Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea de Stat din Republica Moldova

Facultatea Stiinte Politice si Administrative

Lucru Individual
Tema: Efectele si costurile inflatiei

A efectuat: Garea Grigore


Conducator stiintific: Teleuca Lina

Cuprins:
1. Introducere , definitia inflatiei.
2. Semnificatia inflatiei .
3. Modul de raspindire in lume.
4. Concluzie.

1 . Inflatia este cel mai important dintre fenomenele si procesele cu


care se confrunta in zilele noastre economiile tarilor datorita
complexitatii sale, modului rapid si amplu de a actiona, consecintelor
profunde pe care le are, caracterului contagios si dificultatilor de
combatere. Inflatia este considerata din punct de vedere stiintific un
dezechilibru economic fundamental care poate fi generat de cauze
foarte diferite economice, dar si politice, sociale sau naturale ce pot
actiona predominand cand una cand alta, mai multe sau chiar toate
deodata. Se impune atentiei prin doua fenomene majore care se
manifesta concomitent si in interactiune. Acestea survin cand in
economie, indiferent din ce cauze, in raport cu un moment sau o
perioada din trecut: a) se mareste diferenta dintre volumul masei
monetare si cantitatea bunurilor supuse vanzarii astfel incat preturile
cresc simtitor, iar b) valoarea banilor se dimineaza. Efectul poate fi
rezultatul unor imprejurari variate: - creste masa monetara, iar cea de
bunuri este constanta; - scade cantitatea de bunuri, iar masa monetara
ramane constanta; - cresc cei doi termeni ai comparatiei dar banii mai
mult; - scade volumul marfurilor, iar cel al masei monetare creste; scad cei doi termeni ai comparatiei dar banii mai putin.
Caracteristicile eseniale ale inflaiei sunt:
este un proces de depreciere a banilor att pe plan national, ct i
n raport cu alte monede;
este un proces de cretere durabil i generalizat a preurilor i
tarifelor;
este expresia unui dezechilibru monetar i material, manifestat
att pe piaa monetar ct i pe piaa bunurilor economice;

este influenat de numeroase aspecte psihologice (de ex. de


teama instabilitii economice i folosind mecanismul creditului,
populaia aduce n "prezent" o cerere viitoare de consum).
Amploarea sau intensitatea inflatiei este atent urmarita intrucat are
efecte deosebite. In ceea ce priveste intensitatea distingem:
-inflatie moderata cresterea anuala a preturilor de 6 7 %;
- inflatie rapida cresterea anuala a preturilor de 8 10%;
- inflatie galopanta cresterea anuala a preturilor de peste 10%.
In stiinta economica interactiunea dintre inflatie si imersul economiei
este sintetizata prin conceptele:
- crestere economica neinflationista caracterizata prin inflatie
taratoare moderata si crestere economica superioara indicelui
inflatiei;
- crestere economica inflationista in care inflatia depaseste indicele de
crestere a productiei;
- stagflatie in care exista inflatie rapida iar productia evolueaza lent
in scadere;
- slumpflatie cand productia este in scadere in timp ce inflatia devine
galopanta. Cand se vorbeste de o tara in limbajul presei, se recurge la
expresia inflatie nationala, cand este vorba de tarile dintr-o anumita
zona a planetei inflatie zonala, iar pentru economia mondiala (a
tuturor tarilor) inflatie globala. Inflatia este un fenomen complex
generat de cauze multiple care interactioneaza intre ele. Dintre aceste
cauze mentionam:
- cresterea excesiva a creditului, acoperirea deficitelor mari si foarte
mari ale bugetului de stat si ale balantelor de plati (externe) care
sporesc masa monetara. In mainile agentilor economici surplusul de
masa monetara le permite sa sporeasca simtitor cererea lor, iar in
raport cu oferta existenta aceasta va determina cresterea evidenta a
preturilor si deci inflatie prin cerere;
- cresterea costurilor si salariilor fara acoperire in cresterea
productivitatii muncii ceea ce ar insemna si cresterea cantitatii de
bunuri produse (si deci a ofertei) atrage cresterea preturilor si deci
inflatie prin costuri;
- scaderea productiei de bunuri sau ramanaerea acesteia in urma fata
de evolutia masei monetare genereaza inflatie prin oferta;

- daca volumul importurilor este important si pretul bunurilor


respective este ridicat si mai amre decat in trecut, in tara importatoare
acestea atrag cresterea preturilor si deci inflatie de import sau
importata. Eforturile care trebuie facute de populatie, firme si
administratii pentru a suporta si contracara efectele negative ale
inflatiei reprezinta costul sau costurile inflatiei. Cele mai ample si
profunde dintre consecintele inflatiei sunt: - cresterea preturilor care
afecteaza diferit pe toti agentii economici intrucat se porpaga
neuniforme in timp si spatiu, iar situatia economica a fiecaruia este
diferita. Cei mai afectati sunt cei cu venituri mici si fixe pentru ca nu
pot compensa cu nimic pierderile suferite;
- scaderea puterii de cumparare a economiilor realizate si
imposibilitatea de a le reconstitui la nivelul noilor preturi;
- accenturarea diferentierii economice si sociale a agentilor economici
prin efecte negative asupra unora (asa cum precizam mai inainte) si
pozitive asupra altora prin avantaje substantiale de genul venituri mai
mari din cresterea preturilor si dobanzilor, specualtii valutare,
exporturi si importuri, vicierea corelatiilor dintre 83 preturile
diferitelor marfuri, realizarea afacerilor prin intermediul paradisurilor
fiscale etc. Pentru a contracara efectele negative ale inflatiei s-au
dezvoltat in timp politici antiinflationiste si de protectie ale caror
prevederi se pot imparti in doua mari categorii:
a) masuri de aparare sau protectie a agentilor economici precum
indexarea cresterea veniturilor unor categorii de persoane (in special
a celor cu venituri mici si fixe) pentru a acoperi total sau partial
cresterea preturilor, cresterea dobanzilor pentru economiile realizate;
acordarea de compensatii, subventionarea preturilor pentru anumite
categorii de bunuri etc. Ingeneral asemenea masuri sunt considerate
pasive;
b) masuri active care privesc refacerea echilibrului economic
deteriorat prin inflatie actionand asupra masei monetare pentru a frana
cresterea sa si a o aduce la nivelul solicitat de mersul normal al
economiei cat si asupra volumului de bunuri si servicii pentru a-l
ridica mai aproape de nivelul masei monetare existente si a reface
raportul cerere-oferta. Asemenea masuri sunt: cresterea dobanzilor la
credite; inghetarea salariilor si a unor preturi; echilibrarea bugetului
de stat si balantei de plati externe; dezvoltarea activitatilor productive

pentru cresterea ofertei agregate; adaptarea structurii ofertei agregate


la cea a cererii agregate; acordarea de facilitati la export si import etc.
De regula, masurile antiinflationiste se promoveaza la pachet pentru
a fi mai eficiente.
2. n ansamblu, excesul de cerere pe pia poate avea
urmtoarele cauze , mai importante:
emisiunea excesiv de moned n circulaie, care genereaz
o inflaie prin moned;
expansiunea creditului bancar, care conduce la o inflaie prin
credit;
scderea nclinaiei spre economisire, care determin o inflaie
prin dezeconomisire.
Inflaia prin moned este determinat de introducerea i
meninerea n circulaie a unei mase monetare excedentare, n
raport cu volumul de mrfuri de pe pia, peste nevoile
circulaiei bneti. Acest lucru se ntmpl, n general, atunci
cnd apar deficite bugetare mari, iar finanarea acestora se face
prin mprumuturi de la banca central, care va emite o cantitate
corespunztoare de moned. Fenomenul inflaionist provine din
faptul c statul nu se mprumut pentru a produce bunuri i
servicii suplimentare, ci spre a consuma, activnd o cerere fr
corespondent n planul ofertei. De asemenea, atunci cnd apare
un excedent masiv al exporturilor fa de importuri, rezervele
valutare ale rii cresc, iar acestea formeaz acoperirea unor noi
emisiuni de bani, care nu gsesc un corespondent echivalent pe
pia n mrfuri i servicii. La o suplimentare a masei monetare
n circulaie poate concura, totodat, i scderea vitezei de rotaie
a banilor, n condiiile meninerii constante a volumului fizic i
valoric al tranzaciilor.
Inflaia prin credit apare ca urmare a dezvoltrii exagerate a
creditului bancar, care poate conduce la o supradimensionare a
volumului banilor de cont cu efecte inflaioniste similare celor

produse de banii numerar. Aceast form de inflaie apare atunci


cnd expansiunea creditelor are ca destinaie masive investiii n
economie, investiii care nerealizate i nepuse n funciune la
timp conduc la o activare suplimentar a cererii de consum
(ntruct exist o mas monetar suplimentar n circulaie).
Acestei cereri de consum i corespunde o ofert care ntrzie s
apar, rezultatul fiind creterea preurilor la majoritatea bunurilor
de consum. De asemenea, creterea substanial a creditelor n
scopuri de consum conduce la acelai rezultat. Inflaia prin
credit i inflaia prin moned pot fi considerate ca fiind una i
aceeai form de inflaie (inflaie monetar), avnd ca element
comun creterea, n mod direct sau indirect, a veniturilor
nominale ale populaiei i agenilor economici, venituri care stau
la baza potenialului excedent al cererii.
Inflaia prin dezeconomisire i are originile n scderea
nclinaiei spre economii din partea populaiei, ca urmare a unor
previziuni pesimiste n ceea ce privete conservarea puterii de
cumprare a economiilor existente i viitoare, dar i a unor
factori de natur subiectiv i psihologic, pentru o anumit
perioad. Rezultatul acestui comportament este creterea
ponderii consumului n totalul veniturilor disponibile ale
populaiei, consum care tinde s depeasc oferta de bunuri (n
special de folosin ndelungat) i care va genera o cretere de
preuri n ramurile productoare.
Inflaia prin costuri Inflaia prin costuri apare n situaia n care,
pe ansamblul economiei, costurile de producie cresc ntr-un ritm
accentuat, independent de cererea agregat.
3. Numai atunci cnd dinamica salariilor este cel mult egal cu
dinamica productivitii muncii, revendicrile i creterile salariale nu
conduc la preuri inflaioniste.
creterea excesiv a profiturilor . Fenomenul apare, de regul,
n situaia firmelor mari, de monopol sau oligopol, care impun
preuri mari la produsele vndute, preuri care pot constitui
costuri de achiziie pentru ali ageni economici.

creterea preurilor la materii prime i materiale . Acest


fenomen se refer, de regul, la materiile prime, materialele,
combustibilii, energia etc., care provin din importuri i ale cror
preuri se repercuteaz asupra costurilor de producie ale
produselor finite indigene (inflaie importat). Efectul
inflaionist se amplific pe fondul devalorizrii monedei
naionale, care nseamn scumpirea importurilor i ieftinirea
exporturilor.
politica amortizrii accelerate . Practicarea unor amortismente
descresctoare pe durata normal de funcionare a mijloacelor
fixe, pentru prevenirea unei uzuri morale premature, conduce la
nregistrarea unor costuri mai mari la nceputul perioadei de
utilizare a mijloacelor fixe.
presiunea fiscal ridicat . Dac impozitele directe reduc
veniturile nominale disponibile i, n consecin, presiunea
cererii inflaioniste, nu aceeai este situaia n cazul impozitelor
indirecte, care se regsesc n preurile de vnzare ale produselor
i orice cretere a lor afecteaz n mod direct nivelul acestora.

4. n final, trebuie precizat c inflaia rmne un fenomen deosebit


de complex i, nc, insuficient cunoscut, fapt reflectat att de teoria,
ct i practica economic mondial. n acest context, nu exist o
soluie unic i magic de combatere a acestui fenomen pretutindeni.
Soluiile pot fi diferite, n funcie de realitile i tradiiile fiecrei ri.

Bibliografie:

- Paul Tnase GHI Econimie Micro si Macro


- http://conspecte.com/
- http://cosmineconomic.blogspot.md

S-ar putea să vă placă și