COLOANE DE BALAST

Indicativ C. 29 77
Buletinul constructiilor. Vol. 5. (1978)

COLOANE DE BALAST
ELEMENTE PENTRU CAIETUL DE SARCINI
Consolidarea cu coloane de balast a terenurilor de fundare slabe se aplica pentru a marii starea
de ndesare a pamnturilor mbunatatindu-le n acest fel caracteristicile fizico-mecanice.
Consolidarea pamntului cu coloane de balast, executate prin vibrare, se realizeaza prin:
- ndesarea pamntului natural ca urmare a nfigerii prin vibrare a tubului nchis la partea
inferioara,
- introducerea unei anumite cantitati de balast, prin vibrare continua, concomitent cu
extragerea coloanei metalice.
mpanarea cu balast compactat prin vibrare/batere are drept efect sporirea densitatii medii a
masivului de pamnt tratat. Solutia de consolidare cu coloane de balast se aplica terenurilor de
fundare alcatuite din: nisip mijlociu, curat sau cu rar pietris, nisip fin prafos, nisip argilos, argila
nisipoasa, nisip argilos-prafos, mluri etc., pamnturi situate deasupra sau sub nivelul apelo r
subterane, inclusiv loessurilor umezite.
Adncimea de compactare realizabila cu coloane de balast depinde de grosimea stratelor slabe
si parametrii utilajelor. Este recomandat ca vrful coloanei de balast sa patrunda n stratul bun
de fundare cel putin 30cm.
Pentru nisipuri si alte pamnturi n stare nesaturata calculul distantei dintre axele coloanelor se
100 n f
face pe baza relatiei l = d c
n care:
ni n f
- l reprezinta distanta ntre axele coloanelor, n m,
- d c este diametrul proiectat al coloanelor de balast, n m,
- n i este porozitatea initiala (porozitatea medie a terenului natural, valoare indicata n
studiul geotehnic),
- n f este porozitatea finala sau porozitatea minima ce se poate obtine pentru pamntul
respectiv; n f se determina prin realizarea n laborator de compactari pe probe netulburate;
n cazul n care natura terenului nu permite recoltarea de probe netulburate pentru
determinarea porozitatii aceasta se va determina pe baza valorilor medii ale rezistentelor
la penetrare.
Adncimea de consolidare, lungimea coloanei, se va stabilii din conditiile de capacitate
portanta si de deformatie tinnd seama de caracteristicile de rezistenta si de deformatie ale
terenului compactat si a celui de sub zona compactata, caracteristici stabilite prin ncercari de
laborator si de teren.

Stabilirea datelor necesare compactarii se poate face si prin folosirea diagramei din figura de
mai jos prin parcurgerea urmatoarelor etape:
a) n functie de porozitatea medie a terenului care trebuie consolidat si de necesitatea
asigurarii unei porozitati finale se determina pe grafic distanta ntre axele coloanelor,
b) n functie de distanta l dintre coloane si diametrul d al tubului se determina numarul
de coloane/m 2 si volumul de balast suplimentar pentru un volum de 1m3 de pamnt
necesar a fi consolidat,
c) n diagrama, la stabilirea volumului necesar de balast s-a considerat ca se foloseste un
balast cu porozitatea de cca. 45% care prin vibrare trebuie ndesat astfel nct porozitatea
lui sa ajunga la cca. 30%,
d) fata de volumul total al coloanelor volumul balastului este cu 30% mai mare,
e) n cazul coloanelor executate prin vibrare, dublu sau triplu vibropresate, cantitatile se
nmultesc cu 2 respectiv cu 3.

Diagrama pentru calculul grafic al consolidarii cu coloane de balast

Tehnologia de executie a consolidarii cu coloane de balast realizate prin vibrare, simplu

sau dublu vibropresate
5
6

Tub de inventar si detaliu de vrf

7

Dipozitiv cu clapete

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

4
3

3
2

tubul de inventar
clapetele vrfului: cioc de rata
balamale
limitator de deschidere
flansa de prindere la vibrator
fereastra superioara de umplere
fereastra inferioara

2
Tubul de inventar

Balast

Balast

d+~d/2

a)

b)

c)

d)

e)

f)

Fazele procesului de executie a coloanei de balast simplu (a,b,c)/dublu vibropresate (a,b,c,d,e,f)

a) nfigerea tubului la cota, b) umplerea cu balast a golului ramas prin extragerea tubului, c)
pozitionarea tubului pentru faza a II-a, d) reluarea vibropresarii, e) alimentarea cu balast, f)
coloana de balast n faza finala
Durata de executie, pe metru liniar de coloana, variaza ntre 2 si 6 n functie de tipul utilajului,
natura terenului, diametrul tubului si lungimea coloanei.