Influiena stilurilor arhitecturale (empir, modern, funcional, constructivism) asupra

concepiilor urbanistice. Apariia i evoluia curentului Arhitectura contemporan n

lucrrile arhitecilor F.L.Rait, A.Perre, Salliven, P.Berens, N.Miliutin, I.Leonidov.
Stil arhitectural, ntr-o incercare de definiie ct mai succint i general, ar desemna modalitatea specific de utilizare a
limbajului arhitectural.
Stilurile de arhitectur evolueaza dup un ciclu ntlnit n toate epocile si pstreaz caracterele generalizatoare ale acestora.
La inceputul sec. XX, arhitectii au lasat de-o parte stilurile traditionale si s-au straduit sa dea nastere unor tipuri de constructii
practice si potrivite exigentelor societatii moderne.
Succint, factorii care au generat aceste mari schimbri au fost:
1.dezvoltarea exploziv a manufacturilor i industriilor amplasate n centrele urbane;
2.creterea numrului de locuitori prin atragerea populaiei rurale pauperizate;
3.apar probleme noi, fr precedent:
a. necesitatea spaiilor de cazare pentru o populaie numeroas
b. asigurarea igienei publice: alimentare cu ap, canalizare, salubruizare
c. necesitatea destinrii unor edificii procesului educaional: coli, activiti culturale etc.
d. punerea la dispoziia populaiei a spaiilor instituiilor i altor mijloace de petrecere a timpului liber.
MODERN este un termen foarte larg, folosit atunci cand vine vorba despre unele stiluri de arhitectura care au caracteristici
foarte asemanatoare, anume o forma simplificata si lipsa ornamentelor. Curentul modern a inceput in jurul anului
1900. Arhitectura moderna a fost propulsata de evolutia tehnologica si stiintifica, lucru adevarat, deoarece astfel au devenit
disponibile o serie de materiale de constructie noi (fier, otel, beton, sticla).
Totul a inceput in jurul anului 1900, cand un numar de arhitecti din intreaga lume au inceput sa dezvolte noi solutii
arhitectonice prin care sa integreze traditiile precedente cu noile posibilitati tehnologice. Constructiile realizate de Louis Sullivan
si Frank Lloyd Wright in Chicago, de Victor Horta in Brussels, Antoni Gaudi in Barcelona, Otto Wagner in Viena si Charles
Rennie Mackintosh in Glasgow pot fi vazute ca o lupta intre nou si vechi.
Proiectele realizate de Frank Lloyd Right influenteaza munca arhitectilor modernisti din Europa. Principala tem n creaia
lui Frank Lloyd Wright din perioada de dup primul rzboi mondial a fost casele de locuit. n concepia sa, casa de locuit trebuia
s corespund vieii, i nu s fie o cutie n care aceasta se ambaleaz. Wright propune principiul locuinei raionale i practice.
Destinaia construciei mai nti de toate, este de a sluji multilateral omului, i nu de a crea impresie.
FUNCIONALISM -Curent n arhitectura secolului al XX-lea, care are n vedere n primul rnd necesitatea corespondenei
dintre form i funcie, astfel nct aceasta din urm s fie determinant.
Dezvoltarea ideilor funcionalismului i ntruparea lor n construcii reprezint, dup ct se pare, fenomenul cel mai
stimulator din arhitectura contemporan. Dar, cu toate acestea, se dovedete c nu e chiar att de uor s defineti cu precizie
funcia n arhitectur i, prin urmare, nici noiunea de funcionalism. Funciaeste un lucru sau o mrime care depinde de mai
muli factori i, prin urmare, este supus schimbrilor.
Urbanismul si arhitectura sint fenomene sintetice ce cuprind practic toate sferele activitii umane. Un obiect de arhitectur
poate fi funcional dintr-un punct de vedere i nefuncional, dintr-altul
Construirea unei locuine bune, pentru oameni, cost foarte scump, comparativ cu satisfacerea altor necesiti umane. Dar,
ntruct arhitectura cuprinde toate sferele vieii umane, o arhitectur ntr-adevr funcional trebuie s fie funcional, nainte de
toate, din punct de vedere pur uman.
Sub influenta luptei clasei muncitoare pentru drepturile sale,burghezia avea nevoie de a hotari unele probleme ale
Urbanismului,deaceea la inceputul anilor 1920,in Europa,se construiau sate muncitoare si locuinte ieftine pentru cei din aceasta
clasa. Pentru constructia acestora se folosesc tehnici avansate in Urbanism: planimetrie functionala, orientare favorabila a
cladirilor, spatii verzi pentru odihna si terenuri de joc pentru copii, planificarea constructiilor sociale si intreprinderi pentru
servicii comunale.
CONSTRUCTIVISM -este o direcie n arhitectura anilor 1920, nceputul anilor 1930. Specificul dezvoltrii acestei direcii
n arhitectur care a fost promovat printre primele n lume, a fost formarea unui nou scop n arhitectur crearea unui spaiu nou,

mult mai larg pentru o societate nou, ceea ce a dus la realizarea cerinelor practice evitnd fantezia arhitectural. Diversitatea
ideilor se datoreaz numrului mare a concursurilor de proiecte pentru rezolvarea diferitor programe i probleme.Dup 1917 n
arhitectura Rusiei era pus problema crerii unei lumi noi, care va rupe orice relaie cu trecutul: Jos arta, triasc tehnologiile!
Problema de baz era construirea spaiului material ce nconjoar omul, folosirea tehnologiilor noi pentru crearea formelor simple
noi, logice, funcionale, unei construcii integere pe baza metodei funcionale. Constructivismul exprima noi sperane, noi
tendine ale consumatorului de arhitectur care era reprezentat de proletariat-masele populare mari. Puterea societii industriale
cere rezolvarea problemelor sociale majore.
Ignorarea principal a formelor trecutului a dus la cutarea unui limbaj architectural nou fr mpodobiri, a promovat cultul
construciilor inginereti-arhitecturale, exemplu, monumentul III Internaionalului (V. E. Tatlin).
Caracteristica general a avangardei ruse rezid n : forme dreptunghiulare i volume fr decor, acoperie plane, ferestre
mari cu vitralii ncadrate n ram dreptunghiular sau ptrat, conferirea construciilor din beton armat i utilajului inginerilor
unui aspect mult mai poetic,un rol mai activ n compoziie revine ncperilor de comunicaii (scri,galerii, ascensoare).
Proprietile construciilor-simplitatea volumelor i complicitatea lor n combinare pe baza compozitiilor asimetrice, ferestre
orizontale,structurarea orizontal a faadelor,dinamizmul compoziiei,lipsa decorului,suprafeele pereilor din beton.Cldirile de
tip nou rspundeau perfect proceselor noi social-tehnologice, apariiei i formelor noi a vieii societi
MilIutin a propus forma ideal a oraului socialist, n timp ce ali arhiteci i-au axat preocuprile pe condensatorii sociali" noile cldiri i instituii care ar fi ajutat la instaurarea noii societi.

Schema liniar de dezvoltare a oraului socialist, adic, n primul rnd un ora industrial, N. MilIutin.
Un rol important in Arhitectura contemporana au jucat si P. Behrens, el este autor al construciilor halelor industriale,
designer al produselor, autor al blazonului firmei, si astzi valabil, si creator de moda. Behrens atinge apogeul creaiei sale
realiznd la Berlin, in 1909, fabrica de turbine a firmei A.E.G., opera celebrata ca un veritabil prototip al arhitecturii industriale
moderne. El este intr-o oarecare msura, un eclectic de o extraordinara bravura, care dup experiaena de la Darmstadt pare a uita
leciile lui Olbrich, inspirandu-se pentru crematoriul de la Delstern, 1907, din renaterea florentina. Succesiv, intre 1909-1912,
deseneaz grandioase edificii funcionaliste printre care in afara fabricii de turbine, pot fi citate rezervoarele de la Frankfurt si
magazinele A.E.G. din Berlin. In afara de acestea mai trebuie citata acea opera capitala care este Hochster Farbwerke din
Frankrurt, din 1920-1926, uimitoare asimilare a climei expresioniste care dinamizeaz zidurile medievalizante... dominnd
peisajul urban
Ivan Leonidov nu mplinise vrsta de 30 de ani cnd a intrat n istoria mondial a arhitecturii i cu toate c practic nu are
nici un proiect realizat se consider un mare arhitect al sec. XX. Lucrrile lui cele mai bune au fost proiectate cu 70 de ani n
urm, dar sunt mai actuale ca niciodat. Asemenea ideilor lui Leonardo da Vinci, ideile lui Leonidov au prevzut viitorul i au
fost naintea timpului lor. A studiat arhitectura la Melnicov, apoi la Al.Vesnin, care au exercitat o influen mare asupra lui, l-au
adus n rndurile constructivitilor. n scurta sa activitate profesional, 1927-1930, a creat mai mult de 10 proiecte neobinuit de
inovatoare pentru acel timp, toate fiind publicate n revista sovremenaia arhitectura.

- Institutul Lenin proiectul de diplom al lui Leonidov, 1927, complex amplasat n afara oraului, pe malul rului
Moscova(n timp ce proiectele analogice erau proiectate n ora). Edificiul n totalitate este divizat pe pri, n loc de o cldire
unitar, Leonidov creeaz o compoziie spaial din volume separate, fiecare prezentnd o figur geometric simpl: de la prisma
vertical depozitul de cri, la volume joase, cu un singur nivel ce strpung masa verde a parcului, pe malul rului auditoriile,
n forma unei sfere mari de sticl, ridicat de la pmnt pe un suport uor, ajurat de trunchi de con. Elementul care ncheie
compoziia linia inei care pornete de la turn spre centrul oraului. Complexul de figuri la prima vedere separate formeaz un
ansamblu unitar, care organizeaz spaiul n jurul su, i n acelai timp parc se dizolv n el. Pentru a accentua geometria
construciilor, masa uoar a lor, autorul include n compoziie
Inca un architect care a avut o influenta majora in Arhitectura contemporana a fost A. Perret.
In 1903, arhitectul Auguste Perret a folosit betonul armat pentru construirea primului bloc de locuinte din elemente
prefabricate. Industria blocurilor de beton a inflorit in Europa abia dupa terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Deficitul
urias de locuinte inregistrat dupa razboi - in Germania 20% din fondul locativ era distrus si 25% avariat - a impus gasirea unor
solutii pentru rezolvarea urgenta a crizei locative. Atunci a incoltit ideea utilizarii pe scara larga a elementelor prefabricate din
beton armat. Acestea erau produse in fabrici specializate, iar apoi asamblate pe santier. In 10-15 ani dupa razboi, criza locativa
din Europa a fost rezolvata.

2.Rolul factorului strategic in metodele de amplasare ale orasului:la cotiturile riurilor,

pe insule, in munti ,in stepe.
In perioada feudala ocupatia principala a locuitorilor oraselor Europei centrale si de vest, si a Rusiei era mestesugaritul,
preluctrarea metalelor , confectionare diferitor obiecte care in cea mai mare parte erau predestinate comertului . Astfel in orase sau format tirguri si piete unde se comercializau marfurile si produsele autohtone dar si cele aduse din alte parti ale Europei
centrale si de vest.Tirgurile ocupau o mare parte din oras, sau se amplasau in afara orasului, linga malul riului unde se debarcau
corabiile cu marfa straina. Iata de ce orasele medievale erau amplasate preponderent in apropierea cailor comerciale, dar mai ales
linga riuri unde se imbarcau sau se debarcau corabiile ce transportau marfurile. De apropierea de aceste puncte strategice
depindea soarta orasului, potentialul sau de dezvoltare.Dupa acest principiu erau aplasate majoritatea Cnezatelor Rusiei dar si
orase din Europa de vest.Insa daca riul aveau o forma ondulata atunci forma orasului repeta cotitura riului si orasul capata o
structura radiala a strazilor.Se dadea preferinta peninsulelor si insulelor unde se depozita marfa si diferite produse. Orase cu
caracter de insula erau Parisul in perioada timpurie cind se afla doar pe insula Site, inconjurat de riul Sena, or. Kioln pe riul
Spree,or. Stokholm ce se afla pe insula Staden, dar si Venetia.Orase ce erau amplasate la cotitura riului si aveau caracter de
peninsula erau:Verona, Bern.Daca locul unde caravanele ajungeau la malul riului era aproape de revarsarea in mare atunci orasul
era amplasat la 10-20 km de malul marii unde valurile nu erau atit de mari, dar si cu scopul de a nu fi atacate de pe mare de
hoti.Cu scop de aparare se alegeau locuri mlastinoase, greu accesibile .Conditiile si posibilitatile de aparare impotriva atacurilor
cotropitoare erau unul din factorii decisivi in alegera locului constituirii orasului. In perioada medievala la baza oraselor se afla
un castel, o cetate care era si resedinta regelui, sau o manastire cu garnizoanele ostasilor pe linga ea, era bine fortificata si
aparata. Cetatea era amplasat in locurile vulnerabile ale orasului, din directia de unde putea fi atacat (ex. Luvru, Bastilia).Acest
castel adapostea deseori populatia orasului in perioade de razboii. Fortareata era amplasat strategic pe locuri inalte, pe stinci in
fata caruia se deschideau coline, sau in munti cu acces de pe creste inguste unde in fata atacantilor se putea ridica un zid de
aparare,sau pe insule in mijlocul riului. Exemple cetatea din Salzburg, castele din Meisen ,Praga, Budapesta. Orasul se forma in
jurul cetatii sub forma de cercuri intersectate de drumuri ce porneau de la cetate, astfel o mare parte din orasele ce dateaza din
perioda medievala au o structura planimetrica radiala, sau radial- inelara.

Orasele ce se aflau sub protectia unei cetati se construiau pe coline si stepe la o anumita distanta de acesta. Aceasta
distanta servea drept esplanada unde trupele cotropitoare puteau fi contra-atacate pentru a apara cetatea, dar si aceasta strategie
impiedica raspindirea focului asupra castelului atunci cund orasul era cuprins de flacari. Metodele de alegere a locurilor de
amplasare a oraselor nu a fost nicicind intimplatoare,ceea ce a favorizat dezvoltarea si inflorirea lor.

Imagine:Piata Del Campo.Siena

1-palatul Publico;
2-Casino de Nobili;
3-loggia Papei;
4-biserica San-Martino;
5-universitate.

3 .Schema oraului Paris sec.XIX dup E.Enar