Sunteți pe pagina 1din 2

Constantin (Costache) Negruzzi (1808, satul Hermeziu, judeul Iai 24

august 1868) a fost un om politic i scriitor romn din perioada paoptist.


Nscut n Trifetii Vechi (astzi Hermeziu), din apropiera Prutului, lng
Iai, este fiul lui Dinu Negruzzi, de origine rzeasc, ajuns boierna n
rang de paharnic, i al Sofiei Hermeziu. i-a nceput nvtura n greaca
cu unul din dasclii greci mai cu renume pe atunci n Iai, iar romnete
nv singur dintr-o carte a lui Petru Maior, precum nsui mrturisete
ntr-un articol intitulat Cum am nvat romnete, foarte interesant pentru
detaliile pe care le d asupra metodelor ntrebuinate de profesorii din acea
vreme.
Izbucnind revoluia din 1821, a fugit n Basarabia cu tatl su. La Chiinu
face cunotin cu poetul rus Pukin, care-i deteapt gustul pentru
literatur i cu un emigrant francez de la care ia lecii de limba i literatura
francez. Din aceast perioad dateaz primele sale ncercri literare:
Zbavele mele din Basarabia n anii 1821, 1822.
Dupa moartea tatlui su, intr copist la visterie, ncepnd astfel viaa
politic, cum fceau toi fiii de boieri pe atunci.
n acest timp public cteva traduceri de poezii (Mnemon de Voltaire,
Prostia Elenei de Marmontel), i cteva nuvele, care fcur mult efect.
ndemnat de scrierile patrioilor de peste muni, studie istoria i ddu la
lumin Aprodul Purice ca un fel de protestare indirect la adresa domnului
i boierilor din timpul su.
Ales, n 1837, deputat de Iai n Obteasca obinuit adunare, instituit de
Regulamentul Organic, apoi ca funcionar superior, i ca director al teatrului
(alturi de Mihail Koglniceanu i Vasile Alecsandri), se arat ptruns de
idei liberale i doritor de progres. n 1840 este ales primar al oraului Iai.
Negruzzi nu ia parte la micarea din 1848 i mult timp rmne retras din
afacerile statului, reintrnd numai mai trziu ca judector, ca membru n
Divanul domnesc (1857) i apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al
departamentului finanelor, ca deputat i ca epitrop la Sf. Spiridon.
Negruzzi debuteaz cu traducerea poeziei alul negru dup Alexandr
Pukin. Apoi ntreprinde traducerea baladelor lui Victor Hugo, lucrare
meritorie, pentru c a cutat s ntrebuineze un vers analog cu al poetului
francez, vers greu de fcut n romnete, mai ales n timpul cnd scria
Negruzzi (ex. Pasul de arme al Regelui Ioan) i pentru c multe din ele
exprim foarte bine ideea autorului ntr-o romneasc curat. Dintre cele

mai reuite citm Uriaul. O alt traducere important este a satirelor lui
Antioh Cantemir, din rusete, fcut mpreun cu Alexandru Donici.

S-ar putea să vă placă și