Buha verzei Mamestra brassicae

Buha verzei este raspandita in toate tarile europene, in Asia etc. In tara noastra
se intalneste aproape in toate regiunile. In unii ani produce pagube mari, mai ales
varza de toamna.
Biologie si ecologie. Are doua generatii pe an. Ierneaza in stadiul de pupa, in
sol la adancimea de 5-10 cm. Adultii apar la sfarsitul lunii mai, sau in iunie si, au un
zbor crepuscular si nocturne. In timpul zilei acestia se ascund pe sub frunze, bulgari
de pamant etc. Dupa cateva zile de hranire cu nectarul florilor, pentru maturizarea
sexuala, au loc imperecherea si ponta. Ouale sunt depuse pe grupe, frecvent in
grupe de 10-40, pe partea interioara a frunzelor de brasicacee. Polificitatea acestei
specii este destul de mare, o femela putand depune pana la 1500 oua, in medie 600
800 oua. Incubatia dureaza 12 14 zile. Larvele aparute stau la inceput grupate, si
se hranesc cu frunze, mai ales noaptea. Perioada larvara dureaza 21 30 zile, timp
in care larvele parcurg cinci varste. Dupa ce ajung la maturitate, larvele se retrag in
sol, unde impupeaza. Adultii apar in luna iulie si vor da nastere unei a doua
generatii de larve, care se dezvolta pe varza tarzie, sau alte bassicacee, pana in
luna septembrie.
Buha verzei are numerosi dusmani naturali, cum ar fi hymenopterele:
Trichogramma evanescens la oua, Meteorus rubens, Microplitis mediator la larve si
Coccygominus instigator si Ephialtes comopunctor, la pupe.
Plante atacate si mod de daunare. Buha verzei este o specie polifaga. Pe
langa speciile bassicacee (legumele din grupa verzei, rapita, mustar etc.), ataca
frecvent si culturile de sfecla, mazare, tutun, plante medicinale (matraguna) precum
si unele specii ornamentale (dalii, crizanteme, etc.). La aparitie larvele rod epiderma
inferioara si parenchimul frunzelor, apoi perforeaza limbul, sub forma de orificii
neregulate. Cele mai mari pagube produc larvele din ultimele varste, care rod galerii
in capatana de varza. In aceste galerii se aduna resturi de hrana, excremente, pe
care le localizeaza diferite bacterii si ciuperci, provocand putrezirea capatanilor de
varza, sau a inflorescentelor de conopida.
Masuri de prevenire si combatere. Masuri preventive: executarea araturii de
toamna pentru scoaterea la suprafata solului a pupelor, distrugerea buruienilor
bassicacee, precum si a samulastrei de rapita. La semnalarea atacului se vor aplica
tratamente chimice cu aceleasi produse insecticide mentionate la Pieris brassicae.