Lucru Individual Tema: Efectele si costurile inflatiei
A efectuat: Garea Grigore
Conducator stiintific: Teleuca Lina
Cuprins: 1. Introducere , definitia inflatiei. 2. Semnificatia inflatiei . 3. Modul de raspindire in lume. 4. Concluzie.
1 . Inflatia este cel mai important dintre fenomenele si procesele cu
care se confrunta in zilele noastre economiile tarilor datorita complexitatii sale, modului rapid si amplu de a actiona, consecintelor profunde pe care le are, caracterului contagios si dificultatilor de combatere. Inflatia este considerata din punct de vedere stiintific un dezechilibru economic fundamental care poate fi generat de cauze foarte diferite economice, dar si politice, sociale sau naturale ce pot actiona predominand cand una cand alta, mai multe sau chiar toate deodata. Se impune atentiei prin doua fenomene majore care se manifesta concomitent si in interactiune. Acestea survin cand in economie, indiferent din ce cauze, in raport cu un moment sau o perioada din trecut: a) se mareste diferenta dintre volumul masei monetare si cantitatea bunurilor supuse vanzarii astfel incat preturile cresc simtitor, iar b) valoarea banilor se dimineaza. Efectul poate fi rezultatul unor imprejurari variate: - creste masa monetara, iar cea de bunuri este constanta; - scade cantitatea de bunuri, iar masa monetara ramane constanta; - cresc cei doi termeni ai comparatiei dar banii mai mult; - scade volumul marfurilor, iar cel al masei monetare creste; scad cei doi termeni ai comparatiei dar banii mai putin. Caracteristicile eseniale ale inflaiei sunt: este un proces de depreciere a banilor att pe plan national, ct i n raport cu alte monede; este un proces de cretere durabil i generalizat a preurilor i tarifelor; este expresia unui dezechilibru monetar i material, manifestat att pe piaa monetar ct i pe piaa bunurilor economice;
este influenat de numeroase aspecte psihologice (de ex. de
teama instabilitii economice i folosind mecanismul creditului, populaia aduce n "prezent" o cerere viitoare de consum). Amploarea sau intensitatea inflatiei este atent urmarita intrucat are efecte deosebite. In ceea ce priveste intensitatea distingem: -inflatie moderata cresterea anuala a preturilor de 6 7 %; - inflatie rapida cresterea anuala a preturilor de 8 10%; - inflatie galopanta cresterea anuala a preturilor de peste 10%. In stiinta economica interactiunea dintre inflatie si imersul economiei este sintetizata prin conceptele: - crestere economica neinflationista caracterizata prin inflatie taratoare moderata si crestere economica superioara indicelui inflatiei; - crestere economica inflationista in care inflatia depaseste indicele de crestere a productiei; - stagflatie in care exista inflatie rapida iar productia evolueaza lent in scadere; - slumpflatie cand productia este in scadere in timp ce inflatia devine galopanta. Cand se vorbeste de o tara in limbajul presei, se recurge la expresia inflatie nationala, cand este vorba de tarile dintr-o anumita zona a planetei inflatie zonala, iar pentru economia mondiala (a tuturor tarilor) inflatie globala. Inflatia este un fenomen complex generat de cauze multiple care interactioneaza intre ele. Dintre aceste cauze mentionam: - cresterea excesiva a creditului, acoperirea deficitelor mari si foarte mari ale bugetului de stat si ale balantelor de plati (externe) care sporesc masa monetara. In mainile agentilor economici surplusul de masa monetara le permite sa sporeasca simtitor cererea lor, iar in raport cu oferta existenta aceasta va determina cresterea evidenta a preturilor si deci inflatie prin cerere; - cresterea costurilor si salariilor fara acoperire in cresterea productivitatii muncii ceea ce ar insemna si cresterea cantitatii de bunuri produse (si deci a ofertei) atrage cresterea preturilor si deci inflatie prin costuri; - scaderea productiei de bunuri sau ramanaerea acesteia in urma fata de evolutia masei monetare genereaza inflatie prin oferta;
- daca volumul importurilor este important si pretul bunurilor
respective este ridicat si mai amre decat in trecut, in tara importatoare acestea atrag cresterea preturilor si deci inflatie de import sau importata. Eforturile care trebuie facute de populatie, firme si administratii pentru a suporta si contracara efectele negative ale inflatiei reprezinta costul sau costurile inflatiei. Cele mai ample si profunde dintre consecintele inflatiei sunt: - cresterea preturilor care afecteaza diferit pe toti agentii economici intrucat se porpaga neuniforme in timp si spatiu, iar situatia economica a fiecaruia este diferita. Cei mai afectati sunt cei cu venituri mici si fixe pentru ca nu pot compensa cu nimic pierderile suferite; - scaderea puterii de cumparare a economiilor realizate si imposibilitatea de a le reconstitui la nivelul noilor preturi; - accenturarea diferentierii economice si sociale a agentilor economici prin efecte negative asupra unora (asa cum precizam mai inainte) si pozitive asupra altora prin avantaje substantiale de genul venituri mai mari din cresterea preturilor si dobanzilor, specualtii valutare, exporturi si importuri, vicierea corelatiilor dintre 83 preturile diferitelor marfuri, realizarea afacerilor prin intermediul paradisurilor fiscale etc. Pentru a contracara efectele negative ale inflatiei s-au dezvoltat in timp politici antiinflationiste si de protectie ale caror prevederi se pot imparti in doua mari categorii: a) masuri de aparare sau protectie a agentilor economici precum indexarea cresterea veniturilor unor categorii de persoane (in special a celor cu venituri mici si fixe) pentru a acoperi total sau partial cresterea preturilor, cresterea dobanzilor pentru economiile realizate; acordarea de compensatii, subventionarea preturilor pentru anumite categorii de bunuri etc. Ingeneral asemenea masuri sunt considerate pasive; b) masuri active care privesc refacerea echilibrului economic deteriorat prin inflatie actionand asupra masei monetare pentru a frana cresterea sa si a o aduce la nivelul solicitat de mersul normal al economiei cat si asupra volumului de bunuri si servicii pentru a-l ridica mai aproape de nivelul masei monetare existente si a reface raportul cerere-oferta. Asemenea masuri sunt: cresterea dobanzilor la credite; inghetarea salariilor si a unor preturi; echilibrarea bugetului de stat si balantei de plati externe; dezvoltarea activitatilor productive
pentru cresterea ofertei agregate; adaptarea structurii ofertei agregate
la cea a cererii agregate; acordarea de facilitati la export si import etc. De regula, masurile antiinflationiste se promoveaza la pachet pentru a fi mai eficiente. 2. n ansamblu, excesul de cerere pe pia poate avea urmtoarele cauze , mai importante: emisiunea excesiv de moned n circulaie, care genereaz o inflaie prin moned; expansiunea creditului bancar, care conduce la o inflaie prin credit; scderea nclinaiei spre economisire, care determin o inflaie prin dezeconomisire. Inflaia prin moned este determinat de introducerea i meninerea n circulaie a unei mase monetare excedentare, n raport cu volumul de mrfuri de pe pia, peste nevoile circulaiei bneti. Acest lucru se ntmpl, n general, atunci cnd apar deficite bugetare mari, iar finanarea acestora se face prin mprumuturi de la banca central, care va emite o cantitate corespunztoare de moned. Fenomenul inflaionist provine din faptul c statul nu se mprumut pentru a produce bunuri i servicii suplimentare, ci spre a consuma, activnd o cerere fr corespondent n planul ofertei. De asemenea, atunci cnd apare un excedent masiv al exporturilor fa de importuri, rezervele valutare ale rii cresc, iar acestea formeaz acoperirea unor noi emisiuni de bani, care nu gsesc un corespondent echivalent pe pia n mrfuri i servicii. La o suplimentare a masei monetare n circulaie poate concura, totodat, i scderea vitezei de rotaie a banilor, n condiiile meninerii constante a volumului fizic i valoric al tranzaciilor. Inflaia prin credit apare ca urmare a dezvoltrii exagerate a creditului bancar, care poate conduce la o supradimensionare a volumului banilor de cont cu efecte inflaioniste similare celor
produse de banii numerar. Aceast form de inflaie apare atunci
cnd expansiunea creditelor are ca destinaie masive investiii n economie, investiii care nerealizate i nepuse n funciune la timp conduc la o activare suplimentar a cererii de consum (ntruct exist o mas monetar suplimentar n circulaie). Acestei cereri de consum i corespunde o ofert care ntrzie s apar, rezultatul fiind creterea preurilor la majoritatea bunurilor de consum. De asemenea, creterea substanial a creditelor n scopuri de consum conduce la acelai rezultat. Inflaia prin credit i inflaia prin moned pot fi considerate ca fiind una i aceeai form de inflaie (inflaie monetar), avnd ca element comun creterea, n mod direct sau indirect, a veniturilor nominale ale populaiei i agenilor economici, venituri care stau la baza potenialului excedent al cererii. Inflaia prin dezeconomisire i are originile n scderea nclinaiei spre economii din partea populaiei, ca urmare a unor previziuni pesimiste n ceea ce privete conservarea puterii de cumprare a economiilor existente i viitoare, dar i a unor factori de natur subiectiv i psihologic, pentru o anumit perioad. Rezultatul acestui comportament este creterea ponderii consumului n totalul veniturilor disponibile ale populaiei, consum care tinde s depeasc oferta de bunuri (n special de folosin ndelungat) i care va genera o cretere de preuri n ramurile productoare. Inflaia prin costuri Inflaia prin costuri apare n situaia n care, pe ansamblul economiei, costurile de producie cresc ntr-un ritm accentuat, independent de cererea agregat. 3. Numai atunci cnd dinamica salariilor este cel mult egal cu dinamica productivitii muncii, revendicrile i creterile salariale nu conduc la preuri inflaioniste. creterea excesiv a profiturilor . Fenomenul apare, de regul, n situaia firmelor mari, de monopol sau oligopol, care impun preuri mari la produsele vndute, preuri care pot constitui costuri de achiziie pentru ali ageni economici.
creterea preurilor la materii prime i materiale . Acest
fenomen se refer, de regul, la materiile prime, materialele, combustibilii, energia etc., care provin din importuri i ale cror preuri se repercuteaz asupra costurilor de producie ale produselor finite indigene (inflaie importat). Efectul inflaionist se amplific pe fondul devalorizrii monedei naionale, care nseamn scumpirea importurilor i ieftinirea exporturilor. politica amortizrii accelerate . Practicarea unor amortismente descresctoare pe durata normal de funcionare a mijloacelor fixe, pentru prevenirea unei uzuri morale premature, conduce la nregistrarea unor costuri mai mari la nceputul perioadei de utilizare a mijloacelor fixe. presiunea fiscal ridicat . Dac impozitele directe reduc veniturile nominale disponibile i, n consecin, presiunea cererii inflaioniste, nu aceeai este situaia n cazul impozitelor indirecte, care se regsesc n preurile de vnzare ale produselor i orice cretere a lor afecteaz n mod direct nivelul acestora.
4. n final, trebuie precizat c inflaia rmne un fenomen deosebit
de complex i, nc, insuficient cunoscut, fapt reflectat att de teoria, ct i practica economic mondial. n acest context, nu exist o soluie unic i magic de combatere a acestui fenomen pretutindeni. Soluiile pot fi diferite, n funcie de realitile i tradiiile fiecrei ri.