Sunteți pe pagina 1din 16

STUDIU DE TRAFIC

INTRODUCERE
Drumul judetean DJ106 are originea in municipiul Sibiu si punctul terminus in municipiul
Sighisoara, la km 98+023. El se desfasoara pe raza a doua judete:
in judetul Sibiu pana la km 82+490;
in judetul Mures de la km 82+490 pana la km 98+023.
Lungimea drumului DJ 106, supus reabilitarii, are lungimea de 37,312 km, intre km 60+711, la
iesirea din orasul Agnita, pana la km 98+023, la intrarea in municipiul Sighisoara.
Acest drum are o importanta speciala, asigurand legatura directa cu municipiul Sighisoara si in
continuare cu partea de Nord si Nord-Est a tarii.
Suprafata delimitata de DN14 (Sibiu-Medias-Sighisoara), DN13 (Sighisoara-Brasov ) si DN1
(Brasov-Sibiu) are o retea interioara redusa de drumuri judetene, comunale, etc, in stare buna de
circulatie, iar legaturile dintre localitatile acestui perimetru la drumurile nationale devine anevoios.
In centrul acestui perimetru singurul oras este Agnita, iar reabilitarea drumurilor care converg in
acesta sunt drumurile judetene DJ105, DJ106, DJ141A si DJ143A, drumuri in stare de degradare
pronuntata.
Prin reabilitarea tuturor acestor drumuri creste importanta economica, sociala si culturala a
orasului Agnita si a intregii zone.
Necesitatea lucrarilor propuse in prezentul Studiu de Fezabilitate este argumentata de starea fizica
a drumului raportata la conditiile generale de circulatie actuale si de perspectiva.
Tronsonul supus reabilitarii are durata de valabilitate depasita prezentand numeroase degradari,
atat ale imbracamintii caii cat si cedari ale fundatiei. Elementele geometrice nu corespund cerintelor
de trafic actual si de perspectiva, iar lucrarile de colectare si evacuare a apelor sunt nefunctionale.
Principala problema a drumului este generata de lipsa unui sistem rutier adecvat traficului actual si
prognozat si de scurgerea necontrolata a apelor pluviale catre emisar. Aceasta situatie genereaza
probleme majore, cum ar fi:
valuririle, fagasele si gropile din platforma drumului;
zone cu cedari ale terasamentului drumului;
zone cu alunecari;
baltirea apei pluviale timp indelungat in santuri si pe platforma drumului;
podete colmatate partial sau chiar complet;
poduri in stare grava de degradare.
Pe timp de iarna si in perioadele ploioase, accesul autovehiculelor si pietonilor este dificil.
Prezenta documentatie, in faza de Studiu de Fezabilitate, trateaza reabilitarea drumului judeten
DJ106, de la iesirea din orasul Agnita (km 60+711) pana la intrarea in municipiul Sighisoara (km.
98+023).
Implementarea proiectului va fi facuta de Consiliul Judetean Sibiu si Consiliul Judetean Mures. In
acest scop este necesara o buna coordonare in implementarea proiectului din partea celor doua
Consilii Judetene.

Aspecte metodologice
Documentatia de fata (calculele de capacitate de circulatie si de nivel de serviciu, determinarea
traficului de calcul) se conformeaza prevederilor legale n vigoare urmtoare:
Legea nr. 413/2002 privind aprobarea OG nr/.79/2001 pentru modificarea si completarea OG
nr. 43/ 1997 privind regimul drumurilor
Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. M O 138/1998
Norme privind protectia mediului ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator M O
138/1998
Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. M O 138/1998
Hotrrea nr.28/2008 privind continutul cadru al documentatiei tehnico-economice aferente
investitiilor publice
Normativ pentru determinarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice, indicativ PD189/2000
Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor din punctul de
vedere al capacitatii portante si al capacitatii de circulatie, indicativ AND 584/2009
Normativ privind organizarea si efectuarea anchetelor de circulatie, origine-destinatie.
Pregatirea datelor de ancheta in vederea prelucrarii. DD 506/2001
Normativ privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne. CD 155/2001
Normativ privind stabilirea cerintelor tehnice de calitate a drumurilor, legate de cerintele
utilizatorilor NE 021/2003
Tehnica traficului rutier. Terminologie. STAS 4032/2-1992
Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide (metoda analitica).PD
177-2001
Normativ de dimensionare a structurilor rutiere rigide.NP 08/2002
Normativul privind ntreinerea i repararea drumurilor publice indicativ AND 554-2004
Pentru proiectarea lucrrilor de reabilitare a drumului judetean DJ106 i pentru estimarea gradului
de utilizare a capacitii de circulaie a acestuia, traficul de vehicule fizice se echivaleaz n vehicule
etalon de calcul.
Drept vehicule etalon se utilizeaz:
vehiculul etalon de tip autoturism, pentru calculele de capacitate de circulaie;
osia standard de 115 KN, pentru dimensionarea structurilor rutiere i a structurilor de ranforsare;
Pentru echivalarea traficului n vehicule etalon autoturisme (passenger car units pcu) se folosesc
coeficienii de echivalare din tabelul de pe pagina urmatoare, stabilii conform AND 584 - 2009.
Coeficienii de echivalare n osii standard de 115 KN au fost determinai conform Normativ AND
584 -2009 i sunt prezentai n tabelul urmator, pe tipuri de structuri rutiere:
structuri rutiere suple i semirigide noi (modernizri);
ranforsare de structuri rutiere;
structuri rutiere rigide.
In cazul in care pe sectorul de drum sau drumul respectiv nu exista nici un post WIM1, se utilizeaza
coeficientii din tabelul urmator, care sunt medii pe reteaua de drumuri nationale; acesti coeficienti vor
1

post WIM, este un post de inregistrare automata a circulatiei dotat cu echipamente care permit clasificarea si
cantarirea din mers a vehiculelor (Weigh in Motion);
2

fi actualizati de catre CNADNR pe baza prelucrarii masuratorilor de trafic efectuate in cadrul


programului de monitorizare a traficului greu, ori de cate ori apar modificari semnificative ale valorilor
acestora.
Coeficienii medii de echivalare a vehiculelor fizice n osii de 115 kN

Grupa de vehicule
Tipuri de

Tractoare

Autocamioane
si derivate cu 2
osii

Autocamioane
si derivate cu 3
si 4 osii

Autovehicule
articulate

Autobuze

Suple si
semirigide
Ranforsari
structuri
rutiere suple
si semirigide

0.1

0.7

0.9

0.6

0.1

1.0

0.1

0.8

1.1

0.6

0.1

1.2

Rigide

0.2

2.6

1.5

2.0

0.2

1.4

Structuri
rutiere

cu/fara
remorci

Tren
rutier

Coeficientii pentru echivalarea vehiculelor fizice etalon de tip autoturism pe drumurile publice, exclusiv strazile

Tip
relief

Biciclete,
motorete

Turisme, Microbuze
Tractoare,
Vehicule
Camioane Camioane Autovehicule
utilitare,
Autocamionete
Autobuze vehicule Remorci tractiune
cu max.
2 osii
3-4 osii
articulate
minibus 8+1 locuri
speciale
animal

10

11

DRUMURI CU DOUA BENZI

Ses
Deal
Munte

1
0.50
0.50
0.50

2
1.00
1.00
1.00

3
1.00
1.20
1.20

4
1.00
1.20
1.20

5
2.50
5.00
7.20

6
2.50
5.00
7.20

7
3.50
5.00
7.20

8
2.50
5.00
7.20

9
3.50
5.00
7.20

10
4.00
5.00
7.20

11
3.00
3.00
3.00

DATE DE TRAFIC
S-au utilizat datele de trafic rezultate din Recensmntul National de Circulatie efectuat n anul
2010 de ctre CNADNR.
Recensmntul a mprtit vehiculele n 11 categorii:

Categorii de Vehicule utilizate la efectuarea, de catre CESTRIN-CNADNR, a


Recensamantului National de Circulatie din anul 2010
nr
ord

denumire

MOTOCICLETE

motociclete, motociclete cu atas, scutere,


motorete

AUTOTURISME

autoturisme, autoturisme tip combi

2-axe

MICROBUZE

microbuze cu max 8+1 locuri

AUTOBUZE

autobuze si autocare

2-axe
2-axe,
3-axe

AUTOCAMIONETE

descriere

axe
-

autocamionete, autospeciale cu
MTMA<=3,5t

2-axe

AUTOCAMIOANE SI
DERIVATE CU
2-AXE

autocamioane cu 2 axe, autobasculanta cu


2 axe, autocisterna cu 2 axe, alte
autovehicule cu sasiu de autocamion cu 2
axe si greutate totala peste 3,5t

2-axe

AUTOCAMIOANE SI
DERIVATE CU 3
SAU CU 4-AXE

autocamioane si derivate cu 3 axe sau 4


axe, autobasculante cu 3 axe sau 4 axe,
autoremorcher cu 3 axe sau 4 axe,
automacara cu 3 axe sau 4 axe

3-axe,
4-axe

AUTOVEHICULE
ARTICULATE

autovehicule articulate (tip TIR), vehicule cu


peste 4-axe, remorchere cu trailer

mai
mult de
4-axe

TRACTOARE SI
VEHICULE
SPECIALE

tractoare agricole cu/fara remorca, vehicule


speciale

2-axe,
3-axe

10

TRENURI RUTIERE

Autocamioane si derivate, cu 2, sau cu 3


sau cu 4 axe, tractnd remorca

2-axe,
3-axe

11

VEHICULE CU
TRACTIUNE
ANIMALA

Pentru drumul judetean DJ106, s-au prelucrat datele din Recensamantul National de Circulatie.
Rezultatele acestuia, sub forma de valori medii zilnice anuale, sunt sintetizate n tabelele urmtoare:

TRAFIC RECENZAT LA NIVELUL ANULUI 2010

Sector 6: DJ106 [DJ105 Lim. Jud. MS/SB]; [km. 60+097 km. 82+535]
TRAFIC RECENZAT (2010) - S6
Tractoare Autocamioane
Autovehicule
Vehicule
Autocamioane
Autocamionete
cu 2,3 sau 4
articulate(tip TIR), Autobuze cu/fara
Autocamioane
Microbuze
Total
Total
cu
si derivate
si autospeciale
Biciclete,
axe, cu
remorca,
i
remorchere cu
si derivate
Autoturisme cu max.
tractiune autovehicule vehicule
cu trei sau
cu MTMA <=
motociclete
remorci
trailer, vehicule autocare vehicule
cu doua axe
8+1 locuri
animala
patru axe
3,5 tone
(tren rutier)
speciale
cu peste 4 axe
35

369

77

21

11

495

536

Numarul postului 2542 pozitia kilometrica 65+866


Sector 7: DJ106 [Lim. Jud. MS/SB M. Sighisoara (DN13)]; [km. 82+535 km. 97+900]
TRAFIC RECENZAT (2010) - S7

Biciclete,
Autoturisme
motociclete

134

466

Autovehicule
Tractoare Autocamioane
Autocamionete
Autocamioane
Vehicule
Microbuze
Autocamioane
articulate(tip TIR), Autobuze cu/fara
cu 2,3 sau 4
si autospeciale
si derivate
cu
Total
Total
cu max.
si derivate
remorchere cu
i
remorca,
axe, cu
cu MTMA <=
cu trei sau
tractiune autovehicule vehicule
8+1 locuri
cu doua axe
trailer, vehicule autocare vehicule
remorci
3,5 tone
patru axe
animala
cu peste 4 axe
speciale
(tren rutier)
40

52

25

11

13

Numarul postului 2451 pozitia kilometrica 92+200

17

12

42

639

815

Caracterizarea sectoarelor de drum:


Sector 6: DJ106 [DJ105 Lim. Jud. MS/SB]; [km. 60+097 km. 82+535]
DATE privind Profilul si Circulatia pe drum
Incadrarea drumului
Tipul drumului
Conditii de relief

DRUM DE INTERES JUDETEAN


DRUM JUDETEAN
Deal (denivelat <=6%)

Numar benzi de circulatie pe sens


Latimea partii carosabile
Latime platforma drum
Lungime Sector de drum (L)

DJ
D
2
6,0
8,0
22,438

benzi
m
m
m

1
3,0
1,0

benzi
m
m

Numar benzi de circulatie pe sens


Latimea partii carosabile (m)
Latimea libera a acostamentelor (m)
2,7<3,0
?3,0<3,3

Latimea partii carosabile (m)

yes

?3,3<3,6
?3,6
?0<0,6
?0,6<1,2

Latimea libera a acostamenteleor(m)

yes

?1,2<1,8
?1,8
100/0
90/10
80/20

Distributia traficului pe sensuri

70/30
60/40
50/50

Lungime banda de circulatie suplimentara (LS)

yes
0,000
0

Zone cu depire interzis (%)


Zona median pentru separarea sensurilor de circulaie

completati cu yes sau no ---->

Latime zona mediana

m
?20
no
m

trafic normal in zona

Raportul DEBIT ORAR


(a 50-a ora de varf) - MZA

yes

trafic sezonier important


suburbana sau rurala

Caracteristicile zonei traversate

yes

interurbana

Tipul Terenului, pentru calculele de capacitate de circulatie a sectorului de drum analizat este:
q

Conditii de Relief = Deal

Evaluarea este facut conform echivalentei:


q

Conditii de Relief pentru calculele de capacitate a drumurilor (Normativ CNADNR 583-2002)

Categoriile primare de trafic

Categorii de trafic / Traffic Classes


TOTAL
vehic
TOTAL
Vehs

trafic pasageri
passenger
traffic

trafic motorizat
MT

trafic
marf
cargo
traffic

vehicule grele
heavy
vehicles

536

495

6,910

4,917

5,185

procentaje
Percentages

72.6%

43.1%

30.7%

32.3%

Clasa tehnica actuala a sectorului de drum


Sectorul de drum deserveste un trafic INTENS.
Evaluarea actuala a drumului este de CLASA TEHNICA II, corespunzatoare traficului INTENS.
caracteristicile traficului
intensit medie zilnica anuala
intensitatea orara de calcul
exprimata n numar de vehicule
etalon
efective
etalon
efective
(autoturisme)
(fizice)
(autoturisme)
(fizice)

clasa tehnica a
drumului public

denumirea intensitatii
traficului

foarte intens

> 21.000

> 16.000

> 3000

II

intens

11.001 - 21.000

8.001 - 16.000

1.401 - 3.000

III

mediu

4.501 - 11.000

3.501 - 8.000

550 - 1.400

IV
V

redus
foarte redus

1.000 - 4.500
< 1.000

750 - 3.500
< 750

100 - 550
< 100

> 2.200
1.000 2.200
400 1.000
75 - 400
< 75

SECTOR 6 DJ106 Sector Km. 60,097 - Km. 82,535 (DJ 105 LIM.JUD.MS.)
V
foarte redus
664
536
60
procentaj autocamioane

49

5,29%

Tipul drumului, 2-benzi, 6/8m, NU CORESPUNDE cu intensitatea traficului deservit, la momentul


anului 2010, de efectuare a Recensamantului National de Circulatie
clasa tehnica a
drumului public

denum intensitatii
traficului

foarte intens

II

intens

III
IV
V

mediu
redus
foarte redus

tipul drumului
recomandat
2

autostrazi sau drumuri


multibanda
drumuri cu 4-benzi de
circulatie
drumuri cu 2-benzi de
circulatie

DJ106 (sectorul 6) - Prognoza traficului de calcul pentru dimensionarea structurilor rutiere


(valori MZA)
Recensmntul National de Circulatie CESTRIN-CNADNR 2010
Prognoza traficului de calcul pentru dimensionarea structurilor rutiere - valori MZA
DJ106 Sector Km. 60,097 - Km. 82,535 (DJ 105 LIM.JUD.MS.)

anul

biciclete,
motorete

turisme,
utilitare,
minibus

microbuze cu
max. 8+1 locuri

autocam.

camioane 2
osii

camioane 3-4
os ii

autoveh
articulate

autobuze

tractoare,
vehicule
speciale

remorci

veh tract
animal

TOTAL
vehicule

vehicule
etalon
turisme

osii 115kN
sis teme
s uple s i ranfors ari
semirigide

sisteme
rigide

2010

35

369

77

21

11

536

664

12

13

29

2011

34

385

80

22

11

555

687

12

13

30

2012

33

401

83

23

12

575

711

12

14

31

2013

32

418

86

24

12

596

736

13

14

32

2014

31

435

90

25

13

618

762

13

15

34

2015

30

454

93

26

13

640

790

14

15

35

2016

30

469

96

26

13

658

812

14

16

36

2017

29

485

98

27

14

677

834

14

16

36

2018

28

501

101

28

14

697

858

15

16

37

2019

27

518

104

29

14

717

882

15

17

38

2020

26

535

106

30

15

738

907

15

17

39

2021

26

554

109

31

15

760

934

16

18

40

2022

25

573

112

33

15

784

962

16

18

41

2023

24

593

116

34

16

809

991

16

18

42

2024

23

613

119

35

16

834

1.021

17

19

43

2025

23

635

122

37

17

860

1.053

17

19

45

2026

22

656

126

38

17

886

1.084

18

20

46

2027

22

678

129

39

17

914

1.116

18

20

47

2028

21

701

133

41

18

942

1.150

19

21

48

2029

20

725

136

42

18

971

1.184

19

21

49

2030

20

749

140

44

19

1.001

1.220

19

22

51

2031

19

775

144

45

19

1.033

1.257

20

22

52

2032

19

801

148

47

19

1.065

1.295

20

23

53

2033

18

828

152

48

20

1.099

1.335

21

23

55

2034

18

856

156

50

20

1.133

1.376

21

24

56

2035

18

886

160

52

21

1.169

1.418

22

25

57

2036

17

916

165

54

21

1.206

1.461

22

25

59

2037

17

947

169

56

22

1.244

1.506

23

26

60

2038

16

979

174

58

22

10

1.284

1.552

24

26

62

2039

16

1.012

178

60

23

10

1.325

1.600

24

27

63

2040

16

1.046

183

62

23

10

10

1.367

1.650

25

28

65

2041

15

1.082

188

64

24

10

11

1.411

1.700

25

28

67

2042

15

1.118

193

66

24

10

11

1.456

1.753

26

29

69

2043

14

1.156

199

69

25

10

10

11

1.503

1.807

27

30

70

2044

14

1.196

204

71

25

10

10

12

1.551

1.864

27

31

72

2045

14

1.236

209

74

26

10

11

12

1.601

1.921

28

31

74

Sector 7: DJ106 [Lim. Jud. MS/SB M. Sighisoara (DN13)]; [km. 82+535 km. 97+900]
DATE privind Profilul si Circulatia pe drum
Incadrarea drumului
Tipul drumului
Conditii de relief

DRUM DE INTERES JUDETEAN


DRUM JUDETEAN
Deal (denivelat <=6%)

Numar benzi de circulatie pe sens


Latimea partii carosabile
Latime platforma drum
Lungime Sector de drum (L)

DJ
D
2
6,0
8,0
15,365

benzi
m
m
m

1
3,0
1,0

benzi
m
m

Numar benzi de circulatie pe sens


Latimea partii carosabile (m)
Latimea libera a acostamentelor (m)
2,7<3,0
3,0<3,3

Latimea partii carosabile (m)

yes

3,3<3,6
3,6
0<0,6
0,6<1,2

Latimea libera a acostamenteleor(m)

yes

1,2<1,8
1,8
100/0
90/10
80/20

Distributia traficului pe sensuri

70/30
60/40
50/50

Lungime banda de circulatie suplimentara (LS)

yes
0,000
0

Zone cu depire interzis (%)


Zona median pentru separarea sensurilor de circulaie

completati cu yes sau no ---->

Latime zona mediana

m
20
no
m

trafic normal in zona

Raportul DEBIT ORAR


(a 50-a ora de varf) - MZA

yes

trafic sezonier important


suburbana sau rurala

Caracteristicile zonei traversate

yes

interurbana

Tipul Terenului, pentru calculele de capacitate de circulatie a sectorului de drum analizat este:
q

Conditii de Relief = Deal

Evaluarea este facut conform echivalentei:


q

Conditii de Relief pentru calculele de capacitate a drumurilor (Normativ CNADNR 583-2002)

10

Categoriile primare de trafic

Categorii de trafic
TOTAL vehic

trafic motorizat

trafic pasageri

trafic marf

vehicule grele

815

639
78%

657
81%

116
14%

133
16%

procentaje

Clasa tehnica actuala a sectorului de drum


Sectorul de drum deserveste un trafic REDUS.
Evaluarea actuala a drumului este de CLASA TEHNICA IV, corespunzatoare traficului REDUS.
caracteristicile traficului
intensit medie zilnica anuala
intensitatea orara de calcul
exprimata n numar de vehicule
etalon
efective
etalon
efective
(autoturisme)
(fizice)
(autoturisme)
(fizice)

clasa tehnica a
drumului public

denumirea intensitatii
traficului

foarte intens

> 21.000

> 16.000

> 3000

II

intens

11.001 - 21.000

8.001 - 16.000

1.401 - 3.000

III

mediu

4.501 - 11.000

3.501 - 8.000

550 - 1.400

IV
V

redus
foarte redus

1.000 - 4.500
< 1.000

750 - 3.500
< 750

100 - 550
< 100

> 2.200
1.000 2.200
400 1.000
75 - 400
< 75

SECTOR 7 DJ106 Sector Km. 82,535 - Km. 97,9 (LIM. JUD. SB- M.SIGHISOARA (DN13))
IV
redus
1.174
815
107
74
procentaj autocamioane

9,94%

Tipul drumului, 2-benzi, 6/8m, CORESPUNDE cu intensitatea traficului deservit, la momentul anului
2010, de efectuare a Recensamantului National de Circulatie
clasa tehnica a
drumului public

denum intensitatii
traficului

foarte intens

II

intens

III
IV
V

mediu
redus
foarte redus

tipul drumului
recomandat
2

autostrazi sau drumuri


multibanda
drumuri cu 4-benzi de
circulatie
drumuri cu 2-benzi de
circulatie

11

DJ106 (sectorul 7) - Prognoza traficului de calcul pentru dimensionarea structurilor rutiere


(valori MZA)
Recensmntul National de Circulatie CESTRIN-CNADNR 2010
Prognoza traficului de calcul pentru dimensionarea structurilor rutiere - valori MZA
DJ106 Sector Km. 82,535 - Km. 97,9 (LIM. JUD. SB- M.SIGHISOARA (DN13))
microbuze cu
max. 8+1 locuri

autocam.

camioane 2
osii

camioane 3-4
os ii

autoveh
articulate

autobuze

tractoare,
vehicule
speciale

remorci

veh tract
animal

TOTAL
vehicule

vehicule
etalon
turisme

osii 115kN

anul

biciclete,
motorete

turisme,
utilitare,
minibus

2010

134

466

40

52

25

11

13

17

12

42

815

1.174

36

41

2011

130

486

42

54

26

11

13

18

12

38

833

1.198

37

42

97

2012

127

506

43

56

27

12

14

18

13

35

854

1.225

39

43

100

2013

123

528

45

59

28

12

14

19

13

32

875

1.254

40

44

103

2014

120

550

47

61

29

13

14

20

13

29

898

1.285

41

46

107

2015

117

573

48

63

30

13

15

20

14

26

923

1.319

42

47

110

2016

113

592

50

66

31

13

15

21

14

24

942

1.346

43

48

113

2017

110

612

51

68

31

14

15

22

14

22

962

1.373

44

50

116

2018

107

633

52

70

32

14

16

22

15

20

984

1.403

46

51

119

2019

104

654

54

72

33

15

16

23

15

18

1.006

1.434

47

52

122

2020

101

676

55

75

34

15

16

24

15

16

1.030

1.467

48

53

125

2021

98

699

57

78

34

15

17

24

15

15

1.056

1.503

49

55

129

2022

95

723

58

81

35

16

17

25

16

13

1.084

1.541

50

56

132

2023

92

749

60

84

36

16

17

26

16

12

1.112

1.580

51

57

135

2024

90

775

62

87

37

17

18

27

16

11

1.142

1.621

53

59

139

2025

87

802

64

90

38

17

18

27

17

10

1.174

1.665

54

60

142

2026

85

829

65

94

39

17

19

28

17

1.205

1.708

55

62

146

2027

83

856

67

97

39

18

19

29

17

1.239

1.754

57

63

150

2028

80

885

69

101

40

18

19

30

18

1.273

1.801

58

65

154

2029

78

915

71

104

41

19

20

31

18

1.309

1.851

60

66

158

2030

76

946

73

108

42

19

20

32

18

1.346

1.902

61

68

162

2031

74

978

75

112

43

20

21

33

19

1.385

1.954

63

70

166

2032

72

1.012

77

116

44

20

21

34

19

1.425

2.009

64

71

171

2033

71

1.046

79

120

45

21

22

35

19

1.466

2.066

66

73

175

2034

69

1.082

81

124

46

21

22

36

20

1.510

2.124

67

75

180

2035

67

1.118

83

128

47

22

22

37

20

1.554

2.185

69

77

185

2036

65

1.156

85

133

48

22

23

38

21

1.601

2.248

71

79

189

2037

64

1.195

88

138

49

23

23

40

21

1.649

2.313

73

81

194

2038

62

1.236

90

143

51

23

24

41

22

1.699

2.380

74

83

200

2039

61

1.278

93

148

52

24

24

42

22

1.751

2.450

76

85

205

2040

59

1.321

95

153

53

25

25

43

22

1.804

2.522

78

87

210

2041

58

1.366

98

158

54

25

26

45

23

1.860

2.596

80

89

216

2042

57

1.412

100

164

55

26

26

46

23

1.917

2.672

82

91

221

sis teme
s uple s i ranfors ari
semirigide

sisteme
rigide

94

2043

55

1.460

103

170

57

26

27

48

24

1.976

2.752

84

93

227

2044

54

1.510

106

176

58

27

27

49

24

2.038

2.833

86

96

233

2045

53

1.561

109

182

59

28

28

51

25

2.102

2.918

89

98

239

12

SCENARIUL DE CRESTERE A TRAFICULUI


Scenariile cresterii viitoare a traficului au fost cele elaborate de INCERTRANS - CESTRIN dupa
procesarea datelor de recensamant din anul 2010.

13

Scenariile de crestere a traficului, furnizate de catre CESTRIN INCERTRANS, se gasesc in urmatoarele tabele :
Coeficienii de evoluie a traficului n perioada 2010-2035
Coeficienii medii (varianta probabil)
Reeaua de drumuri judetene

14

Prognoza de evoluie a traficului mediu pentru perioada 2010 - 2035


Rate anuale medii (varianta probabil)
Reeaua de drumuri judetene

15

DETERMINAREA TRAFICULUI DE CALCUL


Traficul de calcul pentru dimensionarea structurilor rutiere sau a straturilor de ranforsare se exprima
in milioane de osii standard de 115kN (m.o.s.) si se stabileste cu relatia:
6

Nc = 365x10-6 x crt

MZA

x fK x 0.5

k =1

(p

Ki

i =1

+ p Ki +1 ) ti

in care :
Nc = traficul de calcul in milioane osii standard de 115kN (m.o.s) pe banda de circulatie cea mai
solicitata;
crt = coeficientul de repartitie transversala a traficului pe banda de circulatie cea mai solicitata;
MZAK = intensitatea medie zilnica anuala a traficului in anul de baza, pentru grupa ,,K'' de
vehicule;
pKi , pKi +1 = coeficientii de evolutie a traficului in perspectiva pentru grupa ,,K'' de vehicule la
inceputul si sfirsitul perioadei partiale ,,i'' de prognoza;
fK= coeficientul de echivalare a vehiculelor din grupa ,,K in osii standard de 115 kN
ti = durata perioadei ,,i'' de prognoza (in general de 5 ani);
n = numarul de perioade partiale ,,ti de prognoza

Clasele de trafic pentru dimensionarea structurilor rutiere, in functie de traficul de calcul pe durata de
viata a imbracaminitii rutiere, exprimat in milioane de osii standard de 115 kN (m.o.s.) pe banda de
circulatie cea mai solicitata, conform normativ AND 500/99 Normativ pentru dimensionarea straturilor
bituminoase de ranforsare a structurilor rutiere suple si semirigide sunt prezentate in continuare.

Clasele de trafic pentru dimensionarea structurilor rutiere

Clasa de trafic

N C , m.o.s. / band

T4

T3

T2

T1

T0

Tex

Foarte uor

Uor

Mediu

Greu

Foarte greu

Excepional

sub 0.03

0.03-0.10

0.10-0.30

0.30-1.00

1.00-3.00

peste 3.00

Obs. m.o.s.=milioane treceri osii standard (115KN)

1
2

Prognoza trafic osii 115 kN


sisteme suple si semirigide
pentru anul

Sector

DJ106 Sector Km. 60,097 - Km. 82,535 (DJ 105


LIM.JUD.MS.)
DJ106 Sector Km. 82,535 - Km. 97,9 (LIM. JUD. SBM.SIGHISOARA (DN13))

Traficul de calcul Nc, pe


perioada de perspectiva
(m.o.s.)

Clasa de trafic, conform


NP 116-04 (10 ani)

Clasa de trafic, conform


NP 116-04 (15 ani)

2015

2024

2029

2015-2024

2015-2029

14

17

19

0,03

0,06

foarte usor

usor

42

53

60

0,09

0,19

usor

mediu

Intocmit
ing. Constantin Sorin
16

S-ar putea să vă placă și