Constantin (Costache) Negruzzi (1808, satul Hermeziu, judeul Iai 24
august 1868) a fost un om politic i scriitor romn din perioada paoptist.
Nscut n Trifetii Vechi (astzi Hermeziu), din apropiera Prutului, lng Iai, este fiul lui Dinu Negruzzi, de origine rzeasc, ajuns boierna n rang de paharnic, i al Sofiei Hermeziu. i-a nceput nvtura n greaca cu unul din dasclii greci mai cu renume pe atunci n Iai, iar romnete nv singur dintr-o carte a lui Petru Maior, precum nsui mrturisete ntr-un articol intitulat Cum am nvat romnete, foarte interesant pentru detaliile pe care le d asupra metodelor ntrebuinate de profesorii din acea vreme. Izbucnind revoluia din 1821, a fugit n Basarabia cu tatl su. La Chiinu face cunotin cu poetul rus Pukin, care-i deteapt gustul pentru literatur i cu un emigrant francez de la care ia lecii de limba i literatura francez. Din aceast perioad dateaz primele sale ncercri literare: Zbavele mele din Basarabia n anii 1821, 1822. Dupa moartea tatlui su, intr copist la visterie, ncepnd astfel viaa politic, cum fceau toi fiii de boieri pe atunci. n acest timp public cteva traduceri de poezii (Mnemon de Voltaire, Prostia Elenei de Marmontel), i cteva nuvele, care fcur mult efect. ndemnat de scrierile patrioilor de peste muni, studie istoria i ddu la lumin Aprodul Purice ca un fel de protestare indirect la adresa domnului i boierilor din timpul su. Ales, n 1837, deputat de Iai n Obteasca obinuit adunare, instituit de Regulamentul Organic, apoi ca funcionar superior, i ca director al teatrului (alturi de Mihail Koglniceanu i Vasile Alecsandri), se arat ptruns de idei liberale i doritor de progres. n 1840 este ales primar al oraului Iai. Negruzzi nu ia parte la micarea din 1848 i mult timp rmne retras din afacerile statului, reintrnd numai mai trziu ca judector, ca membru n Divanul domnesc (1857) i apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanelor, ca deputat i ca epitrop la Sf. Spiridon. Negruzzi debuteaz cu traducerea poeziei alul negru dup Alexandr Pukin. Apoi ntreprinde traducerea baladelor lui Victor Hugo, lucrare meritorie, pentru c a cutat s ntrebuineze un vers analog cu al poetului francez, vers greu de fcut n romnete, mai ales n timpul cnd scria Negruzzi (ex. Pasul de arme al Regelui Ioan) i pentru c multe din ele exprim foarte bine ideea autorului ntr-o romneasc curat. Dintre cele
mai reuite citm Uriaul. O alt traducere important este a satirelor lui Antioh Cantemir, din rusete, fcut mpreun cu Alexandru Donici.