Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Motto 2: Timpul spune ntotdeauna adevrul, dar pentru unii prea trziu
celor mai vechi manuscrise Biblice sunt considerate ca fiind cele mai
aproape de textul original. Anumite manuscrise au diferente mai mici sau
mai mari intre ele. Acolo unde textul variaza sau lipseste in functie de
manuscris, varianta propusa pentru textul antic trebuie selectata dupa
criterii logice, cerand prin rugaciune, in numele Domnului si Mantuitorului
nostru Isus Christos, har si intelepciune de la Dumnezeu, Tatal nostru
ceresc. A lui sa fie toata multumirea si lauda, pentru aceasta lucrare. Amin!
Asadar se naste intrebarea: Cat de fidel este textul din Biblia moderna in
comparatie cu Biblia antica? Haideti sa nu abordam problema emotivodogmatic, ci realist, haideti va rog sa nu respingem dovezile. Sau credeti ca
facand asa (respingand dovezile), Dumnezeu ne va scuza ca ne-am bazat
pe o dogmatica emotiva si am dat cu piciorul in dovezi?
"Daca textul Bibliei moderne nu este fidel isi vor pierde oamenii credinta!!!"
- spun unii.
Exemplul I
Daniel 7:17 Biblia Moderna spune ca fiarele sunt mprai, iar Daniel 7:23
spune ca fiarele sunt mprii. Textul Masoretic se contrazice, insa adeptii
ideii ca fiara este un om apara textul cu dintii, altfel pica teoria lor si biserica
lor trebuie sa reformuleze. Mai bine apara o greseala de copiere, pe care
mai apoi s-a cladit in nestire o dogma falsa. Textul masoretic s-a finalizat in
secolul IX, cum pot acestia sustine ca contine cu fidelitate absoluta textul
ebraic antic? Pai nu contine, au fost si ei oameni imperfecti, au avut greseli
si viziuni de traducere grestite, de ex. corectand gresit pe soferimi. Ieronim
(sec IV -V) traduce altfel, deci sursa sa, care a fost un text ebraic, continea
expresia corecta.
"Aceste patru fiare mari sunt patru mprii, care se vor ridica pe pamant"
Prin urmare textul necontradictoriu este "Aceste patru fiare mari sunt patru
mprii, care se vor ridica pe pamant". Antichristul este unul dintre
coarnele fiarei (deci este imparat) si nu fiara insasi (imparatia ce va lansa
Antichristul) (Daniel 7:23-26). Daca textul din Daniel 7:17este redat correct,
acest lucru nu creaza confuzie, nici contradictie.
Exemplul II
1. UCISA
2. TRUPUL EI DISTRUS
"si sotia lui s-a pregatit" Apocalipsa 19:7 Sa stai prin chirii, sa astepti dupa
o locuinta - chiar si o "gaura" (o camera mica) si sa prinzi o sansa de a
avea propria ta locuinta, cred ca pentru cei care au trecut sau trec prin asa
ceva, nu necesita multe comentarii. Oricum, dupa ce ai locuinta, trebuie sa
cumperi mobila. O zicala spune ca cea mai frumoasa mobila este sotia.
AMR. Cei care am facut armata stim ce inseamna prescurtarea, dar mai
ales asteptarea... La fel este si in cazul celor care am fost candva miri si
mirese. Cat de mult si cu ce emotii, cu ce ardoare am asteptat sosirea
clipei cand vom fi - in sfarsit - miri sau mirese! Desigur, in primul rand miam dorit o sotie care sa fie crestina, dar nu numai de cultura crestina, ci
una care sa traiasca termenul, care sa-mi fie un bun sfetnic, un bun sprijin,
un prieten intelept si intelegator, o fiinta care stie sa viseze cu ochii
deschisi, dar sa fie cu picioarele pe pamant, pe care sa te poti bizui si la
bine si la greu (nu ca sotia lui Iov: Iov 2:9,10) - ca numai moartea sa ne
poata despartii. Toti stim, ca Domnul Isus a comparat pe crestini cu
"Fecioarele", care sunt in asteptarea "Mirelui" - Matei 25:1-13. Acum sa ne
punem intrebarea: Ce "sotie" si-ar dori Domnul Isus in noi? Si putem sti.
Aflam din pilda expusa de el, ca anumite fecioare vor fi repudiate din cauza
nechibzuintei lor si altele sunt primite din cauza chibzuintei lor. Chibzuinta
provine din intelepciune, asadar Domnul Isus va alege fecioarele intelepte,
dar nu dupa o intelepciune ca din lume, ci dupa intelepciunea de sus, de la
Dumnezeu. Pentru Domnul Isus conteaza doar frumusetea interioara. Nu
conteaza cat de urat sau cat de placut esti la aspect exterior. Asadar el
doreste o sotie care se pregateste si se gateste in interior, prin
intelepciunea data de Dumnezeu, prin el. Cum putem fi desavarsiti in
frumusete interioara? Simplu: Avand dragoste pentru Dumnezeu si semeni.
- Care este inta (scopul) poruncii lui Dumnezeu? 1Timotei 1:5 Tinta
poruncii este dragostea, care vine dintr-o inima curata, dintr-un cuget bun
si dintr-o credinta neprefacuta. - nspre cine trebuie manifestat aceast
dragoste? Marcu 12:28-31; Ioan 14:21,23,24 28. Unul din carturari, care-i
auzise vorbind, fiindca stia ca Isus raspunsese bine saducheilor, a venit la
El si L-a intrebat: "Care este cea dintai dintre toate poruncile?" 29. Isus i-a
raspuns: "Cea dintai este aceasta: "Asculta Israele! Domnul Dumnezeul
nostru este un singur Domn"; 30. si: "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau
cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu tot cugetul tau si cu toata puterea
ta"; iata porunca dintai. 31. Iar a doua este urmatoarea: "Sa iubesti pe
aproapele tau ca pe tine insuti." Nu este alta porunca mai mare decat
acestea." 21. Cine are poruncile Mele si le pazeste acela Ma iubeste; si
cine Ma iubeste va fi iubit de Tatal Meu. Eu il voi iubi si Ma voi arata lui."
22. Iuda, nu Iscarioteanul, I-a zis: "Doamne, cum se face ca Te vei arata
noua, si nu lumii?" 23. Drept raspuns, Isus i-a zis: "Daca Ma iubeste
cineva, va pazi Cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi. Noi vom veni la el si
vom locui impreuna cu el. - Cum ar putea nelege cineva ce este
dragostea? 1Corinteni 13 4. Dragostea este indelung rabdatoare, este plina
de bunatate; dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla
de mandrie, 5. nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se
manie, nu se gandeste la rau, 6. nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura
de adevar, 7. acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul. 8.
Dragostea nu va pieri niciodata. Prorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta;
cunostinta va avea sfarsit. - Pentru cine nu mai are dragostea dinti:
Apocalipsa 2:2-5 2. "Stiu faptele tale, osteneala ta si rabdarea ta, si ca nu
poti suferi pe cei rai; ca ai pus la incercare pe cei ce zic ca sunt apostoli, si
nu sunt, si i-ai gasit mincinosi. 3. Stiu ca ai rabdare, ca ai suferit din pricina
Numelui Meu si ca n-ai obosit. 4. Dar ce am impotriva ta este ca ti-ai
parasit dragostea dintai. 5. Adu-ti, dar, aminte de unde ai cazut; pocaiestete si intoarce-te la faptele tale dintai. Altfel, voi veni la tine si-ti voi lua
sfesnicul din locul lui, daca nu te pocaiesti.
placute lui Dumnezeu, prin Christos. Numai asa putem evita erorile. "Caci
toti ceice sunt calauziti de duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu"
Romani 8:14 "A venit o femeie din Samaria sa scoata apa. "Da-Mi sa
beau", i-a zis Isus. Caci ucenicii Lui se dusesera in cetate sa cumpere de
ale mancarii. Femeia samariteana I-a zis: "Cum Tu, iudeu, ceri sa bei de la
mine, femeie samariteana?" - Iudeii, in adevar, n-au legaturi cu samaritenii.
- Drept raspuns, Isus i-a zis: "Daca ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu si
Cine este Cel ce-ti zice: "Da-Mi sa beau!", tu singura ai fi cerut sa bei, si El
ti-ar fi dat apa vie." "Domnule", I-a zis femeia, "n-ai cu ce sa scoti apa, si
fantana este adanca; de unde ai putea sa ai, dar, aceasta apa vie? Esti Tu
oare mai mare decat parintele nostru Iacov, care ne-a dat fantana aceasta
si a baut din ea el insusi si feciorii lui si vitele lui?" Isus i-a raspuns: "Oricui
bea din apa aceasta ii va fi iarasi sete. Dar oricui va bea din apa pe care i-o
voi da Eu, in veac nu-i va fi sete; ba inca, apa pe care i-o voi da Eu se va
preface in el intr-un izvor de apa care va tasni in viata vesnica." Ioan 4:7-14
"In ziua de pe urma, care era ziua cea mare a praznicului, Isus a stat in
picioare si a strigat: "Daca inseteaza cineva, sa vina la Mine si sa bea. Cine
crede in Mine, din inima lui vor curge rauri de apa vie, cum zice Scriptura."
Spunea cuvintele acestea despre Duhul pe care aveau sa-L primeasca cei
ce vor crede in El. Caci Duhul Sfant inca nu fusese dat, fiindca Isus nu
fusese inca proslavit." Ioan 7:37-38
"Uit-te bine la omul cinstit i privete pe cel drept; cci viitorul unui astfel
de om este pacea." Psalm 37:37 "El va face ca domnia Lui sa creasca, si o
pace fara sfarsit va da scaunului de domnie al lui David si imparatiei lui, o
va intari si o va sprijini prin judecata si neprihanire, de acum si-n veci de
veci; iata ce va face ravna DOMNULUI (YHWH) ostirilor." (Isa.9:7) "Salt
de veselie, fiica Sionului! Strig de bucurie, fiica Ierusalimului! Iat, Regele
tu vine la tine; El este drept, aducnd mntuire, smerit i clare pe un
mgar, pe un mnz, pe mnzul unei mgrie. Voi nimici carele de rzboi
din Efraim i caii din Ierusalim; i arcurile de rzboi vor fi nimicite. El va
vesti popoarelor pacea i va stpni de la o mare la cealalt i de la Eufrat
pn la marginile pmntului." Zaharia 9:9,10 "V las pacea, v dau pacea
Mea." Ioan 14:27 "ingaduiti-va unii pe altii in dragoste si cautati sa pastrati
unirea duhului, prin legatura pacii" Efeseni 4:3 "Pacea lui Christos, la care
Semenii nostrii trebuie iubiti deoarece toti sunt la origini - prin Adam "chipul si asemanarea" lui Dumnezeu. Omul a fost facut chipul si
asemanarea lui Dumnezeu, dar a decazut de la aceasta stare. Dumnezeu
este invizibil si nu il putem vedea "inca". Insa "chipul si asemanarea" Sa
(Geneza 1:26,27) se oglindeste in insusirile plantate in noi, de la creatie.
Una dintre insusirile maiestuoase plantate in noi este dragostea.
Dumnezeu ne iubeste "atat de mult" si stii "de ce"? Pentru ca ii pasa de
noi. Da, chiar Dumnezeu, creatorul cerului si al pamantului, care in
splendoarea deplinatatii Sale nu are nevoie de nimeni si de nimic, ne
iubete pe noi, fiinte atat de neinsemnate! Si nu oricum! Ci "atat de mult"
(Ioan) 3:16! Si stii tu cat de mult? Ca pe Fiul sau: Ioan 17:23 (b). Desigur, si
Fiul sau ne iubeste, altfel nu si-ar fi dat viata pentru noi. Si aceasta
dragoste a luat-o de la Tatal si astfel dragostea Tatalui s-a oglindit in lume
prin El: "nici inaltimea, nici adancimea, nicio alta faptura, nu vor fi in stare
sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu care este in Isus Hristos,
Domnul nostru." (Rom.8:39) "si din partea lui Isus Hristos, Martorul
credincios, Cel intai nascut din morti, Domnul imparatilor pamantului! A Lui,
care ne iubeste, care ne-a spalat de pacatele noastre cu sangele Sau"
(Apoc.1:5) "El, care este oglindirea slavei Lui si intiparirea Fiintei Lui si care
tine toate lucrurile cu cuvantul puterii Lui, a facut curatarea pacatelor si a
sezut la dreapta Maririi in locurile preainalte," (Evr.1:3) Acum, ce crezi, cum
reactioneaza Dumnezeu si cum reactioneaza Fiul Sau cand tu respingi o
astfel de iubire? Ai facut vreodata curte unei fete, pe care o iubeai foarte
mult, mult de tot si ea te-a respins? Iti amintesti ce ai avut in suflet?
Durere? Tristete? ... si cred ca o mare priedere ... Dar de ce ne iubeste
Dumnezeu "atat de mult"? Care este motivul? Deoarece El este "dragoste"
(1Ioan 4:8). El doreste sa il imitam si astfel sa redevenim chipul si
asemanarea sa, prin dragoste, prin adevar si celelalte calitati sfinte.
(Peste tot unde ati intalnit in text DOMNUL conform traducerilor in uz,
trebuie sa stiti ca in textul ebraic este tetragramma YHWH, numele lui
Dumnezeu, transliterat ca Iehova)
Partea I
- Mrturia lui Origen, secolul III: E un fapt nvederat astzi c exist printre
manuscrise o mare felurime, fie din pricina nepurtrii de grij a scribilor, fie
din pricina ndrznelii denate a oamenilor care ndreapt scrierea, sau
chiar din cauz c snt unii care o nmulesc sau o mpuineaz dup voia
lor, rnduindu-se corectori cu de la ei putere"
Un alt loc, ce vorbeste de la sine, il gasim prin John William Burgon, care il
citeaza pe Gaius (AD 175-200): "Prin urmare, si-au pus minile cu
ndrzneal pe scripturile divine, susinnd c le-au corectat. C eu nu
vorbesc n mod fals de ei n aceast chestiune, oricine dore te poate s
nvee. Cci dac oricine va colecta respectivele copii ale lor, i s le
compare una cu alta, el va gsi c acestea difer foarte mult. Acelea de-a
lui Asclepiades, de exemplu, nu sunt de acord cu cele de-a lui Theodotus.
i multe dintre acestea pot fi obinute, pentru c discipolii lor au scris
asiduu coreciile, cum le numesc ei, care sunt o corup ie, fiecare dintre ele.
Din nou, cele de la Hermophilus nu sunt de acord cu acestea, precum i
cele de Apollonides nu sunt consecvente cu ele nsele. Pentru c pute i
compara cele pregtite de ei la o dat anterioar cu cele pe care le-au
corupt mai trziu, i le veti gasi foarte diferite. Dar ce indrazneata este
aceast infraciune, ea nu este ca si cum ei nii sunt ignoran i. Pentru ca
nici ei nu cred c scripturile divine au fost rostite de duhul sfnt, i, astfel,
sunt necredincioi, sau altfel ei cred sunt mai n elepti dect duhul sfnt, i
n acest caz, ce altceva sunt dect ndrcii? Cci ei nu pot nega comiterea
crimei, deoarece copiile au fost scrise de ctre propriile lor mini. Pentru ca
ei nu au primit astfel de scripturi de la instructorii lor, nici nu pot produce
copii de la cele care au fost transcrise".
Cu totul altceva spunea despre Vechiul Testament Fiul cel unic al lui
Dumnezeu i apostolii Si:
"Tot ce voii s v fac vou oamenii, facei-le i voi la fel, cci n aceasta
este cuprins Legea i Prorocii" Matei 7:12
"Cci nici o profeie n-a fost adus de voia omului, ci oamenii au vorbit de
la Dumnezeu, mnai de Duhul Sfnt" 2Petru 1:22
Ce se ntmpl la moarte?
O alt contradicie: Dac duhul celor ri merge la Dumnezeu, care l-a dat,
nseamn c iadul trebuie s fie tot acolo, n cer, ns voi susinei, c iadul
este n prile mai joase ale pmntului. Stimabililor care doriti ca cei rai sa
fie chinuiti imediat ce mor, de ce nu lsai ca toi oamenii s mearg la locul
lor aa cum scrie Scriptura? Cci toi merg n locuina morilor ... Nu n cer,
nu n iadul de foc, ci n locuina morilor. "Este vreun om care s poat tri
i s nu vad moartea, care s poat s-i scape sufletul din Locuina
Morilor?" Psalmul 89:48
Este vreun om...? Ce prere avei de citatul Biblic de mai sus? Chiar dac
voi credei altceva, Scriptura spune: Nu! Nici unul. Nici cei buni, nici cei ri,
cci toi ajung acolo. Aa spune "toat Scriptura" de care vorbea Pavel lui
Timotei. ns voi nu credei Vechiul Testament cu adevarat, doar teoretic,
cci practica v omoara, deoarece o considerai "revelaie inferioar".
Cuvntul lui Dumnezeu arat c att cei drepi, ct i cei nedrepi merg n
Locuina Morilor:
Cei drepi
"Iacov a zis: (...) cu durere mi vei cobor perii mei cei albi n Locuina
Morilor." Geneza 42:38
Cei nedrepi
"Cci cel ce moare, nu-i mai aduce aminte de Tine, i cine Te va luda n
Locuina Morilor?" Psalmul 6:5
"Cci n Locuina Morilor n care mergi, nu mai este nici lucrare, nici
chibzuial, nici tiin, nici nelepciune." Eclesiastul 9:10
Obiecii: "n alt loc, Vechiul Testament arat c exist via i exist
activitate n Locuina Morilor."
"Vai ie neam pctos, popor mpovrat de nedreptate, soi ru, fii ai pieirii!
Ei au prsit pe DOMNUL, tgduit-au pe Sfntul lui Israel, ntorsu-I-au
spatele." Isaia 1:4
Popoarele antice (cu mici exceptii, vezi cartea lui Iov), aveau format o alt
opinie despre moarte i starea morilor, dect cea prezentat n Vechiul
Testament. Multe popoare pgne din jurul lui Israel credeau c moartea
este o binefacere, un fel de poart, spre o alt via, un drum care te duce
n lumea zeilor. Anumite popoare aveau credina c cei ri, dup moarte
sunt chinuii de zei n foc. Aceast concepie a aprut i la greci, prin
contactul civilizaiei greceti cu civilizaia altor popoare. Unii comentatori
cred, pe baza unor comentarii antice, c epopeea Odiseea, la origini n-a
avut textul cltoriei lui Ulise n lumea de sub pmnt, textul cltoriei n
lumea subteran fiind o interpolare (adugire) mai trzie, aprut ca urmare
a contactului miturilor greceti cu miturile altor popoare.
Putem vedea din aceast stare, c legendele greceti despre Hades sunt
invenii mai trzii, aprute n civilizaia greac, ndeosebi dup cltoria lui
Pitagora n Egipt, Babilonia i India. Filozoful Plato n Comentariul su
ctre Timaeus aproba cu desvrire "descoperirile legendare ale acestor
torturi". Filozoful Stabo arat i sursa acestor nscociri: "Plato si Brahmanii
din India au nscocit fabulele cu privire la judecile din Hades."
Chrisyppus, un alt nvat din antichitate, l blama pe Plato deoarece "prin
istorisiri nspimnttoare despre pedepsele viitoare ncerca s i nfrice pe
oamenii ri".
"Dar vine vremea, cnd voi strnge toate neamurile i toate limbile, ele vor
veni i vor vedea slava Mea." Isaia 66:18
Dup "roade"
Lucrurile sunt i mai grave, deoarece aceast nvtur "a vieii contiente
de dincolo" are roade rele, deoarece a provocat i provoac lumea la
lucruri dearte, costisitoare i periculoase, ca: vrjitoria, spiritismul,
chemarea morilor, frica de mori, ceremonii i tradiii costisitoare pentru a
scoate mortul din iad, de a mpca mortul cu Dumnezeu, cu zeii, cu rudele,
etc., mutilarea, uciderea oamenilor pentru a sluji n lumea de dincolo ca
sclavi, sinuciderea, etc...
Domnul Isus spunea ca pomul bun (omul bun) se cunoate dupa rodul lui
(Matei 7:17-20). Putem spune acest lucru i despre nvturi? Rspunsul
este, da, neaprat. Deoarece orice nvtrur bun, vine de la Dumnezeu,
prin oamenii buni i are roade (efecte, rezultate) bune, iar orice nvatatura
rea, vine de la Satan Diavolul, prin oamenii ri i are roade rele.
mai repede n viata de dincolo (se mai ntmpla i azi acest fenomen trist),
etc..
"Ori ncotro ti-ai rotii ochii, tot acolo (n moarte) este sfritul relelor. Vezi
acea prpastie? Pe acolo se coboar ctre libertate. Vezi acea mare, acel
ru, acea fntn? Acolo pe fund i vei gsi libertatea. Vezi acel copac
pipernicit i uscat care nu mai d rod? Acolo atrn libertatea. i vezi gtul
i inima? Sunt mijloace de a scpa de sclavie ... ntrebi care este drumul
spre libertate? Orice ven din trupul tu..."
E jalnic, ce poate face Satan Diavolul, prin nvturile stricate. Biblia arat
c el a fost i este un mincinos i uciga periculos, care neal ntreaga
lume (Apocalipsa 12:9).
drepi sunt duhuri ce triesc deja n cer, as avea o ntrebare: Dac cei
drepi sunt zilnic n preajma lui Dumnezeu, n form de duhuri, ce rost mai
are un astfel de sul de aducere aminte?
Ce vrea s spun aici Iov, vrea s combat nvierea? Nu, deoarece n alt
loc confirm c crede n Rscumprtor i n nviere:
Bietul Iov, dac ar tii cum este considerat credinta lui? n plus, s nu
uitm, c el credea i n judecat (Iov 19:29). Mai are rost s crezi n
judecat dac nu crezi n nviere? Totui, ce spune pasajul din Iov 7:9?
"Cei vii, n adevr, mcar tiu c vor muri, dar cei mori nu tiu nimic, i nu
mai au nici o rsplat, fiindc i pomenirea li se uit. i dragostea lor, i ura
lor, demult au i pierit i niciodat nu vor mai avea parte de tot ce se face
sub soare."
Unii susin c expresia "niciodat nu vor mai avea parte de tot ce se face
sub soare" arat c scriitorul "Eclesiastului", prin cuvntul "niciodat"
combate tacit ideea nvierii. Cu privire la acest text, trebuie artat ceva.
Cuvntul "niciodat" din Eclesiastul este traducerea cuvntului ebraic "le
'owlam". Trebuie menionat c el poate varia ca neles n funcie de
contextul plasat, de exemplu:
Ce este un "ism"?
"Cci, dup cum cerurile cele noi i pmntul cel nou, pe care le voi face,
vor dinui naintea Mea - zice DOMNUL - aa va dinui i smna voastr
i numele vostru. n fiecare Lun Nou i n fiecare Sabat, va veni orice
fptur s se nchine naintea Mea - zice Iehova. i, cnd vor iei, vor
vedea trupurile moarte ale oamenilor, care s-au rzvrtit mpotriva Mea;
cci viermele lor nu va muri i focul lor nu se va stinge; i vor fi o pricin de
groaz pentru orice fptur." Isaia 66:22-24
Cnd vor iei i de unde vor iei? Un indiciu paralel l gsim ntr-un alt text
"escatologic":
"Cci iat, vine ziua care va arde ca un cuptor! Toi cei trufai i toi cei ri
vor fi ca miritea; ziua care vine i va arde - zice DOMNUL otirilor - i nu le
va lsa nici rdcin, nici ramur. Dar pentru voi, care v temei de Numele
Meu, va rsrii Soarele neprihnirii, i tmduirea va fi sub aripile lui; vei
iei i vei srii, ca vieii din grajd. i vei clca n picioare pe cei ri, cci ei
vor fi ca cenua de sub picioarele voastre, n ziua pe care o pregtesc eu zice Iehova al otirilor." Maleahi 4:1-3
Obiecii: "Stai un pic, cci textul spune altceva: spune c viermele lor nu va
muri i focul lor nu se va stinge, deci acetia vor fi chinuii venic de foc i
de viermi".
Iat exemple:
Nu se va stinge nici zi, nici noapte, i fumul lui se va nlta n veci. Din
veac n veac va fi pustiit, i nimeni nu va trece prin el n veci de veci.
(Isa.34:10)
i, cnd vor iei, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor care s-au
rzvrtit mpotriva Mea; cci viermele lor nu va muri, i focul lor nu se va
stinge; i vor fi o pricina de groaz pentru orice fptur. (Isa.66:24)
Putem spune fr team de a grei, c textul din Isaia 66:24 are urmtorul
neles parafrazat:
"Cci, dup cum cerurile cele noi i pmntul cel nou, pe care le voi face,
vor dinui naintea Mea - zice DOMNUL - aa va dinui i smna voastr
i numele vostru. n fiecare Lun Nou i n fiecare Sabat, va veni orice
fptur s se nchine naintea Mea - zice Iehova. i, cnd vor iei, vor
vedea trupurile moarte ale oamenilor, care s-au rzvrtit mpotriva Mea;
cci viermele lor nu va muri (pn nu va roade tot) i focul lor nu se va
stinge (pn nu va mistui tot); i vor fi o pricin de groaz pentru orice
fptur." Isaia 66:22-24
"S nu se gseasc printre voi (...) nimeni care s ntrebe pe cei care
cheam duhurile (...) nimeni care s ntrebe pe mori." Deut. 18:11
"cci oricine face aceste lucruri este o urciune naintea DOMNULUI" Deut.
18:12
Ce spurc pe om? Ce spune Cuvntul lui Dumnezeu? "Cci din inim ies
gndurile rele... Iat lucrurile ce spurc pe om" Matei 15:11,20. Cine pune
n inim, cum ajung acolo aceste gnduri rele? Cuvntul lui Dumnezeu
spune c prin Cel Ru: "Anania, pentru ce ti-a umplut Satan inima ca s
mini..." Fapte 5:3. Aadar, Satan i poate face pe oameni ca s mint,
poate intra n ei (poseda) i i poate manipula pentru scopurile sale
malefice. Oare biata femeie din En-Dor a crezut c poate chema duhurile
morilor sau doar s-a prefacut? Dar daca a mintit? Conform Bibliei mortii nu
pot face nici o activitate in sheol (Locuinta mortilor), deci nici sa auda.
Cum atunci ar fi putut sa il cheme? Nu putea. Evident ca a mintit. Cine i-a
bgat "pe gt" o astfel de idee stupid, ca sa minta si sa vorbeasca in
numele lui Samuel? Satan sau un demon. Iat c cei care practicau
asazisa chemare a duhurilor i chipurile ntrebau morii minteau. Si nu
minteau de florile marului sau ca sa se amuze de prostia credulilor, ci
pentru ca pretindeau anumite foloase in schimbul serviciilor lor. Acestia
erau spurcati de un duh de minciuna si cine apela la ei se spurca si el.
Aa a fost cazul lui Saul, regele lui Israel. Cnd Dumnezeu i-a retras
sprijinul fa de Saul, el trebuia s recunoasc eecul i s cedeze locul,
pstrndu-i mcar viaa, dac nu a fost n stare s pstreze coroana de
rege. ns el a insistat i a cutat cu disperare o soluie. Nu s-a sfiit s
apeleze la cine nu trebuia. i din nestiinta si incapatanare a apelat la o
mincinoasa fara scrupule. Oare ea era "soluia"? Evident c nu! i atuni de
ce cred unii, c profetul Samuel, care a murit ca un om care a respectat
Cuvntul lui Dumnezeu - PRESUPUNND PRIN ABSURD C AR FI FOST
VIU I NU MORT - s-ar fi supus la cheremul unei astfel de femei i al unui
rege care a cazut n dizgartia lui Dumnezeu?!?!?! Dac femeia aceea i-ar fi
trimis vorb lui Samuel n Locuina Morilor: "Vino Samuel drag pn n
En-Dor la mine, am ceva treab cu tine!" AR FI NCLCAT SAMUEL
LEGEA, care L OBLIGA s nu mearg la vrjitoare i ar fi mers din
Locuina Morilor tocmai n En-Dor, la o femeie ce incalca flagrant legea lui
Dumnezeu? Chiar aa l considerai pe profetul Samuel? Dac n Locuina
Morilor ar fi via i ar fi oameni vii, acolo nu ar fi obligatorii legile celui
Atotputernic? Chiar aa clctor de lege l considerai pe profetul Samuel?
Dac v-ar auzi ce credei despre el, ori v-ar plnge de mil, ori ar rde cu
lacrimi!
8. Concluzie
Vechiul Testament arat c omul a fost fcut din rna pmntului i tot
acolo se ntoarce, la moartea lui, urmnd ca tot din rna pmntului s
nvie la judecat:
spune? Chiar nu tia c este un iad de foc, unde cei ri sunt chinuii? Da,
chiar nu tia, deoarece acest iad de foc, nu exista dect n minile celor
care l-au nscocit i susinut: pgnii! Deci, de ce nu tia ngerul lui
Dumnezeu c cei ri sunt chinuii n iadul de foc, dac ar fi existat un iad de
foc n acel timp? De ce credea c i cei ri dorm n rn? O fi fost bieii
pgni mai nelepi ca ngerul lui Dumnezeu?
"De ce nu tia ngerul lui Dumnezeu c cei ri sunt chinuii n iadul de foc?
De ce credea c i cei ri dorm n rn?" Daniel 12:2
Un indemn:
Partea II
Am putut observa din Partea I, unde sunt mortii si cum sunt ei acolo,
conform Vechiului Testament. Ar fi ciudat ca Noul Testament sa invete
altceva.
Insa unii cred asa: Mortii nu pot face nimic in lumea fizica, adica mortii nu
mai pot manca, merge la meci, chefui, munci. Insa nu stim ce se intampla
cu sufletele lor dincolo, in lumea spirituala. In povestea cu Lazar si bogatul
ei desi sunt morti simt, vorbesc, le pare rau de frati, le e sete.
Desi problema locuintei mortilor si starea lor este clara, conform cu Vechiul
Testament, trebuie sa recunoastem, ca aceasta istorioara da peste cap tot
ce s-a scris. Si totusi, Noul Testament nu confirma cele doua ideil expuse in
aceasta istorisire:
Eu i-am intors replica frumos, biblic: Pai conform cu acel verset, daca il
interpretam in stilul dorit de tine ca sufletul este duhul, dar altfel spus, ar
insemna ca s-ar duce tocmai in cerul lui Dumnezeu ca asa scrie se
intoarce LA Dumnezeu si asa s-ar naste o contradictie cu Ioan 3:13.
Evident ca l-am pus pe ganduri si a fost nevoit sa se mai gandeasca. A
cedat ca sa nu creeze contradictie intre Eclesiastul 12:7 si Ioan 3:13. Apoi
pe baza altor versete a fost nevoit sa recunoasca ca locuinta sufletul este
in sheol, tradus in greceste cu hades. A mai recunoscut ca sheolul
(hadesul) este pe pamant si nu in cer. Deci, dupa ce fratele in cauza s-a
intors cu picioarele pe pamant, in loc sa fie atent si s-a invete din logica
gresita cu care a judecat inainte, a gresit iarasi, netinand seama ca
sheolul este descris cu lux de amanunte in Vechiul Testament: in sheol
intra toti oamenii, fie buni fie rai si acolo nu exista viata, nu exista nici o
lucrare, nici fizica, nici mentala. Numai ca Luca 16:19-31 spune exact
invers. Contradictia este evidenta. Ca sa rezolve contradictia, prietenul
meu a sustinut ca inteleptul rege Solomon si ceilalti ca regele David, regele
Ezechia, profetul Isaia, patriarhul Iov, patriarhul Iacov, etc. au sustinut o
pozitie populara, ce in fapt nu era reala, deci au spus ceva din nestiinta, toti
acestia au sustinut un neadevar. Dar ce a rezolvat el prin aceasta pledoarie
pro-nestiinta? Daca ei au gresit aici, inseamna ca puteau gresi si in alta
parte si astfel descalificam expresia apostolului Pavel: TOATA
Mortii indifferent daca in viata au fost drepti sau nedrepti - conform Bibliei
sunt in somn de moarte si dorm inconstienti in tarana pamantului
(mormant), dar conform teoriei nemuririi sufletelor sunt vii. Pe care varianta
o alegem?
toti cei din morminte vor auzi glasul lui si vor iesi din ele Ioan 5:28,29
1. Mare (se refera la cei ce au murit in ape mari, nefiind ingropati pe uscat)
cru era ncrcat cu mobil. Tot alaiul avea datoria s-l nsoeasc pe
nobil i dup moarte, aa cum se poate deduce din scheletele bogat
mbrcate i ornamentate. Mormntul Doamnei Shubad are 20 de astfel de
schelete, altele au chiar 70. Ce s-ar fi putut ntmpla pe vremea aceea? Nu
avem nici o indicaie c ar fi fost victimile unei mori violente. n procesiuni
solemne, se pare, nsoitorii alturi de cruele ncrcate trase de boi
duceau trupul n mormnt. n timp ce mormntul era sigilat nsoitorii i
pregteu stpnul pentru odihn dinuntru. Apoi luau un drog, se adunau
n jurul lui, i mureau din propria lor voin, doar pentru a-l servi mai
departe ntr-o existen viitoare. Timp de dou secole cetenii Urului i-au
ngropat personalitile n aceste morminte." Citat din cartea: i totui Biblia
are dreptate, p 34, 35 La fel i azi, unii oameni care se sinucid, las dup ei
anumite scrisori n care i exprim convingerea c au mers ntr-o alt
lume, mai bun, pentru a scpa de aceast lume rea. Dac ar exista
posibilitatea ca un om s mai triasc, imediat i dup ce moare, "dincolo",
asta ar nsemna c Satan a spus adevrul i c Dumnezeu a minit:
Geneza 3:4,5. Dar Biblia spune, c Satan este mincinosul i nu Dumnezeu,
asa c, ce ar fi s v mai gndii? Haideti sa ne gandim: Am trei intrebrari
foarte importante pentru cei care sustin nemurirea sufletelor: 1.) De ce
morii nu mai ndjduiesc n adevrul lui D-zeu, daca sunt vii cu sufletul?
Isaia 38:18 2.) De ce mortii nu-si mai aduc aminte de Dumnezeu, daca
sunt vii cu sufletul? Psalmul 6:5 2.) De ce sunt sufletele SUB altar, ntr-o
poziie INCOMOD daca ar fi n via i nu LNG altar, cum ar fi cazul
dac ele sunt fiine vii - Apoc. 6:9? Ce este moartea: Minciun sau
Adevr? Sau un amestec din amndou?
allegoric. Ei au fost numiti origenisti, dupa ultimul lor mare lider Origene
din Alexandria. Acesti asazisi crestini, au scris multe carti apocrife
(nedemne de incredere), niste nascociri fanteziste, prin care si-au semanat
ideile. Ei sunt vinovati si de schimbarile textuale din Noul Testament. Erau
foarte divizati din punct de vedere ideologic. Din cauza acestora nu exista
unitate si armonie textuala in manuscrisele antice. Unitatea si armonia o da
doar adevarul, adevrul Cuvntului lui Dumnezeu. El este unitar si in
deplina armonie. Gnosticii au nceput s fac multe cri ce explic Biblia,
dup opiniile lor inspirate din lumea religioasa pagana si dupa filozofii din
lume. Ele conin o grmad de erori, printre care i nvtura c ne
natem nemuritori i moartea nu este ceea ce pare a fi.
Ce este moartea?
exprimrile lor rezult c moartea este opusul vietii, iar dup moarte nu mai
este nimic, nici plan, nici cunotin, nici ntelepciune, etc.. ns Noul
Testament care este o revelaie superioar Vechiului, vorbete de o viat
dup moarte, att Domnul Isus (Matei 10:28; Luca 16) ct i apostolii
(2Corinteni 5:1-10; Filipeni 1:20-23; Apocalipsa 6:9-11; 20:4, etc.)." Deci,
dup cum vedem, ei spun cu o jumtate de gur, c Biblia se contrazice i
Vechiul Testament nu-i chiar aa de demn de crezare ca Noul Testament,
nu-i aa? i dau i dovezi din Noul Testament! De cnd este Satan Diavolul
mai credibil dect Dumnezeu? Vai de bieii de noi dac facem pe exegeii i
corifeii "nemuritoriti", dac facem apologie lui Satan, Diavolului mincinos,
care a predat nemurirea nnscut. Sa ne incredem in cuvintele
vrjmaului i defimtorului lui Dumnezeu? i vai de cei care se las
condui de el i cred c n Scriptur putem gsi grade inferioare i grade
superioare de inspiraie, in sensul dorit de ei! Dac este aa cum ni se
spune de ctre acetia, cu grade inferioare i grade superioare de
inspiraie - nseamn c Dumnezeu a autorizat pe cei ce au scris Vechiul
Testament s trag cte-o minciun mai mare ca ei. Nu-i dau seama, c
prin argumentul lor, denigreaz i fac pe sfini i pe profei mincinoi i mai
mult dect att, fac chiar ca anumite pri din Scriptura s fie inferioare,
contradictorii i nedemne de a fi luate n serios? De ce nu caut armonia,
cci Scriptura antica si aici trebuie sa ne reintoarcem - nu se contrazice,
ci se armonizeaz?
trup spiritual!), pentru ca ce este muritor s fie nghiit de via" 2Cor. 5:4
"Iat, v spun o tain: nu toi vom adormi (Apostolul i ceilali numesc
moartea adormire, i nu contien, de ce, dac sufletul este treaz?), dar
toi vom fi schimbai (Cnd? Imediat la moartea fiecruia?) ntr-o clip, ntro clipeal din ochi, la cea din urm trmbi (Deci nu la moartea fiecruia!).
Cci trmbia va suna, morii vor nvia (Chiar i cuvntul "nvia" arat c n
moarte morii nu sunt vii, dragii mei!) nesupui putrezirii i noi vom fi
schimbai. Cci trebuie ca ceea ce este supus putrezirii s se mbrace
(Acelai cuvnt ca cel folosit n 2Cor.5:4!) n neputrezire (Deci este clar c
att contextul din 1Cor. cap. 15 ct i cel din 2Cor. cap 5 se refer la
acelai eveniment comun la cea din urm trmbi i nu la moartea
fiecruia, i nu la migraia sufletului spre cer la moarte!) i ce este muritor
s se mbrace n nemurire (Este chiar caraghios ca moartea care este un
blestem i un duman s fie o binecuvntare i un salvator!)." 1Corinteni
15:51-53
Recunoasc cu ngrijorare, c textul din Filipeni 1:20-23 izbete cel mai mult
pe cei ce au nclinaii filozofice s cread n "viaa de dup moarte", tocmai
pentru c n scrierile apostolului Pavel sunt anumite lucruri greu de neles,
daca te uiti numai la contextul apropiat si neglijezi contextul general (2Petru
3:16), care par contradictorii dac nu ai harul de a armoniza i astfel sunt
"o delicates" ptr. cei ce sucind i rstlmcind lucrurile doresc s susin
formele de nemurire dup moarte, vrnd s ne nvee i pe noi cum s le
susinem. "M atept i ndjduiesc cu trie c nu voi fi dat de ruine cu
nimic, ci c acum, ca ntotdeauna, Christos va fi preamrit cu ndrzneal
n trupul meu, fie prin via, fie prin moarte" Nu ar trebui s fie ocant ptr.
cei ce cred n aspectul c sufletul triete dup moarte, c Pavel aici nici
nvierea dintre cei mori" Filipeni 3:11. Dac apostolul Pavel i primii cretini
ar fi crezut n mod literal c la moartea lor, ei urmau s se ntlneasc
imediat n cer cu Christos, ce rost mai avea s atepte pe Christos ca
Mntuitor (vezi Filipeni 3:20,21)? n nici un caz sensul "mutrii" expus n
Filipeni 1:23, nu poate nsemna altceva dect o d apostolul n contextul
ntregii sale scrieri apostoliceti i anume adormirea n moarte, i
ateptarea n aceast stare a nvierii dintre cei mori - compar cu Filipeni
3:11.
clipeal din ochi, la cea din urm trmbi (Deci nu la moartea fiecruia!).
Cci trmbia va suna, morii vor nvia nesupui putrezirii i noi vom fi
schimbai. - care concord cu 1Tesaloniceni 4:17: Apoi noi cei vii care
rmnem, vom fi rpii mpreun cu ei" Scriptura nsi respinge ideea
rpirii i glorificrii n etape individuale, sau de grupuri a membrilor
adunrii, deoarece este att de clar c adunarea ("ekklesia") va fi rpit n
mod colectiv. Cnd n alt parte Pavel vorbete c fiecare va nvia la rndul
cetei lui, spune i faptul c prima ceat va fi ceata acelora care sunt ai lui
Christos i apoi finalul, cnd vor urma alte cete. Dac nu ar fi aa, ar
nsemna c cele scrise n 1Tesaloniceni 1:17 ar contrazice cele scrise n
1Corinteni 15:21-24, pe cnd aa nu se contrazic, ci se completeaz
armonios reciproc. La Apocalipsa 20:4 se arat nvierea primei cete, cea
care va domni alturi de Christos. Pasajul acela spune clar: "ei au nviat".
Pai este mai clar ca lumina zilei, ca dac au nviat, atunci nu au fost vii,
altminteri ar fi o minciun s spui despre cineva viu c a nviat.
Dragii mei, dup cum vedei, stm cu toii n faa unui test greu. Diferenele
trebuie rezolvate pe baza Cuvntului lui Dumnezeu, n chip fresc,
conform cu adevarul. Dac nu vei asculta de glasul Domnului, de a fi unii
n chip desvrit n adevr, acceptnd curente satanice i pgne n
adunare, ntr-un aspect att de important, vei culege ceea ce ai semnat.
Ba mai mult, voi v facei involuntar aprtori ai minciunii lui Satan, i vei
pieri ca i el, fiindc ai iubit minciuna (Apocalipsa 21:8). Scriptura spune
foarte clar c plata pcatului este moartea! Scripura mai spune
deasemenea foarte clar, c fr nviere toi cei adormii (mori) n Christos
sunt pierdui! Prin urmare singura alternativ este credina n nviere i
singura speran este c cretinii vor fi readui la via (nviai) (Ioan
Partea III
Wikipedia
Din analiza structurii istorisirii despre omul bogat si saracul Lazar, putem
deduce ca ea a putut face parte dintr-o apocrifa apartinand comunitatii
- fie a ajuns ca o fila razleata intre filele evangheliei si a fost copiata din
nestiinta, ca si cum ar fi facut parte din text
Din cercetarea tuturor Bibliilor antice, partiale sau numai Nou Testament
(Vetus Latina, Codex Vaticanus, Codex Curetonianus, Codex Alexandrinus,
Codex Sinaiticus, Vulgata, Sahidic-Coptic, Peshitta, etc.), reiese ca textul
apare, ici colo avand mici diferente (totusi semnificative: de exemplu
bogatul are nume), deci textul este foarte vechi. Apare si la Evanghelionul
lui Marcion, in Diatessaronul lui Tatian si in citat de Clement Alexandrinul si
Tertullian de Cartagina. Daca ne gandim ca Marcion a murit pe la 160 AD,
putem presupune ca acest text este un text adaugat undeva in prima parte
a secolului II.
grave corupii la care Noul Testament a fost expus vreodata, au aparut intro perioada de o sut de ani dup ce acesta a devenit in existenta."
Ernest Cadman Colwell, autorul cartii Care este cel mai bun text al Noului
Testament? p. 119, remarca: "Primele dou secole sunt martore ale unui
numar mare de variante textuale, pe care oamenii de stiinta le cunosc
acum. In manuscrisele Noului Testament, cele mai multe modificari, eu
cred ca le-au fcut n mod deliberat."
Un astfel de exemplu este 2Petru 1:1, la care gasim doua variante "prin
dreptatea Dumnezeului si Mantuitorului nostru Isus Christos si "prin
dreptatea Domnului si Mantuitorului nostru Isus Christos (Codex
Sinaiticus).
Asadar, s-au alcatuit povesti frumos mestesugite, dar false, despre starea
mortilor. Stim de la istoricul Iosif Flaviu ca essenienii si fariseii credeau in
nemurirea sufletului, dar saducheii nu credeau. Particularitatile textului
(saracia lui Lazar si avaritia bogatului) sugereaza ca aceasta istorie
nascocita putea proveni mai debraba de la essenieni, care puneau accent
pe saracie, decat de la farisei, care iubeau bogatia si fastul si erau avari.
http://en.wikipedia.org/wiki/Papyrus_75
Textul sahidic a fost scris undeva spre sfarsitul secolului II, deci nu este de
mirare coincidenta:
http://en.wikipedia.org/wiki/Coptic_versions_of_the_Bible#Sahidic
http://en.wikipedia.org/wiki/Minuscule_36
http://en.wikipedia.org/wiki/Minuscule_37
(Fire has been prepared by God for all sinners, in the flame of which, as
was indicated by the Son of God himself, that rich man Phineas is burned).
Sursele citate apartin lui Metzger, B. M., & United Bible Societies, (1994) A
textual commentary on the Greek New Testament, second edition a
companion volume to the United Bible Societies' Greek New Testament
(4th rev. ed.) (140). London; New York: United Bible Societies.
O alta diferenta semnificativa o gasim tot la Luca 16:19 Si a spus din nou
o alta pilda
Un astfel de citat este o parafraza a lui Luca 16:19,20 - NIV, NAB Tertullian:
Despre idolatrie [96]
Luca 16:19 - NIV, NAB Tertullian, Impotriva lui Marcion, Cartea IV [1355]
Luca 16:19 - NIV, NAB Cinci carti in replica lui Marcion [235]
Luca 16:19 - NIV, NAB Archelau, Faptele disputei cu arhiereticul Mani [458]
Luca 16:22 - NIV, NAB Pastorul lui Hermas, Viziunea a doua [12]
Luca 16:23 - NIV, NAB Tertullian, Impotriva lui Marcion, Cartea IV [1362]
Luca 16:25 - NIV, NAB Ciprian, Tratat XII, Trei carti de marturii impotriva
iudeilor [696]
Luca 16:26 - NIV, NAB Suferinta sfintilor martiri Perpetua si Felicita [16]
Luca 16:28 - NIV, NAB Metodius, Din discursul despre inviere [114]
Luca 16:29 - NIV, NAB Tertullian, Impotriva lui Marcion, Cartea IV [1359]
Sursa:
http://www.earlychristianwritings.com/e-catena/luke16.html
Este adevarat ca aceasta predica apare in multe carti antice, avand autori
faimosi, cum am aratat mai sus, insa Dumnezeu prin Biblie spune sa nu te
iei dupa multime ca sa sucesti adevarul. Multimea cartilor si faima autorilor
nu garanteaza un fals, ei insisi lasandu-se inselati. Cand este vorba de
adevar, trebuie sa stai ferm, chiar si singur impotriva intregii lumi.
Concluzii