Ce inseamna intarzierea mintala la copii

Intarzierea mintala sau dizabilitatea intelectuala se caracterizeaza prin inteligenta sau

capacitate mintala sub medie si o lipsa de abilitati necesare pentru traiul de zi cu zi.
Copiii cu intarziere mintala pot invata lucruri noi, dar le invata mai lent.
Intarzierea mintala incepe in copilarie sau adolescenta, inainte de varsta de 18 ani. In
cele mai multe cazuri aceasta persista toata viata. Un diagnostic de retard mintal se da
dupa ce copilul a trecut prin niste teste specifice (de inteligenta si abilitati practice).
Nivelul de functionare intelectuala este definit de aceste teste standardizate care
masoara capacitatea de a rationa in termeni de varsta mintala (coeficientul de
inteligenta sau IQ). Se poate vorbi de intarziere mintala atunci cand scorul IQ-ului este
mai jos de 75. Exista si cazuri de intarziere mintala profunda, unde IQ-urile scad mult
sub 50.
Aptitudinile adaptive (competentele necesare pentru traiul de zi cu zi) includ
competentele lingvistice (comunicare), autoingrijire, viata la domiciliu, sanatate,
securitate si siguranta proprie, abilitati academice functionale (citit, scris si aritmetica),
abilitati legate de locul de munca si abilitati sociale.
In general, copiii cu intarziere mintala ajung sa mearga sau sa vorbeasca mult mai greu
decat ceilalti copii.
Simptomele de intarziere mintala la copii pot aparea la nastere sau mai tarziu, in
copilarie sau adolescenta. Varsta copilului, la debutul dizabilitatii mintale, difera in
functie de cauza care o produce. Unele cazuri sunt usor de diagnosticat chiar inainte de
intrarea copilului la gradinita sau la scoala. Acesti copii au, de obicei, dificultati de
integrare sociala, de comunicare si de invatare. Copiii care au o tulburare neurologica
sau alte boli, cum ar fi encefalita sau meningita, pot manifesta brusc semne de tulburari
cognitive si dificultati de adaptare.

Intarzierea mintala variaza in severitate. Manualul de Diagnostic si statistica al

Tulburarilor Mintale din SUA, clasifica patru grade diferite de intarziere mintala: usoara,
moderata, severa si profunda.
Intarzierea mintala usoara este intalnita in 85% din cazurile de retard mintal. Scorul
IO-ului variaza intre 50 si 70. Acesti copii pot dobandi abilitati academice pana la nivelul
clasei a-6-a.
Intarzierea mintala moderata este intalnita in 10% din cazurile de retard mintal. IQ-ul
acestor copii variaza intre 35 si 55. Ei pot dobandi anumite abilitati de auto-ingrijire si
comunicare, dar au nevoie de supraveghere.
Intarzierea mintala severa reprezinta 3-4% din cazurile de retard mintal. Acesti copii
au un IQ de 20-40. Multe persoane cu retard sever traiesc in colectivitati cu tulburari

psihice asemanatoare.
Intarzierea mintala profunda reprezinta 1-2% din cazurile de retard mintal. Acesti copii
au IQ-ul sub 20-25. In general dizabilitatea lor este cauzata de o tulburare neurologica.
Copiii cu intarziere mintala profunda au nevoie de supraveghere continua si indrumare
pentru tot restul vietii.

Asociatia Americana de Retard Mintal a elaborat un alt sistem de clasificare si de

diagnosticare, larg acceptat, pentru intarzierea mintala. Acest sistem de clasificare se
concentreaza in special pe capacitatile individuale ale copilui cu dizabilitati psihice si
mai putin pe limit?rile sale. Categoriile, astfel descrise, subliniaza nivelul de sprijin
necesar unui copil cu astfel de probleme. Acestea sunt: suport intermitent, un sprijin
limitat, suport extins si suport omniprezent. Suportul intermitent este sprijinul acordat
ocazional copilului cu intarziere mentala, cel mai probabil in timpul perioadelor
stresante, sau in timpul crizelor specifice persoanelor cu dizabilitati psihice usoare. In
schimb, suportul omniprezent (pe tot parcursul vietii) se acorda persoanelor cu
intarziere mentala profunda.

Simptomele intarzierii mentale la copii

Poti sa iti dai seama ca un copil are aceasta problema dupa felul in care se misca,
gandeste si vorbeste. Principalele simptome ale intarzierii mintale sunt:
Comportament infantil in orice situatie;
Abilitate de a invata foarte scazuta;
Imposibilitatea de a evolua intelectual si a duce la indeplinire obiectivele scolare;
Lipsa de curiozitate;
Inadaptare sociala;
Probleme de comportament, cum ar fi accese de furie;
Dificultate in rezolvarea problemelor sau dificultate in gandirea logica;
Incapacitatea de a conecta actiuni cu consecinte;
Un copil cu intarziere mentala va incepe sa se rostogoleasca, sa se tarasca, sa
merga, sa ceara la olita, sa manance singur, mult mai tarziu decat ceilalti.
La copii cu dizabilitati intelectuale severe sau profunde, pot exista si elte probleme:
convulsii, tulburari psihice, dizabilitati motorii, probleme de auz sau vaz.
Intarzierea mintala poate avea diferite grade si simptomele difera in functie de
gravitatea handicapului. De exemplu o retardare usoara se manifesta printr-o lipsa de
curiozitate si o personalitate tacuta in majoritatea timpului. Pe cand o forma mai grava
de retardare se manifesta printr-un comportament infantil, indiferent de varsta.
Daca observi unul sau mai multe din aceste simptome la copilul tau, trebuie neaparat sa
te duci la un doctor care va pune un diagnostic si ii va da un tratament specific.

Cauzele intarzierii mintale la copii

Cele mai frecvente cauze ale intarzierii mintale la copii sunt:
- Afectiunile genetice (sindromul Down si sindromul X fragil).
- Probleme in timpul sarcinii, care pot interfera cu dezvoltarea creierului fatului.
Acestea sunt: consumul de alcool, droguri, malnutritie, anumite infectii sau
preeclampsie.
- Probleme in timpul nasterii - daca un copil este lipsit de oxigen in timpul nasterii sau
s-a nascut mult prea devreme (extrem de prematur)
- Boala sau accident. Meningita, tusea convulsiva sau pojarul pot duce la deficiente
intelectuale. Traumatismul cranian sever, aproape de inec, malnutritie extrema,
expunerea la subsatante toxice (plumb) si neglijenta grava sau abuz, pot fi cauze ale
intarzierii mentale la copii.
Cele mai intalnite afectiuni care pot duce la intarziere mintala sunt:
-rubeola congenitala;
-toxoplasmoza congenitala;
-encefalita;
-infectia cu virusul HIV;
-meningita;
-defecte ale cromozomilor;
-sindromul deprivarii;
-sindromul Hunter;
-malnutritie;
-lovire grava la cap;

Poate fi prevenita intarzierea mentala la copii?

Anumite cauze ale handicap intelectual pot fi prevenite. Cel mai usor de prevenit este
sindromul alcool fetal. Femeile gravide nu ar trebui sa bea alcool. Notiunile de baza de
ingrijire prenatala adecvata, cu vitamine prenatale si vaccinarea copilului impotriva
anumitor boli infectioase pot reduce riscul ca micutul sa se nasca si sa dezvolte in primii
ani dizabilitati intelectuale.
Testarea genetica inainte de conceptie iti va spune care sunt riscurile la care poate fi
expus copilul tau
Anumite teste cum ar fi ultrasunetele si amniocenteza, pot fi efectuate in sarcina, la
recomandarea medicului, pentru a vedea problemele care pot cauza intarziere mentala
la copil. Chiar daca aceste probleme pot fi observate, din pacate, ele nu pot fi corectate.

Tratamentul intarzierii mintale

In prezent sunt disponibile programe de interventie timpurie pentru bebelusi si copii
mici. Interventia timpurie inseaman logopedie, terapie ocupationala, terapie fizica,
terapie de instruire cu dispozitive speciale de asistenta, consiliere familiala sau servicii

de nutritie.
Copiii de varsta scolara cu dizabilitati intelectuale sunt eligibili pentru invatamantul
special. Parintii si educatorii vor lucra impreuna pentru progresele copilului.

Ce poti face pentru a-ti ajuta copilul cu dizabilitati mintale

- Afla tot ce se poate despre intarzierea mentala la copii;
- Incurajeaza independenta copilului cu dizabilitati intelectuale. Ofera-i indrumare
atunci cand este nevoie si lauda performantele copilului tau chiar daca sunt minore;
- Implica-l in activitati de grup;
- Ramai si tu implicata, urmareste-i progresul la scoala si incurajeaza-l sa practice si
acasa ce a invatat la scoala;
- Cauta compania altor parinti care au copii cu probleme asemenatoare. Ei pot fi cea
mai buna sursa de consiliere si sprijin emotional.
Intarzierea mentala afecteaza, pe plan mondial, 5-8% din populatia lumii. Asta
inseamna ca nu esti singura care se confrunta cu astfel de probleme. Asta inseamna ca
nu trebuie sa te pierzi, sa intri in panica si nici sa-ti fie rusine cu puiul tau. Dragoastea
este cea mai buna terapie pentru copilul tau.

Forme de manifestare ale ntrzierii mintale la copil

Doina Dumitriu, 11 Septembrie 2009

ntrzierea mintal uoar (debilitatea) reprezint cea mai frecvent

form de oligofrenie, cuprinznd copii al cror IQ este cuprins ntre 50 i
69. Imbecilitatea sau ntrzierea mintal form medie cuprinde cazurile
cu IQ ntre 20-49, reprezentnd aproximativ 20% din totalul oligofrenilor.
Copilul cu ntrziere mintal uoar se deosebete de cel normal printr-o
constant ntrziere a parametrilor dezvoltrii psihice, a limbajului i, nu
rareori, intrzieri motorii. Aceti copii vor ine capul, vor sta n ezut, vor
merge i vor vorbi cu ntrziere. Mai trziu vor fi incapabili s asimileze
cunotinele impuse de nvmntul normal, de aceea instruirea lor se va
face n instituii speciale, care dispun de o program i o metodologie
adecvate dezvoltrii psihice a acestor copii. Ei nu au capacitatea de a opera
cu ipoteze enunate verbal, cu noiuni abstracte, iar judecile i
raionamentele sunt realizate doar n legtur cu reprezentri ale unor obiecte

cunoscute sau actuale. Includerea cunotinelor noi n cele vechi se face cu

dificulti. Gndirea este lent, greoaie, analiza este superficial i
incomplet. Sunt uor de sesizat srcia vocabularului, tulburrile de vorbire,
greelile gramaticale. Dac dispun de condiii specifice de instrucie colar i
profesional, aceti copii vor ajunge la vrsta adult s stpneasc limbajul
scris i suficiente cunotine pentru a profesa o meserie simpl.
Pe fondul imaturitii infantile apar o serie de manifestri ca: opoziionism,
instabilitate psihomotorie i dispoziional, agresivitate, ostilitate.
Cei cu ntrziere mintal uoar pot prezenta malformaii, sindroame
neurologice, tulburri senzoriale, endocrine, care sunt consecina acelorai
cauze care au intervenit n perioada dezvoltrii prenatale sau postnatale sau
au afectat/lezat creierul.
Simptomele imbecilitii
Imbecilitatea sau ntrzierea mintal form medie cuprinde cazurile cu IQ ntre
20-49, reprezentnd aproximativ 20% din totalul oligofrenilor.
La vrsta adult, dezvoltarea mintal este asimilabil cu cea a copilului n
vrst de 3-7 ani, avnd un limbaj srac i defectuos, fiind incapabili s se
autoconduc. Sub supraveghere, pot efectua munc necalificat, fiind
semidependeni social.
n copilrie se constat o ntrziere avansat n dezvoltarea psihic, motorie
i a limbajului. n ciuda ngrijirilor acordate, ca i a insistenelor educaionale,
achiziiile motorii i psihice se fac ntr-un ritm foarte lent.
n general, copilul este bolnvicios, are un somn capricios, sunt plngcioi.
Din cauza dezvoltrii psihice foarte lente, decalajul fa de copilul normal
crete repede i continuu, astfel c la vrsta intrrii n coal nu este nici o
dificultate n a observa c nu dispun de limbajul i cunotinele necesare
pentru a putea fi colarizai.
n urma unor numeroase exerciii i nsuesc mecanic o serie de modele de
conduit, cu care reuesc s se descurce n unele situaii, dar sunt incapabili
s se descurce n alte situaii dect cele dinainte nvate.
Sfera emoional este srac. i cunosc pe cei apropiai, i exprim
afeciunea, bucuria, nemulumirea i teama fa de ei. Vor s li se acorde
atenie, sunt geloi i neleg dac sunt certai sau pedepsii. Dac nu li se
satisfac dorinele, reacioneaz violent. Pot fi capabili de acte antisociale
grave, din cauza incapacitii lor de a aprecia corect realitatea i consecinele
faptelor lor. Au, ns, capacitatea de a nva s se fereasc de pericolele
evidente i de a nva deprinderile de autoservire.
La vrsta adult, dac nu prezint un handicap motor important, pot efectua o
munc necalificat, activiti gospodreti, n condiii de supraveghere i

ajutor permanent. Munca lor are o eficien sczut, care, alturi de lipsa de
discernmnt, i face incapabili s se autontrein, oblignd societatea s-i
protejeze.
Copilul cu ntrziere mintal medie prezint frecvente tulburri neurologice,
senzoriale, somatice trofice, endocrine, care vor trebui corect apreciate, cu
scopul lurii msurilor de recuperare i educaionale n cadrul unor programe
psihopedagogice.