Samoil Ion

Contract social
Omul s-a nascut liber, dar pretutindeni este in lanturi
Teoria contractului social a cunoscut o larg rspndire ncepnd cu secolele
XVII-XVIII prin intermediul operelor lui Hobbes, Locke i Rousseau. Condiia intrrii
n contractulbazat pe nelegerile voluntare i reciproce ntre cet eni ra ionali este ca
acetia s fie capi de familie. Prile contractuale sunt socotite ra ionale i egale, dar n
toate cazurile, contractani sunt socotii numai brba ii. Existau excluderi de gen, de ras,
de clas. Doar brbaii nstrii de ras alb erau considera i membri deplini ai societ ii
civile i aveau putere contractual.
O prim critic feminist la adresa teoriei contractualiste androcentrice l reprezint
lucrarea lui M. Wollstonecraft, A Vindication of The Rights of Women. Carole Pateman va
fi teoreticiana care formuleaz cea mai semnificativ critic la adresa construc iilor clasice
ale contractualismului, cu insisten asupra excluderii femeilor ca pr i ale contractului.
Actual, contractualismul s-a revigorat sub influen a lucrrii lui J. Rawls, A Theory of
Justice, dar o dat cu aceast revenire, criticle feministe vizeaz problema drept ii de gen
n viaa privat (Susan Moller Okin, Justice, Gender and the Family).
Iata cateva dintre ideile regasite in aceasta opera:
Familia este cea mai veche dintre societati si este singura societate
naturala. De indata ce copiii cresc si devin independenti, legea naturala
dispare, iar continuirea convietuirii, daca exista, se va face voluntar si nu
natural.
Despre dreptul celui mai tare cel mai tare nu-i niciodata destul de
puternic ca sa poata fi intodeauna stapan. Forta, ne spune el, nu da nastere
niciunui drept, astfel ca nimeni nu este obligat sa se supuna decat puterilor
legitime.
Dreptul la sclavaj este nul- Niciun om nu are o autoritate naturala
asupra semenului sau. A renunta la libertate, spune Rousseau, este echivalent
cu a renuntat la calitatea de om.
Despre contractul social.

Samoil Ion

Drept urmare, solutia propusa de autor poarta numele unui contract

social pe care el il defineste astfel: A gasi o forma de asociatie care sa apere
si sa protejeze cu toata forta comuna persoana si bunurile fiecarui asociat si in
cadrul careia fiecare dintre ei, unindu-se cu totii, sa nu asculte totusi decat de
el insusi si sa ramana tot atat de liber
Despre vointa generala.
Rousseau ne expune si conceptia sa despre vointa generala, un termen
des intalnit in cadrul acestui manifest, si spune ca nu este neaparat obligatoriu
ca aceasta sa fie unanima, insa este esential ca toate voturile sa fie numarate.
Vointa generala reprezinta suma vointelor particulare.
Despre suveranitate.
Conform ideilor lui Rousseau, suveranitatea este INALIENABILA si
INDIVIZIBILA. El vorbeste despre necesitatea legilor. Cand intregul popor
hotaraste cu privire la intregul popormateria asupra careia se hotaraste este
generala, intocmai ca si vointa .
Despre separarea puterilor in stat.
Principiul cel mai important poate din cadrul acestei opere il reprezinta
separatia puterilor in stat, Rousseau pune accentul pe importanta faptului ca
acela care redacteaza legi nu trebuia sa aiba puteri legislative. Conceptul de
libertate legat indeaproape de cel de vointa generala poate fi mentinut doar in
absenta unei persoane suficient de puternice incat sa isi impuna vointa
particulara.

Samoil Ion