UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE MECANIC
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
SEMESTRUL I, AN UNIVERSITAR 2015-2016

PROIECT DE SEMESTRU
LA DISCIPLINA CALCULUL I CONSTRUCIA AUTOVEHICULELOR

ndrumtor de proiect:

Student:

as. dr. ing. Levente Kocsis

Razvan Radoi
Anul IV, Grupa: 2444/1

1. Memoriu tehnic
1.1. Introducere
Ambreiajul este un organ de main care prin cuplare transmite un moment de putere a unei micri
de rotaie, sau ntrerupe aceast micare de rotaie prin decuplare. Ambreiajele sunt folosite n
mecanismele care au 2 axe, n general unul dintre ele este antrenat de unmotor, iar cellalt antreneaz
cealalt parte a mecanismului. Dezactivarea transmiterii cuplului de rotaie, las cele dou axe s se mi te
independent. Activarea ambreiajului se poate face att n timp ce acesta se rote te sau n timp ce se afla in
repaus.
1.2.Rolul ambreiajului
Ambreiajul este inclus in transmisia automobilului n scopul compensrii principalelor dezavantaje
ale motorului cu ardere intern, care constau in: imposibilitatea pornirii sub sarcin, existen a unei zone
de funcionare instabile i mersul neuniform al arborelui cotit. Necesitatea includerii ambreiajului n
transmisia automobilului este determinat de particularitile funcionrii acesteia, caractrizare mai ales
de cuplarea i decuplarea cu motorul. Decuplarea este necesar la oprirea i frnarea total a
automobilului sau la schimbarea treptelor de viteze, iar cuplarea este necesar la pornirea din loc i dup
schimbarea treptelor de viteze. Cuplarea lin a arborelui primar al cutiei de viteze cu arboreal cotit al
motorului, care are o turatie ridicat, asigur creterea treptat i fr ocuri a sarcinii la din ii ro ilor
dinate i la piesele transmisie, fapt care reduce uzura i elimin posibilitatea ruperii lor. Prin decuplarea
transmisiei de motor, roile dinate din cutia de viteze nu se mai afl sub sarcin i cuplarea lor poate face
fr eforturi mari ntre dini. n cazul contrar, schimbarea treptelor de viteze este aproapeimposibil,
funcionarea cutiei de viteze fiind nsoit de zgomot puternic, iar uzura din ilor este deosebit de mare
putnd avea loc chiar distrugerea lor.

1.3. Justificarea soluiei alese

Varianta aleas este cea a unui ambreiaj de Volkswagen Pollo IV 1.2 (Fig. 1.2.). Acest ambreiaj are
urmtoarele caracteristici:
este un ambreiaj neautomat;
mecanic cu friciune, frecarea fiind una uscat;
friciunea se realizeaz printr-un singur disc;
fora de apsare se realizeaz printr-un arc de tip diafragm;
dup construcia mecanismului de presiune este normal cuplat.
1

Fig. 1.2. Ambreiajul i cutia de viteze la VW Polo IV 1.2 [5]

1 - plac de presiune; 2 - plac intermediar; 3 - urub de prindere; 4 - placa de debreiere; 5- arc de prindere;
6 - tij de acionare; 7 - disc de presiune; 8 - volant; 9 - urub de prindere.

Detalii constructive ale soluiei alese sunt dup cum urmeaz:

diametrul exterior al discului de ambreiaj: 200 mm (Fig. 1.3. c.);
numrul de dini al butucului: 28;
nlimea canelurii 22,1 mm;
limea canelurii 20,3 mm [6];
numrul de arcuri ale discului de ambreiaj: 4;
diametrul exterior al plcii de presiune: 200 mm (Fig. 1.3. a.);

diametrul exterior al volantului: 210 mm;

lungimea tijei de acionare: 342 mm [7].
a.

b.
c.
Fig.

Construcia
real
elementelor ambreiajului: (a) plac de
presiune; (b)
placa de debreiere, (c) disc de ambreiaj [6]

1.3.

Varianta constructiv este cea folosit

de firma Luk, ambreiaj la care volantul i placa de
presiune i interschimb
locurile (Fig. 1.2 Astfel c placa de presiune este montat
pe arborele
cotit al motorului iar volantul este montat pe placa de presiune. Rolul
rulmentului de presiune este luat de o tij comandat hidraulic (Fig. 1.4.) care este
montat n centrul prizei ce acioneaz discul de ambreiaj.
La aceast construcie, arcul de tip diafragm este
Fig. 1.4. Tij de acionare [6]
periferic, situat n spatele discului de ambreiaj. Acesta
este acionat de ctre tija de acionare prin intermediul
plcii de debreiere.
Un dezavantaj ar putea fi faptul c tija de acionare a arcului diafragm ar putea flamba n cazul folosirii
necorespunztoare sau aceasta ar putea s strpung placa de debreiere datorit diametrului su mic.

1.4. Soluii constructive de la autovehicule concurente

Unele autovehicule din aceeai clas cu VW Pollo sunt echipate cu ambreiaje la care volantul este
construit cu mas dubl. Un astfel de exemplu este Opel Astra 1.4 care este echipat cu un astfel de
ambreiaj. Un avantaj al volantului cu mas dubl este amortizarea mai bun ocurilor provocate de ctre
conductorul auto; iar construcia discului de friciune este mai simpl deoarece nu necesit s fie echipat
cu arcuri elicoidale pentru amortizarea ocurilor.
O alt diferen fa de soluia aleas este rulmentul de presiune care nlocuiete tija de acionare.

Fig. 1.5. Ambreiaj Opel Astra 1.4 [6]

1.placa de presiune 2.volant 3.rulment 4.suruburi prindere volant 5.disc ambreiaj 6.suruburi prindere carcasa de placa de
presiune

Dezavantajul acestei soluii este construcia complicat a volantului care implic un pre mai ridicat.
Un alt autoturism din aceeai clas este Seat Leon Mk1. La aceast variant constructiv, volantul este
simplu, ocurile fiind preluate de discul de friciune care este echipat cu 4 arcuri elicoidale (Fig. 1.6.).

Fig. 1.6. Ambreiaj Seat Leon [6]

1.suruburi prindere carcasa 2.placa de presiune 3.disc de ambreiaj

1.5. Cerine impuse

La decuplare, s izoleze rapid i complet motorul de transmisie, pentru a face posibila

schimbarea vitezelor fr ocuri.

La cuplare, s mbine lin motorul cu transmisia, pentru a evita pornirea brusc din loc a
automobilului i ocurile in mecanismele transmisiei.

n stare cuplat, s asigure o mbinare perfect ntre motor si transmisie, fr patinare.

Elemenntele conduse ale ambreiajului sa aib momente de inertie ct mai reduse

pentru micarea sarcinilor dinamice in transmisie.

S aib o funcionare sigura i de lunga durat.

Acionarea s fie simpl i uoar.

Regimul termic s aib valori reduse i s o buna transmitere a cldurii in mediul

inconjurtor, iar construcia s fie si tehnologica

1.6. Tipologia i clasificarea ambreiajelor

Ambreiajele folosite in constructia de automobile se clasifica dupa modul de transmitere a
momentului si dupa modul de actionare.
Din punct de vedere al modului de transmitere a momentului, ambreiajele se impart in ambreiaje
simple si ambreiaje combinate. La randul lor, ambreiajele simple se impart in ambreiaje mecanice ( de
frictiune ), hidraulice si electromagnetice. Cele mecanice pot avea unul sau mai multe discuri de frictiune,
pot fi cu arcuri dispuse periferic, cu arc central spiral sau diafragma si centrifuge sau semicentrifuge.
Ambreiajele hidraulice pot fi cu prag fix, cu prag mobil sau cu camera de colectare, iar cele
electromagnetice cu sau fara pulbere feromagnetica. Ambreiajele combinate pot fi mecano-centrifuge,
mecano-hidraulice sau mecano-electromagnetice.

Din punct de vedere al modului de acionare, ambreiajele de automobile se impart in: ambreiaje
neautomate, puse in functiune de forta muscular a conducatorului prin actionarea mecanica sau
hidraulica; ambreiaje automate, actionate hydraulic, pneumatic, electric sau vacumatic, in functie de
pozitia pedalei acceleratorului, turatia si sarcina motorului sau de pozitia parghiei de schimbare a treptelor
de viteza. Uneori, sistemul de actionare a amreiajelor neautomate este prevazut cu un servomechanism de
tip mechanic, hydraulic sau pneumatic, care reduce efortul depus de conducator.

1.7. Materiale utilizate n construia ambreiajelor

Pentru garniturile de frecare se folosesc materialele pe baz de azbest sau materiale metaloceramice.
Garniturile pe baz de azbest au un coeficient de frecare mare =0.250.40, rezist la temperaturi de 200
C ,fr s i schimbe caracteristicile i sunt rezistente la uzur. Garniturile din materiale metaloceramice
au o conductibilitate termic mai bun dect cele pe baz de azbest, coeficient de frecare mai mare i o
rezisten la uzur mai mare, dar sunt fragile. Materialele metaloceramice sunt executate din pulberi
metalici prin sinterizare. Garniturile de frecare au o grosime de 34 mm n funcie de destinaia
ambreiajului. Niturile utilizate la fixarea garniturilor de frecare sunt de tipul cu capul necat, din oel
moale, cupru sau aluminiu . Diametrul niturilor este de obicei de 46 mm. Discul condus se execut din
oel carbon cu un coninut mediu sau mare de carbon i are o grosime de 13 mm.
Discul de friciune se execut din C120, fosfatat. Inelul butucului se execut din oel de calitate
OLC35, cu tratament termic de mbuntire urmat de clire prin cureni de nalt frecvent avnd
duritatea 5060 HRC. Prghiile de debreiere se execut din oel 15 CO8 aplicndu-se un tratament
termic de cementare, clire; duritatea obinut trebuie s fie de 6065 HRC. Furca de debreiere se
execut din oel de calitate OLC 60, care se supune unui tratament termic de clire, obinndu-se o
duritate de 5863 HRC [3].
Discurile de presiune sunt executate din font perlitica cu duritate de 170230 HB. Mai rar se
execut din font aliat cu Cr, Ni i Mo (procentul total de aliere 2%). Arcurile de presiune dispuse
periferic sunt executate din oel arc, iar arcurile de tip diafragm din oel arc. Prghiile de cuplare se
execut prin forjare din oel carbon dup care se cianureaz i se clesc n ulei prin matriare din oel cu
coninut ridicat de carbon.
Volantul este o pies n form de disc turnat din font cenuie sau font nodular. Este prelucrat
astfel ca s fie perfect echilibrat, s asigure montajul la arborele cotit, s aib o mare parte din mas
repartizat spre periferia discului. Repartizarea exterioar uniform a greutii se face cu scopul ca
volantul s ndeplineasc funcia de uniformizator a micrii de rotaie pe toat durata ciclului motor. De
asemenea este prelucrat ca s poat fi montat coroana dinat de pornire i s formeze organul primar al

transmisiei micrii de la motor la sistemele acionate.

Carcasa si carterul ambreiajului. Fixarea carcasei pe volant se face cu uruburi, iar centrarea cu
tifturi sau cu ajutorul unui umr executat pe volant. Carcasa ambreiajului se taneaz din tabl de oel cu
coninut redus de carbon. Carterul ambreiajului se centreaz i se fixeaz pe carterul volantului, iar in
partea cutiei de viteze pe flana capacului rulmentului de la arboreal primar.
Dispozitivul elastic de apsare este constituit de arcul central, diafragm i soluia de fixare a
arcului precomprimat ntre carcas i discul de presiune. Fora de apsare este realizat de un arc cu
construcie special numit diafragm si este confecionat din oel.
Placa de presiune se execut din font cenuie Fc25 cu duritatea de 180240 HB.

1.8. Construcia i funcionarea ambreiajelor mecanice

In constructia de automobile, ambreiajele mecanice (de friciune) au captt raspandirea cea mai
larga, dat fiind faptul ca ele satisfac in buna masura cerintele principale, respective: sunt simple, ieftine,
sigure in exploatare, usor de manevrat si au moment de inertie mici ale pieselor partii conduse.
Functionarea ambreiajelor mecanice este bazata pe folosirea fortelor de frecare ce apar intre suprafetele
partilor conduse si conducatoare ale acestora.
Ambreiajele mecanice folosite in constructia de automobile pot avea unul sau doua discuri de
frictiune, in functie de marimea momentului transmis.

Dintre ambreiajele simple, utilizarea ce mai larga au capatat-o cele cu un singur disc de frictiune,
datorita simplitatii constructiei, greutatii reduse si costului mai mic. Constructia ambreiajului mecanic cu
un singur disc, cu arc central diafragm, este data in figura 1.5.1.
Folosirea acestui ambreiaj se recomanda atunci cand momentul transmis nu este mai mare de 700800 [Nm]. Momentul maxim transmis de ambreiaj depinde de forta dezvoltata de arc, de dimensiunile
discurilor, de coeficientul de frecare si de numarul suprafetelor de frecare. Posibilitatea maririi
coeficientului de frecare pentru materialele existente este limitata; marirea diametrelor discurilor este, de
asemenea, limitata de diametrul vlantului motorului, iar forta dezvoltata de arcuri nu poate fi oricat de
mare deoarece creste in mod nepermis incarcarea specifica, iar actionarea ambreiajului se face mai greu.
Din aceste motive, la transmiterea unui moment mai mare de 800[Nm], se recomanda folosirea
ambreiajului cu doua discuri.
Arcul central diafragma este un disc subtire din otel, de forma tronconica, avand o serie de brate
elastice formate din taieturi radiale.

Fig. 1.7.1. Ambreiaj mecanic cu arc central diafragma

1-parte conducatoare; 2-volant; 3-suruburi; 4-carcasa; 5-disc de presiune;
6-parghii de decuplare; 7-disc condus; 9-diafragma; 11-arbore; 13-parghie

In mecanismul de mai sus, arcul se sprijina, prin cercul bazei mari pe discul de presiune si, prin
reazemul 8 din zona mediana, de carcasa. Situarea arcului in diferite pozitii in caracteristica elastica,
corespunzatoare starilor de functionare, se obtine prin modificarea inaltimii trunchiului de con la
actionarea cu o forta deformatoare asupra cercului bazei mici.

Fig. 1.7.2. Ambreiaj mecanic cu arc central diafragma decuplabil prin comprimare
1-volant; 2-carcasa ambreiajului; 3-disc de presiune; 4-arc diafragma; 5-lamele elastice; 6-pedala; 7-parghie de debreiere; 8-

manson de decuplare; 9-disc condus

Solidarizarea in rotatie dintre discul de presiune si carcasa se face prin intermediul lamelelor
elastice multiple, care permit si translatiile relative dintre disc si carcasa necesare decuplarii si
compensarii uzurilor.
In stare cuplata (starea normala a ambreiajului), arcul diafragma precomprimat intre discul de
presiune si carcasa, apasa prin diametrul bazei mari asupra discului de presiune, exercitand astfel forta de
apasare necesara mentinerii ambreiajului in stare cuplata.
Pentru decuplare, prin apasarea pedalei este determinata rotirea parghiei de debreiere, ce este
articulata fata de carterul ambreiajului; mansonul de decuplare se deplaseaza axial spre stanga, actioneaza
arcul diafragma in zona cercului bazei mici si se roteste in raport cu articulatia de pe carcasa. Ca urmare a
rotirii arcului in sens orar, rezemat pe coroana inelara fixata pe carcasa, inceteaza actiunea de apasare
asupra discului de presiune si, prin lamele multiple, cu rol de arcuri readucatoare, discul de presiune se
retrage spre carcasa, realizandu-se astfel decuplarea ambreiajului prin desfacerea legaturii cu frecare
dintre discul condus si suprafetele connducatoare de frecare ale volantului si discului de presiune.

Fig. 1.7.3. Kit de ambreiaj.

1 - discul de ambreiaj; 2 - carcas cu plac de presiune; 3 - arcul diafragm; 4 - rulmentul de presiune.

Majoritatea automobilelor cu cutii manuale sunt echipate cu ambreiaje mecanice (de

friciune), monodisc(frecarea se realizeaz prin intermediul unui singur disc de ambreiaj), cu frecare
uscat (fr ulei), acionate mecanic (cablu) sau hidraulic (fluid de lucru).
Cum funcioneaz un ambreiaj? Explicaia este fcut cu ajutorul imaginii de mai jos. Cnd este
apsat pedala de ambreiaj, rulmentul de presiune (7) acioneaz asupra prii interioare a arcului
diafragm (5) care prin intermediul tifturilor (10) ridic placa de presiune (4) de pe discul de
ambreiaj (3). Astfel se ntrerupe legtura dintre arborele cotit (1) i arborele de intrare n cutia de
viteze (6).

Ansamblul format din arbore cotit (1), volanta (2), carcasa (8), arcul diafragm (5) i placa de
presiune(4) se rotesc mpreun, ct timp motorul este pornit. n cazul n care ambreiajul este cuplat
micarea se transmite mai departe, prin intermediul discului de ambreiaj (5), ctre arborele de intrare n
cutia de viteze (6).

A. Ambreiaj cuplat,.
B. Ambreiaj decuplat.
1. Arbore cotit.
2. Volant.
3. Disc de ambreiaj.
4. Placa de presiune.
5. Arc diafragm.
6. Arbore de intrare n cutia de viteze.
7. Rulment de presiune.
8. Carcas.
9. Inele de reazem.
10. tift de fixare.
11. tift de fixare.

Fig. 1.7.4. Elementele

componente ale unui ambreiaj

Discul de ambreiaj (vezi

foto de mai jos) este compus
dintr-o garnitur de friciune (1)
care este fixat pe discul
metalic (2) prin intermediul niturilor. De reinut c exist dou discuri metalice, unul pe care este
fixat garnitura de friciune (1) i altul care este fixat pe butucul canelat (4). ntre aceste dou discuri
micarea de rotaie se transmite prin intermediul arcurilor elicoidale (3) care au rolul de a prelua ocurile
mecanice n momentul cuplrii ambreiajului. Butucul canelat (4) se monteaz pe arborele de intrare n
cutia de viteze care, cu ambreiajul cuplat, preia micarea de la arborele cotit al motorului cu ardere

intern.

Fig. 1.7.5. Componentele unui disc de ambreiaj

1 - garnitur de friciun; 2 - disc metalic; 3 - arcuri elicoidale; 4 - butuc canelat.

Garniturile de friciune ale discului de ambreiaj trebuie s ndeplineasc cerine multiple pe ntreaga
durat de via a unui ambreiaj:

asigurarea unui coeficient de frecare pe ct posibil constant, ce nu-i modific valoarea

odat cu variaiile de temperatur, turaie i cuplu;

s proprieti mecanice ridicate (s reziste la ocuri mecanice)

Uzura garniturilor de friciune depinde n primul rnd de energia disipat n momentul cuplrii
ambreiajului. Nivelul energiei disipate este dat de valoarea diferenei de turaie ntre motor i cutia de
viteze i de cuplului motor n timp. Astfel, de exemplu, dac la plecarea de pe loc, motorul se ridic la o
turaie mare ia timpul de patinare al ambreiajului este de asemenea ridicat, energia disipat prin frecare va
fi mare deci uzura ambreiajului semnificativ.

Diferena de turaii ntre motor i cutia de

viteze
n [rot/min]

Cuplul
motor
Cm [Nm]

Timpul de
patinare
tp [s]

Energia disipat
(uzura)
Q [J]

mic
medie
mare

mic
mediu
mare

mic
mediu
mare

mic
medie
mare

Totodat dac timpul de patinare este foarte scurt cuplarea motorului la cutia de viteze se va face
cu oc, lucru care nu este de dorit. Ideal timpul de patinare al unui ambreiaj este timpul minim pentru care
ocurile n momentul cuplrii sunt acceptabile.
Conductorul auto poate controla uzura discului de ambreiaj prin doi parametrii:

diferena de turaie ntr motor i cutia de viteze;

timpul de patinare.
Cel de-al treilea parametru, cuplul motor, depinde de ncrcarea automobilului, care poate s

creasc n cazul n care automobilul pleac n ramp sau dac sarcina util este mare.
Placa de presiune trebuie s asigure contactul discului de ambreiaj pe toat suprafaa acestuia, n
mod uniform. De asemenea o parte din cldura rezultat n urma patinrii ambreiajului este absorbit de
placa de presiune i degajat ctre mediul exterior.
Arcul diafragm are rolul de a menine contactul ntre volant, disc de ambreiaj i placa de
presiune ct timp pedala de ambreiaj nu este apsat.
Rulmentul de presiune permite acionarea arcului diafragm, care este n micare, prin intermediul
unor prghii, care sunt fixe. Este elementul care este cel mai mult supus uzurii mai ales n cazul n care
cuplrile i decuplrile ambreiajului sunt foarte dese.

3. Defectele in exploatare ale ambreiajului i inlturarea lor

Defectele in exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma : ambreiajul patineaz sau nu se
cupleaz , ambreiajul nu se declupeaza , ambreiajul cupleaz cu smucituri sau face zgomot.
Ambreiajul patineaz sau nu cupleaz . Defectul se consta , mai ales la deplasarea automobilului in
treapta de priza directa cu viteza redusa , cnd motorul este accelerat iar turaia sa creste brusc , fara ca
viteza automobilului sa se mreasc sensibil .defectul se datoreste urmtoarelor cauze principale: cursa
libera a pedalei necorespunztoare , ulei pe suprafeele garniturilor de frecare , slbirea sau declirea
arcurilor de presiune , uzura accentuata a garniturilor de frecare .
Cursa libera a pedalei necorespunztoare se refera la situaia in care acesta nu exista deloc. Datorita
acestui fapt ,rulmentul de presiune apas in permanent pe prghiile de debreiere , ceea ce provoac o
uzura mai rapida a lui si reduce din apsarea discului de presiune asupra discului condus , deoarece
ambreiajul cupleaz incomplet . Ca urmare a patinri ndelungate , ambreiajul se incalzeste foarte
puternic , putnd conduce la :arderea garniturilor de frecare , declirea arcurilor de presiune , ridicarea si
deformarea discului de presiune . Defectul se elimina prin reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la
valoarea prescrisa de fabrica constructoare
Existenta uleiului pe suprafeele de frecare se datoreste ptrunderii acestuia in ambreiaj ca urmare a
pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal , ungerii prea abundente a rulmentului de presiune
sau depasirea nivelului uleiului in cutia de viteze . Existenta uleiului pe suprafeele discului condus
reduce frecarea cu 40-50% iar ambreiajul patineaz . Defectul se elimina prin splarea garniturilor de
frecare cu benzina , sau daca acestea au fost mbibate cu ulei se inlocuieasc. In acelai timp , va trebui
eliminata cauza ptrunderi uleiului in in ambreiaj .
Slbirea sau declirea arcurilor de presiune este urmarea urmarea ndelungate si a supranclzirii .
Pentru pentru nlturarea defectului se demonteaz ambreiajul , se verifica rigiditatea arcurilor de
presiune si se inlocuieasc cele slabe .
Uzura accentuata a garniturilor de frecare se datoreste utilizri necorespunztoare sau ndelungate
a ambreiajului . Garniturile uzate peste limita admisa se inlocuieasc .

Ambreiajul nu declupeaza . Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze , cnd arborele

cotit nu declupeaza , transmisia fiind insotita de un zgomot puternic mai ales la ncercarea de clupare a
treptei I . Cauzele pot fi: existenta curse libere prea mari , deformarea discului de frecare dereglarea sau
ruperea prghiilor de decuplare ,arcul tip diafragma deformat sau declit , neetanseitati la comanda
hidraulica .
Exploatarea automobilului timp mai ndelungat cu un ambreiaj care nu declupeaza complet
determinarea uzura prematura a sincronizatoarelor si a danturilor roilor cutiei de viteze.
Cursa libera a pedalei ambreiajului este prea mare datorita unui reglaj incorect si a uzurilor mari a
articulaiilor mecanismului de comanda . Datorita faptului ca ambreiajul nu declupeaza complet se uzeaz
mai ales prtile laterale ale danturi pinioanelor cutiei de viteze . Defectul se elimina prin reglarea cursei
libere a pedalei .
Deformarea discului de frecare se produce mai ales , ca urmare a supranclziri si a reconditionari
defectuoase . La decuparea ambreiajului , suprafeele deformate vor atinge att suprafatele deformate vor
atinge att suprafaa discul de presiune cat si pe cea a volantului , fcnd imposibila decuparea
completa .Cnd deformarea discului nu depaseste 0,3-0,4 mm, acesta se ndreapt ,in caz contrar se
inlocuieste .
Dereglarea prghiilor de cuplare conduce la o deplasare nclinata a discului de presiune fata de
poziia iniiala , astfel ca intr-o parte ramane in contact cu discul de frecare , iar decuparea nu va fi
completa . Defeciunea este insotita , mai ales la nceputul la nceputul declupari nu va fi completa .
Defeciunea se nltura prin reglarea prghiilor de declupare .
Ruperea prghiilor de declupare duce la o situaie similara dereglarilor, numai ca zgomotul produs
este permanent datorita lovirii continue a prghiilor rupte de discurile in rotaie .
Ambreiajul cupleaz cu smucituri sau face zgomote puternice . Defectul se datoreste urmtoarelor

cauze : spargerea discului de presiune ,slbirea sau ruperea arcurilor discului condus , ruperea niturilor de
fixare a garniturilor de frecare , dereglarea sau ruperea .
Spargerea discului de presiune se poate produce datorita fabricaiei necorespunztoare ,
supranclziri si conduceri defectuoase . Remedierea consta in nlocuirea discului de presiune .

Slbirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dup o funcionare ndelungata sau o
manevrare brutala a ambreiajului .Remedierea se face prin nlocuirea discului condus sau a arcurilor
defecte .
Ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreste slbiri lor curmare a funcionarii
cu ocuri a ambreiajului sau montrilor greite .Defeciunea se produce treptat si este insotita de ocuri si
de zgomote metalice .Remedierea consta in schimbarea discului de fritiune.

2. Memoriul de calcul.
2. 2. Stabilirea momentului de frecare al ambreiajului
2. 3. Determinarea razelor discului de ambreiaj

2.4. Calculul garniturilor de frictiune

2. 5. Calculul lucrului mecanic de patinare

2. 6. Calculul lucrului mecanic specific de frecare

2. 7. Calculul gradientului termic la piesele ambreiajului

2. 8. Calculul arcurilor ambreiajului

2.9. Calculul arborelui ambreiajului

2. 10. Calculul mecanismului de actionare

3. Caracteristici tehnice:
Volkswagen - Polo IV (9N3) - 1.2 (70 Hp) 5-d

Marc

Volkswagen

Model

Polo

Generaie

Polo IV (9N3)

Tip motor

1.2 (70 Hp) 5-d

Putere

70 CP

Turaia maxim

5400 rpm

Cuplu

112/3000 Nm

Numrul de viteze (cutie manual)

Consumul de combustibil - mixt

5.8 l./100 km.

Mas proprie

1095 kg.

Mas maxim autorizat

1650 kg.

Dimensiunea pneurilor

165/70 R14

4. Bibliografie

1.***Ambreiajul - http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica mecanica/AMBREIAJUL41.php

2. Burnete Nicolae, .a. Automobile, Editura TODESCO, Cluj-Napoca, 2000
3.*** Materiale utilizate - https://www.scribd.com/doc/96849684/Materiale-Si-TehnologiiAmbreaj
4. Rus Ioan, Autovehicule Rutiere, Editura SINCRON, Cluj-Napoca, 2002
5. ***Totul despre ambreiaj -http://ambreiajshop.blogspot.ro/2012/07/totul-despre-ambreiaj.html
6. Untaru M., .a. Calculul i construcia automobilelor, Editura DIDACTIC I
PEDAGOGIC, Bucureti, 1982
7. *** Volant - http://lumea-auto.ro/piese-auto/detalii-produs/produs-oferta/
8. *** Verificare i dimensionare - http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/CALCULUL-SICONSTRUCTIA-AMBREI53698.php