Plăci izolate

Comportarea plăcilor izolate

Plăcile sunt încărcate normal pe suprafaţa mediană şi sunt solicitate preponderent la

încovoiere, dar uneori pot fi solicitate şi la compresiune, întindere şi torsiune.

o placa(dreptunghiulara) rezemata pe contur(cu forte) , incarcata deasupra cu actiuni

Calculul plăcilor izolate se bazează pe integrarea ecuaţiei

4

 w

 x

4

 2

4

 w

4

 w

p



x

2

 

y

2

 y

4

D





D 

E I



E h



3

1





2

2







12 1 

Pentru a înţelege modul de lucru a plăcilor vom apela la o metodă aproximativă bazată pe

înlocuirea plăcii cu grupuri de fâşii dispuse paralel cu laturile.

• a. placa dreptunghiulară este rezemată pe două laturi opuse,

  • - este solicitată de încărcări uniform distribuite

  • - placa se va încovoia numai după direcţia laturilor nerezemate.

  • - Daca izolam din placă o fâşie de 1 m lăţime, aceasta se comportă ca şi o grindă simplu rezemată.

• - Mx≠0 Fx≠0 iar My, Fy – sunt nule

Avem o placa incovoiata putin(tine apa dupa directia x) si rezemata pe directia lunga(stanga si

dreapta)

Iar pe directia x apare un moment cu o diag parabolica

In mijloc avem o fasie de un metru pe directia x (in mijlocul fasiei ai un patrat)

Sa imi spui cum sunt dispuse fortele

• b. Dacă placa este rezemată pe toate cele patru laturi

  • - încovoierea se va produce după ambele direcţii.

  • - Dacă se izolează la mijlocul deschiderilor două fâşii de lăţime de 1m după cele două direcţii, se vor evidenţia momente de încovoiere şi forţe tăietoare atât după direcţia l _x , notate cu M _x şi V _x , cât şi după direcţia l _y , notate cu M _y şi V _y .

Avem o placa incovoiata si rezemata pe directia x si y

Iar pe directiile x,y apare cate un moment cu o diag parabolica

In mijloc avem o fasie de un metru pe directia x si y

• - Dacă luam în considerare două fâşii care nu se găsesc la mijlocul deschiderilor, se va constata că încovoierea unei fâşii determină răsucirea fâşiei perpendiculare pe ea, ceea ce duce la formarea unor momente de răsucire M _xy , şi M _yx , maxime la margini şi nule la mijlocul plăcii.

Avem o placa rezemata pe x si y Iar pe directia x,y apare un moment cu o diag liniara la mijloc nula Fasiile de un metru pe directia x si y nu sunt la mijloc sunt mai spre margina stanga si spre partea de jos

Dacă se consideră cele două fâşii de placă drept grinzi cu lăţimea de 1m, deformaţiile lor la

mijlocul deschiderilor vor fi:

• - pentru deschiderea l _x cu încărcarea p _x

w

x

 

4

p l

x x

EI

• - pentru deschiderea l _y cu încărcarea p _y

w

y

 

4

p l

y y

EI

unde β este un coeficient numeric

Avem un dreptunghi (placa vazuta de sus) Pe directia scurta si lunga avem cate o fasie de 1 m in mijloc Pe directia x jos am o grinda simplu rezemata deformata parabolic incarcata cu o forta uniform distribuita(la fel si pe y) Cu deschiderea lx si ly din care =>diagrame uniforme px si py (una sub cealalta) diagrama px fiind mai mare ca diagrama py

w  w x		y
Dacă se introduc relaţiile precedente, rezultă
p l  p l x x y y 4 4
p x		p y 	p
Folosind relaţia					se obţine
		1
p  x	1	     l x l y	   	4	 p
		1
p  y		    l  y l x	   	4	 p
	1

	l		 l			p
Dacă		x		y			x
egal după cele două direcţii. l x  l y
Dacă				rezultă că



p

y

 0,5

p

, în acest caz repartizarea încărcărilor se face în mod

p  p

x

y

, adică direcţia scurtă va prelua o încărcare mai mare

decât cea lungă;