Mobila si

vesela din casa

traditionala
taraneasca
moldoveneasca

Mobila
Unele din piese au fost fixate la inceput intre grinzile peretilor, in tavan sau pe podea, o solutie
pitoreasca, mobilierul urmand forma materialului natural. Ca exemplu se pot cita scaunele
realizate prin retezarea trunchiului unui arbore, bratele si picioarele din ramuri crescute arcuit.
Caracteristica mobilierului moldovenesc este data de simplitatea formelor si delicatetea
decoratiilor, fiind evidenta si in acest caz preocuparea pentru impodobire. Piesele erau puse in
valoare prin petele de culoare pe care le aduceau tesaturile de interior, intalnite in toate casele
moldovenesti.
Mobilierul era confectionat in general din lemn. De obicei, era decorat cu crestaturi.
La mobilierul sculptat motivele sunt cele traditionale: linia dreapta, punctele, spirala, dintii,
rozeta, crucea, bradul si rar siluetele omenesti.
Principalele piese ale mobilierului erau patul, masa, scaunele, lavitele, blidarele, coltarul,
politele, culmea si lada de zestre.
Lavitele

Lavitele (banci lungi, fara spatar) simple, confectionate din scandura de stejar sau fag, sunt cele
mai vechi piese de mobilier, fiind folosite in cea mai mare parte a Moldovei. Lipsite de cele mai
multe ori de decoratii, lavitele se fixau in barnele peretilor.
Patul

In casele traditionale, locul cel mai important din punct de vedere decorativ era coltul in care era
asezat patul (coltul opus vetrei). In prelungirea patului, de-a lungul peretelui lateral, stau lavitele.
In casele mai evoluate, cu doua camere si tinda, in odaia curata apare si al doilea pat, asezat in
coltul cu lavitele.
In afara de paturile cu tablii, de origine oraseneasca, introduse in casa taraneasca la sfarsitul
secolului al XIX-lea, in locuintele vechi apar mai multe tipuri de pat. Cel mai apropiat ca forma
de lavita este cel cu picioarele infipte in pamant sau sprijinite pe un fel de talpi.
In nordul Moldovei apare un pat original, suspendat, fixat intre barnele peretilor si sustinut de
grinda printr-un stalp bogat crestat. Un alt tip de pat, destul de rar intalnit, are stalpi inalti la
capete, amintind prin forma si decor de patul stil Renastere.
Culmea
Culmea este un element cu o veche traditie, specific in trecut intregii tari. Culmea era o bara de
lemn fixata pe doua grinzi ale tavanului, deasupra patului sau in jurul sobei. Se mai intalneste si
astazi.

Folosita initial in scopuri practice, pentru uscat sau agatat hainele, culmea a capatat mai tarziu
doar un rol decorativ.
Masa

Masa, cu forme, dimensiuni si decoratii diferite in functie de zona si de epoca, nu lipseste din
nici un interior.
In Moldova se intalneste masa inalta, dreptunghiulara, cu patru picioare. In nordul Moldovei
masa are fata mobila, dedesubt aflandu-se o lada pentru alimente. Impresioneaza in principal
mesele din nordul Moldovei, foarte bogat ornamentate cu crestaturi.
Apoi apare masa mica, rotunda, cu trei sau patru picioare, datorata influentelor orientale si
balcanice. Rareori decorata, aceasta nu are un loc fix in cadrul schemei de organizare a
mobilierului, insa este asezata de obicei langa vatra. Ea poate fi mutata, sprijinita de un perete,
agatata de tavan sau scoasa in tinda.

Scaunele

Varietatea scaunelor este foarte mare. Scaunele joase se intalnesc pe tot teritoriul tarii, dar mai
ales in sud.

Scaunele lungi cu spatar (decor simplu, traforat) au inlocuit lavitele de colt sau bancile din fata
paturilor inalte, fiind introduse in casa taraneasca destul de tarziu, la sfarsitul secolului al XIXlea.
Mobilierul fixat pe perete
Piesele de mobilier fixate pe perete (polite, cuiere, blidare, coltare) ocupau un rol important si se
foloseau pentru pastrarea vaselor de uz casnic si cu caracter decorativ.
Politele erau scanduri fixate pe perete, fie deasupra usilor si ferestrelor, fie pe una din grinzile
tavanului, fie direct pe perete. Avand marginile bogat decorate cu crestaturi, indeplineau o functie
asemanatoare cuierului orasenesc.
In blidare (mici dulapuri confectionate din lemn de fag, de obicei deschise, cu rafturi,
decorate cu crestaturi) sunt pastrate vasele de uz gospodaresc.

Coltarul este un dulap cu o forma deosebita, cu sectiune triunghiulara, fixat, asa cum ii spune
si numele, intr-un colt al incaperii, de obicei acela cu lavitele. Ele sunt lipsite de decoratii.
Lada de zestre

Lada de zestre a indeplinit mult timp functia dulapului, pastrand hainele si alimentele. Ea ocupa
un loc de cinste, fiind asezata la capul patului sau pe lavita.
Cele mai raspandite lazi sunt confectionate din lemn de fag, stejar sau frasin, avand forme variate
si decoratie bogata si originala.
Lada de zestre era piesa cea mai fin decorata a mobilierului. Lazile de zestre erau impodobite cu
crestaturi, avand capac plan sau bombat. Motivele sunt variate, de obicei geometrice semicercuri,
romburi, zig-zag-uri, cercuri, patrate, triunghiuri, dar apar si flori, brazi stilizati, simbolul solar
(cercuri si rozete concentrice).
Leagane pentru copii

Leagne pentru copii suspendate, leagne aezate pe podea, albie scobit n trunchi de copac,
leagne portative pentru a purta copilul n spate. Leagnele portative snt uoare i frumos
decorate;
Un rol important in casa moldoveneasca il ocupa furca de tors (furci de bru, furc cu talp,
furc cu scuna, furci cu coarne etc.), spete de esut, vergi de la sulul de esut,razboiul de tesut.

Furca de briu

Spete de tesut

Razboi de tesut

Vesela
eramica popular
Olritul reprezint o activitate meteugreasc specializat prin posedarea unor procedee tehnice
de modelare a lutului (argilei) n scopul obinerii diverselor produse de ceramic, care erau
utilizate n gospodrie. Vasele de ceramic ars snt apreciate pn astzi ca documente
arheologice n baza crora se fac concluzii despre cultura vechilor civilizaii.
mpodobirea vaselor se realizeaz prin diferite procedee tehnice i cu ajutorul coloranilor. Una
dintre modalitile de ornamentare este metoda de nfrumuseare prin adncituri, care se fac cu

unghia sau cu o scnduric n timpul modelrii vasului umed. Astfel se obin linii curbe sau
drepte n cteva rnduri.
Vasele pot fi decorate fiind deja uscate. Ca colorani servesc lutul de diferite culori (alb, rou,
cafeniu) i anumite roci de piatr, care conin oxid de fier. Ele se mrunesc, se macin i se
moaie n ap. Cu o pensul special vasele se vopsesc, fiind micate pe roata olarului ca
ornamentul s fie uniform. Deseori de ornamentarea vaselor se ocupau i femeile.
n mare parte se confecionau vase glazurate sau smluite n verde, alb, cafeniu. Pentru a obine
acest efect estetic vasele dup prima ardere se acopereau cu smaluri, obinute prin arderea de
plumb, cupru (aram) i mbinarea prafului lor cu nisip i alte substane. Apoi avea loc a doua
ardere pentru a obine vasele smluite. Astzi acest proces de vopsire cu smaluri se realizeaz
nainte de ardere, pentru a evita a doua ardere.
Vasele de ceramic satisfceau anumite cerine ale modului de trai i corespundeau ocupaiilor
populaiei. Vasele erau destinate pstrrii produselor, preparrii bucatelor, transportrii lichidelor,
serveau drept piese decorative i jucrii, etc.
In numr mare erau confecionate oalele pentru pregtirea bucatelor, ndeosebi a sarmalelor,
cartofilor copi cu carne, verzei cu carne, etc.

n fiecare familie se gseau diferite oale, gavanoase mari i nalte pentru pstrarea produselor
alimentare (magiunuri, dulceuri, brnz, carne topit, slnin, grsime, borul mplut etc.).
Un alt grup mare a vaselor de ceramic l reprezint ulcioarele, oalele de lapte, burluiele pentru
ap, vin, ulei a cror proporii i forme erau diferite. Aproape toate aveau toart i diferite
nlimi.

De mare popularitate s-au bucurat formele plate ale vaselor de ceramic: strchini, castroane,
farfurii, platouri, hrgie.

Pe linga aceste vase erau si vase mici de ceramic (cni, candele, solnie) i alte piese cu funcii
decorative, jucrii, ocarine, figurine etc.

Cana
Candela

Solnita

Jucarii

Ocarina
Multe obiecte erau confectionate din lemn precum obiecte de pstrat produse alimentare, de
pregtire a bucatelor (funduri, melesteu, citoare, , phrue, cue etc.), linguri, blide, albii, ,
strchini de lemn, banie, site,covata.

Melesteu

Cani

Linguri

Covata

Linguri

Vesela din lemn

Albie

Fund

Deasemnea se folosea si fierul pentru obiecte pentru uzul gospodresc ( rztori de legume, etc.).