Sunteți pe pagina 1din 3

Algele si importanta lor

Algele constituie un grup diversificat din Regnul Protista, dar i unele


organisme din Regnul Monera.
Ca i plantele, algele sunt capabile de a realiza procesul de
fotosintez cu ajutorul pigmentului care este frecvent clorofila sau
ficocianina. Astfel din ap, sruri minerale, CO2 folosind ca surs de
energie lumina solar i n prezena pigmentului verde clorofil,
sintetizeaz substane organice. Majoritatea algelor sunt organisme
acvatice, dar se ntlnesc i pe uscat: pe sol i pietre, pe copaci etc. Corpul
algelor (talul) poate fi unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor
este protejat de un perete din celuloz i pectin. n citoplasm se afl
unul sau cteva nuclee, mitocondrii, reticul endoplasmatic, vacuole,
dictiozomi, cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea form de cup,
panglic, stea, spiral, numrul oscilnd de la unul pn la cteva sute.
Corpul algelor pluricelulare nu este difereniat n esuturi i organe. n
funcie de dispoziia celulelor, el poate fi filamentos sau lamelar.
Cu numele de alge sunt denumite att organisme procariote (fr
nucleu individualizat), ct i organisme eucariote (cu nucleu
individualizat). Din categoria procariotelor fac parte algele albastre - verzi.
Dintre eucariote fac parte celelalte alge (verzi, brune, roii, diatomee).

Algele albastre-verzi
Algele albastre-verzi sunt organisme procariote, singurele alge
aparinnd Regnului Monera, ncrengtura cyanophyta. Toate formele sunt
autotrofe. Culoarea o datoreaza pigmentului albastru ficocianina, care,
mpreuna cu clorofila, dau algei culoarea albastr-verzuie. Pigmenii sunt
mprtiai haotic n citoplasm. Citoplasma mai conine granule
amidonoase de rezerv. Aceste alge se pot aranja sub form de lanuri,
colonii sau filamente. Fiecare celul din aceste forme multicelulare este
identic cu cealalt. Astfel, reproducerea este asexuat. De cele mai multe
ori, aceasta const n formarea celulelor n cadrul filamentelor n urma
procesului de diviziune celular.

Algele verzi
Algele verzi desemneaz un grup de alge a cror pigmeni
fotosintetici principali sunt clorofila, a i b, i pigmeni xantofili i
carotenici. Unele alge verzi, Streptophyta, sunt originea plantelor terestre;
aceast ipotez este confirmat de prezena clorofilei i similaritii a

diferitelor pri ale plantei i algei, i de studiile filogenetice.[3] Algele


verzi nu formeaz un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferii
taxoni ce sunt nrudii filogenetic. Acestea prezint caractere generale:
triesc n ape dulci sau salmastre, pe soluri sau n locuri umede, au tal i
se hrnesc autotrof.

Algele roii
Algele roii (Rhodophyta) grupeaz aproximativ 6000 specii i a
cror caracteristic comun este prezena pigmentului rou numit
ficoeritrin. Marea majoritate a algelor roii sunt eucariote multicelulare.
i depoziteaz nutrienii sub form de amidon floridean (sub form de
vezicule n cadrul citoplasmei celulare), iar peretele celular este alctuit
din pectin i celuloz. Conin ficobiliprotein: ficoeritrin, ficocianin i
aloficocianin, ce se gsesc n corpusculi, numii ficobelizomi, iar clorofila
este de tip a.
Importanta algelor rosii:
In alimentatia omulul, in vremurile antice, algele reprezentau
principala sursa de hrana.Deoarece algele rezista la temperaturi extreme
(-70C, +80C), ele pot fi preparate in forma uscata, sarate sau proaspete.
Cel mai important dintre toate produsele din alge comestibile
consumate in Japonia este nori(leiver) preparat aproape exclusiv din alge
rosii porphyra. Alga este comercializata sub forma de frunze mici, de
dimensiuni uniforme,uscate si presate. Datorita ritmului de crestere a
populatiei apare principala problema a existentei, asigurarea hranei adica
a necesarului de proteine in alimentatia oamenilor si animalelor. In acest
scop s-au gasit o serie de surse si solutii care pot indeplini aceasta prima
conditie in arta supravietuirii: conservarea proteinei in produse, utilizarea
microorganismelor pentru sinteza proteinelor, progresul genetic la plante.
Principala sursa de proteine, polizaharide, saruri minerale si vitamine
necesarealimentatiei sunt regasite in continutul algelor.

Porphyra
Porphyra yezoensis, cunoscuta si sub denumirea de nori, se
intalneste pe coastele Marii Nordului, Marii Baltice si Oceanului Pacific.
Este o alga rosie utilizata ca aliment. In Coreea si Japonia se cultiva
industrial. Este bogata in acid aspartic, acid glutamic si glicina. Asigura
sanatatea sistemului circulator, scade nivelul colesterolemiei, participa la
recircularea enterohepatica si a acidului biliar.

Algele brune

Algele brune (Phaeophyceae) cuprind aproximativ 1500 specii i a


cror caracteristic major este prezena pigmentului fucoxantin i a
clorofilei de tip a i c. Acestea au un tal relativ mare, putnd ajunge pn
la 60 m. Peretele celular este format din sulfai fucani i acid alginic i nu
prezint amidon ca substan de rezerv. Reproducere asexuat prin spori
flagelai, respectiv sexuat prin gamei masculini flagelai.

Diatomee
Diatomeele sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton.
Majoritatea sunt unicelulare, dei pot tri n colonii sub form de filament
sau funde. Ele sunt productorii lanului trofic. O trstur aparte a celulei
diatomeei const n aceasta fiind nvelit ntr-un perete celular unic,
format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se compune din dou pri
asimetrice, cu o fisur ntre ele - de unde i numele algei. Dovezile fosile
sugereaz c origineaz din timpul, sau naintea, perioadei jurasice.
Diatomeele sunt folosite pentru monitorizarea condiiilor mediului i n
studiul calitii apei.

Impactul algelor asupra mediului


Circa 70% din biomasa mrilor i oceanelor este alctuit din alge
care formeaz aa-numitul fitoplancton, acesta stnd la baza nutriiei
celorlalte organisme - raci, molute, peti, psri i mamifere acvatice.
In urma fotosintezei algele formeaz cea mai mare parte a
oxigenului din ap cu care respir toate animalele acvatice. Algele sunt
folosite de om ca ngrminte organice, materie prim pentru obinerea
coloranilor, a produselor alimentare, cosmetice i farmaceutice.