MANAGEMENT FINANCIAR MGM An 2

Pregatire examen 2015-2016

1. Definitia finantelor este:

a. totalitatea mijloacelor banesti de care dispune o organizatie sau un stat in scopul
indeplinirii functiilor sale
b. totalitatea beneficiilor de care dispune o organizatie sau un stat in scopul indeplinirii
functiilor sale
c. totalitatea bunurilor de care dispune o organizatie sau un stat in scopul indeplinirii
functiilor sale
d. totalitatea cheltuielilor de care dispune o organizatie sau un stat in scopul indeplinirii
functiilor sale
e. totalitatea veniturilor de care dispune o organizatie sau un stat in scopul indeplinirii
functiilor sale
2. Finantele au ca obiect:
a. studiul costurilor societatilor comerciale
b. studiul bugetului autoritatilor administrativ-teritoriale
c. studiul bugetelor organizatiilor (agenti economici si organizatii non-profit)
d. relatiile economice ce au loc in procesul constituirii si repartitiei fondurilor de resurse
financiare (publice si private)
3. Nevoile umane sunt satisfacute prin achizitia bunurilor necesare:
a. de pe piata, la un pret determinat de regula de cerere si oferta, prin competitie sau
concurenta
b. de la stat
c. de la consiliile locale
d. de la fundatii de caritate
e. de la familie
4. Bunurile achizitionate pentru satisfacerea nevoilor individuale sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

bunuri private
bunuri publice
bunuri comune
bunuri familiale
bunuri nationale

5. Economiile mixte sunt:

a. economiile in care bunurile si serviciile necesare membrilor unei societati sunt asigurate
numai din numai sector privat
b. economiile in care bunurile si serviciile necesare membrilor unei societati sunt asigurate
numai din numai sector public
c. economiile care demonstreaza existenta ambelor sectoare: sector public si sector privat, cu
o economie concurentiala, in care ponderea celor doua sectoare difera de la o tara la alta

6. Organizatiile private nu isi constituie fondurile financiare din:

a.
b.
c.
d.
e.

aportul privat al proprietarilor (asociati, actionari) din economiile proprii

imprumuturi bancare sau de pe piata de capital (emisiune de actiuni si obligatiuni)
profit sau surplus reinvestit
subventii din bugetul public
emisiune de moneda

7. Finantele private se refera la:

a. resursele, cheltuielile, imprumuturile, creantele si obligatiile de plata ale organizatiilor
private (agenti economici de tipul societati comerciale, persoane fizice si organizatii nonprofit), care produc bunuri si servicii pentru satisfacerea nevoilor individuale
b. mijloacele folosite pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii
c. resursele, cheltuielile, imprumuturile si datoria publica
8. Finantele reprezinta, pentru orice tip de organizatie, o functie indispensabila a managementului,
deoarece reflecta:
a.
b.
c.
d.

transferurile si miscarile de fonduri financiare, de capitaluri

tranzactiile dintre state si transpunerea monedei nationale fata de o moneda straina
dezvoltarea imprumuturilor publice si private
relatiile economice si sociale care apar in procesul repartitiei produsului intern brut in
legatura cu satisfacerea nevoilor individuale si sociale ale membrilor societatii
e. variantele a si b
9. Functia de repartitie a finantelor in cadrul organizatiei reprezinta:
a. constituirea fondurilor proprii, din capitaluri, profit si alte izvoare, precum si
imprumuturile, care reprezinta sursele financiare necesare desfasurarii si dezvoltarii
activitatilor si care sunt distribuite pentru efectuarea de plati generate de diferite obligatii
b. volumul cheltuielilor publice pe destinatii: invatamant, cultura, sanatate; asigurari sociale
si protectie sociala; gospodarie comunala si locuinte sociale; aparare nationala; ordine
publica; datoria publica; alte destinatii
c. faptul ca statul intervine in corectarea inegalitatilor existente intre membrii societatii,
asigurand pentru fiecare individ satisfacerea nevoilor de baza
d. distribuirea fondurilor cu scopul diminuarii decalajului economico-social dintre state
e. distribuirea resurselor financiare pentru utilizare publica pe baza de prioritati in conditiile
existente la un moment dat
10. Nu pot fi considerate intrari in sistem organizatie- urmatoarele:
a. informatiile
b. procesele de transformare, cum sunt: fabricatia, proiectarea, furnizarea serviciilor,
clasificarea, calculul, procesarea datelor, analiza, managementul, instruirea, vanzarea etc.
c. cladiri si echipamente
d. oameni
e. bani

11. Sunt considerate iesiri din sistem organizatie- urmatoarele:

a.
b.
c.
d.
e.

resursele pentru procesul care se desfasoara in cadrul sistemului sau subsistemului

produse, servicii, informatii, oameni
fabricatia, proiectarea, furnizarea serviciilor
clasificarea, calculul, procesarea datelor
calculul, procesarea datelor, analiza, managementul, instruirea, vanzarea

12. Prin utilizarea mijloacelor fixe ca resurse- se calculeaza cheltuiala amortizarea- care este:
1. o cheltuiala interna a organizatiei care se retine din venituri pentru a prevedea utilizarea
sau deteriorarea progresiva a activelor fixe utilizate in procesul de transformare a
resurselor
2. o notiune inteleasa ca fiind atribuita oricarui obiect care are o durata de functionare mai
mare de un an
3. o notiune despre un obiect care are o valoare suficient de mare (stabilita prin norme ale
Ministerului de finante)
4. o notiune atribuita unui obiect care isi transfera valoarea produselor sau serviciilor create
de organizatie in cote anuale (egale sau inegale) in functie de politica de amortizare
adoptata
Alegeti raspunsul corect!
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+2+3+4
13. La atasarea unei valori banesti mijloacelor fixe managerul nu trebuie sa tina cont de:
a.
b.
c.
d.
e.

denumirea furnizorului
costul achizitiei mijloacelor fixe
durata normala de viata a mijloacelor fixe
valoarea reziduala
estimarea profitului care poate fi obtinut anual din utilizarea mijloacelor fixe sau
eficacitatea utilizarii lor in organizatiile non-profit

14. Nu se atribuie sau se atribuie cu mare dificultate valori banesti urmatoarelor intrari sau iesiri din sistem
(organizatie):
a.
b.
c.
d.

oamenilor (salariatilor)
produselor sau serviciilor care sunt furnizate in interiorul organizatiei, intre departamente
elementelor tangibile
intrarilor materiale: teren, cladiri, utilaje si echipamente, masini si alte mijloace de
transport, materii prime si materiale necesare in procesele operationale

15. Principalele obiective ale managementului financiar sunt:

a. sa furnizeze managerilor informatii pentru a stabili costul produselor, serviciilor si a altor
obiective strategice
b. sa furnizeze informatii managerilor pentru luarea deciziilor, astfel: formularea
strategiilor realiste si a scopurilor pe termen lung si alocarea eficienta a resurselor si
asigurarea utilizarii eficiente a lor

c. sa furnizeze informatii pentru planificare si control

d. sa cuantifice progresul fata de obiectivele fixate
e. toate variantele sunt corecte
16.
Informatiile privind costurile sunt necesare pentru:
1. evaluarea stocurilor
2. determinarea costului vanzarilor
3. identificarea costurilor asociate produselor si serviciilor pentru considerente legate de
eficienta
Alegeti raspunsul correct!
a.
b.
c.
d.

1+2
1+3
2+3
1+2+3

17. Managementul financiar presupune parcurgerea a 4 pasi de lucru. Nu se cuprinde in procedura:

a.
b.
c.
d.
e.

planificarea: planificarea programului, planificarea operatiilor, planificarea investitiilor

implementarea: planurilor financiare, finantarile, controlul administratorilor
evaluarea performantelor: sistemul informational managerial, analiza financiara
auditarea: controlul financiar specific
misiunea strategica

18. Managementul finanaciar are urmatoarele functii:

a. functia de planificare: planificarea programelor; planificarea operatiilor; investitii
b. functia de implementare: planuri finanaciare; fonduri atrase; controlul administrativ
c. functia de evaluare a performantei: sistemul de management al informatiei; analize;
sistemul de indicatori (rate) financiari
d. functia de audit financiar-contabil
e. toate variantele sunt corecte
19. Grupa activelor imobilizate, adica acele bunuri achizitionate care sunt utilizate o perioada mai lunga de
un an si se transforma mai greu in bani, nu cuprinde:
a. grupa 1 : teren si constructii (cladiri si constructii finalizate)
b. grupa 2: linii tehnologice; instalatii de comanda electronica pentru linii tehnologice,
cantare si alte aparate de masura si control, calculatoarele electronice; autovehiculele;
animale si plantatii
c. grupa 3: mobilier, centrale telefonice, aparate fax, aparate de copiat, alte obiecte de birotica
d. stocuri de materii prime, materiale, produse, ambalaje
e. active corporale si necorporale in curs si active imobilizate necorporale
20. Activele circulante nu cuprind:
a. materii prime, materiale, consumabile, obiecte de inventar
b. productia in curs de executie

c. active corporale si necorporale in curs

d. produse finite
e. ambalaje
21. Activele circulante nu cuprind:
a.
b.
c.
d.
e.

numerar
cheltuieli de constituire firma
cheltuieli realizate in avans
creante
stocuri

22. Activele totale reprezinta:

a. bunurile care isi transfera o portiune din valoare asupra produselor sau serviciilor in timpul
procesului de transformare sau procesare intr-o perioada de timp
b. patrimoniul brut al organizatiei si insumeaza activele imobilizate si activele circulante
c. bunurile care se consuma intr-o perioada mai mica de un an si se transforma mai repede in
lichiditati
d. cheltuielile efectuate de o organizatie
e. sursele financiare
23. In PASIV nu se includ:
a.
b.
c.
d.
e.

capital subscris si varsat

prime de capital
active circulante
rezerve
rezultatul reportat si rezultatul exercitiului

24. In PASIV nu se includ:

a. datorii financiare pe termen mediu si lung, sau ce trebuie platite intr-o perioada de peste un
an
b. cheltuieli in avans
c. datorii comerciale curente
d. alte datorii curente : salarii, asigurari sociale, datorii fiscale, datorii la asociati etc.
e. venituri in avans
25. PASIVELE reprezinta:
a. sursele de acoperire ale elementelor patrimoniale
b. bunurile care isi transfera o portiune din valoare asupra produselor sau serviciilor in timpul
procesului de transformare sau procesare intr-o perioada de timp
c. suma dintre activele imobilizate si activele circulante
d. bunurile care se consuma intr-o perioada mai mica de un an si se transforma mai repede in
lichiditati.
e. cheltuielile efectuate de o organizatie
26. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la bilantul contabil:

a.
b.
c.
d.
e.

bilantul contabil include activele si pasivele organizatiei

activele sunt elementele patrimoniale
pasivele sunt sursele de acoperire ale elementelor patrimoniale
include cheltuielile si veniturile organizatiei
se prezinta sub doua forme: pe orizontala si pe verticala

27. Bilantul pe verticala evidentiaza:

a.
b.
c.
d.
e.

veniturile organizatiilor
cheltuielile organizatiei
patrimonial net al organizatiei
fluxul de numerar al organizatiei
patrimonial brut al organizatiei

28. Patrimoniul net reflecta:

a.
b.
c.
d.
e.

valoarea contabila a organizatiei, dar nu intodeauna si valoarea reala

valoarea de piata a organizatiei
o valoare in functie de directivele europene
valoarea reala a organizatiei
valoarea curenta a organizatiei

29. Una din urmatoarele categorii nu se cuprinde in situatia veniturilor si cheltuielilor:

a.
b.
c.
d.
e.

venituri din exploatare

venituri extraordinare
venituri financiare
venituri in avans
cifra de afaceri

30. Una din urmatoarele categorii nu se cuprinde in situatia veniturilor si cheltuielilor:

a.
b.
c.
d.
e.

cheltuieli pentru exploatare

cheltuieli in avans
cheltuielile financiare
cheltuielile extraordinare
pierdere

31. Marja bruta se calculeaza, astfel:

a.
b.
c.
d.
e.

cifra de afaceri minus costul bunurilor vandute

cheltuieli operationale minus cheltuieli cu vinzare si distributie
cheltuieli operationale minus cheltuieli cu administratia
cheltuieli operationale plus alte venituri de exploatare
cheltuieli operationale minus amortizarea

32. Profitul net se calculeaza, in general, astfel:

a. venituri din exploatare minus cheltuieli pentru exploatare
b. total venituri minus total cheltuieli

c. profit brut minus impozit pe profit

d. venituri financiare minus cheltuieli finanaciare
e. venituri exceptionale minus impozit pe venit
33. Intrarile si iesirile de numerar se inregistreaza in:
a.
b.
c.
d.
e.

contul de profit si pierderi

activul din bilant
pasivul din bilant
situatia veniturilor si cheltuielilor
situatia fluxului de numerar

34. Situatia fluxului de numerar nu arata managerului:

a.
b.
c.
d.
e.

inregistrarea intrarilor si iesirilor de numerar

existenta fondurilor financiare interne disponibile
intentia de a obtine sau plati cu numerar
sanatatea financiara a organizatiei
lipsa numerarului

35. Numerarul net la sfarsitul anului se calculeaza:

a. numerar net anual plus numerar net de la inceputul anului financiar
b. numerar din exploatare plus numerar din activitati financiare plus numerar din activitatea
de investitii
c. numerar din credite minus numerar pentru investitii
d. numerar net din activitati operationale plus numerar net din activitati finanaciare
e. intrari de numerar de la clienti minus iesiri de numerar pentru plata furnizorilor
36. Raportul financiar anual nu cuprinde:
a.
b.
c.
d.
e.

bilantul contabil
bugetul de venituri si cheltuieli
situatia fluxului de numerar
raportul auditorilor
raportul managerilor

37. Cu privire la autofinantare nu este valabila una din afirmatiile urmatoare:

a.
b.
c.
d.
e.

reprezinta puterea de a degaja resurse din interiorul organizatiei, din propria activitate
include operatii privind capitalul
se refera la operatii generatoare de resurse care permit plati imediate (de gestiune)
este o sursa concreta de finantare a organizatiei pe termen scurt
rezulta din combinarea dintre venituri si cheltuieli

38. Cu privire la autofinantare nu este valabila una din afirmatiile urmatoare:

a. se calculeaza prin metoda deductiva, adica: Excedentul brut al exploatarii plus Rezultatul
financiar plus Rezultatul exceptional minus Impozitul pe profit
b. se calculeaza prin metoda aditiva pornind de la profitul dupa impozitare, adaugand

cheltuielile cu amortizarea si provizioanele si scazand veniturile calculate din provizioane

c. arata surplusul de flux de numerar degajat din exploatare sau activitatea operationala a
organizatiei pe parcursul unei perioade de timp, de regula, exercitiul financiar
d. este suficienta pentru satisfacerea nevoilor organizatiei
e. reprezinta puterea de a degaja resurse din interiorul organizatiei, din propria activitate,
adica de a avea flux de numerar
39. Cu privire la capitalul de lucru una din afirmatiile urmatoare nu este adevarata:
a.
b.
c.
d.
e.

reprezinta puterea financiara a organizatiei de a plati obligatiile la timp

se mai numeste necesar de fond de rulment
reflecta lichiditatea si, pe de alta parte, este un instrument de investitii in active circulante
se calculeaza: Active circulante minus Datorii curente
se calculeaza: Capitalul angajat (permanent) minus Active imobilizate

40. Cu privire la nevoia de fond de rulment una din afirmatiile urmatoare nu este adevarata:
a. se calculeaza: Stocuri plus Creante minus Obligatii curente nefinanciare
b. este fluxul de numerar de care trebuie sa dispuna organizatia peste cea necesara finantarii
imobilizarilor pentru a functiona normal
c. se mai numeste capital de lucru
d. reprezinta una din componentele echilibrului financiar
e. este unul din principalele instrumente utilizate de management pentru luarea deciziilor in
scopul obtinerii beneficiilor viitoare pentru organizatie
41. Resursele finanrilor pot fi:
a. autofinanare
b. imprumuturi i credite bancare
c. dezinvestiii (vnzarea unor imobilizri neutile)
d. toate raspunsurile sumt corecte
42. Rationamentul care conduce la utilizarea tabloului de finantare in practica manageriala este bazat pe:
a. calculul diferentei dintre indicatorii bilantieri din doua perioade succesive
b. o utilizare de fonduri, daca variatia dintre activul bilantier din cele doua perioade este
negativa
c. o utilizare de fonduri, daca variatia dintre pasivul bilantier dintre cele doua perioade este
pozitiva
d. o constituire de resurse, daca variatia dintre activul bilantier din cele doua perioade este
pozitiva
e. o constituire de resurse, daca variatia dintre pasivul bilantier dintre cele doua perioade este
negativa
43. Una din urmatoarele surse nu face parte din categoria celor externe:
a.
b.
c.
d.
e.

Grant-uri externe (comunitare, internationale)

Fondul de rulment
Leasingul
Credite bancare
Emisiune de actiuni sau obligatiuni

44. Costurile variabile sunt:

a. cele care raman constante fata de schimbarile din activitate, cum sunt: asigurari, unele
impozite si taxe, chirii
b. cele care variaza direct proportional cu schimbarile din activitate, cum sunt: materiale
directe, manopera directa
c. cele care nu pot fi direct identificate, cum sunt: cheltuieli de intretinere a utilajelor,
publicitatea
d. cele care pot fi identificate si alocate direct costului unui obiect, ca: materiale, manopera
pentru fabricarea unui produs sau executarea unui serviciu
e. cele care variaza in volum, dar nu direct proportional, si contin o componenta fixa si una
variabila, cu sunt: cheltuielile cu telefonul sau cu electricitatea
45. Costurile fixe sunt:
a. cele care variaza direct proportional cu schimbarile din activitate, cum sunt: materiale
directe, manopera directa
b. cele care variaza in volum, dar nu direct proportional, si contin o componenta fixa si una
variabila, cu sunt: cheltuielile cu telefonul sau cu electricitatea
c. cele care raman constante fata de schimbarile din activitate, cum sunt: asigurari, unele
impozite si taxe, chirii
d. cele care nu pot fi direct identificate, cum sunt: cheltuieli de intretinere a utilajelor,
publicitatea
e. cele care pot fi identificate si alocate direct costului unui obiect, ca: materiale, manopera
pentru fabricarea unui produs sau executarea unui serviciu
46. Costurile directe sunt:
a. cele care pot fi identificate si alocate direct costului unui obiect, ca: materiale, manopera
pentru fabricarea unui produs sau executarea unui serviciu
b. cele care variaza in volum, dar nu direct proportional, si contin o componenta fixa si una
variabila, cu sunt: cheltuielile cu telefonul sau cu electricitatea
c. cele care variaza direct proportional cu schimbarile din activitate, cum sunt: materiale
directe, manopera directa
d. cele care nu pot fi direct identificate, cum sunt: cheltuieli de intretinere a utilajelor,
publicitatea
e. cele care raman constante fata de schimbarile din activitate, cum sunt: asigurari, unele
impozite si taxe, chirii
47. Costurile indirecte sunt:
a. cele care pot fi identificate si alocate direct costului unui obiect, ca: materiale, manopera
pentru fabricarea unui produs sau executarea unui serviciu
b. cele care variaza direct proportional cu schimbarile din activitate, cum sunt: materiale
directe, manopera directa
c. cele care raman constante fata de schimbarile din activitate, cum sunt: asigurari, unele
impozite si taxe, chirii
d. cele care nu pot fi direct identificate, cum sunt: cheltuieli de intretinere a utilajelor,
publicitatea
e. cele care variaza in volum, dar nu direct proportional, si contin o componenta fixa si una
variabila, cu sunt: cheltuielile cu telefonul sau cu electricitatea

48. Una din urmatoarele functii nu face parte din clasificarea costurilor dupa functiile organizatiei:
a.
b.
c.
d.
e.

functia de productie
functia financiara
functia de personal
functia de vanzare
functia administrativa

49. Unul din urmatoarele costuri nu face parte din clasificarea costurilor dupa relevanta lor in planificare,
control si decizii:
a.
b.
c.
d.
e.

costuri necontrolabile
costuri indirecte de productie
costuri nerelevante si costuri relevante sau de oportunitate
costuri standard
costuri controlabile

50. Una din urmatoarele afirmatii nu este corecta privind contributia:

a. este definita ca fiind diferenta dintre veniturile obtinute sau valoarea vanzarilor realizate si
costurile variabile aferente acestor venituri sau vanzari
b. marimea contributiei acopera intotdeauna cheltuielile fixe
c. ajuta in luarea deciziilor privind volumul vanzarilor si preturile produselor si serviciilor
oferite
d. se exprima in valori absolute, utilizand totalul contributiei; in contributie unitara, adica
contributia pe unitate de produs; sub forma ponderii in total venituri sau vanzari
e. este negativa cand nu se acopera nici costurile variabile din venituri sau vanzari
51. Pragul de rentabilitate este atunci cand:
a.
b.
c.
d.
e.

contributia este mai mica decit vanzarile

contributia egaleaza vanzarile
contributia este mai mare decat vanzarile
contributia este mai mare decat costurile fixe
contributia egaleaza costurile fixe si nu se inregistreaza profit sau pierdere

52. Una din urmatoarele afirmatii nu este corecta referitor la pragul de rentabilitate:
a.
b.
c.
d.

se mai numeste si graficul CVP sau Cost-Volum (de vanzari) Profit

este un instrument static, presupunand o relatie liniara intre cost, volum de vanzari si profit
este raportul dintre cresterea profitului si cresterea vanzarilor
orice modificare in costuri sau in structura pretului impune un nou calcul si o noua
constructie a graficului
e. de regula se planifica un nivel al vanzarilor, acoperitor pentru cazuri neasteptate, cat este
capacitatea masinii, deoarece peste acest numar este necesara o noua investitie
53. Gradul de levier este:
a. raportul dintre cresterea profitului si cresterea vanzarilor

b.
c.
d.
e.

cresterea sau reducerea preturilor

oportunitatea de a realiza activitati marginale
alegerea intre mai multe produse care sa fie oferite
are sens numai atunci cand raportul este mai mic decat 1

54. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la repartitia costurilor indirecte:

a. sunt contabilizate pe total organizatie si nu pot fi repartizate pe produs/serviciu
b. creaza mari probleme in management, generate nu atat de repartizarea in sine, ci de
existenta mai multor chei de repartitie, care sunt in general subiective
c. este necesar a se repartiza costurile indirecte sau a se aloca unei activitati, unui produs,
unui serviciu executat
d. se calculeaza ca fiind diferenta dintre venituri si costuri variabile
e. managerul trebuie sa gaseasca cea mai potrivita cheie de repartitie, care sa exprime cat mai
corect posibil situatia existenta
55. Una din urmatoarele afirmatii nu reprezinta dezavantaje ale repartitiei costurilor indirecte:
a.
b.
c.
d.
e.

conduce la riscuri de erori in evaluarea eficientei

conduce la repartitia incorecta subiectiva pe unitate
conduce la rigiditate in decizii
implica o munca laborioasa
nu conduce la stabilirea costului total pe unitate

56. Una din urmatoarele afirmatii nu este corecta referitor la activitatile bazate pe costuri (ABC):
a.
b.
c.
d.
e.

sunt utile pentru a se ajunge la o repartizare cat mai judicioasa a costurilor indirecte
sunt utile pentru a se putea exercita controlul managerial
sunt utile pentru a se evidentia eficienta diferitelor activitati in cadrul organizatiei
reprezinta activitati unde nu se utilizeaza chei de repartitie
reprezinta zone de activitate ale organizatiei in care se reflecta structura costurilorveniturilor

57. Analiza performantelor organizatiei prin utilizarea ratelor finanaciare se regaseste in:
a.
b.
c.
d.
e.

bilantul contabil
contul de profit si pierderi
raportul managerial
notele la bilantul contabil
raportul cenzorilor

58. Una din urmatoarele afirmatii cu privire la ratele finanaciare si analiza acestora nu este corecta:
a. conduce la o mai buna intelegere si informare asupra sanatatii financiare si starii unei
organizatii
b. permite evaluarea a ceea ce a fost realizat fata de ce a fost prevazut in plan sau ceea ce este
normal sa se intample
c. permite gasirea unor noi clienti si cucerirea unor noi piete de vanzare a produselor si
serviciilor
d. poate da informatii utile asupra impactului si contributiei diferitelor departamente asupra

intregii activitati
e. arata performanta organizatiei
59. Una din urmatoarele rate nu face parte din gruparea ratelor finanaciare pentru analiza performantei
finanaciare:
a.
b.
c.
d.
e.

rate de eficienta operationala

rate de structura financiara
rate de risc financiar
rate ale productivitatii muncii
rate de lichiditate si solvabilitate

60. Rata care indica profitabilitatea vanzarilor este:

a.
b.
c.
d.
e.

rata profitului raportat la capitalul angajat

raportul dintre profitul din exploatare si vanzari
raportul dintre vanzari si activele de exploatare
raportul dintre active curente si pasive curente
raportul dintre vanzari si creante

61. Una din urmatoarele calcule nu se refera la lichiditatea unei organizatii :

a.
b.
c.
d.
e.

active curente raporatat la pasive curente

numerar plus creante raportat la pasive curente
stocuri plus creante plus numerar raportat la pasive curente
costul bunurilor vandute raportat la stocul mediu
numerar raportat la pasive curente

62. Una din urmatoarele afirmatii despre un buget nu este corecta:

a. este o componenta a raportului financiar anual
b. un plan exprimat in valori monetare, pregatit si aprobat inaintea unei perioade definite de
timp
c. ilustraza venitul generat sau obtinut si cheltuielile care trebuie sa se efectueze
d. ilustraza capitalul anagajat pentru atingerea obiectivelor stabilite
e. este o agenda de lucru practica pentru manageri
63. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la importanta bugetului pentru manageri:
a.
b.
c.
d.
e.

stabileste clar obiectivele care trebuie indeplinite

analizeaza numai activitatile care nu au fost bine realizate
defineste activitatile care trebuie realizate pentru ca obiectivele sa fie indeplinite
stabileste care sunt resursele necesare pentru realizarea obiectivelor
stabileste relatiile dintre activitati si obiectivele strategice ale organizatiei (pe termen lung)

64. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la bugetul unei organizatii:

a. se utilizeaza pentru pentru controlul managerial al activitatii
b. reprezinta un plan de activitate exprimat in unitati cantitative, transpuse in unitati valorile

c. se construieste numai pe baza rezultatelor din istoricul organizatiei

d. se construieste pe baza scopurilor si obiectivelor organizatiei, a opiniei managerilor de la
diferite nivele structural-ierarhice, a inter-relatiilor dintre diferitele departamente
e. ofera un mod de documentare a marimii resurselor care se utilizeaza pentru realizarea
obiectivelor planificate
65. Bugetul se construieste avand in vedere o serie de aspecte dintre care unul este eronat. Indicati eroarea:
a.
b.
c.
d.

numai pe baza rezultatelor din istoricul organizatiei

pe baza scopurilor si obiectivelor organizatiei
a opiniei managerilor de la diferite nivele structural-ierarhice
a inter-relatiilor dintre diferitele departamente, a trecutului, a activitatilor prezente si
viitoare
e. a resurselor si fondurilor financiare care vor exista
66. Bugetul se construieste:
a.
b.
c.
d.
e.

de sus in jos si de jos in sus

numai de sus in jos
numai de jos in sus
numai prin considerarea constrangerilor mediului extern
numai prin considerarea restrictiilor mediului intern

67. Ca sa prevedem viitorul activitatii sau a organizatiei in general utilizam:

a.
b.
c.
d.
e.

numai calcule matematice

proceduri si tehnici din previziune
modele din literatura de specialitate
modele din alte organizatii
inspiratia

68. Unul din urmatorii pasi de lucru nu face parte din procedura de previzionare a bugetului:
a. proiectarea veniturilor din vanzari sau veniturilor si cheltuielilor pentru perioada
planificata
b. estimarea nivelului investitiilor necesare in active circulante si active imobilizate necesare
sa sustina proiectarea vanzarilor sau atingerea scopurilor organizatiei
c. proiectarea tehnologiei
d. determinarea nevoilor de finantare pentru perioada planificata
e. proiectarea fluxului de intrari si iesiri de numerar
69. Care este perioada de timp considerata in previziunea activitatii unei organizatii ca fiind pe termen
mediu:
a.
b.
c.
d.
e.

sub 1 an
1 an
1-3 ani
3-5 ani
5-10 ani

70. Proiectarea vanzarilor sau a alocatiilor bugetare utilizeaza informatii din:

a. literatura de specialitate (reviste, carti etc.)
b. cunostintele si experienta managerilor
c. vanzarile sau alocatiile bugetare istorice care se asteapta sa se perpetueze si in perioada de
plan viitoare
d. indicatiile Camerei de Comert si Industrie sau a ministerelor
e. sugestiile expertilor externi
71. Influenta evenimentelor materiale care pot afecta tendinta in proiectarea vanzarilor sau a alocatiilor
bugetare nu se refera la:
a.
b.
c.
d.
e.

modificari de capacitate (noi investitii sau dezinvestitii)

penetrarea pe noi piete
literatura de specialitate (reviste, carti etc.)
modificarea volumului vanzarilor sau a volumului de activitate
schimbari in politica de preturi

72. Dintre metodele cele mai uzuale de proiectie a veniturilor atunci cand tinta este fixata dinainte (de ex.
cresterea vanzarilor cu 10%, sau cresterea activitatii si a alocatiei bugetare cu 5%) este:
a.
b.
c.
d.
e.

metoda incrementala (pe baza de coeficient)

metoda baza zero
metoda pregatirii bugetului
metoda asamblarii bugetului
metoda autorizarii bugetului

73. Dintre metodele cele mai uzuale de proiectie a veniturilor care considera activitatea ca fiind noua si
tine cont de conditiile concrete viitoare, suficient de certe si prudente este:
a.
b.
c.
d.
e.

metoda incrementala (pe baza de coeficient)

metoda baza zero
metoda pregatirii bugetului
metoda asamblarii bugetului
metoda autorizarii bugetului

74. Pentru previzionarea cheltuielilor nu se utilizeaza metoda:

a.
b.
c.
d.
e.

procent din vanzari sau venituri

metoda analitica
metoda incrementala
metoda regresiei, utilizind metoda grafica
metoda regresiei, utilizind metoda celor mai mici patrate

75. Care din urmatoarele afirmatii nu reprezinta parti din buget:

a.
b.
c.
d.

fapte: activitatea de vanzare, de cumparare, de plata a salariilor

presupuneri: venituri estimate, costuri, profit, investitii
valori: valoarea monetara atasata planurilor cantitative
lipsa corelatiilor

e. restrictii
76. Reprezinta fapte in procesul bugetarii:
a.
b.
c.
d.
e.

venituri estimate
costuri
activitatea de cumparare
profit
plan de investitii

77. Reprezinta presupuneri in procesul bugetarii:

a.
b.
c.
d.
e.

venituri estimate
activitatea de vanzare
activitatea de cumparare
activitatea de plata a salariilor
valoarea monetara atasata planurilor cantitative

78. Reprezinta valori in procesul bugetarii:

a.
b.
c.
d.
e.

venituri estimate
activitatea de vanzare
activitatea de cumparare
activitatea de plata a salariilor
valoarea monetara atasata planurilor cantitative

79. Elementele componente ale bugetului se aseaza in tabele. Aceste tabele au o serie de elemente
componente, dintre care unul este eronat
a.
b.
c.
d.
e.

titlul si unitatea de masura

linii: venituri, costuri variabile, contributia, costuri fixe, profit
coloane : an, trimestru, luna, etc. si variatia fata de perioada analizata
cifre: in casutele formate din intretaierea liniilor cu coloanele
activitati : de cumparare, de plata salariilor, de investitii etc

80. In procesul bugetarii trebuie sa se asigure corelatia intre:

a.
b.
c.
d.

fluxul de numerar previzionat si bilantul contabil previzionat

bilantul contabil previzionat si bugetul veniturilor si cheltuielilor previzionate
numai elementele componente ale bugetul veniturilor si cheltuielilor previzionate
bugetul veniturilor si cheltuielilor previzionate, fluxul de numerar previzionat si bilantul
contabil previzionat
e. numai elementele componente ale fluxului de numerar previzionat
81. Care din urmatoarele etape nu reprezinta o etapa specifica procesului bugetarii:
a.
b.
c.
d.

pregatirea bugetului
asamblarea bugetului
autorizarea bugetului
publicarea bugetului

e. monitorizarea bugetului
82. Activitatea care implica munca tuturor factorilor si comunicarea continua, de sus in jos si de jos in sus
si rezulta bugete pe activitati, face parte din etapa :
a.
b.
c.
d.
e.

pregatirea bugetului
asamblarea bugetului
autorizarea bugetului
publicarea bugetului
monitorizarea bugetului

83. Activitatea care implica corelarea si asamblarea bugetelor individuale, pe activitati, aducandu-se
corectiile necesare pentru a corespunde scopurilor, obiectivelor si posibilitatilor organizatie face parte
din etapa :
a.
b.
c.
d.
e.

pregatirea bugetului
asamblarea bugetului
autorizarea bugetului
publicarea bugetului
monitorizarea bugetului

84. Activitatea in care se stabileste o procedura de urmarire a realizarii planului, de masurare si control
face parte din etapa :
a.
b.
c.
d.
e.

pregatirea bugetului
asamblarea bugetului
autorizarea bugetului
publicarea bugetului
monitorizarea bugetului

85. Bugetul organizatiei se compune din:

a.
b.
c.
d.
e.

bugetul operational, bugetul financiar si bilantul bugetat

numai din bugetul financiar fluxul de numerar
numai din bilantul bugetat
bugetul operational si bugetul financiar
bugetul operational si bilantul bugetat

86. Dupa negocierea bugetului la diferite nivele si in diferite organizatii, forma finala nu se supune
aprobarii in nici o situatie:
a.
b.
c.
d.
e.

adunarii generale a actionarilor

adunarii generale a membrilor fondatori
salariatilor
adunarii generale a asociatilor
consiliului local

87. Un plan al vanzarilor, divizat pe produse si servicii care se presupune sau se astepta sa se vinda in
perioada proiectata de timp si se exprima in unitati fizice si valorice este:

a.
b.
c.
d.
e.

bugetul vanzarilor
bugetul productiei
bugetul de marketing
bugetul cheltuielilor administrative
bugetul fortei de munca

88. Bugetul care descrie numarul de unitati care trebuie produse pentru a satisface nevoile de vanzare si
necesarul in stocuri este:
a.
b.
c.
d.
e.

bugetul vanzarilor
bugetul productiei
bugetul de marketing
bugetul cheltuielilor administrative
bugetul fortei de munca

89. Situatia pentru care informatiile sunt oferite de departamentul tehnic sau de proiectare, unde se
determina cantitatea necesara pentru producerea unei unitati care se multiplica cu numarul de unitati
planificate se numeste:
a.
b.
c.
d.
e.

balanta materialelor directe

bugetul fortei de munca directe
bugetul costurilor indirecte
bugetul de marketing
bugetul cheltuielilor administrative

90. Bugetul care cuprinde numarul total de ore munca directa necesare si costurile associate numarului de
unitati din bugetul productiei este:
a.
b.
c.
d.
e.

balanta materialelor directe

bugetul fortei de munca directe
bugetul costurilor indirecte
bugetul de marketing
bugetul cheltuielilor administrative

91. Bugetul care cuprinde costul planificat al elementelor indirecte de productie (auxiliare) este:
a.
b.
c.
d.
e.

balanta materialelor directe

bugetul fortei de munca directe
bugetul costurilor indirecte
bugetul de marketing
bugetul cheltuielilor administrative

92. Bugetul care se refera la cheltuielile planificate pentru vanzare si distributie este:
a.
b.
c.
d.
e.

balanta materialelor directe

bugetul fortei de munca directe
bugetul costurilor indirecte
bugetul de marketing
bugetul cheltuielilor administrative

93. Dintre componentele de costuri fixe care raman constante in bugetul de marketing nu fac parte:
a.
b.
c.
d.
e.

salariile lucratorilor
amortizarea echipamentelor din departamentul de marketing
delegatii
comisioane
publicitate

94. Cheltuieli de proiectare, cercetare, documentare, prototip, etc. sunt cuprinse in:
a.
b.
c.
d.
e.

bugetul fortei de munca directe

bugetul costurilor indirecte
bugetul cheltuielilor de cercetare dezvoltare
bugetul de marketing
bugetul cheltuielilor administrative

95. Salariile personalului administrativ, amortizarea cladirilor de sediu si a echipamentelor aferente,

cheltuieli de audit, cheltuieli cu asigurari, utilitati pentru sediu administrativ etc. sunt cheltuieli care
fac parte din:
a.
b.
c.
d.
e.

bugetul fortei de munca directe

bugetul costurilor indirecte
bugetul cheltuielilor de cercetare dezvoltare
bugetul de marketing
bugetul cheltuielilor administrative

96. Situatia care reuneste toate bugetele operationale, precum si alte elemente din bugetul financiar
evidentiind in final venitul planificat al organizatiei se numeste:
a.
b.
c.
d.
e.

bugetul vanzarilor
bugetul productiei
bugetul de marketing
bugetul cheltuielilor administrative
situatia financiara a veniturilor bugetate

97. Bugetul financiar cuprinde:

a.
b.
c.
d.
e.

bugetul de trezorerie (de numerar) si situatia fluxului de numerar bugetat

situatia fluxului de numerar bugetata si situatia financiara a veniturilor bugetate
situatia financiara a veniturilor bugetate si bugetul de trezorerie (de numerar)
bugetul vanzarilor si bugetul productiei
bugetul de marketing si bugetul cheltuielilor administrative

98. Sectiunea din Bugetul de trezorerie care consta in numerarul initial de la inceputul perioadei de plan la
care se adauga numerarul planificat a se obtine, in special din vanzari, este:
a.
b.
c.
d.

sectiunea numerarului disponibil

sectiunea cheltuielilor
sectiunea de finantare
balanta de numerar

e. situatia financiara a fluxului de numerar bugetat

99. Sectiunea din Bugetul de trezorerie care arata iesirile planificate de numerar este:
a.
b.
c.
d.
e.

sectiunea numerarului disponibil

sectiunea cheltuielilor
sectiunea de finantare
balanta de numerar
situatia financiara a fluxului de numerar bugetat

100. Sectiunea cheltuielilor din Bugetul de trezorerie arata iesirile planificate de numerar. Dintre
urmatoarele cheltuieli una nu este iesire de numerar:
a.
b.
c.
d.
e.

cheltuieli cu materii prime

cheltuieli cu utilitati
cheltuieli cu amortizarea
cheltuieli cu salarii
cheltuieli cu servicii

101. Componenta din Bugetul de trezorerie care compara numerarul necesar cu numerarul disponibil este:
a.
b.
c.
d.
e.

sectiunea numerarului disponibil

excesul sau deficitul de numerar
sectiunea de finantare
balanta de numerar
situatia financiara a fluxului de numerar bugetat

102. Sectiunea din Bugetul de trezorerie care cuprinde imprumuturile luate si ratele de plata este:
a.
b.
c.
d.
e.

sectiunea numerarului disponibil

excesul sau deficitul de numerar
sectiunea de finantare
balanta de numerar
situatia financiara a fluxului de numerar bugetat

103. Sectiunea din Bugetul de trezorerie care arata numerarul de la sfarsitul perioadei de bugetare este:
a.
b.
c.
d.
e.

sectiunea numerarului disponibil

excesul sau deficitul de numerar
sectiunea de finantare
balanta de numerar
situatia financiara a fluxului de numerar bugetat

104. Sectiunea din Bugetul de trezorerie care foloseste componentele bugetului de trezorerie (de numerar)
si bugetul de cheltuieli de capital (de investitii) este:
a.
b.
c.
d.

sectiunea numerarului disponibil

excesul sau deficitul de numerar
sectiunea de finantare
balanta de numerar

e. situatia financiara a fluxului de numerar bugetat

105. Dintre elementele necesarului de fond de rulment nu fac parte:
a.
b.
c.
d.
e.

stocuri
creante
datorii nefinanciare curente
datorii la furnizori
numerar in casa

106. Relatia: (Cifra de afaceri sau Venitul x numar zile proiectate a incasa numerarul) / 360 zile se
utilizeaza pentru estimarea:
a.
b.
c.
d.
e.

stocuri
creante
datorii nefinanciare curente
datorii la furnizori
numerar in casa

107. Relatia: (Pretul bunurilor vandute x perioada proiectata de stocaj) / 360 zile se utilizeaza pentru
estimarea:
a.
b.
c.
d.
e.

stocuri
creante
datorii nefinanciare curente
datorii la furnizori
numerar in casa

108. Relatia: (Cumparari x perioada proiectata pentru plata creditelor) / 360 zile
se utilizeaza pentru estimarea:
a.
b.
c.
d.
e.

stocuri
creante
datorii financiare curente
datorii comerciale
numerar in casa

109. Principalii pasi de lucru in estimarea bugetului financiar sunt enumerati mai jos, dar unul contine o
eroare. Indicati eroarea:
a. Pasul 1: Profitul operational (de exploatare), obtinut din vanzari minus costuri diecte si
indirecte, se corecteaza cu amortizarea si provizioanele
b. Pasul 2 : Profitul corectat, se corecteaza din nou cu variatia necerarului de fond de rulment
c. Pasul 3: Se scad celelalte obligatii contractuale sau platile obligatorii
d. Pasul 4: Se scad alte plati, care tin de politica strategica manageriala
e. Pasul 5: Se scade numerarul din balanta de inceput de perioada
110. Crearea si cresterea valorii organizatiei nu este posibila fara:
a. investitii

b.
c.
d.
e.

plata dividendelor
concedierea unor salariati
schimbarea managementului
schimbarea sediului organizatiei

111. Care din afirmatiile urmatoare nu reflecta un tip de buget:

a.
b.
c.
d.
e.

fix
flexibil
continuu
al investitiilor
al clientilor

112. Afirmatia bugetul poate fi modificat oricnd apare o variaie, o schimbare n activiti, pe baza
argumentului c bugetul reprezint orizontul managerului se refera la:
a.
b.
c.
d.
e.

buget fix
buget flexibil
buget continuu
bilant actual
balanta contabila

113.
Se cunosc urmtoarele despre o ntreprindere ce produce rulmeni : cheltuieli fixe 16000 lei,
cheltuieli variabile unitare 20 lei, pre de vnzare unitar 24 lei. Care este valoarea produciei vndute la
pragul de rentabilitate ?
qe = cheltuieli fixe/ (pre de vnzare unitar cheltuieli variabile unitare)
a. 4000
b. 800
c. 0
114. O societate comercial care produce nclminte. In luna ianuarie a produs si vandut 100 buc la pretul
de 200 lei/perechea. Costurile variabile reprezinta 8000 lei. Cat este contributia?
a.
b.
c.
d.

20000
12000
0
8000

115. O societate comerciala are stocuri de 500 lei si creante de 200 lei. Datoriile nefinanciare sunt de 400
lei. Cat este necesarul de fond de rulment?
a.
b.
c.
d.

200
400
300
0

Feedback

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30

A
D
A
A
C
E
A
D
A
B
B
C
A
B
E
D
E
E
D
C
B
B
C
B
A
D
C
A
D
B

31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60

A
C
E
C
A
B
B
D
B
C
D
A
B
B
C
A
D
C
B
B
E
C
A
D
E
D
D
C
D
B

61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90

D
A
B
C
A
A
B
C
C
C
C
A
B
C
D
C
A
E
E
D
D
A
B
E
A
C
A
B
A
B

91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115

C
D
D
C
E
E
A
A
B
C
B
C
D
E
E
B
A
D
E
A
E
C
A
B
C