Obiective:

De explicat conceptul de pia;

De definit esena pieei i funciile ei;
De enumerat tipurile principale de pia;
De explicat categoriile definitorii ale pieei;

Introducere
n lucrarea de fa am avut drept scop sa demonstrez marea importan a pieei. n
mecanismul de funcionare a unei economii contemporane piaa ocup un loc esenial determinnd
intr-o proporie nsemnat deciziile si comportamentele agenilor economici.
Piaa a aprut cu multe secole in urm, ca relaie ntre producie i consum, atunci cnd funciile
acestor 2 pri ale economiei s-au separat n timp i spaiu. De-a lungul timpului, relaia dintre
productori i consumatori s-a extins i s-a perfecionat.
Piaa reprezint un ansamblu coerent, un sistem sau o reea de relaii de vinzare-cumprare intre
pri contractante care sint pe de o parte, unite prin legturi de interdependen si, pe de alt parte,
se afl n rapoturi de opoziie. Participanii la aceste relaii sint productorii de bunuri si servicii,
ofertanii de factori de producie si consumatorii, care reprezint, asa cum aprecia J.K.Galbraith si
W.Salinger, Centre distincte de decizie, care se opun unul altuia prin urmrirea propriului interes,
dar sint legai, in acelai timp, printr-o solidaritate funcional.
n acelai timp, piaa este privit de muli economiti drept un mecanism complex care cuprinde,
in principal, cererea si oferta, concurena, preurile, i altele, care reglementeaz economia, care
acioneaz asupra diviziunii muncii si la schimbul de activitai.
Putem afirma cu certitudine c importana pieei, intr-un asemenea mecanism economic, deriv
din funciile pe care ea le indeplinete in economie. n primul rind, piaa este cea care realizeaz
contactul permanent dintre producie, respectiv dintre productorii de bunuri si servicii, pe de o
parte si consum, respectiv consumatorii, nevoile si gusturile acestora, pe de alt parte. Din
aceast condiie, piaa asigur alocarea si utilizarea eficient a resurselor economico-materiale,
umane si financiare, de terminnd deciziile agenilor economici cu privire la productie, repartitie,
schimb si consum.

Esena pieei i funciile ei

3

Piaa a aprut cu multe secole n urm, odat cu dezvoltarea schimbului de mrfuri, ca ,,punte de
legtur ntre productorii i consumatorii autonomizai. Dup Alvin Toffler, piaa a devenit
necesar ,,abia atunci cnd funcia consumului s-a separat de funcia productiv. Pentru
afirmarea pieei, sunt necesare dou premise:
1. Un nivel nalt de dezvoltare a diviziunii i specializrii muncii, ce presupune necesitatea
schimbului benevol i reciproc avantajos;
2. Autonomizarea productorilor pe baza proprietii private asupra bunurilor produse, care le
permite s dispun n mod liber de ele.
Esena pieei este tratat neunivoc, ea fiind un fenomen complex cu multe semnificaii:

spaiul de ntlnire a vnztorilor cu cumprtorii;

mecanism de reglementare a activitii economice, bazat pe corelarea liber a cererii i

ofertei n funcie de pre, n condiii de concuren;

un sistem de relaii ce apar ntre vnztori i cumprtori n procesul circulaiei mrfurilor;
instituie ce determin normele de comportament ale agenilor economici;
form organizatoric dezvoltat a schimbului de mrfuri.

Ofert
Cerere

Productorii

tranzacia, cumprarea-vnzarea (parametrii ei:

consumatorii
preul i cantitatea mrfurilor)

Figura 1.1. Modelul schimbului de pia (Filip, Sorocean 2009:118)

Dupa Nelly Filip i Olga Sorocean (Filip, Sorocean 2009:120), ,,Misiunea pieei se reflect prin
multiplele funcii pe care le ndeplinete. Cele mai importante dintre ele sunt funciile:

de reglementare (distribuirea resurselor, a marfurilor, a veniturilor in societate);

de integrare (uneste vinzatorii si cumparatorii);
de stimulare (cresterea eficientei productiei, imbunatatirea calitatii, diminuarea costurilor

de productie) ;
de stabilire a nivelului pretului (formarea preturilor de piata cu evidenta costurilor de

productie si a utlitatii bunurilor) ;

de echilibrare (a cererii si ofertei) ;
4

de informare (ofera informatii despre conjunctura pietei, nivelul cererii si ofertei de

marfuri) ;
de asanare (selectarea-,,alegerea subiectilor economici ; falimentul intreprinderilor
ineficiente, neviabile).

Principalele tipuri de pia

Economia de schimb, n care piaa are un rol hotrtor in alocarea si utilizarea resurselor ca i n
organizarea, gestionarea si reglarea economiei naionale, presupune existena si respectiv
funcionarea simultan a mai multor tipuri de pia. n consecin piaa trebuie privit prin prisma
elementelor sale componente, deoarece in realitate ea reprezint un sistem de piee, fiind format
din mai multe segmente ntre care exist relaii de intercondiionare, de dependen reciproc.n
cadrul oricrei piee exista parteneri comerciali( partenerii comerciali ai RM vezi n anexa1).
Dupa parerea autorilor Rasca Lavinia i Nedelea tefan, din punct de vedere al obiectului
tranziiei de vinzare si cumparare, se disting urmatoarele tipuri de piee: (Rasca, Nedelea,
2002:88)
-piata bunurilor si serviciilor;
-piata factorilor de productie- format la rndul su din: piaa resurselor naturale (inclusiv
pamintul), piata capitalului si titlurilor de valori, piata fortei de munca;
-piata monetara, financiara, ect.
Aceste piete nu reprezinta in sine piete unice, ci sint constituite la rindul lor din alte piete. De
exemplu: piata bunurilor si serviciilor cuprinde mai multe piete sectoriale ce corespund bunurilor
si serviciilor produse si cumparate in societate, grupate dupa diverse criterii in categorii mai
generale sau specializate (piata bunurilor de consum, piata mijloacelor de productie, piata
serviciilor, piata automombililor, piata rulmentilor,ect.). Piata muncii nu este o singura piata ci tot
atitea cite domenii profisionale exista, iar in cadrul acestora, cite specializari sint, fiecare cu grad
diferit.
Din punct de vedere al extinderii teritoriale exista: piata locala, piata regionala, piata nationala si
piata mondiala. (Rasca, Nedelea, 2002:92)
Aceste piee formeaz un tot ntreg, ele se intrepatrund, se influeneaz si se determin reciproc.
Aceasta nseamn ca evoluia si mutaiile din oricare parte a pieei se reflect i afecteaz evoluia
si mutaiile din oricare parte a pieei se reflect si afecteaza evoluia si mutaiile din celelalte
5

segmente de piata, si implict, ale pietei pe ansamblu. La fel dezichilibrele manifestate pe o

anumita piata se propaga si pe alte piete si se amplific in funcie de locul si importana pieei
respective, n sistemul de pia i n economia naionala in ansamblul ei.

Cererea. Factorii care influeneaz modificarea ei

Spre deosebire de economiile cu planificarea centralizat n care att cantitatea, ct si preurile

la care produsele sau serviciile se vnd si se cumpr snt stabilite n mod subiectiv arbitrar, de
catre aparatul central birocratic, in economiile de pia, preurile si cantitile acestora sint stabilite
prin deciziile unei multitudini de agenti economici, in conformitate cu cerintele obiective ale
cererii i ofertei.
Nelly Filip i Olga Sorocean afirm c ,,cererea reprezint cantitatea de bunuri si servicii pe
care agenii economici, consumatori sau producatori, sint dispui s o cumpere, la un anumit pre,
ntr-un timp dat.(Filip, Sorocean 2009:142)
Totodat, cererea este un act individual, al unui individ unei intreprinderi sau grup social, insa
formarea preurilor depinde de confruntarea cererii totale si ofertei totale a bunului sau serviciului
respectiv. Cererea total pentru un bun sau serviciu considerat, reprezint suma tuturor cantitilor
cerute de catre toi consumatorii individuali ai acestuia.
Curba cererii totale pentru un bun sau curba cererii pe pia indic diverse cantitai dintr-un
anumit bun cerut de toi consumatorii, care corespund unor niveluri diferite de pre. n general., cu
cit pretul crete, cu atit cererea pentru un anumit bun este mai mic, drept urmare, cererea este
functie descrescind fa de pre.

Fig. 2.1 Curba cererii (Cornescu, 2001 :142)

ntr-o anumit perioad de timp, cererea pentru un bun poate s se reduc sau sa creasc.
Factorii sau condiiile care influeneaz cererea n cazurile cnd nivelurile de pre unitar nu se
modific sunt urmatoarele : preul altor bunuri; veniturile indivizilor; perspectiva (asteptarile)
privind evoluia pietii; gusturile. (Cornescu, 2001:144):
1. Pretul altor bunuri. Bunurile, n raport cu un anumit bun, se clasifica n:
a)

Bunuri substituibile, sunt acelea care satisfac aceleai nevoi sau trebuine ca i bunul n

discuie. Cnd preul unui bun substituibil crete, curba bunului n discuie se deplaseaz spre
dreapta i invers.
b)

Bunuri complementare, sunt acele bunuri care n consum se folosesc mpreun. Cnd pre ul

unui bun complementar fa de altul scade, curba cererii pentru bunul iniial se va deplasa spre
dreapta.
c) Bunuri nenrudite. Modificarea pretului la un bun nenrudit cu bunul iniial nu influeneaz n
nici un fel curba cererii la bunul iniial.
2. Veniturile. Modificarea veniturilor individuale influeneaz curba cererii n funcie de natura
bunurilor. Din acest punct de vedere distingem dou tipuri de bunuri si anume: a) bunuri
normale; b) bunuri inferioare.
a)

Bunurile normale sunt acelea pe care indivizii le atrag mai mult n consum pe masura

creterii veniturilor lor. Curba cererii pentru un bun normal se va deplasa spre dreapta, respectiv
crete cantitatea cerut, atunci cnd veniturile individuale cresc. Invers, cnd venitul individual
scade, curba cererii se va deplasa spre stnga, respectiv scade cantitatea cerut.
7

b)

Bunuri inferioare. Un bun inferior este acela pe care indivizii l cer atunci cnd nivelul

veniturilor lor sunt mai reduse, dect atunci cnd nivelul veniturilor lor sunt mai mari. Faptele arat
c oamenii au tendin s reduc consumul la bunurile inferioare, atunci cnd se nregistreaz
creterea veniturilor lor la un anumit nivel. Curba cererii individuale ( deci si cantitatea cerut ) la
un bun inferior se va deplasa spre dreapta daca veniturile sunt la un nivel scazut si se va deplasa
spre stnga odat cu creterea veniturilor de la un anumit nivel n sus. Invers, cnd venitul personal
scade, curba cererii individuale pentru un bun inferior se va deplasa spre dreapta pna ce venitul va
atinge un anumit nivel, de la care punct, o scadere n venituri va cauza deplasarea curbei spre
stnga.
3.Perspectiva privind evolutia pietei. Se refer la ceea ce individul se ateapt n viitor,
referitor la toate bunurile si faptele, relevante pentru situaia lui economic. De exemplu, o
perspectiv de cretere a preului unui bun oarecare, ce intr frecvent n consumul personal,
genereaz, n prezent, o cretere a cererii. Deci, pentru bunul respectiv, curba cererii se deplaseaza
spre dreapta.
4.Gusturile. Daca au loc modificari n gusturile indivizilor, acestea se vor reflecta n mod
direct n cerereade bunuri si, implicit, n deplasarea curbei cererii.
n afara factorilor amintii, cererea este influenat i de ali factori. De pilda, factorii
demografici influeneaz asupra volumului si structurii cererii prin variabile ca: numrul
populaiei, numrul familiilor, componena familiilor pe grupe de vrste, pe sexe, structura socioprofesional, s.a. La acestea, se mai adaug obiceiurile, specificul local, tradi iile na ionale etc. De
asemenea, nu putem sa nu amintim influena puternic asupra cererii, a factorilor psihologici i
sociali. Deosebirile de preferine, de atitudini fa de un produs sau altul, pot aprea si datorit
particularitailor psihice ale indivizilor, puse n evidena prin grade diferite de receptevitate,de
reacii.

Oferta. Factori de influen

Oferta reprezint rezultatul produciei i caracterizeaz dorina i capacitatea productorilor de
a produce bunuri pentru vnzare.
Oferta, ca si cererea, este determinata,n dimensiunea ei, de o serie de factori. Cei mai importanti
snt urmatorii(Cornescu, 2001:144):

1. Pretul resurselor. Daca pretul factorilor de productie scade, ofertantii unui anumit produs,
snt dispusi a produce mai multe bunuri, curba ofertei pentru bunul respectiv nregistreaza o
deplasare spre dreapta ( fig2.2).

Fig. 2.2 Curba ofertei (Cornescu, 2001 :150)

Invers, daca pretul unuia sau a mai multor factori de productie creste, atunci va creste costul de
productie si ofertantul nu va fi dispus a produce o cantitate mai mare. Drept consecinte, curba
ofertei se va deplasa spre stnga.
2. Preul altor bunuri. Factorii de producie snt atrai spre acele activiti de producie
unde ei snt pltii la un pre ridicat. Daca preul produciei X crete, este firesc ca sa se
nregistreze o atragere a factorilor de producie spre acest produs, deci curba ofertei la acest
produs se va deplasa spre drearta, i invers.
3. Tehnologia. Introducerea tehnologiei noi, are ca efect creterea productivitii muncii i,
implicit, reducerea costului de producie. n acest caz, curba ofertei se va deplasa spre dreapta,
deoarece productorii snt motivai a produce mai mult. Descreterea productivitii muncii, duce
la creterea costurilor de productie si evident efectul va fi negativ asupra ofertei, deci curba ofertei
se va deplasa spre dreapta.
4. Numrul de ofertani. Curba ofertei pieei se va deplasa spre dreapta, daca n ramur
vor intra noi firme si invers.
9

5. Perspectivele pieei. Daca n perspectiv se ateapt, ntr-o anumit ramur, la scaderea

sau chiar la oprirea productiei, n prezent ofertanii vor produce mai mult pentru a contracara
efectele actiunilor viitoare. Deci, curba ofertei se va deplasa spre dreapta. Daca ofertantii se
ateapta la o cretere a preului n viitor, atunci n prezent vor reduce produc ia pentru a o cre te n
viitor. Deci, curba ofertei se va deplasa spre stnga.
6. Costul productiei. Daca costul productiei scade, oferta pentru bunurile respective va
creste si invers, cresterea costului va aduce la scaderea ofertei. Specialistii considera ca evolutia
costului reprezinta unul din factorii principali care actioneaza asupra ofertei. Deci, curba ofertei se
va deplasa spre dreapta daca costul scade si invers.
7. Taxele si subsidiile. Firmele platesc taxe asupra profitului obinut. Daca taxele pe profit
se majoreaza, atunci apare tendinta de reducere a ofertei si deci curba ofertei se va deplasa spre
stnga. Invers, daca se nregistreaza o reducere a taxelor pe profit, se va nregistra o crestere a
ofertei si deci deplasarea curbei ofertei spre dreapta. Statul poate interveni sa sustina unele firme
sau o industrie sau alta. Acest lucru se poate realiza cu alocatii de la bugetul statului, respectiv cu
subsidii. n aceasta situatie, oferta va creste si evident curba acesteia se va deplasa spre dreapta.
8. Condiiile naturale reprezint un factor important care, n multe ramuri, influenteaza
marimea ofertei. Conditiile social-politice si pun si ele amprenta asupra ntregii activitati
economice. Daca acestea snt favorabile ( stabilitate politica, cadru juridic adecvat, etc.) atunci
oferta va creste, daca nu, oferta va nregistra o reducere.

Mecanismul de echilibrare al pieei

Echilibrul pieei este denumit n economie situaia de pe o pia, n care preul unui bun
economic conduce la o egalitate ntre cantitatea cerut i cantitatea oferit. Preul este denumit pre
de echilibru, iar cantitatea este denumit cantitate de echilibru.
Cu ct exist mai muli ofertani cu att preul este mai mare i cu ct exist mai puini ofertani,
cu att preul este mai mic. Astfel piaa se regularizeaz i se formeaz echilibrul.
Crearea echilibrului este un element central al teoriei neoclasice i al teoriei echilibrului general.
Prin urmare:

Preul de echilibru este preul unui bun la care cantitatea pe care consumatorii doresc s o
cumpere este egal cu cantitatea pe care productorii doresc s o vand.
10

Cantitatea de echilibru este cantitatea dintr-un bun cumprat i vandut atunci cand
piaa se afl in echilibru.

Figura 2.3 Situaia de echilibrare a pieei (http://socio-umane.ct-asachi.ro/e107/

/Economie/piata_echilibru_elasticitate)

Concluzie
n lucrarea dat am ncercat a confirma marea importan a pie ei n dezvoltarea
economic i de a meniona categoriile definitorii ale pieei. Piata reprezinta rezultatul interaciunii
si actiunii comune a celor 4 factori: cererea, oferta, preul si concurena. Astfel, cererea i oferta
influeneaz, nemijlocit, asupra pieei. Ea este conceptul care indica un sistem de relaii ntre
participanii ei, care nu sunt alii dect purttorii cererii si ofertei, respectiv vnzatorul si
cumprtorul.
,,Misiunea pieei este reprezentat de funciile ei, care sunt multiple. Putem afirma acela i
lucru i despre tipurile pieei, care, din punct de vedere al obiectului tranziiei de vinzare si
cumparare, sunt distincte. O alt clasificare a pieelor este cea din punct de vedere al extinderii
teritoriale.
Factorii care influeneaz cererea n cazurile cnd nivelurile de pre unitar nu se modific sunt
urmatoarele : preul altor bunuri; veniturile indivizilor; perspectiva privind evolu ia pietii;
gusturile. Iar cei ce influeneaz oferta sunt : pretul resurselor, preul altor bunuri, tehnologia,

11

numrul

de

ofertani,

perspectivele

pieei,

costul

productiei,

conditiile

naturale.

Piaa este, a fost i va rmne catalizatorul principal n economia rii.

Referine bibliografice
CORNESCU V., Economie. Ghid practic, Bucureti, Tribuna Economic, 2001
FILIP N., SOROCEAN O., Teoria economic, Chiinu, Editura Economic, 2009
RASCA L., NEDELEA ., Teorie si practic in microeconomie, Bucureti, Editura ASE, 2002
https://www.academia.edu/9525456/ Cererea_si_Oferta
http://socio-umane.ct-asachi.ro/e107/ /Economie/piata_echilibru_elasticitate

12

13