanta Komatsu HD325-7Puterea motorului (kW/CP): 371/ 498
Sarcina maxima (kg): 36.500
Viteza maxima (km/ h): 70 - 1 BUC.
5.Buldoexcavator Komatsu WB97S-5Puterea motorului (kW/CP): 74/99,2
Greutatea operationala (kg): 8150
Viteza maxima de deplasare (km/h): 40
Capacitatea cupei (m): 1,03
Adancimea maxima de sapare (mm): 6465 - 1 BUC.
6.Vibrocompactor Marca Volvo, Model:SD77,Putere:74 kW,
Sarcina Utila: 7.5 tone,Numar de cilindri:1,Tractiune:roti
7.Autobasculanta MERCEDES BENZ Actros 4150 AK 8X8/4-Descriere: greutate
cu
ncrctura - 48000 kg, interax: 4800 mm,Motor: for - 503 c.p.(370 kW).
Axe: numr de axe - 4, formula roilor - 8x8.- 2 BUC.
8.Automacara
DEMAG AC 40-1:150 CP,Capacitatea de ncrcare :40000 kg
nlimea braului :31.2 m,vitez de deplasare - 80 km/h,Cutie de viteze: automat, Axe:
formula roilor - 6x6.- 1 BUC.
9.Statie betoane mobila tip M2200(F55-2200):Capacitate de productie: 25-45 m/ ora,Malaxor
pentru beton 2200 litri brut/1450 litri net,Patru buncare pentru
agregate fiecare cu
alimentator separat cu banda. - 1 BUC.
10.Tractor John Deere 7830 Autopower 200 CP.Tip traciune 4 WD. - 1 BUC.
Pentru transportul materialelor si al agregatelor,precum si al subansamblelor
centralei,panourilor fotovoltaice si fermelor de la complexul de sere se va folosi pe relatia
Tulcea-Sulina un remorcher cu cap.150CP ce va tracta cate doua gabare de transport cu
capacitatea de incarcare de 100 Tone.
Pg.122/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Conform Metodologiei Corinaire cantitatile de poluani emisi in atmosfer de la surse

mobile se calculeaz dup urmtoarea formul:
Q = f x V,
unde:
Q - cantitatea de poluant emis n atmosfer, pe tip de poluant, exprimat n
kilograme;
f - factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant n funcie de tipul de combustibil i
de tipul de surs mobil, exprimat n kg/litru de combustibil;
V - cantitatea de combustibil, exprimat n litri.
Factorii de emisie "f" utilizai pentru calcularea cantitilor de poluani emise n
atmosfer de la sursele mobile sunt urmtorii:
1. pentru surse mobile care utilizeaz motorin:
a) autoturisme, alte autovehicule cu masa total maxim autorizat mai mic sau
egal cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maini autopropulsate pentru lucrri i maini mobile
nerutiere) - (non Euro):
f = 0,0132 kg NOx/litru motorin;
f = 0,0006 kg SO2/litru motorin;
f = 0,0063 kg pulberi/litru motorin;
f = 0,0000028 kg poluani organici persisteni/litru motorin;
f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorin;
b) autoturisme, alte autovehicule cu masa total maxim autorizat mai mic sau
egal cu 3,5 t (inclusiv tractoare, maini autopropulsate pentru lucrri i maini mobile
nerutiere) - (Euro):
f = 0,0115 kg NOx/litru motorin;
f = 0,0006 kg SO2/litru motorin;
f = 0,0011 kg pulberi/litru motorin;
f = 0,0000028 kg poluani organici persisteni/litru motorin;
f = 0,000000008 kg cadmiu/litru motorin;
Consumul mediu de motorin pentru utilajele care vor fi utilizate la constructia
centralei cu biomasa , complexului de sere si a parcului fotovoltaic este cuprins intre 6 i 12
l/h/utilaj. Utilizand formula de calcul mentionat anterior se obtin : 0,0792 0,1584 g
NOx/utilaj , 0,00036-0,00072 g SO2/utilaj, 0,0378-0,0756 g pulberi/utilaj , 0,00001680,0000336 g poluani organici persistenti/utilaj i 0,000000048-0,000000096 g
cadmiu/utilaj .
Conform Ordinului MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului din
25/06/2002 privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de
evaluare a dioxidului de sulf, azot monoxidului de carbon, ,pulberilor in suspensie,
plumbului,benzenului i ozonului in aerul inconjurator ) , valorile limit sunt :
- pentru dioxid de sulf :
Valoarea limit orar pentru protectia snttii umane : 350 g/m3
- Valoarea limit zilnic pentru protectia snttii umane : 125 g/m3
- Valoarea limit pentru protecti ecosistemelor ( an calendaristic i iarna ) : 20
3
g/m
Pg.123/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
g/m3
- pentru dioxid de azot i oxizi de azot :

Valoarea limit orar pentru protecti snttii umane : 200 g/m3
- Valoarea limit pentru protectia ecosistemelor ( an calendaristic i iarna ) : 30
- pentru pulberi in suspensie PM10:
Valoarea limit orar pentru protectia snttii umane : 50 g/m3
- pentru monoxid de carbon :
- Valoarea limit pentru protectia snttii umane : 10 mg/ m3
- pentru benzen :
- Valoarea limit pentru protectia snttii umane : 5 g/ m3
- pentru plumb :
- Valoarea limit pentru protectia snttii umane : 0,5 g/ m3
Prin compararea valorilor obtinute cu concentratiile maxim admise se poate

concluziona c impactul gazelor de ardere de la motoarele utilajelor utilizate la constructia
investitiilor propuse prin PUZ vor fi nesemnificative . De asemenea , trebuie mentionat c
acest impact este diminuat de caracteristicile zonei (topografie, anotimp, vant etc.) ,de
distanta fat de surs (la aproximativ 100 m concentratiile de poluani scad la 10%) i de
faptul c utilajele nu functioneaz simultan.
Debarcarea materialelor se va face la debarcaderul prevazut in proiect,ca atare,acesta
se va construi primul.Vor urma Centrala Electrica cu Biomasa,Complexul de sere si Parcul
fotovoltaic.
A se avea in vedere ca perioada de functionare in regim normal,dar esalonat va fi de
circa 6 luni/utilaj/an(considerand program normal de lucru 8 ore/zi),cu o perioada de finalizare
a investitiilor astfel:
1.Debarcader:3 luni
2.CEB:24 luni
3.Complex sere:24 luni
4.Parc fotovoltaic:12 luni
- In perioada de functionare:
Gazele de ardere de la centrala de cogenerare ies din camera de ardere la aproximativ
900C si trec prin cazan generand abur supraincalzit. Apoi gazele de ardere trec prin sistemul
de filtrare si sunt evacuate prin cosul de fum.Toti parametrii referitori la emisiile de poluanti in
atmisfera vor fi masurati si monitorizati in permanenta la cosul de fum.
Ca varianta s-a ales instalatia de filtrare cu filtre saci de tip ,,maneca in material ryton, cu
tesut dublu. Acest tip de filtru acopera un domeniu foarte larg, atat in ceea ce priveste spectrul
granulometric cat si temperatura de lucru, fiind cel mai eficient sistem de indepartare a
Pg.124/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
particulelor uscate. Eficienta lor medie este foarte ridicata (=99.9%), in timp ce eficienta la
particulele sub 5m este apropriata de 100%.
Astfel, centrala electrica pe biomasa va fi echipata cu o instalatie de filtrare de tip filtru
cu saci filtranti, cu regenerarea (curatirea) elementelor filtrante cu aer comprimat.
Datele tehnice ale instalaiei de filtrare:
-
:110.000m3/h (67.790Nm3/h)
Capacitatea de filtrare gaze arse

Temperatura gazelor arse la intrare
Suprafata totala saci filtranti
Suprafaa filtranta efectiva
Numar saci filtranti
Module de filtrare
Numr de saci filtrani pe modul
Dimensiune sac filtrant:
Tipul sacului:
Material sac filtrant
Greutate (garmaj) tesatura
Viteza de trecere prin maneci
Consum de aer comprimat
Material colivie (sustinere sac)
Dimensiunea particulelor reinute
:170C
:2.025m2
:1.620m2
:750buc
:5buc
:150buc
:150x6.000mm
:mnec
:filtru Ryton cu tesatura Ryton
:550g/m2
:0,9m/min
:150Nm3/h la 4-6bar
:Fe vopsit prin cataforeza
:0,1100m
Performante instalatie de filtrare

Date la iesirea din filtru (tabelul nr.11):
Parametru
Capacitatea de incarcare filtru
U.M.
Capacitatea de fum filtrate
100%
25%
50%
75%
16.948
33.895
50.843
67.790
22.032
44.064
66.095
88.127
Kg/Nm
27.500
1.3
55.000
1.3
82.500
1.3
110.000
1.3
% Vol.
% Vol.
% Vol.
% Vol.
3
g/Nm
3
mg/Nm
12,02
6,36
11,3
70,3
10
0
11,69
6,26
11,99
69,99
4,85
0
11,75
6,06
12,34
69,84
3,75
0
8,73
11,55
14,50
65,21
3,75
0
Nm /h
Kg/h
3
m /h
Greutatea specifica a fumului
Compozitia fumului la iesire:
O2
H2O
CO2
N2
Pulberi
HCl
Pg.125/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
SO2
Concentratia maxima de poluanti la iesire
raportat la gaz uscat cu 11% O2
O2
H2O
CO2
N2
Pulberi
HCl
SO2
Temperatura fum
Temperatura de roua fum
Temperatura minima de functionare continua
min. 130 C
Temperatura maxima de functionare continua
Durata
Ore de functionare pe an
% Vol.
% Vol.
% Vol.
% Vol.
3
mg/Nm
3
mg/Nm
3
mg/Nm
C
C
11
0
11,23
79,42
< 10
<0
<0
170
< 110
11
0
8,92
79,34
< 10
<0
<0
170
< 110
11
0
8,67
79,58
< 10
< 10
< 50
170
< 120
11
0
8,16
79,83
< 10
< 10
< 50
170
< 120
120
180
12
8700
120
180
12
8700
120
180
12
8700
120
180
12
8700
mg/Nm
C
C
Luni
Instalaia de filtrare a gazelor arse este compus din:

- module de filtrare;
- plnii de captare cenu;
- sistem de evacuare cenu;
- containere mobile de colectare cenu;
- instalaie de dozare a varului (CaCO2);
- sistem de autocuraire a sacilor cu aer comprimat;
- panou de control i comand.
Serele si panourile fotovoltaice nu se constituie in surse de poluare a aerului.
Efectul produs de autovehiculele care vor asigura transportul persoanelor in cadrul
planului si mijloacele de transport navale care vor asigura aprovizionarea cu biomasa este
redus.
Pg.126/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
4.4.
BIODIVERSITATEA
Teritoriul RBDD se caracterizeaza printr-o diversitate deosebit de mare de elemente

areologice, atat din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cat si al repartitiei geografice
actuale a speciilor. Se poate aprecia ca, la originea diversitatii ridicate a florei si faunei
teritoriului RBDD, un rol important l-a avut pozitia geografica sud-est-europeana, apropiata de
refugiile postglaciare mediteraneene, precum si influentele refugiilor estice, mai pronuntate
decat in teritoriile central-europene. De asemenea, o importanta influenta a avut si specificul
genezei Deltei Dunarii.
Sub aspect biogeografic, teritoriul RBDD se afla situat in marea regiune palearctica (ce
cuprinde intreaga Europa, partea de nord a Africii si Asia fara India si Indochina), subregiunea
euromediteraneana.
Sub aspect fitogeografic se incadreaza in provincia danubiano-pontica, formand o
unitate proprie, si anume districtul Delta Dunarii (V. Ciocarlan, 1994).
Sub aspectul zoogeografic al faunei de apa dulce, subregiunea euromediteraneana
este divizata in provincia ponto-caspica, districtul nord-ponto-caspic, iar in ceea ce priveste
Marea Neagra, aici se intalnesc specii apartinand atat regiunilor marine litorale cat si celor
pelagice (P. Banarescu, N. Boscaiu, 1973).
Conceptul si denumirea de rezervatie a biosferei a fost promovat in 1971 sub auspiciile
UNESCO. Prin acest concept se are in vedere conservarea unor zone natural caracteristice,
ecosisteme reprezentative cu resurse genetice, capabile de mentinere si extindere a unor
specii de plante si animale pe cale de disparitie sau in pericol.
Spre deosebire de alte arii protejate, rezervatia biosferei nu este destinata unei protectii
exclusive, ci are mai multe scopuri si anume: conservarea ecosistemelor si folosirea
echilibrata a resurselor naturale regenerabile; pastrarea formelor traditionale de activitate
economica ce nu contribui ela prodeucerea de dezechilibre ecologice; cercetarea si
supravegherea continua a componentelor ecosistemelor protejate; informarea si educarea
populatiei privind valoarea stiintifica si necesitatea conservarii si protejarii speciilor de plante si
animale, a peisajelor respective; integrarea in reteaua mondiala de arii protejate si schimbul de
informatii asupra valorii stiintifice si starii acestora; integrarea activitatilor economice din
perimetrul rezervatiei biosferei in asa fel incat acestea sa nu produca dezechilibre ecologice;
armonizarea intereselor populatiei autohtone cu obiectivul fundamental al rezervatiei biosferei
conservarea.
Conceptul de rezervatie a biosferei are in vedere trei legaturi si combinatii
sinergice:conservare, dezvoltare si logistica.
Rolul de conservare in rezervatia biosferei, care este obiectivul principal si se exercita prin
aria de protectie integrala, trebuie sa fie bine definit pentru a se asigura cu exigenta conditiile
si procesele ecologice corespunzatoare.
Rolul logistic al rezervatiei biosferei are mai multe fatete, dar dintre acestea cercetarea
stiintifica si monitoring-ul componentelor protejate sunt cele mai importante pentru integrarea
in reteaua internationala de arii protejate.
Rolul dezvoltarii depinde mult de contextul socio-cultural al populatiei autohtone. In orice
Pg.127/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
situatie trebuie gasite modalitati de cointeresare a populatiei locale pentru practicare
acelormetode si folosirea acelor utilaje care sa duca treptat la refacerea unor echilibre
ecologicederanjate.
Plecand de la cele trei combinatii sinergice, modelul de organizare teritoriala a rezervatiei
biosferei Delta Dunarii cuprinde:
- zone strict protejate : 18 zone ce ocupa o suprafata totala de 50 600 ha (8,7% din suprafata
rezervatiei). Acestea sunt protejate in mod obligatoriu si reprezinta esantioane foarte putin
deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre si acvatice din rezervatie. In
aceste zone este interzisa orice activitate economica si sunt permise numai activitati de
cercetare stiintifica si monitoring;
- zone tampon au fost stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrala. Ele ocupa o
suprafata totala de 223 300 ha (38,5% din suprafata rezervatiei) si au fost desemnate pentru
atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate. Aici este admisa desfasurarea
anumitor activitati de valorificare limitata a resurselor regenerabile astfel incat sa nu se
produca o presiune antropica asupra ariei strict protejate.
- zonele economice ( de dezvoltare durabila ) acopera o suprafata totala de 306 100 ha
(52,8% din suprafata rezervatiei). Ele cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie,
terenuri indiguite pentru folosinta agricola, piscicola si silvica si terenuri pe care sunt
amplasate asezari umane. Aici se pot practica activitati economice, in anumite conditii.
Zona studiata este inclusa in ZONA ECONOMICA a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Delta Dunarii si Complexul RazimSinoie din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este un sit
important ce include si o mare parte a zonei costiere romnesti si grindurile de origine marina
din zona complexului lagunar. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, una dintre cele mai mari
zone umede din Europa (4152 km2, din care 3446 km2 pe teritoriul Romniei) este declarata
sit Ramsar incepnd din anul 1990 si sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural din anul
1991. Principalul factor de risc la adresa biodiversitatii il reprezinta omul care prin dorinta de
satisfacere a nevoilor sale economice provoaca adesea daune iremediabile mediului
inconjurator. Asa cum este stipulat si in articolele Conventiei privind Diversitatea Biologica,
protectia si conservarea biodiversitatii nu exclude dezvoltarea economica; aceasta insa trebuie
sa tina cont de folosirea durabila a componentelor sale.
Odata cu distrugerea sau alterarea habitatelor naturale, declinul biodiversitatii devine un
proces dificil de controlat, care nu poate fi remediat dect cu resurse umane si financiare
importante, orientate in primul rnd spre procesele de restaurare si repopulare a habitatelorcu
specii de flora si fauna salbatica.
Starea de conservare a sitului este una buna, comparativ cu momentul de desemnare a
sitului Natura 2000, amenintari asupra sitului sunt date de includerea in sit a
comunitatilorumane in numar mare si de lipsa epurarii apelor uzate. O alta modificare posibila
pe viitoreste aceea legata de abandonarea practicilor traditionale de utilizare durabila si
traditionala a terenurilor.
In Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se precizeaza: Situatia
ecologica a Deltei Dunarii poate fi considerata , in prezent intr-o stare de echilibru . Acest
echilibru poate fi deranjat de o serie de factori interni sau externi.
Dintre factorii interni, trebuie menionat pericolul creterii presiunii antropice asupra
ecosistemelor naturale, presiune ce poate fi materializat n tendina de supraexploatare a
Pg.128/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
resurselor naturale n general i a celei piscicole, n special, dar i n tendina actual de
dezvoltare a turismului cu toate componentele sale: dezvoltarea construciilor, dezvoltarea
activitii de transport, dezvoltarea serviciilor, creterea volumului de deeuri, etc. n categoria
factorilor externi, sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului ecologic, situate n afara
Rezervaiei: lipsa staiilor de epurare a marilor aglomerri urbane (Bucureti, Galai-Brila,
Tulcea), funcionarea marilor uniti industriale fr soluionarea rapid a problemelor de
epurare a apelor i a aerului (Combinatul Siderurgic Galai, unitile industriale situate pe
platforma de Vest a municipiului Tulcea) , dezvoltarea activitilor de agricultur cu potenial de
cretere a aportului de nutrieni n ap, dezvoltarea transportului naval pe Dunre, etc .
Referitor la starea de conservare a sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii, in conformitate cu
O.M.nr. 1964/2007, modificat si completat prin Ordinul nr. 2387/2011, putem mentiona ca in
ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgalasi macrofitica ce constituie producatorii
primari, precum si multe specii de protozoare,asigura continuitatea consumatorilor animali
pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lantului trofic.Datorita cresterii, n
ultimeledecenii, a gradului de poluare a bazinului dunarean si, n special, aportul crescut de
nutrienti (azot si fosfor), microalgele, mai ales cele dingrupul cianoficeelor (albastre), care n
sezonul cald acopera majoritatea suprafetelor lacustre din ntreg teritoriul RBDD, imprimnd
circuituluimateriei vii si moarte un sens nedorit si anume, diminuarea pna la disparitie a
numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematicepreferate de catre consumatorii acvatici
si a unor specii si asociatii de plante acvatice superioare.
n consecinta, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum si deplasarea
acestora n sensul popularii bazinelor eutrofe cu speciicare au un spectru mai larg de
adaptabilitate (euritope), ca de exemplu pesti de talie micasi cu valoare economica mai redusa
(babusca,biban, caras, oblet), iar ceilalti cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de
stenotopie au parasit n cea mai mare parte aceste zone(stiuca, somn, crap etc.), unele specii
fiind, n prezent, periclitate pe ntreaga suprafata a RBDD (caracuda, linul, vaduvita).
n ecosistemele terestre ramase n regim natural, mult mai reduse n suprafata dect n
trecut, lanturile trofice au avut mai putin de suferitdect n cele acvatice. Din analiza efectelor
poluante produse de navele n mars sau n stationare, pe bratele Dunarii(Chilia, Sulina,
SfntuGheorghe), ct si pe canalele interioare deltei a rezultat ca principalul produs poluant
este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina,combustibilii lichizi usori si grei, pacura si
uleiurile), att ca urmare a procesului de ardere, ct si prin prelingerea lor din tancuri,
rezervoare,instalatii. Circulatia navelor provoaca modificari semnificative asupramalurilor
canalelor prin fenomenele de suctiune si de val,precum si producerea de zgomote si vibratii
care afecteaza fauna, n special, nperioada de cuibarire si hranire.
Referitor la starea de conservare a sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul RazimSinoie in conformitate cu HG 1248/2007 modificata si completata prin HG 971/5.10.2011,
putem mentiona in ceea ce privete posibilele vulnerabiliti ale sitului, ca acestea sunt
reprezentate de braconaj, turismul in masa, industrializarea si extinderea zonelor urbane,
distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjareapasarilor in timpul cuibaritului (colonii),
a perioadelor de migratie si iarna (aglomerari ale speciilor de pasari acvatice), intensificarea
agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale n agricultura
intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva achimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu
utilaje si masini, schimbarea habitatului semi-natural (fnete, pasuni) datorita ncetarii
Pg.129/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
activitatiloragricole precum cositul sau pasunatul, arderea vegetatiei in timpul cuibaritului si al
migratiei, nmultirea necontrolata a speciilor invazive, electrocutarea si coliziunea cu liniile
electrice, amplasarea de generatoare eoliene, nmultirea necontrolata a speciilor invazive,
defrisarile,taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari,
taierile selective ale arborilor n vrsta sau a unor specii, mpaduririle zonelor naturale sau
seminaturale (pasuni, fnete etc.)
Zona studiat este un ansamblu de incinte ndiguite care are la origine foste zone
mlstinoase, ndiguite n trecutul trii noastre de dinainte de 1990 pentru a creste suprafata
agricol a trii si care a suferit un proces de salinizare ( exces de nutrienti-sruri n volumul
edafic util , care a fcut imposibil practicarea agriculturii n ultimii 10 ani, fiind utilizat doar
ca psune.
Excesul de minerale si ncetarea activittii agricole au determinat un proces de pionierat de
instalare a vegetatiei naturale ncepnd cu plantele segetale si ruderale ( n stadiul de
prloag a terenului) si apoi trecnd la instalarea speciilor spontane halofile sau care pot
tolera o salinitate crescut a solului .
Ca urmare a presiunilor antropice cauzate n principal de depsirea capacittii de
regenerare a vegetatiei fat de activitatea de psunat cu animale domestice , a conditiilor
pedoclimatice limitative , vegetatia descris nu contine, la cele mai multe asociatii descrise
in urma realizrii releveelor fitocenotice din teren, toate elementele standard descrise n
covorul vegetal al Romniei fiind asociatii ,,partiale'' si nu tipice.
Cele 3 loturi concesionate de SC Acva Europe Engineering au o vegetatie cu acoperire
redus pe suprafete importante, n special n loturile 1 si 2 dinspre orasul Sulina, ca urmare
a suprapsunatului, aspectul general fiind unul de islaz trlit, cu vegetatie n care n multe
zone din portiunile centrale ale acestor loturi se mai pot observa doar fragmente ale
plantelor componente.
Urmare a celor descrise mai sus, n urma investigatiilor din teren efectuate in zona de
interes, (pe amplasament) nu au fost identificate potentiale efecte negative ale activittii
planului asupra unor specii de plante si habitate protejate.
Pe amplasament exist specii halofile care ns nu sunt n asociatie cu alte plante
diferentiatoare sau nsotitare descrise n nomenclatorul asociatiilor identificate n Romnia
pentru a ncheia asociatii tip care s formeze habitate protejate prin Reteaua Natura 2000.
Pe o suprafat de 2,52 ha (1,93 ha lotul 3 si 0,59 ha lotul 2) din totalul de 88 ha avem
prezente n vegetatie plante care s-ar putea asocia in mod artificial la o asociatie partial de
Hordeetum hystricis Wendelbg 1943 care este incomplet prin numrul de specii
caracteristice inventariate (codul 395 pe harta asociatiilor realizat cu ocazia deplasrilor pe
amplasament), neexistand alte specii indicatoare si cu atat mai putin asociatii caracteristice
habitatului prioritar.
Aceasta potentiala asociatie fiind marginala la loturile concesionate care o includ,
comparnd cu proiectele de amplasare a obiectivelor (cldiri, echipamente, drumuri) pe cele
doua loturi (2 si 3) se observa ca speciile nu vor fi inhibate n dezvoltarea natural, fiind
distribuite n perimetru liber de elemente antropice.
Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte integranta a
proiectului analizat, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora simultan cu
implementarea proiectului tehnic.
Pg.130/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pe termen scurt efectele negative asupra florei, n limite admise, se vor exercita n
perioada de construire a cladirilor centralei, a drumurilor si la amplasarea echipamentelor.
Pe termen mediu si lung efectele vor fi diminuate prin regenerarea florei afectate n
perioada de constructie pe circa 45 % din suprafata proiectului care nu va fi acoperit cu
echipamente, materiale, cldiri sau drumuri temporare.
Impactul rezidual dup aplicarea msurilor de minimizare a impactului negativ stabilit n
prezentul plan va fi complet nlturat la nchiderea proiectului cnd flora se va reface complet
cu elemente spontane n cel mult 3 ani de la dezafectarea cldirilor si echipamentelor.
n perimetrul analizat se remarc prezenta unui numr foarte mic de specii pe aceste terenuri
antropizate, cu vegetatie suprapsunat .Perimetrul proiectului nu constituie habitat propice
pentru adpost, hran sau reproducere pentru speciile din componenta faunistic ca urmare a
compozitiei vegetale din acest perimetru si starea de degradare a asociatiilor vegetale
coroborat cu circulatia animalelor domestice n zon. Speciile identificate n perimetrul
concesionat sau imediata vecintate sunt specii comune din Ordinul Passereiforme, foarte
putine la numr folosind vegetatia din loturile monitorizate doar pentru odihn sau cutnd
hrana format din insecte din zona de uscat .
Majoritatea speciilor de psri au fost identificate in vecintatea de sud a perimetrului
concesionat n stufris sau pe canalul de centur sau au fost vzute n zbor, tranzitnd zona.
Prin specificul activittilor de amplasare a centralelor nu vor fi afectate populatiile speciilor
mentionate arealul ocupat cu aceste echipamente nefiind biotopuri importante de hran sau
adpost iar tranzitia aerian se va putea face fr nici un impediment cauzat de
echipamentele tehnice sau de depozitele de biomas.
Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dunarii si
ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, precum si a RBDD- nu va fi afectata
de planul propus deoarece:
1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes
comunitar;
2. NU se fragmenteaza habitatele de interes comunitar;
3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de
conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar;
4. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor
naturale protejate de interes comunitar.
4.5. MEDIUL SOCIO-ECONOMIC
Activitatile care se va desfasura pe amplasament vor fi cea de producere energie electrica
din biomasa si energia solara , precum si cea de cultivare a legumelor ( in cadrul complexului
de sere).
SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL, prin implementarea planului, doreste sa
imbunatateasca situatia existenta si nivelul de trai al comunitatii locale, prin valorificarea
resurselor existente ( resurse naturale biomasa si energia solara, resurse umane) .
Din punct de vedere al fortei de munca se va constata o crestere a angajatilor din randul
localnicilor in etapele de constructie si functionare. De asemenea, lucrarile de constructie,
materiile prime (piatra, betoanele necesare) vor fi realizate cu societati din judetul Tulcea.
Pg.131/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Cresterea numarului de angajati va determina o crestere a nivelului de trai si a
calitatii vietii in zona si se vor mari contributiile la bugetul de stat prin taxele si impozitele
platite cu salariile angajatilor .
Prin refacerea drumurilor de acces in zona de interes si a drumurilor de exploatare
se va imbunatati infrastructura din amplasamentul studiat.
4.6. PEISAJUL
Amplasamentul celor trei obiective se va face intr-un teren relativ plan, iar obiectele
care se vor construi, mai ales centrala de cogenerare vor influenta peisajul vazut din zona
canalului de centura. Serele si parcul fotovoltaic nu au inaltimi mari si nu vor afecta peisajul.
Se propune ca perimetral, in tot complexul de obiective sa se amenajeze o plntatie de
aliniament cu specii specifice zonei.
n perioada de construcie, n peisaj vor aprea drumuri interioare, utilaje de construcii,
componente ale ansamblului i diverse materiale. Pe msura avansrii lucrrilor, vor fi
montate echipamentele i se vor consuma materialele. La finalizarea lucrrilor vor fi efectuate
amenajri de teren i vor fi retrase utilajele astfel nct terenul s fie readus pe ct posibil la
starea anterioar.
Pg.132/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU

PROGRAM
ntr-un ecosistem plantele au rolul principal de a produce biomas, astfel alimentnd
celelalte componente biotice ale ecosistemului cu materia prim necesar desfurrii
activitilor vitale. Prin importantul aport de biomas pe care l aduc n ecosistem, plantele, au
un rol esenial n succesiunea ecologic determinnd evoluia ecosistemelor. Pentru studiul
evoluiei unui ecosistem, determinant este studiul evoluiei asociaiilor vegetale existente ntr-o
perioad de timp n acel ecosistem, asociaiile vegetale reflectnd condiiile abiotice existente
n acel ecosistem de-a lungul acelei perioade de timp.
Evoluia asociaiilor vegetale poate fi influenat de factori naturali i de factori antropici.
Factorii naturali sunt reprezentai de calamitile naturale, secetele prin temperaturi ridicate i
lipsa precipitaiilor mai mult timp, etc. Perturbaiile antropice sunt rezultatul activitilor umane
desfurate n ecosistemul respectiv dar i n zonele nvecinate i sunt reprezentate n special
de: poluarea cu substane chimice care pot accelera sau inhiba dezvoltarea plantelor, de
lucrri de mbuntiri funciare ce pot schimba circuitele naturale ale substanelor nutritive i
de utilizarea necorespunztore a unor resurse naturale existente n ecosistem.
Relaiile structurale i funcionale care creaz i menin integritatea ariilor naturale sunt
reprezentate de echilibrul dintre biotop, reprezentat de totalitatea factorilor abiotici (factorii
geologici (solul, rocile), factori geografici (altitudine, longitudine, latitudine), factori mecanici
(flux, reflux, cureni, cutremure), factori fizici (temperatur, lumin, ap, aer) i factori chimici
(compoziia aerului, a apei, a solului) i biocenoz (ce reprezint ntreaga diversitate
elementelor vii, precum flora i fauna, dar i relaiile acestora intra i interspecifice).
Funciile habitatului identificat n zona de studiu pentru speciile de interes comunitar au fost
descrise la capitolele anterioare, unde s-au detaliat preferinele speciilor de interes comunitar
pentru acest tip de habitat identificat. De asemenea, n funcie de suprafaa acestuia precum i
de amplasamentul su, s-au detaliat particularitile care au stat la baza densitii i distribuiei
restrnse a speciilor de interes comunitar n cadrul habitatului de pajiste si drumuri de
exploatare identificat n zona de studiu.
O mare parte din suprafata deltei apartine Administratiei Rezervatiei Delta Dunarii.
Suprafetele de pasunat si cele agricole apartin comunitatilor locale, n rest, situatia sprafetelor
concesionate nu se cunoaste n detaliu. Padurile si plantatiile, constituie n majoritate fond
forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Directia Silvica.
Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea siturile ROSPA
0031 Delta Dunrii Complex Razim Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunrii sunt asigurate de
heterogenitatea specific din acest biom unic Delta Dunrii. Prin urmare, activitatea antropic
din aceste terenuri ndiguite din zona proiectului analizat reprezint 0,01 din suprafata siturilor
ce le includ si nu poate genera o fragmentare de habitate sau distruge relatiile structurale sau
functionale din cadrul siturilor care s-au format n mii de ani si nu va periclita integritatea
acestora.
Pe amplasamentul strict al planului nu este prezent nici un tip de habitat de interes
conservativ care s fie protejat prin Directiva Habitate n cadrul reelei Natura 2000 sau
protejat la nivel national/international.
Pg.133/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Referitor la speciile de plante enumerate n Anexa II a Directivei Habitate menionm c n
conformitate cu Fia standard a ROSCI 0065 Delta Dunarii, aprobat ca anex la Ordinul
MMDD nr. 1964/2007, modificat si completat prin Ordinul nr. 2387/2011, n zona planului
propus nu au fost identificate specii de interes conservativ la nivel european.
In perimetrul de studiu, pe lng factorii naturali, activitatea antropic este data de
activitatea de crestere a animalelor suprapsunatul cu animale domestice si cositul
vegetatiei n scopul asigurrii furajelor pentru perioada de iarn.
Capacitatea de regenerare a vegetatiei fat de activitatea de psunat cu animale domestice
este depsit si acest aspect, coroborat cu conditiile pedoclimatice limitative, face ca
vegetatia descris s nu cuprind toate elementele standard descrise n covorul vegetal al
Romniei.
De aceea, n cadrul releveelor descrise cu ocazia deplasrilor din teren se observ c sau identificat n unele zone ale celor 3 loturi de teren incluse n perimetrul proiectului
,,reprezentanti ai unor asociatii vegetale si nu asociatii distincte, fragmentarea asociatiilor si
mentinerea lor ntr-un ritm de evolutie foarte inceat spre o compozitie tipic, natural, fiind
cauzat de presiunile antropice mai sus amintite.
Dispunerea speciilor este una caracteristic incintelor antropizate prin ndiguire si
construire de canale colectoare de drenare a fostelor terenuri mlstinoase din Delta Dunrii.
Cele 3 loturi au o vegetatie cu acoperire redus n special n loturile 1 si 2 dinspre
orasul Sulina ca urmare a suprapsunatului, aspectul general fiind unul de islaz trlit, cu
vegetatie n care n multe zone din portiunile centrale ale acestor loturi se mai pot observa
doar fragmente ale plantelor componente .
Considerm c atingerea unei structuri naturale tipice a asociatiilor vegetale din incinta
ndiguit n care s-a efectuat studiul nu este posibil dect partial deoarece avem deja un
ecosistem antropizat prin psunat cu animale domestice si prin modificarea cu mai bine de 30
ani n urm a circuitelor naturale de materie, informatie si energie prin ndiguire si drenarea
apei prin canale colectoare spate pentru a mri suprafata agricol.
Dar heterogenitatea specific poate creste prin reducerea sau stoparea suprapsunatului ceea
ce va determina cresterea numrului de specii si a numrului de indivizi a speciile importante
de interes conservativ n populatiile vegetale din zona studiat.
Pajistea suprapsunat cu smocuri de iarb rare, cu aspect desertic n mijlocul loturilor
de teren, n special cele dou (loturile 2 si 3 ) dinspre orasul Sulina, a cauzat si o prezent
foarte slab a speciilor faunistice, acestea fiind identificate mai mult n tranzitie pe terenul sau
spatiul aerian al terenului pe care se va realiza proiectul analizat n prezentul studiu.
Actiunile de antropizare a zonei studiate nu afecteaz ns specii sponatane de interes
conservativ iar fenomenul de fragmentare al asociatiilor vegetale se manifest doar local n
incinta ndiguit, fr a afecta zonele naturale situate la sud de Canalul de centur 4 Sulina,
spre balt.
n urma implementrii programului de monitorizare a speciilor de psri s-a putut realiza un
tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. n acest sens, s-au identificat n total 45 de
specii de psri care sunt mprite n urmtoarele categorii:
Pg.134/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
1. Psri oaspei de var: din cadrul acestei categorii au fost identificate 21 de specii de
psri, dintre care doar 4 specii sunt prezente ca i psri cuibritoare n zona de studiu. Din
totalul celor 21 de specii oaspei de var identificate, 9 specii se regsesc n Anexa 1 a
Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, ns dintre acestea nicio specie nu este prezent ca
i pasre cuibritoare n zona de studiu, toate fiind doar psri care tranziteaz zona de studiu
n traseul lor de la locurile cuibrit ctre locurile de hrnire i invers, sau ntre diferite locuri de
hrnire, zona de studiu nefiind nici zon de cuibrit nici de hrnire pentru aceste specii.
Distribuia acestor 21 de specii de psri oaspei de var este evideniat i n graficele de mai
jos:
Series1,
Alte
specii,
10, 53%
Series1,
Specii din
Anexa 1,
9, 47%
Graficul 1 Ponderea speciilor oaspei de var funcie de gradul de protecie
Series1
, Specii
cuibari
toare
Series1
, Specii
necuib
aritoa
Graficul 2 Ponderea speciilor cuibritoare din totalul speciilor oaspei de var
Graficul 3 Abundena speciilor din Anexa 1 a Directivei Psri din totalul speciilor cuibritoare
2.
Psri sedentare: din cadrul acestei categorii au fost identificate 20 de specii,
dintre care doar 4 specii sunt prezente i ca psri cuibritoare n zona de studiu. De
asemenea, din totalul celor 20 de specii sedentare, o singur specie se regsete n Anexa 1
a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, ns nu este prezent ca i pasre cuibritoare n
Pg.135/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
zona de studiu,toate fiind n exclusivitate doar psri care tranziteaz zona de studiu n traseul
lor de la locurile cuibrit ctre locurile de hrnire i invers, sau ntre diferite locuri de hrnire,
zona de studiu nefiind nici zon de cuibrit nici de hrnire pentru aceste specii. Distribuia
acestor 20 de specii sedentare este evideniat i n graficele de mai jos:
Series1,
Specii din
Anexa 1,
1, 5%
Series1,
Alte
specii, 19,
95%
Graficul 4 Ponderea speciilor sedentare funcie de gradul de protecie
Series1,
Specii
cuibaritoar
e, 4, 20%
Series1,
Specii
necuibarit
oare, 16,
80%
Graficul 5 Ponderea speciilor cuibritoare din totalul speciilor sedentare
Graficul 6 Abundena speciilor din Anexa 1 a Directivei Psri din totalul speciilor
sedentare cuibritoare
3. Psri de pasaj: din aceast categorie au fost identificate 4 specii exclusiv de pasaj,
dintre care o specie se regsete n Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. Pe
lng aceste specii prezente n cadrul zonei de studiu ca i specii exclusiv de pasaj, pe
perioada migraiei au mai fost observate efective reduse al unor specii de psri care
Pg.136/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
cuibresc n Delta Dunrii, i care au nceput s migreze. Din totalul celor 32 de specii pentru
care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim Sinoie este important
ca zon de migraie, doar 2 specii au fost identificate ca specii de pasaj, i anume cormoranul
mic (Phalacrocorax pygmeus) i cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), doar primul fiind
cuprins n Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, ns ambele specii avnd o
larg rspndire n Delta Dunrii, fiind printre cele mai comune specii de psri, putnd fi
observate n orice parte a deltei. De asemenea, numrul exemplarelor care au tranzitat zona
de studiu ca psri de pasaj a fost n medie de10-15 exemplare/zi, fiind astfel nesemnificativ
comparativ cu populaiile totale ale acestor specii. Celelalte 4 specii de pasaj identificate n
cadrul zonei de studiu nu sunt cuprinse n lista speciilor pentru care situl Natura 2000 ROSPA
0031 Delta Dunrii i Complexul Razim Sinoie este important ca zon de migraie, existnd
alte zone care se intersecteaz cu culoarele principale de migraie ale acestor specii. Mai jos
sunt evideniate grafic particularitile acestor specii de pasaj:
Series1,
Specii din
Anexa 1,
1, 20%
Series1,
Alte
specii, 4,
80%
Graficul 7 Ponderea speciilor exclusiv de pasaj funcie de gradul de protecie
Series1,
Specii
de
Series1,
Specii
de
Graficul 8 Ponderea speciilor de pasaj importante pt situl ROSPA 0031 n cadrul zonei de studiu
Pg.137/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL

NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE
PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE
ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE
MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Ca si tara membra a Uniunii Europene, Romania a fost obligata prin procesul de aderare sa
asigure transpunerea reglementarilor europene (directive si regulamente), privitoare la
protectia mediului. La elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-a tinut cont de toate prevederile
legislative privind protectia mediului.
Privind relevanta PUZ pentru integrarea consideratiilor de se fac urmatoarele precizari:
- propunerile de amenajare - dezvoltare urbanistica, facute in PUZ se inscriu in
prevederile PUG si al Regulamentului aferent acestuia;
- realizarea PUZ va avea un impact social si economic pozitiv datorita crearii de noi
locuri de munca prin promovarea unor noi servicii si activitati comerciale in zona.
Riscuri naturale, inundatii masive, alunecari de teren, seism, nu au fost identificate pentru
amplasamentul vizat. Riscurile antropice nu pot fi supuse analizei atata timp cat nu exista
activitati simple sau complexe generatoare de riscuri pe amplasament sau in zone le
invecinate.
Orice interventie antropica in mediu are repercursiuni asupra acestuia. Obiectivul propus prin
prezentul proiect este un ansamblu omogen de amenajari si constructii functionale al caror
specific de activitate este neagresiv fata de factorii de mediu apa, aer, sol, subsol si asezari
umane, in conditiile unei exploatari corecte. Nu se pune problema emanatiilor nocive, nu se
produc noxe si deseuri periculoase pentru mediu. In consecinta, aspectele de protectia
mediului se rezuma la rezolvarea utilitatilor de asa maniera incat sa nu afecteze integritatea
factorilor de mediu, conform celor propuse la capitolele respective, folosind instalatii, retele,
echipamente, utilaje ale caror caracteristici sunt compatibile cu normele de protectia mediului
si la administrarea corespunzatoare a ansamblului din punct de vedere al curateniei si igienei
publice.
Diminuarea pana la eliminare a surselor potentiale de poluare se poate face optand partial
sau integral pentru solutii alternative de energie utilizata.
Prevenirea producerii riscurilor naturale: in zona amplasamentului nu exista factori de risc
natural major.
6.1. Obiective de protectie a mediului

Datorita pozitiei zonei studiate fata de ariile naturale protejate (ROSCI 0065 Delta Dunarii,
ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii),
este importanta in implementarea planului stabilirea obiectivelor de protectie a mediului la nivel
local.
Locatia se afla in Zona Economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Locatia nu se afla
intr-o zona tampon si nici intr-o zona de protectie integrala.
Pg.138/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Administrarea ROSCI 0065 Delta Dunarii si a ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul
Razim-Sinoie este ncredintata - A.R.B.D.D.- Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
Exista Planuri de management ale siturilor si acestea se aplica.
Potrivit Legii nr. 82/1993, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) are ca
obiective principale n gestionarea ecologica a teritoriului rezervatiei conservarea si protejarea
patrimoniului natural cu valoare stiintifica deosebita si promovarea utilizarii durabile a
resurselor productivitatii ecosistemelor naturale, reconstructia ecologica a unor habitate
deteriorate prin amenajarile realizate nainte de 1989. Planul de management discutat si
aprobat de Consiliul stiintific al RBDD contine 35 obiective si 87 proiecte, grupate n patru
categorii si anume:
- Obiective generale privind redresarea starii ecologice a RBDD, cadrul legislativ si a unor
forme de cooperare si promovare a rezervatiei;
- Obiective privind utilizarea economica durabila a spatiului RBDD si folosirea resurselor
naturale (agricultura fara ngrasaminte chimice si pesticide, folosirea resurselor naturale stuf,
papura, lemn, fauna piscicola, ornitologica si mamifere, ecoturism);
- Obiective si activitati n zona tampon care sa contribuie la reducerea presiunii antropice
spre zonele cu protectie integrala si reabilitarea habitatelor degradate anterior;
- Obiective referitoare la zonele cu protectie integrala, cum ar fi mbunatatirea calitatii apei,
cercetare si monitoring asupra biodiversitatii pentru conservarea si protectia ei.
Acest plan de management a fost pus n aplicare si se deruleaza de catre ARBDD, cu
participarea INCD-DD, Tulcea, a altor institute de cercetare, universitati, companii specializate
(Apele Romne, Romsilva), societati comerciale, Consiliului Judetean Tulcea si cu sprijinul
nedimensionat al populatiei locale (Obiectivele de management pentru conservarea
biodiversitatii si dezvoltarea durabila n Rezervatia Biosferei Delta Dunarii din Romnia, 1995,
P. Gstescu, 1996).
Printre obiectivele cu caracter permanent mentionam:
- modelarea si mbunatatirea regimului hidrologic;
- cunoasterea functionarii ecosistemelor;
- cunoasterea biodiversitatii;
- supravegherea proceselor morfologice costiere;
- valorificarea durabila a resurselor naturale regenerabile si reglementarea activitatilor
economice, cu deosebire a celor traditionale;
- reconstructia ecosistemelor deteriorate;
- evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare si a hazardelor naturale si antropice;
- dezvoltarea sistemului informational si a monitoringului integrat;
- informarea si educatia ecologica a publicului si a populatiei locale;
- conservarea si valorificarea specificului etno-cultural a populatiei locale;
- cooperarea cu organizatiile interne si internationale.
Pentru conservarea biodiversitatii au fost elaborate si sunt n curs de realizare planuri
speciale de management pentru 7 zone cu regim de protectie integrala si anume: Rosca
Buhaiova, Periteasca Leahova, Letea, Caraorman, Raducu, Capul Dolosman, Rotundu.
Principalele atributii ale ARBDD:
Exercitarea atributiunii de autoritate de mediu pe ntreg teritoriul rezervatiei este forma prin
care ARBDD controleaza desfasurarea activitatilor economice si sociale, urmarind ca acestea
Pg.139/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
sa se desfasoare n conditiile protectiei mediului nconjurator, a eliminarii mpactului antropic
asupra ecosistemelor naturale deltaice:
- Evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizeaza cercetarea stiintifica,
asigura masurile necesare conservarii si protectiei genofondului si biodiversitatii;
- Identifica, delimiteaza si propune delimitarea si declararea zonelor functionale;
- Stabileste si aplica masurile de reconstructie ecologica a ecosistemelor deltaice;
- Evalueaza starea resurselor naturale si nivelul de valorificare a acestora, n acord cu
capacitatea de suport a ecosistemelor;
- Exercita atributiunile de autoritate de mediu n perimetrul rezervatiei;
- Sprijina si protejeaza activitatile economice traditionale ale populatiei locale;
- Avizeaza planurile de amenajare a teritoriului
Elaborarea planurilor de management al Rezervaiei a fost precedat de Seminarul
Internaional pentru managementul Rezervaiei, desfurat n 1991 la Uzlina, n Delta Dunrii.
Participarea internaional deosebit la acest seminar a contribuit la stabilirea Obiectivelor
Strategice pentru managementul Rezervaiei. Au fost stabilite 14 obiective strategice pe
termen mediu i lung, grupate n 7 teme principale, teme i obiective care s-au regsit i n
planurile de management elaborate ulterior.
Primul plan de management al Rezervaiei a fost elaborat n perioada 1993-1994 cu sprijin
internaional, financiar i consultativ i a fost implementat n perioada 1995-2001.
Acesta cuprindea un numr de 35 de obiective grupate n 4 teme principale: Obiective cu
caracter general, obiective cu caracter economic, obiective pentru zonele tampon i obiective
pentru zonele strict protejate.
n cursul anului 2001, obiectivele planului de management au fost revizuite i completate,
rezultnd al doilea plan de mangement, pentru perioada 2002 -2006 perioad prelungit cu
nc un an, n 2007.
Urmatorul Plan de management elaborat pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a cuprins
obiective i msuri organizate ntr -un program de aciuni planificate pentru perioada 20082012 i care au constituit un instrument de lucru att pentru administraia Rezervaiei ct i
pentru cei care doresc s desfoare activiti pe teritoriul Rezervaiei. Condiiile n care se
vor desfura principalele activiti n perimetrul Rezervaiei sunt cuprinse n Regulamentul
Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii. Facem precizarea ca acest ultim plan nu a mai fost
actualizat (dupa 2012) si nici nu a fost aprobat conform legislatiei.
n urma unui proces de analiz a modului n care au fost realizate obiectivele de
management n perioada 2002-2006 de ctre un colectiv format din membrii ai Consiliului
tiinific al ARBDD i din responsabilii principalelor compartimente funcionale din ARBDD, au
fost identificate temele managementului i aciunile necesare pentru realizarea temelor. n
urma unui proces complex de consultare public cu specialiti din domeniul cercetrii
tiinifice, reprezentani ai principalilor ageni economici, ai populaiei locale i ai instituiilor cu
activiti i responsabiliti n perimetrul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, temele
managementului Rezervaiei au cptat o form final. Astfel, obiectivele precizate in ultimul
Plan de management pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii sunt :
Pg.140/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
A. Managementul proteciei speciilor i habitatelor

Managementul proteciei speciilor i habitatelor naturale din perimetrul Rezervaiei impune
aciuni al cror efect trebuie s conduc la stoparea declinului diversitii biologice, refacerea
strii ecologice bune a ecosistemelor i reconstrucia ecologic a unor zone afectate de
impactul antropic, inclusiv a incintelor ndiguite.
A1. Stoparea declinului diversitii biologice i conservarea patrimoniului natural
n perioada 1990-2007, au fost luate o serie de msuri n aceast direcie rezultate din
aciunile de supraveghere a strii patrimoniului natural i materializate prin:
- impunerea unor restricii speciale privind valorificarea unor specii care fac obiectul
valorificrii economice (perioade prelungite de prohibiie la pescuit i/sau la vnat);
- implementarea prohibiiei generale la pescuitul sturionilor;
- realizarea staiei pentru monitorizarea speciilor migratoare;
- impunerea valorificrii unor specii numai prin folosirea capca nelor selective (capturarea
bizamilor);
- declararea unor zone de cruare iernare pentru populaiile unor specii periclitate;
- supravegherea zonelor strict protejate, a coloniilor unor specii de psri, a zonelor de
reproducere natural a speciilor de peti i a zonelor de cuibrit ale unor specii de psri
(Vulturul codalb Helieatus albicilla);
- implementarea proiectelor privind protecia unor specii periclitate (Pelicanul cre
Pelecanus crispus, Nurca european Mustela lutreola, Gsca cu gtul rou Branta
ruficolis).
Este necesar continuarea aciunilor propuse n cadrul Planului de Aciuni pentru
mbuntirea situaiei:
A1.1: Selectarea i formularea pachetului de indicatori i indici care definesc starea
ecosistemelor din RBDD. Stabilirea Valorilor de Referin Favorabil pentru speciile protejate
din RBDD.
A1.2: Evaluarea funciilor i serviciilor asigurate de ecosistemele deltaice dulcicole, salmastre
i marine (producie, reglare, suport).
A1.3: Refacerea populaiilor de nurc european (Mustela lutreola).
A1.4: Protecia i conservarea pelicanului cre (Pelecanus crispus) pe toat durata
implementrii Planului de management.
A1.5: Evaluarea anual a eficienei programului de populare de susinere a Dunrii cu pui de
sturioni marcai individual.
A1.6: Evaluarea diversitii biologice n zona costier a Mrii Negre din perimetrul RBDD
A1.7: Inventarierea speciilor invazive i elaborarea msurilor precauionare pentru
managementul lor.
A2. Meninerea/restaurarea strii ecologice bune a ecosistemelor
Aciunile desfurate n perioada anterioar n scopul mbuntirii condiiilor ecologice din
ecosistemele naturale din Rezervaie au fost materializate n principal, n lucrri
Pg.141/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
pentru mbuntirea circulaiei apei n complexele acvatice natur ale. Lucrrile au fost
realizate etapizat, n prima etap abordndu-se refacerea regimului de curgere a apei prin
Rezervaie pe grlele i canalele principale. Pentru etapele urmtoare au fost incluse lucrri
similare pentru canalele secundare i au fost prevzute a se realiza n perioada 2009-2012.
A2.1: Reactualizarea inventarelor diversitii biologice din perimetrul RBDD.
A2.2: Combaterea i/sau atenuarea factorilor de risc (ageni patogeni, schimbri climatice,
activiti antropice, specii invazive, etc.) pentru starea habitatelor, identificarea i
implementarea msurilor pentru limitarea efectelor negative.
A2.3: Adaptarea zonrii funcionale a RBDD i a planurilor de management aferente pentru
atingerea obiectivelor specifice, inndu-se cont de distribuia speciilor de psri cu cerine
prioritare de protecie pentru a se asigura maninerea valorilor stabilite.
A2.4: Elaborarea i implementarea normelor specifice pentru conservarea diversitii
(limitarea impactului antropic).
A2.5: Elaborarea i implementarea programului de igienizarea stufriurilor n vederea
mbuntirii strii habitatelor din RBDD.
A2.6: mbuntirea condiiilor de mediu in zonele de reproducere natural a petilor
complexul acvatic Dunav Dranov.
A2.7: mbuntirea condiiilor de mediu in zonele de reproducere natural a petilor
complexul acvatic ontea Fortuna.
A2.8: mbuntirea regimului hidrologic i refacerea potenialului piscicol n complexul Rou
Puiu.
A2.9: mbuntirea circulaiei apei n complexul acvatic Gorgova Uzlina.
A2.10: mbuntirea circulaiei apei n complexul acvatic Somova Parche
A2.11: mbuntirea circulaiei apei n complexul acvatic ontea Fortuna
A2.12: mbuntirea condiiilor hidrologice n zona Sinoe Istria Nuntai
A2.13: Executarea periodic a lucrrilor de ntreinere a canalelor pentru asigurarea regimului
hidrologic optim din ecosistemele acvatice.
A2.14: Perdele forestiere de protecie a braelor i canalelor Deltei Dunrii.
A3. Reconstrucie ecologic n incintele ndiguite
Reconstrucia ecologic a incintelor ndiguite a fost nceput n perioada 1994-1996 cnd au
fost conectate regimului hidrologic natural primele dou incinte ndiguite prvzute s
devin amenajri agricole: Babina (2.600 ha)i Cernovca (1580 ha). n perioada urmtoare
au urmat i alte amenajri agricole i piscicole astfel c n prezent suprafaa total a
amenajrilor reconectate regimului hidrologic natural este de 15.025 ha (AA Babina 2.600
ha, AA Cernovca 1.580 ha, AA Fortuna 2.115 ha, AP Holbina I 1.260 ha, AP Holbina II
3.100 ha, AP Dunav II 1260 ha, AP Popina 3.600 ha).
n perioada urmtoare se propune continuarea acestui proces prin includerea altor incinte
ndiguite.
A3.1: Reconstrucie ecologic n zona Holbina-Dunav (etapa a II-a)
A3.2: Reconstrucia ecologic A.A. Pardina
A3.3: Reconstrucia ecologic A.A. Sireasa
A3.4: Reconstrucia ecologic A.A. Murighiol-Dunav
A3.5: Reconstrucia ecologic A.A. Sulina
Pg.142/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
A3.6: Reconstrucia ecologic A.A. Carasuhat
A3.7: Reconstrucia ecologic A.P. Chilia
A3.8: Reconstrucia ecologic A.P. Dunav I
A3.9: Reconstrucia ecologic A.P. Dunav II (El3+E4)
A3.10: Reconstrucia ecologic A.P. Ceamurlia
A3.11: Reconstrucia ecologic A.P. Murighiol
A3.12: Reconstrucia ecologic A.P. Obretin
A3.13: Reconstrucia ecologic a grindului Stipoc.
A3.14: Reconstrucie ecologic a incintei Zaghen.
A3.15: Refacerea habitatelor forestiere naturale n amenajrile silvice ndiguite
ajunse la vrsta exploatrii (Ppdia, Murighiol, Rusca, Carasuhat, etc.).
A.
Monitoring integrat, GIS
B1: Sistem de monitoring integrat suport pentru managementul rezervaiei

n cadrul Administraiei Rezervaiei se desfoar un program complex de monitorizare prin
care se asigur cunoatere evoluiei ecosistemelor naturale i antropice i care susine
deciziile de gestionare a Rezervaiei. Programul de monitoring se bazeaz pe
informaiile obinute att n cadrul serviciilor funcionale din Administraia Rezervaiei ct
i pe cele realizate de alte instituii specializate care i desfoar activitatea n perimetrul
Rezervaiei i cu care Administraia Rezervaiei colaboreaz: Institutul Naional de CercetareDezvoltare Delta Dunrii, Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare Marin Grigore Antipa,
Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare de Geologie Marin GEOECOMAR, Administraia
Naional Apele Romne, Agenia Naional de Protecia Mediului, Garda Naional de
Mediu, etc. Pentru perioada urmtoare este necesar continuarea implementrii programului
de monitoring inegrat i mbuntirea infrastructurii pentru creterea eficienei acestuia.
B1.1: Elaborarea i implementarea planului de monitoring integrat al RBDD
- B1.1.1: Monitorizarea parametrilor care caracterizeaz starea ecosistemelor.
- B1.1.2: Monitorizarea speciilor periclitate de interes comunitar i naional.
- B1.1.3: Monitoringul circulaiei turistice pe teritoriul RBDD.
- B1.1.4: Monitorizarea strii populaiilor de peti migratori, sturioni i scrumbie
de Dunre, n Staia de monitorizare de la Isaccea.
- B1.1.5: Monitorizarea i cuantificarea efectelor lucrrilor de mbuntire a
condiiilor de mediu din ecosistemele naturale acvatice i terestre.
B1.2: Monitorizarea complex a Rezervaiei Biosferei Transfrontalier Delta Dunrii,
Romnia-Ucraina.
C. Resurse naturale, utilizare durabil
Utilizarea durabil a resurselor naturale este unul din obiectivele principale ale
managementului Rezervaiei, cerin de baz a implementrii conceptului de dezvoltare
durabil n perimetrul Rezervaiei. n acest scop, Administraia Rezervaiei, a luat o serie de
msuri nc de la nfiinarea sa n 1990 i a vizat n primul rnd resursa care n momentul
nfiinrii Rezervaiei, dar i ulterior, s-a dovedit a fi sub presiunea cea mai mare: resursa
Pg.143/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
piscicol. n aceast perioad a fost introdus practica evalurii anuale a potenialului
exploatabil din fiecare resurs natural i au fost stabilite cote de exploatare, cu obligativitatea
raportrii periodice a rezultatelor exploa trii, pentru a se asigura un proces adecvat de
monitorizare a eforturilor de valorificare.
n perioada urmtoare este necesar att continuarea aplicrii msurilor stabilite precum i o
diversificare a acestora.
C1. Utilizarea durabil a resurselor naturale i a serviciilor asigurate de ecosisteme
C1.1: Elaborarea normelor de utilizare durabil a resurselor naturale.
C1.2: Evaluarea anual a strii resurselor naturale vegetale i animale de interes economic
i recreativ (pescuit sportive, vnat), n vederea monitorizrii eforturilor anuale de valorificare.
C1.3: Elaborarea msurilor pentru valorificarea integral a resurselor biologice, vegetale i
animale, cu valoare economic (flor melifer, plante medicinale, alge, molute, crustacei,
peti, etc., att din zona continental a rezervaiei ct i din zona costier marin)
C1.4: Elaborarea msurilor pentru diminuarea conflictelor sociale datorate interaciunii dintre
psrile ihtiofage i pescrie.
C1.5: Eliminarea uneltelor de pescuit neselectiv, n vederea limitrii impactului negativ al
pescuitului accidental.
C1.6: Realizarea unui cod de conduit i bune practici pentru valorificarea resurselor i a
serviciilor.
C1.7: ncheierea parteneriatelor cu utilizatorii principalilor resurse naturale din RBDD (ANPA,
ANAR, ROMSILVA, ANIF, etc.) n vederea utilizrii durabile a
acestora.
D.Turismul i recreerea
Activitatea de turism este considerat activitatea economic care trebuie s asigure,
nemijlocit, comunitilor locale posibilitatea integrrii rezultatelor celorlalte activiti de
valorificare a resurselor naturale i mai mult, posibilitatea dezvoltrii i promovrii altor
activiti economice tradiionale precum i a valorilor cultural e, contribuind totodat la
diversificarea surselor de venituri. n acest sens este necesar elaborarea unei strategii privind
evaluarea potenialului touristic i cultural i msurile de valorificarea acestuia.
Trebuie avut n vedere, deasemenea, pericolul pe care l poate constitui turismul neorganizat.
D1. Promovarea turismului tradiional local
D1.1: Elaborarea strategiei pentru turismul durabil n RBDD.
D1.2: Diversificarea utilizrii resursei peisagistice pentru odihn i recreere.
D1.3: Implementarea sistemelor de certificare ecoturistic pentru dezvoltarea ofertei
ecoturistice (Asociatia de Ecoturism din Romania, Europarc).
D1.4: Zonarea ecoturistic a RBDD i realizarea hrii zonrii ecoturistice.
D2. Managementul vizitatorilor din RBDD
D2.1: Stabilirea i marcarea locurilor destinate camprii pe teritoriul RBDD.
D2.2: Completarea marcrii traseelor turistice.
D2.3: Implementarea Ordinului MMDD privind circulaia n RBDD
D2.4: Elaborarea ghidului comportamentului vizitatorului RBDD.
D2.5: mbuntirea sistemului de informare al vizitatorilor
Pg.144/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
E. Patrimoniul cultural
Sprijinirea dezvoltrii identitii etno-culturale a populaiei locale din teritoriul Rezervaiei
reprezint o cale pentru diversificarea formelor de turism i de implicare a comun itilor
locale n aceast activitate.
E1: Conservarea patrimoniului cultural
E1.1: Sprijinirea dezvoltrii identitii etno-culturale a populaiei locale din teritoriul RBDD.
E1.2: Promovarea practicilor tradiionale n domeniul construciilor i amenajrilor
gospodreti.
E1.3: Promovarea integrrii elementelor tradiionale n domeniul dezvoltrii urbanistice
locale.
E1.4: Sprijinirea implementrii Legii nr. 345/2001 privind declararea oraului Sulina i a zonei
nconjurtoare ca obiectiv de interes naional
E1.5: Promovarea aciunilor de refacere i conservare in situ a construciilor cu valoare
istoric i cultural.
F. Dezvoltarea comunitar, implicarea populaiei locale
O cerin important a conceptului de rezervaie a biosferei o constituie i implicarea
comunitilor locale n procesul de gestionare a Rezervaiei. Aceast cerin se poate realiza
att prin adoptarea unor msuri care s asigure accesul nemijlocit al populaiei locale la
resursele natural regenerabile, ct i prin susinere msurilor care s contribuie la dezvoltarea
comunitilor (mbuntirea infrastructurii locale, rezolvarea problemei gestionrii deeurilor,
etc.), msuri care vor contribui la creterea standardului de via al acesteia.
F1. Creterea standardului de via al populaiei i asigurarea accesului echitabil la resurse.
F1.1: Promovarea cadrului legislativ adecvat care s garanteze accesul direct al populaiei
locale la resursele naturale i servicii.
F1.2: Evaluarea opiunilor de dezvoltare socio-economic durabil a comunitilor locale i
promovarea (susinerea) activitilor economice care utilizeaz eficient i durabil ntreaga
gam de resurse i servicii.
F1.3: Susinerea msurilor pentru mbuntirea infrastructurii fizice (alimentri cu ap,
canalizare, transport, comunicaii, etc.) i de gestionarea a deeurilor din localitile deltaice n
vederea stimulrii dezvoltrii activitilor economice .
F1.4: Susinerea msurilor pentru compensarea populaiei locale n cazul introducerii unor
restricii privind utilizarea resurselor naturale.
F1.5: Susinerea activitilor de turism care asigur implicarea nemijlocit a populaiei locale.
G. Contientizare, informare i educare
Contientizarea public, comunicarea i educaia ecologic sunt componente importante ale
procesului de gestionare a unei arii protejate i Administraia Rezervaiei a iniiat nc de la
nfiinarea Rezervaiei, aciuni complexe pentru creterea nivelului de cunoatere ide
nelegere a importanei proteciei patrimoniului natural al Rezervaiei i a obiectivelor de
Pg.145/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
administrare stabilite pentru refacerea ecosistemelor naturale afectate de impactul activitilor
economice desfurate att n interiorul ct i n exteriorul Rezervaie. n
perioada 1999-2000 a fost elaborat prima strategie de contientizare public n Rezervaie,
iar prin implementarea acesteia au fost realizate aciuni specifice n centrele de vizit i
informare nfiinate n acest scop (Crian, Sulina, Tulcea), n colile din localitile din
Rezervaie dar i din Tulcea i din alte localiti limitrof e Rezervaie dar i producerea unui
numr mare de materiale de prezentare a Rezervaiei i de popularizarea obiectivelor de
management.
n continuare, este necesar reactualizare i completarea strategiei de contientizare pentru
a se asigura dezvoltarea unei atitudini pozitive n primul rnd a populaiei locale dar i a
vizitatorilor Rezervaiei fa de obiectivele de protecia mediului n general i ale valorilor
naturale i culturale din Rezervaie n special.
G1. Informare, comunicare i educaie
G1.1: Elaborarea unui sistem informaional destinat accesului public.
G1.2: Crearea unei baze de date publice pe internet care s colecteze informaiile/
sesizrile/sugestiile referitoare la R ezervaie furnizate de societatea civil.
G1.3: Elaborarea materialelor de prezentare a obiectivelor Planului de management.
G1.4: Elaborarea materialelor de promovare a Rezervaiei.
G1.5: Elaborarea unor coduri de conduit i de bune practici elaborate pentru utilizatori i
factori de decizie.
G1.6: Complementarea curiculelor colare ale colilor din perimetrul Rezervaieisau din
localitile limitrofe, cu activiti de educaie formal i non -formal, adaptate cerinelor
educaiei ecologice specifice.
G1.7: Organizarea aniversrii evenimentelor importante privind protecia mediului (convenii
internaionale, nfiinarea Rezervaiei, etc.).
G1.8: Prezentarea rolului, semnificaiei i a locului Rezervaiei, precum i activitile specifice
la evenimentele naionale internaionale.
G1.9: Elaborarea i publicarea atlasului de plante acvatice i palustre.
G1.10: Elaborarea i publicarea atlasului plantelor terestre.
G1.11: Reluarea editrii i tipririi publicaiei periodice Univers Delta Dunrii".
G1.12: Informarea publicului asupra strii Rezervaiei.
G1.13: Realizarea unor aciuni i materiale informative legate de reeaua Natura 2000
G1.14: Facilitarea accesului comunitilor locale la programele de finanare specifice ariilor
protejate.
H. Cooperare transfrontalier, cooperare internaional
Dup nfiinarea sa, n 1990, Administraia Rezervaiei a dezvoltat, n cadrul msurilor de
administrare i aciuni de cooperare internaional i transfrontalier, considernd necesar
att cunoaterea experienei unor arii naturale protejate mai evaluate din Europa sau din
lume, ct i elaborarea unor proiecte comune de colaborare. Cooperarea transfrontalier s-a
dezvoltat n zona Deltei Dunrii cu Ucraina (Rezervaia Biosferei Dunrea) i a Prutului inferior
cu Republica Moldova (Rezervaia tiinific Prutul de Jos). Scopul colaborrii l constituie
implementarea prevederilor acordului interministerial dintre Romnia, Ucraina i Republica
Pg.146/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Moldova, n 2000, precum i a obiectivelor de management pentru cele trei arii protejate,
elaborate n 2003.
Pe plan internaional, se urmrete dezvoltarea colaborrii cu alte arii protejate n cadrul
unor programe regionale europene (DeltaMed, Delta chiama Delta), participarea la
activitatea unor organizaii internaionale (Europarc, Eurosite), sau implicarea n
implementarea prevederilor unor convenii internaionale (Convenia Ramsar, Convenia
Biodiversitii, Convenia Patrimoniului Universal, etc.).
H1: Dezvoltarea cooperrii transfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei Dunrii
i Prutului Inferior
H1.1: Implementarea Acordului inter-ministerial dintre Romnia, Ucraina i
Republica Moldova privind gestionarea ariilor naturale protejate din
Delta Dunrii i Prutul de Jos.
H1.2: Elaborarea i implementarea msurilor de management n Rezervaia
Biosferei Transfrontier Delta Dunrii Romnia-Ucraina.
H1.3: Promovarea schimburilor de experien ntre administraiile celor dou
rezervaii.
H2: Dezvoltarea participrii n programele de cooperare internaional
H2.1: Dezvoltarea colaborrii i participrii n cadrul organizaiilor internaionale n
calitate de membru (Europarc, Eurosite, Deltamed, etc.).
H2.2: Promovarea colaborrii ntre ariile naturale protejate dunrene.
H2.3: Promovarea colaborrii cu Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia i Bulgaria
pentru gestionarea zonelor umede adiacente Mrii Negre, n vederea constituirii
Asociaiei BlackSeaWet
H2.4: ndeplirirea obligaiilor n cadrul conveniilor i programelor internaionale
(Ramsar, CBD, CITES, Patrimoniul Universal UNESCO, Programul MAB-UNESCO, Diploma
Europei,).
I. Management eficient
mbuntirea performanelor manageriale ale Administraiei Rezervaiei este un deziderat
important pentru realizarea cruia au fost luate msuri nc de la nfiinarea instituiei. Aceste
msuri s-au dezvoltat pe parcursul perioadei parcurse pn n prezent,att cu contribuie de la
bugetul naional ct i cu ajutorul unor proiecte internaionale i a constat n asigurarea
personal ului necesar, din punct de vedere numeric i calitativ i asigurarea unei
infrastructuri adecvate cuprinznd dotarea personalului cu echipament, aparatur i mijloace
de circulaie naval i rutier, mijloace de comunicare, etc. Avnd n vedere c, n
continuare, Administraia Rezervaiei nu are nc asigurat personalul necesar unei activiti
optime i nici dotarea necesar, se impune continuarea eforturilor n aceast direcie.
Este necesar, deasemenea, continuarea eforturilor pentru implicarea altor parteneri n
sprijinul gestionrii Rezervaiei, (organizaii neguvernamentale, ageni voluntari, etc.)
inclusiv prin implicarea nemijlocit a comunitilor locale.
I1: mbuntirea capacitii instituionale a ARBDD, a metodelor de management adaptativ
integrat
I1.1: Asigurarea condiiilor i urmrirea i mplementrii obiectivelor prevzute n Master Plan
program pentru dezvoltare durabil n RBDD.
Pg.147/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
I1.2: Delimitarea patrimoniului RBDD, domeniul public de interes naional.
I1.3: mbuntirea organigramei ARBDD i asigurarea numrului de personal prevzut n
raportul internaional de expertiz (330)
I1.4: Dezvoltarea capacitii de expertiz managerial a resurselor umane implicate n
administrarea RBDD.
I1.5: Crearea unui departament de proiecte n cadrul ARBDD i elaborarea proiectelor pentru
implementarea Planului de Management.
I1.6: Proceduri simplificate de colectarea, procesarea i evaluarea datelor necesare
elaborrii rapoartelor i fundamentrii deciziilor operaionale pentru managementul RBDD.
I1.7: Realizarea unui mecanism de coordonare i colabo rare ntre autoritile implicate n
managementul activitilor desfurate n perimet rul RBDD.
I1.8: Accesarea fondurilor europene pentru realizarea aciunilor din Planul de Management.
I1.9: Creterea capacitii de management a situaiilor de urgen.
I1.10: Asigurarea facilitilor tehnice pentru realizarea monitoringului integrat i pentru
asigurarea sistemului informaional.
I1.11: Dezvoltarea capacitii de supraveghere a regimului hidrologic i hidrochimic n RBDD
prin elaborarea i implementarea modelelor matematice adecvate.
I1.12: Optimizarea colaborrii ARBDD cu celelalte instituii cu atribuii n RBDD i cu
organizaiile neguvernamentale.
I2: Eficientizarea actului decizional al ARBDD prin implicarea comunitilor locale, a tinerilor
i a agenilor voluntari
I2.1: Dezvoltarea procesului de consultare periodic reciproc i forme de parteneriat cu
populaia local n adoptarea unor decizii de interes major pentru comunitile locale.
I2.2: Elaborarea unui sistem (unor proceduri) de identificarea i de soluionare preventiv a
conflictelor de interese.
I2.3: Facilitarea schimburilor de experien ntre comunitile din Delta Dunrii.
I2.4: Identificarea surselor de finanare i facilitarea efecturii practicilor de studii a
studenilor.
I2.5: Organizarea aciunilor de voluntariat prin atragerea i implicarea tinerilor i a altor grupe
de persoane n aciuni de supraveghere i educaie ecologic n rezervaie.
I2.6: Crearea condiiilor pentru aplicarea modelului analitic pentru ciclul decizional bazat pe
relaiile cauz-efect dintre componentele economice i sociale i mediul inconjurator
(DPSIR) .
6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului
Teritoriul RBDD se caracterizeaza printr-o diversitate deosebit de mare de elemente
areologice, atat din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cat si al repartitiei geografice
actuale a speciilor. Se poate aprecia ca, la originea diversitatii ridicate a florei si faunei
teritoriului RBDD, un rol important l-a avut pozitia geografica sud-est-europeana, apropiata de
refugiile postglaciare mediteraneene, precum si influentele refugiilor estice, mai pronuntate
decat in teritoriile central-europene. De asemenea, o importanta influenta a avut si specificul
genezei Deltei Dunarii.
Pg.148/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Sub aspect biogeografic, teritoriul RBDD se afla situat in marea regiune palearctica (ce
cuprinde intreaga Europa, partea de nord a Africii si Asia fara India si Indochina), subregiunea
euromediteraneana.
Sub aspect fitogeografic se incadreaza in provincia danubiano-pontica, formand o unitate
proprie, si anume districtul Delta Dunarii (V. Ciocarlan, 1994).
Sub aspectul zoogeografic al faunei de apa dulce, subregiunea euromediteraneana este
divizata in provincia ponto-caspica, districtul nord-ponto-caspic, iar in ceea ce priveste Marea
Neagra, aici se intalnesc specii apartinand atat regiunilor marine litorale cat si celor pelagice
(P. Banarescu, N. Boscaiu, 1973).
Conceptul si denumirea de rezervatie a biosferei a fost promovat in 1971 sub auspiciile
UNESCO. Prin acest concept se are in vedere conservarea unor zone natural caracteristice,
ecosisteme reprezentative cu resurse genetice, capabile de mentinere si extindere a unor
specii de plante si animale pe cale de disparitie sau in pericol.
Spre deosebire de alte arii protejate, rezervatia biosferei nu este destinata unei protectii
exclusive, ci are mai multe scopuri si anume: conservarea ecosistemelor si folosirea
echilibrata a resurselor naturale regenerabile; pastrarea formelor traditionale de activitate
economica ce nu contribui ela prodeucerea de dezechilibre ecologice; cercetarea si
supravegherea continua a componentelor ecosistemelor protejate; informarea si educarea
populatiei privind valoarea stiintifica si necesitatea conservarii si protejarii speciilor de plante si
animale, a peisajelor respective; integrarea in reteaua mondiala de arii protejate si schimbul de
informatii asupra valorii stiintifice si starii acestora; integrarea activitatilor economice din
perimetrul rezervatiei biosferei in asa fel incat acestea sa nu produca dezechilibre ecologice;
armonizarea intereselor populatiei autohtone cu obiectivul fundamental al rezervatiei biosferei
conservarea.
Conceptul de rezervatie a biosferei are in vedere trei legaturi si combinatii
sinergice:conservare, dezvoltare si logistica.
Rolul de conservare in rezervatia biosferei, care este obiectivul principal si se exercita prin
aria de protectie integrala, trebuie sa fie bine definit pentru a se asigura cu exigenta conditiile
si procesele ecologice corespunzatoare.
Rolul logistic al rezervatiei biosferei are mai multe fatete, dar dintre acestea cercetarea
stiintifica si monitoring-ul componentelor protejate sunt cele mai importante pentru integrarea
in reteaua internationala de arii protejate.
Rolul dezvoltarii depinde mult de contextul socio-cultural al populatiei autohtone. In orice
situatie trebuie gasite modalitati de cointeresare a populatiei locale pentru practicare acelor
metode si folosirea acelor utilaje care sa duca treptat la refacerea unor echilibre ecologice
deranjate.
Plecand de la cele trei combinatii sinergice, modelul de organizare teritoriala a rezervatiei
biosferei Delta Dunarii cuprinde:
- zone strict protejate : 18 zone ce ocupa o suprafata totala de 50 600 ha (8,7% din suprafata
rezervatiei). Acestea sunt protejate in mod obligatoriu si reprezinta esantioane foarte putin
deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre si acvatice din rezervatie. In
aceste zone este interzisa orice activitate economica si sunt permise numai activitati de
cercetare stiintifica si monitoring;
- zone tampon au fost stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrala. Ele ocupa o
suprafata totala de 223 300 ha (38,5% din suprafata rezervatiei) si au fost desemnate pentru
Pg.149/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate. Aici este admisa desfasurarea
anumitor activitati de valorificare limitata a resurselor regenerabile astfel incat sa nu se
produca o presiune antropica asupra ariei strict protejate.
- zonele economice ( de dezvoltare durabila ) acopera o suprafata totala de 306 100 ha
(52,8% din suprafata rezervatiei). Ele cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie,
terenuri indiguite pentru folosinta agricola, piscicola si silvica si terenuri pe care sunt
amplasate asezari umane. Aici se pot practica activitati economice, in anumite conditii.
Zona studiata este inclusa in ZONA ECONOMICA a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Delta Dunarii si Complexul RazimSinoie din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este un sit
important ce include si o mare parte a zonei costiere romnesti si grindurile de origine marina
din zona complexului lagunar. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, una dintre cele mai mari
zone umede din Europa (4152 km2, din care 3446 km2 pe teritoriul Romniei) este declarata
sit Ramsar incepnd din anul 1990 si sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural din anul
1991. Principalul factor de risc la adresa biodiversitatii il reprezinta omul care prin dorinta de
satisfacere a nevoilor sale economice provoaca adesea daune iremediabile mediului
inconjurator. Asa cum este stipulat si in articolele Conventiei privind Diversitatea Biologica,
protectia si conservarea biodiversitatii nu exclude dezvoltarea economica; aceasta insa trebuie
sa tina cont de folosirea durabila a componentelor sale.
Odata cu distrugerea sau alterarea habitatelor naturale, declinul biodiversitatii devine un
proces dificil de controlat, care nu poate fi remediat dect cu resurse umane si financiare
importante, orientate in primul rnd spre procesele de restaurare si repopulare a habitatelor cu
specii de flora si fauna salbatica.
Starea de conservare a sitului este una buna, comparativ cu momentul de desemnare a
sitului Natura 2000, amenintari asupra sitului sunt date de includerea in sit a comunitatilor
umane in numar mare si de lipsa epurarii apelor uzate. O alta modificare posibila pe viitor este
aceea legata de abandonarea practicilor traditionale de utilizare durabila si traditionala a
terenurilor.
In Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se precizeaza: Situatia
ecologica a Deltei Dunarii poate fi considerata , in prezent intr-o stare de echilibru . Acest
echilibru poate fi deranjat de o serie de factori interni sau externi.
Dintre factorii interni, trebuie menionat pericolul creterii presiunii antropice asupra
ecosistemelor naturale, presiune ce poate fi materializat n tendina de supraexploatare a
resurselor naturale n general i a celei piscicole, n special, dar i n tendina actual de
dezvoltare a turismului cu toate componentele sale: dezvoltarea construciilor, dezvoltarea
activitii de transport, dezvoltarea serviciilor, creterea volumului de deeuri, etc. n categoria
factorilor externi, sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului ecologic, situate n afara
Rezervaiei: lipsa staiilor de epurare a marilor aglomerri urbane (Bucureti, Galai-Brila,
Tulcea), funcionarea marilor uniti industriale fr soluionarea
rapid a problemelor de epurare a apelor i a aerului (Combinatul Siderurgic Galai, unitile
industriale situate pe platforma de Vest a municipiului Tulcea) , dezvoltarea activitilor de
agricultur cu potenial de cretere a aportului de nutrieni n ap, dezvoltarea transportului
naval pe Dunre, etc .
Pg.150/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Referitor la starea de conservare a sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii, in conformitate cu
O.M.nr. 1964/2007, modificat si completat prin Ordinul nr. 2387/2011, putem mentiona ca in
ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgala si macrofitica ce constituie producatorii
primari, precum si multe specii de protozoare, asigura continuitatea consumatorilor animali
pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lantului trofic. Datorita cresterii, n ultimele
decenii, a gradului de poluare a bazinului dunarean si, n special, aportul crescut de nutrienti
(azot si fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care n sezonul
cald acopera majoritatea suprafetelor lacustre din ntreg teritoriul RBDD, imprimnd circuitului
materiei vii si moarte un sens nedorit si anume, diminuarea pna la disparitie a numeroaselor
specii de alge din alte grupe sistematice preferate de catre consumatorii acvatici si a unor
specii si asociatii de plante acvatice superioare.
n consecinta, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum si deplasarea
acestora n sensul popularii bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de
adaptabilitate (euritope), ca de exemplu pesti de talie mica si cu valoare economica mai
redusa (babusca, biban, caras, oblet), iar ceilalti cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat
de stenotopie au parasit n cea mai mare parte aceste zone (stiuc_, somn, crap etc.), unele
specii fiind, n prezent, periclitate pe ntreaga suprafata a RBDD (caracuda, linul, vaduvita).
n ecosistemele terestre ramase n regim natural, mult mai reduse n suprafata dect n
trecut, lanturile trofice au avut mai putin de suferit dect n cele acvatice. Din analiza efectelor
poluante produse de navele n mars sau n stationare, pe bratele Dunarii(Chilia, Sulina, Sfntu
Gheorghe), ct si pe canalele interioare deltei a rezultat ca principalul produs poluant este
combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi usori si grei, pacura si
uleiurile), att ca urmare a procesului de ardere, ct si prin prelingerea lor din tancuri,
rezervoare, instalatii. Circulatia navelor provoaca modificari semnificative asupra malurilor
canalelor prin fenomenele de suctiune si de val, precum si producerea de zgomote si vibratii
care afecteaza fauna, n special, n perioada de cuibarire si hranire.
Referitor la starea de conservare a sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul RazimSinoie in conformitate cu HG 1248/2007 modificata si completata prin HG 971/5.10.2011,
putem mentiona in ceea ce privete posibilele vulnerabiliti ale sitului, ca acestea sunt
reprezentate de braconaj, turismul in masa, industrializarea si extinderea zonelor urbane,
distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii),
a perioadelor de migratie si iarna (aglomerari ale speciilor de pasari acvatice), intensificarea
agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale n agricultura
intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu
utilaje si masini, schimbarea habitatului semi-natural (fnete, pasuni) datorita ncetarii
activitatilor agricole precum cositul sau pasunatul, arderea vegetatiei in timpul cuibaritului si al
migratiei, nmultirea necontrolata a speciilor invazive, electrocutarea si coliziunea cu liniile
electrice, amplasarea de generatoare eoliene, nmultirea necontrolata a speciilor invazive,
defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari,
taierile selective ale arborilor n vrsta sau a unor specii, mpaduririle zonelor naturale sau
seminaturale (pasuni, fnete etc.)
Pg.151/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA,
SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII
CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV
CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR
DINTRE ACESTI FACTORI
7.1. Matricea de impact
1. Evaluarea impactului cauzat de plan fara a lua in considerare masurile de reducere
a impactului
Metodele de evaluare a impactului asupra mediului nconjurtor constau n parcurgerea
mai multor etape de apreciere, bazate pe indicatori de calitate capabili s reflecte starea
general a factorilor de mediu analizai.
Prima etap const n raportarea calitii factorilor de mediu la limitele admise de
standardele naionale ( corelate la nivel european) acolo unde aprecierea este cantitativ
sau dup starea comparativ a unui factor n raport cu starea natural normal de referin
din acelai perimetru de analiz sau din imediata vecintate (ex. compararea unei asociaii
vegetale naturale neafectate cu una afectat de activitatea antropic analizat), obinerea
indicelui de poluare IP i acordarea notelor de bonitate de la 1 la 10 unde nota 10 reprezint
starea natural neafectat de activitatea uman iar nota 1 reprezint o situaie ireversibil i
o deosebit de grav deteriorare a sectorului de mediu analizat.
Prin utilizarea metodei ilustrative cu notele de bonitate se construiete o diagram n care
starea ideal este reprezentat grafic printr-o form geometric regulat, cu razele egale
ntre ele, avnd valoarea de 10 uniti bonitate . Pe aceste raze se traseaz valorile reale
ale notelor bonitii factorilor din teren analizai i se obine figura geometric a strii reale.
Indicele de poluare global IPG- const n raportul ntre suprafaa ideal Si i suprafaa
reprezentnd starea real Sr.
Scara de bonitate dup care s-a efectuat analiza este urmtoarea :
Valoarea Ip
Efectele asupra omului i mediului nconjurtor
10
Ip = 0
Starea natural n echilibru
Ip = 0,0 - 0,25
Fr efecte
Ip = 0,25
Fr efecte decelabile cauzistic; mediul afectat n
Nota
de
bonitate
Pg.152/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
0,50
limite admise nivel 2
Ip = 0,50
1,00
Mediul este afectat n limitele admise nivel 3
Ip = 1,00
2,00
Mediul este afectat peste limitele admise nivel 1
Ip = 2,00
4,00
Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2
Ip =
8,00
Mediul este afectat peste limitele admise nivel 3.
3
2
1
4,00
Efectele sunt negative
Efectele nocive sunt accentuate
Ip = 8,00 12,00
Mediu degradat nivel 1
Ip = 12,00 20,00
Mediu degradat nivel 2
Ip = 20,00
Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

Efectele sunt nocive la durate medii de expunere
Mediul este degradat, Nivel 3
Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere si
ajung pn a aduce mediul n starea improprie formelor
de viat
Dup ce se stabilete obiectiv care sunt notele de bonitate a factorilor analizai se

caluleaz dup forma geometric rezultat din compunerea acestor factori suprafaa ideal
(care indic un mediu natural fr influene antropice) i suprafaa figurii geometrice
rezultat din compunerea segmentelor date de notele de bonitate reale din teren.
Rezultatele obinute se raporteaz la o scar de referin privind calitatea mediului analizat.
Scara privind calitatea mediului (de referin) :
IPG = 1 mediu natural, neafectat de activitatea uman;
IPG = 1-2 mediu supus efectului activitii umane n limite admisibile ;
IPG = 2-3- mediu supus efectului activitii umane, provocnd stare de tulburri formelor
de via ;
IPG = 3-4- mediu supus efectului acticvitii umane, provocnd stare de tulburri formelor
de via;
IPG = 4-6 mediu grav afectat de activitatea uman, periculos formelor de via;
IPG = peste 6 mediu degradat, impropriu formelor de via.
Pg.153/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Fig. 25 - ilustrarea raportului dintre situatia ideal natural si situatia real din perimetrul
concesionat
Valorile notelor de bonitate identificate n teren pentru cei 6 factori analizai n detaliu la
faa locului sunt urmtoarele :
Apa = 8
Sol = 7
Aezare uman ( oras Sulina) = 9
Faun = 8
Flor = 7
Aer = 8
Indicele de poluare global IPG = Si/ Sr
Suprafaa ideal a hexagonului rezultat din analiz este dat de suma celor 6 triunghiuri
echilaterale din acest hexagon i s-a calculat dup formula Si = l2 x 3/4 x 6 = 259,5
Suprafaa real a poligonului neregulat dat de valorile reale de bonitate din teren este dat
de suma celor 6 triunghiuri oarecare rezultate ( incluse n hexagon) i s-a calculat dup
formula :
Sr = (latura a x latura b / 2 ) x sin de 600
Sr = 158,91 de unde
IPG = Si /Sr =1,63
Pg.154/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Corobornd valoarea obinut cu Scara de referin privind calitatea mediului rezult c
activitatea de amplasare centrale pe biomas, sere si panouri fotovoltaice n loturile de la
Sulina, extravilan, asigur spre limita superioar a clasei, ,,un mediu supus efectului
activitii umane n limite admisibile;
Avnd n vedere c activitatea de exploatare are note de bonitate care indic modificri
nesemnificative, reversibile ale factorilor de mediu faa de starea lor natural sunt necesare
doar cteva msuri de minimizare a impactului generat de activitile desfurate n
perimetrul pajistei de la Sulina unde se va construi planul supus avizarii .
2. Identificarea si evaluarea impactului asupra florei
Din analiza ilustrat geometric prin metoda ilustrativ cu ocazia deplasrilor pe
amplasament si prezentat mai sus rezult c impactul asupra florei este unul n limite
admise la nivelul ecosistemului ce include componentele floristice n islazul orasului Sulina.
Zona studiat este un ansamblu de incinte ndiguite care are la origine foste zone
mlstinoase, ndiguite n trecutul trii noastre de dinainte de 1990 pentru a creste suprafata
agricol a trii si care a suferit un proces de salinizare ( exces de nutrienti-sruri n volumul
edafic util , care a fcut imposibil practicarea agriculturii n ultimii 10 ani, fiind utilizat doar
ca psune.
Excesul de minerale si ncetarea activittii agricole au determinat un proces de pionerat de
instalare a vegetatiei naturale ncepnd cu plantele segetale si ruderale ( n stadiul de
prloag a terenului) si apoi trecnd la instalarea speciilor spontane halofile sau care pot
tolera o salinitate crescut a solului .
Ca urmare a presiunilor antropice cauzate n principal de depsirea capacittii de
regenerare a vegetatiei fat de activitatea de psunat cu animale domestice , a conditiilor
pedoclimatice limitative , vegetatia descris nu contine, la cele mai multe asociatii descrise
in urma realizrii releveelor fitocenotice din teren, toate elementele standard descrise n
covorul vegetal al Romniei fiind asociatii ,, partiale'' si nu tipice.
Cele 3 loturi concesionate de SC Acva Europe Engineering au o vegetatie cu acoperire
redus pe suprafete importante ,n special n loturile 1 si 2 dinspre orasul Sulina, ca urmare
a suprapsunatului, aspectul general fiind unul de islaz trlit, cu vegetatie n care n multe
zone din portiunile centrale ale acestor loturi se mai pot observa doar fragmente ale
plantelor componente.
Urmare a celor descrise mai sus, n urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes,
(pe amplasament) nu au fost identificate potentiale efecte negative asupra unor specii de
plante si habitate de interes conservativ sau protejate la nivel national/international.
Pe amplasament exist specii halofile care ns nu sunt n asociatie cu alte plante
diferentiatoare sau nsotitare descrise n nomenclatorul asociatiilor identificate n Romnia
pentru a ncheia asociatii tip care s formeze habitate protejate prin Reteaua Natura 2000.
Pe o suprafat de 2,52 ha (1,93 ha lotul 3 si 0,59 ha lotul 2) din totalul de 88 ha avem
prezente n vegetatie plante care s-ar putea asocia in mod artificial la o asociatie partial de
Hordeetum hystricis Wendelbg 1943 care este incomplet prin numrul de specii
caracteristice inventariate (codul 395 pe harta asociatiilor realizat cu ocazia deplasrilor pe
amplasament), neexistand alte specii indicatoare si cu atat mai putin asociatii caracteristice
habitatului prioritar.
Pg.155/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Aceasta potentiala asociatie fiind marginala la loturile concesionate care o includ,
comparnd cu proiectele de amplasare a obiectivelor (cldiri, echipamente, drumuri) pe cele
doua loturi (2 si 3) se observa ca speciile nu vor fi inhibate n dezvoltarea natural, fiind
distribuite n perimetru liber de elemente antropice.
Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte
integranta a proiectului analizat, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora
simultan cu implementarea proiectului tehnic.
Pe termen scurt efectele negative asupra florei, n limite admise, se vor exercita n
perioada de construire a cladirilor centralei, a drumurilor si la amplasarea echipamentelor.
Pe termen mediu si lung efectele vor fi diminuate prin regenerarea florei afectate n
perioada de constructie pe circa 45 % din suprafata proiectului care nu va fi acoperit cu
echipamente, materiale, cldiri sau drumuri temporare.
Impactul rezidual dup aplicarea msurilor de minimizare a impactului negativ stabilit n
prezentul plan va fi complet nlturat la nchiderea proiectului, cnd flora se va reface complet
cu elemente spontane n cel mult 3 ani de la dezafectarea cldirilor si echipamentelor.
3. Identificarea si evaluarea impactului asupra faunei
n perimetrul analizat se remarc prezenta unui numr foarte mic de specii pe aceste terenuri
antropizate, cu vegetatie suprapsunat .Perimetrul proiectului nu constituie habitat propice
pentru adpost, hran sau reproducere pentru speciile din componenta faunistic ca urmare a
compozitiei vegetale din acest perimetru si starea de degradare a asociatiilor vegetale
coroborat cu circulatia animaleleor domestice n zon. Speciile identificate n perimetrul
concesionat sau imediata vecintate sunt specii comune din Ordinul Passeriforme foarte
putine la numr folosind vegetatia din loturile monitorizate doar pentru odihn sau cutnd
hrana format din insecte din zona de uscat .
Majoritatea speciilor de psri au fost identificate in vecintatea de sud a perimetrului
concesionat n stufris sau pe canalul de centur sau au fost vzute n zbor, tranzitnd zona.
Prin specificul activittilor de amplasare a centralelor termoelectrice nu vor fi afectate
populatiile speciilor mentionate arealul ocupat cu aceste echipamente nefiind biotopuri
importante de hran sau adpost iar tranzitia aerian se va putea face fr nici un impediment
cauzat de echipamentele tehnice sau de depozitele de biomas.
4. Impact direct si indirect, singular, pe termen scurt, mediu si lung
Pe termen scurt va exista un impact negativ, n limite admisibile (reversibil), datorat
intensificarii traficului rutier, prezentei constructorilor si a utilajelor.
Pe termen mediu si lung impactul va fi determinat in principal de modul in care se va
exploata centrala cu cogenerare, care utilizeaza biomasa (modul in care se va realiza
aprovizionarea cu materii prime, utilizarea la parametrii proiectati ai centralei, fara avarii care
sa conduca la emisii necontrolate in special cenusa zburatoare care sa nu treaca prin
instalatia de filtrare) .
Pg.156/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Impactul derulrii planului pe termen scurt, mediu si lung asupra mediului este n principal unul
direct si singular, cauzat de implementarea celor 3 obiective, nefiind cumulativ cu impacturi ale
altor investitii (nu sunt preconizate a se realiza alte proiecte pe acest amplasament).
5. Impactul din faza de constructie, functionare, dezafectare
Pentru identificarea impactului produs de plan trebuie sa tinem cont de fazele de
realizare a investitiei, dupa cum urmeaza:
a) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE PROIECTARE :
Primele masuri pentru identificarea si evaluarea impactului Planului Urbanistic Zonal
asupra factorilor de mediu se iau din faza de proiectare, prin alegerea amplasamentului
centralei cu cogenerare, complexului de sere si parcului fotovoltaic, traseului de drumuri si
cabluri electrice, a organizarii de santier, astfel incat impactul generat sa fie minim.
Pentru alegerea amplasamentelor s-au folosit urmatoarele criterii :
Sa nu afecteze habitatele protejate si speciile de plante rare ;
Terenul sa fie liber de constructii si la distanta de zonele locuite;
Sa nu fie necesare demolari, relocari de drumuri, trasee de conducte de gaze,
linii electrice;
Drumurile de acces sa aiba un traseu cat mai scurt, catre drumurile existente si
sa nu necesite lucrari importante de terasamente (sapaturi, rambleieri);
Traseul electric va fi pozitionat de-a lungul drumurilor de acces si a drumurilor
existente;
Impactul din faza de proiectare poate fi indirect, pe termen lung si rezidual (pana la
dezafectarea lucrarilor), in cazul in care problematica de mediu nu este tratata asa cum am
mentionat mai sus .
b) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE CONSTRUCTIE:
Fazele tehnologice pentru realizarea planului sunt in sinteza urmatoarele :
Reabilitare drumuri de exploatare si amenajare drumuri de acces;
Amenajare organizare de santier;
Sapaturi pentru pozarea cablurilor electrice;
Realizare centrala cu cogenerare ;
Construire sere ;
Construire parc fotovoltaic ;
Lucrari de ecologizare
Impactul planului asupra speciilor se va manifesta in perioada de constructie-montaj.
Acest impact se va manifesta pe termen scurt, este reversibil si dupa finalizarea constructiei
se preconizeaza ca prin reluarea activitatilor pe amplasament speciile identificate vor reveni .
Cel mai mare impact pe care l va avea implementarea planului propus este generat n
timpul fazei de construcie ,prin lucrrile de amenajare a drumurilor,constructiile celor trei
Pg.157/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
obiective, precum i prin realizarea anurilor pentru liniile de transport a energiei la racordarea
cu sistemul naional.
Traseul cablurilor va fi pozitionat de-a luncgul drumului de exploatare existent, nu se vor
efectua spturi n habitatele naturale din zon, ci doar n habitatul antropic reprezentat de
drumurile de exploatare, care vor fi i modernizate. Astfel din punct de vedere al drumurilor de
exploatare habitatul seminatural de pajite va fi afectat nesemnificativ ca efect de margine i
pe perioad scurt de timp prin materialul excavat din anuri i tasri datorate deplasrii
utilajelor.
n faza de construcie, impactul va fi negativ asupra terenului pe care se va realiza
planul.
In aceasta faza, impactul este direct, pe termen scurt, limitat la durata executiei, nu este
rezidual si nici cumulativ.
c ) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE FUNCTIONARE:
Impactul in aceasta faza este dat de:
- ocuparea suprafetelor de teren cu constructiile, drumurile de acces;
- poluarea aerului determinat de intensificarea traficului rutier, naval si emisii ale centralei
cu cogenerare in caz de avarii;
Functionarea panourilor fotovoltaice se realizeaza fara personal de supraveghere (care
ar putea genera deseuri).
d) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE DEZAFECTARE :
Luand in calcul posibilitatea scoaterii din functiune a centralei, parcului fotovoltaic si a
complexului de sere, la sfarsitul duratei de viat,se vor parcurge urmtoarele etape:
- dezinstalarea si dezasamblarea echipamentelor centralei, panourilor fotovoltaice;
- demolarea cldirilor (centrala + sere).
Terenul afectat se va readuce pe cat posibil la starea precedent inceperii activittii,
pentru a reduce pe cat este posibil impactul asupra habitatelor si a speciilor identificate initial .
Planul de inchidere se va elabora cu 3 ani inainte de finalizarea duratei de viat a
obiectivelor construite, de comun acord cu autorittile competente, timp suficient pentru
pregatirea si realizarea dezafectarii obiectivului de investitie.
De regula, durata de viat a centralei este evaluat din punct de vedere tehnologic si
economic a fi de 40 de ani. Pentru panourile fotovolatice aproximativ 20-25 de ani. Data
inchiderii poate fi modificat sau intarziat, luand in considerare anumite cicluri de
retehnologizare care se vor dovedi fezabile tehnic si economic. Activitatea principal pentru
amplasament este exclusiv producerea de energie electrica utilizand biomasa si energia
solara .
Considerand acest mod de utilizare a amplasamentului, este putin probabil ca in viitor
acesta s mai fie folosit pentru alt tip de activitti.
In ceea ce priveste impactul produs de realizarea traseului electric de racordare la
Sistemul Energetic National, dup terminarea lucrrilor inainte de punerea in functiune efectiv
a acesteia, suprafata afectata se va elibera si va fi readusa la starea initial de pasune .
La momentul inchiderii centralei sau dezafectrii LES, se vor urma procedurile de
mediu stabilite de legislatie.
Pg.158/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
5.1. Impactul generat in faza de constructie poate fi generat de urmtorii factori

perturbatori:
Impactul din perioada de constructie se manifesta pe termen scurt (perioada de
constructie a celor 3 obiective, care se vor realiza etapizat). In aceasta perioada utilajele nu
vor functiona pe toata perioada zilei (in general maxim 10 ore /zi), 6 zile/saptamana, noaptea
fiind oprite.
Clasificand impactul generat in aceasta faza de realizare a planului se poate discuta de:
a) impact determinat de o poluare fizica: modificarea cotei terenului (conform Avizului
SGA), zgomotele si vibratiile determinate de utilajele in miscare
b) impact determinat de poluare chimica: emisii ale motoarelor utilajelor utilizate in
constructie, pierderi de produse petroliere de la masini/utilaje .
5.2. Impactul generat in faza de functionare
In aceast faz nu se pune problema unui impact major asupra biodiversittii de pe
amplasamentul planului deoarece speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele) se
vor retrage in zonele invecinate obiectivului, iar vegetatia nu prezint valoare conservativ.
Dup incheierea fazei de executie, fauna local din zonele invecinate va reintra in ritmul
normal de vietuire.
Atragem atentia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile
in aer si apa, care in anumite situatii pot avea un impact negativ asupra conditiilor de mediu si
implicit asupra biodiversitatii din zona.
Zgomotul si vibratiile.
In faza de exploatare un factor perturbator asupra speciilor de fauna pot fi sursele de
zgomot si vibratii reprezentate de motoarele electrice de antrenare a pompelor, de benzile
transportoare, de partile componente ale centralei etc.
Mentionam, ca nivelul de zgomot la limita incintei va respecta valorile maxime prevzute de
STAS-ul nr. 10009/1988 Acustica Urban, de 65 dB. Acest lucru este posibil s fie redus
mult datorit solutiilor tehnice moderne care tin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile
dezvoltate astzi fiind din ce in ce mai silentioase. In plus amplasarea acestor surse de
zgomot este la suficient de zona locuita ( centrala cu cogenerare la aproximativ 2 km de zona
locuita din orasul Sulina; parcul fotovoltaic si complexul de sere care au fost amplasate in
vecinatatea imediata a intravilanului nu se constituie in surse de zgomot si vibratii).
Emisii n aer
Prin aplicarea msurilor tehnologice prezentate succint in descrierea proceselor tehnologice
din prezentul raport si respectarea legislatiei in vigoare privind protectia atmosferei, impactul
asupra factorilor de mediu al emisiilor va fi unul nesemnificativ.
Pg.159/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Efectele asupra starii de sanatate a populatiei si eventualul risc pentru siguranta locuitorilor
Din experienta tarilor UE, nu se cunoaste existenta unor efecte adverse asupra populatiei.
Indicatorul sntate are drept scop analizarea modificrilor pe care le aduce investiia n zona
de amplasament asupra strii de sntate a populaiei i a mediului.
Implementarea planului nu determina efecte negative asupra sanatatii oamenilor din zona,
atata timp cat se respecta legislatia nationala in vigoare pe toata perioada de constructie si
functionare a celor trei obiective.
De remarcat este impactul pozitiv asupra sntii psihice a populaiei dat de creearea de noi
locuri de munca pe perioada constructiei, de imbunatatire a infrastructurii din zona precum si
prin contributia la bugetul local al localitatii.
Interferenta electromagnetica
Functionarea celor trei obiective nu produce interferente electromagnetice.
7.2. Efecte reziduale, cumulate, sinergice
Impactul rezidual
Cercetarile realizate in zona de amplasament a Planului Urbanistic Zonal Centrala de
cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de
acces situat in extravilanul orasului Sulina, au demonstrat ca investitia propusa a fi
realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora si fauna
protejate si a habitatelor naturale care au stat la baza protectiei siturilor Natura 2000:
ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si a
protectiei RBDD.
Totodata, prin prezentul studiu au fost impuse masuri de diminuare a impactului asupra
factorilor de mediu, care vor fi in grija investitorului si a celor care vor dezvolta investitia
respectiva.
Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea atat a legislatiei pentru protectia
mediului, cat si a acestor masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, consideram
ca nu va exista un impact rezidual n urma realizarii investitiei .
Impactul cumulativ
Specificam ca activittile principale identificate in perimetrul investitiei si zonelor
invecinate sunt legate de:
- psunat (ovine, caprine, cabaline), pe terenurile invecinate;
- turism/pescuit , pe canale si malul Dunrii;
- activitti de protectie si conservare a habitatelor, speciilor de flora si fauna din zona,in
conformitate cu legislatia de mediu, pe suprafetele siturilor protejate.
n prezent nu sunt prevzute n vecintatea amplasamentului alte activitti, prin
urmare nu se consider c obiectivele analizate vor genera un impact cumulativ cu
activittile enumerate anterior.
Pe de alt parte prin Planul de Management al Administratiei Biosferei Delta Dunarii nu
sunt incurajate activitti care vor putea genera impact cumulativ cu obiectivele analizate
Pg.160/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar. Activittile principale care se pot desfsura
in ariile naturale protejate din zon sunt urmtoarele:
- protectia si conservarea speciilor de flor si faun;
- studii si cercetri asupra biodiversittii;
- incurajarea ecoturismului cu respectarea echilibrelor locale si cu regimul de frontiera;
- practicarea pescuitului recreeativ sportiv numai in zone special amenajate;
In eventualitatea aparitiei unor noi investitii, care vor desfsura activitti in zon, cu impact
cumulativ, analiza acestuia va intra in sarcina beneficiarilor respectivelor investitii.
Evaluarea semnificatiei impactului
Evaluarea semnificatiei impactului s-a realizat pe baza urmtorilor indicatori-cheie
cuantificabili:
procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut
ROSCI0065 Delta Dunarii se intinde pe o suprafata de 454.037 ha, care include atat
habitatele descrise in formularul standard Natura 2000 , cat si zone fara interes din punct de
vedere conservativ , dar care au fost introduse pentru ca reteaua ecologica sa aiba o anume
coerenta in abordare .
Acelasi lucru s-a intamplat si cu situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul RazimSinoe , care are o suprafata de 512.820 ha si include inclusiv localitatile din Delta Dunarii .
Avand in vedere aceste precizari, daca raportam strict suprafata construita a planului de
49,47 ha (12,25 ha centrala de cogenerare + 29,41 ha complexul de sere + 7,81 parcul
fotovoltaic) la cele doua situri rezulta ca cele trei obiective vor afecta nesemnificativ 0,01% din
suprafata totala a ROSCI0065 Delta Dunarii si 0,01% din suprafata totala a ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .
Deoarece pe suprafata de implementare a planului urbanistic zonal NU s-au identificat
nici unul din habitatele pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 se poate aprecia ca
aceasta investitie NU va conduce la pierderea de habitate .
procentul care va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de
hrana, odihna si reproducere ale speciilor de inters comunitar
La fel si in cazul habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere
ale speciilor de inters comunitar, nu se va pierde din suprafetele acestora, deoarece speciile
identificate in zona de amplasament s-au aflat in trecere/tranzit, fara a se inregistra stationarea
lor pentru hrana, odihna sau reproducere.
fragmentarea habitatelor de interes comunitar
Specificam ca nu se va inregistra fragmentarea habitatelor de interes comunitar,
deoarece acestea nu s-au semnalat pe amplasament. Flora identificata in perimetrul
planului fost incadrata in clasele Puccinelio Salicornietea Topa 1939 , STELARIETEA
MEDIAE R.Tx.,Lohm.Et Prsg.In R.Tx.1950 , Salicetea purpureae Moor 1958 si nu
reprezinta un habitat prioritar, iar speciile de flora nu sunt protejate la nivel national si
comunitar.
Pg.161/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
durata sau persistenta fragmentarii
Nu se va inregistra o durata sau persistenta a fragmentarii habitatelor de interes comunitar,
deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasament.
durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria
naturala protejata de interes comunitar
Nu se va inregistra o durata sau persistenta a perturbarii speciilor de interes comunitar,
deoarece acestea s-au inregistrat in trecere/tranzit in zona de amplasament, fara a se
inregistra stationarea lor pentru hrana, odihna sau reproducere.
schimbari n densitatea populatiilor (nr. de indivizi suprafata)
Nu se vor produce schimbari in densitatea populatiilor, a efectivelor speciilor raportate la
suprafata etc.
scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea
planului/proiectului
Nu s-au inregistrat specii/habitate afectate de implementarea planului/proiectului.
PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUI PLAN URBANISTIC ZONAL NU SE VOR AFECTA
HABITATE PROTEJATE, NU SE VOR REDUCE POPULATIILE SPECIILOR DE PLANTE,
AMFIBIENI, NEVERTEBRATE, MAMIFERE SI PASARI DE INTERES COMUNITAR SI
NATIONAL SAU PROTEJATE DE LEGISLATIA INTERNATIONALA .
8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA
In urma analizei efectuate s-a constat ca posibilele efecte semnificative asupra mediului
(pozitive si/sau negative) se vor manifesta doar la nivel local, fara nici o influenta la nivel
regional, national sau international.
Planul analizat nu prezinta un impact de mediu in context transfrontiera.
Pg.162/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA,

CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI
AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Se propun urmatoarele masuri pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers
asupra mediului al implementarii planului sau programului:
- respectarea in totalitate a cerintelor de protectie a mediului si sanatatii populatiei in zona
de implementare PUZ;
- obtinerea tuturor actelor de reglementare necesare;
- alegerea celor mai bune solutii tehnice existente (inclusiv surse de energie alternativa);
Pentru prevenirea si reducerea probabilitatii de manifestare a hazardului in mediu se vor lua
urmatoarele masuri:
respectarea instructiunilor de montaj a instalatiilor;
respectarea programelor de revizii intretinere;
respectarea distantelor de siguranta si a masurilor speciale pe linie PSI; asigurarea dotarii
corespunzatoare pentru interventie in caz de accidente;
respectarea reglementarilor in vigoare si a conditiilor impuse prin toate actele de
reglementare;
intretinerea in buna stare a instalatiilor automatizate de control a centralelor termice;
elaborarea planului de prevenire si interventie in caz de poluare accidentala etc.
9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului
Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat constructiilor, pentru diminuarea
impactului fizic asupra solului/subsolului.
Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada desfasurarii lucrarilor de
constructie:
- se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente (nisip, praf de piatra), pentru
a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate;
- se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari
accidentale cu produse petroliere;
- utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba verificarile
tehnice la zi;
- pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona europubele.
Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada functionarii:
- amenajarea de platforme pentru colectarea selectiva a deseurilor (PET, sticla, hartie,
menajer);
- preluarea deseurilor rezultate de pe amplasament cu periodicitate si evitarea depozitarii
necontrolate a acestora;
Pg.163/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata
Pentru evitarea poluarii apelor, titularul proiectului va lua toate masurile necesare in timpul
desfasurarii lucrarilor si in timpul functionarii obiectivului.
Apele pluviale din zona centralei vor fi colectate si dirijate in statia de epurare ape
tehnologice , cu evacuare finala in emisar ( canalul din vecintatea amplasamentului ) .Apele
pluviale din zona serelor si parcului fotovoltaic vor fi colectate si directionate gravitational in
reteaua de canalizare a localitatii . Este posibili ca apele pluviale din zona serelor sa fie
colectate si utilizate la irigarea plantelor cultivate , insa acest aspect va fi stabilit la faza DTAC.
Masuri de diminuare a impactului asupra apelor de suprafata pe perioada desfasurarii
lucrarilor de constructie:
- materialele de constructie nu vor fi depozitate decat in incinta amplasamentului, pentru a se
impiedica o eventuala antrenare a lor in apele din jur;
Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata, pe perioada functionarii:
- exploatarea rationala a resursei de apa, fara depasirea debitului maxim de exploatare;
- optimizarea consumului de apa ;
- nu se vor evacua ape uzate neepurate in emisar ;
- se va monitoriza periodic calitatea apelor uzate evacuate, pentru a se verifica incadrarea lor
in NTPA 001 si 002 ( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ).
9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane
Impactul asupra apei subterane este nesemnificativ, deoarece nu se evacueaza ape uzate
de orice natura pe sol, subsol cu posibilitatea sa ajunga in apa subterana.
9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului
Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei pe perioada desfasurarii lucrarilor
de constructie:
Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor
de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de
operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Pe
perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii
prafului in zonele invecinate. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor
care vor fi utilizate la constructie, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut
redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie.
Masuri de diminuare a impactului asupra aerului pe perioada functionarii:
Constructiile propriu-zise in zona supusa PUZ-ului nu constituie o sursa de poluare
semnificativa a aerului.
Pg.164/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Centrala electrica pe biomasa va fi echipata cu o instalatie de filtrare de tip filtru cu saci
filtranti, cu regenerarea (curatirea) elementelor filtrante cu aer comprimat; s-a ales instalatia de
filtrare cu filtre saci de tip ,,maneca in material ryton, cu tesut dublu. Acest tip de filtru acopera
un domeniu foarte larg, atat in ceea ce priveste spectrul granulometric cat si temperatura de
lucru, fiind cel mai eficient sistem de indepartare a particulelor uscate. Eficienta lor medie este
foarte ridicata (=99.9%), in timp ce eficienta la particulele sub 5m este apropriata de 100%.
9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii
Msurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare
categorie de impact identificat asfel nct s asigure o reducere la minim pn la eliminarea
impactului vizat. Titularul planului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor
de reducere si va face alocatiile bugetare necesare.
Msuri de reducere a impactului direct pe termen scurt
Pentru impactul direct pe termen scurt se recomand ca activitile de amenajare i
construcie s se efectueze ntr-un mod controlat i planificat innd cont de urmtoarele
aspecte:
1. perioada n care se efectueaz, inclusiv perioada din zi: din acest punct de vedere,
lucrrile se vor efectua n afara perioadelor de cuibrit i cretere a puilor pentru psrile
identificate n zona din vecinatatea amplasamentului , respectiv perioada 15 mai 15 iulie, iar
perioada din zi optim pentru desfurarea lucrrilor nu trebuie s depeasc intervalul orar
0900 1700, pentru a evita esuprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de
psri identificate;
2. etapizarea lucrrilor: pe perioada de amenajare i construcie, se recomand ca
lucrrile s se efectueze etapizat, astfel nct s evite efectuarea a dou sau mai multe lucrri
cu caracter diferit n acelai timp, pentru prevenirea cumulrii mai multor surse generatoare de
zgomot;
3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna i amenaja locuri
dedicate pentru depozitarea materialelor i a utilajelor, dotate cu materiale absorbante n cazul
unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei;
4. calitatea materialelor: se recomand ca materialele utilizate n procesul de construcie
s poat fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafectrii constructiilor
(daca
proprietarul va decide dezafectarea constructiilor), cantitatea de deeuri care nu pot fi
reintroduse n circuit fie prin reciclare sau refolosire, s fie minim. De asemenea, pentru acele
materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odat cu expirarea duratei de via, se
recomand achiziionarea de produse superior calitativ, care au o durat de via superioar,
contribuind de asemenea la generarea minim de deeuri nereciclabile;
5. calitatea lucrrilor: lucrrile efectuate trebuie s aib ca rezultat ncadrarea obiectivelor
n peisajul nconjurtor, n conformitate cu regulile de urbanism impuse, dar nu se vor
restrnge neaprat doar la acestea. De asemenea, lucrrile trebuie s fie de o calitate minim
Pg.165/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
impus astfel nct s garanteze prevenirea unor reparaii sau intervenii neplanificate care pot
genera un efect negativ prin generarea de deeuri, zgomot al lucrrilor etc.;
6. planificarea lucrrilor: pentru activitile de construcie i amenajare trebuie elaborat un
plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care s conin aspecte legate de
planificarea i etapizarea lucrrilor, mentenana utilajelor, instruirea personalului, gestionarea
deeurilor, toate aceste aspecte putnd exercita un efect negativ asupra mediului dac nu
sunt gestionate corect;
7. dezafectarea -este putin probabil a se realiza: innd cont de specificul lucrrilor pentru
dezafectare, similar cu cele de construcie, se va ine cont de aspectele mai sus menionate,
iar dup nlturarea tuturor construciilor se va efectua refacerea substratului de pe
amplasament.
Referitor la flora, intrucat in zonele marginale ale loturilor 2 si 3 n care exist unele elemente
care s-ar putea asocia artificial la asociatia vegetala Hordeetum hystricis Wendelberg 1943,
avnd codul 395 pe harta asociatiilor vegetale ntocmit prin acest raport, in acele portiuni nu
se vor amplasa cldiri, echipamente, drumuri, sere sau materiale, zona urmnd a fi liber
de orice presiune antropic ( avand rol de rezervor genetic si specific la finalizarea proiectului),
pentru regenerarea suprafetelor nvecinate pe care se vor amplasa infrastructurile specifice
planului nu sunt necesare masuri suplimentare de reducere a impactului. Este uor de evitat
amplasarea de infrastructura, suprafeele mai sus enumerate cu Hordeum hystrix fiind situate
marginal in fiecare din cele dou sole.
Se propune ca perimetral,in tot complexul de obiective sa se amenajeze o plantatie de
aliniament cu specii specifice zonei. Aceasta zona destinata plantatiilor de aliniament este in
latimi diferite pornind de la 6 la 10 m si ocupa o suprafata de:
- 2,30 ha in incinta zonei de amplasare a centralei,
- 2,12 ha in incinta zonei de amenajare a serelor si
- 1,5 ha in incinta parcului fotovoltaic.
In aceste zone se va planta specia Tamarix Ramosissima-catina rosie si se va reloca
ca amplasament aceasta planta care creste de-a lungul digurilor.Dei specia Tamarix
ramosissima nu alctuiete in zona proiectului o asociaie standard omologata, fiind o specie
carismatica ce poate vegeta atat in conditii de seceta cat si in conditii de inundatii temporare,
are aspect decorativ fara a fi consumata de animalele domestice, se recomanda mentinerea
exemplarelor existente ( cat mai mult posibil ) si plantarea/relocarea altor exemplare pe o
banda situata intre digurile sau canalele de limita ale celor 3 sole si linia de amplasare propriu
zis a a proiectului. Plantarea se poate realiza usor prin butai lignificati ulterior planta avand
capacitate buna de drajonare si extindere naturala.
Msuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt
Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomand ca toate transporturile necesare pe
perioada de amenajare i construcie s fie gestionate ct mai eficient astfel nct s se
reduc la minim numrul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrant din planul HSEQ
elaborat. n acest sens, se recomand ca materialele, echipamentele i utilajele necesare s
Pg.166/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
fie astfel combinate nct s se asigure transportul lor cu un minim de curse pentru a minimiza
impactul asupra zonelor tranzitate.
Msuri de reducere a impactului direct pe termen mediu i lung
Deoarece impactul pe termen mediu i lung este dat de acelai tip de activiti, msurile de
reducere vizeaz ambele categorii de impacturi. Astfel, ulterior activitilor de construcie, se
recomand plantarea de specii autohtone, care s asigure o bun ncadrare n peisaj precum
i o limitare a zgomotului generat din activiti.
De asemenea, se recomand dotarea grupurilor sanitare cu instalaii cu debit redus de ap
sau cu senzor, pentru asigurarea aceluiai scop de economisire a resurselor de ap. n plus
fa de aceste msuri, orice alte materiale de informare sau dotri care s ajute cartierul n
minimizarea consumului de resurse i reducerea amprentei de carbon sunt recomandate.
Msuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu i lung
Ca i n cazul impactului direct pe termen mediu i lung, impactul indirect pe termen mediu
i lung este determinat de aceleai categorii de activiti. n perioada de cuibrit a psrilor,
care este reprezentat n mare de perioada 15 mai 15 iulie, nu se vor tranzita zonele
tradiionale de cuibrit i coloniile psrilor, pentru a proteja cuibritul acestora.
Toate aceste msuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat, conform activitilor
care sunt vizate, n cazul celor pe termen mediu i lung, fiind necesar implementarea lor pe
toat durata de activitate.
Responsabil pentru aplicarea acestor msuri de reducere a impactului este beneficiarul
prezentului raport, care trebuie s asigure resursele necesare implementrii lor
corespunztoare.
Ca urmare a implementrii unor msuri precum amenajarea peisagistic prin plantarea unor
specii autohtone, pe lng minimizarea impactului asociat activitilor, se va asigura pe termen
mediu i lung un uor impact pozitiv, odat prin ncadrarea foarte bun n zon a planului, ct
i prin asigurarea unor noi locuri de hrnire i cuibrit pentru speciile din zon, contribuind
astfel la creterea calitii biodiversitii din zon.
9.6. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii
Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada desfasurarii lucrarilor de
restructurare-modernizare:
- desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus planului va determina o limitare
a zgomotelor produse de trafic in zona;
- vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspectia tehnica la zi;
- se va respecta programul de lucru pe timpul zilei .
Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada functionarii satului de
vacanta :
- activitatea prestata nu este generatoare de zgomote si vibratii .
Pg.167/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului

Masurile de reducere a impactului se vor desfasura dupa urmatorul calendar :
Nr.
crt.
1.
2.
3.
3.
4.
Masura
Perioada
Responsabil
-lucrrile se vor efectua n afara perioadelor de -exclus

cuibrit i cretere a puilor pentru psrile
perioada 15
identificate n vecinatatea amplasamentului,
mai 15 iulie,
-perioada din zi optim pentru desfurarea -nu trebuie s
lucrrilor
depeasc
intervalul orar
00
00
09 17
titular
- se vor amenaja spatii pentru depozitarea - pe perioada

materialelor de constructie, in interiorul
de
loturilor, pentru a se evita antrenarea lor pe
constructie
sol
- plantarea unor specii de arbori si arbusti - pe perioada
autohtoni
de
constructie
titular
- se va achizitiona material absorbant pentru -pe perioada de

inlaturarea pierderilor accidentale de produse
constructie si
petroliere pe sol si apa
functionare
- deseurile menajere vor fi depozitate selectiv, -pe perioada de
intr-un spatiu special amenajat si va fi predat
constructie si
societatilor autorizate
functionare
umectarea drumurilor de acces in perioadele -pe perioada de
secetoase din an
constructie si
functionare
restrictii de viteza in zona obiectivelor pentru -pe perioada de
limitarea emisiilor de praf
constructie si
functionare
titular
Observatii
-se va evita
suprapunerea
cu
perioadele
foarte active din
zi
pentru
speciile
de
psri
identificate
-va contribui
la
incadrarea
constructiilor in
zona si va crea
noi locuri de
hranire
si
cuibarit
titular
titular
titular
titular
Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere este titularul, SC ACVA EUROPE

ENGINEERING SRL, care va aloca sumele necesare implementarii.
Pg.168/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A
EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT
DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN
PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE
10.1. Introducere
Directiva SEA ( Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001
privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra mediului ) a fost transpusa
in legislatia romaneasca prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluarii de mediu pentru planuri si programe. La art.16 , alin (1) se mentioneaza ca: titularul
planului/programului proiecteaza alternative posibile, luand in considerare obiectivele si aria
geografica a planului sau programului () .
Pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal, s-au avut in vedere mai multe alternative/solutii
si variante pentru a imbina obiectivele beneficiarului si cerintele regulamentului de urbanism,
ale prevederilor legale pe linie de mediu, ale prevederilor legale referitoare la sanatatea
publica.
In cadrul procesului de realizare a PUZ-ului, s-au analizat doua alternative dupa cum
urmeaza:
alternativa 0: este situatia in care potentialul de dezvoltare al zonei vizate ramane

nevalorificat, situatia in care planul nu se realizeaza;
alternativa 1: este situatia in care propunerea de amenajare a teritoriului are in

vedere stabilirea de reglementari in vederea aducerii la zi, in concordanta atat cu
reglementarile H.G.1516/2008, cat si cu cerintele si oportunitatile zonei.
10.2. Prezentarea alternativelor
Alternativa 0, reprezentata de alegerea neimplementarii planului, este solutia prin care
cadrul natural ramane intact. In contextul socio-economic actual, aceasta solutie ar conduce la
limitarea turismului, degradarea constructiilor existente si influente negative asupra factorilor
de mediu (turism necontrolat, gestionare defectuoasa a deseurilor, etc). Aceasta solutie nu
confera avantaje semnificative privind conservarea biodiversitatii deoarece regenerarea
biodiversitatii este un proces ce se deruleaza pe mai multe zeci de ani, iar rezultatele scontate
ar putea fi din nou afectate de factorul antropic. Speciile de pasari vizate cu masuri de
conservare necesita areale mult mai mari dect suprafata vizata.
In ceea ce priveste obiectivele declarate ale principiului dezvoltarii durabile, aceasta solutie
nu corespunde tendintelor de dezvoltare economica si sociala din judetul Tulcea.
Alternativa 1- prezentata in prima varianta de PUZ prevedea realizarea complexului de
sere pe o suprafata de 30 ha ( POT=80% , CUT =0,8 ) si a parcului fotovoltaic pe o suprafata
de 20,326 ha ( POT=80% , CUT=0,8 ) , fara sa tina cont de speciile de plante identificate in
urma monitorizarii .
Pg.169/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Alternativa 2 prezentata in varianta finala a Planului Urbanistic Zonal este solutia
ce imbina in mod armonios cele trei elemente ale dezvoltarii durabile si anume mediul
inconjurator, economia si elementul social. In aceasta varianta de plan se va restrange
suprafata construita pentru complexul de sere cu 0,59 ha , rezultand un POT =79,54% si un
CUT=0,79 , iar suprafata parcului fotovoltaic se va restrange cu 1,93 ha fata de Alternativa 1 ,
ceea ce inseamna un POT=38,42% si un CUT=0,38 .Aceasta varianta de plan a luat in
considerare concluziile Studiului de Evaluare Adecvata , care mentioneaza ca : Pe o
suprafa de 2,52 ha ( 1,93 ha lotul 3 i 0,59 ha lotul 2) din 88 ha avem prezente n vegetaie
plante care formeaz o asociaie parial de Hordeetum hystricis Wendelbg 1943 care este
incomplet prin numrul de specii caracteristice inventariate ( codul 395 pe harta asociaiilor
realizat cu ocazia deplasrilor pe amplasament). Aceste asociaie fiind marginale la loturile
concesionate care o includ, comparnd cu proiectele de amplasare a obiectivelor ( cldiri,
echipamente, drumuri) pe cele doua loturi ( 2 i 3) nu vor fi inhibate n dezvoltarea natural,
fiind distribuite n perimetru liber de elemente antropice .
Pentru eliminarea oricarui impact asupra plantelor identificate s-a recomandat in
aceasta varianta de plan ca suprafetele respective sa fie protejate in perioada de constructie si
postconstructie ( perimeterele respective vor fi delimitate si se vor amplasa panouri de
atentionare .
Solutii tehnice si tehnologice alternative: Nu este cazul.
Solutii privind alimentarea cu apa: Nu este cazul, deoarece in zona amplasamentului exista
alimentare cu apa. Pentru necesarul de apa tehnologica atat la Centrala de cogenerare cat si
la Complexul de sere se va realiza o captare de apa din canalul de centura sau se va executa
un foraj, functie de solutiile pe care le va impune Sistemul de Gospodarire a Apelor.
Pentru apa necesara grupurilor sociale se va executa un racord de apa si canalizare la
sistemul centralizat de apa si canalizare al orasului.
Solutii privind evacuarea apelor uzate: Nu este cazul, deoarece in zona amplasamentului
exista retea de canalizare.
Solutii privind asigurarea energiei electrice/agentului termic: Racordarea la Sistemul
Energetic National se propune conform Studiului ISPE a se realiza in urmatoarele variante :
1- Racordare printr-un punct de conexiune conectat intrare-iesire in LEA 20 kV- 10200 sau
10201 cu debitarea puterii spre statiile Crisan si Sulina, lungimea racordului fiind de cca
1,2 km .
2- Racordare pe bara de 20 kV a statiei 110/20kV Sulina cu debitarea puterii spre statia
Crisan, lungimea racordului fiind de cca 3,3 km .
Centrala de cogenerare este o instalatie care produce energie electrica si in secundar energie
termica, prin arderea unei surse regenerabile, biomasa. Centrala de cogenerare a fost
conceputa pentru producerea a 6,5 MW si va produce aceasta energie electrica prin
intermediul unui ciclu termic pe baza de abur, folosind drept combustibil biomasa de origine
vegetala.
Totodata se propune amplasarea de panouri fotovoltaice model ATERSA-A-230P, grupate
cate 3 pe structuri metalice de sustinere cu o inclinare de 33 grade sud. Puterea nominala a
panourilor este 230 W, cu un total de 9.5 MW, energia electrica produsa fiind convertita in
curent alternativ prin utilizarea a 40 invertoare de tip REFUSOL 500k. Energia produsa de
parcul solar este transportata la statia de transformare tip SIK in anvelopa de metal protejat 10
Mwh, prin intermediul liniilor electrice subterane 20 kV dimensionate corespunzator.
Pg.170/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Deoarece obiectivele unei strategii durabile presupun crearea unui echilibru ct mai solid
intre elementele mai sus enumerate, aceasta solutie a fost considerata ca fiind una viabila.
Alternativele alese au fost simple in principal datorita aspectului terenului si mai ales datorita
folosintei actuale a terenului.
Alternativele identificate pentru toti factorii de mediu au fost redate in capitolele de mai sus,
neidentificandu-se surse de poluare.
Pentru evaluare s-au facut vizite pe teren, s-au folosit informatii GIS si informatiile existente
pe pagina de internet a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Totodata s-a tinut
cont de biologia si ecologia speciilor identificate in perimetru, a specilor si habitatelor listate in
literatura de specialitate si formularul standard Natura 2000.
CONCLUZIE :
Evaluarea alternativelor a indicat viabila si de preferat varianta de realizare a
urmatoarelor investitii :
- centrala cu cogenerare pe suprafata construita de 10,45 ha ( POT=34,5% , CUT=0,36 );
- Complex de sere pe suprafata de 30 ha ( POT=79,54% , CUT=0,79 );
- parc fotovoltaic pe o suprafata de 7,81 ha ( POT=38,42% , CUT=0,38 ).
Aceasta alternativa de plan a luat in consideratie TOATE aspectele de mediu (distante fata de
zone protejate, localitate, gradul de afectare a solului, zgomot, dispunerea panourilor
fotovoltaice si a serelor sa afecteze la minim speciile de plante identificate in urma
monitorizarii ( in special Tamarix Ramosissima catina rosie ) , impact vizual, arheologic, sa
nu afecteze speciile/habitatele din vecinatatea zonei monitorizate.
Mentionam ca nici o alta varianta de plan nu ar asigura beneficii de mediu suplimentare
comparativ cu varianta aleasa.
Pg.171/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII
PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Introducere
Monitorizarea performantelor de mediu ale implementarii Planului Urbanistic Zonal este
necesara pentru a identifica orice impact de mediu neprevazut, astfel incat sa se poata
interveni cu actiuni de corectare. Monitorizarea zonei in care se va implementa planul s-a
realizat in perioada iunie 2012-august 2013 , astfel incat au fost date preluate din toate
perioadele fenologice .
Monitorizarea biodiversitatii
Fa de msurile prezentate anterior, se recomand implementarea unui program de
monitorizare a biodiversitii pe perioada de construcie i pe perioada de functionare a
centralei (in mod special), pentru a putea observa evoluia biodiversitii i a putea stabili
msuri suplimentare n cazul n care se constat c impactul evaluat iniial se modific, n
scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat. n acest sens se propune spre
implementare urmtorul program de monitorizare:
Program de monitorizare
Programul de monitorizare trebuie s se desfoare conform studiului efectuat pentru
identificarea strii iniiale i a potenialelor efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare
a acestuia, n vederea corelrii datelor deja obinute, astfel nct s poat releva date
referitoare la speciile de flora si toate categoriile de animale posibil a fi prezente n zona de
studiu, i anume: amfibieni, reptile, psri cuibritoare sau oaspei de var, psri sedentare,
psri oaspei de iarn i psri migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului,
mamifere, precum i evoluia acestora ca urmare a implementrii prezentului plan. innd cont
de aceste considerente, se vor utiliza aceleai dou metode distince de colectare i evaluare a
datelor, i anume: metoda transectelor n puncte pentru speciile cuibritoare, sedentare i care
ierneaz, i metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele n care se vor
efectua monitorizrile avifaunei se vor face innd cont de perioadele favorabile pentru
colectarea fiecrui set de date, aa cum este relevat n tabelul nr. 8.
Pentru speciile de psri, dei se cunosc perioadele favorabile evalurii fiecrei categorii
(cuibritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine s nu se stabileasc date stricte de colectare
a datelor pe teren deoarece factorii climatici sau ali factori externi pot influena dinamica
psrilor, iar aceste date stricte pot influena negativ calitatea datelor obinute. n acest sens,
este recomandabil ca n cadrul fiecrui stagiu de monitorizare s fie alocat un numr suficient
de zile de colectare a datelor care s cuprind toate etapele unui stagiu, dup cum urmeaz:
Pg.172/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
1. psri cuibritoare: un numr de 4 deplasri care s acopere att perioada de cuibrit
ct i cea de cretere a puilor;
2. psri de pasaj (migratoare): un numr de 6 deplasri pentru fiecare perioad de
migraie (de primvar sau de toamn) care s cuprind nceputul, vrful i sfritul perioadei
de migraie;
3. psri oaspei de iarn: un numr de 5 deplasri care s cuprind venirea psrilor n
cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare i plecarea lor ctre locurile de
cuibrit;
4. psri sedentare: se vor monitoriza n cadrul deplasrilor pentru psrile cuibritoare i
cele care ierneaz.
Planul de monitorizare al faunei va conine mai multe particulariti funcie de gruparea
taxonomic, aa cum sunt relevate n tabelul nr.12, fiecare obiectiv stabilit fiind msurabil prin
intermediul indicatorilor specifici:
PLAN MONITORIZARE FAUN
GRUPARE
TAXONOMIC
OBIECTIVE
INDICATORI
Reptile
1. Monitorizarea populaiilor de reptile

prezente n cadrul amplasamentului;
2. Minimizarea impactului pe durata
activitilor
de
construire
prin
organizarea durabil a planului de
construcie i stabilirea de msuri clare
n cadrul acestuia;
1. Identificarea
tuturor
speciilor de reptile;
2. Derularea lucrrilor doar n
perioadele recomandate
Psri cuibritoare
1. Continuarea monitorizrii rspndirii

speciilor
cuibritoare
n
cadrul
amplasamentului;
2. Monitorizarea etologiei speciilor de
psri cuibritoare att pe perioada de
pregtire ct i pe perioada de
funcionare;
3. Planificarea etapelor de pregtire a
cartierului astfel nct s nu interfere cu
perioada efectiv a cuibritului acestor
specii;
1. Completarea
datelor
actuale cu cele obinute
din
programul
de
monitorizare
2. Evidenierea
comportamentului
psrilor pe respectivele
perioade comparativ cu
comportamentul iniial
3. Respectarea perioadelor
recomandate
Psri de pasaj
1. Monitorizarea dinamicii migraiei n

perimetrul cartierului ct i zonele
adiacente;
2. Monitorizarea
comportamentului
speciilor de pasaj pe durata construirii
cartierului, precum i pe durata
funcionrii, n vederea asigurrii unor
condiii optime de pasaj.
1. Completarea
datelor
din
programul
de
monitorizare
2. Evidenierea
comportamentului
psrilor pe respectivele
perioade comparativ cu
comportamentul iniial
Psri oaspei de iarn
1. Monitorizarea deplasrilor sezoniere ale

populaiilor de gte n sectorul lor de
iernare;
1. Completarea
datelor
din
programul
de
monitorizare
Pg.173/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
1. Completarea
datelor
din
programul
de
monitorizare
1. Monitorizarea speciilor de mamifere

rezidente precum i a celor care pot
tranzita amplasamentul n cutarea
hranei
Mamifere
Pentru flora se recomanda urmatorul plan de monitorizare (tabel nr.13):

Elemente monitorizate
Specii int
Aeluropus litoralis
Puccinellia distans
Plantago coronopus
Metoda de lucru si indicatorii

monitorizati
Relevee n piee de
2
prob
de
100-200
m
amplasate n habitate stepice
Abundent/Dominant
Distributia
Relevee n piee de
prob
de
100-200
m2
Abundent/Dominant
Distributia
Relevee n piee de
2
prob
de
100-200
m
Abundent/Dominant
Distributia
Personal
Perioada
Botanist
Fitocenolog
Mai
August,
cu
efectuarea de inventarieri
fitocenotice
in
cadrul
suprafetelor
de
prob
permanente stabilite de
specialist,
in interiorul
incintei
sau
imediata
vecintate n zona de
impact
a
activittii
monitorizate
Botanist
Fitocenolog
Mai
August,
cu
fitocenotice suprafetelor de
prob
stabilite
de
specialisti
Botanist
Fitocenolog
Mai
August,
cu
fitocenotice suprafetelor de
prob
stabilite
de
specialisti
Suprafaa cuprins n planul de monitorizare este reprezentat de suprafaa

amplasamentului, la care se adaug zonele nvecinate care conin acelai tip de habitate ca i
amplasamentul. Aceste zone nvecinate (pe o raza de 1 km in jurul amplasamentului)
reprezint de fapt zonele martor care sunt un punct de referin ntre situaia iniial din cadrul
amplasamentului i cea final. n funcie de datele colectate din zona amplasamentului i
zonele martor, eventualele diferene dintre datele analizate vor evidenia evoluia biodiversitii
din amplasamentul cartierului rezidential odat cu punerea n funciune a acestuia.
In cazul in care se observ o scdere a scadere a indicatorului abunden dominan cu 2
clase pe scara Braun- Blanquet utilizat ( r + 1 2 3 4 5) in cadrul releveelor constituite
pentru monitorizarea celor 3 specii de plante selectate ca bioindicator ,atunci este necesara
sistarea activitatii, analiza de detaliu a cauzelor si intocmit setul de msuri pentru eliminarea
Pg.174/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
impactului negativ care a dus la scaderea populatiei plantelor bioindicator . Deci pragul de
alarm in cadrul populatiilor de plante este de scadere cu 2 clase Braun Blanquet.
Perioada optima de monitorizare a plantelor bioindicator selectate este aprilie -august si se
vor efectua cel putin 2 inventarieri in fiecare dintre releveele de monitoring amplasate atat pe
perioada constructiei cat si in perioada de functionare , in prima decada a lunii mai si in prima
decada a lunii august . Periodicitatea de monitorizare este anual de cel putin doua ori pe
fiecare releveu amplasat.
n cazul n care se observ o scdere a efectivelor psrilor identificate n zona de studiu cu
mai mult de 15% se va decide sistarea activitilor i evaluarea impactului astfel nct s se
asigure ncadrarea n aceast valoare de maxim 15% scdere a efectivului psrilor, valoare
care va fi considerat valoare prag.
Datele colectate in cadrul programului de monitorizare se vor analiza si se vor raporta catre
Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii.
Monitorizare PUZ
Pentru Planul Urbanistic Zonal analizat Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa,
complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces -exntravilan Sulina, judetul
Tulcea, se recomanda monitorizarea urmatorilor factori de mediu, dupa cum este mentionat in
tabelul nr. 14:
Tabelul nr.14 Monitorizarea factorilor de mediu
Monitorizarea
factorilor de mediu
in faza de
exploatare
Indicatori monitorizati
la solicitarea
autoritatilor de mediu
Calitatea apelor
uzate
principalii indicatori de
calitate a apelor uzate
epurate, in conformitate
cu NTPA 002/2002
Stabilitatea
terenului, structurile
de rezistenta
-indice de tasare
-stare fizica generala
Calitatea emisiilor
de poluanti in
perioada executiei
constructiei si de la
centrala
-conform Ordinului
Ord.592/2002
CO, SOx, NOx,COV,
pulberi
Frecventa
pe durata
determinata, la
solicitarea
autoritatilor de
mediu
Inainte de
evacuare /lunar
Interventie
La depasiri ale
CMA
Conform
recomandarilor
din Studiul
geotehnic
efectuat
La solicitarea
autoritatilor de
mediu se vor
prezenta
inregistrarile online. Cazanul are
n dotare sistem
de monitorizare
continu a
gazelor de
ardere la co (
La modificari
semnificative a
valorilor
inregistrate
La depasiri ale
CMA
La depasiri ale
CMA
Observatii
Se va stabili in
functie de
indicatorul
depasit masurile
de remediere
Pana la
remedierea
defectiunilor se
vor sista lucrarile
Pg.175/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Gestiunea
deseurilor
Conform HG 856/2002
si Legii nr. 211/2011
privind regimul
deeurilor;
CEMS
Continuous,
Emission
Monitoring
System)
In timpul fazei
de executie cat si
dupa, la
solicitarea
autoritatilor de
mediu
Titularul planului va prezenta anual un raport de monitorizare . Rezultatele monitorizarii vor

fi depuse la ARBDD.
Titularul de activitate in cadrul modelului de monitorizare propus, va avea obligatia de a
preleva probe, de a efectua analize si masuratori conform programului de monitorizare si
automonitorizare. Se va mentiona care sunt procedeele de esantionare si masurare pentru
masuratorile periodice, continue si discontinue, prevazute a fi realizate pentru monitorizarea
activitatii din punct de vedere a protectiei mediului (poluantii in aer si apa).
Daca se considera necesar de catre autoritatea locala de protectie a mediului, se vor include
si informatii privind procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice
prevazute a fi realizate pentru monitorizarea impactului activitatii asupra factorilor de mediu
sol, sanatatea populatiei, biodiversitate, etc.
Analizele si determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor de mediu vor fi
realizate de laboratoare atestate pe baza de contract.
Totodata exista urmatoarele obligatii :
se va stabili modalitatea de actiune in caz de urgenta;
se va preveni si se vor lua masuri concrete in caz de accidente;
se va raporta orice accident si situatie de urgenta.

Un sistem competitiv si eficient de monitorizare si evaluare a impactului PUZ asupra mediului
va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ asupra mediului al programului,
ci si la amplificarea efectelor pozitive, atat in ceea ce priveste mediul, cat si calitatea
proiectului analizat.
Studiul privind vegetatia din zona analizata a fost efectuat dupa metodele europene de
fitocenologie, desfasurandu-se in etape diferite:
- etapa pregatitoare - la aceasta etapa s-au analizat scopul si sarcinile propuse pentru
studiu, a fost consultata literatura stiintifica de specialitate cu privire la metodele de cercetare
si studiile efectuate anterior in zona, la conditiile fizico-geografice ale regiunii (relief, solurile,
structura geomorfologica, reteaua hidrografica, clima) si au fost stabilite perioadele optime
pentru efectuarea identificarilor in teren.
- etapa cercetarilor de teren - la aceasta etapa s-au efectuat lucrari ce constau in
efectuarea descrierilor geobotanice, fotografiere, fixare pe harta-schematica a punctelor
cercetate, in teren, in vederea determinarii ulterioare a speciilor si a habitatelor de interes
comunitar unde a fost cazul (Determinarea speciilor a fost realizata cu ajutorul cheilor de
determinare din publicatii de specialitate [Ciocarlan, 2000]). Vegetatia fitocenozelor a fost
studiata de la periferia zonei avute in vedere spre interior, folosind metoda cercetarilor pe
Pg.176/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
itinerar. Suprafata ce urma a fi strabatuta a fost stabilita astfel, incat sa cuprinda toate tipurile
fitocenotice existente.
- etapa de incheiere - a cuprins prelucrarea datelor in vederea determinarii certe a speciilor
si asociatiilor vegetale, a prezentei/absentei speciilor de plante si de habitate protejate.
Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile detaliate in formularul
standard Natura 2000 pentru care a fost declarat ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul
Razim-Sinoe au fost detaliate in subcapitolele anterioare.
Metodele utilizate se recomanda a se utiliza si pentru monitorizarea in perioada de
constructie si postconstructie.
Concluzii:
Desi este parte component a RBDD, a ROSPA 0031 Delta Dunrii si Complex
Razim Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunrii, suprafata concesionat de SC ACVA
EUROPE ENGINEERING SRL Bucuresti este in fapt o pajiste suprapsunat cu
acoperire neuniform cu vegetatie, valoarea conservativ a ecosistemelor fiind sczut
sub aspect ecologic sau peisagistic (deoarece aceast suprafat a fost utilizat pentru
agricultur dup ndiguirea si drenarea incintei - fost teren mlstinos). Terenul nu
constituie un atractor ca si mediu de viat preferat sau obligatoriu pentru speciile
faunistice din categoria celor rare, vulnerabile sau periclitate din Delta Dunrii.
Sub aspectul importantei stiintifice a biodiversittii vegetale, perimetrul
proiectului analizat este unul de slab important conservativ.
Efectele planului asupra factorilor de mediu pot fi negative, dar in limite admise,
asa cum reiese si din diagrama Rojanschi (conform metodei ilustrative de apreciere
globala a starii de calitate a mediului) utilizata pentru determinarea indicelui de poluare
globala, respectiv IPG=1.63 ,,mediu supus efectului activitatii umane in limite
admisibile.
Impactul generat de activitatea din centrala cu cogenerare pe biomas, a
complexului de sere si a parcului fotovoltaic, prin msurile de protectie a mediului
mentionate in prezentul studiu va conduce la mentinerea n limita capacittii de suport a
speciilor, habitatelor si ecosistemelor existente n incinta concesionat.
Elaboratorul prezentei lucrari recomanda emiterea avizului de

mediu pentru PUZ - Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa,
complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces.
Pg.177/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN

RAPORTUL DE MEDIU
Conform HG nr. 1076/2004 privind evaluarea de mediu a unor planuri/programe pentru Planul
Urbanistic Zonal: CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU BIOMASA, COMPLEX
DE SERE, PARC FOTOVOLTAIC, DEBARCADER SI DRUM DE ACCES extravilan oras
Sulina, judetul Tulcea au fost organizate Grupuri de Lucru pentru identificarea problemelor de
mediu.
Observatiile /recomandarile/problemele ridicate de catre participanti au fost consemnate in
Procesele verbale intocmite de reprezentantul ARBDD si pot fi consultate la sediul ARBDD
Tulcea, la titular, expert de mediu.
Informatii generale
Titlul lucrarii: Plan Urbanistic Zonal CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU
BIOMASA, COMPLEX DE SERE, PARC FOTOVOLTAIC, DEBARCADER SI DRUM DE
ACCES extravilan oras Sulina, judetul Tulcea
Titularul / beneficiarul lucrarii: SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL
Autorul atestat al Raportului de Mediu: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea
Adresa : str. Luminitei, nr. 1B, Tulcea, judet Tulcea, Telefon/Fax: 0340-104.067
Planul Urbanistic Zonal (PUZ) reprezinta documentatia prin care se asigura conditiile de
amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara pentru Centrala de cogenerare
alimentata cu biomasa, complex de sere, parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces, din
Sulina, judetul Tulcea. Documentatia pentru PUZ argumenteaza posibilitatea din punct de
vedere urbanistic a realizarii obiectivului propus, tinnd cont de obligatiile prevazute in
Certificatul de Urbanism precum si de prevederilor altor reglementari de urbanism.
Pe amplasamentul analizat se propune realizarea a trei mari obiective: centrala de
cogenerare pe baza de biomasa, complex de sere si un parc fotovoltaic, impreuna cu unele
investitii conexe: debarcader si amenajare drum de acces.
Cele trei obiective se vor amplasa pe terenul in suprafata de 88,3705 ha, din totalul
suprafetei studiate prin PUZ de 99.9822 ha, teren situat in extravilanul orasului Sulina, in T20,
P152/18-izlaz inundabil.
Vecinatatile planului sunt :
o Nord drum de exploatare care delimiteaza izlazul de intravilanul orasului
Sulina ;
o Sud canal drenor aferent izlaz ;
o Est drum de exploatare ;
o Vest izlaz .
Centrala de cogenerare este o instalatie care produce energie electrica si in secundar
energie termica, prin arderea unei surse regenerabile - biomasa (lemn, stuf, resturi vegetale).
Centrala de cogenerare a fost conceputa pentru producerea a 6,5 MW si va produce aceasta
energie electrica prin intermediul unui ciclu termic pe baza de abur, folosind drept combustibil
biomasa de origine vegetala.
Pg.178/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Obiectele propuse a se realiza pe amplasament sunt: cladire pentru turbina cu abur, sistemul
de incarcare automata, cazan de ardere biomasa, turn de evaporare, statie de pompare apa.
Toate acestea sunt amplasate pe o platforma formand impreuna fluxul tehnologic de baza.
n cadrul procesului de producere a energiei electrice i termice se disting urmtoarele
fluxuri principale de circuite:
- circuitul apei de adaos;
- circuitul combustibilului;
- circuitul ap-abur;
- circuitul energiei electrice produse;
- circuitul de evacuare al deeurilor rezultate n urma arderii;
- circuitul de tratare i evacuare a apelor uzate.
Malul canalului unde se va realiza debarcaderul se va consolida cu piatra, pe baza unui
proiect ale carui detalii vor fi furnizate la faza DTAC .
Drumurile interioare se vor realiza dup eliminarea n totalitate a stratului de sol
vegetal.Dimensionarea sistemului rutier se va face luand in calcul un modul de elasticitate
dinamic Ed=120Mpa. Consolidarea terenului se va realiza cu ajutorul unei saltele de material
granular compactat,de 50 cm grosime,alcatuit din blocaj de piatra sparta de 25 cm grosime si
un strat de balast completat de 25 cm grosime.
Terenul se va sistematiza corespunzator, conform Avizului de Gospodarire a Apelor nr.
23/14.06.2013, emis de Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral-Sistemul de
Gospodarire a Apelor Tulcea .
Complexul de sere va avea o suprafata efectiva de cca. 30,0 ha si se vor cultiva
legume.
Complexul de sere se va realiza din module metalice zincate si inchideri din policarbonat. In
afara serelor propriu zise se va amenaja un depozit pentru legume si un grup social precum si
drumuri de acces in incinta.
De asemenea se propune amplasarea unui numar de 33080 de panouri fotovoltaice model
ATERSA-A-230P, grupate cate 3 pe 11026 de structuri metalice de sustinere cu o inclinare de
33 grade sud. Puterea nominala a panourilor este 230 W, cu un total de 9.5 MW, energia
electrica produsa fiind convertita in curent alternativ prin utilizarea a 40 invertoare de tip
REFUSOL 500k. Energia produsa de parcul solar este transportata la statia de transformare
tip SIK in anvelopa de metal protejat 10 Mwh, prin intermediul liniilor electrice subterane 20 kV
dimensionate corespunzator.
Durata de executie a lucrarilor de 2 ani de la obtinerea Autorizatiei de constructie.
Durata etapei de functionare: Functionarea este prognozata a fi nelimitata in conditii normale
de stabilitate economica si politica .
Racordarea la Sistemul Energetic National se va face la reteaua electrica existenta in zona.
In perioada de constructie a planului potentialele surse de impurificare pot fi materialele de
constructie depozitate necorespunzator, pierderi de produse petroliere de la utilajele si
mijloacele de transport (rutiere). Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale depozitarea
materialelor de constructie se va face in zona special amenajata, iar utilajele si mijloacele de
transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi .
Pg.179/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
In perioada de functionare, apele uzate de tip fecaloid-menajer vor fi dirijate prin reteaua de
canalizare de pe amplasament in reteaua de canalizare a orasului Sulina, conform Avizului
ABA-DL nr. 23/14.06.2013, valorile indicatorilor de calitate a apelor uzate care se vor evacua
in conductele de canalizare vor fi conform NTPA 002 (HG nr. 188/2002 pentru aprobarea
Normelor de descarcare in retelele de canalizare ale localitatilor, modificat si completat prin
HG nr. 352/2005). Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in emisar dupa ce in prealabil vor fi
epurate ( calitatea apelor uzate evacuate trebuie sa se incadreze in indicatorii prevazuti de
NTPA001 ) .
Planul Urbanistic Zonal Centrala de cogenerare alimentata cu biomasa, complex de sere,
parc fotovoltaic, debarcader si drum de acces se va implementa in extravilanul orasului
Sulina, amplasamentul fiind inclus in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si
in siturile Natura 2000: ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul
Razim-Sinoe .
Integritatea ariilor naturale protejate Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, ROSCI 0065 Delta
Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe NU va fi afectata de planul
propus deoarece:
1. Nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor protejate;
2. Nu se fragmenteaza habitatele protejate;
3. Nu are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de
conservare a ariilor naturale protejate;
4. Nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor
naturale protejate.
In cadrul planului nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ROSPA 0031 Delta Dunarii
si Complexul Razim-Sinoe, ROSCI 0065 Delta Dunarii si din Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii.
Realizarea lucrarilor de constructie propuse prin PUZ nu prezinta efecte negative asupra
biodiversitatii locale, asupra speciilor /habitatelor protejate din Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii si indeplineste obiectivele de protectie a mediului inconjurator, incadrndu-se in
principiile dezvoltarii durabile.
Activitatea economica, de altfel punctiforma la scara ariilor naturale protejate, nu este
generatoare de fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din
cadrul acestora si nu va periclita integritatea acestora.
Practic impactul cumulativ nu poate exista, deoarece pe amplasament nu exista specii si
habitate de interes comunitar/protejate. In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de
interes, pe amplasament nu au fost identificate specii si habitate protejate.
PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUI PLAN URBANISTIC ZONAL NU SE VOR AFECTA
HABITATE PROTEJATE, NU SE VOR REDUCE POPULATIILE SPECIILOR DE PLANTE,
AMFIBIENI, NEVERTEBRATE, MAMIFERE SI PASARI DE INTERES COMUNITAR SI
NATIONAL SAU PROTEJATE DE LEGISLATIA INTERNATIONALA
Pg.180/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Concluzii:
Desi este parte component a RBDD, ROSPA 0031 Delta Dunrii Complex
Razim Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunrii, suprafata concesionat de SC ACVA EUROPE
ENGINEERING SRL este o pajiste suprapsunat cu acoperire neuniform cu vegetatie,
valoarea conservativ a ecosistemelor fiind sczut sub aspect ecologic sau peisagistic
(deoarece aceast suprafat a fost utilizat pentru agricultur dup ndiguirea si
drenarea incintei - fost teren mlstinos). Terenul nu constituie un atractor ca si
mediu de viat preferat sau obligatoriu pentru speciile faunistice din categoria celor
rare, vulnerabile sau periclitate din Delta Dunrii.
Sub aspectul importantei stiintifice a biodiversittii vegetale, perimetrul
proiectului analizat este unul de slab important conservativ.
Efectele planului asupra factorilor de mediu pot fi negative, dar in limite admise,
asa cum reiese si din diagrama Rojanschi (conform metodei ilustrative de apreciere
globala a starii de calitate a mediului) utilizata pentru determinarea indicelui de
poluare globala, respectiv IPG=1.63 ,,mediu supus efectului activitatii umane in limite
admisibile.
Impactul generat de activitatea din centrala cu cogenerare pe biomas, a
complexului de sere si a parcului fotovoltaic, prin msurile de protectie a mediului
mentionate in prezentul studiu, va conduce la mentinerea n limita capacittii de
suport a speciilor, habitatelor si ecosistemelor existente n incinta concesionat.
Elaboratorul prezentei lucrari recomanda emiterea

avizului de mediu pentru acest plan.
Pg.181/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
BIBLIOGRAFIE
- Ciocrlan V. 1994. Flora Deltei Dunarii. Editura Ceres, Bucuresti.
- Donit Nicolae, Aurel Popescu, Mihaela Pauc - Comnescu, Simona Mihilescu, Iovu
Adrian Biris, Manual de interpretare a habitatelor, editia 2005 revizut, Editura Tehnic Silvic,
Bucuresti.
- Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela PucaComanescu, Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegetatia Romniei, Editura Tehnica Agricola,
Bucuresti
- Dihoru Ghe., Negrean G. 1976. Sintaxoni specifici Deltei Dunarii. Muzeul Deltei Dunarii,
Peuce, Tulcea. Vol. 5.
- Dihoru Ghe., Negrean G 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania. Editura
Academiei Romane, Bucuresti
- Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din Romania
- Popescu A., Sanda V., Oroian Silvia 1997. Vegetatia Deltei Dunarii. Muzeul judetean Mures,
Marisia. Vol. 25.
- Sanda V., Arcus Mariana 1999, Sintaxonomia gruparilor vegetale din Dobrogea si Delta
Dunarii, Editura Culturala Pitesti
- Sanda V., Popescu A. Nedelcu G. A. 1991. Caracterizarea vegetatiei din Delta Dunarii.
Acta Bot. Horti Buc.
- Sanda V., llerer Kinga, Burescu P. 2008. Fitocenozele din Romnia. Sintaxonomie,
structura, dinamica si evolutie. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti.
- Sanda V., Vicol Ioana, Stefanut S. 2008. Biodiversitatea ceno-structurala a invelisului vegetal
din Romnia. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti.
- Mihai Petrescu, Dobrogea si Delta Dunarii conservarea florei si habitatelor , Tulcea 2007
- Victor Ciochia , Aves Danubii-Pasarile Dunarii de la iIzvoare la varsare, Ed. Pelecanus,
Brasov , 2001
- Societatea Ornitologica Romana , Grupul Milvus -Ariile de Importanta Avifaunistica din
Romania , Targu-Mures, 2008
*** 2006 Delta Dunarii III. Studii si cercetari de stiintele naturii si muzeologie
*** INTERPRETATION MANUAL OF EUROPEAN UNION HABITATS EUR 27.July 2007
*** OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice cu modificarile si completarile ulterioare.
*** HG 1516/2008- privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervaia
Biosferei Delta Dunrii.
*** Master-Plan Rezervatia Biosferei Delta Dunarii-2005 Consiliul Judetean Constanta si
Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii (Master Plan for Danube Delta
Biosphere Reserve).
*** Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii- Administratia Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii.
*** Strategie de vizitare pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ARBDD, februarie
2010.
Pg.182/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
*** Ordin 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de
importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania , modificat si completat prin Ordinul 2387/2011
*** HG nr. 971/2011 care modifica si completeaza HG nr. 1284/2007 privind instituirea
regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta avifaunistica, ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
*** Ordin 19/2010 privind aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a
efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor natural protejate de interes
comunitar
*** Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra
mediului pentru proeicte publice si private
*** Directiva Consiliului 92/43/CEE-Directiva Habitate
*** Directiva 79/406/CEE Directiva Pasari
*** http://www.ddbra.ro; *** www.mmediu.ro
Pg.183/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
ANEXE
Pg.184/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pg.185/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pg.186/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pg.187/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pg.188/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pg.189/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pg.190/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pg.191/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pg.192/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Pg.193/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Curriculum Vitae
Europass
Informaii personale
Nume / Prenume
Adresa(e)
Mobil
E-mail(uri)
Naionalitate(-ti)
Data naterii
Sex
Stavarache Ionut Florentin

Balizei, Nr. 27, 820230 Tulcea (Romnia)
+40749785153
florin_greeny@yahoo.com
Romn
06/11/1985
masculin
Locul de munc vizat/ Biolog

Domeniul ocupaional
Experiena profesional
Perioada
Funcia sau postul ocupat
Activiti si responsabiliti principale
Numele i adresa angajatorului
Perioada
Perioada
Perioada
Septembrie 2012 prezent

Biolog Persoan Fizic Autorizat
Monitorizare ornitofaun, chiropterofaun; colectare de date, analiz si prelucrare,
elaborarea rapoartelor specifice domeniilor de activitate.
SC Wildlife Management Consulting SRL
Aprilie 2012 - August 2012
Tehnician Biolog
Monitorizarea psrilor n situl ROSPA 0082 Muntii Bodoc Baraolt, respectiv n situl
ROSPA 0075 Mgura Odobesti
Societatea Ornitologic Romn
Bd. Hristo Botev, nr.3, ap. 6, 030231 Bucuresti (Romnia)
Aprilie 2011 - Noiembrie 2011
Tehnician Biolog
Monitorizarea migratiei psrilor rpitoare de zi din zona Orsova
Martie 2010 prezent
Ghid turistic
Organizarea tururilor n Delta Dunrii si Dobrogea, transferuri de la si la aeroport, traductor
IBIS TOURS
Pg.194/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Str. Dimitrie Sturza nr. 6, 820123 Tulcea (Romnia)
Perioada
Perioada
Perioada
Perioada
Martie 2010 prezent

Ghid turistic
Organizarea tururilor n Delta Dunrii si Dobrogea, transferuri de la si la aeroport, traductor
Atu Travel
Petre Ispirecu nr. 38, bl. p72b, ap. 2, 051025 Bucuresti (Romnia)
Martie 2008
Voluntariat
Participare la cursurile teoretice si practice oferite la ntlnirea pentru pregtirea voluntarilor
participanti la programul Monitorizarea Psrilor Comune
Octombrie 2005 prezent
Voluntariat
Participare la International World Birdwatching Day
Ianuarie 2002 prezent
Voluntariat
Recensmntul anual al psrilor de ap, IWC (International Waterbird Census)
Educaie i formare
Perioada
Numele i tipul instituiei de
nvmnt/furnizorului de formare
Perioada
Calificarea/diploma obinut
2010 prezent
Facultatea de Biologie (Universitatea "Alexandru Ioan Cuza")
Iasi
2005 - 2008
Certificat de agent n turism
Disciplinele principale
studiate/competenele profesionale
dobndite
Limba romn
Matematic
Limba englez
Marketing
Contabilitate
nfiintarea unei agentii de turism
Numele i tipul instituiei de

nvmnt/furnizorului de formare
Colegiul Economic "Delta Dunrii"

Tulcea
Pg.195/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
Aptitudini i competene
personale
Limba matern
Romn
Limbi strine cunoscute
nelegere
Autoevaluare
Ascultare
Nivel european (*)
Englez
Italian
Competene i abiliti sociale
Vorbire
Citire
Participare la
conversaie
Scriere
Discurs oral
B2
Utilizator
independent
B2
Utilizator
independent
B1
Utilizator
Utilizator
B1
B1
independent
independent
Utilizator
independent
C2
Utilizator
experimentat
C2
Utilizator
experimentat
C2
Utilizator
Utilizator
C2 experimenta C1
experimentat
t
Utilizator
experimentat
Spirit de lucru n echip

Capacitate bun de comunicare
Competene i aptitudini organizatorice
- experient n managementul de proiect, ca urmare a activittilor de colaborare n

proiectele expuse anterior;
- bun organizator de concursuri datorit unei participri active la Grupul de Ornitologie
Dendrologie
- Silvicultur din cadrul Palatului Copiilor Tulcea;
- cstigarea a numeroase concursuri pe teme legate de natur;
- sustinerea de lucrri stiintifice si participarea la sesiuni de lucrri stiintifice;
- participarea la programe de monitorizare a Gstei cu gt rosu (Branta ruficollis) din 2002
pn n prezent.
*ambele proiecte fiind coordonate de Societatea Ornitologic Romn
Competene i aptitudini tehnice
Competene i aptitudini de utilizare a

calculatorului
- experient n lucrul cu GPS-ul, dobndit n urma colaborrilor n proiectele expuse

anterior
- o bun stpnire a instrumentelor Microsoft Office (Word, Excel i PowerPoint);
- cunostinte de instalare a sistemelor de operare ( Windows Xp, Windows Vista si Windows
7);
- cunostinte elementare ale aplicatiilor de grafic pe calculator (Adobe Illustrator, Photoshop,
Digital Photo Professional, ACDSee).
Alte competene i aptitudini
- birdwatching;
- fotografia;
- plimbri n natur;
- hiking;
- ciclism;
Pg.196/197

J36/436/2007 CUI RO 22244774
Telefon/fax : 0340-104.067
- notul.
Permis de conducere
Informaii suplimentare Persoan Fizic Autorizat n domeniul Consultantei de Mediu

12 ani de experient n monitorizarea ornitofaunei
2012 - Membru fondator al Organizatiei Nonguvernamentale Sistemis

2002 - Membru activ la Societatea Ornitologic Romn
Pg.197/197

Raport de Mediu - PUZ - Centrala de Cogenerare - Sulina - Final 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu - PUZ - Centrala de Cogenerare - Sulina - Final 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PUZ CENTRALA DE COGENERARE ALIMENTATA CU

BIOMASA, COMPLEX DE SERE, PARC FOTOVOLTAIC,

Beneficiar: S.C. ACVA EUROPE ENGINEERING S.R.L.

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Introducere ........................................................................................................... 169

10.2. Prezentarea alternativelor ......................................................................................... 169

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

1.1. Denumirea planului/programului: PLAN URBANISTIC ZONAL CENTRALA

Proiectantul lucrarii: SC MISOLI SRL fax 0213178059, tel. 0730 074902

1.3. Beneficiarul lucrarii: SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL - Bucuresti,

Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea

ROSCA VIOREL - biolog

STAVARACHE FLORIN IONUT biolog

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

1.5. Evaluarea strategica de mediu

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Caracteristici generale ale parcului fotovoltaic:

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Fig. 1 schema instalatiei fotovoltaice ( sursa Internet )

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Fig. 2 - pozitionare amplasament in PUG Sulina

Vecinatatile planului studiat prin prezentul raport de mediu sunt:

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Fig. 3 amplasament PUZ ( sursa Google Earth )

Amplasamentul studiat prin Planul Urbanistic Zonal este inclus in Rezervatia

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Pentru realizarea documentatiei Plan Urbanistic Zonal ,,Amplasare centrala de cogenerare

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Fig.4 - Retea electrica existenta in vecinatatea amplasamentului

Racordarea la Sistemul Energetic National se propune conform Studiului ISPE a se realiza

Beneficiar SC ACVA EUROPE ENGINEERING SRL

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis

Fig .5 - Variante de racordare la SEN

Fig. 6 - Traseu electric de racordare la SEN a centralei cu biomasa