Sunteți pe pagina 1din 10

B.A. I

B.A. I METODA GENERAL Ă DE CALCUL LA ÎNCOVOIERE CU FOR ŢĂ AXIAL Ă

METODA GENERALĂ DE CALCUL LA ÎNCOVOIERE CU FORŢĂ AXIALĂ

A C I N H E T A E AT T I S R E
A
C
I
N
H
E
T
A
E
AT
T
I
S
R
E
V
I
N
U
Ă A C I N H E T A E AT T I S R E

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

B.A. I

B.A. I Ipoteze de calcul

Ipoteze de calcul

B.A. I Ipoteze de calcul
B.A. I Ipoteze de calcul
B.A. I Ipoteze de calcul
A C I N H E T A E AT T I S R E
A
C
I
N
H
E
T
A
E
AT
T
I
S
R
E
V
I
N
U

i. Ipoteza lui Bernoulli: secţiunile plane şi normale pe axa elementului înainte de deformare rămân tot plane şi normale după deformare.

Această ipoteză este valabilă în medie pe o zonă a elementului de beton armat, care cuprinde atât secţiunile fisurate, cât şi zonele cu beton întins nefisurat.

Prin aplicarea acestei ipoteze rezultatul calcului rămâne suficient de exact.

ii. Nu există lunecare relativă între armături şi beton.

iii. Contribuţia zonei de beton întins se neglijează deoarece rezistenţa la întindere este extrem de redusă în comparaţie cu rezistenţa la compresiune.

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

2

B.A. I

B.A. I Ipoteze de calcul

Ipoteze de calcul

B.A. I Ipoteze de calcul
B.A. I Ipoteze de calcul
B.A. I Ipoteze de calcul
A C I N H E T A E AT T I S R E
A
C
I
N
H
E
T
A
E
AT
T
I
S
R
E
V
I
N
U
iv. Legea constitutivă a betonului comprimat este descrisă de curba σ−ε: Pentru betoane obisnuite :
iv. Legea constitutivă a betonului comprimat este
descrisă de curba σ−ε:
Pentru betoane obisnuite :
ε
=
0 002
.
;
ε
=
0 0035
.
c
2
cu
2
2
ε
c
σ
f
⎜ ⎛
⎪ ⎪
= ⎢
1
1
⎟ ⎞
pentru
0 ≤
ε
ε
c
cd
c
c 2
ε c 2
⎝ ⎜
⎥ ⎦
= f
pentru ε
ε
ε
⎪ ⎩ σ
c
cd
c
2
c
cu
2

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

3

B.A. I

B.A. I Ipoteze de calcul

Ipoteze de calcul

B.A. I Ipoteze de calcul
B.A. I Ipoteze de calcul
B.A. I Ipoteze de calcul
A C I N H E T A E AT T I S R E
A
C
I
N
H
E
T
A
E
AT
T
I
S
R
E
V
I
N
U

v. Legea constitutivă a armăturii de oţel este descrisă tot prin curba σ−ε:

turii de o ţ el este descris ă tot prin curba σ−ε : Curba idealizat ă
turii de o ţ el este descris ă tot prin curba σ−ε : Curba idealizat ă

Curba idealizată

Curba de

proiectare

vi. Criteriul de cedare: ruperea are loc când deformaţia în cel puţin un punct al secţiunii atinge valoarea limită corespunzătoare materialului (beton sau oţel).

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

4

B.A. I

B.A. I Ecua ţ iile asociate metodei generale
Ecua ţ iile asociate metodei generale

Ecuaţiile asociate metodei generale

B.A. I Ecua ţ iile asociate metodei generale
B.A. I Ecua ţ iile asociate metodei generale
A C I N H E T A E AT T I S R E
A
C
I
N
H
E
T
A
E
AT
T
I
S
R
E
V
I
N
U
x F = ∫ b ⋅σ dy c c ,i c ,i 0 y c,i
x
F
=
b
⋅σ
dy
c
c ,i
c ,i
0
y c,i
y s,j
ε c,i
σ c,i
b c,i
ε s,j
A s,j σ s,j
A s,j

Ecuaţiile de echivalenţă statică:

Legile materialelor:

Condiţia de compatibilitate a deformaţiilor:

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

⎪ ⎪

N

M

σ

c ,i

φ

=

 

x

=

0

(

b

c

,i

σ

c ,i

)

dy

+

x

=

0

[

b

c ,i

σ

c ,i

(

h

2

=

f

(

ε

c ,i

)

;

σ

s , j

ε

c ,i

=

 

ε

s , j

x

y

c

,i

x y

s , j

(

A

s , j

σ

y

c ,i

)]

dy

+

= f

(

ε

s , j

)

)

s , j

[

A

s , j

σ

s , j

(

h

2

y

s , j

)]

5

B.A. I

B.A. I Ecua ţ iile asociate metodei generale
Ecua ţ iile asociate metodei generale

Ecuaţiile asociate metodei generale

B.A. I Ecua ţ iile asociate metodei generale
B.A. I Ecua ţ iile asociate metodei generale
A C I N H E T A E AT T I S R E
A
C
I
N
H
E
T
A
E
AT
T
I
S
R
E
V
I
N
U
x F = ∫ b ⋅σ dy c c ,i c ,i 0 y c,i
x
F
=
b
⋅σ
dy
c
c ,i
c ,i
0
y c,i
y s,j
h c,i
ε c,i
σ c,i
b c,i
ε s,j
A s,j σ s,j
A s,j

Deoarece în general soluţia analitică este dificil de obţinut, rezolvarea sistemului de ecuaţii implică utilizarea unor metode numerice, ce constau în discretizarea secţiunii într-un număr suficient de mare de mici elemente de suprafaţă (spre ex. pt. încovoierea dreaptă secţiunea se divide în multe fâşii de lăţime constantă şi înălţime foarte mică).

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

N


=

M =

(

b

c ,i

[

b

c ,i

h

c ,i

h

c ,i

σ

c ,i

σ

c ,i

)

+

(

h

2

(

A

s , j

y

c ,i

σ

s , j

)

)]

+

[

A

s , j

σ

s , j

(

h

2

y

s , j

)]

6

B.A. I

B.A. I Modurile caracteristice de cedare
Modurile caracteristice de cedare

Modurile caracteristice de cedare

B.A. I Modurile caracteristice de cedare
B.A. I Modurile caracteristice de cedare
A C I N H E T A E AT T I S R E
A
C
I
N
H
E
T
A
E
AT
T
I
S
R
E
V
I
N
U
A Cedarea prin zdrobirea betonului comprimat (2‰≤ε c,lim ≤3,5‰) Pe secţiune NU EXISTĂ zonă întinsă
A
Cedarea prin zdrobirea betonului comprimat
(2‰≤ε c,lim ≤3,5‰)
Pe secţiune NU EXISTĂ zonă întinsă
M
B Cedarea prin zdrobirea betonului comprimat
(ε cu2 =3,5‰)
Pe secţiune EXISTĂ zonă întinsă
Q
Cedarea prin ruperea la întindere a armăturilor
C
D

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

7

B.A. I

B.A. I Pivo ţ ii caracteristici modurilor de cedare
Pivo ţ ii caracteristici modurilor de cedare

Pivoţii caracteristici modurilor de cedare

B.A. I Pivo ţ ii caracteristici modurilor de cedare
B.A. I Pivo ţ ii caracteristici modurilor de cedare
A C I N H E T A E AT T I S R E
A
C
I
N
H
E
T
A
E
AT
T
I
S
R
E
V
I
N
U
PIVOT A (3/7)⋅h ε c2 =2‰ ε M ε su B ε cu2 Q PIVOT
PIVOT
A
(3/7)⋅h
ε c2 =2‰
ε
M
ε su
B
ε cu2
Q
PIVOT
ε su
C
D
ε cu2
ε M ε su B ε cu2 Q PIVOT ε su C D ε cu2 c

cu2 =3,5‰

PIVOT

=3,5‰

=3,5‰

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

8

Algoritmul de calcul

B.A. I

Algoritmul de calcul B.A. I A C I N H E T A E AT T
Algoritmul de calcul B.A. I A C I N H E T A E AT T
Algoritmul de calcul B.A. I A C I N H E T A E AT T
Algoritmul de calcul B.A. I A C I N H E T A E AT T
A C I N H E T A E AT T I S R E
A
C
I
N
H
E
T
A
E
AT
T
I
S
R
E
V
I
N
U

Algoritmul determinării momentului capabil cuprinde următoarele etape:

i. Corespunzător valorilor deformaţiilor specifice caracteristice punctelor M şi Q se determină valorile eforturilor unitare din zona comprimată de beton şi din armături. Apoi prin însumarea (integrarea) eforturilor pe secţiune se determină valorile eforturilor axiale N M şi N Q .

ii. Prin compararea valorii N Ed cu valorile N M şi N Q se determină domeniul în care se încadrează problema (tipul de rupere) şi "pivotul" domeniului de rupere respectiv.

iii. Plecând de la pivotul caracteristic domeniului de rupere, se alege o valoare x pentru înălţimea zonei comprimate. Astfel, distribuţia ε devine cunoscută. (Pentru a reduce numărul de iteraţii se recomandă alegerea iniţială a unei distribuţii corespunzătoare condiţiilor de la jumătatea domeniului.) Se calculează eforturile t

it

î

are n

b

t

e on ş

i î

ăt

i

i

î

ă

l

un

pe secţiune şi se obţine astfel efortul axial N 1 .

n arm

ur ş se nsumeaz

va oarea aces ora

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

9

B.A. I

B.A. I Algoritmul de calcul

Algoritmul de calcul

B.A. I Algoritmul de calcul
B.A. I Algoritmul de calcul
B.A. I Algoritmul de calcul
A C I N H E T A E AT T I S R E
A
C
I
N
H
E
T
A
E
AT
T
I
S
R
E
V
I
N
U

Algoritmul determinării momentului capabil cuprinde următoarele etape:

iv. Se compară valoarea N 1 cu N Ed şi se determină intervalul înjumătăţit în raport cu precedentul (N M <N Ed <N 1 sau

N <N

1

<N ) în care se încadrează problema.

Ed

Q

v. Se corectează distribuţia ε la rupere pe secţiune considerând o valoare ε la fibra inferioară a secţiunii la jumătatea valorilor corespunzătoare celor două limite ale noului interval. Apoi se determină valoarea N 2 corespunzătoare.

Calculul continuă corectându-se succesiv soluţiile din fazele anterioare până când se obţine o valoare a efortului axial pe secţiune suficient de apropiată de valoarea N Ed (în limitele de toleranţă admise).

vi. După precizarea distribuţiei “finale” a deformaţiilor specifice şi a eforturilor unitare pe secţiune, se determină momentul

capabil M Rd dintr-o ecuaţie de momente în raport cu unul din punctele secţiunii.

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

10