Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Management Comparat
11. Cea mai corecta definire a managementului comparat data de catre J.A.C.Stanbury
este:
a. managementul comparat international consta, in primul rand, in indentificarea si
interpretarea transculturala a similaritatilor si deosebirilor dintre diferitele medii si
procese de management. Apoi, aceste informatii sunt utilizate de catre manageri
pentru a deveni mai eficienti in afacerile pe care le fac in alte culturi decat cea
din care provin
b. managementul comparat cuprinde studiul fenomenelor de management intre tari
sau culturi, prin concentrarea asupra detectarii, identificarii, clasificarii, masurarii si
interpretarii similaritatilor si deosebirilor privind procesele, conceptele si tehnicile
de management
c. managementul comparat international este reprezentat de studiul conceptelor,
proceselor, metodelor si tehnicilor de management din mai multe tari, cu scopul
identificarii, interpretarii, caracterizarii asemanarilor si deosebirilor dintre acestea,
a universalitatii lor si a posibilitatilor de transfer a cunostintelor de management
intre aceste tari si/sau culturi in vederea cresterii eficacitatii muncii managerilor
d. managementul comparat in sens larg se concentreaza asupra similaritatilor si
diferentelor dintre sisteme de management si de afaceri din contexte diferite
e. managementul comparat reprezinta studiul si analiza managementului in diferite
medii si ratiunile pentru care intreprinderile obtin rezultate diferite in diferite tari
27. Potrivit opiniei lui F.Trompenaars, cele trei elemente care constituie geneza
diferentelor culturale sunt:
a. valorile,normele si conceptiile despre viata
b. relatiile dintre oameni, valorile si normele
c. conceptia asupra timpului, relatiile dintre oameni si relatiile omului cu natura
d. valorile, normele si relatiile dintre oameni
e. conceptiile de baza despre viata, relatiileomului cu natura si valorile si normele
28. Universalismul, ca una dintre laturile dimensiunii culturale
”universalism/particularism”, se explica prin:
a. acceptarea universalitatii principiilor, metodelor si tehnicilor de management
b. obligatia oamenilor de a adera la standardele universale, la principiile general
valabile, admise de majoritatea componentilorunei culturi
c. orientarea oamenilor catre interesele generale ale grupului din care fac parte sau
la care adera
d. tendinta oamenilor de afaceri de a-si extinde afacerile in afara granitelor tarii
e. tendinta de globalizare manifestata pe plan mondial, care atrage tot mai multe
state
30. Care din urmatorele elemente reprezinta, in opinia lui G. Hofstede, caracteristica a
dimensiunii”distanta ierarhica mare/mica”:
a. diferentierea rolurilor in societate
b. inegalitatea dintre indivizii unei societati
c. intensitatea relatiei dintre indivizi
d. atitudinea oamenilor fata de riscul evenimentelor viitoare
e. obligatia de a adera la standardele universale sau la situatii particulare
32. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta un efect al influentei culturii prin
prisma dimensiunii”individualism/colectivism”, asupra managementului
organizatiilor
a. intr-o cultura cu un coeficient ridicat de individualism, procesul de luare a deciziilor
este mai scurt, dar aplicarea acestora dureaza mai mult
b. inr-o cultura cu un coeficient ridicat de coletivism, procesul de luare a deciziilor
este mai lung, dar aplicarea lor dureaza mai putin
c. intr-o cultura individualista procesul decizional este mai subiectiv, luarea deciziei
are loc pe baza unor criterii care tin de starea psihica a decidentului, pe cand
intr-o cultura colectivista procesul decizional este mai obiectiv
d. intr-o cultura individualista structura organizatorica este mult mai formalizata
e. intr-o cultura colectivista, pe langa avantajele materiale, aprecierea si suportul din
partea colegilor reprezinta importante stimulente de motivare in munca
33. Care dinre urmatoarele elemente sta la baza dimensiunii “efectiv/neutre”:
a. stilul de comunicare dinre doua persoane
b. amplitudinea tonului folosit in diferite culturi
c. intensitatea relatiei dintre indivizii unei societati
d. gradul de implicare in viata altora
e. daca relatiile dintre oameni se bazeaza mai mult pe ratiune sau pe sentimente,
stari emotionale
34. Care din urmatoarele caracteristici este specifica unei culturi latine:
a. intreruperea interlocutorului in timpul conversatiei si o amplitudine mica a vocii
b. intreruperea interlocutorului in timpul conversatiei si o amplitudine mare a vocii si
a tonului folosite
c. continuarea discutiei imediat dupa ce interlocutorul a terminat de comunicat
mesajul si o amplitudine moderata a tonului si a vocii
d. continuarea discutiei imediat dupa ce interlocutorul a terminat de comunicat
mesajul si o amplitudine redusa a tonului si a vocii
e. dupa ce interlocutorul a terminat de comunicat se face o pauza, dupa care se
continua folosind tonuri inalte alternand cu tonuri foarte joase
44. Care dintre elementele de mai jos nu reprezinta particularitate a culturilor in care
timpul se percepe “secvential”?
a. efectuarea intr-o perioada a doua sau mai multe activitati
b. efectuarea intr-o perioada, de obicei, a unei singure activitati
c. timpul este sesizabil si masurabil
d. intalnirile se programeaza cu exactitate si nu se intarzie la acestea
e. relatiile dintre oameni sunt subordonate programului
45. Care dintre elementele de mai jos reprezinta particularitate a culturilor orientate spre
prezent?
a. se vorbeste despre originea familiei, afaceri, natiune
b. se acorda mare interes tineretului
c. se vorbeste foarte mult despre potential
d. strategiile sunt laborioase, entuziasmante
e. nu se neaga planificarea, dar rareori planurile sunt indeplinite
47. Care dintre elementele de mai jos nu reprezinta particularitate a culturilor orientate
spre viitor:
a. in evaluarea personalului primeaza rezultatele imediate
b. la nivelul organizatiilor functioneaza numeroase compartimente in care se
desfasoara activitati de prevedere
c. se acorda mare interes tineretului si potentialului
d. se vorbeste mult despre potential, aspiratii
e. schimbarile in toate domeniile sunt mai lente
51. Clasificarea scolilor de management comparat facuta de catre Edwin Miller cuprinde
urmatoarele scoli:
a. socio-economica, ecologica, comportamentala, eclectic-empirica
b. dezvotarii, economice si a mediului, comportamentala, contigency
c. socio-economica, a mediului, comportamentala, centrata pe rolul culturii
d. dezvotarii, economice, a mediului, comportamentala, a sistemelor deschise
e. dezvotarii, economice si a mediului, eclectic-empirica, a sistemelor deschise
55. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta cea mai reprezentativa caracteristica a
cercetarilor grupate in scoala comportamentala?
a. evidentiaza cu prioritate influenta atitudinilor, credintelor, sistemelor de valori,
filosofiei manageriale asupra practicilor manageriale din diferite culturi
b. reliefeaza influenta culturii asupra managementului din diferite tari
c. pornesc de la premisa ca teoria si practica manageriala sunt universal valabile
d. scot in evidenta similaritatile si diferentele dintre diferite contexte sau culturi prin
prisma influentei factorilor de mediu asupra managementului
e. prezinta similaritati si diferente dintre diferite tari prin prisma relatiilor organizatiilor
cu mediu
57. Una dinre particularitatile scolii centrata pe rolul culturii consta in:
a. explicarea diferentelor dintre practicile manageriale din diferite tari, prin influenta
culturii, ca variabila independenta asupra acestora
b. considerarea mediului ca variabila independnta cu actiune asupra teoriei si
practicii manageriale
c. recunoasterea organizatiei ca sistem deschis, cu multiple legaturi cu mediul in
care functioneaza
d. luarea in considerare a atitudinilor, credintelor, sistemelor de valori, in explicarea
diferentelor dintre sistemele de management din diferite tari
e. considrarea managementului ca avand o aplicabilitate universala, mai ales intarile
dezvoltate
65. Caracteristica cea mai reprezentativa pentru studiile policentrice consta in aceea ca:
a. pornesc de la premisa ca standardizarea este sinonima cu echivalenta
b. nu urmaresc rescrierea culturilor si a sistemelor de management din cadrul
acestora, ci crearea de noi modele manageriale si/sau organizationale
c.urmaresc evidentierea deopotriva atat a similaritatilor, cat si a diferentelor in
domeniul managementului din diferite culturi sau tari
d. reprezinta descrieri ale practicilor manageriale si organizationale din cadrul
culturilor straine specifice
e. urmaresc intelegerea modelelor de relatii si teorii care se aplica unor colectivitati
formate din persoane apartinand mai multor culturi, care se intersecteaza
in campul muncii
66. Prin care dintre urmatoarele elemente se caracterizeaza cel mai bine studiile
comparative?
a. pornesc de la premisa ca incercarea de a generaliza anumite principii de
management s-ar dovedi o sarcina de neandeplinit
b. reprezinta cercetari conduse intr-o anumita cultura, care apoi se repeta intr-o a
doua cultura
c. sunt cercetari prin care se investigheaza conducerea companiilor multinationale,
care pornesc de la ipoteza universalitatii modelelor de organizare si conducere
d. raspund la intrebarea”Cum pot fi conduse interactiunile culturale in cadrul
organizatiilor?”
e. scot in evidenta, deopotriva, atat diferentele, cat si similaritatile dintre procesele
de management din doua sau mai multe culturi
75. Intre caracteristicile culturale comune pentru Asia de Sud-Est pot fi mentionate:
a. paternalism, personalism, colectivism
b. individualism, personalism, universalism
c. particularism, individualism, colectivism
d. universalism, individualism, paternalism
e. context specific, individualism, paternalism
82. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta factori care motiveaza, in contextul
thailandez?
a. mediul social favorabil:colegi si sefi buni
b. sef cu calitati:drept, amabil, intelegator
c. recunoasterea muncii bine facute
d. organizatie cu o buna reputatie
e. promovarea numai pe baza de vechime
83. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata pentru contextul din Singapore?
a. mediul afacerilor din Singapore este dominat de populatia de origine chineza
b. populatia din Singapore pune un accent mai mare pe familie decat pe individ
c. in Singapore, in mediul afacerilor un rol important revine relatiilor personale
d. in Singapore este adoptat un stil de management paternalist si autoritar
e. Guvernul din Singapore este foarte putin implicat in afaceri
84. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa pentru managementul din Filipine?
a. o caracteristica a contextului filipinez consta in predominanta relatiilor de rudenie
b. necesitatea apropierii inteprinzatorilor, a oamenilor de afaceri de putere, de
cercurile politice, caracterizeaza mediul afacerilor din Filipine
c.pregatirea managerilor in Filipine se realizeaza dupa un model specific, total
diferit de modelele din alte tari
d. desi din punct de vedere formal structurile organizatiilor filipineze sunt similare cu
cele din Vest, relatiile informale si comportamentul angajatilor sunt
specific filipineze
e.in relatiile interpersonale din Filipine un rol important este acordat profundului
simt al onoarei
87. Referitoare la sindicatele din contextul latino-american este corecta afirmatia ca:
a. in tarile latino-americane miscarea sindicala prezinta aceleasi particularitati,
datorita fondului de valori comune
b. statul nu a intervenit si nu intervine in medierea conflictelor de munca dintre
salariati si patronat
c. miscarea muncitoreasca din Argentina a fost una dintre cele mai puternice din
America Latina
d. in Brazilia, sindicatele sunt integrate intr-o singura uniune nationala
e. in tarile latino-americane nu exista nici o legatura intre miscarea muncitoreasca si
partidele politice
88. Pentru stilul de management din tarile latino-americane urmatoarea afirmatie este
falsa:
a. se practica un stil autoritar, dovada faptul ca luarea deciziilor este in general
apanajul managerilor, a superiorilor
b. in mod obisnuit oamenii intarzie la sedinte, la intalniri sau in alte ocazii in care se
cere o anumita punctualitate
c. in general managerii fac mai multe lucruri deodata, raspund la telefon, semneaza
un cec etc.
d. din cauza unei competitii acerbe intre intreprinderi, in contextul latino-american
s-
a trecut la un management participativ
e. motivarea personalului se realizeaza mai ales prin satisfacerea unor nevoi de
baza
89. Prin prisma celor patru dimensiuni ale lui G.Hofstede, tarile africane se
caracterizeaza astfel:
a. distanta fata de putere mare, control al incertitudinii intens, colectivism, feminitate
b. distanta fata de putere mica, control al incertitudinii redus, individualism,feminitate
c. distanta fata de putere mare, control redus al incertitudinii, colectivism,
masculinitate
d. distanta fata de putere mare,control intens al incertitudinii, colectivism, feminitate
e. distanta fata de putere mica, control intens al incertitudinii, colectivism, coeficient
mediu de masculinitate
91. Managementul organizatiilor din tarile africane este influentat de cateva aspecte mai
generale care tin, in opinia unor specialisti, de filosofia managementului. Care dintre
urmatoarele elemente nu se inscrie intre acesta aspecte generale?
a. planificarea pe termen lung reprezinta pentru intreprinderile africane un element
permanent de orientare a activitatii lor
b. distinctia neta dintre statutul managerilor si cel al executantilor
c. etica muncii se caracterizeaza prin nevoile si circumstantele familiale, ceea ce
face ca obiectivele individuale sa ghideze comportamentul salariatilor
d. recompensele utilizate cu precadere in intreprinderile africane sunt extrinseci
e. organizatiile africane nu sunt sensibile la schimbare, de aceea inovarea, spiritul
intreprinzator, asumarea riscului nu sunt suficient de apreciate
92. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
a. intreprinderile publice, de dimensiuni mari, sunt mai puternic ierarhizate, cu o
organizare de tip mecanicist si inalt grad de formalizare si centralizare
b. intreprinderile de dimensiuni mici dispun de o organizare structurala cu o pondere
mare a elementelor de natura informala
c. filosofia managementului in tarile africane are la baza un stil de management
participativ si o orientare catre abordarea holistica
d.unul dintre domeniile in care managerii africani sunt deficitari este cel al calitatilor
si practicilor manageriale in functiunea financiar-contabila
e.eficacitatea managementului in tarile africane necesita imbunatatirea relatiilor
organizatiei cu mediul extern si utilizarea eficienta a resurselor
94. Potrivit unui studiu intreprins de catre S.K. Mukhi asupra managerilor din sectorul
privat si cel public din Australia, au fost evidentiate cateva caracteristici ale
managerilor australieni. Care dintre urmatoarele nu au reiesit din cadrul
respectivului studiu?
a. nevoia de a inregistra anumite rezultate
b. calitatea de a lua decizii in situatii deosebite
c. abilitatea de a lucra cu o mare varietate de oameni
d. capacitatea de a influenta oamenii
e. calitati de negociator
97. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata pentru contextul din China?
a. managementul timpuriu chinez a fost influentat de vechea filosofie, care a inclus
Confucionismul, Taoismul sau Budismul
b. Confucius considera ca bunavointa trebuie privita ca fiind cel mai inalt ideal de
moralitate si ca baza a puterii administrative
c. Taoismul a condamnat sistemul ierarhic administrativ
d. Budismul a evidentiat egalitatea si intelegerea
e. ideile referitoare la etica muncii, evaluarea performantelor, selectia personalului,
contabilitatea sunt de data mai recenta
98. Inca din perioada managementului timpuriu chinez au fost stabilite si aplicate patru
principii de management. Care dintre urmatoarele nu se numara printre ele?
a. managementul prin obiective
b. managementul bazat pe standarde si regului
c. managementul bazat pe planificare strategica si controlul personalului
d. stabilirea responsabilitatii si autoritatii in cadrul organizatiilor
e. prevenirea prin orice mijloace a uzurpatorilor
99. Care dintre urmatoarele elemente nu constituie nivel de la care provin sursele de
diferentiere dintre culturi?
a. nivel societal
b. nivel cultural
c. nivel organizational
d. nivel atitudinal
e. nivel de grup sau individ
100. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta variabila culturala, prin prisma careia
trebuie analizate diferentele intre diferite contexte?
a. sistemul legislativ
b. tehnologiile utilizate
c. sistemul politic
d. valorile
e. productivitatea
101. Pentru a anticipa influenta particularitatilor culturale asupra practicilor
manageriale, cercetatorii in domeniul managementului comparat international
trebuie sa parcurga mai multe etape. Care dintre urmatoarele nu reprezinta
etapa specifica acestui demers?
a. caracterizarea tarilor care fac obiectul cercetarii prin prisma dimensiunilor culturale
b. identificarea sistemului politic predominant in cadrul ansamblului tarilor analizate
c. stabilirea unor “harti culturale”
d. stabilirea “profilurilor culturale” pentru fiecare tara analizata
e. compararea “profilurilor culturale” si determinarea diferentelor cu influenta asupra
practicilor manageriale
103. Din punct de vedere al impartirii economiei in sector privat si public se remarca
asemanari intre:
a. S.U.A. si Europa
b. S.U.A. si Japonia
c. Europa si Japonia
d. Europa si Asia
e. S.U.A. si Asia
106. Prin prisma orientarii mangeriale mai mult catre “Teoria X”sau catre “TeoriaY”se
remarca asemanari intre:
a. Japonia si Asia
b. SUA si Asia
c. Japonia , Asia si SUA
d. SUA si Japonia
e. Europa si SUA
116. Care dintre caracteristicile procesului decizional de mai jos este falsa?
a. in contextul S.U.A. procesul decizional poate fi caracterizat ca fiind rational,
deciziile se elaboreaza in majoritate de catre managerii de la nivelurile superioare
si sunt transmise subordonatilor spre executare
b. procesul decizional in cadrul intreprinderilor japoneze este centralizat la nivelul
presedintilor de companie, care sunt persoane in varsta, foarte respectati, care
nu se ocupa de conducerea operativa a companiei
c. desi exista multe diferente intre tarile europene in ceea ce priveste procesul
decizional, ca o caracteristica generala a acestuia consta in faptul ca in general el
revine managerilor,subordonatii fiind foarte putin atrasi in astfel de procese
d. in cadrul intreprinderilor din Asia de Sud-Est, procesul decizional este centralizat
e. in Japonia, cea mai importanta caracteristica a luarii deciziilor la nivelul
intreprinderilor este folosirea consensului
123. Cea mai semnificativa diferenta dintre grupurile care fucntioneaza in Europa si cele
care functioneaza in Asia consta in faptul ca:
a. grupurile europene au o organizare formala, mecanicista, administrativa, potrivit
conceptiei ca viata organizatiei poate fi “construita” dupa modelul mecanismelor,
in timp ce rupurile asiatice functioneaza ca entitati in care indivizi sau grupuri de
persoane obtin avantaje in urma cooperarii
b. grupurile europene sunt organizate sub forma de federatii, in timp ce grupurile
asiatice functioneaza ca o constelatie
c. in cadrul grupurilor europene predomina controlul personal, in timp ce in
grupurile asiatice predomina controlul prin sistem
d. grupurile europene pun accent mai mare pe rezultatele financiare, pe cand cele
asiatice urmaresc mai mult rezultatele pe termen lung
e. grupurile europene au o conducere centrala, in timp ce grupurile asiatice nu au o
conducere formala, ci sunt coordonate de catre “clubul presedintilor”
126. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta faze ale procesului de conturare a
afacerilor din cadrul contextului S.U.A.?
a. crearea in colonii a unor companii, dar care aveau sediul in tara de origine, de
unde erau practic conduse
b. pierderea de autoritate de catre sediul central, destabilizari in activitatea
economica din colonii, dar si cresterea sanselor dezvoltarii unor afaceri proprii
c. crestera stabilitatii afacerilor din colonii prin largirea autoritatii din colonii in
detrimental celei central
d. maturizarea afacerilor pe taram american si crestera independentei proprietarului
colonial,care devine egalul partenerilor din tara de origine
e. transferul autoritatii proprietarului din tara de origine catre proprietarul din colonii
prin delegare
127. Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica economiei din S.U.A.?
a. sistemul intreprinderii private
b. economie de piata
c. sistemul bazat pe profit
d. economie reprezentata de marile corporatii
e. economie mixta
128. Cea mai adecvata caracterizare a pietei din S.U.A. este urmatoarea:
a. piata concurentiala
b. dimensiunea mare a pietei interne
c. modelul “mainii invizibile”
d. “responsabilitatea sociala” a organizatiei pe piata S.U.A.
e. reglarea pietei pe baza interesului actionarilor
132. Care dintre urmatoarele caracteristici este specifica pentru contextul S.U.A., dupa
F. Trompenaars?
a. statut atribuit
b. context mai mult difuz
c. cultura mai mult afectiva
d. coeficient redus de individualism
e. societate orientata mai mult spre trecut
133. Care dintre urmatoarele caracterizari nu este specifica pentru contextul S.U.A.,
prin prisma dimensiunilor lui G. Hofstede?
a. distanta fata de putere mica
b. coeficient mediu de control al incertitudinii
c. individualism accentuat
d. masculinitate
e. coeficient mediu de masculinitate/feminitate
138. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta, in opinia lui James O’Toole,
principii care trebuie sa stea la baza unui comportament etic in afaceri?
a. supunerea in fata legii
b. impunerea si respectul adevarului
c. respectul fata de semeni
d. trateaza pe altii asa cum doresti sa fii tratat
e. respecta regulamentul de organizare si functionare
139. Una dintre particularitatile sistemului informational din intreprinderile din S.U.A.
este reprezentata de:
a. manifestarea fenomenului de redundanta
b. circulatia informatiilor in mod selectiv
c. circuite informationale lungi
d. folosirea informatiilor primare in procesul decizional
e. o larga informare a personalului despre obiectivele intreprinderii
145. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristici ale sindicatelor din
S.U.A?
a. sunt puternice
b. dispun de fonduri importante
c. folosesc aceste fonduri prin investirea lor in actiuni sau in afaceri imobiliare
d. sustin greve pe perioade indelungate
e. sunt adesea in legatura cu partidele politice
146. Principala schimbare care se manifesta in cadrul sindicatelor din S.U.A., in ultima
perioada consta in faptul ca:
a. creste ponderea membrilor de sindicat in total salariati
b. scade ponderea membrilor de sindicat in total salariati
c. scade numarul protestelor
d. se renunta la conventia care se stabilea intre reprezentantii sindicatului si
patronat
e. tind spre o conlucrare cu managementul organizatiei
147. Care dintre urmatoarele caracteristici nu sunt adecvate managerului american?
a. integritate
b. simtul responsabilitatii
c. munca asidua
d. ambitia
e. nivelul scazut de pregatire
150. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta cai de protejare, de catre stat, a
industriilor si corporatiilor in contextul japonez?
a. formarea de carteluri pentru obtinerea de produse complexe la preturi
competitive pe piata externa
b. reducerea capacitatii de productie excedentara prin stimulente financiare
c. diminuarea surplusului de forta de munca din anumite sectaore, prin transferul
acestuia catre alte companii in curs de dezvoltare
d.finantarea unor activitati de cercetare si a unor investitii, precum si a unor
programe de pregatire si reprofilare a personalului
e.preluarea unor cheltuieli de la intreprinderile in dificultate, pentru ca acestea sa
poata sa-si administraze costul produselor fabricate
151. Pentru a intelege mai corect modul de functionare a societatii nipone, mai mult pe
baza de morala decat pe baza de drept, prin morala ar trebui sa se inteleaga:
a. o lista de tabuuri arbitrare, standardizate, impuse din exterior
b. arta de a trai in grup, prin care se urmareste sa se impiedice dezlantuirea
agresivitatilor si sa se apere interesul pe termen lung, prin intermediul regulilor,
actiunilor si valorilor comune, fondate pe experienta si adevar, insuflate prin
educatie si asigurate printr-un control social
c.o particularitate a contextului cultural japonez, care consta in modul de gandire si
abordare holistica a problemelor, la baza caruia sta perceptia ca intregul este mai
mult decat suma partilor
d.faptul ca finalitatea primordiala a intreprinderii este aceea de a servi societatea in
schimbul resurselor puse la dispozitie (oameni, capital, terenuri etc.),deoarece
intreprinderea trebuie considerata ca o persoana morala
e.faptul ca o persoana trebuie sa-si sacrifice interesul personal pentru interesul
grupului din care face parte
152. Prin prisma dimensiunilor lui G. Hofstede, contextul japonez se caracterizeaza
prin:
a. distanta fata de putere medie, un control intens al incertitudinii, colectivism si
masculinitate
b. distanta fata de putere mica, un control intens al incertitudinii, colectivism si
feminitate
c. distanta fata de putere mare, un control redus al incertitudinii, colectivism si
masculinitate
d. distanta fata de putere medie, un control redus al incertitudinii, colectivism si
masculinitate
e. distanta fata de putere medie, un control intens al incertitudinii, individualism si
masculinitate
153. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta componente ale marilor grupuri
economice japoneze (ZAIBATSU)?
a. compania comerciala generala
b. companiile asociate grupului
c. subantreprenorii
d. companiile cliente ale bancii grupului
e. Consiliul de Administratie al grupului
171. Unul dintre factorii care au determinat Japonia sa investeasca in strainatate a fost:
a. tendinta de pe plan mondial de a investi in alte tari decat in cea de origine
b. reevaluarea yenului, in sensul intaririi acestuia
c. presiuni din partea tarilor occidentale
d. lipsa de materii prime
e. surplusul de capital de pe plan intern
172. Cea mai larg raspandita explicatie a “miracolului japonez” a constat in:
a. teoria supraomului japonez, care multumindu-se cu putin produce mult
b. specificul culturii nipone
c. sistemul de management practicat
d. pozitia geografica a Japoniei
e. ajutorul dat de catre S.U.A.
173. Relatiile de tip “oyabun-kobun” sunt:
a. relatiile care se stabilesc intre firmele componente ale grupurilor economice
nipone
b. relatii formale stabilite intre sef si subordonat in cadrul firmelor nipone
c. relatiile dintre componentii unui grup de persoane dintr-o intreprindere
d. relatii informale stabilite intre o persoana mai in varsta si alte persoane mai tinere,
de pe niveluri ierarhice inferioare
e. relatiile dintre banca unui grup si companiile componente ale grupului respectiv
174. Potrivit analizei efectauta de catre R. Lessem si F. Neubauer, celor patru grupe de
tari europene le corespund urmatoarele tipuri de cultura:
a. tarile capitaliste traditionale-cultura intreprenoriala, tarile sudice-cultura familiala,
tarile scandinave-cultura responsabilitatii si tarile foste comuniste-cultura
ierarhiei
b. tarile din nordul europei-cultura birocratica, tarile din sudul Europei-cultura de tip
familial, tarile din vestul Europei-cultura comerciala si tarile din estul Europei-
cultura industriala
c. tarile capitaliste traditionale-cultura birocratica, tarile sudice-cultura de tip templu,
tarile vestice-cultura comerciala si tarile aproape estice-cultura comerciala
d. tarile din nordul europei-cultura egalitarista, tarile capitaliste traditionale-cultura
comerciala, tarile sudice-cultura de tip familial si tarile din vestul Europei-cultura
industriala
e. tarile scandinave-cultura egalitarista, tarile capitaliste traditionale-cultura
comerciala,tarile sudice-cultura de tip familial si tarile aproape estice-cultura
ierarhica
175. Care dintre urmatoarele aprecieri caracterizeaza cel mai corect modul in care tarile
Comunitatii Europene dezvoltate au ajuns, dupa al doilea razboi mondial, la
performante economice?
a. exista o asemanare in ritmul si nivelul de dezvoltare economica a principalelor
tari ale viitoarei Comunitati Europene, deoarece acestea au avut la baza
proprietatea capitalista si economia de piata concurentiala
b. diferentele de ritm si nivel de dezvoltare intre principalele tari ale viitoarei
Comunitati Europene s-au datorat in principal ajutorului diferit acordat de catre
S.U.A.
c. se renarca diferente in special intre Marea Britanie, care, desi a fost secatuita
de
resurse, a ramas cu infrastructurile tehnologice si economice pe baza carora si-
a reconstruit economia intr-un ritm insa mai lent, pe de o parte, si Germania si
Franta care au fost nevoite sa importe tehnologii noi, ceea ce le-a asigurat un
ritm mai mare de dezvoltare
d. apar diferente intre tarile capitaliste care s-au dezvoltat mai rapid si cele
socialiste care au cunoscut o dezvoltare mult mai lenta
e. diferentele in dezvoltarea economica a tarilor europene s-a datorat in
exclusivitate diferentelor culturale
176. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristici ale “pietei unice
europene”?
a. libertatea de circulatie a bunurilor, prin eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor
fiscale
b. libertatea de circulatie a fortei de munca
c. posibilitatea de stabilire a sediului pentru fiecare individ sau agent economic in
oricare loc din Uniunea Europeana
d. libertatea de circulatie a capitalurilor intre tarile Uniunii Europene
e. libertatea de alegere a legislatiei din oricare tara a Uniunii Europene careia sa i
se supuna
179. Care dintre urmatoarele argumente nu reprezinta obiectii la conturarea unui “model
de management european”?
a. diferentele dintre tarile europene din punct de vedere economic, social si politic
b. nevoia unei strategii globale promovata de catre unii specialisti in contextul
tendintei generale de globalizare
c. identitatea companiilor europene, mai mult nationala, decat europeana
d. tendinta companiilor din tarile europene mai mult spre internationalizare, decat
spre transeuropenizare
e. diferentele de ritm in procesul de internationalizare a diferitele laturi ale
economiei tarilor europene
180. Unul din argumentele care sustin necesitatea crearii unui “model de management
european” este urmatorul:
a. tendinta companiilor din tarile europene de internationalizare a activitatii lor
b. tendinta generala spre o globalizare, fenomen recunoscut si acceptat si de catre
specialistii din cadrul tarilor europene
c. schimbarile care au loc in viata sociala si in domeniul afacerilor din Europa, care
determina o tendinta spre transeuropenizare
d. companiile europene au mai mult o identitate nationala, aceasta constituind o
sursa pentru un avantaj concurential
e. diferentele de ritm in procesul de internationalizare a diferitelor laturi ale
economiei tarilor europene
188. Referitor la procesul decizional in cadrul intreprinderilor din tarile europene, care
din urmatoarele afirmatii nu este adevarata?
a. in tarile din sudul Europei exista un grad mare de centralizare a autoritatii
b. in carul intreprinderilor familiale grecesti se respecta ierarhia, din care cauza se
delega putin
c.in Spania si Portugalia se manifesta o participare redusa a salariatilor la
procesele decizionale
d. belgienii si italienii acorda o mare importanta “codeterminarii”, care presupune o
consultare a salariatilor in problemele care ii privesc in mod direct
e. in Anglia, datorita sistemului de recrutare si promovare al managerilor, acestia
opteaza pentru descentralizarea procesului decizional
192. Al doilea model de recrutare si promovare, pentru care caracteristic este contextul
german, se caracterizeaza prin:
a. recrutarea managerilor din randul specialistilor functionali, care pentru
promovarea la nivelurile superioare vor fi pregatiti pentru indeplinirea unor roluri
de integratori
b. recrutarea managerilor din randul specialistilor in diferite functiuni ale organizatiei,
acordandu-se mai putina importanta calitatilor de generalisti
c.recrutarea managerilor din randul celor cu o pregatire de generalisti, care sa le
permita sa indeplineasca roluri de integratori
d.distinctia neta dintre managerii functionali de la nivelurile inferioare si medii, si
managerii integratori de la nivelurile superioare ale organizatiei
e.accentul pus pe pregatirea generala, in mai multe domenii, care sa le permita sa
fie eficienti in oricare domeniu pe care-l vor conduce
193. Al treilea model de recrutare si promovare, pentru care Franta este considerata
reprezentativa, se caracterizeaza prin:
a. recrutarea managerilor din randul specialistilor functionali, care pentru
promovarea la nivelurile superioare vor fi pregatiti pentru indeplinirea unor roluri
de integratori
b. recrutarea managerilor din randul specialistilor in diferite functiuni ale
organizatiei,acordandu-se mai putina importanta calitatilor de generalisti
c. recrutarea managerilor din randul celor cu o pregatire de generalisti, care sa le
permita sa indeplineasca roluri de integratori
d. distinctia neta dintre managerii functionali de la nivelurile inferioare si medii, si
managerii integratori de la nivelurile superioare ale organizatiei
e. accentul pus pe pregatirea generala, in mai multe domenii, care sa le permita sa
fie eficienti in oricare domeniu pe care-l vor conduce
196. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata pentru pregatirea managerilor in
Franta?
a. in Franta se poate intra in categoria de “cadres” numai prin absolvirea uneia
dintre “les grandes ecoles”
b. in categoria “cadres” se poate intra fie prin obtinerea unei diplome in urma unor
studii universitare de patru sau cinci ani, fie prin promovarea in interiorul
intreprinderii
c. in Franta termenul de “cadres” se suprapune integral peste cel de “manager”
d. in categoria “cadres” intra numa persoanele carora li se delega o autoritate
e. managerii din cadrul intreprinderilor franceze sunt pregatiti numai in “les grandes
ecoles”
197. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata referitor la nivelurile de
angajare a unui manager intr-o intreprindere germana?
a. primul nivel la care intreprinderea anajeaza persoane dupa terminarea unui
invatamant general (Hauptschule), dar pentru care persoana trebuie sa parcurga
stadii intermediare de ucenic, muncitor necalificat, maistru
b. al doilea rand de anagajare se remarca dupa terminarea liceului sau a unei scoli
tehnice
c. al patrulea nivel corespunde unei diplome de studii politehnice, intr-o scoala de
ingineri,un institut tehnic superior, un invatamant de comert (Wirtschaft), de
stiinte sociale
d. nivelul corespunzator diplomei de studii universitare, care asigura candidatului
un
post la nivel superior reprezinta al cincilea nivel de incadrare
e. al saselea nivel si cel mai inalt de incadrare corespunde diplomei de doctor
198. In Marea Britanie, un viitor manager poate opta pentru trei filiere de pregatire , care
sunt:
a. scoala generala, intreprinderea si universitatea
b. scoala de comert, intreprinderea si universitatea
c. intreprinderea, universitatea si scoala profesionala
d. politehnica, universitatea si intreprinderea
e. scolile de tip MBA, universitatea si scoala profesionala