Sunteți pe pagina 1din 91

"Errare humanum est" - A gresi este omeneste, deci

cat ne putem permite sa ne incredem in oameni?

A fcut parte predica

"Bogatul nemilostiv i sracul Lazr"

din Evanghelia dup Luca?

(Aceast scriere nu este mpotriva Bibliei)

Motto 1: Adevrul te va face liber, dar pn la eliberare te va supra

Motto 2: Timpul spune ntotdeauna adevrul, dar pentru unii prea trziu

Motto 3: Adevrul este ca apa rece, face ru doar dinilor stricai

Not n loc de prefa

Har si pace, dragi frati, surori si prieteni!

Buna citire tuturor si multumesc de timpul acordat!

Cei ce ma cunosc cat de cat, sunt sigur ca nu vor interpreta ceea ce am


scris mai jos, ca un atac asupra Bibliei, ci ca o incercare de a lamuri cum
stau lucrurile cu o predica care niciodata nu a fost spusa de Domnul si
Mantuitorul nostru Isus Christos. Nu se poate ca invatatura atat de clara a
Bibliei despre starea mortilor, sa fie atat de flagrant atacata, chiar din
interiorul ei si noi care iubim adevarul sa nu incercam sa gasim solutia la
aceasta predica "ghimpe".
In anul 2013 am lansat un blog (Biblia Antica) dedicat textului Bibliei antice.
Aici am lansat o propunere pentru o recenzie finala a Bibliei moderne. Din
nefericire, nu ni s-au pastrat copiile originale ale cartilor care compun Biblia
noastra iubita si pretuita. Avem doar manuscrise antice. De regula, textele

celor mai vechi manuscrise Biblice sunt considerate ca fiind cele mai
aproape de textul original. Anumite manuscrise au diferente mai mici sau
mai mari intre ele. Acolo unde textul variaza sau lipseste in functie de
manuscris, varianta propusa pentru textul antic trebuie selectata dupa
criterii logice, cerand prin rugaciune, in numele Domnului si Mantuitorului
nostru Isus Christos, har si intelepciune de la Dumnezeu, Tatal nostru
ceresc. A lui sa fie toata multumirea si lauda, pentru aceasta lucrare. Amin!

Asadar se naste intrebarea: Cat de fidel este textul din Biblia moderna in
comparatie cu Biblia antica? Haideti sa nu abordam problema emotivodogmatic, ci realist, haideti va rog sa nu respingem dovezile. Sau credeti ca
facand asa (respingand dovezile), Dumnezeu ne va scuza ca ne-am bazat
pe o dogmatica emotiva si am dat cu piciorul in dovezi?

"Daca textul Bibliei moderne nu este fidel isi vor pierde oamenii credinta!!!"
- spun unii.

Hm Eu de ce nu mi-am pierdut credinta in Dumnezeu, in crestinism si in


Biblie, cand am vazut ca pe alocuri BIBLIA MODERNA se contrazice cu
BIBLIA ANTICA? Scrie in Biblie ca traducerile vor fi infailibile? Nu am gasit.
Si nu au fost niciodata, se vede inca de la inceputuri (Septuaginta,
Pentateuchul Samaritean, Targumurile). Scrie doar ca Dumnezeu are grija
ca cuvantului lui sa dainuie si sa se implineasca. Dupa cum crestinii buni si
rai vor trai alaturi (graul si negnina), tot asa adevarul si falsitatile strecurate
prin traduceri vor dainui impreuna. Numai cei ce respecta legile adevarului
vor sti sa faca diferenta (Daniel 12:10), restul vor lua de bun si versetele si
cuvintele neautentice strecurate in Biblie, iar in ziua judecatii vor ramane de
rusine deoarece s-au bazat pe o dogmatica emotiva, care a respins
realitatea.

Va dau doua exemple de contrazicere, ce se pot rezolva doar de cei


mentionati la Daniel 12:10, prin harul lui Dumnezeu:

Exemplul I

Daniel 7:17 Biblia Moderna spune ca fiarele sunt mprai, iar Daniel 7:23
spune ca fiarele sunt mprii. Textul Masoretic se contrazice, insa adeptii
ideii ca fiara este un om apara textul cu dintii, altfel pica teoria lor si biserica
lor trebuie sa reformuleze. Mai bine apara o greseala de copiere, pe care
mai apoi s-a cladit in nestire o dogma falsa. Textul masoretic s-a finalizat in
secolul IX, cum pot acestia sustine ca contine cu fidelitate absoluta textul
ebraic antic? Pai nu contine, au fost si ei oameni imperfecti, au avut greseli
si viziuni de traducere grestite, de ex. corectand gresit pe soferimi. Ieronim
(sec IV -V) traduce altfel, deci sursa sa, care a fost un text ebraic, continea
expresia corecta.

"hae bestiae magnae quattuor quattuor regna consurgent de terra"

"Aceste patru fiare mari sunt patru mprii, care se vor ridica pe pamant"

Prin urmare textul necontradictoriu este "Aceste patru fiare mari sunt patru
mprii, care se vor ridica pe pamant". Antichristul este unul dintre
coarnele fiarei (deci este imparat) si nu fiara insasi (imparatia ce va lansa
Antichristul) (Daniel 7:23-26). Daca textul din Daniel 7:17este redat correct,
acest lucru nu creaza confuzie, nici contradictie.

Exemplul II

Daniel 7:11 spune clar ca ultima fiara este:

1. UCISA

2. TRUPUL EI DISTRUS

3. TRUPUL EI ARUNCAT IN FOC

4. TRUPUL EI ESTE ARS IN FOC

Acum, aceeasi fiara descrisa in Apocalipsa 20:10 BIBLIA MODERNA este


descrisa ca fiind chinuita in vecii vecilor. Poftim? Pai cum daca a fost ucisa
si distrusa prin foc? E imposibil, in plus nu scrie nicaieri ca fiara ar fi fost
inviata si judecata, ca nu este posibil asa ceva. De ce? Deoarece fiara
reprezinta un sistem politic, o imparatie - scrie clar Daniel 7:23 - si cum sa
chinuiesti etern o imparatie, un sistem? Este clar ca avem de a face cu un
verset ce a fost stilizat dogmatic, adica imbogatit cu cuvinte ce nu existau
in original. Candva acest verset nu a avut fraza "Si vor fi chinuiti zi si
noapte in vecii vecilor". Cel ce a imbogatit textul autograf nu era versat in
Vechiul Testament, altfel si-ar fi dat seama de neconcordanta. Oricum,
fapta acestui om de a adauga la textul autograf, este o nebunie doctrinara
si a dus mase intregi in ratacire ideologica. Este clar, ca in biserica primara

focul cel vesnic insemna "mistuirea" dusmanilor lui Dumnezeu si nu


chinuirea lor (Evrei 10:27). In nici o epistola a apostolului Pavel nu se
regaseste ideea chinuirii eterne a pacatosilor, doar indepartarea lor,
mistuirea lor, distrugerea eterna. Daca chinul vesnic ar fi fost predat in
crestinismul primar, apostolic, cu siguranta ca ideea aceasta s-ar fi regasit
in vasta corespondenta pe care a purtat-o Pavel cu bisericile crestine.

O alta problema este cum sunt traduse cuvintele apropiate in inteles:

Anumite biserici denominationale (culte) folosesc Tefania 1:2,3 legat de alte


versete, pentru a sustine ca in mia de ani pamantul (Terra) va fi pustiu si
gol, fiind exclusiv o temnita a lui Satan si a demonilor lui. Insa aceste
versete luate in context si traduse potrivit cu sensul lor din ebraica, nu arata
asta.

La Geneza 1:1,2 scrie "Bereit bara Elohim et ha-amayim v'et ha-are. Ve


ha-are haita tohu vabohu vehoeh al-pnei tehom ve ruah Elohim
merahefet al-pnei ha-mayim."

Observam aici ca Terra, Pamantul este numit "are". In schimb la efania


1:2,3 apare un alt cuvant "adamah". Traducerile englezesti literale (Young's
Literal Translation), traduc textul din aceasta perspectiva la Geneza
punand "earth" si la Tefania "ground".

Daca ne uitam in context profetia se refera la Israelul antic si ea trebuie


pusa la topicul profetiilor implinite, iar nu la topicul profetiilor neimplinite,
despre Mileniu. Profetia aceasta se incadreaza la acel ciclu de profetii care
vizau pedeapsa Israelului antic, care s-a si implinit sub stapanirea
chaldeilor, care au facut prapad tara lui Israel. Popoarele antice biruitoare
aveau diferite metode barbare de pedepse, aplicate acelor popoare care se
opuneau. Cruzimile aplicate de diferiti conducatori ai asirienilor, ai
romanilor, si chiar al grecilor, precum Alexandru Cel Mare, sunt de
notorietate. Ei ucideau in masa, de la copilul din burta pana la cel mai
batran. Luau ostateci numai foarte putini dintre ei, pentru parade si pentru a
suplini anumite meserii sau activitati. Un exemplu socant este cazul Daciei
ocupata de Traian, in care au ramas doar 80 de oameni, dupa spusele
medicului lui Traian (evident, in zonele neocupate, au ramas multi daci,
cum arata si sursele ulterioare).

Cum se explica cruzimea babilonienilor si al celorlalti cuceritori notorii? In


unele cazuri, pentru a stipula un exemplu infricosator celorlalte popoare, sa
nu se opuna dominatiei lor, armatele razbunatoare distrugeau totul,
daramand totul si dand foc la tot ce arde. Unii mergeau si mai departe
infectand sursele de apa si terenurile agricole, punand pietris, otravuri si
sare. Mureau chiar si pestii si pasarile sau animalele salbatice ale locurilor
respective. Peste tot erau daramaturi, foc si cenusa, cadavre de oameni si
hoituri de animale. Era un loc dezolant, de groaza, semanand ca un loc
blestemat.

Care este scopul acestei lucrari?

(Despre mine si scopul meu, ca crestin)

Din aceste doua exemple va puteti da seama ca nu mi-am propus


daramarea credibilitatii Bibliei, ci din contra, o mai buna intelegere a textului
ei, apeland la ajutorul din manuscrisele antice.

Scopul meu este de a zidi credinta, speranta si dragostea (scopul poruncii)


fratilor si a semenilor mei, spre gloria lui Dumnezeu si a Fiului Sau. Doresc
numai bine tuturor, la superlativ! Interesul meu este: "tot ce este adevarat,
tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este
vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna si orice
lauda." Filipeni 4:8 Caut cele cinci fecioare intelepte, pentru a ne intelepti si
mai mult impreuna. Matei 25:1. Atunci Imparatia cerurilor se va asemana
cu zece fecioare care si-au luat candelele si au iesit in intampinarea
mirelui. 2. Cinci din ele erau nechibzuite, si cinci intelepte. Doresc sa stam
cu totii de veghe in asteptarea Domnului nostru Isus Christos, ca fecioarele
intelepte din pilda Mantuitorului, pentru a-l putea primi cum se cuvine. Ce
"religie", "confesiune", "denominatie" sau "cult" am? As spune simplu,
"crestin", dar stiu ca nu ar fi de ajuns pentru curiosii care nu ma cunosc.
Iata o scurta sinteza a ceea ce cred: 1. Cred intr-un singur Dumnezeu,
Tatal Domnului si Mantuitorului nostru Isus Christos, creatorul cerului si al
pamantului, suveranul de necontestat al intregului Univers 2. Cred ca
Domnul nostru Isus Christos este Fiul lui Dumnezeu, investit (uns) ca
Rege, Domn, Mantuitor, Mare Preot si Judecator 3. Cred ca Fiul lui
Dumnezeu a venit din cer ca sa ne mantuiasca dandu-si viata ca pret de
rascumparare pentru noi 4. Cred ca cine nu doreste sa fie mantuit in timpul
in care traieste, pierde aceasta ocazie pentru totdeauna (atentie mare!) 5.
Cred ca Satan Diavolul este un inger de rang inalt (heruvim), care s-a
razvratit impotriva Creatorului, dorind sa il detroneze si sa isi introneze
propria domnie in Univers 6. Cred ca Satan Diavolul a introdus pacatul in
existenta si datorita acestui fapt el este responsabil pentru toate pacatele

care s-au comis 7. Cred ca adunarea (biserica) este chemata sa fie


mireasa Fiului lui Dumnezeu si co-mostenitoare la slava Fiului 8. Cred ca
Dumnezeu va instaura imparatia sa pe un nou pamant, prin Fiul sau, care
dupa ce o va pregati dupa voia lui Dumnezeu, nimicind orice impotrivire si
dusman, va preda toata autoritatea Tatalui sau, ca Dumnezeu Tatal sa fie
totul in toti

Cateva cuvinte despre greseli Este evident ca in calatoria noastra pe calea


lui Christos, ne-am confruntat cu niste situatii prin care am fost testati, daca
suntem sau nu crestini autentici. Uneori nu am fost gasiti asa cum ar fi
trebuit sa fim, insa Dumnezeu ne-a dat mult har si am putut fi inviorati. Cu
timpul, invatand din greseli, avand mai multa experienta, predati calauzirii
duhului lui Dumnezeu si tinand sus cuvantul vietii vom ajunge la starea de
om matur, prin care vom birui orice test. Si cand vom trece ultimul, testul
final, va fi ferice de noi pentru totdeauna. Am iesit biruitori in marea cursa
pamanteasca pentru viata vesnica.

Cateva reflectii despre voia lui Dumnezeu


1. Scopul lui Dumnezeu este sa facem voia Lui (Matei 6:9,10) 2. Daca
facem voia Lui, imparatia poate fi grabita (2Petru 3:11,12) 3. Iar aceasta
imparatie merita sa vina cat mai repede (Apocalipsa 21:3,4, 1Corinteni 2:9)
4. De aceea trebuie sa ajutam cat mai multi oameni sa inteleaga
importanta nasterii din nou, ca Templul Lui Dumnezeu sa poata fi finalizat
cat mai repede (1Corinteni 3:16,17, Ioan 3:5-7, Romani 12:1,2) 5. Acest
Templu sfant se desavarseste prin dragoste, care este legatura desavarsita
a unitatii - 1Corinteni capitolul 13, Coloseni 3:14

Dumnezeu pregateste Fiului sau o sotie

Ce "sotie" si-ar dori Domnul Isus in noi?

"si sotia lui s-a pregatit" Apocalipsa 19:7 Sa stai prin chirii, sa astepti dupa
o locuinta - chiar si o "gaura" (o camera mica) si sa prinzi o sansa de a
avea propria ta locuinta, cred ca pentru cei care au trecut sau trec prin asa
ceva, nu necesita multe comentarii. Oricum, dupa ce ai locuinta, trebuie sa
cumperi mobila. O zicala spune ca cea mai frumoasa mobila este sotia.
AMR. Cei care am facut armata stim ce inseamna prescurtarea, dar mai
ales asteptarea... La fel este si in cazul celor care am fost candva miri si
mirese. Cat de mult si cu ce emotii, cu ce ardoare am asteptat sosirea
clipei cand vom fi - in sfarsit - miri sau mirese! Desigur, in primul rand miam dorit o sotie care sa fie crestina, dar nu numai de cultura crestina, ci
una care sa traiasca termenul, care sa-mi fie un bun sfetnic, un bun sprijin,
un prieten intelept si intelegator, o fiinta care stie sa viseze cu ochii
deschisi, dar sa fie cu picioarele pe pamant, pe care sa te poti bizui si la
bine si la greu (nu ca sotia lui Iov: Iov 2:9,10) - ca numai moartea sa ne
poata despartii. Toti stim, ca Domnul Isus a comparat pe crestini cu
"Fecioarele", care sunt in asteptarea "Mirelui" - Matei 25:1-13. Acum sa ne
punem intrebarea: Ce "sotie" si-ar dori Domnul Isus in noi? Si putem sti.
Aflam din pilda expusa de el, ca anumite fecioare vor fi repudiate din cauza
nechibzuintei lor si altele sunt primite din cauza chibzuintei lor. Chibzuinta
provine din intelepciune, asadar Domnul Isus va alege fecioarele intelepte,
dar nu dupa o intelepciune ca din lume, ci dupa intelepciunea de sus, de la
Dumnezeu. Pentru Domnul Isus conteaza doar frumusetea interioara. Nu
conteaza cat de urat sau cat de placut esti la aspect exterior. Asadar el
doreste o sotie care se pregateste si se gateste in interior, prin
intelepciunea data de Dumnezeu, prin el. Cum putem fi desavarsiti in
frumusete interioara? Simplu: Avand dragoste pentru Dumnezeu si semeni.
- Care este inta (scopul) poruncii lui Dumnezeu? 1Timotei 1:5 Tinta

poruncii este dragostea, care vine dintr-o inima curata, dintr-un cuget bun
si dintr-o credinta neprefacuta. - nspre cine trebuie manifestat aceast
dragoste? Marcu 12:28-31; Ioan 14:21,23,24 28. Unul din carturari, care-i
auzise vorbind, fiindca stia ca Isus raspunsese bine saducheilor, a venit la
El si L-a intrebat: "Care este cea dintai dintre toate poruncile?" 29. Isus i-a
raspuns: "Cea dintai este aceasta: "Asculta Israele! Domnul Dumnezeul
nostru este un singur Domn"; 30. si: "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau
cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu tot cugetul tau si cu toata puterea
ta"; iata porunca dintai. 31. Iar a doua este urmatoarea: "Sa iubesti pe
aproapele tau ca pe tine insuti." Nu este alta porunca mai mare decat
acestea." 21. Cine are poruncile Mele si le pazeste acela Ma iubeste; si
cine Ma iubeste va fi iubit de Tatal Meu. Eu il voi iubi si Ma voi arata lui."
22. Iuda, nu Iscarioteanul, I-a zis: "Doamne, cum se face ca Te vei arata
noua, si nu lumii?" 23. Drept raspuns, Isus i-a zis: "Daca Ma iubeste
cineva, va pazi Cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi. Noi vom veni la el si
vom locui impreuna cu el. - Cum ar putea nelege cineva ce este
dragostea? 1Corinteni 13 4. Dragostea este indelung rabdatoare, este plina
de bunatate; dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla
de mandrie, 5. nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se
manie, nu se gandeste la rau, 6. nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura
de adevar, 7. acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul. 8.
Dragostea nu va pieri niciodata. Prorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta;
cunostinta va avea sfarsit. - Pentru cine nu mai are dragostea dinti:
Apocalipsa 2:2-5 2. "Stiu faptele tale, osteneala ta si rabdarea ta, si ca nu
poti suferi pe cei rai; ca ai pus la incercare pe cei ce zic ca sunt apostoli, si
nu sunt, si i-ai gasit mincinosi. 3. Stiu ca ai rabdare, ca ai suferit din pricina
Numelui Meu si ca n-ai obosit. 4. Dar ce am impotriva ta este ca ti-ai
parasit dragostea dintai. 5. Adu-ti, dar, aminte de unde ai cazut; pocaiestete si intoarce-te la faptele tale dintai. Altfel, voi veni la tine si-ti voi lua
sfesnicul din locul lui, daca nu te pocaiesti.

Vrei sa fi ca o fecioara curata? Cum vor fi cele cinci fecioare curate?

Anumiti oameni au ajuns la concluzia ca a nu te spala deloc, este un gest


deosebit de credinta. Dar in Biblie ni spune clar ca trebuie sa ne curatim
trupul: "Deci fiindca avem astfel de fagaduinte, preaiubitilor, sa ne curatam
de orice intinaciune a carnii si a spiritului si sa ne ducem sfintirea pana la
capat, in frica de Dumnezeu." 2Cor.7:1 Evident, un om nu poate fi curat
numai daca se curateste. El face baie, deoarece stie ca se murdareste. Tot
asa trebuie sa fie si pe taram spiritual: "Dar intelepciunea de sus este mai
intai curata" Iacov 3:17 Cum vom putea sti ce fapte, ganduri si sentimentele
necurate ne intineaza din punct de vedere spiritual? Vom putea afla, numai
daca ne vom adanci privirile in legea desavarsita, cea a libertatii, a lui
Dumnezeu: "Dar cine isi va adanci privirile in legea desavarsita, cea a
libertatii, si va starui in ea, nu ca un ascultator uituc, ci ca un implinitor cu
fapta, va fi fericit in lucrarea lui." Iacov 1:25. Si unde trebuie sa ne curatim?
"Si asa erati unii din voi! Dar ati fost spalati, ati fost sfintiti, ati fost socotiti
neprihaniti, in Numele Domnului Isus Christos si prin Duhul Dumnezeului
nostru." 1Cor.6:11 ""Domnule", i-am raspuns eu, "tu stii." Si el mi-a zis:
"Acestia vin din necazul cel mare; ei si-au spalat hainele si le-au albit in
sangele Mielului." Apoc.7:14 Satan cel viclean va cauta sa insele fecioarele
intelepte si sa le intineze prin ganduri egoiste, prin ganduri ce duc la
trandavie si prin ganduri ce duc la inaltarea de sine. Sa ne pazim deci
sediul sentimentelor, inima, caci ni se scrie despre ea ca o avertizare:
"Inima este nespus de inselatoare si de deznadajduit de rea; cine poate s-o
cunoasca?" Ier.17:9

"Fiti plini de duh" Efeseni 5:18

De ce? Deoarece duhul lui Dumnezeu este cel care ne calauzeste in


rodirea dragostei si ne adapa ca un ru de ap vie, ca sa putem rodi roade

placute lui Dumnezeu, prin Christos. Numai asa putem evita erorile. "Caci
toti ceice sunt calauziti de duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu"
Romani 8:14 "A venit o femeie din Samaria sa scoata apa. "Da-Mi sa
beau", i-a zis Isus. Caci ucenicii Lui se dusesera in cetate sa cumpere de
ale mancarii. Femeia samariteana I-a zis: "Cum Tu, iudeu, ceri sa bei de la
mine, femeie samariteana?" - Iudeii, in adevar, n-au legaturi cu samaritenii.
- Drept raspuns, Isus i-a zis: "Daca ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu si
Cine este Cel ce-ti zice: "Da-Mi sa beau!", tu singura ai fi cerut sa bei, si El
ti-ar fi dat apa vie." "Domnule", I-a zis femeia, "n-ai cu ce sa scoti apa, si
fantana este adanca; de unde ai putea sa ai, dar, aceasta apa vie? Esti Tu
oare mai mare decat parintele nostru Iacov, care ne-a dat fantana aceasta
si a baut din ea el insusi si feciorii lui si vitele lui?" Isus i-a raspuns: "Oricui
bea din apa aceasta ii va fi iarasi sete. Dar oricui va bea din apa pe care i-o
voi da Eu, in veac nu-i va fi sete; ba inca, apa pe care i-o voi da Eu se va
preface in el intr-un izvor de apa care va tasni in viata vesnica." Ioan 4:7-14
"In ziua de pe urma, care era ziua cea mare a praznicului, Isus a stat in
picioare si a strigat: "Daca inseteaza cineva, sa vina la Mine si sa bea. Cine
crede in Mine, din inima lui vor curge rauri de apa vie, cum zice Scriptura."
Spunea cuvintele acestea despre Duhul pe care aveau sa-L primeasca cei
ce vor crede in El. Caci Duhul Sfant inca nu fusese dat, fiindca Isus nu
fusese inca proslavit." Ioan 7:37-38

Sa aplicam dragostea, la superlativ

Suntem indemnati la pastrarea sfinteniei si curatiei prin aplicarea dragostei


si nu oricum, ci la superlativ. 1 Corinteni 13 1. Chiar daca as vorbi in limbi
omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau
un chimval zanganitor. 2. Si chiar daca as avea darul prorociei si as
cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta,
asa incat sa mut si muntii, si n-as avea dragoste, nu sunt nimic. 3. Si chiar
daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da

trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic. 4.


Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate; dragostea nu
pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, 5. nu se
poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la
rau, 6. nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, 7. acopera totul,
crede totul, nadajduieste totul, sufera totul. 8. Dragostea nu va pieri
niciodata. Prorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea
sfarsit. 9. Caci cunoastem in parte si prorocim in parte; 10. dar, cand va
veni ce este desavarsit, acest "in parte" se va sfarsi. 11. Cand eram copil,
vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gandeam ca un copil; cand mam facut om mare, am lepadat ce era copilaresc. 12. Acum, vedem ca intro oglinda, in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum,
cunosc in parte; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu
cunoscut pe deplin. 13. Acum, dar, raman acestea trei: credinta, nadejdea
si dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.

Pentru a fi curati, trebuie sa avem pacea iubitoare a lui Christos

"Uit-te bine la omul cinstit i privete pe cel drept; cci viitorul unui astfel
de om este pacea." Psalm 37:37 "El va face ca domnia Lui sa creasca, si o
pace fara sfarsit va da scaunului de domnie al lui David si imparatiei lui, o
va intari si o va sprijini prin judecata si neprihanire, de acum si-n veci de
veci; iata ce va face ravna DOMNULUI (YHWH) ostirilor." (Isa.9:7) "Salt
de veselie, fiica Sionului! Strig de bucurie, fiica Ierusalimului! Iat, Regele
tu vine la tine; El este drept, aducnd mntuire, smerit i clare pe un
mgar, pe un mnz, pe mnzul unei mgrie. Voi nimici carele de rzboi
din Efraim i caii din Ierusalim; i arcurile de rzboi vor fi nimicite. El va
vesti popoarelor pacea i va stpni de la o mare la cealalt i de la Eufrat
pn la marginile pmntului." Zaharia 9:9,10 "V las pacea, v dau pacea
Mea." Ioan 14:27 "ingaduiti-va unii pe altii in dragoste si cautati sa pastrati
unirea duhului, prin legatura pacii" Efeseni 4:3 "Pacea lui Christos, la care

ati fost chemati, ca sa alcatuiti un singur trup, sa stapaneasca in inimile


voastre, si fiti recunoscatori" Coloseni 3:15

Pentru a fi curati, trebuie sa ne stapanim inima

Ai castigat victorie asupra sentimentelor de egoism, trufie si ingamfare?


Proverbe 16:5. Orice inima trufasa este o scarba inaintea DOMNULUI
(Yhwh este in text); hotarat, ea nu va ramane nepedepsita. Psalmul 101:5.
Pe cel ce cleveteste in ascuns pe aproapele sau, il voi nimici; pe cel cu
priviri trufase si cu inima ingamfata, nu-l voi suferi. Daca esti smerit,
aceasta este victorie asupra ta! Psalmul 25:9. El face pe cei smeriti sa
umble in tot ce este drept.El invata pe cei smeriti calea Sa. Iacov 4:6. 6.
Dar, in schimb, ne da un har si mai mare. De aceea zice Scriptura:
"Dumnezeu sta impotriva celor mandri, dar da har celor smeriti." 1Corinteni
13:4.4. Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate;
dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie,
Proverbe 27:2. Sa te laude altul, nu gura ta, un strain, nu buzele tale. Matei
6:2. Tu, dar, cand faci milostenie, nu suna cu trambita inaintea ta, cum fac
fatarnicii, in sinagogi si in ulite, pentru ca sa fie slaviti de oameni. Adevarat
va spun ca si-au luat rasplata.

Pentru a fi curati, trebuie sa "intelegem" ce inseamna "frica de Dumnezeu"

Poate unii cred ca nu trebuie sa ne fie frica de Dumnezeu, deoarece frica


este ceva negativ. Insa frica de Dumnezeu este pomenita deseori in Biblie,
la modul pozitiv, numai un simplu "search" - motor de cautare pe un site cu

Biblia, si ne vom convinge. Dar nu este suficient sa spunem ca ne temem


de Dumnezeu, ci trebuie sa intelegem: ce este cu adevarat frica de
Dumnezeu? Cum vom putea intelege acest lucru? Iata cateva sfaturi:
"Fiule, daca vei primi cuvintele mele, daca vei pastra cu tine invataturile
mele, daca vei lua aminte la intelepciune, si daca-ti vei pleca inima la
pricepere, dac vei cere nelepciune, si daca te vei ruga pentru pricepere,
dac o vei cuta ca argintul ... i vei umbla dupa ea, ca dupa o comoara,
atunci vei intelege frica de DOMNUL (Yhwh) si vei gasi cunostinta lui
Dumnezeu" Prov. 2:1-5 Iata ce este frica de Dumnezeu: "Frica de
DOMNUL (Yhwh) este urarea raului" Proverbe 8:13

Iubind "chipul si asemanarea" lui Dumnezeu

Semenii nostrii trebuie iubiti deoarece toti sunt la origini - prin Adam "chipul si asemanarea" lui Dumnezeu. Omul a fost facut chipul si
asemanarea lui Dumnezeu, dar a decazut de la aceasta stare. Dumnezeu
este invizibil si nu il putem vedea "inca". Insa "chipul si asemanarea" Sa
(Geneza 1:26,27) se oglindeste in insusirile plantate in noi, de la creatie.
Una dintre insusirile maiestuoase plantate in noi este dragostea.
Dumnezeu ne iubeste "atat de mult" si stii "de ce"? Pentru ca ii pasa de
noi. Da, chiar Dumnezeu, creatorul cerului si al pamantului, care in
splendoarea deplinatatii Sale nu are nevoie de nimeni si de nimic, ne
iubete pe noi, fiinte atat de neinsemnate! Si nu oricum! Ci "atat de mult"
(Ioan) 3:16! Si stii tu cat de mult? Ca pe Fiul sau: Ioan 17:23 (b). Desigur, si
Fiul sau ne iubeste, altfel nu si-ar fi dat viata pentru noi. Si aceasta
dragoste a luat-o de la Tatal si astfel dragostea Tatalui s-a oglindit in lume
prin El: "nici inaltimea, nici adancimea, nicio alta faptura, nu vor fi in stare
sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu care este in Isus Hristos,
Domnul nostru." (Rom.8:39) "si din partea lui Isus Hristos, Martorul

credincios, Cel intai nascut din morti, Domnul imparatilor pamantului! A Lui,
care ne iubeste, care ne-a spalat de pacatele noastre cu sangele Sau"
(Apoc.1:5) "El, care este oglindirea slavei Lui si intiparirea Fiintei Lui si care
tine toate lucrurile cu cuvantul puterii Lui, a facut curatarea pacatelor si a
sezut la dreapta Maririi in locurile preainalte," (Evr.1:3) Acum, ce crezi, cum
reactioneaza Dumnezeu si cum reactioneaza Fiul Sau cand tu respingi o
astfel de iubire? Ai facut vreodata curte unei fete, pe care o iubeai foarte
mult, mult de tot si ea te-a respins? Iti amintesti ce ai avut in suflet?
Durere? Tristete? ... si cred ca o mare priedere ... Dar de ce ne iubeste
Dumnezeu "atat de mult"? Care este motivul? Deoarece El este "dragoste"
(1Ioan 4:8). El doreste sa il imitam si astfel sa redevenim chipul si
asemanarea sa, prin dragoste, prin adevar si celelalte calitati sfinte.

Numai asa vom intelege armonios Scripturile, daca ne vom stradui sa


implinim ce este scris, altfel nimeni nu va intelege (Daniel 12:10).

(Peste tot unde ati intalnit in text DOMNUL conform traducerilor in uz,
trebuie sa stiti ca in textul ebraic este tetragramma YHWH, numele lui
Dumnezeu, transliterat ca Iehova)

Partea I

Despre greselile din nestiinta

A gresi este omeneste, dar cum vin greselile?

Eram n clasa a VIII, la o or de matematic. Profesoara se straduia din


greu sa armonizeze rezultatul ei cu rezultatul oficial, artat n cartea de
matematica. Nu se potrivea. A doua zi, la urmatoarea or, ne-a comunicat,
c rezultatul artat n carte, este greit.

n urm cu civa ani, cutam o strada, n oraul Constana. Adresa mi-a


fost data de patroana mea. Eram trimis ca delegat i trebuia s ajung la
adresa dat de firma care m-a trimis. Strada era de negsit. Abia dupa
cteva luni, am aflat c ceea ce cutam era de fapt n oraul Cluj. n loc de
oraul Cluj, mi s-a scris oraul Constana.

n ambele cazuri, sursele erau foarte-foarte demne de ncedere. i


exemplele ar putea continua. Prin urmare se nate o ntrebare: Avnd n
vedere c trim ntr-o lume imperfect, ct de sigure pot fi uneori sursele
foarte demne de ncredere? Si avand in vedere imperfectiunea celor ce au
tradus Biblia, cat de mult trebuie sa ne punem increderea in traducatorii si
copistii Bibliei? Sunt ei demni de totala noastra incredere, sau aceasta
incredere o datoram numai lui Dumnezeu si Fiului sau?

Despre sursa primar

In jurul anului 2000, un frate din Budapesta, m-a invitat pe o lista de


discutii, ca s particip la discuii biblice. Acolo am auzit prima dat n via,
c dup unii, predica "Bogatul i sracul Lazr" nu ar fi fost parte integral
a Evangheliei dupa Luca, ci este un material adugat mai trziu. Am
solicitat o anumit lmurire (cine susine aa ceva) n aceast tem, celui
care a postat aceasta informaie, ns el, probabil fiind un opozant al
acestei concepii, nu mi-a dat nimic, i n scurt timp a plecat din grupul de
discutii.

Ulterior, am cercetat aceast informaie mai temeinic i am adunat dovezi.


Nu consider ca a avea vreun merit anume sau c a fi deosebit, consider
c tot ce am aflat, a venit din harul lui Dumnezeu. Rezultatul cercetrilor
mele, nu a fost rezultatul unui moft, ism sau fobie, n-a fost nici din cutarea
unei slave dearte, de aceea nu m-a fcut s m simt dezamgit fa de
Dumnezeu sau Biblie, i nici nu consider c aducerea la cunotina opiniei
publice a acestuia, ar fi un pericol pentru Bible sau cretinism. Adevrul
lumineaz, bucur i ntrete ntotdeauna pe cei care l caut n mod
sincer i umil.

Premis fals: "Dumnezeu n-ar fi permis aa ceva"

Unii ar spune c Dumnezeu n-ar fi permis aa ceva. Dar de ce s nu


permit? i dac a permis? Cci a permis, dupa cum veti vedea. Avem un
precedent n cazul Vechiului Testament, unde anumii copiti ai
Septuagintei si a Pentateuchului Samaritean au schimbat anumite lucruri.
ntrebarea este mai degrab: De ce a permis? S dm pietroiul
preconcepiilor nentemeiate la o parte.

Dumnezeu a permis libertate de manifestare copitilor manuscriselor


Vechiului Testament. De ce n-ar fi fcut-o n cazul Noului Testament?

Not: "a permite" nu nseamna neaprat a fi de acord cu ceva.

Dovezi n acest sens, cu privire la schimbrile fcute n Vechiul Testament:

Cea mai timpurie traducere a textelor biblice, a fost traducerea


"Septuaginta". Septuaginta este o traducere a textului Vechiului Testament
din ebraic n greac. Cercettorii Septuagintei consider c ea este o
traducere care prezint variaiuni fa de Textul Masoretic i Sulurile de la
Marea Moart (texte ebraice). Exist mai multe ramuri ale manuscriselor
Septuagintei, din cauza ncercrilor de recenzie a ei, recenzii fcute pentru
a se armoniza textul Septuagintei cu textele antice evreieti. Septuaginta
este o traducere care pe alocuri traduce interpretnd, modific pe alocuri
cronologia i adaug anumite texte noi. Diferena de ani este semnificativ.

"Pentateuchul Samaritean" este o traducere antic n samaritean a


Vechiului Testament. Traduce modificnd pe alocuri cronologia i adaug
anumite texte noi.

"Targumurile Aramaice" sunt traduceri antice n aramaic a Vechiului


Testament. Pe alocuri traduc interpretnd.

Dumnezeu a permis libertate de manifestare copitilor manuscriselor


Noului Testament.

Not: "a permite" nu nseamna neaprat a fi de acord cu ceva.

Iat cteva dovezi n acest sens:

1. Diversitatea felurit a manuscriselor

2. Mrturii din interiorul cretinismului

- Apostolul Pavel a luat n considerare c unii vor ncerca s scrie falsuri, n


numele lui i al altora, ceea ce s-a i ntamplat, secolul II i III fiind o
pepiniera de falsuri scrise "n numele" apostolilor, prinilor lui Isus, etc.
(2Tesaloniceni 2:2)

- Apostolul Petru a avertizat c unii deformeaza mesajul scrierilor


apostolului Pavel i aici putem include i abuzarea lor n copiere, deoarece

de la rstlmcirea lor i pn la abuzarea lor prin traducere, este doar un


pas (2Petru 3:16)

- condamnarea n prealabil al falsificatorilor textului Apocalipsei, ntrete i


ea spusele apostolilor Pavel i Petru (Apocalipsa 22:18,19)

- Partidele rivale se acuzau reciproc de modificarea manuscriselor:


mrturia lui Tertulian (secolul II) mpotriva lui Marcion, mrturia lui Marcion
mpotriva celorlali

- Mrturia lui Origen, secolul III: E un fapt nvederat astzi c exist printre
manuscrise o mare felurime, fie din pricina nepurtrii de grij a scribilor, fie
din pricina ndrznelii denate a oamenilor care ndreapt scrierea, sau
chiar din cauz c snt unii care o nmulesc sau o mpuineaz dup voia
lor, rnduindu-se corectori cu de la ei putere"

- Mrturia din Codex Vaticanus, nota marginal de la Epistola ctre evrei:


"Nebuni i netrebnici, putei lsa n pace vechea redare i s nu o alterai?"

3. Mrturii timpurii din exteriorul cretinismului: Celsus i acuza pe cretini


pentru modificarea Evangheliilor "de trei sau patru ori, ba chiar mai mult"

4. Mrturii ale savanilor din domeniul studiului manuscriselor antice

Bruce M. Metzger: Textul Noului Testament: Transmisia lui, coruperea lui i


restaurarea lui

Bart D. Ehrman: Coruperea ortodox a Scripturilor: Efectul controverselor


christologice asupra textului Noului Testament

O marturie graitoare gasim la Eusebius. Un observator si un comparator


atent al manuscriselor nu poate decat sa fie de accord cu ce a scris cineva
in tema: Ceea ce nu reuim s realizm astzi este c n aceast
perioad, fiecare document a fost editat i revizuit pentru a confirma
doctrina Bisericii Romane. Renumitul istoric bisericesc Eusebiu l citeaz
pe Printele bisericesc Dionisie ( Hist. Eccl . , Bk . 4 . 23 ), care raporteaz
c epistolele sale au fost falsificate: "Atunci cand colegii mei cre tini m-au
invitat s le scriu scrisori, am fcut aa. Acesti apostoli ai diavolului s-au
umplut cu neghin, au scos unele lucruri i au adaugat altele. Pentru ei,
vaiul este rezervat. Nu e de mirare atunci, dac unii au ndrznit s se
ating chiar i de cuvntul Domnului nsui, atunci cnd acestia au
conspirat s mutileze propriile mele eforturi umile".

Un alt loc, ce vorbeste de la sine, il gasim prin John William Burgon, care il
citeaza pe Gaius (AD 175-200): "Prin urmare, si-au pus minile cu
ndrzneal pe scripturile divine, susinnd c le-au corectat. C eu nu
vorbesc n mod fals de ei n aceast chestiune, oricine dore te poate s
nvee. Cci dac oricine va colecta respectivele copii ale lor, i s le
compare una cu alta, el va gsi c acestea difer foarte mult. Acelea de-a
lui Asclepiades, de exemplu, nu sunt de acord cu cele de-a lui Theodotus.
i multe dintre acestea pot fi obinute, pentru c discipolii lor au scris
asiduu coreciile, cum le numesc ei, care sunt o corup ie, fiecare dintre ele.
Din nou, cele de la Hermophilus nu sunt de acord cu acestea, precum i
cele de Apollonides nu sunt consecvente cu ele nsele. Pentru c pute i
compara cele pregtite de ei la o dat anterioar cu cele pe care le-au
corupt mai trziu, i le veti gasi foarte diferite. Dar ce indrazneata este
aceast infraciune, ea nu este ca si cum ei nii sunt ignoran i. Pentru ca
nici ei nu cred c scripturile divine au fost rostite de duhul sfnt, i, astfel,
sunt necredincioi, sau altfel ei cred sunt mai n elepti dect duhul sfnt, i

n acest caz, ce altceva sunt dect ndrcii? Cci ei nu pot nega comiterea
crimei, deoarece copiile au fost scrise de ctre propriile lor mini. Pentru ca
ei nu au primit astfel de scripturi de la instructorii lor, nici nu pot produce
copii de la cele care au fost transcrise".

Care ar fi dovezile c predica "Bogatul i Lazr" nu a fcut parte din


Evanghelia dup Luca?

1. Este Vechiul Testament bun la ceva?

Dei Satan Diavolul a dus i duce un rzboi viclean de denigrare a


Vechiului Testament, totui Vechiul Testament face parte din "Toat
Scriptura este insuflat de Dumnezeu i de folos", deci este insuflat ca i
Noul Testament i de folos ca i Noul Testament. V mai amintii ntrebarea
pus nou n copilrie: Pe cine iubeti mai mult, pe tati sau pe mami?
Satan, procedeaza i el la fel: Ce iubeti (apreciezi) mai mult, Vechiul
Testament sau Noul Testament? El tie c dezbinndu-ne n aprecierea
Cuvntului lui Dumnezeu, ne poate viclenii mai usor. Trebuie s fim pe
faz.

Din nefericire pentru ei, muli au ncercat s discrediteze Vechiul


Testament. Gnosticii radicali, care acceptau numai anumite lucruri din Noul
Testament, spuneau ca Dumnezeul Vechiului Testament este un
Dumnezeu ru i nu este acelai cu Dumnezeul descris n Noul Testament,

pe care ei l considerau Dumnezeul superior fa de cel descris n Vechiul


Testament. Pornind de la aceast premis greit, ei credeau c Vechiul
Testament nu are nici o valoare i trebuie evitat cu totul. Neognosticii, care
s-au inspirat din teologia gnostic radical, spuneau ca Vechiul Testament
n-are nici o valoare istorica, i de aceea trebuie acceptat doar ca text
alegoric. De la acetia s-au inspirat ceilalti care susin c Vechiul
Testament este doar o "revelaie inferioar" i punctele de vedere
exprimate acolo, deseori sunt pur i simplu gresite, omeneti. Observai
continuitatea mesajului i al intrigii? De fapt toi acetia spun acelai lucru,
unii mai necioplit, mai grosolan, alii mai subtil: Nu va ncredei n Vechiul
Testament.

Cu totul altceva spunea despre Vechiul Testament Fiul cel unic al lui
Dumnezeu i apostolii Si:

"Tot ce voii s v fac vou oamenii, facei-le i voi la fel, cci n aceasta
este cuprins Legea i Prorocii" Matei 7:12

"Toat Scriptura este insuflat de Dumnezeu i de folos, ca s nvee, s


mustre, s ndrepte, s dea nelepciune n neprihnire" 2Timotei 3:16

"Cci nici o profeie n-a fost adus de voia omului, ci oamenii au vorbit de
la Dumnezeu, mnai de Duhul Sfnt" 2Petru 1:22

Despre evreii din Vechiul Testament gnosticii credeau ca sunt niste


nchintori ai unui Dumnezeu ru i crud, ai cror istorie trebuie interpretat
cel mult n chip alegoric, deci ce nelepciune ar putea transmite crile lor?
n schimb Fiul cel unic al lui Dumnezeu i apostolii Si vorbeau despre cei
care s-au nchinat n perioada Vechiului Testament ca despre oameni

neprihnii i sfini (vorbesc de cei credincioi). Dei imperfeci, cum puteau


aceti neprihnii, aceti sfini s aib vederi total deformate despre via i
moarte?

Deci, unde altundeva vom gsi o cluzire potrivit care s ne ghideze n


adevrul despre via i moarte, binecuvntare i blestem, dac nu n gura
sfinilor oameni prin care a vorbit Dumnezeu, n Vechiul Testament i Noul
Testament? A despri Vechiul Testament de Noul Testament, pe motiv c
este "violent" i al blama, chiar i n termeni fini, subtili, este ca i cum ai
desparii motorul de o main, pe motiv c polueaz. A ncerca s sabotezi
Vechiul Testament, fie grosolan, fie subtil, i s abordezi interpretarea
Noului Testament, fr aportul i susinerea Vechiului Testament este un
salt sigur i periculos n necunoscut, cu o aterizare sigura n braele
deschise ale Diavolului viclean, care te ateapt.

Mrturia Vechiului Testament cu privire la moarte i starea morilor este


clar, sigur i temeinic, deoarece a explicat-o nsui Dumnezeu, nti
primilor oameni, apoi prin oamenii sfini din vechime, i prin consemnarea
ei n Biblie, ntregii omeniri. Aceast nvtur nu este monopolul nici
uneia dintre partidele cretie, care se laud cu ea, ea este un bun
universal, este monopolul lui Dumnezeu.

2. Mrturia Vechiului Testament despre moarte i starea morilor contrazice


predica Bogatul si Lazar

Citind relatarea despre creaia primei perechi de oameni, observm c


Dumnezeu, dup ce le d instruciunile Sale, n legtur cu vieuirea lor

zilnic, le d o porunc, relativ simpl, s nu mnnce din pomul


cunotinei binelui i a rului (Geneza 2:16,17). Nu i amenin, nu i
constrnge cu nici un foc, nici cu chinul venic, mcar c, atunci ar fi fost
momentul, dac ar exista un astfel de loc. Cum ar fi fost din partea unui
Dumnezeu drept, nelept i iubitor s nu i avertizeze despre un astfel de
loc, dac el ar exista? n schimb, Dumnezeu le zice pur i simplu, c n
cazul neascultrii vor muri negreit.

Dar ce este moartea?

Ca s nelegem biblic fenomenul morii, trebuie s nelegem tot biblic,


fenomenul vieii. Cuvntul lui Dumnezeu ne arat, c oamenii nu au existat
dintotdeauna, ci ei sunt descendenii primei perechi de oameni: Adam i
Eva. Unii vor putea obiecta aici i s suin c ei au existat totui, ntr-o
anumit form, n Dumnezeu. Treaba lor. Fiecare poate crede ce i trece
prin cap.

Nu putem crede orice. Important e ce spune Cuvntul lui Dumnezeu. Iar


acest Cuvnt spune c omul n-a exista dintotdeauna, ci a fost creat de
Dumnezeu, ne spune i sursa materiei prime: din rna pmntului
(Geneza 2:7). Aa a vzut de bine Dumnezeu. Dac alii cred c sunt creai
din altceva sau c provin din altceva, e treaba lor. Noi nu ne putem baza pe
ce spun unii oameni, ci doar pe ce spune Cuvntul lui Dumnezeu. Ajunge
doar s pricepem, c Creatorul a transformat elementele anorganice
existente n rna pmntului i le-a transformat n elemente organice. Pe
mai departe, Cuvntul lui Dumnezeu ne spune c Dumnezeu a suflat n
nrile primului om, o suflare de via i astfel omul, a devenit un suflet viu.

Cum vine asta? De ce spune Cuvntul c omul a devenit un suflet i nu c


a primit un suflet deja preexistent, cum ar dori unii s fi fost (cum sustineau
gnosticii)? S observm ce nseamn a deveni, din lucrurile create care ne
nconjoar. Apa de exemplu. Este H2O i este lichid. nainte de a deveni
ap, a fost cu totul altceva, a fost Oxigen i Hidrogen, dou gaze. ns prin
procesul fuziunii, a devenit un alt element, negazos i lichid. Ar fi fost
aceste dou gaze ap, fr un proces de fuziune? Unde a fost apa, mai
dinainte? Nicieri! Ea a aprut, a devenit ap, ca urmare a unui proces de
fuziune (reactie). Unde este apa, dac o descompunem pe elementele sale
principale i obinem hidrogen i oxigen? Nicieri. Ea ncetnd s mai fie
ce a fost.

Aa este i omul. El nu a fost un suflet preexistent, ci a devenit un suflet


existent, datorit unei fuziuni dintre un trup organic i suflarea lui
Dumnezeu. Trebuie s reinem c omul, ca i apa este un produs al unei
fuziuni. Aa arat Cuvntul lui Dumnezeu. A fost suflarea lui Dumnezeu un
"om" nainte de a face fuziune cu trupul organic de carne? Nu! Ci a fost pur
i simplu suflarea Creatorului. A fost trupul de carne un "om", nainte de a
face fuziune cu suflarea Creatorului? Nu! A fost doar o mas de carne
organic, fr via n ea nsi. ns prin fuziune, att suflarea lui
Dumnezeu, ct i carnea organic au dat fiin unui produs nou, numit om.
Mai este om, un om care moare? Nu, ci el devine un cadavru fr via.
Omul este om, att timp ct este viu, dup ce moare devine cadavru i este
mncat de viermi. Groaznic! Da, aa este. Moartea este un blestem, este
vrjmaul (inamicul) public numarul unu al omului (1Corinteni 15:26). Este
chiar mai mare duman ca Satan, deoarece de Diavol poi scpa, dar de
moarte nu.

Ce se ntmpl la moarte?

La moarte ncepe un proces de descompunere, n care elementele


organice se transform n elemente anorganice, exact asa cum a fost
prezis lui Adam: "cci trn eti i n rn te vei ntoarce" Geneza 3:19.
Creatorul n-a pomenit nici de cer, nici de iadul cu foc, a pomenit de
elementul de baza, din care a fost conceput omul. Ins unii vor obiecta:
"Bine, dar duhul, nu se ntoarce la Dumnezeu care l-a dat? Cci aa scrie
la Eclesiastul 12:7!" Hopa! Duhul oamenilor se ntoarce la Dumnezeu? Deci
duhul celor ri nu merge n iad? S fie chinuit, n foc? Cci aa spunei:
"ntr-adevr omul ru ca trup moare, ns ca duh este dus de ngeri n iadul
de foc, i acolo este chinuit."

Deci, va rog s v hotri!

O alt contradicie: Dac duhul celor ri merge la Dumnezeu, care l-a dat,
nseamn c iadul trebuie s fie tot acolo, n cer, ns voi susinei, c iadul
este n prile mai joase ale pmntului. Stimabililor care doriti ca cei rai sa
fie chinuiti imediat ce mor, de ce nu lsai ca toi oamenii s mearg la locul
lor aa cum scrie Scriptura? Cci toi merg n locuina morilor ... Nu n cer,
nu n iadul de foc, ci n locuina morilor. "Este vreun om care s poat tri
i s nu vad moartea, care s poat s-i scape sufletul din Locuina
Morilor?" Psalmul 89:48

Este vreun om...? Ce prere avei de citatul Biblic de mai sus? Chiar dac
voi credei altceva, Scriptura spune: Nu! Nici unul. Nici cei buni, nici cei ri,
cci toi ajung acolo. Aa spune "toat Scriptura" de care vorbea Pavel lui
Timotei. ns voi nu credei Vechiul Testament cu adevarat, doar teoretic,
cci practica v omoara, deoarece o considerai "revelaie inferioar".

Ce spune Cuvntul lui Dumnezeu despre "Locuina Morilor" i starea


morilor de acolo?

Pentru expresia "Locuina Morilor", n Vechiul Testament este folosit


cuvntul ebraic "sheol". Cnd Vechiul Testament a fost tradus n greac,
traductorii au tradus cuvntul "sheol" prin "hades" n Septuaginta.

Cuvntul lui Dumnezeu arat c att cei drepi, ct i cei nedrepi merg n
Locuina Morilor:

Cei drepi

"Iacov a zis: (...) cu durere mi vei cobor perii mei cei albi n Locuina
Morilor." Geneza 42:38

Chiar i Domnul Isus a fost n Locuina Morilor trei zile:

"Cci nu vei lsa sufletul meu n Locuina Morilor, nu vei ngdui ca


preaiubitul Tu, s vad putrezirea." Psalmul 16:10

Compar cu explicaia apostolului Petru din Faptele Apostolilor 2:30,31:

"Fiindc David era proroc i tia c Dumnezeu i fgduise cu jurmnt c


va ridica pe unul din urmaii si pe scaunul lui de domnie, despre nvierea
lui Christos a prorocit i a vorbit el, cnd a zis c sufletul Lui nu va fi lsat
n Locuina Morilor i trupul Lui nu va vedea putrezirea"

Cei nedrepi

"Cei ri se ntorc la Locuina Morilor: toate neamurile care uit pe


Dumnezeu." Psalmul 9:17

Cuvntul lui Dumnezeu arat c n Locuina Morilor nu este nici o


activitate, nici fizica, nici spirituala (mintal):

"Cci cel ce moare, nu-i mai aduce aminte de Tine, i cine Te va luda n
Locuina Morilor?" Psalmul 6:5

"Cci n Locuina Morilor n care mergi, nu mai este nici lucrare, nici
chibzuial, nici tiin, nici nelepciune." Eclesiastul 9:10

"Ziceam: "Nu voi mai vedea pe DOMNUL, pe DOMNUL n pmntul celor


vii, nu voi mai vedea pe nici un om, n Locuina Morilor." Isaia 38:11

Oare toi acetia au greit? Dac lucrurile acestea sunt falsiti, ce


nelepciune au avut i ce mai este credibil din ce au scris ei?

Obiecii: "n alt loc, Vechiul Testament arat c exist via i exist
activitate n Locuina Morilor."

Daca ar fi asa, inseamna ca scriitorii Vechiului Testament s-ar contrazice.


dar ia s vedem, care sunt acele locuri?

"Numerii 16:30: i s-au cobort astfel de vii, n Locuina Morilor" i


"Ezechiel 32:21: Atunci vitejii cei puternici vor vorbi n Locuina Morilor".
Stati un pic fratilor ... Numerii 16:30 arat starea lor pn ce au ajuns n
Locuina Morilor, nu arat i starea lor dup ce au ajuns acolo. n schimb
Eclesiastul 9:10 arat starea lor, dup ce au ajuns acolo. Scriptura nu se
contrazice, n schimb, daca nu o interpretam corect ea se va contrazice.
Iari, Ezechiel 32:21 face parte dintr-un "cntec de jale", comparati cu
Ezechiel 32:16. Dac ati umblat la coal, ati putut nva cte ceva. De
exemplu despre un cantec de jale, c pe alocuri poate fi i poetic, i poate
s conin i versuri cu neles figurativ, care nu se neleg literal. Va
recomand "Mioria". Deci, dragii mei, logica noastra trebuie sa fie logica.

Sa interpretam, va rog, Cuvntul lui Dumnezeu aa cum trebuie i nu


gresit, caci in fata lui Dumnezeu nu ne vom putea justifica concepiile neBiblice.

3. Are Locuina Morilor dou ncperi? Cine se afl n spatele acestei


preri?

Conform unei legende evreieti Locuina Morilor este undeva n adncurile


pmntului i are dou camere, o camera pentru cei drepti i o camer
pentru cei nedrepti. Cei drepi se bucur de fericire i se numete "Snul lui
Avraam", iar cei nedrepi sunt chinuiti intr-o "camer cu foc" unde cei
nedrepi stau n foc i sunt chinuii de vpaia focului.

Nota: Multe tradiii i basme evreieti sunt nebiblice. Biblia ne avertizeaza


s nu le credem i s ne ferim de ele!!!

"i i vor ntoarce auzul de la adevr i se vor abate ctre basme."


2Timotei 4:4

S nu uitm niciodat, c evreimea deseori a czut n apostazie,


mbraisnd miturile i basmele popoarelor ce i nconjurau:

"Vai ie neam pctos, popor mpovrat de nedreptate, soi ru, fii ai pieirii!
Ei au prsit pe DOMNUL, tgduit-au pe Sfntul lui Israel, ntorsu-I-au
spatele." Isaia 1:4

Popoarele antice (cu mici exceptii, vezi cartea lui Iov), aveau format o alt
opinie despre moarte i starea morilor, dect cea prezentat n Vechiul
Testament. Multe popoare pgne din jurul lui Israel credeau c moartea
este o binefacere, un fel de poart, spre o alt via, un drum care te duce
n lumea zeilor. Anumite popoare aveau credina c cei ri, dup moarte
sunt chinuii de zei n foc. Aceast concepie a aprut i la greci, prin
contactul civilizaiei greceti cu civilizaia altor popoare. Unii comentatori
cred, pe baza unor comentarii antice, c epopeea Odiseea, la origini n-a
avut textul cltoriei lui Ulise n lumea de sub pmnt, textul cltoriei n
lumea subteran fiind o interpolare (adugire) mai trzie, aprut ca urmare
a contactului miturilor greceti cu miturile altor popoare.

Putem vedea din aceast stare, c legendele greceti despre Hades sunt
invenii mai trzii, aprute n civilizaia greac, ndeosebi dup cltoria lui
Pitagora n Egipt, Babilonia i India. Filozoful Plato n Comentariul su
ctre Timaeus aproba cu desvrire "descoperirile legendare ale acestor
torturi". Filozoful Stabo arat i sursa acestor nscociri: "Plato si Brahmanii
din India au nscocit fabulele cu privire la judecile din Hades."
Chrisyppus, un alt nvat din antichitate, l blama pe Plato deoarece "prin
istorisiri nspimnttoare despre pedepsele viitoare ncerca s i nfrice pe
oamenii ri".

n timpul expansiunii imperiului grec sub Alexandru Cel Mare, civilizaia


greac a intrat n contact cu civilizaia evreiasc. Prin acest contact
anumite elemente din straturile populaiei evreieti au intrat n contact mai
strns cu civilizaia greac: oamenii de stat i curtea lor, nobilimea
evreiasc, negustorii evrei, mercenarii evrei, colonitii evrei din Egipt i din
alte districte ale imperiului grec, etc..

tim c politica cancelariei imperiale greceti, era de a eleniza popoarele


subjugate. Din pcate, pentru a satisface acest capriciu al imperialitilor
greci, muli evrei, mai ales cei din coloniile din Siria i Egipt, dar i un
segment din populaia din Iudeea, au mbriat aceast limba i cultura
greac, i bineneles conceptele filozofico-religioase greceti despre via
i moarte.

Edward William Fudge, este pastor, evanghelist i scriitor n Biserica Lui


Christos, din SUA. Este autorul crii: "The Fire That Consumes" - "Focul
Care Consum". Avnd acces la toat literatura apocrif inter-testamental,
Edward face o sintez interesant a citatelor unde apare credina n
aazisa viaa de dincolo. Din acest studiu reiese, c nu toat literatura
apocrif era infectat cu acest concept strin evreilor, ci erau texte care
vorbesc n continuare despre punctul de vedere tradiional, evreiesc.
Aadar, acest concept nou, preluat de la pgni, ndeosebi n timpul
perioadei elenistice, nu era general acceptat n societatea evreiasc. Mai
erau credincioi, care ineau la motenirea lor cultural, strmoeasc.
ns, se vede clar, c unii au forat barierele naturale ale credinei
strmoeti i au importat lucruri nepermise de Legea lor:

"S nu facei ce se face n ara Egiptului unde ai locuit i s nu facei ce se


face n ara Canaanului unde v duc Eu: S nu v luai dup obiceiurile
lor!" Levitic 18:3

Obiecii: "Nu cred c evreii au preluat aceast concepie de la greci,


deoarece i n Vechiul Testament sunt ameninai cei ri cu focul, la Isaia
66:24"

Nu ar trebui, ca prin teoriile noastre s contrazicem pe cei prin care a vorbit


Dumnezeu n Vechiul Testament. Nu putem s ne jucm cu sufletul nostru!
N-ar trebui s venim cu mofturi, ca la mama acas i s facem pe eroul de
tastatur! Cu Scriptura nu se joac ca la ah sau la ping-pong! Nu o putem
interpreta cum ne trece nou prin cap! Trebuie s interpretetm totul n
context. Orice text scos din context este deja un pretext, i muli asta fac,
caut cu disperare pretexte, deoarece simt c pierd teren. Nu caut slava
lui Dumnezeu, ci propria lor slav deart, nu caut elogiul i armonia
Scripturii, ci pretexte pentru ai justifica concepiile eronate despre via i
moarte, despre starea morilor i pedeapsa etern. Dac citim cu atenie tot
contextul, vom observa c acel capitol 66 din Isaia, NU VORBETE DE
STAREA IMEDIAT DE DUP MOARTE (s fim cu luare aminte la acest
aspect important), ci de un timp din viitorul neprecizat cronologic. Prorocul
Isaia prorocete acolo despre evenimentele finale ale acestei lumi,
descriind un timp "escatologic".

"Escatologia" este conform DEX: "Doctrin mistic-religioas despre


destinele finale ale omenirii, despre sfritul lumii, i judecata de apoi"

Iat i dovada din text:

"Dar vine vremea, cnd voi strnge toate neamurile i toate limbile, ele vor
veni i vor vedea slava Mea." Isaia 66:18

Textul continu prezentarea acelui timp al viitorului, "viitor nepercizat


cronologic" unde se va ntmpla, ce este profeit in versetul 24.

V rog frumos, s nu confundm capra cu varza! Versetul 24 nu este


relevant n ce privete starea actual a morilor, cci deocamdat aici inem
n dialogul nostru.

Dac avem ntr-adevr sinceritate i nu urmrim lucruri dearte, ci numai


gloria lui Dumnezeu (Fie binecuvntat n veci!), atunci vom observa cu
uurin, c aceast nvtur care spune c Locuina Morilor ar avea
dou ncperi, i c n ea ar fi oameni vii, este doar un basm, preluat de la
pgni i "evreizat" (exemplu: "snul lui Avraam").

Dup "roade"

Lucrurile sunt i mai grave, deoarece aceast nvtur "a vieii contiente
de dincolo" are roade rele, deoarece a provocat i provoac lumea la
lucruri dearte, costisitoare i periculoase, ca: vrjitoria, spiritismul,
chemarea morilor, frica de mori, ceremonii i tradiii costisitoare pentru a
scoate mortul din iad, de a mpca mortul cu Dumnezeu, cu zeii, cu rudele,
etc., mutilarea, uciderea oamenilor pentru a sluji n lumea de dincolo ca
sclavi, sinuciderea, etc...

Domnul Isus spunea ca pomul bun (omul bun) se cunoate dupa rodul lui
(Matei 7:17-20). Putem spune acest lucru i despre nvturi? Rspunsul
este, da, neaprat. Deoarece orice nvtrur bun, vine de la Dumnezeu,
prin oamenii buni i are roade (efecte, rezultate) bune, iar orice nvatatura
rea, vine de la Satan Diavolul, prin oamenii ri i are roade rele.

Cuvntul lui Dumnezeu nvat din timpuri strvechi adevrul incontestabil,


c omul este neputincios n faa morii i moare datorit pcatului
strmoesc. Singura speran pentru cei mori fiind nvierea. Aceast
nvtur despre nviere produce pace, sperant i bucuria revenirii, celor
care au dus o via dup voia lui Dumnezeu. Despre cei ri i ce i
ateapt, vom discuta mai ncolo.

n schimb, n antichitate, marea majoritate a oamenilor credeau n viaa de


dincolo. Aceast nvtur ajunsese un moft i o obsesie n sine pentru
unii. Erau doritori s o afle i chiar practicau lucruri fanatice: regii i nobilii
i ucideau sclavii i prizonierii de rzboi, chipurile pentru ai avea ca slujitori
"dincolo", se ofereau jertfe umane zeilor, prin acei "trimisi" (ambasadori)
care urmau sa mijloceasca si sa induplece pe zei, soiile mortilor erau silite
s urce pe rugul mortului i chiar unii practicau sinuciderea ca s intre ct

mai repede n viata de dincolo (se mai ntmpla i azi acest fenomen trist),
etc..

De exemplu filozoful grec Porfirius i elogia pe aceia care, din dorinta de a


contempla adevrul lumii de dincolo, erau n stare s-i scoat ochii. Pe
cnd cel ce se spnzura era catalogat de Biblie ca fiind blestemat,
elogierea sinuciderii era i ea o practic ntlnit la pgni:

"Via mi eti drag datorit morii" scria Seneca.

Un alt citat din Seneca ctre Novatus:

"Ori ncotro ti-ai rotii ochii, tot acolo (n moarte) este sfritul relelor. Vezi
acea prpastie? Pe acolo se coboar ctre libertate. Vezi acea mare, acel
ru, acea fntn? Acolo pe fund i vei gsi libertatea. Vezi acel copac
pipernicit i uscat care nu mai d rod? Acolo atrn libertatea. i vezi gtul
i inima? Sunt mijloace de a scpa de sclavie ... ntrebi care este drumul
spre libertate? Orice ven din trupul tu..."

Dragii mei, mai aveti dubii c aceast nvtur CATEGORIC NU a fost


predat de prorocii lui Dumnezeu i NU FACE PARTE din Cuvntul Lui
Dumnezeu? Mai aveti dubii cu privire la originea acestei nvturi oculte,
satanice?

E jalnic, ce poate face Satan Diavolul, prin nvturile stricate. Biblia arat
c el a fost i este un mincinos i uciga periculos, care neal ntreaga
lume (Apocalipsa 12:9).

Prieteni, chiar credei c el a spus adevrul, cnd a afirmat despre primii


oameni: "hotrt c nu vei muri" Geneza 3:4 i l-a fcut astfel mincinos pe
Creator?

4. Conceptul despre "sulul vieii" contrazice predica Bogatul si Lazr

De ce este numit "sulul vieii" astfel? Psalmul 69:28

Credincioii din Vechiul Testament, cunoteau promisiunea lui Dumnezeu,


cu privire la o promis "Smn a femeii" (Geneza 3:14,15), care va
rzbuna acea nelare n care i-a trt o fiin supranatural, rea, care a
vorbit prin gura arpelui. Pornind de la aceast profeie, ei au gndit, pe
bun dreptate, c acest "Goel" (n ebraic) adic "Rscumprtor" (Iov
19:25,26) va face chiar mai mult dect numai s pedepseasc acea fiin,
care a fost numit de ei "Satan" i i va elibera din moarte, prin nviere.
Astfel, ei au crezut c Dumnezeu, va ridica omenirii o celebritate, o stea, un
mare conductor (Exod 49:10). Ei credeau, c pna la acel timp al
restabilirii, amintirea lor rmne naintea lui Dumnezeu, deoarece numele
lor urmau s fi scrise ntr-un sul de aducere aminte. Psalmistul inspirat red
foarte frumos denumirea acestui sul de aducere aminte. Dei este un sul
cu numele celor drepi, n-a fost numit dup drepi "sulul celor drepi", ci l-au
numit dup "viaa" ce urmau s primeasc, aadar "sulul vieii". Nu-i aa c
este deosebit de sublim? i exprim un mare adevr, ce combate blbiala
acelora, care susin c cei drepi sunt ba in sanul lui Avraam din Hadesul
subteran, ba n form de duhuri, n cer, alturi de Dumnezeu. Stimabililor,
va implor, hotarai-v odat! Unde sunt morii: n snul din Hades sau in
cer? C doar nu or face zilnic naveta Hades - Cer! OK, in cazul c cei

drepi sunt duhuri ce triesc deja n cer, as avea o ntrebare: Dac cei
drepi sunt zilnic n preajma lui Dumnezeu, n form de duhuri, ce rost mai
are un astfel de sul de aducere aminte?

5. Oscilaie i contradicie n Vechiul Testament cu privire la nviere?

Susintorii "vieii i contienei dup moarte" ar putea combate mesajul


"sulului vieii" invocnd c este o simpl fraz poetic, fr un coninut
anume, deoarece Vechiul Testament "oscileaz" i "se contrazice" n
afirmaii, uneori n aceeai carte, cu privire la nviere.

Ca exemplu, ei aduc dou cri: Cartea lui Iov i Eclesiastul. La o analiz


atent, vom observa, c nu este nici o oscilaie sau contradicie, ci mai
degrab un fel de a vorbi, n dou aspecte total diferite.

Cartea lui Iov 7:9

"Cum se risipeste norul i trece, asa nu se va mai ridica cel ce se coboara


n Locuina Morilor."

Ce vrea s spun aici Iov, vrea s combat nvierea? Nu, deoarece n alt
loc confirm c crede n Rscumprtor i n nviere:

Iov 19:25,26 "Dar tiu c Rscumprtorul meu este viu i c se va ridica


la urm pe pmnt. Chiar dac mi se va nimici pielea i chiar dac nu voi
mai avea carne, voi vedea totui pe Dumnezeu. (la inviere)"

Oare era aceast credin despre nviere, o credin de moment, o credin


oscilatorie? Nu, deoarece el declara:

"Sufletul meu tnjete de dorul acesta nuntrul meu." Iov 19:27

Bietul Iov, dac ar tii cum este considerat credinta lui? n plus, s nu
uitm, c el credea i n judecat (Iov 19:29). Mai are rost s crezi n
judecat dac nu crezi n nviere? Totui, ce spune pasajul din Iov 7:9?

S comparm dou posibiliti:

1. Unii cred c textul spune asta: "Cum se risipeste norul i trece, aa nu


se va mai ridica (NICIODAT) cel ce se coboar n Locuina Morilor."

2. Alii cred c, conform cu restul contextului, per ansamblul carii, textul


trebuie neles astfel:

"Cum se risipeste norul i trece, aa nu se va mai ridica cel ce se coboar


n Locuina Morilor (PN LA NVIERE I JUDECAT)." - compara cu Iov
19:25,26

Care propoziie vi se pare c este n armonie cu cartea lui Iov, per


ansamblu? Versetele vorbesc de la sine, pentru cei care sunt fr
prejudecile antisemite ale "strnepoilor" gnosticilor, gen "revelatie
inferioar" cu privire la Vechiul Testament.

Cartea Eclesiastul 9:5,6

"Cei vii, n adevr, mcar tiu c vor muri, dar cei mori nu tiu nimic, i nu
mai au nici o rsplat, fiindc i pomenirea li se uit. i dragostea lor, i ura
lor, demult au i pierit i niciodat nu vor mai avea parte de tot ce se face
sub soare."

Unii susin c expresia "niciodat nu vor mai avea parte de tot ce se face
sub soare" arat c scriitorul "Eclesiastului", prin cuvntul "niciodat"
combate tacit ideea nvierii. Cu privire la acest text, trebuie artat ceva.
Cuvntul "niciodat" din Eclesiastul este traducerea cuvntului ebraic "le
'owlam". Trebuie menionat c el poate varia ca neles n funcie de
contextul plasat, de exemplu:

Geneza 49:26 "Binecuvntrile tatlui tu ntrec binecuvntrile prinilor


mei i se nal pn n cretetul dealurilor venice". "Dealurile vesnice"
sunt traducerea cuvintelor ebraice "owlam (venice) giwot (dealurile)". V
ntreb, sunt aceste dealuri venice? Au existat dintotdeauna? Nu! Autorul
nici nu asta vrea s zic! Atunci de ce este scris aa, ca i cum ar fi
venice? Deoarece avem de a face cu un fel de a spune, cu un "ism",
adic cu un ebraism. Cuvntul "owlam" ca sens principal nseamn "etern
(venic)", dar poate deveni un ebraism, care s nu aib sensul de "etern",
ci uneori, n funcie de contextul plasat, poate lua sens de: durat lung
neprecizat, ce arat fie napoi n antichitate, fie nainte n viitor.

n cazul nostru, un traductor (Karoly Gaspar), n loc de "niciodat", a


folosit cuvntul "deloc", mult mai apropiat contextului: "i deloc nu vor mai
avea parte de tot ce se face sub soare"

n cazul acesta, Eclesiastul 9:5.6 poate avea urmtorul mesaj (parafrazat):


"Cei vii, n adevr, mcar tiu c vor muri, dar cei mori nu tiu nimic, i nu
mai au nici o rsplat, fiindc i pomenirea li se uit. i dragostea lor, i ura
lor, demult au i pierit i deloc nu vor mai avea parte de tot ce se face sub
soare (PN LA NVIERE)."

Putem spune cu convingere acest lucru, deoarece, ca i cinstitul Iov i


scriitorul Eclesiastului credea n judecata lui Dumnezeu, iar s crezi ntr-o
judecat fr nviere, e un nonsens, i un om nelept ca scriitorul

Eclesiastului (mpratul Solomon) nu cred c ar fi susinut un astfel de


nonsens.

Eclesiastul 12:14 "Cci Dumnezeu va aduce orice fapt la judecat i


judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie
ru"

Credina n nviere, este puternic susinut n Vechiul Testament, chiar i


acolo, unde se crede c era oscilant sau chiar contra. Cartea Epistola
ctre Evrei spune ca toi sfinii din vechime asteptau cetatea cu temelii tari,
adic mparaia lui Dumnezeu i asta tiind c vor muri, dar cu credina
puternic ndreptat spre nviere.

6. Despre "ebraismele" Bibliei.

Prieteni din tabara cealalt, suntei siguri c aa le nelegei i voi ca cei


care le-au folosit?

Ce este un "ism"?

Un "ism" este un stil aparte din vocabularul uman, un fel gndire i


exprimare specifica unui grup de oameni, ca de exemplu "i voi restitui la
patele cailor".

Ce a vrut s spun profetul Isaia, prin ebraismul "cci viermele lor nu va


muri i focul lor nu se va stinge" Isaia 66:24?

Dac citim cu atenie, contextual, vom observa c versetul 24 face parte


dintr-o profetie ce privete timpurile din urm i nu descrie starea actual a
morilor:

"Cci, dup cum cerurile cele noi i pmntul cel nou, pe care le voi face,
vor dinui naintea Mea - zice DOMNUL - aa va dinui i smna voastr
i numele vostru. n fiecare Lun Nou i n fiecare Sabat, va veni orice
fptur s se nchine naintea Mea - zice Iehova. i, cnd vor iei, vor
vedea trupurile moarte ale oamenilor, care s-au rzvrtit mpotriva Mea;
cci viermele lor nu va muri i focul lor nu se va stinge; i vor fi o pricin de
groaz pentru orice fptur." Isaia 66:22-24

Trebuie s precizez, c pentru a nelege exact textul, trebuie s lmurim,


ce nseamn "i, cnd vor iei..."

Cnd vor iei i de unde vor iei? Un indiciu paralel l gsim ntr-un alt text
"escatologic":

"Cci iat, vine ziua care va arde ca un cuptor! Toi cei trufai i toi cei ri
vor fi ca miritea; ziua care vine i va arde - zice DOMNUL otirilor - i nu le
va lsa nici rdcin, nici ramur. Dar pentru voi, care v temei de Numele
Meu, va rsrii Soarele neprihnirii, i tmduirea va fi sub aripile lui; vei
iei i vei srii, ca vieii din grajd. i vei clca n picioare pe cei ri, cci ei
vor fi ca cenua de sub picioarele voastre, n ziua pe care o pregtesc eu zice Iehova al otirilor." Maleahi 4:1-3

Observai v rog, c n aceste dou texte paralele se vorbete de acelai


timp "escatologic", de viitor. n ambele texte se vorbete de o judecat a
celor ri i de o distrugere a lor, inclusiv a trupurilor moarte (carcaselor), a
unora prin foc i a unora care vor scpa de foc, prin viermi. Aceste carcase
vor fi pna la urm ca cenua de sub talpi. Cei drepti, cei mantuii, scap i
ies din aceast zi teribil a judecii i se vor bucura c au fost mantuii, pe
de alta parte vd cum cei ri sunt pedepsii n focul care i mistuie i cum
cei scpai de foc sunt devorai de viermi. Scena este teribila, de groaza,
insa profeia nu scrie nimic de vre-un chin perpetuu. E trist ca muli vor
pieri, dar vor pieri in cunostin de cauz, deoarece Dumnezeu i va
avertiza n prealabil, prin misiunea cretinilor, care vor ndemna lumea s
se pociasca. Cine nu se va poci, i nu i va ndrepta calea spre sfinenie
i pace, nu va avea motiv s spun: "Doamne, iart-m c eu nu am tiut!".

Obiecii: "Stai un pic, cci textul spune altceva: spune c viermele lor nu va
muri i focul lor nu se va stinge, deci acetia vor fi chinuii venic de foc i
de viermi".

Oare asta spune textul? Dac ar spune aa ceva, nseamn c ar combate


textul citat din Maleahi, capitolul 4, care arat c cei ri vor fi ari "ca
miritea" ce se aprinde dup seceri i vor fi "ca cenua". Ai vzut vreodat
ce rmne dup ce miritea este ars? Dac nu, atunci i recomand acest
spectacol. n nici un caz, nu poi fi ca miritea aprins i ca cenua ei, dac
eti viu i eti chinuit. Chiar textul din Isaia spune clar, c nu este vorba de
oamenii vii, ci de "trupurile moarte ale oamenilor, care s-au rzvrtit". Iar c
aceste trupuri (carcase) nu vor arde la nesfrit i nu vor fi roase la
nesfrit de viermi, este o chestie de percepie i de logic, i acest stil
expresiv, acest "ebraism" era cunoscut n Israel, chiar i mult timp, dup ce
a scris prorocul Isaia.

Iat exemple:

Pentru c M-au prsit i au adus tmie altor dumnezei, mniindu-M


prin toate lucrrile minilor lor, mnia Mea s-a aprins mpotriva locului
acestuia i nu se va stinge. (2Reg.22:17)

Pentru c M-au prsit i au adus tmie altor dumnezei, mniindu-M


prin toate lucrrile minilor lor, mnia Mea s-a vrsat asupra acestui loc i
nu se va stinge. (2Cron.34:25)

Nu se va stinge nici zi, nici noapte, i fumul lui se va nlta n veci. Din
veac n veac va fi pustiit, i nimeni nu va trece prin el n veci de veci.
(Isa.34:10)

i, cnd vor iei, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor care s-au
rzvrtit mpotriva Mea; cci viermele lor nu va muri, i focul lor nu se va
stinge; i vor fi o pricina de groaz pentru orice fptur. (Isa.66:24)

Tiai-v mprejur pentru DOMNUL, tiai-v mprejur inimile, oamenii lui


Iuda i locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva s izbucneasc mnia Mea
ca un foc i s se aprind fr s se poat stinge, din pricina rutii
faptelor voastre! (Ier.4:4)

De aceea, aa vorbete Stpnul DOMNUL: Iat, mnia i urgia Mea se


vor vrsa peste locul acesta, peste oameni i dobitoace, peste copacii de
pe cmp i peste roadele pmntului; i va arde i nu se va stinge.
(Ier.7:20)

Dar, dac nu vei asculta cnd v poruncesc s sfinii ziua Sabatului, s nu


ducei nici o povar i s n-o aducei nuntru pe porile Ierusalimului n
ziua Sabatului, atunci voi aprinde un foc la portile cetii, care va arde
casele cele mari ale Ierusalimului i nu se va stinge. (Ier.17:27)

i orice fptur va vedea c eu, DOMNUL, l-am aprins i nu se va stinge


nicidecum! (Ezec.20:48)

daca a osndit El la pieire i a prefcut n cenus cetaile Sodoma i


Gomora, ca s slujeasca de pild celor ce vor tri n nelegiuire, (2Pet.2:6)

Tot aa, Sodoma i Gomora i cetile dimprejurul lor, care se dduser ca


i ele la curvie i au poftit dup trupul altuia, ne stau nainte ca o pild,
suferind pedeapsa unui foc venic. (Iuda.1:7)

Putem spune fr team de a grei, c textul din Isaia 66:24 are urmtorul
neles parafrazat:

"Cci, dup cum cerurile cele noi i pmntul cel nou, pe care le voi face,
vor dinui naintea Mea - zice DOMNUL - aa va dinui i smna voastr
i numele vostru. n fiecare Lun Nou i n fiecare Sabat, va veni orice
fptur s se nchine naintea Mea - zice Iehova. i, cnd vor iei, vor
vedea trupurile moarte ale oamenilor, care s-au rzvrtit mpotriva Mea;
cci viermele lor nu va muri (pn nu va roade tot) i focul lor nu se va
stinge (pn nu va mistui tot); i vor fi o pricin de groaz pentru orice
fptur." Isaia 66:22-24

Aadar, textul n discuie nu promoveaz ideea unui foc care va arde


venic. Oricum, fiind un text escatologic, nu are nici o legtur cu starea
actual a morilor.

7. Cine a vorbit n numele profetului Samuel (1Samuel 26)?

nainte de a ataca frontal subiectul s ne amintim i s reinem ce s-a


ntmplat n gradina Edenului, cum i prin ce mijloc a nelat Satan pe
primii oameni... Satan i demonii lui sunt foarte vicleni i s nu uitm, c au
o experien de milenii n arta de se deghiza, imita i a nsela. Satan i
demonii sunt cei mai buni actori.

V rog s observai poziia i atitudinea lui Dumnezeu fa de cei care


chemau morii:

"S nu v ducei la cei ce cheam duhurile morilor, nici la vrjitori: s nu-i


ntrebai ca s nu v spurcai cu ei." Lev. 19:31

"S nu se gseasc printre voi (...) nimeni care s ntrebe pe cei care
cheam duhurile (...) nimeni care s ntrebe pe mori." Deut. 18:11

De ce a interzis Dumnezeu aceast practic?

"ca s nu v spurcai cu ei." Lev. 19:31

"cci oricine face aceste lucruri este o urciune naintea DOMNULUI" Deut.
18:12

Cnd Dumnezeu d o lege, nu o d de florile mrului, numai ca s fie dat.


Vedem n aceast lege un aspect informativ: chemarea duhurilor i
ntrebarea morilor este o urciune i mai vedem n aceast lege un aspect
de prevenire: chemarea duhurilor i ntrebarea morilor este o spurcciune.

Acum, s lmurim de ce ar fi cei care practic aceste lucruri urcioi i


spurcai?

Un om care se spurc cu un lucru pctos este urcios n faa lui


Dumnezeu.

Ce spurc pe om? Ce spune Cuvntul lui Dumnezeu? "Cci din inim ies
gndurile rele... Iat lucrurile ce spurc pe om" Matei 15:11,20. Cine pune
n inim, cum ajung acolo aceste gnduri rele? Cuvntul lui Dumnezeu
spune c prin Cel Ru: "Anania, pentru ce ti-a umplut Satan inima ca s
mini..." Fapte 5:3. Aadar, Satan i poate face pe oameni ca s mint,
poate intra n ei (poseda) i i poate manipula pentru scopurile sale
malefice. Oare biata femeie din En-Dor a crezut c poate chema duhurile
morilor sau doar s-a prefacut? Dar daca a mintit? Conform Bibliei mortii nu
pot face nici o activitate in sheol (Locuinta mortilor), deci nici sa auda.
Cum atunci ar fi putut sa il cheme? Nu putea. Evident ca a mintit. Cine i-a
bgat "pe gt" o astfel de idee stupid, ca sa minta si sa vorbeasca in
numele lui Samuel? Satan sau un demon. Iat c cei care practicau
asazisa chemare a duhurilor i chipurile ntrebau morii minteau. Si nu
minteau de florile marului sau ca sa se amuze de prostia credulilor, ci
pentru ca pretindeau anumite foloase in schimbul serviciilor lor. Acestia
erau spurcati de un duh de minciuna si cine apela la ei se spurca si el.

Cnd oamenii sunt n situaii extreme, dificile, fac orice, numai ca s


rezolve problema. i deseori fac ce nu trebuie, agravnd situaia.

Aa a fost cazul lui Saul, regele lui Israel. Cnd Dumnezeu i-a retras
sprijinul fa de Saul, el trebuia s recunoasc eecul i s cedeze locul,
pstrndu-i mcar viaa, dac nu a fost n stare s pstreze coroana de
rege. ns el a insistat i a cutat cu disperare o soluie. Nu s-a sfiit s
apeleze la cine nu trebuia. i din nestiinta si incapatanare a apelat la o
mincinoasa fara scrupule. Oare ea era "soluia"? Evident c nu! i atuni de
ce cred unii, c profetul Samuel, care a murit ca un om care a respectat
Cuvntul lui Dumnezeu - PRESUPUNND PRIN ABSURD C AR FI FOST
VIU I NU MORT - s-ar fi supus la cheremul unei astfel de femei i al unui
rege care a cazut n dizgartia lui Dumnezeu?!?!?! Dac femeia aceea i-ar fi
trimis vorb lui Samuel n Locuina Morilor: "Vino Samuel drag pn n
En-Dor la mine, am ceva treab cu tine!" AR FI NCLCAT SAMUEL
LEGEA, care L OBLIGA s nu mearg la vrjitoare i ar fi mers din
Locuina Morilor tocmai n En-Dor, la o femeie ce incalca flagrant legea lui
Dumnezeu? Chiar aa l considerai pe profetul Samuel? Dac n Locuina
Morilor ar fi via i ar fi oameni vii, acolo nu ar fi obligatorii legile celui
Atotputernic? Chiar aa clctor de lege l considerai pe profetul Samuel?
Dac v-ar auzi ce credei despre el, ori v-ar plnge de mil, ori ar rde cu
lacrimi!

Obiecii: i totui Samuel s-a dus, cci s-a mplinit ce a profeit!

In unele situatii oamenii pot anticipata ce are s se ntmple. Ci dintre


oameni nu anticipeaz anumite lucruri i se ntmpl ntocmai? mplinirea
unui semn sau o minune nc nu este o garanie c este de la un om al lui
Dumnezeu. Ce ar fi s cii Deuteronom 13:1-3?

8. Concluzie

Dup cum am vzut n comentariile anterioare, Vechiul Testament nu


susine concepia c oamenii ar tri contieni n Sheol (tradus prin Hades
n greac), adic Locuina Morilor.

Vechiul Testament arat c omul a fost fcut din rna pmntului i tot
acolo se ntoarce, la moartea lui, urmnd ca tot din rna pmntului s
nvie la judecat:

"i multitudinea celor ce (Young's Literal Translation) dorm n rna


pmntului se vor trezi: unii pentru via venic, i alii pentru ruine i
dispre venic." Daniel 12:2

Dup cum vedem n cuvintele subliniate, ngerul lui Dumnezeu a asemnat


moartea cu un somn, unde dorm att cei drepi ct i cei nedrepi, somn din
care trebuie trezii, adic adui la via. Oare ngerul chiar nu tia ce

spune? Chiar nu tia c este un iad de foc, unde cei ri sunt chinuii? Da,
chiar nu tia, deoarece acest iad de foc, nu exista dect n minile celor
care l-au nscocit i susinut: pgnii! Deci, de ce nu tia ngerul lui
Dumnezeu c cei ri sunt chinuii n iadul de foc, dac ar fi existat un iad de
foc n acel timp? De ce credea c i cei ri dorm n rn? O fi fost bieii
pgni mai nelepi ca ngerul lui Dumnezeu?

Deoarece Dumnezeul Vechiului Testament este i Dumnezeul Noului


Testament, ne putem da seama, c El n-ar trimite pe unicul Su Fiu ca s
combat acest adevr. Ce motiv ar fi avut Dumnezeu s schimbe aceast
nvtur, dat tot de El i confirmat prorocului Daniel de ngerul Su?
Oare chiar a predicat unicul Su Fiu altceva despre starea morilor?
Susine Noul Testament altceva despre starea morilor? Cum ar putea Noul
Testament sa combata tocmai Vechiul Testament?

ntrebri spre meditaie:

"Ati intalnit vreo descriere concreta a nemuririi sufletului si a chinului din


asazisul iad, in Vechiul Testament?"

"De ce nu tia ngerul lui Dumnezeu c cei ri sunt chinuii n iadul de foc?
De ce credea c i cei ri dorm n rn?" Daniel 12:2

Un indemn:

"Ca s nu lsm pe Satana s aib un catig de la noi, cci nu suntem n


netiin despre planurile lui 2Corinteni 2:11

Partea II

Unde sunt mortii si cum sunt ei acolo, conform Noului Testament?

Am putut observa din Partea I, unde sunt mortii si cum sunt ei acolo,
conform Vechiului Testament. Ar fi ciudat ca Noul Testament sa invete
altceva.

Insa unii cred asa: Mortii nu pot face nimic in lumea fizica, adica mortii nu
mai pot manca, merge la meci, chefui, munci. Insa nu stim ce se intampla
cu sufletele lor dincolo, in lumea spirituala. In povestea cu Lazar si bogatul
ei desi sunt morti simt, vorbesc, le pare rau de frati, le e sete.

Desi problema locuintei mortilor si starea lor este clara, conform cu Vechiul
Testament, trebuie sa recunoastem, ca aceasta istorioara da peste cap tot
ce s-a scris. Si totusi, Noul Testament nu confirma cele doua ideil expuse in
aceasta istorisire:

Ca mortii sunt vii undeva

Ca cei rai sunt chinuiti

Cei ce au murit aprobati de Dumnezeu nu se duc in cer, deoarece este


scris nimeni nu s-a suit in cer Ioan 3:13. Este evident ca Domnul Isus nu
s-a intalnit cu Enoh sau cu Ilie in cer, sub nici o forma (fie forma de trup si
suflet sau forma de duh) altfel nu ar fi spus asa. Cand am argumentat asa
unui prieten, el a recunoscut, insa a venit cu aceasta usita de scapare pai
nu in cerul in care este Dumnezeu, ci in cerul al doilea, caci in cer tot se
duce, conform cu Eclesiastul 12:7.

Eu i-am intors replica frumos, biblic: Pai conform cu acel verset, daca il
interpretam in stilul dorit de tine ca sufletul este duhul, dar altfel spus, ar
insemna ca s-ar duce tocmai in cerul lui Dumnezeu ca asa scrie se
intoarce LA Dumnezeu si asa s-ar naste o contradictie cu Ioan 3:13.
Evident ca l-am pus pe ganduri si a fost nevoit sa se mai gandeasca. A
cedat ca sa nu creeze contradictie intre Eclesiastul 12:7 si Ioan 3:13. Apoi
pe baza altor versete a fost nevoit sa recunoasca ca locuinta sufletul este
in sheol, tradus in greceste cu hades. A mai recunoscut ca sheolul
(hadesul) este pe pamant si nu in cer. Deci, dupa ce fratele in cauza s-a
intors cu picioarele pe pamant, in loc sa fie atent si s-a invete din logica
gresita cu care a judecat inainte, a gresit iarasi, netinand seama ca
sheolul este descris cu lux de amanunte in Vechiul Testament: in sheol
intra toti oamenii, fie buni fie rai si acolo nu exista viata, nu exista nici o
lucrare, nici fizica, nici mentala. Numai ca Luca 16:19-31 spune exact
invers. Contradictia este evidenta. Ca sa rezolve contradictia, prietenul
meu a sustinut ca inteleptul rege Solomon si ceilalti ca regele David, regele
Ezechia, profetul Isaia, patriarhul Iov, patriarhul Iacov, etc. au sustinut o
pozitie populara, ce in fapt nu era reala, deci au spus ceva din nestiinta, toti
acestia au sustinut un neadevar. Dar ce a rezolvat el prin aceasta pledoarie
pro-nestiinta? Daca ei au gresit aici, inseamna ca puteau gresi si in alta
parte si astfel descalificam expresia apostolului Pavel: TOATA

SCRIPTURA este inspirata de Dumnezeu. Exact asa au inceput si


gnosticii, fapt care i-a propulsat in niste extreme infioratoare. Daca cade
credibilitatea Vechiului Testament, cade si credibilitatea Noului Testament.
Si atunci care este Solutia? Solutia se gaseste in manuscrisele antice.
Comparatia lor arata ce s-a produs. Diferentele arata ca acest text la origini
a fost un text ebraic, care nu a apartinut de Evanghelia dupa Luca, fiind
atasata ei ulterior si bineinteles, fara consimtamantul doctorului Luca.

Dar inainte de a trece la prezentarea variantelor, am sa prezint niste


versete din Noul Testament, care confirma adevarul din Vechiul Testament:
Mortii sunt in tarana pamantului si dorm, atat cei buni cat si cei rai.

Mortii indifferent daca in viata au fost drepti sau nedrepti - conform Bibliei
sunt in somn de moarte si dorm inconstienti in tarana pamantului
(mormant), dar conform teoriei nemuririi sufletelor sunt vii. Pe care varianta
o alegem?

"... multitudinea celor ce dorm in tarana pamantului..." Daniel 12:2 YLV

toti cei din morminte vor auzi glasul lui si vor iesi din ele Ioan 5:28,29

"iar unii au adormit" 1Corinteni 15:6

"cei care au adormit n Christos au pierit." 1Corinteni 15:18

"prga celor adormii" 1Corinteni 15:20

"nu toi vom adormi" 1Corinteni 15:51

"cei ce au adormit" 1Tesaloniceni 4:13

"tefan a adormit." Fapte 7:59,60

"a adormit n moarte" Fapte 13:36

"de cnd au adormit prinii notrii" 2Petru 3:4

Acest aspect este reconfirmat si de cartea Apocalipsa, carte care este un


fel de pecete a Bibliei, aratand ca nimic nu se schimba si nimic nu poate fi
schimbat. Apocalipsa 20:13. Marea a dat inapoi pe mortii cari erau in ea;
Moartea si Locuinta mortilor (hades) au dat inapoi pe mortii cari erau in ele.
Fiecare a fost judecat dupa faptele lui. 14. Si Moartea si Locuinta mortilor
au fost aruncate in iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua.

Asadar, mortii sunt in:

1. Mare (se refera la cei ce au murit in ape mari, nefiind ingropati pe uscat)

2. Moarte (se refera la cei ce au fost arsi complet si sunt de negasit)

3. Locuinta mortilor (se refera la cei ingropati pe uscat)

Exista viata dupa moarte?

Cand am stat in Cluj, in vecini era parcat o dubita avand inscriptionata pe


usile din spate, urmatoarea intrebare si un raspuns: "Exista viata dupa
moarte? Intra si ai sa vezi." Evident, era vorba de o avertizare, altfel spusa,
"Fi atent, daca faci accident intrand in mine, s-ar putea sa mori. Si stii daca
acolo este viata sau nu?". Din nefericire, multi cred ca exista viata
constienta dupa moarte, moartea intelegand-o ca o simpla usa pe care se
trece in lumea de dincolo de usa. Unii chiar se sinucid, pentru a ajunge cat
mai repede acolo. Pentru cei care doresc s se sinucid, creznd c vor
tri mai bine "dincolo", le recomand sa citeasca mai intai ce spune Biblia
despre moarte si viata. Aproximativ 1 milion (!!!) de oameni se sinucid
anual. Aa reiese din sursele Organizaiei Mondiale A Sntii (WHO 2009
). Aadar, mai muli oameni mor din propria mn, dect din rzboaie i
revolte. Statistic n fiecare 40 de secunde se sinucide o persoan. i muli
o fac deoarece sunt nvai c exist via contient dup moarte. Uneori
oamenii se sinucid in grup, ca in cazul sectelor: adeptii lui Jim Jones n
America De Sud, adeptii Templul Soarelui n Europa, adepii lui David
Koresh, Waco, Texas, SUA, unele grupuri n Japonia, secta "Restabiliatorii
celor zece porunci" in Africa, etc.. Descoperirile arheologice arat c i n
antichitate se practicau sinucideri n grup, tot pe fundalul credinei oarbe i
false c oamenii triesc contient dup moarte: "Dar, n afar de pietre
preioase, aceste morminte ne mai rezervaser i o nfiortoare surpriz. n
cripte au fost gsite turme de boi cu scheletele nc n hamuri, iar fiecare

cru era ncrcat cu mobil. Tot alaiul avea datoria s-l nsoeasc pe
nobil i dup moarte, aa cum se poate deduce din scheletele bogat
mbrcate i ornamentate. Mormntul Doamnei Shubad are 20 de astfel de
schelete, altele au chiar 70. Ce s-ar fi putut ntmpla pe vremea aceea? Nu
avem nici o indicaie c ar fi fost victimile unei mori violente. n procesiuni
solemne, se pare, nsoitorii alturi de cruele ncrcate trase de boi
duceau trupul n mormnt. n timp ce mormntul era sigilat nsoitorii i
pregteu stpnul pentru odihn dinuntru. Apoi luau un drog, se adunau
n jurul lui, i mureau din propria lor voin, doar pentru a-l servi mai
departe ntr-o existen viitoare. Timp de dou secole cetenii Urului i-au
ngropat personalitile n aceste morminte." Citat din cartea: i totui Biblia
are dreptate, p 34, 35 La fel i azi, unii oameni care se sinucid, las dup ei
anumite scrisori n care i exprim convingerea c au mers ntr-o alt
lume, mai bun, pentru a scpa de aceast lume rea. Dac ar exista
posibilitatea ca un om s mai triasc, imediat i dup ce moare, "dincolo",
asta ar nsemna c Satan a spus adevrul i c Dumnezeu a minit:
Geneza 3:4,5. Dar Biblia spune, c Satan este mincinosul i nu Dumnezeu,
asa c, ce ar fi s v mai gndii? Haideti sa ne gandim: Am trei intrebrari
foarte importante pentru cei care sustin nemurirea sufletelor: 1.) De ce
morii nu mai ndjduiesc n adevrul lui D-zeu, daca sunt vii cu sufletul?
Isaia 38:18 2.) De ce mortii nu-si mai aduc aminte de Dumnezeu, daca
sunt vii cu sufletul? Psalmul 6:5 2.) De ce sunt sufletele SUB altar, ntr-o
poziie INCOMOD daca ar fi n via i nu LNG altar, cum ar fi cazul
dac ele sunt fiine vii - Apoc. 6:9? Ce este moartea: Minciun sau
Adevr? Sau un amestec din amndou?

"Hotrt c NU vei muri" Geneza 3:4, a mintit Satan. Un rspuns biblic,


celor ce cred n aazisa "nemurire nnscut" prin aazisul "suflet
nemuritor" Iov 33:3-7. Biblia spune c omul nsui este un suflet viu
(Geneza 2:7) i c, conform textelor biblice, scrise in limbile ebraica i
greaca, sufletul poate mnca snge i carne (Levitic 7:18,20,27 i
17:12,15); el se poate usca (Numeri 11:6); poate atinge lucruri necurate

(Numeri 19:13-22); poate fi sfiat ca de un leu (Psalmii 7:2); poate merge


n groap sau mormnt (Iov 33:18,22,28,30; Psalmii 30:3); poate fi pus n
lanuri (Psalmii 105:18, margin.); se poate dezgusta de toate felurile de
hran (Psalmii 107:18; Proverbe 27:7); poate fi scos din temni (Psalmii
142:7); poate suferi de foame din pricina lenei (Proverbe 19:15); poate s-i
fie sete i poate fi nviorat cu ap rece (Proverbe 25:25); are snge care
poate fi vrsat (Ieremia 2:34); poate vrsa lacrimi (Ieremia 13:17); poate fi
potolit cu hran (Plngerile lui Ieremia 1:11,19; Osea 9:4); trebuie s fie
supus (Romani 13:1); poate pctui (Ezechiel 18:4,20); poate avea
bunti, se poate odihni, poate mnca, poate bea, se poate nveseli (Luca
12:19); poate pieri (Matei 10:28,39) - adic: poate muri (Ezechiel 18:4,20).
ns anumitor traductori le-a plcut s jongleze i s manipuleze cu
cuvintele, traducnd preferenial cuvntul "suflet". De exemplu n limba
greac exist cuvnt pentru "via" i anume "zoe", de aceea cuvntul
"suflet", care n greac este "psuche" n-ar trebui tradus cu "via", ci cu
"suflet": Ioan 3:16. Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat
pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba
viata (zoe) vecinica. Matei 10:28. Nu v temei de cei ce ucid trupul, dar
care nu pot ucide sufletul (psuche); ci temei-v mai degraba de Celce
poate s piard i sufletul (psuche) i trupul n gheena. Matei 10:39. Cine
i va pstra sufletul (psuche), l va pierde; i cine i va pierde sufletul
(psuche), pentru Mine, l va cstiga. Observai prin comparatie cu Bibliile
voastre, c atunci cnd textul grec spune c sufletul se poate pierde,
traducatorul n-a mai tradus constant cuvntul cu suflet, ci l-a tradus cu
via, ca s-i susin propria dogm despre nepieirea sufletelor. Dar n-a
spus chiar Domnul Isus c, chiar n seara morii sale va fi n paradis,
conform cu Luca 23:43? Nu, n-a spus aa ceva, conform cu Ioan 20:17(!).
Domnul nostru Isus Christos a spus clar: Trei zile si trei nopti va fi in
mormant si nu in paradis (Matei 12:40). Mai degrab traducatorii au fcut
ca textul s sune aa, jonglnd cu cuvintele, adica schimband ordinea
cuvintelor, manipulnd textul autograf, pentru a se putea sustine idea falsa
a nemuririi sufletelor. Intr-un manuscris foarte vechi, scris in limba siriaca
textul este asa: Astazi iti spun, cu adevarat, vei fi cu mine in paradis. O
alta neconcordanta majora este ca Avraam este viu conform cu Luca 16:22
i primeste la sanul sau pe toti cei care au murit ca fiind oameni dupa voia

lui Dumnezeu, deci ar fi stiut tot ce se petrece in Israel, de la acesti


oameni. Dar Biblia spune altceva, cum este si evident, ca mortii cei vestiti
ca Avraam si Iacov nu mai cunosc pe nimeni: Totusi Tu esti Tatal nostru!
Caci Avraam nu ne cunoaste, si Israel (Iacov) nu stie cine santem; dar Tu,
DOAMNE, esti Tatal nostru, Tu, din vecinicie, Te numesti "Mantuitorul
nostru." Isaia 63:16

Domnul Isus confirma si el pe profet: Nimeni nu s-a suit n cer, dac nu


pogoar (descinde) din cer, ca Fiul omului. Ioan 3:13. Deci nu se pune
problema ca profetul Isaia sa greseasca, cu atat mai putin Domnul si
Mantuitorul nostrum Isus Christos.

Note interesante despre Cartea lui Luca

Se cunoaste de ctre cercettori, ca la inceput Evanghelia dup Luca i


Faptele Apostolilor erau o singur carte nedesprit.

"Cartea Faptele Apostolior este a V-ea carte a Noului Testament. Se crede


ca F.A. i Evanghelia a III-ea ( Sf. Luca) alctuiau la ceput o singur oper
care ar fi putut fi intitulat astzi "Istoria obriilor cretine" i care s-ar fi
segmentat dup anul 150, cnd cretinii au dorit ca cele 4 evanghelii s
formeze, separat, un singur codice. Cele dou opere sunt scrise de acelai
autor, Evangelistul Luca, sunt adresate aceluiai Teofil, nobil roman
convertit la cretinism, i constituie documente de prim mn asupra vieii
lui Iisus Hristos i a Bisericii primare. Ct despre timpul i locul scrierii,
analiza textului i mrturiile adiacente duc la concluzia c Luca ar fi
nceput-o la numai cteva luni dup ce-i ncheiase Evanghelia, adic n

preajma anului 65 (oricum, dup 63 i nainte de 70) n cetatea Romei


(Sfnta Scriptur ediia jubiliar a Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne,
redactat i adnotat de P.S. sa Bartolomeu Anania Arhiepiscopul
Clujului)." http://ro.wikipedia.org/wiki/Faptele_Apostolilor

Se mai cunoaste din comentariul paralel al lui Origene, comentariu scris la


Matei, Marcu si Luca, ca probabil textele din Luca 9:48 i Luca 17:1 erau
laolalt. Ce s-a ntmplat, ca au aparut pasaje contradictorii, e greu de
spus i mai greu de crezut. ntr anumite manuscrise antice exist chiar i
numele bogatului. Evidentele sunt clare: Textul Evangheliei dupa Luca a
fost imbogatit.

Cine a modificat textele?

Din nefericire, n ce privete moartea este nespus de trist c a aparut


printre crestini o partida care respingea tot adevarul din Vechiul Testament.
Acest lucru a fost prezis prin pilda cu neghina. Ei au fost cunoscuti sub
denumirea de gnostici. Acesti asazisi cretini credeau c viaa continu i
dup moarte, trupul fiind doar o colivie, o temnita a sufletului. Ei credeau in
preexistenta sufletelor si considerau ca aceste suflete sunt prizonierii unui
dumnezeu inferior care a creat lumea materiala. Prin nastere, aceaste
suflete erau mai apoi inchise in trupuri de carne, ca acest dumnezeu rau
sa isi bata joc de ele. Ei practicau castrarea sau absistenta, pentru a nu
crea posibilitate dumnezeului rau sa introduca suflete in lume. Unii dintre ei
isi ucideau pruncii ca dumnezeul rau sa nu poata sa isi bata joc de ei, altii
faceau ca sa fie ucisi sau se autoinfometau pana la moarte, pentru a putea
scapa mai repede de sub puterea acestui dumnezeu rau. O ramura mai
moderata a lor, accepta Vechiul Testament insa o interpreta in sens strict

allegoric. Ei au fost numiti origenisti, dupa ultimul lor mare lider Origene
din Alexandria. Acesti asazisi crestini, au scris multe carti apocrife
(nedemne de incredere), niste nascociri fanteziste, prin care si-au semanat
ideile. Ei sunt vinovati si de schimbarile textuale din Noul Testament. Erau
foarte divizati din punct de vedere ideologic. Din cauza acestora nu exista
unitate si armonie textuala in manuscrisele antice. Unitatea si armonia o da
doar adevarul, adevrul Cuvntului lui Dumnezeu. El este unitar si in
deplina armonie. Gnosticii au nceput s fac multe cri ce explic Biblia,
dup opiniile lor inspirate din lumea religioasa pagana si dupa filozofii din
lume. Ele conin o grmad de erori, printre care i nvtura c ne
natem nemuritori i moartea nu este ceea ce pare a fi.

De ce gnosticii si neo-gnosticii (origenistii) nu au dreptate?

1. Se vede clar din sursa sigur a Bibliei c "nemurirea nnscut", adic


"credina c te nati nemuritor" este de la Satan Diavolul (Geneza 3:1-4),
de la Cel Ru. Dumanul lui Dumnezeu a corupt prin aceast minciun, nu
numai pe Adam i Eva, ci toate popoarele pgne. Ulterior, aceast
credin a nemuriri nnscute, s-a infiltrat i printre evrei i printre cretini,
fiind preluat de la pgni. Ideea c omul nu moare, ci oarecum totui mai
triete dup moarte, ntr-o anumit form spiritual contient sau
semicontient, nu concord (nu este n armonie) cu Scriptura, dup care
plata pcatului este moartea, i nu nemurirea, fie ea chiar i nemurire
semicontient cum susin unii: "Fiindc plata pcatului este moartea"
Romani 6:23 Declaraia aceasta nu poate fi luat dect literal i aa cum
este. Odata ce toti oamenii sunt pacatosi, nimeni nu a scapat de pedeapsa,
nici Enoh, nici Moise, nici Ilie, nimeni. 2. Ideea expus de Satan primilor
oameni n Grdina Edenului, c ai fi nemuritor, este preluat i crezut
acum de foarte muli cretini, perpetundu-se din generaie n generaie, ca

o tradiie religioas vrednic de crezut, dar nu concord (nu este n


armonie) cu Scriptura, dup care moartea este un blestem i un duman al
credincioilor (1Corinteni 15:26), cnd colo prin apologia lui Satan, muli fac
ntr-un mod indirect (neintenionat, fr ca s prevad implicrile) din trupul
carnal o nchisoare urt i njositoare n care o anume form spiritual a
credinciosului este prizonier. ns, dei trupul este "de moarte", totui trupul
cretinului este o "jertf vie, sfnt i plcut ptr. Domnul" (Romani 12:1) i
"templul Duhului Sfnt" (1Corinteni 6:19), care va fi rscumprat
(1Cor.6:20), transformat i slvit (1Corinteni 15:51-54), toate acestea se
trec foarte uor cu vederea de ctre aceia care fac din moarte o
binecuvntare i un salvator, un mntuitor al credincioilor, un egal al lui
Christos Mai mult chiar, diminueaz astfel (fr s-i dea seama) la
jumtate jertfa lui Christos, dat fiind c dac sufletul credincioilor este
nemuritor, i nu moare, el nici nu mai trebuie rscumprat din moarte, doar
trupul. Astfel omul deczut ar fi doar pe jumtate pctos, cu trupul, cnd
colo este deczut total i trebuie rscumprat total: trup i suflet. Cci
Christos a murit ptr. omul ntreg (trup i suflet), urmnd ca la nviere s
elibereze din legturile morii omul ntreg (att trupul ct i sufletul
credinciosului). De asemenea ei fac din moarte o minciun, cci moartea
nici nu mai este moarte, ci o poart spre o alt via, prin care a trecut i
Christos, deci prin urmare prin apologia nemuririi nnscute, nici Christos
nu a murit cu adevrat, ci doar a trecut ntr-o alt sfer, cea spiritual a
existenei. "Vrjmaul cel din urm care va fi nimicit va fi moartea." 1Cor.
15:26. Nicieri nu scrie c moartea ar fi doar vrjma pe jumtate, adic
numai vrjmaul trupului nu i al sufletului. 3. De obicei, de apologia
credinei c te nati nemuritor, este legat i credina c imediat dup ce
mor cei drepi se bucur n paradisul spiritual, iar cei nedrepi sunt chinuii
literalmente n focul din iad. Dar astfel este clcat n picioare dreptatea lui
Dumnezeu, avnd n vedere c unii dintre pctoi sunt chinuii mai mult,
alii mai puin: de exemplu Cain care a ucis un singur om este chinuit de
circa 6000 de ani, dar Hitler care a ucis milioane de oameni doar de circa
cteva decenii. Chiar dac ar gsi ei o interpretare, prin care s rezolve
aceast nedreptate, n spijinul doctrinei nemuririi nnscute, cci iertat s
ne fie, de explicat se poate explica orice, mai ales dac apelezi la revelaii
extrabiblice, profeii, viziuni, vise, experiene, mrturii ale altora, ce vor face

cnd Dumnezeu i va cerceta, precum pe prietenii lui Iov, spunnd c nu au


vorbit aa de drept despre El, cum au vorbit alii? Cci: "El este drept i
integru" Deuteronom 32:4 4. De ce spune Scriptura att de clar, c dac nu
exist nviere, cei ce au adormit n Christos au pierit? Cci, dac sufletul nu
este mort, cum spun acetia, sufletul nu trebuie nviat, i prin urmare,
cretinii nu sunt pierdui, cci de fapt triesc n cer dar fr nviere, toi
suntem pierdui, aceasta este declaraia Sfintei Scripturi, dup cum arat
Spiritul (Duhul) Sfnt, prin apostolul Pavel. Deducia este simpl, clar i
hotrt: fr nvirerea trupului eti mort i pierdut ptr. totdeauna, adic tu
nu poi tri fr trup, aa cum nici trupul nu poate tri fr suflet! Tu eti
compus din trup si duh, care da ca rezultat sufletul i nu poi tri fr ele,
deoarece totul se leaga intre ele. "Dac nu este o nviere a morilor, nici
Christos n-a nviat. i atunci, ntr-adevr cei care au adormit n Christos
au pierit." 1Corinteni 15:13,18 Au pierit? De ce ar pieri dac exist sufletul
lor viu pe undeva?

Ce este moartea?

Atunci ce s credem despre moarte? Ce spune Cuvntul lui Dumnezeu


literalmente despre moarte: moartea este adevr sau minciun? Sau este
moartea o moarte doar pe jumtate? "Cci pentru cel care este mpreun
cu cei vii este ndejde; cci un cine viu, face mai mult dect un leu mort.
Cei vii mcar tiu c vor muri, dar cei mori nu tiu nimic i nu mai au nici o
rsplat, fiindc pn i amintirea li se uit. i dragostea lor, i ura lor, i
invidia lor, de mult au i pierit i ei deloc nu mai au parte de tot ce se face
sub soare. ... Tot ce gsete mna ta s fac, f cu toat puterea ta. Cci
n Locuina Morilor, n care mergi, nu este nici lucrare, nici plan, nici
cunotin, nici nelepciune." Eclesiastul 9:4-6,10 Ce spun cei ce nu admit
aa ceva? "Este adevrat c evreii i cei din Vechiul Testament, din

exprimrile lor rezult c moartea este opusul vietii, iar dup moarte nu mai
este nimic, nici plan, nici cunotin, nici ntelepciune, etc.. ns Noul
Testament care este o revelaie superioar Vechiului, vorbete de o viat
dup moarte, att Domnul Isus (Matei 10:28; Luca 16) ct i apostolii
(2Corinteni 5:1-10; Filipeni 1:20-23; Apocalipsa 6:9-11; 20:4, etc.)." Deci,
dup cum vedem, ei spun cu o jumtate de gur, c Biblia se contrazice i
Vechiul Testament nu-i chiar aa de demn de crezare ca Noul Testament,
nu-i aa? i dau i dovezi din Noul Testament! De cnd este Satan Diavolul
mai credibil dect Dumnezeu? Vai de bieii de noi dac facem pe exegeii i
corifeii "nemuritoriti", dac facem apologie lui Satan, Diavolului mincinos,
care a predat nemurirea nnscut. Sa ne incredem in cuvintele
vrjmaului i defimtorului lui Dumnezeu? i vai de cei care se las
condui de el i cred c n Scriptur putem gsi grade inferioare i grade
superioare de inspiraie, in sensul dorit de ei! Dac este aa cum ni se
spune de ctre acetia, cu grade inferioare i grade superioare de
inspiraie - nseamn c Dumnezeu a autorizat pe cei ce au scris Vechiul
Testament s trag cte-o minciun mai mare ca ei. Nu-i dau seama, c
prin argumentul lor, denigreaz i fac pe sfini i pe profei mincinoi i mai
mult dect att, fac chiar ca anumite pri din Scriptura s fie inferioare,
contradictorii i nedemne de a fi luate n serios? De ce nu caut armonia,
cci Scriptura antica si aici trebuie sa ne reintoarcem - nu se contrazice,
ci se armonizeaz?

Argumente neargumentate logic

Nu pot ucide sufletul Este o fraza neautentica, un fals

n sprijinul dogmei nemuririi nnscute i a sufletului nemuritor, unii aduc ca


argument Matei 10:28 urmnd o supoziie pueril, nelund n seam c
Domnul si Mantuitorul nostru Isus Christos, atinge aici n mod indirect
nvierea. Deoarece orice moarte crunt ar aplica oamenii credincioilor
sfini, oamenii nu pot anihila pentru totdeauna un credincios, el fiind pstrat
n nsemnarea din cartea vieii i prin nviere credinciosul este repus n
via. n plus, chiar Domnul Isus spune la Matei 10:39 - conform cu textul
grec - ca cei necredincioi i vor pierde sufletul, ca o completare la ce este
consemnat la Matei 10:28, ca Dumnezeu nu numai c poate pierde un
necredincios definitiv n gheen, ci chiar l va pierde. La o comparare cu
textul paralel din Luca 12:4,5 se vede ca Matei 10:28 este masluit (alterat),
continand ceva in plus si nu pot ucide sufletul, ce nu a fost spus de
Domnul Isus. In cel mai timpuriu citat al acestui verset (Iustin Martirul
Apologia Intai), Matei 10:28 nu contine fraza dar nu pot ucide sufletul.
Aviz neatentilor sau celor care nu se ocupa deloc cu comparatia textelor!

Imbracati Inteles gresit

Apoi se vine cu 2Corinteni 5:1-10, care este o prezentare chiar a speranei


glorioase cretine: schimbarea naturii noastre, din trup de carne n trup
spiritual. Unde scrie aici altceva, cci la versetul 4 scrie clar de
"mbrcare", fiind o aluzie identic cu cele scrise n 1Corinteni 15:45-54, n
care se arat clar c aceast mbrcare este la rpirea colectiv a adunrii
i nu la moartea individual a fiecruia: "Apoi, noi cei vii care rmnem,
vom fi rpii mpreun cu ei (cu cei ce au nviat), n nori" 1Tesaloniceni
4:17 "Chiar n cortul (trupul de carne) acesta deci, gemem apsai (De ce?
Deoarece dorim s fim rpii la Christos, aceasta este nzuina fireasc a
cretinului!); nu pentru c dorim s fim dezbrcai (Nu pentru c am dori s
murim, ptr. c via fr trup nu exist!), ci s fim mbrcai (Schimbai n

trup spiritual!), pentru ca ce este muritor s fie nghiit de via" 2Cor. 5:4
"Iat, v spun o tain: nu toi vom adormi (Apostolul i ceilali numesc
moartea adormire, i nu contien, de ce, dac sufletul este treaz?), dar
toi vom fi schimbai (Cnd? Imediat la moartea fiecruia?) ntr-o clip, ntro clipeal din ochi, la cea din urm trmbi (Deci nu la moartea fiecruia!).
Cci trmbia va suna, morii vor nvia (Chiar i cuvntul "nvia" arat c n
moarte morii nu sunt vii, dragii mei!) nesupui putrezirii i noi vom fi
schimbai. Cci trebuie ca ceea ce este supus putrezirii s se mbrace
(Acelai cuvnt ca cel folosit n 2Cor.5:4!) n neputrezire (Deci este clar c
att contextul din 1Cor. cap. 15 ct i cel din 2Cor. cap 5 se refer la
acelai eveniment comun la cea din urm trmbi i nu la moartea
fiecruia, i nu la migraia sufletului spre cer la moarte!) i ce este muritor
s se mbrace n nemurire (Este chiar caraghios ca moartea care este un
blestem i un duman s fie o binecuvntare i un salvator!)." 1Corinteni
15:51-53

Sa ma mut Inteles gresit

Recunoasc cu ngrijorare, c textul din Filipeni 1:20-23 izbete cel mai mult
pe cei ce au nclinaii filozofice s cread n "viaa de dup moarte", tocmai
pentru c n scrierile apostolului Pavel sunt anumite lucruri greu de neles,
daca te uiti numai la contextul apropiat si neglijezi contextul general (2Petru
3:16), care par contradictorii dac nu ai harul de a armoniza i astfel sunt
"o delicates" ptr. cei ce sucind i rstlmcind lucrurile doresc s susin
formele de nemurire dup moarte, vrnd s ne nvee i pe noi cum s le
susinem. "M atept i ndjduiesc cu trie c nu voi fi dat de ruine cu
nimic, ci c acum, ca ntotdeauna, Christos va fi preamrit cu ndrzneal
n trupul meu, fie prin via, fie prin moarte" Nu ar trebui s fie ocant ptr.
cei ce cred n aspectul c sufletul triete dup moarte, c Pavel aici nici

nu vorbete despre acest aspect, avnd n vedere c aici nici nu se


pomenete mcar cuvntul suflet? Cci nu vorbete de suflet ci de trup,
deoarece el spune clar aici, c prin trupul lui este preamrit Christos, fie c
triete fie c moare: cum poate un cretin s preamresc prin trupul su
i moartea sa pe Christos? Vorba gnosticilor "elibernd sufletul din
prizonieratul coliviei trupului", sau prin faptul c moare ca un om sfnt i
neptat de spiritul lumii, dnd astfel slav i glorie Tatlui ceresc, prin
Christos? "Cci pentru mine a tri (este) Christos, i a muri (este) un
ctig." Adic a tri cu Christos i a muri avndu-l pe El drept Salvator, este
un ctig, deoarece tim bine c El are putere asupra morii i c n "Ziua
Aceea A nvierii" conform cu Filipeni 3:11 i 2Timotei 4:8, El ne va da
cununa dreptii. Dar dac sufletul ar tri dup moarte, cununa dreptii ni
s-ar putea da imediat dup moarte. "Dar dac mai triesc n trup (nota de
subsol: carne), este ca s lucrez cu roade fac i nu tiu ce s aleg." Este
de neles, ca superprigonitul apostol Pavel s vorbesc astfel, adu-i
aminte c att Iov, Moise ("terge-m din cartea vieii") ct i profeii
Ieremia, Ilie i Iona au vorbit n anumite mprejurri ale vieii lor astfel, nu
mai doreau viata, din cauza greutatilor. Vedeau prin asta mai degrab o
dorinta de scpare din faa dificultilor i a greutilor, dect o mntuire i
rspltire imediat, n viaa de dup moarte. "Snt strns din dou pri: a
dori s m mut" "s m mut" nu are sensul de mutare la o alt via
contient, ci are aici sensul sinonim cu cel de "a adormi" n moarte, folosit
n multe alte locuri de apostolul Pavel, dar i de alii: "iar unii au
adormit" 1Corinteni 15:6, "cei care au adormit n Hristos au pierit."
1Corinteni 15:18, "prga celor adormii" 1Corinteni 15:20, "nu toi
vom adormi" 1Corinteni 15:51, "cei ce au adormit" 1Tesaloniceni
4:13, "tefan a adormit." Fapte 7:59,60, "a adormit n moarte" TLN
Fapte 13:36, "de cnd au adormit prinii notrii" 2Petru 3:4 "i s fiu
mpreun cu Christos, cci ar fi cu mult mai bine;" Este clar din ntreg
contextul Scripturii c apostolul ntrebuineaz aici un simbol, ptr. c aici se
refer nu la o prezen literal, imediat i contient a lui Pavel fa ctre
fa cu Christos, ci arat simbolic, la slava de a fi murit n graia i n
braele lui Christos, cci tocmai asta afirm i n Filipeni 3:9 "i s fiu gsit
n El" - vezi i Ioan 17:2. Dar ntreb: CND VEDEA EL N MOD LITERAL
C VA FI CU CHRISTOS? IMEDIAT DUP MOARTEA SA? Nu, ci "la

nvierea dintre cei mori" Filipeni 3:11. Dac apostolul Pavel i primii cretini
ar fi crezut n mod literal c la moartea lor, ei urmau s se ntlneasc
imediat n cer cu Christos, ce rost mai avea s atepte pe Christos ca
Mntuitor (vezi Filipeni 3:20,21)? n nici un caz sensul "mutrii" expus n
Filipeni 1:23, nu poate nsemna altceva dect o d apostolul n contextul
ntregii sale scrieri apostoliceti i anume adormirea n moarte, i
ateptarea n aceast stare a nvierii dintre cei mori - compar cu Filipeni
3:11.

Strigau Inteles gresit

n cazul Apocalipsa 6:9-11 este clar c este un simbol, ca i n cazul lui


Abel (Geneza 4:10), cnd sngele strig ptr. a fi rzbunat. Se vede clar
deoarece sufletele sunt sub altar i nu lng altar cum ar fi normal s fie
dac ar fi suflete vii i contiente. Atunci cnd preoii antici njunghiau un
animal pentru ardere de tot, sngele curgea de pe altar sub altar. Acest
aspect arat c martirii cretini sunt njunghiai, mori cu adevrat, ptr. c
i-au adus ntr-adevr trupurile lor ca jertf de ardere de tot lui Dumnezeu
i nu i-au iubit sufletele pn la moarte. Deasemenea, n viziunea revelat
din Apocalipsa este artat ca un simbol, c li s-a dat o hain alb, dar nu
nseamn c ntr-adevr li s-a dat o hain alb, ci nseamn c n funcie
de faptele lor, li s-a pregtit deja un loc ca regi i preoi alturi de Christos,
deoarece hainele reprezint simbolic faptele sfinilor, compar cu Apoc.
19:8, Apoc. 3:18. Dar cel mai tare argument c ei nu sunt vii i c
ateptarea lor este nc n somnul de moarte, este artat de faptul c
trebuie s se mplineasc numrul lor. Cnd se va mplini numrul lor,
atunci toat adunarea va fi rpit i glorificat, cu toi membrii ei mpreun.
Pe baza cuvntului inspiraiei din 1Corinteni 15:51,52 "Iat, v spun o
tain: nu toi vom adormi, dar toi vom fi schimbai ntr-o clip, ntr-o

clipeal din ochi, la cea din urm trmbi (Deci nu la moartea fiecruia!).
Cci trmbia va suna, morii vor nvia nesupui putrezirii i noi vom fi
schimbai. - care concord cu 1Tesaloniceni 4:17: Apoi noi cei vii care
rmnem, vom fi rpii mpreun cu ei" Scriptura nsi respinge ideea
rpirii i glorificrii n etape individuale, sau de grupuri a membrilor
adunrii, deoarece este att de clar c adunarea ("ekklesia") va fi rpit n
mod colectiv. Cnd n alt parte Pavel vorbete c fiecare va nvia la rndul
cetei lui, spune i faptul c prima ceat va fi ceata acelora care sunt ai lui
Christos i apoi finalul, cnd vor urma alte cete. Dac nu ar fi aa, ar
nsemna c cele scrise n 1Tesaloniceni 1:17 ar contrazice cele scrise n
1Corinteni 15:21-24, pe cnd aa nu se contrazic, ci se completeaz
armonios reciproc. La Apocalipsa 20:4 se arat nvierea primei cete, cea
care va domni alturi de Christos. Pasajul acela spune clar: "ei au nviat".
Pai este mai clar ca lumina zilei, ca dac au nviat, atunci nu au fost vii,
altminteri ar fi o minciun s spui despre cineva viu c a nviat.

Testul greu al loialitatii: Vom fi neghina sau grau?

Dragii mei, dup cum vedei, stm cu toii n faa unui test greu. Diferenele
trebuie rezolvate pe baza Cuvntului lui Dumnezeu, n chip fresc,
conform cu adevarul. Dac nu vei asculta de glasul Domnului, de a fi unii
n chip desvrit n adevr, acceptnd curente satanice i pgne n
adunare, ntr-un aspect att de important, vei culege ceea ce ai semnat.
Ba mai mult, voi v facei involuntar aprtori ai minciunii lui Satan, i vei
pieri ca i el, fiindc ai iubit minciuna (Apocalipsa 21:8). Scriptura spune
foarte clar c plata pcatului este moartea! Scripura mai spune
deasemenea foarte clar, c fr nviere toi cei adormii (mori) n Christos
sunt pierdui! Prin urmare singura alternativ este credina n nviere i
singura speran este c cretinii vor fi readui la via (nviai) (Ioan

5:28,29). Scriptura nu arat i noi nu putem crede ntr-un amestec de


nemurire i nviere: o moarte parial i o nviere parial, cum arat
Satana, pgnii, gnosticii i urmasii lor. Fii tari, deci n adevrata credina
cretin! Nu credei n profeii mincinoi care vd oameni traind dup
moarte, ca suflete nemuritoare! Respingei orice idee de via contient
sau semicontient ce ar fi chipurile dup moarte! Nu exist nici un fel de
contien n moarte. Toate viziunile ce s-au spus cu moartea clinic nu
dovedete contrariul. Moartea clinic nu este moarte total, creierul mai
funcioneaz i se produc halucinaii, vise. Dac n acest timp inima i
revine, omul a scpat din moartea spre care se ducea i i amintete de
ce a visat. Este firesc. Cuvntul lui Dumnezeu este mai ncercat dect cei
ce viseaz i cred ca sunt nemuritori. ncredei-v n el din toat inima i nu
vei regreta. "Lacul de foc" (Apocalipsa 20:12-15) este un instrument de
nimicire puternic i nfricotor i nseamn distrugerea complet i
definitiv a pctoilor (este geheena de la Matei 10:28) n ziua de apoi.
De aceea sa alegem adevrul ca s trim! S fugim de de minciuna
(Apocalipsa 22:14,15)! S ne temem i s ne bucurm, c Dumnezeu ne-a
cercetat i nu ne-a lsat n ntuneric. S dm slav i glorie lui Dumnezeu!
S acceptm adevrul cu privire la starea mortilor! Dac nu acceptm
avertizarea Bibliei ca s ne ferim de minciun, i vom continua s se
complacem n neadevr i s preacurvim cu pgnitatea i nvturile ei,
Dumnezeu ne va pedepsi i nu ne va binecuvnta, cci El este un
Dumnezeu al adevrului i al dreptii.

De ce sufletele nemntuite nu sunt chinuite etern, inca de pe acum?

Am artat deseori c dup Scriptur sufletul care pctuiete acela va


muri (si nu se va chinui etern undeva intr-un lac de foc) Ezechiel 18:4,20.
Dumnezeu este o fiinta rationala, un Dumnezeu drept, fara nedreptate, un

Dumnezeu al adevarului si cu sentimente sfinte, si el ne-a creat dupa


chipul si asemanarea sa. Haideti sa fim si noi rationali, drepti, cu notiunea
adevarului si cu sentimente sfinte. Oricum, ca s aflm rspunsul la
aceast ntrebare, ar trebui s ne adncim privirile n Cuvntul lui D-zeu,
Biblia si s mai punem cateva ntrebri: 1. Este "lacul de foc" din cartea
Apocalipsa un instrument de nimicire total a pctoilor? Dac nu, cum se
explica Evrei 10:27,12:29 ca Dumnezeu va mistui (si nu chinui) pe cei
razvratiti? 2. Este lacul de foc un instrument de chinuire venica a lor?
Daca da, cum se explica faptul c: a) D-zeu este iubire - 1Ioan 4:8 b) c El
va fi totul in toi - 1Cor. 15:28 c) ca toate lucrurile vor fi noi - Apocalipsa
21:5 d) ca nu va mai fi plns, durere, lacrimi, ipete, durere -Apocalipsa
21:4,5 e) i c aceste lucruri de la punctul d) vor trece - Apocalipsa 21:4,5
Eu nu cred ca vom putea fi cu adevarat fericiti, stiind ca multi dintre
oamenii pe care i-am cunoscut, poate chiar din familia si rudele noastre,
dintre prietenii nostrii apropiati, colegi, vecini, etc. sunt chinuiti in chinuri
cumplite, intr-un lac de foc, inca de pe acum, si asta in veci de veci. Cand
am spus acest ultim argument la un prieten care sustinea cu ardoare ideea
chinului vesnic, a palit, s-a gandit putin, apoi tipic oamenilor instabili in
propriile lor argumente, a spus "Poate candva, Dumnezeu ii va scoate de
acolo". Da, chiar si ei isi dau seama ca este prea de tot. Asa ca se intorc la
a sustine purgatoriul, locul unde mai este o sansa. Dar Biblia nu spune asa
ceva. Decat sa ne complicam in hatisul parerilor omenesti, sa tot dam cu
stangul in dreptul, mai degraba sa lasam aceste sadisme teologice (iadul si
purgatoriul) si sa acceptam mesajul asa cum este in Biblie: Daca vei
asculta vei avea parte de binecuvantare si viata vesnica, daca nu vei
asculta, vei avea pate de blestem si de pierzare vesnica. Alege
binecuvantarea si viata vesnica, ca sa scapi de blestem si de pierzarea
vesnica. O alta problema: Sheolul (Hadesul) aruncat in iadul de foc (limnen
tou puros) "Sheol" este un cuvant evreiesc care inseamna "Locuinta
mortilor" (Cornilescu), dar poate fi tradus si ca Mormant. La fel inseamna
si cuvantul grecesc "Hades". Cuvantul cimitir, provine din grecescul
koimiterion si inseamna literalmente dormitor. Cuvantul evreiesc sheol si
cuvantul grecesc hades nu inseamna "iazul de foc" ("iadul" cum le place
unora sa-l spuna). Se spune ca acest cuvant (iad) provine din grecescul
"hades", preluat prin filiera limbii slavone. Biblia face distinctie clara intre

hades si iazul de foc. Ar fi o problema grava daca nu ar face, deoarece


daca hadesul este asazisul "iaz de foc", se creaza situatia ca iazul de foc
este aruncat tot in iazul de foc, un nonsens urias. Prin urmare, e clar ca
sheolul (hadesul) nu este identic cu "iazul de foc", deoarece hadesul este
aruncat in iazul de foc ("limnen tou puros"): hades ebletesan eis ten limnen
tou puros Acum, ca o sinteza: Biblia arata clar ca oamenii rai merg intai nu
in iazul de foc ("limnen tou puros" in greaca), ci in hades (locuinta mortilor,
mormant), iar din hades vor fi inviati, judecati, si condamnati la a fi aruncati
in iazul de foc (limnen tou puros). Daca hadesul ar fi deja un loc cu foc, ca
si locul descris ca "limnen tou puros" (iadul de foc) ar fi interesant de ciudat
ca un loc care arde cu foc sa fie aruncat in alt loc care arde tot cu foc, nu-i
asa? Asa ca, de ce atat hadesul, cat si oamenii rai vor fi aruncati in iazul de
foc (limnen tou puros), daca un iaz de foc exista deja? E ilogic si un mare
nonsens... Cu privire la predica despre bogatul si saracul Lazar din Luca
capitolul 16, la o analiza a variantelor textuale din manuscrisele vechi,
reiese clar ca lumina zilei, ca este un text interpolat (introdus mai tarziu).
Acest lucru il confirma implicit si Apocalipsa, unde se arata ca hadesul este
aruncat in iadul de foc. Dar nu spune chiar Apocalipsa ca cei rai sunt
chinuiti zi si noapte? Da, spune. Insa nu spune ca cei care sunt "chinuiti zi
si noapte" ar fi deja morti, ca si cum ar fi murit deja, ci din contra, ca EI
SUNT INCA VI, dragii mei neatenti! Voua va scapa un amanunt foarte
important. Voi confundati mare cu sarea, dragi mei, dati-mi voie sa va spun
asta, ca sa va trezesc. Apocalipsa 14: 8. Apoi a urmat un alt inger, al
doilea, si a zis: "A cazut, a cazut Babilonul, cetatea cea mare, care a
adapat toate neamurile din vinul maniei curviei ei!" 9. Apoi a urmat un alt
inger, al treilea, si a zis cu glas tare: "Daca se inchina cineva fiarei si
icoanei ei, si primeste semnul ei pe frunte sau pe mana, 10. va bea si el din
vinul maniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat in paharul maniei Lui; si va
fi chinuit in foc si in pucioasa, inaintea sfintilor ingeri si inaintea Mielului. Sa
fim atenti la versetele 9 si 10, care sunt legate contextual ca mesaj, dar si
ca perioada si daca ne uitam bine in contextul Apocalipsei ni se va arata la
ce perioada, deorece "paharul maniei" sunt plagile aratate in Apocalipsa,
asa ca chinul de care se vorbeste aici, nu este chinul dintr-un asazis iaz de
foc de dupa moarte. Cel dintai s-a dus si a varsat potirul lui pe pamant. Si
o rana rea si dureroasa a lovit pe oamenii, cari aveau semnul fiarei si cari

se inchinau icoanei ei. (Apoc.16:2) Al doilea a varsat potirul lui in mare. Si


marea s-a facut sange, ca sangele unui om mort. Si a murit orice faptura
vie, chiar si tot ce era in mare. (Apoc.16:3) Al treilea a varsat potirul lui in
rauri si in izvoarele apelor. Si apele s-au facut sange. (Apoc.16:4) Al
patrulea a varsat potirul lui peste soare. Si soarelui i s-a dat sa dogoreasca
pe oameni cu focul lui. (Apoc.16:8) Al cincilea a varsat potirul lui peste
scaunul de domnie al fiarei. Si imparatia fiarei a fost acoperita de intunerec.
Oamenii isi muscau limbile de durere. (Apoc.16:10) Al saselea a varsat
potirul lui peste raul cel mare, Eufrat. Si apa lui a secat, ca sa fie pregatita
calea imparatilor, cari au sa vina din Rasarit. (Apoc.16:12) Al saptelea a
varsat potirul lui in vazduh. Si din Templu, din scaunul de domnie, a iesit un
glas tare, care zicea: "S-a ispravit!" (Apoc.16:17) Cetatea cea mare a fost
impartita in trei parti, si cetatile Neamurilor s-au prabusit. Si Dumnezeu Si-a
adus aminte de Babilonul cel mare, ca sa-i dea potirul de vin al furiei
maniei Lui. (Apoc.16:19) Rasplatiti-i cum v'a rasplatit ea, si intoarceti-i de
doua ori cat faptele ei. Turnati-i indoit in potirul in care a amestecat ea!"
(Apoc.18:6) Plagile vor fi de asa mare amploare si intensitate urgiastica IN
ZILELE ACELEA (SI NU IN INCHIPUITUL IAZ DE DUPA MOARTE de care
tot vorbesc unii), ca oamenii nu vor avea odihna nici ziua nici noaptea, asta
arata mesajul, fie ca acceptam sau nu: Al cincilea a varsat potirul lui peste
scaunul de domnie al fiarei. Si imparatia fiarei a fost acoperita de intunerec.
Oamenii (care mai traiau inca) isi muscau limbile de durere. Si fumul
chinului lor se suie in sus in vecii vecilor. Si nici ziua, nici noaptea n'au
odihna cei ce se inchina fiarei si icoanei ei (deci traiesc inca), si oricine
primeste semnul numelui ei! (Apocalipsa 16:10,11). La fel, acest verset 11
este indiscutabil legat de versetele 9 si 10 si se refera strict numai la zilele
acelea in care oamenii se inchina fiarei avand semnul ei, iar despre aceste
zile inspaimantatoare a vorbit si Domnul nostru in Matei 24 in contextul
acestor urgii grozave si nicidecum in asazisul iaz de foc, ce ar fi chipurile
dupa moarte. Iata si versetele care arata focul si pucioasa cu care vor fi
chinuiti oamenii in zilele acelea. Indiferent cum interpretam CE AR FI ELE,
aceste fenomene se refera la timul plagilor si nu in asazisul iaz de dupa
moarte. Acest fapt a fost recunoscut si de un teolog de seama, baptist, care
a spus ferm si raspicat la Vocea Evangheliei "Fratilor, iadul inca nu s-a
deschis". 17. Si iata cum mi s-au aratat in vedenie caii si calaretii: aveau

platose ca focul, iacintul si pucioasa. Capetele cailor erau ca niste capete


de lei, si din gurile lor iesea foc, fum si pucioasa. 18. A treia parte din
oameni au fost ucisi de aceste trei urgii: de focul, de fumul si de pucioasa,
cari ieseau din gurile lor. 19. Caci puterea cailor statea in gurile si in cozile
lor. Cozile lor erau ca niste serpi cu capete, si cu ele vatamau. 20. Ceilalti
oameni, cari n'au fost ucisi de aceste urgii, nu s-au pocait de faptele
manilor lor, ca sa nu se inchine dracilor si idolilor de aur, de argint, de
arama, de piatra si de lemn, cari nu pot nici sa vada, nici sa auda, nici sa
umble. 21. Si nu s-au pocait de uciderile lor, nici de vrajitoriile lor, nici de
curvia lor, nici de furtisagurile lor. Din pacate, miscarile protestante si
neoprotestante au imprumutat mult din teologia si exegeza (interpretarea
Bibliei) Bisericii Catolice, o biserica care pe alocuri este foarte apropiata de
ideile din miscarile gnostico-neo-gnostice. Luther s-a rugat pana la moarte
Mariei si sfintilor, Calvin tinea legatura cu aparatul Inchizitiei si a
imprumutat din metodele ei, Zwingli era adeptul metodei catolice de a
impune crestinismul prin sabia statului, Melancton se consulta cu teologii
Bisericii Catolice... etc Trebuie facut mai mult, decat a ne tot uita in ograda
Bisericii Catolice. Chiar daca ne uitam uneori, sa luam numai ce este bun.
Exista solutii si dincolo de institutiile teologice si comentariile teologilor
catolici. Motive pentru care nu exist un chin etern

(Extras preluat de catre cineva din cartea Galileanul) Dreptate: vi se


pare drept ca pentru pcatele fcute n 10, 20, 40, 80, etc. de ani s fii
pedepsit venic? Legea lui Dumnezeu reflecta caracterul su, iar aceasta
spunea: via pentru via, nu pentru ca cel vinovat de crim s fie chinuit
(Deuteronom 19:21). Iubirea lui Dumnezeu: De asemenea imaginea
infernului diminueaz iubirea lui Dumnezeu, cci cum putem spune c
Dumnezeu este iubire, cnd mna lui nu poate fi niciodat domolit, ci i
chinuiete etern pe cei pctoi? Mnia lui Dumnezeu are un sfrit:
Dac Dumnezeu chinuiete venic pctoii atunci mnia lui ine venic,
dar Biblia spune altceva i anume c El nu ine mnia pe vecie i nu
ceart fr ncetare cum este o astfel de afirmaie despre caracterul lui
Dumnezeu compatibil cu doctrina iadului? (2Samuel 24:14; Psalmii 30:5;
103:9; Isaia 57:16; Ieremia 3:5; Mica 7:18). Nemurirea este pentru cei

drepi: Muli cretini cred n iadul venic deoarece nu au reuit s neleag


faptul c viaa venic este rezultatul unei uniri cu Dumnezeu ("Dumnezeu
sa fie totul IN TOTI" 1Cor 15:28), astfel cei ri fiind desprii de Dumnezeu
nu pot exista etern (Fapte 17:25; 1Corinteni 15:52-54; 2Tesaloniceni 1:9).
Sfritul suferinei: Un alt motiv pentru care credem c nu este posibil
chinul venic, este c acesta ar perpetua i imortaliza pcatul, suferina i
durerea (toi oamenii din iad l-ar blestema zilnic, clip de clip, pe
Dumnezeu, pe Christos, pe sfinii ngeri i pe sfinii) i ar contrazice
Cuvntul lui Dumnezeu care declar c acestea vor disprea i c
Dumnezeu face toate lucrurile noi (Apocalipsa 21:4,5), ori dac iadul exist
etern nseamn c Dumnezeu nu poate elimina suferina. Nimicirea rului:
Misiunea Domnului Isus Cristos ca Domn i Rege, este s nimiceasc
toate persoanele rele i nelegiuite, fie spirituale sau fizice, ct i toate
lucrurile rele, i apoi cu mandatul ncheiat, va preda domnia n mna
Tatlui. Dac iadul exist venic atunci nsemn c Domnul Isus nu a
nimicit orice domnie, stpnire, putere (1Corinteni 15:26). Dumnezeu totul
n toi: la sfrit, Dumnezeu va fi totul n toi (1Corinteni 15:28), acesta este
scopul final, ca n toate fpturile s locuiasc Dumnezeu n mod plenar prin
calitile Lui, ca toate creaturile s aib calitile lui Dumnezeu, dar acest
lucru ca n toi s fie Dumnezeu nu e posibil dac cei ri mai exist pe
undeva. Plata pcatului: conform Bibliei plata pcatului este moartea,
(Romani 6:23). Isus a pltit aceast plat prin moartea Sa (Evrei 7:27;
1Timotei 2:5,6), dac plata pcatului ar fi fost chinul etern atunci Domnul
Isus ar fi trebuit s se chinuiasc etern ca s ne rscumpere. Biblia este
clar: Si pcatul, odat fptuit, aduce moartea (Iacov 1:15). Astfel,
alegerea este ntre via venic i moarte venic.

Dupa cum vedem istorisirea despre bogat si saracul Lazar nu este in


armonie cu invatatura Bibliei per ansamblul ei, nici cu invatatura despre
starea mortilor si nici cu invatatura despre pedeapsa celor rai.

Partea III

Cum s-a produs falsul?

Apocrife (de la apokripto = a ascunde,


apokrifos = ascuns, nesigur, secret) sunt cri pretins sfinte, pe care
Biserica nu le recunoate ca inspirate i autentice i nu le admite n Sfnta
Scriptur.

Wikipedia

Apocrifele au jucat un rol important desigur, nefast in pornirea,


dezvoltarea si popularizarea tuturor ereziilor. Un autor crestin din secolul
IX, pe nume Photios, avea cunostinta de 280 astfel de carti. Pentru a fi
receptate de publicul ignorant, autorii acestor falsuri le scriau in numele
unor persoane cunoscute din Biblie. Scopul lor era fie unul pur commercial,
fie unul doctrinar, incercand sa se popularizeze anumite idei religioase.

Din analiza structurii istorisirii despre omul bogat si saracul Lazar, putem
deduce ca ea a putut face parte dintr-o apocrifa apartinand comunitatii

iudeo-cresine a ebionitilor, care considerau saracia ca fiind o mare virtute,


ce duce la mantuire, iar in bogatie un mare pericol moral, ce duce la
pedeapsa. Putem deduce doua modalitati prin care acest text strain a ajuns
sa fie parte a Evangheliei dupa Luca:

- fie a ajuns ca o fila razleata intre filele evangheliei si a fost copiata din
nestiinta, ca si cum ar fi facut parte din text

- fie a fost copiata intentionat din considerente doctrinare

In ce perioada a fost acest text strain introdus?

Din cercetarea tuturor Bibliilor antice, partiale sau numai Nou Testament
(Vetus Latina, Codex Vaticanus, Codex Curetonianus, Codex Alexandrinus,
Codex Sinaiticus, Vulgata, Sahidic-Coptic, Peshitta, etc.), reiese ca textul
apare, ici colo avand mici diferente (totusi semnificative: de exemplu
bogatul are nume), deci textul este foarte vechi. Apare si la Evanghelionul
lui Marcion, in Diatessaronul lui Tatian si in citat de Clement Alexandrinul si
Tertullian de Cartagina. Daca ne gandim ca Marcion a murit pe la 160 AD,
putem presupune ca acest text este un text adaugat undeva in prima parte
a secolului II.

Celebrul istoric crestin Eusebius (sec III-IV), il citeaza pe asazisul parinte


bisericesc Clement din Alexandria (sec II-III), care marturisea: "Cele mai

grave corupii la care Noul Testament a fost expus vreodata, au aparut intro perioada de o sut de ani dup ce acesta a devenit in existenta."

Era candva o perioada fertila in care iudeo-crestinii coabitau cu crestinii


dintre neamuri. Dar acest lucru s-a incheiat undeva in prima parte a
secolului II, deoarece datorita disputelor teologice, bisericile dintre neamuri
au excomunicat bisericile iudeo-crestine. Probabil, acest text a fost introdus
in timpul acestei perioade de coabitare. Intre timp, bisericile iudeo-crestine
au inceput un proces de erodare si apoi de divizare doctrinara (a se vedea
Epistola catre Evrei, Epistola lui Iacov si Epistola lui Iuda), un segment
important dintre credinciosi urmand un lider (Tebuthis) care i-a condus pe
cai sucite, unindu-se cu partida essenienilor, de la care au imprumutat idea
nemuririi sufletelor. Pe langa acest aspect, acest timp era un timp de
formare al canonului si de colectie a surselor de autoritate. Evanghelia
dupa Luca inca nu a fost cunoscuta asa de larg, dat fiind ca ea a fost scrisa
unei personae particulare, pe nume Teofil. Prin el mai apoi a fost cunoscuta
si de altii. Surse care se ocupa cu compararea manuscriselor antice sustin,
ca variantele de manuscrise existente ca copii ale acestei evanghelii, arata
ca ea a fost supusa unor asanumite corectii, ea fiind in acelasi timp cea
mai abuzata dintre toate scrierile din Noul Testament.

Ernest Cadman Colwell, autorul cartii Care este cel mai bun text al Noului
Testament? p. 119, remarca: "Primele dou secole sunt martore ale unui
numar mare de variante textuale, pe care oamenii de stiinta le cunosc
acum. In manuscrisele Noului Testament, cele mai multe modificari, eu
cred ca le-au fcut n mod deliberat."

Un astfel de exemplu este 2Petru 1:1, la care gasim doua variante "prin
dreptatea Dumnezeului si Mantuitorului nostru Isus Christos si "prin
dreptatea Domnului si Mantuitorului nostru Isus Christos (Codex
Sinaiticus).

Observatii asupra cadrului contextual

Am aratat in cele doua parti, ca textul in cauza nu concorda cu armonia


doctrinara a Bibliei, nici in ce priveste starea mortilor, nici in ce priveste
pedeapsa celor pacatosi. O alta neconcordanta este cadrul contextual.
Unul dintre cei care a sesizat aceasta a fost Origene care a facut un
comentariu paralel al evangheliilor. In mod normal evenimentele din textele
de la Luca 9:48 i Luca 17:1 ar trebui sa fie foarte apropiate, dupa cum
este la Marcu 9:33-42. Contextul se leaga foarte bine pana la un anumit
punct, apoi reapare brusc dupa un sir de alte sectiuni si se continua dupa
Luca 17:1, aratand ca Luca 16:19-31 nu are nici o legatura cu celelalte
versete si nu isi gasete nici o paralela in celelalte evanghelii, nefiind citat in
nici o alta carte a Noului Testament.

Observatii asupra particularitatilor dogmatice

Neacceptand sau nepunand pret pe scrierile din Vechiul Testament, unii au


ajuns foarte departe de ceea ce spune Eclesiastul 9:6-12 si Isaia 63:16
despre starea lui Avraam si al celorlalti credinciosi care au murit. Cum am

mai aratat apocrifele au jucat si aici un rol hotarator in daramarea credintei


adevarate.

Oricum, scrierile Noului Testament confirma ceea ce spun scrierile


Vechiului Testament despre starea mortilor: Ioan 3:13, Ioan 5:28,29, Evrei
11:39,40.

Asadar, s-au alcatuit povesti frumos mestesugite, dar false, despre starea
mortilor. Stim de la istoricul Iosif Flaviu ca essenienii si fariseii credeau in
nemurirea sufletului, dar saducheii nu credeau. Particularitatile textului
(saracia lui Lazar si avaritia bogatului) sugereaza ca aceasta istorie
nascocita putea proveni mai debraba de la essenieni, care puneau accent
pe saracie, decat de la farisei, care iubeau bogatia si fastul si erau avari.

Observatii asupra particularitatilor textuale

Conform cu manuscrisul P 75 (din Egipt, cu text grecesc si cu un alt


manuscris sahidic-coptic) in Luca 16:19 sta scris:

Era un om bogat, pe nume Neves (onomati Neves). Observam ca bogatul


are un nume. In limba greaca nu exista un astfel de nume, deci trebuie sa
fie un nume evreiesc, transcris gresit.

Manuscrisul P75 a fost scris undeva intre anii 175-225:

http://en.wikipedia.org/wiki/Papyrus_75

Textul sahidic a fost scris undeva spre sfarsitul secolului II, deci nu este de
mirare coincidenta:

http://en.wikipedia.org/wiki/Coptic_versions_of_the_Bible#Sahidic

Deci, cel putin pana in secolul II, bogatul avea un nume.

Numele bogatului "Neves" se regaseste si in alte doua manuscrise mai


tarzii de tip "Minuscule", dar de data aceasta la o nota marginala:

http://en.wikipedia.org/wiki/Minuscule_36

http://en.wikipedia.org/wiki/Minuscule_37

Apoi, in manuscrisele mai tarzii, chiar si nota marginala a fost eliminata.


Asadar numele a fost inlaturat. Se pune intrebarea, de ce? Probabil era
prea batator la ochi in aceasta forma stalcita, neavand corespondent in
limba ebraica. Totusi, la anumiti autori antici din Vest (secolul III si IV)
numele bogatului apare foarte clar ca fiind Fineas (scris Finaeus, Finees
si Fineet), ceea ce arata ca nu toate manuscrisele contineau forma pocita,
probabil existau manuscrise in care acest nume era mai inteligibil, si arata
a fi un nume pur evreiesc. Pana la urma textele grecesti care au eliminat
numele, s-au impus peste celelalte texte, de aceea astazi bogatul a ramas
fara nume.

Tratatul pseudo-Ciprianic De pascha computes, scris in 242-243 in Africa


sau Roma, declara (cap. 17): Omnibus peccatoribus a deo ignis est
praeparatus, in cuius flamma uri ille Finaeus dives ab ipso dei filio est
demonstratus

(Fire has been prepared by God for all sinners, in the flame of which, as
was indicated by the Son of God himself, that rich man Phineas is burned).

Foc a fost preparat de Dumnezeu pentru toti pacatosii, in flacara careia,


dupa cum a fost indicat de Fiul lui Dumnezeu, acel om bogat Fineas este
ars

Traditia aceasta este preluata si de catre Priscillian un lider al unei partide


gnostice din Spania.

Sursele citate apartin lui Metzger, B. M., & United Bible Societies, (1994) A
textual commentary on the Greek New Testament, second edition a
companion volume to the United Bible Societies' Greek New Testament
(4th rev. ed.) (140). London; New York: United Bible Societies.

O alta diferenta semnificativa o gasim tot la Luca 16:19 Si a spus din nou
o alta pilda

Observam ca Bibliile noastre nu contin o asemenea introducere, insa avem


manuscrise din secolele III-V, care contin asa ceva. Acestea sunt Codex
Bezae Cantabrigensis din sec. V si Codex Curetonianus din sec III-IV,
acesta din urma copiaza un text timpuriu din sec I sau II, scris in
estrangelo, o scriere care a incetat dupa sec II.

Codex Bezae: " [zise] [si] [din nou] [o alta]


[pilda]:

De ce in aceste manuscrise acest text apare ca si cum ar fi o pilda, contrar


tuturor evidentelor contextuale? Oamenii din pildele Domnului Isus nu au
nume. Avem doua variante de interpretare: fie este un text autentic, fie este
un text interpolat. In primul caz textul ar indica ca in locul acestei istorisiri a
existat o pilda adevarata, care ulterior a fost despartita prin inserarea
acestui text amplu, in al doilea caz, textul a fost inserat pentru a se putea
sustine o varianta de interpretare alegorica a acestei istorisiri.

Sursa: Codex Bezae Cantabrigensis (adnotat D), V sz. a se vedea


Nestle-Aland Novum Testamentum Graece, ed. 27 p. 214, 691; The Text of
the New Testament (Kurt Aland, Barbara Aland) p. 109

Codex Curetonianus Syriacus (syc), III/IV sz. a se vedea Nestle-Aland


Novum Testamentum Graece, ed. 27 p. 214, 65, 66; The Text of the New
Testament (Kurt Aland, Barbara Aland) p. 193

Carti antice cu citate din predica Bogatul nemilostiv si saracul Lazar

Conform cu aparatul textual comparativ Nestle-Aland 27, cei mai timpurii


sunt mentionati Marcion, Clement din Alexandria si Tertullian.

De remarcat ca toti trei sunt banuiti de tendinte eretice:

1. Marcion Gnostic radical, crede in nemurirea sufletului

2. Clement Gnostic moderat, crede in nemurirea sufletului

3. Tertullian fost montanist, care a lansat o noua grupare, crede in


nemurirea sufletului

Un astfel de citat este o parafraza a lui Luca 16:19,20 - NIV, NAB Tertullian:
Despre idolatrie [96]

Dar cnd lumea se bucur, s ne ntristam, i atunci cnd lumea se


ntristeaz dup aceea, ne vom bucura. Astfel ca Lazar

Luca 16:19 - NIV, NAB Irineu, Impotriva ereticilor, Cartea II [302]

Luca 16:19 - NIV, NAB Tertullian, Impotriva lui Marcion, Cartea IV [1355]

Luca 16:19 - NIV, NAB Tertullian, Despre sarbatori [115]

Luca 16:19 - NIV, NAB Cinci carti in replica lui Marcion [235]

Luca 16:19 - NIV, NAB Archelau, Faptele disputei cu arhiereticul Mani [458]

Luca 16:22 - NIV, NAB Pastorul lui Hermas, Viziunea a doua [12]

Luca 16:23 - NIV, NAB Tertullian, Tratat despre suflet [46]

Luca 16:23 - NIV, NAB Tertullian, Tratat despre suflet [63]

Luca 16:23 - NIV, NAB Tertullian, Impotriva lui Marcion, Cartea IV [1362]

Luca 16:24 - NIV, NAB Hippolit, Fragmente dogmatice si istorice [205]

Luca 16:25 - NIV, NAB Ciprian, Tratat XII, Trei carti de marturii impotriva
iudeilor [696]

Luca 16:26 - NIV, NAB Tertullian, Tratat despre suflet [344]

Luca 16:26 - NIV, NAB Suferinta sfintilor martiri Perpetua si Felicita [16]

Luca 16:28 - NIV, NAB Irineu, Impotriva ereticilor, Cartea II [192]

Luca 16:28 - NIV, NAB Metodius, Din discursul despre inviere [114]

Luca 16:29 - NIV, NAB Tertullian, Impotriva lui Marcion, Cartea IV [1359]

Luca 16:31 - NIV, NAB Irineu, Impotriva ereziilor, Cartea IV [18]

Sursa:

http://www.earlychristianwritings.com/e-catena/luke16.html

Este adevarat ca aceasta predica apare in multe carti antice, avand autori
faimosi, cum am aratat mai sus, insa Dumnezeu prin Biblie spune sa nu te
iei dupa multime ca sa sucesti adevarul. Multimea cartilor si faima autorilor
nu garanteaza un fals, ei insisi lasandu-se inselati. Cand este vorba de
adevar, trebuie sa stai ferm, chiar si singur impotriva intregii lumi.

Toti acesti autori au facut greseala de a nu verifica acuratetea acestui text.


Oare cum este in cazul nostru?

Concluzii

Odata ce a fost adaugat evangheliei dupa Luca, textul a fost acceptat ca


mesaj autentic. Oricum, textul nu este autentic, din moment ce submineaza
tot ce spune Biblia per anslambul ei despre starea mortilor si pedeapsa.
Domnul si Mantuitorul nostru Isus Christos a atras atentia asupra pedepsirii
oamenilor nepocaiti, insa el plasa aceasta pedeapsa dupa ce acestia vor
iesi din morminte, ca si Daniel (Daniel 12: 2, Ioan 5:28,29), deci plasa
pedeapsa la inviere si nu dupa cum spune textul acesta fals, in starea de
moarte. Neconcordanta aceasta nu poate fi lamurita numai prin
recunoasterea falsitatii textului, pe baza marturiei Bibliei per ansamblul ei.
Nu poti manca un mar putred numai pentru ca l-ai cumparat din magazin si
este alaturi de celelalte mere bune. Tot asa, nu poti accepta un text ce
contrazice toata Biblia, numai pe motivul ca acum, acest text strain este in
Biblie. Domnul Isus ne indeamna sa nu judecam dupa aparente, ci dupa
dreptate.

Speranta noastra glorioasa consta in credinta in invierea mortilor.

S-ar putea să vă placă și