CONCLUZII

Din rezultatele obtinute de-a lungul desfurrii experimentului pe care s-a bazat lucrarea, am tras
urmtoarele concluzii:
1. Diagnosticul precis i precocitatea tratamentului au dat rezultate favorabile.
2. Participarea constant (i de dou ori pe zi) a pacienilor la programul de kinetoterapie i crearea unui
climat de siguran i incredere au favorizat recuperarea precoce.
3. Practicnd lucrul n echipa (medic reumatolog, kinetoterapeut, asistent fizioterapeutic, maseur) s-a
reuit nvingerea obstacolele care au aparut att fizice ct i psihice i integrarea bolnavului n activitatea
socio-profesional.
4. Prin individualizarea strict a programului de kinetoterapie n concordan cu starea biologic i
psihic a pacientului (tratament medicamentos, fizical, kinetic) am obinut scurtarea duratei
tratamentului.
5. Activitatea a fost ghidat ntotdeauna dup rspunsul pacientului la tehnica aplicat.
6. Prin instruirea pacienilor pentru continuarea programului la domiciliu am realizat continuarea
tratamentului, ducnd la o vindecare mai rapida.
7. Pentru o restabilire ct mai aproape de normal kinetoterapia este indispensabil prin tehnicile i
metodele care au o valoare deosebit pentru eficientizarea rezultatelor.
8. Prin aplicarea tratamentului adecvat, reintegrarea n activitaile socio cotidiene s-a facut mai rapid.
n aplicarea exerciiilor, att n programele de kinetoterapie practicate n instituii (spitale, policlinici) ct
i la domiciliu,trebuie respectate regulile metodice in privinta individualizrii efortului, dar i cele de
formare a deprinderilor motrice corecte (de la uor la greu, de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la
complex)