Sunteți pe pagina 1din 50

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA SI TEHNOLOGICA

SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE

RUTIERE

DISCIPLINA: ORGANE DE MASINI II

PROIECT:

REDUCTOR CILINDRO-MELCAT

INDRUMATOR, Conf. Dr. Ing. Ec. TARCA IOAN CONSTANTIN

2012-2013

STUDENT, HALASZ ATTILA GRUPA: 231

CUPRINS

CUPRINS

 

2

TEMA PROIECTULUI

3

I. MEMORIU TEHNIC

5

1.1.

DEFINIRE

5

1.2.

TIPURI DE REDUCTOARE

7

1.3.

VARIANTE CONSTRUCTIVE DE REDUCTOR

13

1.4.

CILINDRO-MELCAT

13

II. MEMORIU DE CALCUL

15

2.1.

SCHEMA CINEMATICA A REDUCTORULUI

15

2.2.

STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSMITERE

15

2.3.

CALCULUL

TURATIILOR ARBORILOR

16

2.4.

CALCULUL

PUTERILOR PE ARBORI

17

2.5.

CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE PE ARBORI

17

2.6.

CALCULUL

ANGRENAJULUI CILINDRIC

18

2.6.1.

CALCULUL

ELEMENTELOR

GEOMETRICE

ALE

ANGRENAJULUI

CILINDRIC

 

18

2.6.2.

CALCULUL

ELEMENTELOR

GEOMETRICE

DIN

ANGRENAJULUI

CILINDRIC

 

23

2.6.3.

VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI

 

24

2.7. CALCULUL

ANGRENAJULUI MELCAT

26

2.8. CALCULUL

ARBORILOR

 

33

2.8.1.

VERIFICAREA SI DETERMINAREA REACTIUNILOR DIN ARBORILOR

33

2.9. CALCULUL ASAMBLARII CU PENE

 

44

2.10. CALCULUL

RANDAMENTULUI

REDUCTORULUI

SI

VERIFICAREA

LA

INCALZIRE

 

45

2.11.

ALTE ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE REDUCTORULUI

46

BIBLIOGRAFIE

 

50

2

TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze reductor cilindro-melcat cu următoarele date de proiectare:

-

puterea motorului electric P ME = 13 kW,

-

turaţia motorului electric n ME = 2500 rot/min;

-

turatia de iesire n iesire =15 rot/min;

-

durata totala de functionare D H =10000 h;

-

Proiectul va avea urmatoarele componente:

Parte scrisa:

Memoriu tehnic:

definirea reductorului(consideratii teoretice)

descrierea a trei variante constructive de reductor, analiza functionala si motivarea alegerii variantei pentru proiectare

norme de tehnica securitatii muncii pentru: montarea reductorului (inclusiv transportul) in pozitia de functionare

norme de securitatea muncii privind intretinerea respectiv functionarea reductorului

Memoriu justificativ de calcul:

Desenul de execuie a dou organe reprezentative

Proiectarea angrenajelor de pe treptele 1 si 2

Calculul de rezistenta al arborilor

Calculul si alegerea rulmentilor

Alegerea lubrifiantului si verificarea termica a reductorului

Cuprins

Bibliografie

OPIS

3

Parte desenata:

Desenul de ansamblu al reductorului

Desenul de executie pentru arborele de intrare in reductor

Desenul de executie pentru arborelui de iesire din reductor

4

I. MEMORIU TEHNIC

1.1.

DEFINIRE

Reductoarele cu roti dintate sunt mecanisme independente formate din roti dintate cu angrenare permanenta, montate pe arbori si inchise intr-o carcasa etansa. Ele servesc la:

micsorarea turatiei;

cresterea momentului de torsiune transmis ;

modificarea sensului de rotatie sau a planului de misacare;

insumeaza fluxul de putere de la mai multe motoare catre o masina de lucru;

distribuie fluxul de putere de la un motoare catre mai multe masini de lucru

In cazul reductoarele de turatie, rotile dintate sunt montate fix pe arbori, rotile angreneaza permanent si realizeaza un raport de transmitere total fix, definit ca raportul dintre turatia la intrare si turatia la iesirea reductorului, spre deosebire de cutiile de viteze la care unele roti sunt mobile pe arbori (roti baladoare), angreneaza intermitent si

realizeaza un raport de transmitere total in trepte. Ele se deosebesc si de variatoarele de turatie cu roti dintate (utilizate mai rar) la care raportul de transmitere total poate fi variat continuu. Reductoarele de turatie cu roti dintate se utilizeaza in toate domeniile constructiilor de masini. Exista o mare varietate constructiva de reductoare de turatie cu rotile dintate. Ele se clasifica in functie de urmatoarele criterii:

1. dupa raportul de transmitere:

reductoare o treapta de reducere a turatiei;

reductoare 2, sau mai multe trepte de treducere a turatiei.

2. dupa pozitia relativa a arborelui de intrare (motor) si arborele de iesire:

reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de isire;

reductoare obisnuite (paralele), la care arborele de intrare si de iesire sunt paralele.

5

3.

dupa pozitia arborilor:

reductoare cu axe orizontale;

reductoare cu axe verticale;

reductoare cu axe inclinate.

4. dupa tipul amgrenajelor:

reductoare cilindrice;

reductoare conice;

reductoare hipoide;

reductoare melcate;

reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate etc);

reductoare planetere.

5. dupa pozitia axelor:

reductoare cu axe fixe;

reductoare cu axe mobile.

Daca reductorul impreuna cu motorul constituie un singur agregat (motorul este motat direct la arborele de intrare printr-o flansa) atunci unitatea se numeste

motoreductor. In multe solutii constructive reductoarele de turatie cu rotile dintate se utilizeaza in scheme cinematice alaturi de alte tipuri de transmisii: prin curele, prin lanturi, cu frictiune, cu surub-piulita, variatoare, cutii de viteza etc. Avantajele utilizarii reductoarelor inschemele cinematice ale masinilor si mecanismelor sunt:

raport de transmitere constant;

asigura o mare gama de puteri instalare;

gabarit redus;

randament mare (cu exceptia reductoarelor melcate);

intretinere simpla si ieftina.

6

Printre dezavantaje se enumera:

pret de cost ridicat;

necesitatea unei uzinari si montaj de precizie;

functionarea lor este insotita se sgomot si vibratii.

Parametrii principali ai unui reductor cu roti dintate sunt:

puterea;

raportul de transmitere;

turatia arborelui de intrare;

distanta dintre axe.

Datorita multiplelor utilizari in industria constructiilor de masini si aparate, parametrii reductoarelor de turatie cu rotile dintate sunt standardizate:

rapoartele de transmitere, STAS 6012-82;

distanta dintre axe, STAS 6055-82;

modulii, STAS 822-82;

parametrii principali ai reductoarelor cilindrice, STAS 6850-77;

parametrii principali ai reductoarelor melcate, STAS 7026-77.

1.2. TIPURI DE REDUCTOARE

Alegerea ripului de reductor intr-o scheme cinematica se face in functie de:

raportul de transmitere necesar;

gabaritul disponibil;

pozitia relativa a axelor motorului si a organului (masinii) de lucru;

randamentul global al schemei cinematice.

In functie de aceste cerinte se pot utililiza urmatoarele tipuri de reductoare cu roti dintate: cilindrice, conice, conico-cilindrice, melcate, cilindro-melcate, planetare.

7

a) Reductoare cu roti dintate cilindrice.

Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de reductoare cu roti dintate deoarece:

se produc intr-o gama larga de puteri: de la puteri instalate foarte mici (de ordinul Watilor) pana la 100 000kW (900 kW, pentru reductoare cu o teapta). rapoarte de transmitere totale, i T max = 200 (i T max = 6,3, pentru reductoare cu o treapta; i T = 6,3 … 60, pentru reductoare cu 2 treapte, i T = 40 … 200, pentru reductoare cu 3 treapte; viteze periferice, v max = 200 m/s; posibilitatea tipizarii si executiei tipizate sau standardizate.

Se construiesc in variante cu 1, 2 si 3 trepte de reducere, fig. 1.1, avand dantura dreapta sau inclinata. Notatiile din figura sunt:

intrarea in reductor, cu litera I; iesirea din reductor, cu litera E; cifrele 1, 2, 3, 4 … rotile ce compun angrenajele treptelor de reducere.

Din punct de vedere al inclinarii danturii, la alegerea tipului de reductor cu roti dintate cilindrice se tine seama de urmatoarele recomandari:

reductoarele cu roti dintate cilindrice drepte, pentru puteri instalate mici si mijlocii, viteze periferice mici si mijlocii si la rotile baladoare de la cutiile de viteze; reductoarele cu roti dintate cilindrice inclinate, pentru puteri instalate mici si mijlocii, viteze periferice mari, angrenaje silentioase; reductoarele cu roti dintate cilindrice cu dantura in V, pentru puteri instalate mari viteze periferice mici.

8

Fig. 1. 1. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate cilindrice b) Reductoare cu roti

Fig. 1. 1. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate cilindrice

b) Reductoare cu roti dintate conice Aceste reductoare schimba directia miscarii la 90 0 , fiind utilizate atat in varianta constructiva simpla (un singur angrenaj conic concurent ortogonal) cat si in varianta combinata (impreuna cu 1 sau 2 angrenaje cilindrice paralele). In privinta utilizarii acestor tipuri de reductoare se recomanda ca:

reductoarele conice simple, cu i T max = 6, pentru puteri mici, randamente η max = 0,98; reductoarele conico-cilindrice cu 2 trepte (prima treapta avand angrenaj conic), cu i T = 4 … 40 si randamente η max = 0,96; reductoarele conico-cilindrice cu 3 trepte (prima treapta cu angrenaj conic celelalte 2 trepte cu angrenaje cilindrice), cu i T = 20 … 180 si randamente η max = 0,95.

9

Fig. 1.2. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate conice si conico-cilindrice In privinta utilizarii

Fig. 1.2. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate conice si conico-cilindrice

In privinta utilizarii acestor tipuri de angrenaje mai trebuiesc amintite si domeniile de viteza recomandate pentru angrenajele conice, functie de tipul danturii:

pentru danturi conice drepte, v max = 3 m/s;

pentru danturi conice inclinate, v max = 12 m/s;

pentru danturi conice curbe, v max = 40 m/s.

Reductoare cu roti dintate cilindrice planetare si diferentiale. Reductoarele planetare au un singur grad de mobilitate iar reductoarele diferentiale, 2 grade de mobilitate. In fig. 9.51 s-au prezentat 2 tipuri de reductoare planetare, cu scheme cinematice simbolizate cu P1 (reductor planetar cu o treapta si un rand de sateliti) si P2 (reductor planetar cu o treapta si 2 randuri de sateliti). Semnificatiile notatiilor folosite in fig. 1.3 sunt:

roata centrala, a;

satelit (sateliti), s, sau s 1 , s 2 ;

coroana, b;

bratul port satelit, H.

10

Fig. 1.3. Scheme cinematice pentru reductoarele planetare (diferentiale) Principalele avantaje al reductoatelor planetare

Fig. 1.3. Scheme cinematice pentru reductoarele planetare (diferentiale)

Principalele avantaje al reductoatelor planetare (diferentiale) fata de celelalte tipuri de reductoare:

constructie foarte compacta, greutate de 2…6 ori mai mica (la aceiasi putere transmisa si acelasi raport de transmitere); aceasta se datoreaza faptului ca momentul de rasucire se repartizeaza pe 2 sau mai multi sateliti;

rapoarte de transmitere de 2

3ori mai mare.

Principalele dezavantaje sunt legate pretul de cost mare de fabricare si cerintele de montaj foarte exigente. Prin legarea acestora in serie se pot obtine scheme cinematice de tip 2P1, 2P2 etc. Reductoarele diferentiale sunt utilizate in schemele cinematice ale masinilor sau aparatelor pentru insumarea sau divizarea puterii.

c) Reductoare melcate

Reductoare melcate cuprind un angrenaj melc-roata melcata care au axele de rotatie asezate incrucisat in spatiu (unghiul de incrucisare este de 90 0 ), normala lor comuna este distanta dintre axe. Aceste reductoare sunt angrenaje silentiose datorita alunecarii relative dintre flancurile dintilor melcului si rotii melcate. Cele mai utilizate sunt reductoarele melcate cu melc cilindric, fig. 1.4, cele cu melc globoidal fiind mai putin folosite datorita cerintelor mai severe de executie si montaj.

11

La utilizarea reductoarelor melcate cu melc cilindric se tine seama de urmatoarele caracteristici ale acestora:

reductoarele melcate simple cu i T max = 80 (pentru la transmisiile de forta) si i T max = 1000 (pentru la transmisiile cinematice) si randamente mici; melcul poate fi pozitionat sus sau jos; pentru crestera rapoartului de transmitere, se realizeaza reductoare combicate compuse dintr-un angrenaj cilindric la intrtare si un angrenaj melcat, constructie care are fata de reductorul melcat simplu, la acelasi raport de transmitere total, un randament mai mare; la puteri transmise si rapoarte de transmitere mari, datorita frecarilor mari dintre flancurile dintilor melcului si rotii melcate, se incalzesc puternic si necesita masuri speciale de racire; sunt transmisii cu autofranare (elementul conducator este melcul).

cu autofranare (elementul conducator este melcul). Fig. 1.4. Scheme cinematice pentru reductoarele melcate ci

Fig. 1.4. Scheme cinematice pentru reductoarele melcate ci cilindro-melcate

12

1.3. VARIANTE CONSTRUCTIVE DE REDUCTOR

1.4.

VARIANTA I

CILINDRO-MELCAT

Prima varianta prezintat un reductor cu doua trepte de reducere:prima treapta de reducere fiind cu roti dintate cilindrice, iar a doua treapta cu angrenaj melcat . Tinand seama de faptul ca ambele trepte sunt introduse in aceeasi carcasa se obtine o constructie compacta. Corpul si carcasa reductorului sunt obtinute prin turnare. Pentru rezemarea arborelui de intrare si a arborelui intermediar, in reductor este prevazut un perete de sprijin . Nivelul uleiulul din carcasa este limitat de melc. Compartimentul angrenajul cilindric comunica cu cel al angrenajului melcat .Reductorul mai este prevazut capac de vizitare, aerisitor, inele de ridicare , tija pentru controlul nivelului de ulei, dop de golire al uleiului.

VARIANTA II

Varianta II prezinta urmatoarele partlcularitati fata de varianta I: carca sa in care se monteaza rotile cilindrice este detasabila, arborele de intrare se sprijina pe un rulment monttat in carcasa detasabila din peretele reductorului; roata cilindrica condusa este mon tata in consola pe arborele melculul. Constructia carcasei fiind mai comp lexa, ridicand probleme de prelucrare a alezajelor pentru rulmenti in peretele frontal. Ungerea angrenajelor si a rulmentilor se face cu uleiul din carcasa reductorului. Carcasa este detasabila.

VARIANTA III

Varianta III prezinta un reductor ci1indro-melcat la care constructia carcasei difera de cele prezentate anterior. Angrenajul cilindric este montat intr-o carcasa detasabila care se fixeaza de carcasa angrenajului melcat cu ajurorul unor suruburi de priridere. Carcasa angrenajului mecat este executata din doua bucati cu planul de separatie in axul rotii melcate. Ungerea angrenajelor si a rulmentilor se realizeaza cu uleiul din cascasa reductorului.

13

Pentru calcule s-a ales varianta constructiva I(fig. 1.5), deoarece prezinta o constructie mai simpla si prezinta un cost de productie mai redus.

prezinta o constructie mai simpla si prezinta un cost de productie mai redus. Fig. 1.5. reductor

Fig. 1.5. reductor cilindro-melcat.

14

II. MEMORIU DE CALCUL

2.1. SCHEMA CINEMATICA A REDUCTORULUI

II. MEMORIU DE CALCUL 2.1. SCHEMA CINEMATICA A REDUCTORULUI Fig. 2.1. Schema cinematica pentru reductoarele melcate

Fig. 2.1. Schema cinematica pentru reductoarele melcate ci cilindro-melcate

2.2. STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSMITERE

Raportul de transmitere total

i

T

i

T

=

n

ME

n

iesire

2500

=

15

= 166,66

Unde: - n ME - turatia motorului electric, n ME =2500 [rot/min] -n iesire – turatia de iesire, n iesire =15 [rot/min]

Se adopta raportul de transmitere total i T =180

[rot/min].

Raportul de transmitere pe angrenajul cilindric i 12

Se alege raportul de transmitere pe angrenajul cilindric i 12 =4 conform STAS 6012-82.

15

Raportul de transmitere pe angrenajul melcat i 34

i

34

i

34

=

=

i

T

i

curea

i

180

1,15

4

12

= 39,1

Se alege raportul de transmitere pe angrenajul melcat i 34 =40 conform STAS

6012-82.

Raportul de transmitere pe curea i curea

Se alege raportul de transmitere pe curea i curea =1,15.

2.3. CALCULUL TURATIILOR ARBORILOR

Turatia arborelui de intare n 1

n

n

1

1

=

n ME

i curea

2500

=

1,15

=

2173,9 [

rot

/ min]

Turatia pe arborele intermediar n 2

n

n

2

2

=

=

n

1

i

12

2173,9

4

=

543,5 [

rot

/ min]

Turatia pe arborele de iesire n 3

n

n

3

3

=

=

n 2

i

34

543,5

40

=

13,58[

rot

/ min]

16

2.4. CALCULUL PUTERILOR PE ARBORI

Puterea pe arborele de intrare P 1

P

I

P

I

= P

ME

curea

rulment

= 130,950,99 = 12,2

[kW ]

Unde: - η curea – randamentul curelei, η curea =0,95 - η rulment – randamentul rulmentului, η rulment =0,99

Puterea pe arborele intermediar P 2

P

2

= P

1

12

rulment

P

2 =

12,2 0,97 0,99

=

11,7 [kW ]

Unde: - η 12 – randamentul angrenajului cilindric, η 12 =0,97

Puterea pe arborele de iesire P 3

P

3

= P

3

34

rulment

P

3 =

11,7 0,8 0,99

=

9,3[kW ]

Unde: - η 34 – randamentul angrenajului melcat, η 12 =0,8

2.5. CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE PE ARBORI

Momentul pe arborele de intrare M 1

M t

1

=

M

t

1 =

9550

P

1

n

1

9550

12,2

2500

= 46,6

[Nm]

17

Momentul pe arborele intermeiar M t2

M t

2

M 2

t

=

=

9550

9550

P

2

n

2

11,7

543,5

= 505,6

[Nm]

Momentul pe arborele de iesire M t3

M t

3

=

M

t

3 =

9550

9550

P

3

n

3

9,3

13,58

= 6540,1

[Nm]

2.6. CALCULUL ANGRENAJULUI CILINDRIC

2.6.1. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ANGRENAJULUI CILINDRIC

Alegerea numarului de dinti z 1 si z 2

z 1

z

z

=19

=z 1 ·i 12

=19·4=76

2

2

Se adopta numarul de dinti z 1 =19 si z 2 =76.

a

min

a min

Distanta axiala minima

a min

( ) ( ) 2 M ◊ K ◊ K ◊ K ◊ K Z
(
)
(
)
2
M
K
K
K
K
Z
Z
Z
Z
t
A
HV
H
H
(
)
H
E
=
i
+ 1
2
12
2
(
Z
Z
Z
Z
Z
Z
)
3
N
L
R
V
W
X
2
H
2 ◊
i
◊ 
lim
12
a
S
HP
505600
(
1 ◊ 1,2 ◊ 1,5 ◊ 1
)
(
)
2
2,5 189,8 0,95 1
=
(
4
+
1
)
=
113,57 [mm]
2
(
1,07 1 1 1 1,123 1
◊ ◊ ◊ ◊
)
3
 900 
2
2
4
◊ 0,67
◊ 
1,15

18

Unde: -

K A - factorul de utilizare a reductorului K A =1 [5, pag.187]

-

K V - factor dinamic K V =1,2 [5, pag.187]

-

K Hα - factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii K Hα =1,5 [5, pag.188]

-

K Hβ - factorul repartitiei frontale a sarcinii K Hβ =1 [5, pag.187]

-

Z H factorul zonei de contact Z H =2,5 [5, pag.188]

-

Z E factorul de material Z E =189,8 [5, pag.203]

-

Z ε coeficientul gradului de acoperire Z ε =0,95 [5, pag.188]

-

Z β factorul inclinarii dintilor Z=1 [5, pag.188]

-

ψ a - factorul de latime al dintelui ψ a =0,67 [5, pag.209]

-

σ Hlim rezistenta materialului rotii dintate la presiune de contact σ Hlim =900 [N/mm 2 ] [5, pag.204]

-

S HP factorul de siguranta minim admisibil pentru rezitenta rotii dintate S HP =1,15 [5, pag.207]

-

Z L - factorul de lubrifiant Z L =1 [5, pag.188]

-

Z V - factorul vitezei periferice Z V =1 [5, pag.188]

-

Z X - factorul dimensiunii flancului dintilorZ x =1 [5, pag.188]

-

Z R - factorul de rugozitateZ R =1 [5, pag.188]

-

Z W - raportul duritatii flancurilor Z W =1 [5, pag.188]

-

Z N - factorul de durabilitate al dintilor Z N =1,07 [5, pag.169]

Se adopta distanta axiala a=125mm

Modulul

m x

m x

=

m

x

=

2 a

min

z

1

+

z

2

2 125

19

+

76

= 2,63

Se alege modulul m=2,75 STAS 822-82.

19

Diametrul mediu d 1 si d 2

d

1

= m

z

1

d

d

1 =

2,75 19

2

= m

z

2

d

2 =

2,75 76

=

=

52,25 [mm]

209 [mm]

Deplasarile danturii rotilor dintate x 1 si x 2

(

inv

0

◊ inv
inv

)

(

z

3

+

z

4

)

X

X

inv

inv

=

 

2 tg

 

(

0,21 0,127

)

(

19

+

76

)

2

tg

180

20

180

=

tg

= tg20

20

= 0,127

= 0,36

=

Unde: α – unghiul profilului de referinta α=20º [3, pag. 41].

Coeficientul de deplasare a distantei dintre axe y

y =

a

s

a

m

y =

125

118,75 =

2,5

3,72

Se adopta coeficientul de deplasare a distantei axiale

x 1 =0,16 si x 2 =0,2 [mm].

Unghiul de rostogolire α w

w

w

= arccos

a w

a

cos

=

arccos

113,57

125

cos 20

= 24,78

Se adopta unghiul de rostogolire

α w =25°.

20

Diametrele cercurilor de baza d b1 si d b2 =d 1 ·cosα

d

b1

d b1 =53·cos20=50 [mm] =d 2 ·cosαd b2 =209·cos20=197 [mm]

d

b2

Diametrele cercurilor de rostogolire d w1 si d w1

d

d

w

w

1

=

1 =

d

cos

1 cos

0

53

cos20

cos8,44

= 50

[mm]

d

w

2

d

w

2

=

d

cos

2 cos

0

=

209

cos 20

cos8,44

= 199

[mm]

Diametrele cercurilor de picior d f1 si d f2

d

d

d

d

f

f

f

f

1

=

1 =

2

=

2 =

d 1 53 d 2 209
d
1
53
d
2
209

2m h

2

a

(

x

1

x

2

)

(

)

0,16

)

2,75 1

(

a

2m h

2

(

2,75 1

0,2

=

48

[mm]

)

=

205

[mm]

Unde: - h a – coeficientul inaltimi capului de referinta, h a =1 [3, pag. 41].

Diametrele cercurilor de cap d a1 si d a2

d

d

d

a

a

a

1

=

1 =

2

=

d

1

+

(

2m h

a

+

x

1

)

53

+

2

d

2

+

(

2,75 1

+

0,16

(

2m h

a

+

x

21

2

)

)

=

60

[mm]

d

a

2 =

209

+

2

(

2,75 1

+

Inaltimea dintilor h

h

1

h

1

h 2

h

2

=

=

=

=

d

a

1

+

d

f

1

63

2

48

d

a

2

2

+

d

= 5,5

f

2

216

2

+

205

2

= 5,5

0,2

)

=

216

[mm]

Unghiurile de presiune la capul dintelui α a1 si α a2

a

1

a1

a 2

a 2

d

1

d

a

1

= arccos

cos

=

53

arccos

◊ ◊cos 20 =

63

37

=

=

d

2

d

a 2

arccos

arccos

209

216

cos

cos 30

= 25

Latimea danturii dintilor b 1 si b 2

b

b

b

b

2

2

2

2

= d

1

b

d

=

=

53 0,6

= b

1

=

32

+ (1

+

(1

d

1

=

32

2)

2)

=

d

34

Unde: - ψ d – coeficientul de latime al dintelui, ψ d =0,6 [6, pag. 209, tabA14].

22

Gradul de acoperire ε a

Gradul de acoperire ε a = = z 1 2 ◊ 19 2 ◊ ◊ tg

=

=

z

1

2

19

2

tg

tg

a 1

+

33 ,12

z

2

2

tg

+

76

2

tg

a 2

25 ,6

z

1

+

z

2

2

tg

19

+

76

2

tg

0

8,44

=

1,312

2.6.2. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE DIN ANGRENAJULUI

CILINDRIC

Fortele tangentiale F t1 si F t2

F

t

F

t

1

1

=

=

F t 2

=

F

t 2

=

2 M

t 1

2

d

1

46600

53

2 M

t

1

d

2

2

46600

209

=

=

1758,5

[N]

446

[N]

Fortele radiale F r1 si F r2

F

r

F

r

F

r

F

r

1

1

2

2

=

=

=

F

t

1

tg

1758,5

F

t

2

tg

tg

20

=

640

[N]

=

446

tg

20

=

162

[N]

Forta normala pe flancul dintilor F n

F

n

=

F

t 1

1

cos

F

n

1

= 1758,5

cos 20

=

1871

23

[N]

2.6.3. VERIFICAREA DANTURII ANGRENAJULUI

Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui σ F1 si σ F2

F 1

F 1

=

=

F

t

F 1

b

1

m

Y

F

1847

32 2,75

Y

2,13 0,7

=

45

F 2

=

F

t

F 2

b

2

m

Y

F

Y

F 2

=

458

34 2,75

2,13 0,7

F

tF

1

= F

t

1

K

A

K

v

K

F

F

F

F

tF

F

tF

F

tF

1 =

1758,5 1,2 1,25 1

◊ ◊

0,7

2

= F

t

2

K

A

K

v

K

F

F

F

2 =

446 1,2

1,25 1

◊ ◊

0,7

=

=

7,3

=

1847

458

[N]

[N]

FP

FP

=

=

F lim

SF

p

Y

N

Y

S

Y

X

900

1,15

◊ ◊ ◊ =

1 1

1

782,6

Unde: -

K A – factorul de utilizare

-

K V – factorul de dinamic

-

K Fα – factorul repartitiei frontale a sarcinii

-

K Fβ – factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii

-

Y F – factorul de forma a dintelui

-

Y N – factorul numarului ciclului de functionare

-

Y S – factorul gradului de acoperire

-

Y X - factorul dimensional

Verificarea la presiune hertziana σ H1 si σ H2

H

1

=

H

1 =

σ H 1 si σ H 2 H 1 = H 1 = ◊ F t

F

t

1

K

A

K

V

K

h

K

h

i

12

+ 1

 

b

d

1

i

12

◊

◊◊

1758 ,5 1 1,2 1,5 1

4

+

1

 

32 53

 

4

=

Z

H

Z

E

Z

2,5 189,9 0,95

24

1822

H

2

=

H

1 =

Z

H

2 ,5

Z

E

Z

189 ,9

FP 1

=

H lim

SH

p

Y

R

Y

W

Y

L

F ◊ K ◊ K ◊ K ◊ K i t 2 A V h
F
K
K
K
K
i
t
2
A
V
h
h
12 + 1
i
b
◊ d
12
2
446
◊◊
1 1, 2 1,5 1
4
+
1
0 ,95
=
34 209
4
Y
Y
W
N

FP

1 =

=

FP 2

1400

1,15

1 1,123 1 1 1

H lim

SH

p

Y

R

Y

W

Y

L

Y

W

=

1367,3

Y

N

FP

2 =

900

1,15

◊ ◊

1 1,123 1 1 1

◊ ◊ ◊

=

878,86

214

Unde: -

σ HP efortul unitar admisibil la presiunea de contact

-

Z H factorul zonei de contact ZH=2,5

-

Z E factorul de material ZE=189,9

-

Z coeficientul gradului de acoperire Z=0,95

-

Z factorul inclinarii dintilor Z=1

-

σ Hlim1 rezistenta materialului pinionului la presiune de contact

σ Hlim =1400

- σ Hlim1 rezistenta materialului rotii dintate la presiune de contact

σ Hlim =900

- σ SHP factorul de siguranta minim admisibil pentru rezitenta rotii dintate

σ SHP =1,15

- Z L factorul de lubrifiantZ L =1

- Z V factorul vitezei perifericeZ V =1

- Z X factorul dimensiunii flancului dintilorZ x =1

- Z R factorul de rugozitateZ R =1

- Z W raportul duritatii flancurilor Z W =1

- Z N factorul de durabilitate al dintilor Z N =1,07

25

Verificarea la solicitarea statica de contact σ Hst

K = A MAX Hst H K A = 2200 ◊ 1 = 2200 Hst
K
=
A
MAX
Hst
H
K
A
=
2200
1
=
2200
Hst
1
=
40
◊ DF
H
HRC
= 40 ◊55 = 2200
H

Unde: - K Amax – factorul de soc maxim [3, pag.53]

2.7. CALCULUL ANGRENAJULUI MELCAT

2.7.1. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ANGRENAJULUI MELCAT

Numarul de inceputuri al melcului z 1 Se alege din STAS z 3 =1.

Numarul de dinti ai rotii melcate z 2

z =z 1 ·i 34 2 z =1·40=40 2 Distant axiala minima a H min
z
=z 1 ·i 34
2
z
=1·40=40
2
Distant axiala minima a H
min
2
K
K
M
i
H
H
A
t 3
34
a min
2
2
  z 
 z 
2
2
2
2
i
◊ 
H lim
34
q
q
H
=
= 114,48
a min

[mm]

Unde: - q – coeficientul diametral, q=9 [3, pag.89]

- K H – factorul global al presiunii hertziene de contact, K H =80000

26

[3, pag.89]

Distant axiala minima din considerent termic a T

min

T

a min

100

P

pf

0,353 c

1

1

1 +

c

2

 

n

m

1000

1,55

1

1,8

a

T

min

=

100

2,907

0,353 1

1

1

+

0,16

13,58

1000

1,55

1

1,8

= 112,4

[mm]

Unde: - P pf – putere pierduta prin frecare, P pf = P 1 -P 3 =1,907 [3, pag.89]

- c 1 – factorul care ia in cosideratie pozitia melcului fata de roata, c 1 =0,353 [3,

pag.89]

- c 2 - factorul ca exprima influenta ventilatorului, c 2 =0,16

Modulul axial m

m

x

m

x

=

2 a

H

min

q

+

z

2

=

2 114,48 =

9

+

40

4,67

Se alege din STAS m=5.

Distant de referinta a

a w

a

w

 

m

(

q

+

z

2 )

 

=

 

2

=

5

(

9

+

40

)

= 122,5

 

2

[mm]

Se alege din STAS a=125 [mm].

27

[3, pag.89]

Abaterea raportuluil de transmitere A i

2,5%Abaterea raportuluil de transmitere A i Se admite abatere raportului de transmitere A i =1,8% ≤

Se admite abatere raportului de transmitere A i =1,8% 3% [mm].

Unghiul de panta al elicei melcului γ 01

01

01

=

=

z

q

arctg

3

arctg   1   =

9

 

6,34

Coeficientul deplasarii de profil a danturii rotii melcate x 1

x

1

x

1

=

=

a

w

a

m

125

122,5

5

= 0,5

Unghiul de presiune de referinta α n

Se alege unghiul de presiune de referinta α n =20º.

Diametrele de referinta d 03 si d 03

d

01

d

01

= m q

=

5

9

=

45[mm]

d

d

02

= m z

4

02 = 5

40

=

200[mm]

28

Diametrele de rostogolire d a3 si d a4

d

d

3

= d

03

+ 2mx

1

3 =

45

+

2

5

0,5

d

d

4

= d

04

4 =

200[mm]

=

50 [mm]

Diametrele de picior d a3 si d a4

d

d

d

t

3

=

a

a

3 =

4

=

d

a

4 =

d

03

45

d

04

200

2

(h

a

+

c

a

)

m

2

2

2

(

1

+

0,25

(h

a

1,25

+

+

c

a

0,25

5

=

)

x

1

5

)

=

(

)

32,5

m

185

[mm]

[mm]

Unde: - h a – coeficientul inaltimii piciorului de referinta, h a = 1,25 [3, pag.95]

- c a –coeficientul jocului de referinta radial, c 1 =0,25 [3, pag.95]

Diametrele de cap d a3 si d a4

d

d

d

d

a

a

3

=

3 =

a

4

=

a

4 =

d

03

45

+

d

04

+ 2

h

a

m

2 1,25

+

2

h

a

5

+

=

x

57,5

1

m

[mm]

200

+

2 1,25

5

=

212,5

[mm]

Inaltimea de referinta a capului melcului

h

h a3 =1,25·5=6,5 mm

a3 =h a ·m

h a3

Se adopta inaltimea de referinta a capului melcului h a3 =7 [mm].

Inaltimea dintelui(melc si roata) h

h=(2·h a +c)·m

h=(2·1,25+0,25)·5=4 mm

29

Pasul axial al melcului P x

P P x =π·5=16 mm.

x

=π·m

Pasul elicei melcului P z P z =z 3 ·P x P z =1·16=16 mm.

Se adopta pasul elicei melcului P z =43,98 [mm].

Diametrul exterior al rotii melcate d e4

d

d

e

4

e 4

=

d

a

4

= 200

6 m

+ z

3

+ 2

+

6

5

1

+

2

= 210

[mm]

Latimea rotii melcate b 4

b

b 4 =0,75·32,5=25 mm.

4 =0,75·d a3

Lungimea melcului L 3

L

L

4

4

=(12,5+0,1·z 2 )·m

=(10+0,1·40)5=82,5

Se adopta lungimea melcului L 4 =100 [mm].

Raza de curbura a rotii melcate R e

R

R

e

e

=

=

m

  q

2

5

9

2

h

a

1,25

=

16,25

[mm]

Unghiul coroanei rotii melcate 2θ 2

2