Sunteți pe pagina 1din 142

COLECTIA ELECTRICIANULUI

loon Hereker
COrlECTAREA CORECTA
A APARATELOR
ELECTRICE DE MASURA
TRIPAZATE

Lucrarea constitute un indrumAtor tautologic pentru concctarea Fara crori de coneximic a aparatelor clectrice trifazate de
inductic (wattmetre, varmetre, contoarc, relee de protect:le si altele).
In carte este prezentata metodologia de verificare si corec-tare a
conexiunilor trifazate de mlisurA, bazatA pc analiza acestora in
starea for de functionare, cu ajutorul diagramei fazorialc. Se trateazil, pe rind, rcalizarea conexiunii corecte a aparatelor cu trei sisteme wattnietriee si a aparalelor en dotth sisteme active care funetioneazA pe principiul miisurArii putcrii trifazate prin rnetoda color
dotal wattmetre" De asemettea, aspectele tehnico-cconomice pri-vind
coeficicntii de corectie, consideratide practice de sesizare crorilor la
contoare trifazate precum Si consecintelc economece ale conexiunilor
eronatc (la pierderi comerciale si pierderi - lehnice de encrgie
electrietl) expose au putcre de seusibilizarc pentru imbuml-tAtirca
tchnologiei de exploatare a instalatiilor clectrice de mascara.

CE P R IN S
1. Tntroducere
9. Functionarca instalatici de irdisurA ..................................................................
2.1. Func tionarea inc oree til a apara lului de milsur al ( tatorita conectArii sale necorespunzAloarc ............................................
2.1.1. Deranjamente in circuitele de. tensinne .......................................
2.1.2. Erori do conexiune In eircuittle de tensittne . ..............................
2.1.3. Erori de conexiune in cirenitele cle curent . . . .............................
2.2. Consecintele crorilor de conexiune .....................................................
3. D ia gra ma faz or ia la ea mij loc de analiz ii a c onexiunilor
apara -tului de masur ti tr ifaza L
3.1. Pte prezentarea vec tor ia la a tensittnilor si curcutilor in
siste mul a lter nativ tr ifaza t
3.1.1. Diagrama fazorialA a nthrimilor clectrice care actioneaza In contorn1 trifazat Cu trei sisleme active, la
conectare corectA
3.1.2. D ia gra ma fazoriald a ma rimilor clec tr ice care actioneaz A in contor ul tr ifaza t, avind c louti sistc me he
ina sura re, la c oncctare corecta
3.2. Eidicarca diagrarnei fazoriale pe baza intisurArilor efecWale in instalatia aflata in functitme .................................................
3.2.1. Principiul constructici grafice
3.2.2. Rid ica re a c lia gra me i f az or ia le pe ntr u apar a tul c u
trei sistcrne de infisurare ............................................................
3.2.3. I lidic ar ea dia gra me i f az or ia le pe ntr u apar a tul tr i fazat cu douA sister-Ile de miiisnrare .........................................
4. Coneclarea coreeta a aparatttlui - trilazat en - Lrei sisterne he
nhisurare ...................................................................................................................
'1.1. Verilicarea conexinnii realizate
4.2. Valor if icarea rcz ulta telor obtinute pr in ver if icare . . .
5. Coneetarea coreet5 a aparatului trifazat Cu dour.' sistcrne de
in5surarc
5.1. Reconstiluirea mordajulni realizat
5.2. Corelatii intre diagrainele fazoriale 5i scliernele variantclor de conexiune ale circuitc/or de curent ......................................
5.2.1. Circuit de curent cu pa tru con due Loa re ..................................
5.2.2. Cir c uitc de cure nt c u trc i c onduc toa r e
5.3. Inflnenta modului de legare 7a psmhit a bornelor secund a r e a l e t r a n s f o r ma t o a r e l or d e c u r e n t
5.3.1. Cazul monlajului realizat cu trci conductoare
Cazul moutajului realizat cu patru conductoare

12
1
1
1
1
2

4
4
7
9
2

26
26
28

34
41
41
44
48
53
53
53
61
61
63
76
78
80
80
81

3.4. Corectarea conexiunii circuitelor de tensiune


5.5. Reconstituirea scheci si corectarea leOturilor circuitelor de curent
88
in

86

5.5.1. Identifie.area curentilor cc acVioneaz ficat a in sistemcle


active / 5i III ale aparatului veri
5.5.2. B.econstituirea schemei conexiunilor circuitelor de

88
90

1. Introdueere

e u r e n t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . ,
5.5.3. Modificarea legiiturilor pentru corectarea eireula-tici
curentilor in sistemele active ale aparatului
93
c o n e c t a t
.
. . . . . . . . .
. . . . . . . . .

Instalatia eleetricii trifazatA de masura

6. Asp
ecte telmico-economics
,
6.1. Determinarea coeficientului de coreet.le . . . . .
y,,''''

99

100

6.1.1. Exemplifie.area determinarii coeficientului de co-reale pentru contorul


tritazat de energie electricil
01
activA cu doia sisteme de masura (CA-32) . . .
6.1.2 . E xe mp li ficarea d et ern iina'ri i eoefi ci en tului de cc or e c t i e p e n t r u c o n t o r u l t r i f a z a t d e e n e r gi e r e a c t i v a "

103
clouil sisteme de masura (CR-32) . . . . . .
6.1.3. Coe ficientii de . e.orectle in dif elite variante de tune- 106
tionare. . . " . . . . . . . . ..... 6.2.
128
Consideratii practice privincl depistarea variantelor
de functionare eronatc in cazul contoarelor CA-32 51 CB
.
116
32 . . . . ................
co
6.3.6.3.1.
Efeetele
economics
negative
alc
la
deeontarnexiimilor
ca
Icon121
P
123
ierdcri financiare (comerciale)
e
sumului de energie eleetricil . . . . . . . 6.3.2.
PiCrCiCri economics ce pot rezulta datorita deter-minaril
cronate a consuinului propriu telmolodic de
energie electrie3 din retelc
..."

BEbliograf ie` . . .

. . .

. .

. ......

. . .

139

In decursul exploatalli retelelor marimile caracteristice referitoare la calitatea si cantitatea energiei electrice consumate se urmarese cu ajutorul aparatelor electrice de masura, monofazate sau trifazate, dupa, caz.
Daca," reteaua electrica functioneaza la tensiune joasa, bobinele de tensiune ale aparatelor de masura, se Pacordeaza, direct la fazele circuitului primar al retelei. De
asemenea, si bobinele de curent pot fi inseriate direct in acest
circuit data inearcarea lui nn depaseste curentul nominal al
aparatelor de masurat in canza. In situatia cind curentul instalatiei
urmilrite poate ereste poste va,
loarea nominaPA a aparatelOr de masura, bobinele de
curent ale acestora din urma,, se eonecteaza prin interme- diul unor transforrnatoare de curent.
In cazul retelelor - de curent alternativ - , marimile
caracteristice de baza, (curent, tensiune) ale energiei electrice pot fi transformate. Datorita, acestei posibilitki, bazata, pe inductie electromagnetica, chiar data circuitul
functioneaza, la medic sau inalta tensiune, toate marimile
electrice caracteristice (tensiune, curent, freeventA,
putere, energie, defazaj) se pot masura en ajutorul aparatelor electrice de masura amintite, dar prin conectarea
for indirectil. In acest scop tensiunea si curentul circuitului primar (de medic sau inalta tensiune) se transformb
la valorile nominate ale aparatelor de masura, en ajutorul
transformatoarelor de masura. Transformarea (reduce-rea)
valorii tensiunilor se realizeaza" eti.ajutorul transfor5

..

. .

matoarelor de tensiune (TT), iar a curentilor


en ajutorui transforrnatoarelor de curent
(TC).
infasurarile
ale transformatoarelor
de m'asura'.
Yarns
la prirnare
fazele
retelei
electrice u.rmarite,
iar
aparatele de masura se coneeteaza infasurarile
secundcuiare
ale acestor transformatoare prin intermecli re
al cir
a
ale
Desigur, indica-tide aparatelor de masura
coneo
tate indirect
se -multip ra
licaporturile de transformare in carrza pentru aflarea valorii marimilor
din cireuitul
Ansamblul co cupriude transformatoarele
de masura, primar.
racordate la nn circuit electric trifazat,
aparatele de maura si control lc la infaurarile secundare ale
acestora, inchisiv eircuitele secundaretoate
t
e
re,lemsigenurante,tele
lo
componente (conductoare, punti de pamina sir
de conectoare, blocuri de in.corcare) constituic
insta-latia eleetrica trifazate de masura.
De obicei, tensiunea seenriciaril inst alatiei
de masura este de 100 V intre faze si 100/ V3
V pe fardt, iar curentul nominal este 5A sari .1
A.
Scheme de conexiune ale circuitelor de masura
La sistemele trifazate de curent
alternativ se utili-zeaza, retele en patru
conductoare (trei faze si nul) in
eazul
consumatorilor cu energie
elec,trica la
tenni
de 380/220 V, trei conductoare de.
faza
ene (fara nul) pentru transportul si distributia
rgiei
electri
ce
la
medic
si
Malta
tensiune
(10,20,
110
kV
etc.)
Insubterane,
cazul unor
consumatori
speciali
(in
lucrari
in
mine-rit)
se
foloseste,
si
la tensinnea de -utilizare de 380 V, dis-

sistem activ intr-un aparat de ma'.surci,


wattmetric consta" dintr-o bobina de curent,
o bobina de tensiune si un magnet
permanent, Clemente care intr-o corelatie
bine determinate constructiv, actioneaza prin
inductie
electro-magnetica
asupra
echipamentului mobil, imprimindu-i un cuplu
de rotire. Aparatul cu trei sisteme active
masoara marimile de pe faze ,51 le
insumeaza,' iar aparatul cu doua sisteme
active
inregistrea2A
puterca,
respectiv
energia trifazate, pe principiul masurarii
puterii trifazate prin ,,metoda celor doua
wattmetre". Schema electrica prin-cipiall a

Fig. 1.1. Schema de principiu a Fig. 1.2. Schema de prinaparatului trifazat cu trci sisteme cipiu a aparatului
trifazat
de masura.
cu donit sisteme
miisura .

in cazul retelelor electrice de jeasa


tensiune care ali-menteaza consumatori de
mica putere (piny la un curent de 30_40 A),
instalatia de masura poate fi in montaj
direct,
deei
fara
transformatoare
de
tensiune si fara trans-formatoare de cumin,
ca in figura '1.3.
Pentra o sarcina mai mare de 30-40 A,
aparatele de masura se conecteaza prin
intermediul transformatoarelor de 'curent de
30/5, 50/5, 75/5, 100/5, 150/5 A si asa mai
departe , (fig. 1.4.). Astfel, contoarele
trifazate de 3 X
x380/220 V (C A-43) pot fi conectate in
montaj direct" (fig. 1.3.), sau in montaj
7

tributia prin linii cu trei conductoare de laza,


neutral
Corespunzator

tipului

de

retea

electriea

trifazata, pentru izolat.


rnasnrari electrice (putere, energie etc.), se
folosesec apa-rate de masura (wattmetre,
contoare etc.) eu trei sisteme active la
retelele cu patru conductoare si aparate cu
doua sisterne active in cazul retelelor cu
trei conductoare.
Ian

rkw h

IJ

11

I -al .111

11

_R

L.

k
4(R)

Fig. 1.3. Schema de coneelare directa pentru aparatul trifazat cu trei


sisterne de masura.
K
L

Fig. 1.5. Schema de conectare indirecta pentru aparatut trifazat en (lona sisteme de
masu ra.

--- -
r

1 ( R)

2 ( S)
3
0

Fig. 1.4. Schema de conectare


sei
nid
ire
cia
pe
ntr
u
ap
ara
tul
trif
aza
t
cn
trei
sist
em
e
do
ma
sur
a.

2(s)
3 (r)

K var h

k
Lo

fi
g
ur
il
e
1.
6,
1.
7,
1.
8,
si
1.
9
se
in
di
ca
,
ex
e
m
pl
ifi
ca
ti
v
sc
he
in
el
ed
e
co
ne
xi
u
ne
al
e
li
ne
r
in
st
al
at
ii
tri

fa
za
te
de
m
asu
ra
de
s
in
til
ni
te
in
si
st
en
iu
l
el
ec
tr
oe
ne
rg
et
ie
.

Fig. 1.6. Schema de conectare sernidirecta a ansamblului de contoare trifazate cu


trei sisteme pentru masurare a energici active si a energiei reactive.

Wvcrh

10

1
2 (s)

1________

1M

3(/)

hidirecU'la

Fig. 1.7. 1.7. Schema de coneetare indirecta a ansamblului de contoare


trita-.zate en doua sisteme pentru milsurarea energici active si energici
reactive.

fl
c'D

/0

11

Fig. 1.8. Schema de concetare indirectil a doiCi


contoare pentrn m'asurare a energiei. active in
ambeic sensuri.

2
3

2. Funetionarea instalatiei de masura


Importanta si conditiile funetionarii coreete a instalatiei
de masurat
Instalatiile electrice de masura se regasesc in toate
nodurile siStemului electroenergetic : pe fiecare sistem
(sec-tie) de bare din centrale electrice, statii electrice
ridica-toare si coboritoare de tensiune, statii de conexiune,
statii
posturi de transformare istribuitoare cit si din
instalatiile electrice de la consumatorii de energie electrice.
Importanta acestor instalatii de masura rezulta insasi din destinatia
lor. Rolul lor este masurare2b si controlul marimilor caracteristice
referitoare la calitatea energiei electrice, cum sint tensiunea si
frecventa, precum si la incarcarea circuitelor (curenti, puteri,
energii, defazaje).
Gospodarirea chibzuita a energiei electrice presupune cu
umarirea ei in mod permanent, pe toate treptele de transmitere : ineepind de la producere, transport, distributie si
pine la utilizare. intocmirea periodica a balantelor cantitative pe fiecare treapta parcursa de onergia electrice,
urmarind schimburile de energie ,si putere la noduri si la
punctele de consum, evidentierea consumului propriu
tehnologic si reclucerea acestuia la nivelul minim, impune
existenta instalatiilor de m'asurare precum si functio-narea
corecte a acestora pe tot parcursul exploatarii re-telelor
electrice. Urmarirea calitativa si cantitativd a energiei
electrice, precum si a functionarii instalatiilor de
producer, transport si distributie se realizeaza prin in- .
termediul unui numar important de instalatii de masura,
respectiv en ajutorul unui numar si mai mare de diverse
12

aparate de masura indicatoare si inregistrare, conectate


in grup in circuitele secundare ale acestor
Conectarea .corecte a aparatelor in circuitele secundare ale grupului de masura constituie o conditie funda mentals pentru ca aceste aparate sd functioneaze cores .
punzator destinatiei lor. Realizarea conectarii corecte, in
practice, imbraca aspecte multiple.
Dace reglarea aparatelor de masura, verificarea periodica a functionarii si etalonarea lor este organizata,
se efectueaza in laboratoare amenajate in acest scop si
constituie obiectul .preocuparii organelor tehnice specializate ale metrologiei de stat ; aceeasi importanta trebuie acordata si conectarii corecte a acestor aparate in
circuitele instalatiei de masura.
Pentru a racorda corect un aparat, mai ales in sis-teme
trifazate, pe baza cunoasterii tipului retelei electrice si
eonstructiei aparatului, trebuie sa se respecte schema de
montaj data de fabrica producatoare a aparatului. De,
asemenea, trebuie sa se tiny seamy 'de succesiunea fazelor
retelei si de polaritatea transformatoarelor de ma-surd. Cu
alto cuvinte, dupe conectarea in circuitele de ma-sura,
fiecare sistem actin al aparatului trebuie sa fie par-curs de
curent cu polaritatea bine determinate, de pe faza
corespunzatoare identificata din re - tea si sa fie pus sub
tensiunea fazei sau dintre faze, dupe caz, aferenta curentului
de actionare. Erorile de conexiune se datoresc irr primul
rind . unor greseli de montaj : nerespeetarea con-cordantei
dintre bornele transformatoarelor de masura si ale
aparatului conectat (schimbarea legaturilor intro ele), liere s
pe etare a polaritatii transformatoarelor de masura la
racorearea lor in circuitele primare, nerespectarea succesiunii fazelor de tensiune la bornele aparatului conectat,
raeordarea bobinelor de tensiune din aparat la tensiuni
strains . Aceste greseli pot rezulta atit datorita scaparilor
lueratorului montator cit si unor marcari gre site a bornelor
transformatoarelor de masura din fabrica. Verificarea
functionarii sub sarcina a aparatelor de masura se impune si
in caml in care montatorul a realizat un montaj con-trolat
prin identificarea legaturilor fir cu fir (vizual sau prin
sunarea circuitelor) pentru depistarea si ; eliminarea
13

K (la p=
carea
20`)
Exernplificalorii

In
,--,

ci
22

--'."--::

r.'r=N

c cs

..
_

22

11

*,=. . o

_,

.7.:

2.1. Fnue!ionarea IneoreetA a aparatulni de rniisurat


datoritii. coneelfiril sale pecorespunziltoare

Schemaderanjamentului
Efeclul fizic alla

aparalul de itisuril

22

,,,

..?

",....:-C' a

..,
g

a.

'f-1

;:-.) 1 c'l

'

;g

.4---

ii
c)

<.;
._
r .._.

...
,
,

IN:
1

Q...:

- 4h

rin 1

-4
;Ell,

,.:

-._c.,

.---, ,-)

...

.... N c'n

C.

1-2
..:,

7. .;
c.,
ct ,

,g

;':

-_,
- .
-c
C -

., .

.,-.,

' '1-.

C..
..::

,..,'-Q.C..
.:.,.

,.,:.

-,-

04 ,__,

ii

ticsi
f

transformatorulni de tensiuiie. _.Arderea sigurantei


mare sau seeundare, ca si Ortee discontinuttate totala sail
partial:A a until element anuleaza a parte din eireuitul
trifazat de tensiuue. in tabelul 2.1 s-au exemplifieat
efeetele deranjamentelor din eireuitele de tensitune aleaparatului de itna.stni trifa.zat, avind doua sistemte active,
Din tabel rezaltA intreruperea legRurii.de fetish:we de
pe laza de mijloc din circuital trifazat, face ca inregistrarea aparatului sa fie numai de circa 50% (Ii
2).

cl

22

deranjarneutului
Specificatia

1'remer0tor analizei funetionarii ineoreeto datorit"t


conexiiatilor greite, se tree in revisUi, uncle deratij a m e n t e
(intreruperi) ce pot apnea in eireuitele de tensiuiie.
,e consi derif derail :jai - ti ent li psa eont inuit 4ii ei renitelor datori ta : arderii si guraut ei ; i ntreruperi lor i n l egaturil e ext eri oare si la eant act e (siAbi rea eentaetelor,
intreruperilor do legal
din interior-Id aparatului stn al

::.D

II

c,-..
'=-----

--.--

22

2.1.1 Deran . ;aniente in eireuitele de tensiune

!.-- -tr.

T n a c t i vi i a t e a c e l n i d e a l
doilea cistern activ al
nparatului de nthsurii

do corectie

9.o
c

cq

,n.

C-::
.7,4

7
Coeficientill

eventualelor erori do labricatie aseunse, in leOturde interioare ale transformatoarelor si aparatelor de triura sau a
unor diseontinuiGiti din eireuite, ee pot ap'Area la eontaete.
Exploatarea si iutretinerea aparatelor eleettiee, pepareursul utilizarii lor, eaniporti interventii repdate in
eirenitele, for de racordare, oeazii chid, de asemenea, sc
pot introduce erori in eanexiuni. Exigentele de eontinuitate in alimentare, cu energie eleetriea preeum si neceitatca verifierii sub sareinA a funetiontrit instalatiilor de
trastnat,
impun
executarea
acestor
operatimn
de
ill-.terventii si verifieMi cu instalatiile primare aflate in
fin tetio-nare, deei sub tensiune. in asemenea conditii este
im-perios neeesar sa fie pme la dispozitia exeeutantilor
me-lode adeevate si expeditive pentru verificarea si
atestarea, conexiunii eorecte.

-.

c)

C.' .,L,

7.

'
' ' , e)
g
:=
- -'
-E:7-: PY'-c
:-.. 2
r.:) ,-. .= ,-- . = - -c"
,: ,.- '-'-' 7-1,
',,,-..
, ..
;
7

'-'

,1.' . - 7,

_T: C - -1" -

1- )

- "-.

'-

L';

- L.

)-..

3 . .',-, --,
; ,7:. ..
., '..,..) 3,
,. .., . .?3.
..,!:.,
c. , : : - ."', .. 7.
,, ,i 2
g
-. t
:.,c, g a, 7 ,'
-

- .'

C N F.)
.---

'

';',

,t'

'72 CC

.1.-..7::

C5 -.

7;

'''''
7..

...-,

''' 7-

'1. 7,C
-'
'-' -7
Z

- ,--,' ;1'2,
75

In acest caz special al intreruperii fazei comune


celor doua, bobinede tensiune ale aparatului, eroarea
de masurare este independents de valoarea defazajului o.
In celelalte doua cazuri exemplificate eroarea de masura
este influentata si de valoarea defazajului, ceea ce cornplica problema determinarii corectiei (v. cap. 6).
Un exemplu de anomalie, in eircnitele secundare
alimentate din grupul de transformatoare de tensiune
montate in V" se prezinta in figura 2.1.
,

CC

1
2
3

In aeest exemplu, in cazul conexiunii corecte (fig.


2.1, a), tensiunilemasurate intre oricare pereche de borne
sint egale intre ele, respectiv U12 = ( 1 32 = U1.3 = U = 100
V.
Datorita legaturilor interioare gresite (sau marcarii
eronate a bornelor) ale unuia dintre transformatoarele de
tensiune conectate in V", tensiunile de la doua pe-rechi
de borne pot sa fie egale intro ele (U 12 = U = 100 V),
dar la cea de a treia pereche de borne se va, cons-tata o
tensiune diferita si anume rnai mare decit la primele (U' = 173V 1/3 .100 V). In figura 2.1, b este prezeutata, aceasta greseala de fabricatie si conseeinta ei de monstrate, prin diagrama fazoriala a tensiunilor rezultate. Dupe cum sint prezentate in figura, legaturile unui
transformator de tensiune sint inversate in interior - 01
carcasei si astfel marcarea bornelor nu corespunde cu
realitatea. ktiut fiind ca simetria si egalitatea tuturor
celor trei tensiuni, de asemenea, constituie conditii pentru masurari corecte, nu se admite ca say functioneze instalatda (grupul) de masura en deranjamente si nisi cu
greseli de fabricatie. Verificarea functionarii corecte la
punere in functiune cit si supravegherea acestor conditii
in clecursul exploatarii, respectiv eliminarea operativa a
deranjamentelor cc pot aparea, sint necesitati tehnologice specifics instalatiilor electrice in general siin cazul
instalatiilor de masura in mod special.
2.1.2. Erori de conexiune In eireuitele de teusiune

1-'32
=

72 2 = U13= U =
= UjP - U= 700v
11

A__

(42 = 1_123=-U.- 10014/.43


100v 1

10

1-

Li73=
L17.2'
W. 31"-- 1,73 .190 ,7---173y

U20=
U30 u32,-.- U. 100V
1.1..;731=1L-2-L''.321=U WoV

Fig. 2.1. Schema de conectare in V" a cloud transformatoare de tensiune biiazate :


a conexiune internd. corectA ; b conexiune interns
eronatd.

16
IIla

In afara eventualelor greseli ascunse de labricatie .si deranjamente, functionarea instalatiei de masura poate fi
influentata negativ de uncle erori in legaturile, prin care se
realizeaza circuitul trifazat de tensiune, dintre sursa de
alimentare (reteaua primara, transformatoarele de tensiune)
si aparatul de masurare. Astfel de erori pot constitui :
racordarea celor trei faze de tensiune la bornele
apa-ratului Intr-o ordine . de succesiune inverse ;
neconcordanta, intre fazele de tensiune si
curentul
17
c. 351

din faza retelei la sistemul activ al aparatului coneetat


laplicarea de tensiune strAina);
Schimbarea intro ele a legaturilor de tensiune si -celor
de curent este o eroare evidenta care nici nu se "ia n
consideratie pentru a fi studiata, ea si canza de eroare de
masurare. Efectul imediat al unei asemenea erori .grosolane
va fi scurteireuitul electric si arderea izolatiilor din aparat.
De altfel, identificarea legaturilor de tensiune
i distingerea for de odic de curent este la indetniaa electricianului, folosind in acest scop voltmetrul (indicatorul
de tensiune) din dotarea sa.
Ordinea de succesiune a fazelor poate conditions
-eorectitudinea masurarii eonsumului de energie eleetriea,
functie de tipul constructiv al eontorulut trifazat de
-energie electrica activ'Zi. In cazul contoarelor trifazate
. pentru energia electrica react:iv a, schimbarea ordinei de
succesiune a fazelor eehivaleaza ell o gresealii de conectare, deci constituie eroare de conexiune. 1)e regula, apaTatele de masura pentru energia reacti - va se coneeteaza in
aceeasi instalatie de masura ea si aparatele pentru
-energia activa, motiv pentru care, din principiu, in toate
cazurile se va asigura conectarea fazelor de tensirme la
bornele aparatelor, in succesinnea (lirecta.
Neconcordanta dintre bornele de tensiune ale aparatului trifazat si fazele sursei de tensiune poate apdrea
datorita posibilitatilor multiple de conectare pe care le
.ofer-a, cele trei legaturi de faze perinutabile, in modul
.reprezentat in figura 22, numarul acestor posibiiitati, putindu-se calcula cu ajutortil relatiei (2.1) :
,

schema eircuitului trifazat de tensiune indica0, in varianta 1 din fig. 2.2.


Alentionani ca. in cazul aparatelor trifazate de masurat avind doua sisteme active, dada acestea se alimen211

SLICCESICINI D1RECTE.

7 2 3

7 2 3

SUCCESIUNI

INVERSE'

(6 )
1623

' 82 31

t L 2i.3

Fi g. 2 .2 . Var i a n t e d e c o n e xi un i po s ib i l c l a
l e gi f l u ri l e e c l e r i o a r a a l e e i r e u ; lu l u i d e t en s i un e
trifazat.

teaza cu. tensiuni sectuntare


grup de doua trans-formatoare
de
tensiunefazei
bitazate,
montate
in schemais V,borna
este
obligatorie
aplicarea
de mijloo
a grupului
care
uneste sfirsiturile
bobinelor
de tensiune
ale aparatului.

_AT = 3 ! = 1.2.3. = 6,

(2.1),

in care l e a reprezinta numarul variantelor de conectare


posibile a color trei legaturi.
Potrivit schemei de conectare eutioscute (v. fig. 1.5)
-singura varianta eoreeta, dintre cele Base posibile, este

2 , j . 3 . D . o r i d e f e A n e xi u n e n e i r e n i t e l e d e c u r e n t

in cazul legAturilor de curent, provenite de la bornele seeundare ale transformatoarelor de curent


(fiind accesibile :aumai capetele 1.or de la strul de
coneetori sail. bornele aparatului de masura), de
asemenea, pot fi rea-lizate . mai mull e variante de
conectare. Bineinteles, din-tre variantele, de
conextunui - nosibile, functionarea coree0 a aparatului
de urdsura o va asigura numai varianta care satisface
principide teoretice, respectiv corespund sehemelor prezentate la eapitolnl 1 (fig. 1.1-1.9). l a

boate eelelalte variante de


mAsurari ero-nate.

C011eX illtli

vor cauza

Numarul variantelor de conexiune, la un 'sistem de


montaj dat, este determinat de posibilitatile de permutare a legaturilor do la bornele aparatului.
La sistemul de montaj cu patru fire (fig. 2.3.), exemplificat cu ajutorul unui aparat trifazat cu doua sisteme ac tive,
in speta contorul trifazat CA-32, variantele de

riante de realizare a puntii de pamintare se poate exprirna


si matematic, el rezultind din combinatia color patru
borne seeundare, luate cite doua s i scazind cele done
cazuri eorespunzatoare suntarii transformatoarelor de
curent conform expresici :

24

II

111/

00
M
0

iN I `17
P

lf?

= ni n

Ai

rT

mon

P0r6

_I
2______
3 _____

b
F i g. 2. 3. S i s i. c m d e m o nt a j C u
p a t ru fi r e p cn t r u c i r c u i tu h i fa z a t
d e c u r e n t, in va r i a nt e l e Cu pu nt e
l a t r a n s fo r ma t o a r e dc c u r e nt d e
t ip u r i l e o,b ,c , ci

conectare ale legaturilor


slat determinate, pe de o
parte
,
de
permutabilitatea
celor
patru legaturi de la
bornele do
(anent
ale
aparatului,
simbolizate cu literele
in ordinea de la stinga spre
dreapta.
Numarul
(n)
al
variantelor
de
coneetare, determinat
deei
de
permutabilitatea color
patru legaturi de curent
conform relatici (2.2)

rezulta :
= 4! =
1.2.3.4
= 24.
Pe d.e alta parte se
as in vedere si cele patru
insibili-tati de realizare a
puntii
la
transformatoarele
de
curent, legating ce se
creeaza in mod inerent
prin legarea la, pa-mint,
din
considerente
de
protectie, a circuitului
secundar .
al
fiecarui
transformator de curent.
Aceste tipuri de punte (a,
b, c, d) determine patru
cazuri distincte ce pot

avea loe intr-o instalatie.


Numarul (n t ) al acestor
patru va-

ng =

3! =
1.2.3.
= 6.
Exista insa variante
suplimentare,
datorita
legaturii de pulite de la
bornele
aparatului
eonectat. Pulltea de la
aparat se realizeaza intro
bornele de curent de la
cele
doubt
sisteme
active,
on
scopul
inehiderii eelui de al
doilea circuit, o legatura
co
sososte
de
la
transformatoarele
de
curent fiind utilizath in
comnun. Tipurile de
pante de la aparat" se
(listing prin numercle 1,
2, 3 si 4 consecrate,
dupe cum puntea este
realizata intre bornele de
inceput,
bornele
de
sfirsit, borna de sfirsit a
bobinei de curent din
primul sistem activ si
borna de inceput a
bobinei din eel de al
doilea
sistem
si
respeetiv intro borna
de inceput a bobinei
din primal sistem s i
borna
de
sfirsit
a
bobinei din col de al
doilea sistem activ.
Numarul m a al
variantelor do pante la

aparat
poate
fi
exprimat
(Ca
si
numarul variantelor de
pante de la

transformatoarele de
curent) prin relatia
(23), deei m a = 2
= 4.

Numarul total de variante de conexiune posibile, in


eazul sistemului de moniaj en trei fire si punte la aparat,
rezulta dupri relatia (2.6) :
n, = 6 4 4 = 96 variante.

(2.6)

,R MN PR

mnp

npr

Fig. 2.1. Sistem de nion[Til cu trei lire pentru eircuitul biraziiit de curent,
Jn variantele cu puntc la uparal do tiptiuide
4.

Se rentarea faptul ca la montajul en trei fire alit puntea


de la aparat tit si puntea de la transformatoare de curent
an mot functional, faeind parte integrantrt din circuital
bifazat de curent.
Numarid variantelor de conexinne posibile, pentru
aparatele trifazate en trei 8i s t em e active si cu (Iona sis-teme
active, in funetie de sistemele de montaj si in tele trei
ipoteze practice de identificare a legaturilor seeunda-re
de tensiune, si' de curent, calculat ca mai sus, sing redate in tabelul 2.2.
2.2. Conseeinliele erorilor de conexiune
Lipsa continuitatii vreunei legaturi din circuitele de
masura, are ca urmare in primal rind masurari eronate.
Intreruperea aecidentald a eircuitului de curent, in afara
erorii de masurare, poate duce is aparitia unei tensiuni
29-

periculoase la load de intrerupere, la inealzirea excesivA


psi chiar la arderea irolatiei transformatorutui de curent.
Erorile datorate deranjamentelor (intreruperilor de dreuite), in general se pot sesiza relativ mai usor si ca
nrmare se intervine si se elimina prin remedierea deranjamentelor respective.
In cazul greselilor de conexiune (circuitele isi
mentin continuitatea), pots persista tulip indelungat erori
de ma surare ce depasese cu malt erorile de functionare
(interne) tolerate in clasele de precizie ale aparatelor de
masura. Aceste erori due la denaturarea substantiala a
marimilor electrice urmarite.
Pentru evaluarea mirrimii erorii do masura datorata,
conexiunii gresite, trebuie sil se is ,in considerare
faptul ca cupful de actionare dezvoltat prin
sistemele active ale aparatelor de masura difera mai
nrult sau mad putin de
cupful real (eel care am rezulta la coneetare coreeta.), in
funetie de varianta de conexiune realizata.
I)eosebirea diutre cupful real 31 si ccl rezultat datomita conexiturii mutate 31, se exprima matematic prin
raportul ler, nun& coefficient de eorectie h :
K

31
/1

P
Pe

--
.E

(2.7)

Prin modul do prezentare a relatiei (2.7) s-a eviden tial faptul ca acest raport poate fi exprimat si prin puterea reala Psi con eronata P preeum si prin energia
reala F si tea eronata
stint fiind ca, intro aceste
marimi si cuplu exista proportionalitate direeta.

In cazul aparatelor de masura, coeficientril K repre- zinra all factor de corectie en care trebnie inmultita
indicatia acestor aparate pentru a ()Nine valoarea reala a
marimii electrice urmarite, potrivit relatiilor (2.8) :

23

=K. Me; P = K P, sau E = K Ee.

(2.8)

Tabe1u1
2.2.
N
u

a
p

sistem

de cu

6 fire
Won

Schemelc de
montaj ale
instalatiilor de

VT
.

'

Nurnartil ma
conexiuni
legilturilor
identifi cat5)

Legfi turile de
do tole de cur
nul

LegAturile faz
identificate si ra

a
24

25

3. Diaijrama fa zorialii ca mijioe


analizil a
conexiunilor aparatului de masura
trifazat
3.1.1.
Reprezentarea
veetorial5
a
tensiunilor
si
eu-rentilor
in
sistemal
alternativ trifazat
Marimile
alternative
(tensiunea
si
intensitatea) ale curentului electric, in afara
exprimarii lor in mod analitic, prin expresii
matematiee, pot fi reprezentate si grafic fie
prin cnrbe sinusoidale, fie prin vectori
rotitori denu-miti fazori. Heprezentarea
tensiunilor si curentilor cu ajutorul fazorilor
permite studierea si a
conexiunilor pe baza
unor
imagini
vectoriale
caracteristice.
Pentru sisteinul
electric trifazat
imaginea (diagramay
veetoriala a color trei
fazori de tensiune U 1 ,
U, si ZT 39 respeetiv a
fazorilor eurentilor I 1 ,
1, si I 3 se prezinta
in fig. 3.1.

Fig. 3.1. l3eprczcniarca vectorial5 a terisiimiloi si


eurentilor de faza.

Se poate vedea, ea fazorii de tensiune


U U 2 , si U, sant defazati intro ci cu cite
120 si se rotesc en aceeasi viteza
unghiulara c , ) in jurul punctului nul (X), intro succesiune data 1, 2, 3, formind sistemul
fazorilor de ten26

siuni. In mod similar si fazorii de eurent i


se
constituie intr-un sistem rotitor Curentul si
tensiunea, purtind aeelasi indite, apartin
aeeleiasi
faze
a
sistemului
electric
alternativ trifazat, fazele fi ind numerotate
en 1, si 3 (sau'R, S si 1 ) ). Sistenrid fazorilor
de eurenti se ro-teste eu aceeasi viteza
unghiulara. co, dam eurentli pot fi in faza,
defazati in urma sau inaintea tensiunilor ca
in figura 3.2.

Co

Fig. 3.2. Defazajul eurenfilor faV


in fun0i,.. de caracierul
incdrearii :
a indueliva, > 0, (0 < Cos q < 1):
b ohniica (sarcina compensata), a 0, (cos
= 1);

e a p a e i ti va (s a r c i n a su pr a c om pe n s a L a ) , (- 1 < c o sy
< 0 ).

Daeri, sarcina sistemului electric este


rezistiva (pur
ohmic san compensat) nu are lot detaza.re
intre teusiuni ri eurenti ; in diagrama
aceasta
stare
este
reprezentata
prim
suprapunerea fazorilor de curenti cu fazorii
de ten-sinne (fig. 3.2 b). La sarcina inductive
eureinii slat defa-zati in urma tensiunilor en
unghinrile de defazaj cp cp, si
c?, (fig. 3.2 a), lam la sarcina capacitive sau
supraeompen-defazajul are Joe inaintea
tensiunilor (fig. 3.2, c). Diagrarna celor doua,
sisteme de fazori (U1, U. U)
I2,constituie o imagine intuitive a

marimilor.electrice si a starii for relative. Ileprezentarea


veetoriala
ofera
in
plus
efectuarea
operatiilor de compunere, deseompu-nere a
marimilor prin metode grafice simple,
1)azate pe megula paralelogramalui. in acest
seas, spre exemnlifi27

care, in figura 3.3 se arata, niodul simplu de


obtinere a tensiunilor de lime, Baca avem la
dispozitie eele trei ten-siuni de laza..

In cazul general, in functie de tensiuni


si curenti, puterea trifazata are expresia
analitica
conform
relatiei
de eontor,
in cant' unei puteri
(3.2).
3
pt3) ____ p trifazate constante P , se stie ca
se poate exprima on formula (3.1),
ea flind egala cu pro dusul din-tre puterea
Psi timpul t.
1

\C-

U12 Uf g2 ="112

,4;5,"
linie.

F i g. 3 . 3 . B e p r e z e n t a r e a 1 v e c ' 31-C .3(=l1'15


torial5 a tensiunilor de
2

3.1.1. Dia grama fazoriala a miirimilor el& trice Care


aelioneaz5 in contorul trifazat cu trei sisteme
active, la eoneetare eoreeta

Precum s-a mentionat in subcap. 1.1., in


retele tri-fazate eu conductor de nul, pentru
masurarea, energiei elec-triee se utilizeaza
contoare de inductie Cu trei sisteme active.
Contorul cu trei sisteme active masoara,
siinregis-treaza energia electrica totala, de
pc toate cele trei faze. Fiecare sisters
masoara independent puterea din cite o laza,
a instalatiei, dar fiecare sistem act -iv
imprima cuplu me-eanic aceluiasi echipaj
rotitor (diseului sau discurilor de aluminiu de
pe axul for comun). In acest mod euplul rotitor rezultant constituie smna cuplurilor,
proportionate la rindul for cu puterea
eleetrica din faze.
Echipajul mobil, pus in miseare de
rotatie de euplul total, transmiste aceasta
miscare mecanismului de inte-grare care, la
rindul
salt,
inregistreaza
si
afiseaza,
energia electrica consumata in timp.
Energia electrica activa, E A , masurata

P13) t.

(3.1)

I3C OS Y3

P 2 P, = U, I , c o s ? , H U31,cos?3,
sau

Q:3= Ul 2 I3R= U7213sia T3

(3.2)

p(3) = E

L79-T2, H- U3/3A (3.3)

In relatia (3'.3) se poate observa cat s-a


notat cu
proiectia curentuhti I pe directia tensiuni U 1 .
.Acea.sta proiectie reprezinta componenta
aetiva (Avattata) a curen-tului absabit , dintr-o
faza, oarecare i.. Semnificatia gra-Ilea a
expresiilor din relatiile (3.2 si 3.3) se poate
constata si intelege ca ajutorul diagramei
fazoriale din figura 3.4.
..)(0

\Litz
1

Fig. 3.1. Ileprezentarea grafi ea a put erilor active si


reactive
nOsurate
de
echipajele
wattinetrice
ale
contoarelor trifazate en trei sisteme de in li1
sur:71.
1.- 3

(.13-.7,-ULT

IR

Q, Lel

V23U2-'1d

( 57 = Di' /I) ; /3 = U/ 17A

= U7 17 C OS ,Pi
Gi= U23 17R = 4317

sine r S2 = U2 12) 1P2 = U2 ' I2A=


U2 12C OS 'P2
0

2= (-17.91TR=712 sin

`P2 ( S3 = U3 13 ) ; f P3= U3 13A= U3

28

'2R
2

Vriv''
\to

3R

Puterile active de faza ce actioneaza in contorul


activ, in diagrama, shit reprezentate prin segmentele care
de fapt sint proiectiile pe directia tensiunilor de laza ale
puterilor aparente de faza
U,
Urfrarind expresiile termenilor relatiei (3.2) si corespondentele for grafice din diagrama se poate observa
,
obligativitatea a,plicarii tensiunii si eurentului, intr-un
sistem activ de milsura al aparatului, luate diu aeeeasi
faza. Beiese, de asemenea, obligativitatca respectarii
polaritatii curentilor si anume, data se schimlA intro ele
legaturile_d_eaLitarna, c.e intrare_sLica___bobinei_ de
iairerica contorului, fazorul de curent in diagrama is
ozitie rotita cu 180. Respectiv, data aceasta inversare
are o c in sistemul activ I al eontorului, in relatia (3.2)
primul termen ar area expresia U 1 ( / i )cos?,. Evident,
schimbarea sensului proiectiei curentului / i pe directia
tensiunii schimbil si sensul de actionare al enplului corespunzator. Acest cuplu in lot sa se insumeze eu celelaite
eupluri de faze, se va opune acestora, deei contorul va,
itulgistra numai diferent::a-:._consjmul
fazele 2 si 3
minus consumul de pe faza 1. Deci efectul erorii de coneexemplificat mai sus, va fi o inregistrare din care
nu numai ca lipseste energia unei faze, dar si energia din
celelalte (lona este micsorata. Notam faptul ea in ca.zul
in care toti cei trei curenti au polaritatea inversata in cele
trei sisteme active ale contorului, diseul contorului
.se va, roti in seas iuvers, iar mecanisnaul de integrare va
modifica indexul prin scadere. Inregistra.rea consuinului
in sens invers nu mai este garantata nici in limitele erorilor de functionare interne ale contorului, deoarece reglarea si etalonarea, in laboratoral cle metrologie se
face pentru functionarea cu rotirea discului inainte, respectiv in sensul indicat printr-o sageata aplicata pe eareasa de catre fabricantul aparatului.
In acelasi mod, ea *i intre expresiile termenilor din
relatia (3.2) si imaginea diagramei fazoriale data in fig.
3.4, este obligatorie respectarea corespondentei intro
schema de conexiune a circuitelor de masura *i diagrama
fazoriala-. Trebuie sa sesizam corelatiile
(corespondentele)
'etre diagrama fazoriala, data in fig. 3.4 si schema de

30

conexiune prezentath in figura, 1.4. Corespondentele acestea constituie conditiile. iunctionarii, Mra, eroare de
conexiune, a aparatului conectat ; aceste corespondente
trebniese, asigurate de montatorul de aparate atunci dud
conecteaza legaturile de tensiune *i tele de curent la bornele aparatului.
Urn-arind schema din fig. 1.4, paralel cu diagrama din fig.
3.4 se eonstata urmatoarele :
In sistemul activ I al aparatului, inceputul bobinei
de tensiune
racordat la faza 1-a a instalatiei trifazice,
iar sfirsital ei la nulul retelei (N). Conform diagramei
fazoriale rezulta ca bobinei s-a aplicat tensiunea de faza
U1 (sau U1 (sau UN,.).
La rinclul sau, bobina de curent a aceluia*i sistem
ac-tiv I, din aparat, s-a conectat in circuitul secundar al
transformatorului de curent de pe faza 1-a *i anume,
ineeptitul ci s-a racordat Cu borna de iesire k sfir*itul cu
borna de intrare / a transforrnatorul - ai de curent. Borna k
este spre sursa, iar . borna 1 spre consumatorul de energieelectrica. Din imaginea diagramei, respectiv din orientarea fazorului ,/,- se rec - unoaste ca in bobina de curent
mentiona - a actioneazil curentul secundar din faza 1-a en
polaritatea corespunzMoare (deci nu actioneazA I i *it
nici alt:i curenti din faze strain). Bineinteles, aceleasi
corespondente se pot identific,a *i in' cazurile sistemelor
active II si III ale aparatului, in care actioneaza mahred-le
corespunz'Atoare din fazele 2 si respectiv 3.
Corespondentele obligatorii dintre schema de conexiune diagrama fazoria'IN se pot exprima prescurtat
si
prin relatii vectoriale, folosindu-ne de simbolurile consacrate ; tensiunilor si curentilor din retea, se ata*aza ca in-dice
numerele fazelor (1, 2 *i 3), respectiv tensiunilor s si
curentilor aplicate la aparat numerele roman I, II si III cu
care se disting sistemele active ale aparatului... Prin urmare
conditiile conexiunii corecte sint :
ir =11
(3.4)

rrr 12
-1/1/

(3.5)

/3

31

Ur

Se precizeazii, ca, in cazul tensiunii, intro. vectorul


grin care se reprezinta, grafic si bobina de tensiune a
aparatului se respecta urmatoarea regula sageata de seas a
vectorului tensiune reprezinta potentialul fazei la care se
racordeaza, inceputul bobinei, iar originea (punetul de
atac al vectorului) reprezintapotentialul care se aplica
sfirsitului bobinei de tensiune. In cazul tensiunii de laza,
simbolizarile U 1 ; IT Io ;
toate tele trei variante de
scriere, au semnificatia ca inceputului bobinei de tensiune
i s-a aplicat potentialul fazei 1, iar sfirsitului aceleiasi
bobble potentialul nulului. La tensiunea dintre faze, intotdeauna se atasaza simbolului U doua dire sau. litere prin
care se indica tele doua faze intre care se raeordeaza
bobina de tensiune, de exemplu U n are semnificatia ca,
ineeputul bobinei s-a rae.ordat la faza 1-a, iar sfirsitul -la
faza a 2-a.
Privitor la contorul pentru energie reactiva, se s,tie
ea, ordonarea bornelor de conectare este similara cu cea,
de la contorul de energie activa. Deosebirea intre tele
doua contoare consta in legaturile interioare ale bobinelor
de tensiune din aceste aparate. In exemplul din figura 1.6,
se poate observa ca, in contorul de energie activa, bobinele de tensiune sint legate in stea (sfirsiturile unite sint
legate de borna de nul). Eespectiv, in fiecare sistem bobina de tensiune functioneaza sub tensiunea de faza si
anume sub tensiunea fazei de pe care este alimentatli si
bobina de curent. In schimb, in contorul pentru energie
reactiva bobinele de tensiune sint legate intro die in triunghi, astfel racordate la eireuitele de tensiune exteri- ()Are
incit fieeare bobina functioneaza sub influenta unei
tensiuni strain de linie, care este decalata in urma cu 90 3
fates de tensiunea fazei la care este conectata bobina de
curent.
Constructorul contorului de energie eleetriea reac-tiva
a realizat aceste legaturi interioare de tensiune ast-incit
sit fie respeetata definitia energiei (puterii) reae-Live
dupa. relatiile cunoscute.
32

Energia reactiva ER, prin definitie, se exprima ea


produsul dintre puterea reactiva trifazata, 9 (3) sl timpul t,
adica :
ER = Q(3) t

Q1 + Q2 +
t.

vs

(3.6)

Potrivit schemei contorului de energie reactiva din fig.


1.6, bobinele de tensiune fiind eonectate la tensiunile de
linie, pe fiecare - fa - za, se va obtine cite un euplu de rotire
proportional cu produsele
= U23 /1 sin 9

(3.7)

Q. = U31 12 Sill 92 ,

(3.8)

= u12 -13 Sin P37

(3.9)

Adiea interactiunile (produsele) nu au loe intre ma-th Idie de faza, ci intre curentii de faza, si respectiv tensiunile de linie strain. Se stie insa, ca, tensiunile de linie sint
mai mari cu I/3 on decit tensiunile de fazi ; in aceste
conditii cuplul rezultant la echipajul mobil al contorului va
fi proportional en o putere reactiva de I/3 on mai inane
decit puterea reactiva trifazata reale,, potrivit relatiei
(3.10);
if3 Q(3) =

+ Q2 +

(3.10)

puterile reactive masurate pe faze, va avea expresia de


unde puterea reaetiva, tritazata reales, in functie de
Q(3)

Q'2

(3.11)

Deci pentru a se inregistra, energia reactiva, trifazata


corespunZatoare valorii puterii reactive trifazate reale, prin
constructia mecanismului de integrare, se solutio-nea,za
miesorarea indicatiilor cu 1/3.
N O

3 c. 351

33

Pentru studierea problemei cu ajutorul


diagramei fazoriale, este important de
observat (fig. 3.3) ca directiile proieetiilor
clewattate ale curentilor :
It Sin (Pt; 12R = 12sin(P2 0 13R = /3sinch
coincid cu directiile tensiunilor de linie
mentionate in rela.tiile (3.7, 3.8 *i 3.9).
in acest loo se evidentiaza si acest avantaj
al curentului
alternativ
trifazat
care
permite
artificiul de cons-tructie a contoarelor
electrice
exemplificat
mai
sus.
Se
mentioneaza ea pot fi aplicate *i alto artificii
constructive decit eel exemplificat. pupa cum
s-a aratat, dispunerea bornelor de conectare
atit la contorul de energie activa,
(CA 43) cit si la contorul de energie reactiva
(CR 33) este identica. In consecinta, daca
data s-a realizat conecta-rea corecta a
aparatului pentru energie activa, prin realizarea in acela*i mod a legaturilor *i la
bornele contorului de energie reactiva
(legarea in serie a bobinelor de curent i in
paralel a bobinelor de tensiune), in mod
implicit s-a realizat conexiunea corecta *i la
col de al doilea aparat. De aici rezulta, o
constatare importanta *i anume : dacd se
ridicd diagrama pe bath - de masurdri eu
wattmetru, la nivelul bornelor ,apctratului
de rndsurd (la oricare dintre contoarele de
energie activa sau reactiva) in cazul conectdrii corecte, se va obline o diagramet
fazoriald similard cu cea din fig. 3.2, a, dadi
sarcina are caracter inductiv. Dacd-sarcina
este ohmicd sau capacitivd, se va (Aline
imagine conform fig. 3.2 b, respectiv fig. 3.2
c .
Este de remarcat faptul ea, la sarcina
ohmica, con-torul de energie reactiva nu va
indica consum, iar in cazul sarcinei cu
.caracter capacitiv (conform schernei din
fig.. 1.6) acesta va functiona cu rotirea

discului in sens in-vers.


3.1.2. Diagrama fazoriala a miirimilor electriCe care
acy a rteaza gra contorul trifazat, avind douii sisteme
de masurare, la collect:1re corecta

in retele trifazate cu neutrul izolat (Fara


conductor de nul) energia electrica se
masoara cu ajutorul contoa-relor avind
doua, sisteme active care functioneaza pe
mAsura",rii puterii trifazate prin metoda
color douil

wattmetre". Aceasta metoda, are la baza,


faptul ca puterea trifazata, se poate
descompune in doua componente, care se
pot masura cu cite un wattmetru monofazat.
Energia electrica exprimata prin relatia
(3.1), adiea, BA = P( 3 )t, poate fi scrisa in acest
caz sub forma unei re-latii in care puterea,
trifazata, P( 3 ) se exprima, prin tele doua
componente masurabile cu cite un wattmetru
monofazat si anume :
(3.12)
p(3) = pin) p(32)

respectivil a instalatiei, la masura.


Utilizarea contoarelor trifazate eu douii
sisteme active (CA-32 si CR-32) precnm si a
altor
aparate
care
func-tioneaz'cl,
pe
principiul nZsurarii puterii prin metoda celor
doua wattrnetre, se practicA in sistemul
electroenergetic, atit in retelele de medic
tensiune avind neutrul izolat, tit *i in tele de
transport de inalta, tensiune cu neutrul legat
la pamint.

san P(3) = U12 /icos (11, I I) + U3213 cos (U32,13)


= U12 1-1 'cos (30 + 91) -1-- ET32/3 cos (30
p3) (3.13)
Din modul de scriere a relatiei (3.13) se
poate observa ca tensiunea de faza U 2 a fost
aleasa drept fazi, de referinta,, faz9 din care
curentul (I 2 ) nu se utilizeaza, pentru masurarea puterii (energiei) trifazate ; Acest
curent I 2 nu apare nici in relatia (3.13), in
schimb curentii I, *i / 3 sint uti-lizati ca *i in
relatia componentelor. Din relatia (3.13)
rezulta ca acesti doi curenti de faza,
interactioneaza in aparatul de masura
impreumi cu tensiunile de linie U 12 Si
respectiv U 32 , Si nu cu tensiunile de faza.
Descompunerea puterii trifazate in doua
eomponente, conform demonstrapilor cunoscute
din electrotehnica,
este posibila datori0;
+ 12 + 13
= 0, coca ce se realizeaza prin natura
retelei electrice (neutrul izolat), chiar
daca sarcina este neechilibrata.
Lipsa
termenului
corespunzator
eurentului / 2 din expresia puterii trifazate
(3.13) a permis simplificarea constructiei
contorului trifazat (suprimarea sistemului
activ
II)
*i
explica
nefolosirea
transformatorului de curent, de pe faza
34

33

Tensiunile secundare . U12 U32, conform


acelei0 relatii (3.13) se pot obt,ine, spre
exemplu, prin doud, trans-formatoare de
tensiune bifazate legate in schema -V (fig.
2.1, a). Bornele primare unite ale acestor
doud, trans-formatoare de tensiune (borna
de mijloc a grupului) se racordeaziti la faza
2 (faza cu transfortnator de curent
neutilizat pentru masura sau ehiar farit
aeesta), ea fiind de obicei faza de mijloc a
instalatiei primare. La rin-dul lor, bornele
corespunzdtoare ale Iinfas,urarilor secundare, de asemenea, unite, legate si la,
pamint, se racor-deazii, la sfirsiturile
bobinelor de tensiune din aparatul de
rnitsurit
(bornele
4-5
cuplate
ale
contorului). Bornele primare extreme ale
grupului de transforrnatoare de ten-siune
se raeordeazd, cite una, la fazele instalatiei
primare de pe care transformatoarele de
curent sint utilizate pen-tru m'asura, iar
cele ale infasurarilor secundare corespunzatoare, se conecteazit la inceputurile
bobinelor de ten-siune din aparat (la
bornele 2 si 7 ale contorului, v. fig. 1.5).
Dupe verificarea succesiunii fazelor la
bornele apa-ratului de niasura, daed,
aceasta este inversata, corectarea, pentru
asigtrarea secventei directe, se realizeaza
prin
schimbarea
intro
ele
nurnai
a
legitturilor de la ineeputurile bobinelor de
tensiune,
astfel
se
va
mentine
corespondenta obligatorie intre faza 2 si
sfirO.turile unite ale acestor bobine din
aparatul verificat. Aici, mentionam ca, prin
indicarea, succesiunii fazelor in ordinea 1, 2,
3 trebuie inteleasit orieare, din permutarile
circulare
ale
fazelor
corespunzatoare
secventei directe (R _S_T, 8T __R si T_R-8).
Prin aceasta conventie, relatia (3.13) ea:1)W,
caracter general, iar indicele 2 corespunde
fazei al carui
curent nu se foloseste la masurarea puterii si
energiei, incliferent de pozitia ei fizica in
si

circuitul primar. Faza


prirnard, a carui curent secundar nu se
utilizeazit in apara-tul de naiisura trifazat,
poate fi oricare dintre cele trei faze R, S, si T,
dar in eazul utilizarii transfotmatoarelor
de tensiune in schema V, la aceasta faza
trebuie sit fie racordata borna primard,
eomunit (de mijloc) a acestui grup de
transformatoare. .
36

In acest caz special, resPectind modul de


racordare
aratat
a
grupului
de
transformatoare de tensiune in V si
asio b nrind in acelasi timp si secventa directa
a tensiunilor . la bormele aparatului de
masura, rezulta concluzia ca modul de
legare corectd, a bornelor de tensiune este
unic (varianta 1 din fig. 2.2.), iar faza 2 este
cea cu transfor-mator de curent neutilizat
sau fara acest transformator, fate de care se
aleg tensiunile U si U , pentru a fi apli-eate
bobinelor
de
tensiune,
la
conectarea
aparatului tri-fazat eu douit sisteme active.
Conditiile de conectare corecta, expuse
mai sus, pot fi verificate, urmarind corelatiile
dintre schema de conexi-une (fig. 1.5),
diagranta fazoriala din figura 3M si respectiv
expresia matematica data prin relatia
12

32

L 12
1

)co
SI "

Fig. 3.5. Reprezentarea graficii a puterilor


active i reactive care actioneaza in
echipajele wattinetrice ale contoarelor
trifazate cu douA sisteme de mAsur5.

,s5

Q3

30

1/211
4-uir

2.13=-:U30 s (.4 u32


.(S1- U; 2 . I,) ; 1

p12 = Lly

". lie ..= lite it


COS(.30'.(4) Q1' -- Uce v Iii, ,
UO3 x 11.Si n(30.... )i )
(S3 7 U32 '14); If332 =. U32'' IL U32 ' 13
CS( 9
Y 3 - 30.) 1
Qg ' U10" C3R = LI10 '13 Sin PP3- 301
2

37

1
S
Tw12)
P3

p
i
a
t
iS
a
r
r
e
S
e
I

a
d
L
a
P
U
,

U
U

U
D

II

(3.17)

de conectare a legaturilor exterioare nu


exista, nici o deo-sebire la cele douA
contoare. Deosebirea intro contorul pentru
energia aetiva si cel pentru energia reactiva
consta in legaturile interioare ale bobinelor
de tensiune. Dace in contorul pentru energie
activa, cele dota bobine de -tensi-une sint
sub tensiunile de lime Ur i, si U33, in contorul
pentru energie reactiva, constructiy s-a
rezolvat legatu-rile de tensiune astfel ca
bobinele 4 tensiune din acest aparat
sa fie
puse sub tensiunile deealate in .urrna, cu
90 fatia, de cele din contorul de energie
'activa. Dup," cum se poate constata in
diagrama fazorialta, (fig. 3.5), aceste
tensiuni sint : pentru sistemul I, tensiunea
de fazA U 30 = UO3 care intr-adevAr este
decalata, cu 90 in urma
tensiunii
iar
pentru
sistemul
III
al
contorului
de
energie reactiva tensiunea de faza C io, care la
rindul sau este decalatil cu. 90 fate de
tensiunea U39.
Aceste tensiuni pot fi identificate si prin
urmi,rirea schemei legaturilor interioare ale
contorului de energie reactiva (v. fig. 1.7).
Se poate constata ea", la inc,eputul
bobinei de tensiune din sistemul activ III
este racordata tensiunea U 1, iar sfirsitul
aceleiasi bobine se inchide la punctul nul,
deci aceasta bobina, functioneaza sub
tensiunea de faza Bobina de tensiune din
sistemul activ I functioneaza sub tensiunea
UO3, ceea ce rezulta din faptul ca
potentialul fazei U 3 este aplicat sfirsitului
bobinei, iar ince.putul aces-teia se OM la
potential-al punctului nul. (Punctul nul, in
acest caz exernplificativ, este Great in.
interiorul contoru-lui prin legarea in stea
potrivit schemei din fig. 1.7 a bobinelor de
tensiune apartinatoare constitutiv celor
doug. sisteme active si a unei a treia bobine
de aceeasi impedanta, ca si primele doua,

introdusa pe faza de mijloc pentru obtinerea


tensiunilor de faza).
Contorul de energie reactiva exemplificat
este astfel concepnt melt sa funetioneze
conform definitiei energiei
reactive, definitie care pentru puterea
reaetiva, constanta, poate fi exprimatA cu
ajutorul relatiei (3.18) :
ER = Q(3)t 113 (Q1' (K) t.
40

(3.18)

puterea reactiva masurata va fi mai mid,


cu 1/3, precum marimile for si nu cu cele
ale tensiunilor dintre faze, astfel se arata
acest fapt prin relatia (3.19) : mai sus,
fiind sub tensiunile de faza, cuplurile
dezvoltate de sistemele active ale
contorului vor fi proportionale cu Bobinele
de tensiune,, cu legaturilc interioare
deserise
Q(3)

Uo3/1sin(30 (?].) Ulai3sin


(3.19)

(c03-30).

1/3
Pentru indicarea energi.ei reactive totale,
mecanisniul de integrare al contorului se
construieste astfel inch; sa," mul-tiplice
nzrimea mIsuratA cu 1/3.
In diagrama din fig. 3.5 se poate observa
ca proiec-tiile curentilor I,r = I1 sin (30 + Pi) si
Ise = sin(p3
30) coincid cu directiile tensiunilor de faza
UO3, respectiv fapt ce permite constructorului
de contoare gasirea tensiunilor decalate in
urnall, cu 90 (fate de directiile ten-siunilor
de Buie aplicate bobinelor de tensiune ale
conto-mini de energie activa) si astfel a
solutiei. la indemina"
pentru construirea contorului de energie
reactiva.
Notgan ca", solutia constructive a
contorului
de
ener-gie
reactiva,
exemplificata, aiei pentru conectarea sa corecta, este utilizabila si in cazul sarcinilor
dezechilibrate.
La retele trifazate echilibrate se pot
utiliza si solutii constructive cu aplicarea
tensiunilor de linie straine.
3.2. ltidicarea diagramei fazoriale pe baza
miisurilrilor efee-tuate in instalatia allata
in funetiune

3-2-1. Principiul colts truetiei 9rafice

Cu .ajutorul unor date obtinute prin


masurari cuun wattmetru monofazat la
bornele
aparatului
de
verificat
se
construieste grafic diagrama fazoriala.
Imaginea dia-gramei. ridicate, in cazul.
naontajului corect va coincide cu diagrama
fazoria16, teoretica prezentatil in fig. 3.2
(variantele a, b, si c),- de ,la subeap. 3.1.
Orice abater
41

fata de diagrama caracteristica montajului


corect se poate atribui cu certitudine unei
greseli de montare. Dupes cum vom vedea
mai jos, dia,gramele fazoriale deosebite fates
de cea caracteristica montajului corect, la
rindul lor, sint de asemenea, caracteristice
variantelor posibile de conexiuni eronate. Cu
alto euvinte, prin analiza imaginii diagramei
obtinute se poate constata daces coneximiea
este corecta, sau eronatii, precurn i natura
(varianta) eo-nexiunii eronate. Corelatia,
dintre schethele de conexiune ale circuitelor
de masura si diagramele fazoriale caracteristice sty la baza metodelor de verifieare
indirecta conectarii aparatelor.
Pentru reprezentarea fazorilor
se folosesc, drept sistern de coordonate, axele tensiunilor
de
laza
in
cazul retelelor cu nul accesibil;unde se
utilizeaza, aparate elr trei sisteme active,
respectiv axele fazorilor tensiunilor de linie
in cazul retelelor cu nul neaccesibil,
respectiv cind sint folosite aparate trifazate
avind dotia sisteme active. Ordinea, de
succesiune a axelor de referinta si sensul
decalajului in lima" corespunde seeventei
ten-siunilor la bornele aparatului.
Divizinnile citite de pe scala wattmetrului
se transpun pe axele de referinta, prin cite
un segment de dreapta de marimea rezultata
din nurnarul de diviziune indicate, la o scary
aleasa, potrivita pentru constructia grafica,
(de exempla 1 mm = 5 diviziuni ale
wattmetrului).
Ridicind
cite
o
linie
ajutatoare
perpendiculars pe axele de refeinta din
extremitatile
seomentilor
de
dreapta
respectivi,
la
intersectia
acestor
lint
ajutatoare se va gasi un punct, care dad, se
uneste
cu
originea
sistemului .
de
coordonate, se obtine directia si sensul

fazorului de curent. Sensul se va nota


printr-o sageata orientala de la origin spre
punetul de intersectie.
Modulul fazbrului defi nit prin segmentul
dintre
origin
si
punctul
obtinut
la
intersectia perpendicularelor ajutatoare
corespunde de fapt marimii unei puteri
apa-rente fi ctive
Silk corespunzatoare
produsului
(marimi cu care s-a alimentat wattmetrul).
Modulul fa-zorului de curent se poate
determina (tinind seama de scary
geometrica adopta,ta) cu ajutorul relatiei =
S7N

(i lk , in care i = 1, 2, 3 si jle = 10,20, 30 sau


12, 23, 31, dar intrueit din punctul de vedere
al metodei de veri-ficare tratate in prezenta
luerare
are
importanta
numai
pozitia
geometrica, a fazorului de curent fates de
tensiunea de laza core,spunzatoare, deci
directia si defazajul p, fa-zorul obtinut grate
prin procedeul descris mai sus, se considers
in mod convemlonal, ea Bind chiat fazorul
curentului cautat. Pentru deter minarea
fazorului de curent, bobina de curent a
wattmetrului se inseriaza in circuitul de
curent al sistemului activ al aparatului
verificat, apoi -bobinei de tensiune al
wattmetrului se aplica pe rind tele
trei tesiuni alese drept .sistem de referinta si
se eitese
indicatlile wattmetrului corespunzatoare celor
trei tensiuni aplicate.
Punctul de intersectie, care indica pozitia
virfului fazorului de curent, se poate obtine
Cu utilizarca numai a doua, din eele trei
indicatii
ale
wattmetrului.
Instalatia
trifazata, respectiv sistemul de referinta- cu
trei axe uti- . lizat oferindu-ne si cea de a
treia indicatie (proiectie), de aceasta ne
servim la controlul determinarii corecte a .
primelor doua. Cele trei diviziuni citite de pe
scala wat-tmetrului pot avec valori pozitive
sau negative (+ sari ), dupes cum acul
indicator bate spre dreapta sau stinga lath
de
repeirni
initial
(zero).
Controlul
corectitudinii ci-tirilor se poate face imediat,
stiind cit soma algebrica a celor trei indicatii
trebuie sa fie egala cu zero.
La
construct
ia
grand,
(ridiearea
perpendicularelor pe cele tie" axe de
referinta) in vederea determinarii pozi-tiei
-ex tremitatii fazorului de curent, de
asemenea, ne putem controls coreetitudinea
citirilor
diviziunilor
si
a
preci-ziei
42

constructiei grafice. In acest sons avem in


vedere
ca
teoretic
toate
cele
trei
perpendieulare ajutatoare trebuie sa se
intersecteze in acelasi punct. Dad, datorita
citi-rilor inexacte (aprecieren subdiviziunilor
la
vedere)
sau
datorita
constructiei
insulicient do precise la intersectia celor trei
perpendiculars, in loc de un punct se obtine
un
mic triunghi, punetul ce determina pozitia
fazorului de curent poate fi localizat in
centrul
suprafetei
acestui
tri-unghi,
operatiune prin care eroarea de citire (sau
de con-structie) practic se corecteaza. Cu cit
este mai mica supra-

43

fata triunghiului (tinzind ,s'a se confunde


intr-un punct) en atit precizia de lucru a
fost mai mare.
3 . 2 . 2 It i d i ca r e a di a gr a m e i l a z or i a l e pe n t r u a p ar a t u l C u
t r e i s is t e m e

In vederea efeetuarii masurarilor, se


eoneeteaza,
pe
rind,
un
wattmetrui
(monofazat) in eireuitul de curent al fiecarui
sistem activ al aparatului de verificat, se
aplica cele trei tensiuni de fazes bobinei de
tensiune
a
wattmetru-lui,
citindu-se
indieatiile eorespunzatoare celor trei tensiuni pentru fiecare sistem de masurare in
parte.
La
montarea
wattmetrului
se
va
respecta
marcajul
bornelor
sale,
respectindu-se polaritatea bobinelor de
curent si de tensiune si anume
Borna de inceput a bobinei de curent,
insemnata Cu asterise, se leaga la conductorul
care soseste la prima bona
de curent a aparatului de verificat, venind de
la secundarul transformatorului de curent. Borna de
sfirsit a acele-iai bobine de curent a
wattmetrului, se raeordeaza la
prima borna de curent a aparatului din care
in prealabil s-a scos conductor - al de sosire
de la transformatorul de su
in cazul eitml wattmetrul se inseriaza" in
bratul de intoareere al circuitului de curent,
borna de ineeput a
bobinei de curent a wattmetrului, mareata
cu asterise,
se racordeaza, la borna de iesire a
aparatului verifi cat, iar borna de sfi rsit se
leaga la conductorul de inchidere
spre transformatorul de curent. De notat ca
eircuitul de
curent fiind in functiune ' nu se admite s fie

borne de tensiune ale aparatului conectat


in ordinea sis-temelor active I.(2); II.(5) si
111.(8) ca in fi gura 3.6.
Bobin.a - de curent a wattmetrului fiind
inseriata in cireuitul de curent, la realizarea
desehis, motiv pentru care inainte de a

U20

LW

w vo,
+

proceda la eliberarea legaturii din borna aparatului conectat in vederea


inserierii wattmetrului, eireuitul de curent se
sunteaza spre trans-formatorul de rnasura, ;
Pentru respectarea polaritatii bobinei de
tensiune a wattmetrului, borna ei de sfi rsit
se pune in contact cu nulul (ultima borna a
aparatului conectat), iar borna de '-inceput,
mareat cu asterise sau cu una din literele
consa-crate (R, sau T), se pune in contact,
pe rind, cu cele trei

KWh:

circuitele de curent ale sistemelor active II si


respectiv III ale aparatului conectat, au
rezultat proieetiile eurentului I :
p,3) ;
respectiv pentru curentul I, din sistemul III
: piii i p,,1 si + p iii

Fig. 3.6. Schema de legare a wattmetrului pentru ridiearea


diagramei
fazorialc la contoral trilazat cu tee) sisterne do musurii.

tensiune Cu legatura de ineeput a bobinei de


tensiuue, wattmetrul va indica cite un numar
do diviziuni care se eitese si se retin cu
semnele rezultate astfel : data acul indicator
a deviat de la zero spre dreapta se atribuie
senutul pozitiv (+), iar spre stinga semnul
negativ ( ). Pentin cazul exemplificat prin
figura 3.6, eele trei pro-iectii indicate prin
diviziunile
wattmetrului
pentru
fazorul
curent I, (pentru sistemul activ I) au rezultat
astfel :
p(," ; pc 21- Si IV) . Dupes mutarea
bobinei cle curenr a wattmetrului in
44

45

Cu ajutorul proiectiilor (coordonatelor)


rezultate s-a construit gra.fic dia,grama
fazoriala a celor trei curenti cc actioneaza,
in sistemele active ale aparatului conectat a
eirei conexiune s-a verifieat. Tebnica
constructiei grafiee din figura 3.7. In general, dupa, construirea

-.1

-2).-.

,---N3)

,:?/
'
Fig. 3.7.
Construirea celor
trei
i2
34 7
ii'''
fazori de curenti prin proiectiile for pe dirediile tensiuni-lor

--

),21'

de faze.

p2
.L.13

3
(-Ui)

grafiea a celor trei fazori de curenti Sc


obtinc. o imagine de ansamblu a diagramei,
caracteristica cazului dat, prin. analiza
careia se poate constata modul corect sau
eronat de conectare al aparatului verificat.
In aeest caz, al apa-ratului de masura cu trei
sisteme active, drept sistern de referinta sau utilizat axele definite prin directiile
fazorilor de tensiune U l , U., si U. llaca fazorii
ile tensiune de faza, ce constituie sistemul
de
referinta,
au
succesiunca
direotit
asiguratil la bornele aparatului conectat
inch: dinaintea efectuarii masurrilor en
wattmetru, confirmata lulu con-trolarea
prealabila cu ajutorul indicatorului de
suecesi-une a fazelor si respectiv cu ajutorul
voltmetrului
s-a
constatat
simetria
tensiunilor, atunci conditia din relatia (3.4)

este indeplinita. Obiectul verificarii cu


ajutorul dia-gramei fazoriale se restringe
asupra circuitelor de curent, respectiv la
verificarea dacii este ind.epliniCt conditia
exprirnata prin relatia (3.5).
in
cele
ce
urmeaza,
Sc
prezinta
expresiile
matematice
ale
proieclAilor
obtinute cu ajutorul wattmetrului. Urinarind figura 3.7, in care tensiunile de faza
sint ordonate

conform
secventei
direete,
proiectiile
curentului I 1 , pe cele trei tensiuni, rezulta
dupa cum urmeaza. :
= Ir U1cos (In
pj2) = Ir U, cos

(In (I

U3* cos (./ U3) = Irrr U3 COS T3

+Ir U1 cos pi
) = /1(I2cos (120'

(3.20)

Ir U2cos (60?i)
, 3) = Ir U3 cos (In U)

TT,, cos

= Ir U3cos (60 p i)
Proiectiile curentului I rr , pe cele trei
tensiuni, rezulta asttel :
1 2 = Iri U1 cos (Ili, tri) = / U, cos (120' =
Irr U.1 cos (60 ?2)

p (y) = I U2 cos

(3.21)
U3 COS

(j j

(1117

c2) I U2 COS p

13) = / U:3 cos (120p2)


(13 cos (60 (p2)

tar proiectiile curentului Irrr, pe cele trei


tensiuui, reznThii in mod similar ca in cazul
prirnilor doi enrenti :
Pair =-/mUi cos(lm,

//HUI cos (120 cp3)


Irrr Ul cos (60

Pit) = Irrr U cos (in, U2) :=-411 U3 cos (120493) = ( 3. 92)

46

U2 cos (60 p3)


47

Semnul
coordonatelor
(proiectillor)
exprimate grin relatiile (3.20, 3.21 si 3.22),
in general, depinde de valoarea defazajului
p : in cazul montajului corect, indiferent de
caracterul sarcinei coordonatele
14) ; p(22
reprezinta puterile active efectiv
absorbite pe faze si vor fi in totdeauna
pozitive ;
Coordonatele p(,2), pity si pt) au semne
negative la valoarea defazajului cuprinsa in
domeniul 90. . . 30
si apoi pozitive in domeniul + 30 .
90 ; iar
coordonatele p(?), sivalori pozitive in domeniul p =
90

de tensiune I (2), iar sfirsitul la borna de


mijloc (4-5) a apartului verificat, pentru
masurarea
proiectiei ,curentului pe tensinnea de linie U.
Daca

. 30 si apoi pozitive in domeniul 30 . 90.

Ilidiearea diagramei razoriale pentru aparatul tritazat


Cu douii
sisteme de miisurare

In vederea efectuarii masurarilor, se


conecteaza pe rind wattmetrul (monofazat)
in circuitele celor doria sis-teme active ale
aparatului ce se verifica, conform schemei
de montaj exemplifieata pentru primul
sistem a.ctiv al contorului en doua echipaje
de masurare in figura 3.8.
llegulile expuse la 3.2.2, in principiu sc
vor respecta si in acest caz ; atit cele
privitoare
la
polaritatea
bobine-lor
wattinetrului cit si cele referitoare la
mentinerea in stare inchisa a circuitului de
curent aflat in functiune sub sarcina. Pentru
respectarea polaxitatii bobinei de tensiu-ne a
wattmetrului, aici fiind utilizate tensiuni de
linie, lega-tura de inceput a bobinei de
tensiune se pune in contact cu prima borna
48

________(aQ

____

se asigura secventa directa a tensiunilor U1 ;


U2 ; U 3 la; bornele 1:(2) ; (4 5) ; III(7) ale
aparatului verificat, in mod implicit se
asigura, si secventa tensiunilor de linie in
4 c35 1

49

ordinea urmatoare U, U23 si U31. Prin


urmare, pentru citirea celor trei proiectii ale
fazorului de curent cu ajutorul wattmetrului,
bobina de tensiune se pune sub tensiunile
U12 = U 12_ 41, U23 -==. U[4_ 7 si apoi
(./[7_2]. Indicele incadrate in paranteza
patrata [ ]" reprezinta numerele loornelor de
tensiune ale aparatului

verificat. Bobina de tensiune a wattmetrului se pune in


contact cu bornele aparatului indicate in paranteza. patratl, : inceputul la prima, iar s.firsitul la cea de a doua
borna indicata.
Cu ajutorul wattmetrului se vor obtine pentru fiecare
fazor de curent cite trei eoordonate, respt-ctiv cele trei
proiectii pe tensiunile, ,de linie care formeaza sisternul de
referinta, a con.structiei rafice.
cazul considerat exern
plificativ prin figura 3.8,'
pentru sisternul activ I, res.pectiv pentra fazorul /, au rezultat
: + P1(2) ;
p(131),_iar
p/23)
pentru fazorul curent ./, din sistemul activ
s-au obtinut proieetiile :
p',!f3) ; p2) si
Semnele + sau s-au
divizinnilor indi-

Din figura se poate constata ea la constituirea sistemului de axe de referinta s-a respectat secventa direeta,
jar axele definite prin fazorii tensiunilor de linie au lost
trauslatate in punctul de origine (nul) al sistemului de
referinta.
Circuitele de tensiune fiind ordonate la bornele aparatulni verificat (aceasta ordonare s-a asigurat in prealabil masurarilor eu wattmetru), deci conditiile exprimate

'

prin relatiile (3.16) sint indeplinite, in continuare, dupa


ridicarea diagramei cure,ntilor de actionare, analiza en
ajutorul ei, se rezunr la constatarea indeplinirii conditiilor
prin relatiile (3.17)..
Cu ajutorul diagramei din fig. 3.9, in care secventa
direetii a fazelor este asigurata; se poate exprirna mate-niatic
expresiile proiectdilor, pe cele trei tensiuni de linie, ale
fazorilor I I O. 1111
Proieetiile fazorului I l :
(12) f U 12 cos
Eia) = II U12 cos (30 -h c2 3.)

cate, &TA:cum acul indicator al wattmetrului a devil t spre dreapta


sau spre stinga fata de reperul zero' (0).
Cu ajutorul acestor date citite de pe wattmetru, s-au
construct fazorii de curenti I, si I II I in sistemul de axe de
referinta eonstituit din direetiile fazorilor de tensiune de
linie g_ t 2 ; U2 3 si U 3 /, in moclul exemplificat prin figura 3.9.
(-U)
3'

cos (j,,
(90

LO
/

,7,731

// U23
17'-'231

I11131 cos
(1504- ?
/, U31.
______

y ,

(3.23)

p12

11

- 23

k," ) =1, U23


ti) ----1 1 (1 2 3 cos
i)
s in

'

(/,, t1 31.) = /,U 3, cos


J .) =
cos (30
V23

vim

/4-P31.

Proiectiile
fazorulni /, ;
29(1.112)== -TM U12COS( I///7 (r12)=--1///

(3.24)

i.; 3 2 cos(90 ? 3 ) = =
im U12 sin ?a
(-U1

2)
p1),1)=//// U23 COS (.Liu, U23) == //// U93 COS(30 (23)

Fig. 3.9. Construirea celor doi fazori de euren(i prin

p22

,r111u31cos(1,u31) 1111u3, cos(30+ 93)

proieetfile for pe direetiile tensiunilor de linie.


MI

Semnul proieetdilor exprimate prin


relatiile (3.23) si (3.24), in general depinde
de valoarea defazajului 9. In
cazul montajului corect proiectiile p23) si
pfl P au valorif pozitive daca sarcina este
inductive, adica in d.omeniut
pp = 0 . . . 90. Dacia sarcina este capacitiva,
deci
=
= 90...0, semmil :proiectiilor
mentionate va fi nega-tiv.
Proiectiile P112)
rezulta cu semnul pozitiv
pentru ep cuprins iu domeniul 90... + 60
si en semnul negativ in dorneniul + 60. . 90. La rindul
for
proiectiile
valori pozitive numai in doineniul
ID 0de 600 si -valori negative in domeninl
60 ...
... 90.

52

superioara .celor directe datorita mai multor


avantaje : analiza se face cu ajutorul marimilor
de
functionare,
nu
se
necesita
intreruperea alimentarii en energie electrica
a consumatorului si are productivi-tate
superioara. Metoda diagramei fazoriale are o
tehnici-tate superioara metodelor directe,
intrucit prin ea se

4. C o n e e t a r e a c o r e e t i l a ap a ra t u l u i
t r if a za t e u t r e i s i s t e m e cl e
ma s u r a r e

.53

4.1. eriticarea eonexiimii realizate


Iontarea aparatului de masura poate fi
consideratil eoreeta dadi racordarea s-a
realizat dupa schema data (v. fi g. 1.4, de
exemplu), respectiv daea prin verifi carea
functionarii sale s-a demonstrat cit sint
indeplinite
con-ditiile
exprimate
prin
relatiile (3.4 si 3.5) de la 3.1.1.
Prin confirmarea indeplinirii acestor
conditii
de
dare
montator,
conectarea
aparatului in circuitele de tensiune .0 de
curent ale instalatiei de masura -se considera,
terminate. in scopul verificarii corectitudinii
conexiunilor,
reconstituirea
schemei
eircuitelor realizate poate, fi Mouth', prin
identificarea
legaturilor
dintre
bornele
transforma-toarelor de masura si bornele
aparatului conectat, fie prin urmarire vizuala
daca firele de legratura pot fi iistinse si
urmarite pe toatli lungimea for fie prin
suna-rea" lor. Aeeste metode directe pot fi
utilizate numai in eonditlile seoaterii din
functiune a instalatiei electrice i nu dezvaluie
eventualele erori de legaturi interne din
transformatoarele de masura.
Schema
conexiunii
existents,
fare
scoaterea
insta-latdilor
primare
si
secundare de sub tensiune, se poate
determina (reconstitui) in mod indirect en
ajutorul
me
-todei bazate pe analiza diagramei fazoriale.
Metoda
dia-gramei
fazoriale
este
a

pot identifica eventualele abateri fn conexiunile circuitelor in mod concret, fora scoaterea din functiune a intalatiilor. Irl afara determinarii schemei conexiunii verificate taxa intreruperea .circuitului
diagrama ridicata oferit o informare generala privind inearcarea, fazelor,
caracterul
(inductivit, eapacitiva sau ohmica) si
marinica unghiulai de defazaj pe faze in momentul ma su-rarilor
efectuate cu wattmetru (vezi subeap 3.2).
Interpretarea diagramei fazorile s.o simplifica foarte
mult, redueindu-se la identificarea eurentilor ce actioneaza, in sistemele, active ale aparatului verificat, dace
se procedcaza la operaliunile de verificare in ordinea
catit mai jos :
a) Ordonarea eireuitelor de tensiune :

Verificarea. siMetriei tensiunilor de faziI.


bornele aparatului-cu ajutorul voltmetrului. Dacil se constatil
egalitatile ULN = UrrX=UJJJN Uf, una din conditii pentru a se
putea considera sistem de referinta fazorii tensiunilor de
fazii, este indeplinita. In caz contrar, inainte de continuarea verificarilor, se va proceda la restabilirea acestor
egalitati prin eliminarea deranjamentului existent.
Verificarea succesiunii fazelor. Trebuie sit 'fie suecesitinea fazelor directa la bornele aparatului in
ordinea sistemelor active /, _I/ si /11 (discul
indicatorului sit se rotea.sca in sensul orar) ; dacil
se constata suecesiune inversa, se vor schimba intro
ele data legaturi de tensiune Ia, bornele aparatului
de masura, prin care se va, obtine suecesiune
directa.
b) Constrairea - grafied a sistemului de referinfei
Se transpun directiile fazorilor U 1 , U9, kd U3 intrun desen ; (principiul metodei perniite utilizarea
une
file
verificare coneeputa, cu sistemul de referinta cli=

nainte construita (v. tabelul 4.1).


e) Montarect watimetrului
Conform schemei din figura 3.6 se realizeaza montajul si se efectueaza masurarile potrivit
procedeului
indicat la 3.2.2.

d) Construirea grafica a fazorilor de curent

I r,

s i I n , en ajutorul coordonatelor citite de pe wattmetru

conform procedeului indicat la 3.2.2.


54

e) Interpretarea diagramei fazorilor de eurenti fi recmstituirea schemei conexiunii eircuitelor de curent


exis-tente ;
f) Identificarea erentualelor erari de conexiune pi
eliminarea aeestora;
g) Confirmrea restabilirii schemei de conexiwne eoreete se obtine printr-o noua masurare cu wattmetru
si pc aceasta bazii, se construieste noua (bag - mina,
fazoriala care va trebut sa fie identiea Cu cea
prezentata in fig. 3.2 (varianta a, b sau c dupe
caracterul sareinei).
4.2. Valorificarea rezultatelor ()Minute prim verificare
Rezultatele verificarii 'eireuitelor de tensiune se considera valorificate prin ordonarea tensiunilor la bornele
aparatului in succesiunea directa
punetole, a, si b de
la subcapitolul 4.1). .Prin interpretarea diagramei curen-tilor so
urmareste modul de asociere a fazorilor de curenti din sisternele 1,
II si III cu fazorii de tensiune tii respece tiv orientarea sensului
acestor fazori de curent, prin car-se identifica polaritatca acestora.
Dacli se cunoaste di-nainte caraeterul sareinei, aceasta flind
inductiva, iar
din diagramil se constata, ca fazorul
este defazat
urma fazorului U1, en un ungiti de 0 < ? <
90
ateeasi situatie, constatindu-se si la celelalte dune sisteme active,
cu certitudine se pot scrie egalitatile :
II 11.;
= h i Irrr =-- 1 conform conditdei
3

(Tin relatia (3.5), cazul corespunzind situatiei ilustrate prin fig. 3.2.
varianta a.
In cazul .sarcinei capacitive, la schema) eorectit, fazorii
de curenti rezulta defazati inaintea fazorilor de tensiune de
faza, cu unghiul de defazaj de valoare 90 < p < 0 (v. fig.
3.2, varianta c).,
Dacil sarcina este ohmieiti unghiul de defazaj are
valoare ? = 0', respectiv direetia fazorilor de curent se
suprapune en directia fazorilor de tensiune de faze
(fig. 3.2, b).
Daca fazorul de curent este orientat in sens contrar
(rOtit cu 180) fata, de pozitia lui corectii, acest fapt se
explicit prin inversarea polaritatii aeelui curent, respectiv
in bobina de curent a sistemului activ al aparatului veri-

55

Tabelul 4,1
Fica de verifieare
Exe mplu de ve rifiea re a c ollo:1unit la uu contor lrifazat cu tre i siste me de masura
I Istalatia : Grup niisurA Ia P.'1'. 2 I. AI.

Contor
activ
CA-43

rcactiv
Cli-33

1,902 231

1.415808

Tipul
Seria
grupului
_

liaport curent

de
milsurare
-

Succesiunea .fazelor

Transformatoare de
curent

Constantele
grupului de mAsura

CIS-0,5

600 ..

Caracteristicilc

1
Simetria tensiunilor

Couto':

10015

ConstanUt
internil
C

e,. tfi

- cri

-.4'
,.

-. '
lig1/2

100

Ka

6
5

2
UIN .= UIIN = U 111N = (U

351/352/353

600/5

600/5

10

--

4
= UsN

600
5

= Itr

. 10=10

600
---5

5
6
=--- U3N)-224 V ; Sistemul de lensiuni este simetric

Corespunde, este clire.M (rotorul indieatorului


orar, spre dreapla),

se mit;e5 in stets

Corespondenta
cir- Circuitele de tensiune slut asociate cu cele de eurent la fiecare
sistem
activ al contocuitelor de tensiune
ruhii. (Fieare sistem activ este racordat alit prin eircuitul de.cur:nt cit $i prin legAtura de tensiune la
.
aceeasi laza).
CU cele de curent

Tabelul 4.1 (contirware)

Durata
blocilril
grupului
de mAsuril

Prin suntarea transformatoarelor de curent


pentru introducerea $iscoatcrea wattrnetrului

Prin scoaterea sigurantelor-pentru


schimbarea succesiunii fazelor

70 min

Nu a Post necesara

A doua niSsurare

Prima miisurare
Rezultatcle
milsurarilor
cu wat tmetru

Coordonatele pc directia

Sistcmul
activ

1I
111
Diagrama vectorialil
a eaten lion din boNude de curent ale
sistemelor active.
Scara 1 mm = 2 d
iv iz.

--

30;34

--13
37
__92

---1.1

..--ff

,.c.3 3 ,
.,

Yi

38

---25
+14
+33

-r

26
--13

.
Li/

, ,

1-

-1

+39
18 ,

60'

_,,'-',,

0.
720'

.11,

V
-

.,

25'

-12

240'

240

--

12
+39
18

-22 (

-25

.4

USN

+39

;U d'

-,24

tensiunilor

U1N

I
II
III

37

113

U,NU3N

U1N
1-38
+24

Coordonatelc pe directia

Sistemul
activ

- 13 .(''
31

26

39

- 7 2 20
-I

N
180

11 -z- 10

M72'" 13.

t7,-,6

U3N +.-

25
13
4-31

ficat el circula in sens Myers ; de la borna de


sfirsit spre borna de inceput. intr-o asemenea
imagine se poate ex-prima sensul eireulatiei
curentilor
astfel I I = -- / 1 ;
1
1
11 = I2 0 fur
2 dupa, eaz (pot fi situatii in

II

boy

III

ill

58

Nu/11de si senmalura

ci

care un curent este cu polaritate inversa, cloi


curenti cu polaritate in.versa sau chiar toti trei
curenti sit fie cu cireulatie in sens havers).
Eroarea
de
conexiune,
in
cazul
polaritai,ii iuversate, se elimina, prin
sehimbarea intro die a celor doua legaturi
de curent de la sistemul activ respectiv al
aparatului.
0 alta eroare de conexiune poate consta in
asocierea unni fazor de tensiune cu -um
curent de pe alta faza straina, deci cind, de
exemplu, in sistemul activ I, in bobina de
tensiune aetioneaza fazorul
UT) iar in bobina
de curent in local curentuluiactioneaza curentul
de pe
faza 2, (I, a.- - / 2 ). 0 asemenea eroare prin
diagrama fazo-riala se - poate obServa usor
prin faptul ea, fazorul de curent I, (masurat
la sistemul activ I al aparatului) apare in
domeniul cunoscut al curentului de faza 1 2 .
Aceste interpretari sint la indentina, mai ales
atunci chid verifieatortil eunoaste dinainte
caraeterul sareinei, res-pectiv ordinea de
marime a defazajului. Desigur, dupa ce s-a
constat ca, intre cele (lona sisteme active are
loe
s(itim-barea,
euremilor
de
faza,
eliminarea erorii se obtine prin se.hinibarea
legaturilor de curent -intro bornele celor
(lona sisteme active ale aparatului verificat.
Problema interpretrii diagramei fazoriale
de curent,
in cazul necunoasterii earcterului sareinel,
respectiv
a
ordinei
de
marime
a
defazajului, impune o analiza mai
atenta. Data fi ind insa simplitatea relativa a
instalatitlor de masura in care se
59

utilizea,za, aparate eu trei sisteme active,


de regula acestea sint montaje semidireete,
exis-tind nu.mai transformatoarele de
ci:irent ; verifi carea aso-cierii corecte in
sistemul activ al curentului secundar de pe
o faza, cu tensiunea de pe aceeasi faza,
poate fi facuta en ajutorul voltmetrului. in
aceste instalatii dis' tanta dintre aparatul de masura si barele eu
transforma-toarele de curent este mica (de
ordinul citorva metri) ; ea ajutorul
voltmetrului poate fi identifi cat usor potenialul
al fazei,
tiara pe care este montat
trans-

forinatorul de curent si la sistemul


activ al
aparatului conectat in circuit - id scundar al
transformatornlui de cu rent respectiv._
Daea asocierea eircuitului de curent cu
legatura de tensiune de la aeeeasi faza este
asionrata la fiecare sistem activ al
aparatului conectat (rezorvata en ajutorul
volt-metrului),
en
ajutorul
diagramei
fazoriale se va verifica polaritatea, si se va
ordona, dace este cazul, sensul corect al
eireulatiei eurentului prin bobina de curent
al apara-tului. pupa realizarea eonexiunii
corecte, diagrama fazo-Pala ridicata din non
va of eri informatii eerte privind modal de
ineareare a fazelor, caracterul sarcinei si
ordinea de marime a defazajelor pe fiecare
faza in parte.
In tabelul 4.1 se prezinta drept exemplu
o fisa de verificare adeevata metodei
prezentate, exemplificInd un caz concret
de eroare de conexiune constatata si
eliminate la legaturile unui contor de
energie electrict)" actives (CA-43), avind
trei sisteine active de masurare.

60

5.

Coneetarea eoreetil a aparatului


trifazat en dona sisteme de
nasurare
5.1. Reconstituirea montajului realizat

Dupa cum am viizut la 3.1.2, condi-pile


coneetarii corecte a aparatului in eircuitele
seeundare de masura slut tele exprimate prin
relatille (3.16) si respectiv (3.17). Pentru
verificarea si atestarea indeplinirii acestor
sau pentru a constata abaterile fate de
acestea, este nece-sar sa se reconstituie
schema conexiunilor reale existente in
instalatia data.
Prin
compararea
schemei
ridicate
(reconstituite) din instalatia verifieata en
cea definite teoretic (data de fabricantul
aparatului de masura) se va constata identitatea acestor doua scheme san desebirile
dintre ele. In cazul constatarii unor abateri
in schema reconstituita fate do schema
eorecta, se vor refine abaterile si apoi se
vor elimina prin mut:bile legaturilor ee se
impun, la bornele aparatului conectat,
verificat. Dupa operaliunile de eoreetare,
61

in cazul contoarelor de energie eleetrica,


este
necesara
si
determinarea
coeficientului de corectie cu ajutorul canna
se va putea calcula eantitatea reala de
energie fa - ta de eantitatea masurata prin
coneittnile
in yederea regularizarii decontarii
schimbului de energie eleetrica in aeel nod de retea.

Ridicarea schemei eonexiunilor instalatiei de


masura presupune urmatoarele faze de lucre :
Identificarea legaturilor realizate intro
bornele
pri-mare
ale
transformatoarelor de masura si fazele
instalatiei primare, respectiv intro
bornele infa-surarilor secundare ale
acestor transformatoare de masura, si
bornele aparatului de masura, conectat ;
identificarea polaritatii transformatoarelor
de ma-sura (de tensiune si tele de curent)
-7 identificarea fazei 2 (de referinta) si a
modului de realizare a legaturii la pamint
a secundarului transformatorulni de
tensiune ;
determinarea
secventei
(sueeesinnea)
fazelor de tensiune ;
identificarea modului de realizare a
legaturii la pamint a .secundarelor
celor dona, transformatoare de curent
utilizate pentru mastira (recunoasterea
tipului de punte).
In cazul montajului unei not instalatii sau
intr-o instalatie aflata in exploatare care
poate fi scoasa, de sub tensiune, ridiearea
schemei conexiunilor, prin efee-tuarea pe
rind a fazelor de Worn enumerate rnai sus
(cu exeept i ia verifi carii snecesiunii fazelor),
poate fi realizata relativ usor prin metodele
cunoscute, aplicabile in insta-seoase din
funetiune (urmarirea vizualii, sunarea
circuitelor, determinarea polaritatii
transformatoarelor, cle masura prin metoda
balistica si cu diverse alte masu-rari).
Pentru prevenirea oriearor erori de
conexiune,
res-pectiv
eliminarea
recalcularilor apeliad la coeficientii de
eorectie (care in majoritatea cazurilor
prezinta, greutati atit in determinarea
relatiei de calcul cit si in calcultd in sine), pe
tot pareursul si in c.onditille exploatarii, mai
ales in cazul instalatiilor a caror circuite
primare nu pot_ fi scoas,e din functiune pe

durate necesare verificarilor prin metodele


directe, se impune aplicarea unor metode
indi-reete de verificare-corectare en un
randament
ridicat.
Scopul
verificarii
conexiunilor
fiind
asigurarea
eoreetei
functionarii
a
aparatelor
de
masura
conectate, se justi62

flea ea aceste verificari sa, se bazeze pe


earaeteristicile de functionare prelevate insasi
din acestea in timpul fume-tionarii lor.
Desigur, in cazul coneret al contoarelor.
electrice
pentru
energiei
. masurarea,
active si a energiei reactive
(CA-32 si C11-32), o caracteristica de
functionare o constituie rotatia discuhii.
Rotirea discului in sens inners sau oseilarea
lei duce la concluzia certa ca aparatul este
conectat gresit (eionat). Se subliniaza, insa
faptul ca prin ineercarile variantelor de
conectare (prin modificarea la intimplare a
legaturilor la bornele contorului) pentru
obti-nerea rotirii discului in sensul indicat
de sageata de pe carcasa aparatului,
constituie nurnai pierdere de timp, intrucit
astfel
nu
se
poate
identifica
starea
conexiunii. Dupa cum teiese din lieratura de
spcialitate [1], sensul de rotire Mail - de" al
discului
eontortilui
nu
confirma,
corectitudinea
conexiunii,
existind
mai
melte variante de conexiuni eronate care, ca
si varianta corecta, due la cripluri de rotire
pozitive.
Tetificarea functionarii aparatului de
masura,
in-elusiv
reeonstituirea
si
coreetarea schemei circuitelor in care este
conectat, poate fi
rezolvata pe cale
indirecta, utilizind. metoda de analiza
bazata, pe marimile funetio-nale (fazorii.
curentilor si a tensiunilor) prelevate din instalatia
verificata,
cu
ajutorul
diagrameifazoriale.
Aceasta
metoda,
permite rezolvarea tuturor aspectelor ee pot
aparea in instalatia de masura, inclusiv tele
legate de polaritatea curentilor din aparatul
de masura, indiferent daca ?nversarea
polaritatii se datoreste montajului sau
cfreselilor
de
legaturi
interne
din
transformatoarele de curent.
5.2. Corelatii intre diagamele fazoriale si
sehemele variantelor de eonexiune ale

eireuitelor de curent
Fiecarei combinatii posibile a leg aturilor
circuitelor
de
masura,
ii
eorespunde o imagine geometrica caracteristica a diagramei fazoriale.
ipoteza coneetarii corecte a circuitelor de
tensiune
la
bornele
aparatului,
numarul
imaginiior geometrice se .
63

restringe
la
eele
caracteristice
corespunzatoare varian-telor de legare ale
circuitelor de curent. Aceasta 84110E-care
usureaza molt interpretarea diagramelor
fazoriale, reducindu-se numarul for de case
on (v. rindul 3 din tabelul 2.2.).
Conditia preliminary de mai sus, din
punct de'vedere practic, poate fi indeplinita
intrueit identificarea circui-telor de tensiune
si ordonarea legaturilor in succesiunea
direeta a fazelor la bornele aparatului
conectat, se reali-zeaza prin procedee
simple, utilizind in acest stop volt-metrul si
indicator - al de succesiune a fazelor.
Cu
simplificarea
problemei,
prin
ordonarea preala-bila, a tensiunilor, deei
inainte
de
inceperea
masurarilor
cu
wattmetru,
analiza
diagramei
fazoriale
ridicate
se
rezunaa
la
rezolvarea
urinatoarelor probleme :
cleterminarea combinatiei geometrice
a
fazorilor
curentilor
de
faze
secundari, care compun fazoriicurentilor de actionare din sistemele active
ale aparatulni;
reproducerea
schemei
circuitelor
secundare de curent, prin gasirea acelor
legatnri intro aparatul conec-tat si
transformatoarele
de
curent
care
(5.1
Izrr=/a
k4
)
-.1i =k1 Li + l'
determine
circu-latia
curentilor
de
actionare in sistemele active.
Din natura montajului aparatului en
(lona sisteme active, ce functioneaza pe
principiul masurarii puterii trifazate cu
done wattmetre, rezultA ca prin sistemele
active I si III ale aparatului poate circula
cite unul din

curentii de faze /,, I37 inversii for (Ii, sau cite o


combinatie geometric a lor, exprimate eu
ajutornl rela-tillor vectoriale generale (5.1.) :
in care : .
I, este curentul de actionare in
sistemul activ I al aparatului;
fru este eurentul de actionare in sistemul
activ iar coeficientii k1, 1C2, k3 si k4 pot lua,
fiecare in parte, va-lorile 0, +1 san 1.

Cu ajutorul figurii 5.1 se expliciteaza tele


opt pozitii relative pe care le poate ocupa in
diagradna, fa.zorul ouren-tului de actionare dill
sistemul activ al aparatulni (exemplificare datil pentru sarcina inductiva, ; > 0).
In fi gura 5.1, pozitiile relative ale
fazorilor curenti-lor de actionare posibili,
sint notate en majusculele A,
C, D, B,
G, If si se poate obServa ca acesti
fazori
reprezinta curentii I, I", 1:3, 11+1:3, Il 137
1
3- 4- I:3 i--- 13.
Imaginea
caracteristica
a
diagramei
fazoriale a curenti-lor, corespunzatoare
conexianii corecte a circuitelor de
curent
I, = Is), este eea simbolizata prin

1.1)

(11:13)

t
Fig. 5.1. PoziLiile
posibile ale wetomlui
eureatulta de actio-mare
la aparatul "cu dotal sisteate cle niiisur5.

/ i 0( _ 31

majuseulele A si B, in figura 5.1 fiind evidentiata


prim
enplul de vectori ingrosati respectiv - Varianta
de
schema
de
conexiune
eorecta
a
circuitelor de curent, caracterizata prin
imaginea, diagramei fazoriale mentio-nate,
in mod conventional s-a simbolizat cu
perechea
de
majuscule
A.B.
Acelasi
principiu de simbolizare, deseris mai sus, sa adoptat si pentru celela.lte variante de
cone-:du:1i posibile, deei fiecare varianta de
schema se identified prin cite o pereche de
majuscule din cele consacrate si utilizate in
figura 5.1.
Corelatiile dintre diagramele fazoriale
caracteristice si variantele de conexiune ale
circuitelor
seenndare
de
curent
sint
prezentate in tabelele 5.1 si 5.2.

64

$ c. 351

ci

70,S

70o

Tabe l u l

.N.

5.7
i3

C12

M3

[P.,. 300

(,)-.3,

....

.11lic-_13

CZ

U.

!lb

I. cr).jg,,,,,e;e. ,ecr,,,,,,,,-e 1,:;.11t eXerrp:.'7:0-e pcn!,-..., surci,f)


ind,;,..i..,-,:.,
2.
A. esle pan cr,,c.f,',.ve.n 4 subeptcr care r;Ke ,:di - , t de cres1eres .Vope , doo!ei
3.
1,,1. .s:,-,':,:.1-en:s; do; boo"Ke"e Sc
,--- 1
17
1
rerent 5.0 sis:'erre.or active .'-1.2' curl-,
i
se poste vedea a r. ,yura cielerala.

cu re / It s do se C t ,: de ,Al

'1

a2

ill

.....-

4.

72O

72 b

Ix= -/3

72d

.aq.

ZZ

,-*.

Lpj.-720

:-

i_.

.4.720

(-0 -"-i'

710

dr`-= 300

Obserrat3:

70d

a'

,_
_
77a

./ = ..;:'
.0

6. ;. ,/, .5117'

Corelalia tliagrainclor fazoriale caracleristice cu


varianlele posibile de legare a circui lelor de curent la
conlorul cu Ilona siStente active cazul nionlajulni en
palm lirein ipoleza ca legaturile circuitelor de tensiune
sine corecte

,..- ,''..%c

-li =

Tab e l ul 5 . 1 . 3

t ran sl brrn at care : or ae C a- en ',a2 ; o C am se

Tabelul 5.1.1

0,.

e,
,-',
_,

0,,
. C:

55:i,,,I
_

CI, 0, l
.r-, ,-;,..1
0

C:
,::

3,
1

0 .

22' mon;-(-

:-C'I

:" Carnint
--

...

e.e

c rcw7e or oe curer:*
o

e,'_, .,:e curer-

rr

.1.

Jule
',,,,are

color cbLicr

r o'--

- -

s..1.
ndependenre
G

:-..

,-- -.:.r:
,7-

D,

,a

-'1(T1

c7

Le'

.IA
96

9a

`i

---_.'- S}_.-

,..

-..,--..

' ..... '' '

4----,
JV64.. 4---; -:'

ronsr:Dr-

n.!

66

n 2523r; '3

'yefundure:or

Tftbelul 5.1.2

1:

2c

. Tabc)

Sc

i ()

7. n1.4

1 6 c

76c

PP p p

115 d

il a

Ship/

N 4.

irg

II

*4
a

cf.c:f

27
b

.1iii

22u

P2 4=)Z-i--S)

Lb "
if,

_Tr-- 0

'r)
tv

=0

- -I'13)

-X-:7

_1

3
-41

Or
=
U3

13)

23a

G
=m

'-'

24a

4!t.

.- - -,
2413,

_.

II i

A bk
220,

23c

(3
--1

_--

Up

4h

V=240'

2.r
-

24c

- ''''
-4

2ticin

^ 6

!m 'V

hi,

Tabelul. 5.1.5

Tabe lul
Tab e F u l 5 . 2

Cor elafia dia grainc lor fazoriale earac teristice cu va riantele posibile de
le gare a cireuitelor de cure nt la contor ul Cu doua eiste me active caztil
montajului cu trei f ire In ipoteza en le onturile la bobinele de len-siune
sine corecte
,
z

.'?

...! z
.-a , n ,_ ,'17)
,
_ , . ti '-'ii

n
, 72
- ,
.:
,
.

_,...,,. -

6 ,?

- 111

..-,,

ri

14D

C3),

5A

che mu
ce tree 7ci a ansambiu 7u:
c,,-cuite or cie
, , .
c:Irt'n
den
- .:czuci7e cYerite tie rea7Izare a pun 7 e
ae
.'eq57 ura :c Con'or.

t5

tD
7,4.4J

7,. 7 L.p.:,:,

K.

Obscrual l i:1. Diagramele fazoriale slat ex.emplificate penieu salein5


inductive.
2. Se mnificatiile cure ntilor / I - 1m, h si 1 3 sint da te fn
obse r va iiile 3 ci 4 de la tabe lul 5.1
Tabelul 5.2.1.
Tabelul 5.1.6

69'

-2

4)= 240

...sr -13

X I L

4 , --720
_11
/3

- -13

1-

_wr -42
4.1 240

W=120*

Tabelul 5.2.4

Tabelul 5.2.2

7= ,
- .1"

W Q2 47:

L."3
.

- - 11 13

Y ' -240

CA

r--1

.413
4 =60

-/
-/

I, =

-,-

IJ

1,

__

Wt_

Iii=. 720'

T abelul 5,2.3

--..,-

Tabelul 5.2.5

71

f
CO 14 i

6
r

,i

2
I-,. . 1 , 3 -/

4:.

4,

i, =I, i3

,'

r'iv----;/

Ci.'
=240'
q) Ill 1

...
lz -'2

4
j

C3
1

4,"=72D

11

-1

so=
240-

I, = Z3

__

_..

li .13
3

-,-,

r...

.5

__

Yi
-

1 3 ' i22
, .. 70*
I
E =1,--..?

...-.

=..-

.....-- .'P.?
y
(,:, '
0"

"-

Ta b e l u l 5 . 2 . 6

L
4.--

'4.
; .

., '

Ta b e l ul 5 .2 .8

11

4,

1.

=1:

ki,

.1
1

CL)

"

LI,

,
IT-- -: -..- i_
,'I
III
ICE =it
W,
...-'2

CF) yl '

U.313

I"

4)=- 270*

-11.

,_ _

24=-13
-:

.,,
_,...

IIT\-1,

0 U' 4 /

flil\H

---

---

-''2
-1 ,
4 = ,.50-

-L13 Jr
V,=7.50'

Ta b e l u l 5 .2 . 7

r -- --.

-4 = 17

_
lID

"

--

. = -1I
-,... J.E J., .13=

15__

IJ.,_60

01
_

H41111

Ta b e l u l 5 .2 . 9

7 2

73

i
1/

3= ,
-,, hil 1-1,_. ,..

' 01

= -12

.;i3 U?
W -300
I

9A=.6
0.

'I3

SI'

L
-' ,,
m

1_ _

U3

1 SI .
V,. 60.

_
=.1

-2

li- --ti

4ar-1113

=2.
7
21- - -PI

hi- ix
L'2

-Ll

.
slz7- 11 -13

1113
V "--330,
417;1j-- tj,6

1
----:

91= 300-

g
- " -...i.

E-)II

.r, .
4- =J) -33
I _,

U3.

-4-

Tabelul 5.2.12

;----,
,,,,

L'a _Ce2

W =300

P, 'i'

-I/ ' -:-.3

__

.11 --= 1

cV

1..-

--.

kr- ,.3

l_

,T3

trr
'/,'

4_

i-T

-;;

_
1:) 3

1,

4 - - - _ii

--.1,

-it

ii--13

_
U3'

-;,=
-

Tabelul 5.2.11

74

el U, ti

U2

1.

ky

r-
:.,

CV= 20

Tahelul 5.2.10

- '

3r

...

4.

'3

t
-22

50 -30'

Tabelu 5.2.13

__.

variante de conexiune, in care. prin fiecare


sistem activ al aparatului actioneaza cite un
curent de faza, secundar, in diverse cazuri
de polaritate. Ultirnele opt rinduri cuprind
situa-tiik in care una din bobinele de curent
I
ale aparatului este

-4
W .--330 .
@
'

- II

P.-
4

cpi

vi= 30

I = --I

E-f, 13
1

'-. - L .

--'

Tabelul 5.2.14

Ln ambele tabele, in rirulul intii se


regaseste
cazul
montajului
corect,
earacterizat de cuplul de vectori I r =_ = I l i
I, = 1 3 intr-o imagine caracteristica si
variantele AB de conexiuni corecte aferente.
In celelalte rinduri se regasese restul
variantelor posibile, desigur eronate, din
care verifi catorul trebuie sa readuca,
situatia
schemei,
prin
corectarea,
legaturilor, in cea din riuclul intii (AB).
1.2.1 Circuite de curent cu patru eonduetoare

In tabelul 5.1 sint cuprinse variantele


de eonexiune ale circuitelor de curent si
imaginile vectoriale caracte-ristice aferente
(inclusiv expresiile, cuplului curentilor de
actionare din aparat in functie de curentii
de faza) pentru montajul realizat Cu patru
fire.
In primele opt linii se regasesc acele

pareursa de o cornbinatie a color doi


curenti secundari de faza, iar cealalta,
bobina este suntata, deci in diagranta
spare mu:nal un singur fazor de
curent.
In ultimele situatii, pentru oblinerea unei
imagini vectoriale interpretabile (in care sa
apara ambii fazori se schinaba, intre ele
cite o legatura de la tele -dotra sisterne
active ale aparatului, dupa care se repeta
ridicarea, diagramei fazoriale a curentilor.
Noua conexi-cu eertitudine, se va incadra
intr-unul dintre priinele opt rinduri ale
tabelului, permitind analiza si interpretarea diagrarnei obtinute. De asemenea, se
poate observa ca, in pritnele opt rinduri,
schemele de eonexiune ale cir- cuitelor de
curent, aferente unei imagini vectoriale caracteristice (in acelasi rind) pot fi de opt
feluri :
Daca
circuitele
celor
dona,
transformatoare de scurent sint separate,
conexiunile legaturilor exterioare .sint
identice in toate odic patru variante de
realizare a puntii de legare la pamint (tip
a, b, c si d), deei difera intre ele nurnai
prin legatura la pamint a seeunda.relor
transformatoarelor de curent (v. coloana 3
din tabel) ;

legAturile exterioare ale celor dona


transfor,

Intr-o instalatie de ma suril in funetiune na se


poate i-.dentifica (fara, intrerupere de tensiune)
starea separata, sau combinata a color doua circuite
de curent, deoareee imaginea
obtinuta prin masuratori nu. determine in
,

.mod univoc schema legaturilor de montaj ci numai eirculatia, .de curent din sistemele aparatului, adica,
numai rindul corespunzator (Cu tele opt variante de
conexiuni posibile mentionate mai sus). Aceasta,
determinare univoca a ,configuratiei legaturilor, din
fericire, nisi nu este necesara, pentru corectarea,
circulatiei curentilor in sistemele active ale
aparatului de masura, intrucit variantele de eonexitine din aceeasi linie, aferente aceleiasi imagini
vectori-

matoare
de
curent
nu
sint
separate
(independente),
inchi-derea
circuitului
realizindu-se printr-o legatura a celui-lalt
transformator . de curent si puntea (le
panaintare,
.conexiunea
legaturilor
exterioare difera intre ele in func- tie de
tipul legaturii de pihnintare (a, b, c sari d),
cores-punzind configuratillor din coloanele
4, 5, 6 si 7 din tabel.
V6
-

77

varianta de conexiune, in afara tipului de


punte la aparat, trebuie sa, fie cunoscuta 5i
modalitatea de realizare a lega-turii de
pamintare
de
la
secundarele
transformatoarelor de curent.
Notam deei ea, din pullet de vedere a
reprodueerii schemei conexiunii existente,
informatiile valoarea de-fazorului cp" 5i
tipul de punte la transformatoarele de
eurent" sint echivalente ; trebuie sa fie
eunoscuta on nna on alta pentru a se putea
rezolva reconstituirea schemei.
Pentru
eorectarea
unei
conexiuni
eronate, 5i in cazurile grupate in
tabelul
5.2
se
puree
problema . identificarii starii de eroare
(determinarea rindului in care se
incadreaza, coexiunea existents care
apoi eomparata cu schema corecta, din
linia
_4B,
se
va
putea'remedia,
efectuindu-se modifiearile de legaturi,
ce se impure, la bornele aparatu-lui
verificat.
5.3. Influenza modului de legare la pamint a
hornelor secundare ale transformatoarelor de curent
5.3.1. Cazul montajului realizat Cu trei conductoare

Puntea dintre Cele doua transformatoare de


eurent indepline5te dour', roluri ;
legarea secundarelor la pamint din
considerente de proteetie ;
inebiderea eireuitului celui de al
doilea transfor-mator, utilizind in comun
una din legaturile primului
transforinator, drept eale de curent ping la
aparatul conectat in aceste circuite. Dupe cum se poate
constata in ta-belul 5.2, la montajul cu trei

fi re, exista o corelatie bine


determinate,
intro
diagrama,
fazoriala
earacteristica 5i schema de cortexiune a
circuitelor de curent in care atit puntea de
pamintare cit 5i puntea de la bornele aparatului de masura sint elemente functionale
ale circuitelor. Respectiv, o data en
identifi carea
legaturilor
exterioare
5i
reprod.ueerea schemei de conexiune, in
mod implicit, so indentifi ca 5i modul de
realizare al acestor legaturi de punte.

La ridicarea, diagramei fazoriale, aparitia


numai unuia dintre fazorii I I si I II, duce la
concluzia ea are loo un deran-jainent
(intrerupere)in circuitul unuia dintre
transforma-toarele de curent. In aceste cazuri,
verificarea corecti-tudinii conexiunilor de
masu.ra'este precedata de eliminarea
deranjamentelor, adica restabilirea
continuitatii circui-telex. de eurent.
5.3.2. Cazul montajului realizat cu patru conductoare

Data circuitele de curent, realizate eu


patru fire, sint separate (independente),
puntea de pamintare ce une5te secundarele
transformatoarelor de curent nu este
parcursa, de eurent i ii de lucre, (v. schemele
1-8 din tabelul 5.1 coloana 3).
Dimpotriva, in situatiile in care cele doua,
circuite nu sint independente, puntea de
pamintare face parte active din circuitele de
lueru 5i ca urmare determine circulatia
curen-tilor
in legaturile
exterioare (v.
schemele din coloanele 4, 5, 6 Si 7 din
tabelul 5.1.).
Pentru exemplificarea influ.entei puntii de
pamintare, in tabelul 5.3 se prezinta o aceea5i
conexiune eombinata in odic patru variante
corespu.nzatoare celor patru naodalitititi
posibile de legare la pamint :
Se poate observa ca la variantele a 5i b
din tabelul 5.3 puntea, de pamintare
constituie calea de curent grin care unul din
sistemele active ale aparatului de masurI
este 5untat ; in bobina de curent a acestuia
valoarea curen-tului de actionare fiind
practic nul. (0 astfel de imagine on un singur
fazor nu poate fi interpretata ; pentru obtinerea imaginii cu doi fazori se procedeaza la
schimbarea intre ele a cite o legatura de la
80 cele doua, sisteme active s,i se ridica o

noun diagram), care se va putea interpreta).


Celalalt sistem activ al aparatului,

respectiv
bobina
sa curent
este parcursa
deaun
curent
rezultant,
combi-natie
vectorialIt
celor
doi
curenti
de
fazes
debitati
de
odic
doug
transformatoare
de
curent.
Marimea
acestui
curent
de actionare
este
determinate,
pe
deoparte
moduldacA
cumcele
sint combinate
circuitele, de
respectiv

6 -

c.

351

81

dona transformatoare debiteaza in serie sau in


o pozitie ; pe do alto parte, de marimile
electrice ale circuitulu i, corn-pus, in care,
rolul hotaritor 11 are impedanta echivalentO a
color doua transformatoare. Coeficientul subu
nitar X tine seama de cresterea sarcinii
secundare datorita insu-irarii'impedantelor.
Intrucit impedantele celor don a transformatoare practic sint apropiate ca marime ,
valoarea
coeficientalui poate fi aproximata la -X
2
.a variantele c si d puntea de pamintare
constituie,
aSemenea, parte activa a circuitelor de
curent, dar nu sunteaza nici un sistem activ
al aparatului conectat in aceste circuite.
Diagrama fazoriala a acestor variante la
prima vedere, da impresia ca circuitele
color
doua
trans-formatoare
slat
independente. Ih realitate puntea de pa,
mintare constituie o ramura comuna de
i.nchidere a caii curentilor de actionare
pentru ambele circuite.
Din exemplele prezentate in tabelul 5.3, se
poate desprinde urmatoarele concluzii
data in diagrama initiala a aparut un
singur fazor (I, sau /,), dupa schimbarea
intre ele a cite o lega-tura; de la cele doua
bobine de curent, aparitia ambilor fazori I r
Si I, in noua diagrama ridicata, constituie
do-vada certa a faptului car, schema initiala
a lost combinata, respectiv, in conexiunea initiala a avut
loc suntarea uneia dintre cele doua bobine
de curent ale aparatului. Faptul cA, fazorii /,
si Irrr in diagrama se suprapun numai
en porttiile curentilor /1,

Ir
sau
(pozitlile A,
B, C sau D din fig. 5.1) nu inseamna ca
circuitele de en-rent ale color doua
transformatoare
sint
independente
(separate) ; elle pot fi atit combinate cit si

separate (puntea
de
pamintare
parcursa,
sau
noparcursa, de curentil de lucru).
Din punct de vedere practic, circulatia
corecta, a eurentilor in cele doua sisteme active ale
aparatului
conectat
in
circuitele
combinate presupune o continuitate
perfectO
a leg:at-aril de pamintare. 0 eventuala
slabire a contac-tului micsoreaza efectul
de suntare, ceea ce are ca urmare
83

cresterea necontrolatil a erorii de m'Asura.


Intreruperea total, a leggturii de punte, in
cazul acestor scheme coin-puse, transformti
conexiunea initial, coreetA (din punctul de
vedere al cireulatiei de curenti) intr-una
eronatil eu caracter de deranjament", far,
sa
se
poatt
observa
apa-ritia
deranjamentului, intrueit circuitul rihnine
totusi inchis. Asemenea erori pot fi
depistate
intr-o
instalatie
aflatil
in
funetiune, de asemenea, numai printr-o
cu ajutorul diagramei fazoriale.
Aspectul practic, descris mai sus s-a
prezentat exem-plificativ in tabelul 5.4, in
care s-au analizat schemele din rindul AB al
tabelului 5.1.
0 imagine a diagramei fazoriale hi care
fazortil II se suprapune eu IIII (pe aceeasi
directie si eu aceeasi orien= tare), su in
care If fatl de i, este decalat cu unghiul cL
= 180, indica starea combinata a
circuitelor de curent cu puntea de
pilmintare intreruptil (v. tabelul 5.4, ultimul rind).
In cazurle de scheme combinate cu
punte de parnin-tare tip a .sau b ntrerupte,
transfermatoarele de curent debiteaz5, in
ambele sisteme active ale aparatulur acelai curent rezultat din functionarea for in
serie, iar in cazurile de scheme combinate
ell punte tip c sau d intre-rupte, debiteaza in
ambele sisteme active cite un curent
rezultat din functionarea for in opozitie.
Exemplul prezentat in tabelul 5.4, permite
urm'A-toarele concluzii practice :
La cireuite separate, nu are nisi o
influents asu-pra eirculatiei eurentilor
nici tipul legaturii de pilmintare Si nisi
existenta sau lipsa ei.
Bacs prin analiza diagramei fazoriale se
depis-teazit starea intreruptil (lipsa) a legaturii de pamintare, obtinind imaginile
vectoriale tipice aratate, se identifica
cazul circuitelor de curent compuse.

Eliminarea deranjamentului (reintregirea


puntii) poate
fi rezolvata, prin realizarea
unei leg-aturi de punte adeevatil la
bornele aparatului de masura, deci farce
scoa-terea instalatiei din funetiune.
Asigurarea eireulatiei corecte a curentilor
prin substituirea puntei de la secundarele transformatoarelor de curent cu
puntea realizath,
84

85

la aparat nu poate fi consideratti insa, ca


rezolvarea si a restabilirii legaturii la
pa,mint de. protectie. Reintregirea legaturii
la pamint de protectie, direct de la
secundarele celor doua transformatoare,
este obligatorie si se va reali-za cu
instalatiile (primary .5i seeundaria) scoase
de sub tensiune.

median al unui divizor de tensiune, asa, cum


este exempli-heat acest lucru in figura 5.2 b,
unde cele doua transfor-matoare de tensiune
bilazate sint conectate in schema V".
Se repeta masurile en vOltmetru, de aeeasta
data veri-fieindu-se locul de aplicare la aparat
a fazei de referinta.
5.4. Corectarea
couexiunii
circuitelor de
tensiune
Verificarea
si
ordonarea
circuitelor
de
tensiune (daces
este cazul) la
bornele
aparatului,
premergator
efeetuarii
masurarilor cu
wattmetru,
simplifiea mult
interpretarea
diagramei
fazoriale
ridicate.
Tensunile
ordonate
la
apara-tul
ce
urmeaza sa fie
verificat
constituie
materializarea
sistemului
de
referinta
ales
in
vederea
construirii

grafice
a
diagramei
curentilor. .kce
st sistem de
referinta
se
rea-lizeaza
grafic
cu
ajutorul
fazorilor
de
tensiune
de
faze _17.10/ V-20
0 0-30 decalati
intro ei eu cite
1200.
Tensiunea 1720
este tensiunea
secundara,
corespunzatoar
e fazei pri-mare
2.
Prin
constructie
grafica se obtin
fazorii tensiunilor de linie U, 27
U si Usi, care
translatate
in
origine,
constituie axele
de coordonate
pentru
construirea
diagra-mei

curentilor
de
actionare
din
sistemele
active ale aparatului
verificat.
Ordonarea
tensiunilor
consta
in
asigurarea
seeventei
direete
a
fazelor
la
bornele
de
tensiune
ale
aparatului de.
masura
si
aplicarea fazei
de
referinta,
U20 la borna sa
de tensiune de
mijloc
ce
uneste
sfirsiturile
color doua bobine
de
tensiune
din
interiorul lui.
Ln exemplu de
iden-tificare si
ordonarea
legaturilor de
tensiune
la
bornele
aparatului
se
prezinta
in
cele
ce
urnieaza, :
Cn ajutorul
voltmetralui se
masoara
8 f tensiunile

dintre bornele
aparatului,
trebuind sa, se
Mina
valori
egale si anume
U12 = U23 = U13
= 100 V (v. fig.
5.2 a). Se ereeaza,
o
asimetrie
a
tensunilor prin
scoaterea
sigurantei
primare a fazei
de referinta, 2
(cea
fara
transforrnator
de. curent). Cu
aceasta
modificare,
in
circuitele
primare
ale
grupului
de
masura.,
pu:nctul comun
al infasurarilor
se-cundare ale
transformatoar
elor de tesiune
devine punctul

lithe rezulta ca
marime egala en

--

0,1 /iv

-_
oA3

1
2
3

1
2

thoD
tp

LU:3C

-1/2 d Un

3u!2.
71'

4_3

_ -

(./ 3 2
12 U23 =U3/
rU7 700V
U

a.
Fig. 5.2.7Principiul
idealificiiril fazei de
referintil la bornele
contorulufiraeordat prin
transforinaboare de
tensiune.

Borna fates de
care ambele
tensiuni de

1132
U l 'Um 100V
-"4-(1-50V
U12--23-

U
100 V,
corespunde

2
punctulni
median,
respectiv fazei
de
refeinta
(intrerupta la

partea primary
prin scoaterea
sigurantei).
Aceasta borna,
dale, cum s-a
aratat, trebuie

sa fie cea de
tensi-une
de
mijloe
al
aparatului
coneetat.

Daca nu se va, gasi la raijloc, se vor muta


legaturile de tensiune astfel melt tensiunea
punctului median (a fazei de referinfa) sa se
gaseasca la borna de tensiune de thijloc al
aparatului.
Ordonarea celorlalte dou5, faze, pentru
asigurarea sec ventei directe la aparat, dupa
verificarea cu indicatorul de succesitine a
fazelor, se poate realiza fara interveutii in
instalatia primara, efectuind
manevre de
scoatere si reintrod -u.cere a sigurantelor
numai la partea secundara, daca" este
necesar sa se schimbe intre ele cele doua
legaturi extreme. Exemplul poate fi aplicat 5i
pentru transforma-torul de tensiune trifazat.
5.5. Reeonstituirea schemei 5i corectarea
lcyaturilor eireuitelor de curent
5 .5.1 Id en tif ica rea e u r e n t l l o r c e a c t i o n e a z i i i n s i s t e m e l e a c t i ve I s i I I I
ale aparatului verificat

Prin masurile eu wattmetru (v. 3.2.3) se


obtine diagrama fazoriala,, in care cei doi
curenti de actionare in sistemele active ale
aparatului se prezinta sub forma
fazorilor II 5i in vederea reconstituirii schemei
circuitelor
de
curent
5i
corectarea
eventualelor erori (gre-5e1i) de conectare
este necesar ca s5, se identifice acesti
curenti de actionare in functie de curentii
secundari de faz5; /1 0 /3.
Intr-o situatie practica in care se
cunoa5te carat-terul - sarcinei din instalatia
primarA, 5i ordinea de marline a defazajului
cp, prin transpunerea fazorilor curentilor de
faza Il si /3 in diagrama ridicata, se pot
determirm,
corelatiile
existente
intre
curentii de actionare si curen-tii de faz5, '
exprirnabile potrivit relatiilor (5.1), prin citirea directa din diagramA.

Se reaminteste ca, pozitiile posibile ale


fazorilor curen-tilor de actionare sint cele
aratate in fig. 5.1, de .uncle rezulta
urmatoarele constatari, care ne ajuta la
interpre-tarea diagramei fazoriale obtinute :
eel putin unul din fazorii de actionare (1 -1
si ./m) se suprapune cu directia unuia, din
fazorii curentilor de

faza in toate cazurile : acest fazor, obtinut prin


ridicarea diagramei, reprezinta chiar curentul
de faza respectiv, cu semnul sau ,dup5, caz ;
daca fazorul curentului de actionare din
diagrama ridicata se craseste pe bisectoarea
unghiului format de fazorii curen''tilor de
faza, ace5tia din urma constituie
componentele fazorului curentului respectiv
de actionare. In figura 5.3 se &I un exemplu
de identifieare a coin-binatillor geometrice
pentru o imagine data a euplului

fazoriale, ce pot caracteriza simultan trei


variante de conexiuni, pot aparea, numai la
circuitele de eurent in montaj cu trei
fire.

r
10

-3
1/3

1-- -I

Fi g. 5.3. E xe mp lc de id ent i fi ca r e a co mpon ent elo r cu ren tilo r de ac tion ar e


din bobine le d e c ur cnt al e ap ar at ului ver i fi c at .

( _Is
rEica rav4

ointino et

-t

-13
ED

"41

it_____
BA

13C E

de fazori I, ,5i. Se subliniaza aspectul special,


potrivit caruia aceea5i imagine a cuplului
fazorului I i i l ift , in functie de valoarea
defazajului
p,
poate
caracteriza
trei
combinatii vectoriale diferite, en cele trei
variante de :scheme ale conexiunilor
posibile aferente circuitelor de eurent. In
exemplul dat in figura 5.3 diagrama
curentilor de actionare poate corespunde
variantelor de conexiune ED, BA si CE,
dup'ci, cum defazajul p are valorile
50 ; 10 5i -I- 70, cele trei valori diferind
cu
,

cite 60. De notat ca asemenea diagrame


88

OD

1
1
W

t
o
S
r
i

R
L

a
ED:.

z
C

90

91

ce s-a demontat capactil de borne) si s-au


simbolizat curen-pi de faza cu sensul for (in
sistemul /, la borna de inceput, curentul / 3 ,
iese iar curentul 1 3 intro ; la sistemul III
curentul I l iese la borna de inceput a
bobinei de curent).
b) S-au unit bornele aparatului, in care
intro son iese cite un singur curent de
laza, en secundarele cores-: punzatoare
ale
transformatoarelor
de
curent
respectind
semnele
componentelor
curentilor din sistemele active.
c) S-a completat ultima legatura ramasii,
deschisa care nu poate fi alta decit
cea care inchide circuitele...
adiea, legatura ce uneste inceputul
bobinei de curent din sistemul activ 1,
cu sfi rsitul transformatorului de curent
de
pe
faza
1
si
inceputul
transformatorului de pe faza 3.
Din exemplul prezentat rezulta, ea, la
circuitele de curent in montaj cu trei fire,
prin identificarea cailor de curent se
reproduce in mod univoc schema de
conexiune a legaturilor ascunse.
Aeelasi rezultat se va obt,Ine cu ajutorul
tabelului 5.2, procedind in felul urmator :
Expresiile curentilor de actionare
I t + 1 3,
Si I,r, = /3, se eauta in coloana 2 a tabelului
5.2 si se vor gasi in rindul simbolizat cu GC. in
aeelasi rind GC,. in coloana 5 se va identifica
schema circuitelor de curent cantata, respectiv
cea care corespunde tipului de pulite, 3
(sfirsitul bobinei de curent I unit cu ineeputal
bobinei sistemului 111) constatata vizual la
bornele aparatului.
in cazul eircuitelor de curent realizate cu
patru fire de legatura, procedeul de
identificare pas cu pas, de ase-menea, duce
la determinarea inchiderii eircuitelor intr( - 3-

bobinele de curent ale aparatului si


transformatoarele de curent corespunzator
eirculatiilor curentilor de fazii, prin care s-au
definit curentii de actionare din sistemele
active ,
ale
aparatului
verificat.
Spre
deosebire de sistemul de-montaj en trei fire,
in cazul eircuitelor de curent in sistent de
montaj cu patru fire, prin determinarea
eirculatiilor curentilor de laza, nu se
determine in mod univoc schema conexiunii
legaturilor exterioare. Acest aspect al
proble-mei se poate constata si intelege
analizind tabelul 5.1, in care lipsind
elementul de referinta accesibil observarii

vizuale (nu are pulite l.a aparat), in rindul


in care s-au idcntificat expresiile curentilor
de actionare dati, dintre tele opt scheme de
conexiune posibile nu poate fi identi-ficatii,
cea reale, concrete.
De exemplu, dati fiind curentri de
actionare ca fiMd
definiti astfel : I, -= Il si /II, =
13, eaz,u1 se
incadreaza
-

in tabelul 5.1 la rindul AD si corespunde


oricarei scheme din acel rind (puntea, de
pamintare nu este cunoscuta). Prin. urmare
circulatia curentilor de faza' / 1 in sistemul
I
/3 in sistemul III poate avec loc atit prin
oricare
din familia de scheme separate care difera
intre elenunial prin tipul de pulite de pamintare
(a, b, c sau d), cit si prin oricare din familia de
scheme compuse (10a, 10b, 10c,
i 10d) diferind intre ele atit ca si conexiune
a legaturilor cit si -prin puntea de
pamintare. Din punct de vedere al
seopului
final,
respectiv
a
corectarii
eventualei eircula-tii eronate a curentilor de
faza prin sistemele aparatului verificat,
faptul ea nu s-a putut concretiza varianta
realm din rindul identifieat, nu constituie
niciun impediment precum s-a aratat aeest
lucru la 5.2.1.

mai important, se pot id.entifica coneret


legaturile gresite.
Leg,aturile gresite fiind identifi eate,
acest prim pas
ii permite verifi catorului se stabileasca
aeele modifi ca'ri (nautari) de legaturi la
bornele aparatului verifi cat, prin care se
restabileste circulatia corecta a curentilor
de faza prin sistemele active ale acestui
aparat.
Figura 5.5 exemplified modul de stabilire
a modifi-earilor de legaturi necesare pentru
corectarea conexiunii depistate ca fiind
eronate.,
In exemplul prezentat, puntea la, aparat
corespunde en puntea de pamintare de la
seeundarele transformatoa-

5.5.3.
Modilicarea
legaturilor
pentru
coreCtarea
eirculatiei curentilor
In .sistemele active ale aparatului conectat

Dupe
ce
s-a
reconstituit
schema
conexiunii verifi-cate, prin eomparatie cu
schema teoretica, se poate ' eon-stata
starea ei eronate si in plus, ceea ce este
l2

93

relor de curent. In acest caz sint necesare


numai urma,-toarele moclificari de legaturi :
lega,tura, eliberata din borna M se va
muta la borna P, operatiunea
sirnbolizindu-se prescurtat 111 -+P ;
legatura "de la borna, R se" muta la
borna
legatura de la born a 1 se inueci, la borna R, (N
+I?)

cutant ofectueaza,
cu
respectarea
ma,surilor de
protectie a muncii prescrisa pentru lucrul
sub tensiune.,
grin analiza noii diagrame ridieate
Clupa efectuarea legaturilor de corectare,
data s-a lucrat en atentie, se va Wile drept
confirmare a obtinerii schemei corecte a
conexiunilor
(a
circulatiei
corecte
a
curentilor de faza, in sistemele aparatului
verificat), expresiile vectoriale asteptate :
Ii i I717= I3
I
I7-

P; R-. ,M, ;
I'?
Puntea nu se modifi ca
born

Fig. 5.5. Determinarca modificArilor do

"la

e
l
e
a
p
a
r
a
t
u
l
u
i
v
e
r
i

94

95

f
i
c
a
t
,
p
e
n
t
r
u
p
e
r
t
e
e
t
a
r
e
a
c
i
r
c
u
i
t
e
l
o
r
l
a
c
u
r
e
n
t
c
o
n
f
o
r

m
s
e
h
e
m
e
i
c
o
r
e
c
t
e
.

Corectarea circuitelor, prin modificarea


legaturilor numai la bornele aparatului
(oricind
accesihile),
se:
poate
rezolva
siinicazul eindin schema reprodusa se va
constata, fata de puntea, de la aparat, o pante
diferita la secundarele transfOrmatoarelor. Se
va pastra starea plinth do la transformatoare
(inaccesibilii) i se modifica puntea de la
bornele aparatului, dupa, cum se impune.
Se intelege ca operatiunile de dezlegare si
relegate a conductoarelor facindu-se cu
instalatia aflata sub tensi-une, pentru
mentinerea circuitelor de curent in stare inpermanents, se impune suntarea circuitelor
sec n.-dare ale transformatoarelor de curent
in prealabil incepe-rii modificarilor de
legaturi. Bineinteles, personalul. exe-

Tabelul 5.5

MA DE VERIFICARE
pentru aparat en 2 sisterne active
Plateful de masurare................................................. Aparatul.....................................Seria.............
............. activ ............... reactiv Transformator de curent
Caracteristicile
grupului de
mAsurA

Situatia tensiunilor
la bornele
aparatul verificat

Tipul
Seria
Raport de curent
Rap. de tensiune
Constanta inter.

Ka .----.
I

U12

1731

U23

De la ora

1
X
Kr =_-

....__

Nfilsurilri de tensiune Si sens


Simetria
Faza de referinni
aplicata la :
Sueeesitinea
fazelor

Durata blocArii

Transformator de tensiune

Conc uzia

la ora

Allisuri luate

Durata

grupului

Tabelul 5.5 (conlinuare)


A

Prima masurare
5

Coordonatele pe direetia

Echipajnl
Rezultatele milstiratorilor en
wain-earn

tensiunilor
U23

Coordonatele pe directia
tensiunii

Ecliipajul

lin.

III

III

330'4
1P
,4F
4

180

7
'1
330"
300'

1)iagraina
vectoriala a
eurentilor
ae-lionare
in
in aparat

doua masurare

27k..3

3.
210' _.-0-'
-,.._,,)...

__o.

.
l-..:-

300,t '312 .

i0'

,-, 60

.
150

11.04v3.
4.1 wieett
...:-_..11\f ,
,- tritt..4
i 474. 4,,,...A04,6v
271
-,,1 4004:04. : ,,,
.r.,..,K
1st.
A
tiVit4.4.110 7,
23

24 1A . . . 4 -4-,,..gmthordritte4 ,vrof 9 0
440
4,.....w-4,
.
U
4
otioda. 1.4,.+
120'
: ':,-1-!:-x
ft
1'"
' U2

.2 3
9 0 '
1 2 0 L'
/
' 2

211

150*

Tabelul 5.5 (contintiare )

r. 4
.,l

II
I

G. Aspecte teltnieo-economise

kr)

2D
9 '.
-

<

P. 6 -D-

II

il

II

52

CZ

.
1

Culoare : N

,1.

Semnatura

II

II 0CC-

cd

II
211
9-

CA

I
//

7) Valori le defazejelor :

C)

1) Montaj cu

6
c6
. 6 7 1 O I3 C e
0
6 64. / I :
r4
N Ct.

H
C)

CC C) CC

z
-

5d
on

0-

Fr

6 a, ,1,)
c1 6
2 IIWO

ci

9 CT;.
fj
...74
6
m

e
n

Asigurarea funetionarii corecte a aparatelor de masura, atit


din pullet de vedere al regla'rii si etalonarii for cit
in privinta coneetarii in circuitele secundare ale instalatiei
(grupului) de masura constituie o problems telinico-eeo-nomica
importanta.
Exploatarea rationale si mentinerea eouditiilor de
siguranta a retelelor electroenergetice este strins legata de
urmarirea riguroasa si permanents, cu ajutorul apara-telor
de masura, a circulatiilor de putere, a regimurilor. de
incarcare atit in sistemul de transport si distributie cit si in
instalatiile de utilizare a energiei electrice de la
consumatori. In cazul eonsumatorilor, are o deosebita
importanfa economics decontarea corecta, precum si urrnarirea pe aceasta baza a consumului specific de energie
electrice pe produse, in vederea reducerii sau cel putin
inentinerii lui in limitele normate.
In reteaua de transport si distributie, urmarirea si
reducerea consumului propriu tehnologic (pierderi tellnologice) de energie electrice trebuie sa constituie o preooupare permanents si sustinuta a energeticienilor. Eliberarea si utilizarea in scopuri productive a unei parti cit
mai mari din consumul propriu tehnologic pentru
producere, transport si distributie a energiei electrice isi
gaseste importanta economics in faptul ca intr-un sistem
energetic national acest consum propriu tehnologic fiind
de ordinul citorva milioane megawati or, pe an, constituie o resursa existents insemnata pentru care nu se
necesita nici centrale electrice not
nici combustibil su plimentar.
99

9.8

tehnice si organizatorice intreprinse pentru


reducerea consumului propriu tehnologic, cit si a consumurilor specifice pe produse si valorificarea eficienta a
energiei electrice .astfel disponibilizate, se sprijina pe informa - tine dobindite cu ajutorul aparatelor de nartsura.
De aici rezulta importanta utilizarii corecte a acestor
aparate.
Practica demonstreaza ca probabilitatea de a comite
erori de conexiune nu poate fi neglijata, atit datorita
multiplelor posibilitati prin care circuitele se pot inchide,
cit si datorita frecventei ridicate de interventie in circuitele secundare ale instalatiilor de masura (punere in funetiune, schimbare periodiea pentru verifieari de laborator,
schimbare incidentals a aparatelor de masura sau chiar a
transformatoarelor de 'masura in cazuri de defectari ce
apar in timpul exploatarii). Multitudinea variantelor de
conexiuni realizabile, poate fi constatata in tabelul 2.2 (v.
subcap. 2.1.). In acest tabel sint prezentate circuitele
trifazate de masura in care fiind racordate cite un contor
de energie eleetrica actiAq (CA-43-; respectiv CA-32), in
functie de ipoteze de identificare a legaturilor exterioare
i de tipul de montaj al circuitelor de curent este prezentat
numarul variantelor de conexiuni posibile.
Din cele aratate mai sus rezulta ca, montarea corecta
a aparatelor de masura este o chestiune economics importanta; rezolvarea careia in mod corespunzator, necesita aplicarea consecventa a unei metode preventive de
verificare si atestare.
6.1. Determinarea eoeficientului de coreetie
La subcapitolul 2.2, s-a aratat consecintele functionaxii aparatelor de masura cu conexiuni eronate. Eroarea de masurare o data constatata, urmeaza sa fie coreetata, intelegind prin aceasta, in afara eliminarii erorii depistate din schema conexiuni si recalcularea cantitatii de
energie electrica inregistrata eronat de contorul respectiv, pentru intreaga durata de timp in care a functionat eronat.
100

In cazul contorului trifazat cu doua sisteine active, de


exemplu, in acest scop este necesar ca s'cl, se identifice
varianta de conexiune. eronatA cu care a functionat, expreside vectoriale ale curentilor -de actionare din sistemele
active ale aparatului // si _/,- in functie de fazorii Z r 0 / 3,
valoarea defazajului cp, precum si durata function6rii
eronate. Determinarea unora din aceste elemente, ne-cesare
exprimarii coeficientului de corectie, se face cu aju-tordl
diagramei fazoriale ca si la depistarea erorii 'de lega-tura
din circuitele de masura. In acest scop, se vor lua in
43iisiderare erorile din circuitele de curent cit si din cele de
tensiune, astfel cum acestea au fost constatate la veri-ficaredepistare.
6.1.1 Exemplificarea determinarii coefielentului de corectie pentru
contorul trifazat de encryie eleetrica activa Cu doud sisteme de
mAsurii (CA-32)

Datele problemei
Pentra simplificarea problemei, se considers ca circuitele de tensiune sint confetate corect (fazele sint ordonate
in succesiunea directil R, 8, T la bornele de tensiune 1, 2,
3 ale apartului, iar faza de referinta S este racordate la
borna 2) :
Circuitele de curent sint realizate din trei legaturi
si punte- la contor de tipul ci) (MP) ;
Diagrma fazoriala ridicata este cea din fig. 6.1.
i
L z = / 1.,
ilf
1 -

-,67 -I =-1

Fig. 6.1. Diagrama fazorialA la un contor


trifazat de energie activa",
pentru
determi-narea
expresiei coefi-cientului
de corcetrie KA

..3 L132

101

Sarcina este inductive, defazaj al momentan avind


valoarea cp =
350 ;
Defazajul fiind cunoscut, din diagraina fazoriala , (fig.
6.1) conform regulii paralelogramului, Sc d.educ expresiile vectoriale ale curentilor de act
si a.nume :

Considerind sarcinile echilibrate si tensiunile


respectiv, existind egalitatile :

U12 U32
UZ ;Il = = f,Si
93' = 42 se poate
scrie PP ) = U 1 I f [cos (30 + y) + 2 cos (90 = ?)]
c
U 1 I f (cos 30cos sin 30 sin 94 2 cos 90
o
1/3
1

----sin
9+0.
Cos
p
2 sin 90 sin p) = U, I
----cos
f 2
2

+ I 3 si respectiv .// = Ii

Tensiunile de faza, fiind aplicate corect la bornele


contorului, in fig: 6.1 pot fi reprezentate prin fazorii
U13 si respectiv U-32 tensiunile de linie la care sint
supuse cele doua; bobine dirt contor.
Determinarea expresiei puterii inomentane trifazate,
masurate eronat rte contor :
Conform relatiici (3.1.2) eunoseute, expresia puterii
trifazate este
p((s)

+ 1- sin? + 0 cos 9 + 1 sin y )


PT = u,

11 , v2

II cos (1U2,

= U12 [11 cos (30

+13 cos (90 90]

U32 IIII

cos (U32,

-P02) H- PM) = -13T)

U12 VI

(6.5)

(IC)

p(3)

1/3 U, I f cos

________=_.

pa) e

V3

cos cp + 3

+ pi) -F

1 +V3 tgp

(6.1)

sin

cp)

(6.6)

= U32 /1 cos (90"---- cp1) (6.2)

6.1.2. ExempliRearea determinkii coeficientului de eoreelie peatru


cuntorul trifazat de energie reaetivil en douii sisteme de milsura (CR-32)

cos OW -I- pi) H- I, cos (90

Considerind eazal aeeleiasi in.stalatii de itiasura cc


ituctioneaza, eronat dupe varianta de conexiune EC ea si la
6.1.1.., datele problemet rarnin la fel.

9.,)1 -1. U32 I, cos (90 -102

Pentru aflarea expresiei coeficientului de corectie,


pentru eazul eonsiderat, potrivit definirii acestui coeficient prin relatia (2.7), se raporteazil expresia puterii
reale (6.5) la expresia puterii eronat masurate (6.4) :

11
/13/P = 2)

cos cp + sin y )

.P(3) = V3 UZIf cos 9

co U/ I1 (
U1,

Kipresia puterii trifazate reale, conform definitiei


_____________________
(6.4)(6.5) :
cunoscute,
este conform relatiei

p(12) p(32)
m7

In care indicele 1 si 3 proprii fazorialor I l si I. (din cazul


conexiunii corecte), sint inlocuite cu indicele I si III ale
curentilor de aetionare din echipajele contorului astfel
numerotate.
Proiectind fazorii de careuti pe directiile tensiunilor
de linie pentru fiecare sistem activ al controlului, in parte,
asa cuin rezulta acest lueru din diagrama, se obtin expresiile :
p.(112)

siinetriee

(6.3)

103

Potrivit celor aratate la

3.1.2., prin
constructia
interna a contorului CR-32, bobinele de
tensiune sint supuse tensiunilor de faza U
in sistemul activ I si res-pectiv U lo in
sistemul activ III al eontorului.

Sarcina echilibrata si tensiunile simetriee


permit scrie-tea egalitatilor :
1710 = U = 171 ,

= 13 = f

(P1 =

Fig. 6.2. Diagraina fazori-ala


la un contor trifazat de
energie
reactiva
pentru
determinarea
expresiei
coeficientului de cora:tie

E R.

P3 =

si luind in considerare corelatia dinre


tensiunea de faza si
cea de linie cunoscuta, si anume 1,/3 U-1 = U1,
atunci pute-rea reactiva masurata eronat va avea
expresia ce rezulta (MO cum urmeaza :
V' ) = 1/3 Uj f[cos (60p) + cos (180 -- ?)
+cos (180- so)] 1/3 Uri f [cos (60 ?) + 2
cos (1.80

live trifazate masurate eronat se deduce din


aceasta procedind la proieetarea curentilor
de actionare din dia-grama pe directdile
tensiunilor respective :
Q; = UO3 II COS (x7031 II) =
[1 1. cos
U30
+ 13 cos (180
so3)],
-

Qin = U ioIm

cos (glo,

= U10 I1

eos (180--0, (6.8)

Similar cu relatia (3.18), expresia puterii


reactive totalo trifazate, nasurata de
contorul CR-32 conectat eronat (in serie cu
contorul CA-32), rezulta astfel :
Qe(3) = (
1-- Q;/1) = ils l U30g1Gos (600
4- /3cos (180 -- cp3) 4- Uiji cos (180 ?
i)} (6.9)
104

=V 3 U,1 cos 60 cos ? + sin


+ sin 180 ?):1
13
1
H-2 (_1 . Cos?) =
1/3 U f [I f --cos i { - -- - sin
?)]

? I
--

3
cos
2

(6.10
)
Expresia____________C,71
puterii reactive trifazate reale
fi ind conform
definitiei : V' ) -= 13 U t I, sin cp, coeficientul
de corectie KR (CE) se va obtine prin
raportarea expresici puterii reactive reale la,
3 U,If sin
cp
3
U, I f ________ sin so
cos ? )
2
2
= U1.1f(1"__ siu -

2
tgso
tg?

(6.11
)
105

G . 1. 3 . c o e fi c i e n t i i d e c o r e c t i e in di fe r i t e va r l a n i e d e in n e l lu ma r e

Similar exemplifiearilor prezentate mai sus, s-au


determinat expresiile coeficientilor de corectie
KR
pentru toate diagramele fazoriale caraeteristice cuprinse in
tabelele 5.1 si 5.2 deci pentru toate cazurile posibile de
conectare a circuitelor de curent, in ipoteza circuitelor de
tensiune ordonate corect la bornele contoarelor de energie
activa si de energie reactive trifazate de tipurile CA-32 si CR32.
Considerind coeficientii de corectie determinati, drept
caracteristici specifici de functionare, in baza for s-a eonstituit Tabloul sistematic al variantelor de functionare a
contoarelor electrice CA-32 si CR-32", cu cireuitele do
tensiunel corecte, prezentat in tabelul 6.1 Acest tablou
sistematic cuprinde toti coeficientii de corectie Alts) si /C R0 )
(v. coloanele 13 si 14), prin indicele (j) notindtt-se
numarul de ordine (rindul din tablou) al variantei de functionare.
In fiecare, rind. (j = 1 . . .36) se poate identifica
diagrama fazoriale specifice aferenta variantei de functionare, sau diagramele fazoriale specifice aferente pentru
eazurile chid cloud sau trci diagrame specifice distinete au
coeficientul de corectie corium. Diagrama specifice se'
identifica prin simbolul ei (doua, litere majuscule) si prin
expresiile vectoriale in funetie de fazorii
si 13 ale fazorilor curentilor de actionare din contor 1, si respectiv _Tin. Se
mai precizeaza ca in rindul intii (j = 1) se gaseste varianta de
functionare corespun.zatoare conexinnii co-recte a circuitelor de
curent.
Dace din tabelele 5.1 si 5.2 resiese
atit la moniaje
eu patru fire cit si la montaje cu trei fire ale circuitelor
do curent sint cite 96 variante de conexiune, adica in total
192 scheme diferite posibile, din tabelul 6.1 se va
constata ca acestea se grupeaza dupe un total do 48 diagrame fazoriale caracteristice distincte si respectiv intrun total de 36 variante de functionare, caracterizate de
coeficientii de corectie diferiti :
Tabloul sistematic al variantelor de functionare, prin
observarea coeficientilor de corectie K.i1 si Ex!, ne per-

106

mite sa constatam uncle proprietati coranne si altele


particulate ce caracterizeaza variantele de functionare :
Variantele de functionare (j) 1 si 3 corespund schemelor de conexiune corecte ale circuitelor de curent si
anume varianta
1 = constant pentru toate
valorile defazajului co, ea si K
= constant) reprezinta montajul corect pentru masurarea energiei vehiculate de la furnizor spre consumator (livrare) ; iar varianta
3 (K A - 3 =
1 si K n3
----1) reprezinta montajul corect
pentru ma,surarea energiei electrice transmise de la consumator spre sistemul electroenergetic (primire). Spre
exempla, un caz practic care corespunde variantei de
functionare 3 este area situatie in care intreprinderea
consumatoare de energie electrice avind si centrala electrice proprie, in anumite perioade, debiteaza energia
electrice excedentara spre sistem. Masurarea eorecta a
energiei. electrice clebitate spre sistem se va face prin
montaj conform variantei de functionare j = 3, binein-teles
cu mersul inapoi impiedicat al echipajului mobil al
contorului respeetiv.
In asemenea puncte de schimb de energie electrice, care
se mai intilneste frecvent, mai ales in nodurile sis-temului
electroenergetie, unde iu liniile electrice pot alterna
sensurile de vehiculare a energiei electrice in de-cursul
timpului de functionare, se instaleaza atit contoare de
energie activa cit si de energie reactive in ambele variante de functionare (j = 1 si j = 3), deci cite clone din
fiecare fel de contor, bineinteles, fiecare va avea mersul
inapoi impiedicat, (v. schema din fig. 1.S.).
-- La un numar de case Variant de functionare
eronate (j = 2, 3, 9, 11, 14 si 16) nu se pot determina
coeficientii de corectie, constituind cazuri de nedeterminare. Aparatul conectat in aceste variante de functio-nare
na inregistreaza nimic, cupful de rotire total rezulta nul,
deli bobinele de curent sint parcurse de curenti.i
sectindari, deoarece cuplurile partaile se anuleaza reelproc, indiferent de valoarea defazajului p 1 . In aceste case
cazuri, echipamentul rotitor al contorului stagneaza sau
.oscileaza...Ptoprietatea..comnua, a variantelor de functionare mehtionate mai sus consta in faptul ea functio107

Tabelul 6.1

Tabloid SiSternalie al
in montaj

Cu punte la
Nr.
variantei
de
functionare

de tip a sa
Cu

Simbolul
imaginii
vectoriale

de ac

Circuit
e AB

livreazil

BA

13

CD

I,

primegc
4

DC
AD

Ii

'DA

13

BC

* eireuitele
de lensiune

108
t r ic e C A -

13

3 2 si CH 32
a f e r e nte
e on e x in ni l
ot de
c ur e nt
p os ib i le
de curent
cu 3 fire
c u p u l i t e l a T.c
de tip c sau d
Curentii
Simde actionare

bolul
ima. giiiii

If

Irli

10

11

12

AB'

11

BA

13

CD

I,

13
I1

DC

73

/1

AD

ii

-I,

DA. 1 3
_____

_1

I,

A.F

FD

13

/1-13

.11-13 13

BC

13

1,

CG

1, - I3+

GB

1+

+/3

slot
ordonate
corect.

F /3

I,

109

11 2
8

IC B

9
10

31 4

I1

I,

CB

11

I3

CB 11

11

12

13

14
15
16

HA 11---__I 3

CE

EC

JIB

Tabelul 6.1 (continuare)

Il

19
20
21

110

13

_ 1,HD T3
EA

DH

11-i13

1
1_1

2
1+ V3tgo
1
tgo, V

9 tr ;
- ,CP:L

--- 2t',,cp 1

1i3 tgo, 1

1-:- _3

143 tgoi
2

V3
tgy. i)
co (n .d

oo (1.d.)

I,

co (n.d.)

(1+ tg2oi)

., , 1 V3tgyi
1
,
2

1/3

tgo ,

1+ V3tgoi

(i + tg2cpi)

co Oh d .)

1 1

DE _,
F]) 1
1

RC

.1, _-13

(1 + tg2("pi)

/1

I.
11

I.,

G
;

I,_

A_

I
1
r,

:E
B
'C

tg<1

1-1 3tgo1
co (n.d.)

I,
i/t3

--)gi-f-

I
3

- 7

V 3 tgoi

2 V3

/1[; 11
3

11-13

V3tgo,-1

(2 + 4
(Pi)2
131-got-i-1

b 3 1 goi
2 b3

2 Vagcp,
/7
1,, 3tgo,H-1
2 V3tgoi
1

Ig91 4 1 :i
-

4
- (1 +tg2o,)

1 atg(P-1

Vag?'

1/3

V3 tgoi
1--;-2 1/7,,,--

Vagoi

2 1/3

V3-1--tgoi

VT
if-,'?1i- V3

4
--- (1 H--"g2P1) 1

1 1

g91 V3

1,-1

___

W-P1 " V3

TI

V3tgy,

1_

- --

+ (1 -1g2o1)

tgoi -?_ vy
co(nd.)

1181

tg oi
V3

1 4-V3igo,

I 3

7 _10.

2tg o,

16

j 3(1 .2P1)

co (n.d.)

co (n.d.)

15

)/ 3 In),

-Igo,

--

- 17:1,

1_

14

V :3
_

I3

13

13

--

/
....1

/./
-1J
-3

1118

C 11
B

r _LI
- --:3 _3

12

12

J,

-11

,- 3

17

1_I _
,

All

j,__

13t_to,
, z7 91
V,T

1
2

V3 trso
'
b.
1,/3

1
---- 1+ tg291)
3

1
3

/
(1 1 Ig2cP1) 1+

1' 3 +

Ig`Pl

2 1/3

111

Tabelul 6.1 (eonlinuare


1

AE

22

11

BE

23

h3

FE 13_13

1+ T31

1+ 13

12 I

13

I,

1/5

14

1
6

1/3

VT t gyi. 1/3 tgyi+ 1


DG

-13

- 1i+
+13

21/3

2 11:31gyi

tgp3 +1/3 1/31gcp1 -1

-11

CH

24

- 7,

GD

+1

li

VT

-I,

1131gT1

tg(Pi V3
-

25

FA 1 - -1
_1 _:1
GC +

26

27

B(;

28

DI,

29

Nu
mai

circui de
te
cure

com
puse
'A( -

Li

1+

31

32

HN

NE

EN

13
/

V 3- 1

2 V3 l
gep1
g91+ 5

131

_ I].

213

2 1/:3

(1

1 /712 1/3

73.- - t g (33
'(1 2
;

lg cp1) 1
VT

5
7
2cpi)1 -q L gYi
(1Htg
3
:
2 1/3

5 i gcpi-V

(14- 1- 5 ,
2 V3

tggq,1)
'
'

791 --I _____


21/3

51

g2TO1

tOp1)1 i-

agy1+1/5
2 1/3

,--

2 1/31gy,
11/3
-4,cc?i
_
(1 1 1g2.91)1 :
12
-A(1-:,41/3
1/3tg,pi)
2 V:ii
1
2
VT-i--1g'"-?
(1+ tg2?1) ---1;
V3tgcp,
12
A(tgy1+1/3)
?,(1
4 1/3
'1,(tgyi-

7,"
(
fl
13)
0
),(11

73)

.___

21[3?,(1/3tgp3)

21/3
2,(V3-1tgp3)

!12

V54191+1

2 V3 tgspi 7
,__.
5tgcp, - i/d It :3t gc,D, .-i5 3
-11+
2
V3
2 1%3tgy1
7
:
_./3
(1 3
m
i_3
51.gp1+ V3 t gcp, 5
1/3
2 1
7
2 Olgy
13
1
- 3 1 13
(1
5 lgyi +V3 5-1/3 twpi 3
13

nt
30

- _

,-

4
1.tgy, 2
1
(1+ 1g cp1)

2 V 3t g 1(1 +1g2cp,)1 1/5-- tg?


so 1
A(1 + V 12
4 1/3
3tgyi)
1
2 Yawl:),
!,13-1____'
(1
tg'<h) 11s(V3 Igc,o1 12
41/3
-1)
7.13

Tabclul 6.1 (c criir.rare


10
0

i 3

i
33

34

35

36
1

nr. v

VI

AG

--114-

FN

(I

X(Ii --___I

12

--

__

WI

NP

I 8

12 i

13

10
0

)(1 + V:31 gyi)

+16
32

, in

+6

+48

73

X(igy
21gcp1

..1

? 4/ tglq )

2tgy1

2
,

---

14

A(
G:1'

Ili +i
Li-TO

11

A(ifi 1-1gyi)

2.(V:ugso,H-1)
_________
1 .)

X(1 16t g92)

2tgcp1

(V1--lf4P/)

2,

2 to,

15

16

1
1 + IlT3t.gyi
(1 -1,--tg
4
%) 1
4
1
4

1VY-5103.
(1 : tgzpi)1+
4

1
- (3+ tg29,)1
4

t(1
2,(a+Lgcpi) 4

: g2]..)I

+1,15i gq>i
___
4

1-1/tgy,
4

1
**7 =2

irng.cct.

narea for in modul aratat, este independenta, de valoarea


dafazajului.
La restul de 28 variante de functionare eoeficientii de corectie K. si K r; sint f unctii de tgy,,, deci toti
acesti coeficienti de corectie depind de valoarea defazajului y i care, dupa, cum se stie, poate lua valorile, de
la 90 pina, la + 90 (v. figurile 6.3 si 6.4). Deei aceste
28 variante de functionare au proprietatile comune constind in urmatoarele :
Coeficientii de corectie pot fi exprimati si ealculati daea defazajul se pote determina, m'arimea for depinzind de valoarea defazajului p i Mat in considerare ea
valoare medic corespunza,toare intregii perioad.e in care
s-a functionat eronat.
ealcularea e,fectiva, a coeficientilor de corectie,
de asemenea, este o problema, dificilli, deoarece valoarea
medic a defazajului, corespunzatoare perioadei in care
aparatul .de masura, a functionat cu conexiune eronata , ,
nu poate fi stabilita, cu exactitate, fiMd necesara, admi-

terea unor aproxinfari. Se cunoaste ca, defazajul variaza, in


timp, in functie de regimul de consurn de energie activa si
energie reactive, care la rindul for sint determinate de
procesul tehnologic, respectiv de natura receptoarelor
puterile absorbite de acestea in fiecare moment. De
asemenea, constituie o problema, determinarea duratei de
functionare cu. eroare a aparatelor de masurd,, pentru care ar
urma ca di, se recalculeze, cu ajutorul eoeficientu-lui de coreetie,
cantitatea reala, de energie livrata, in vede-rea regularizArii
deeontaril intre furnizor si consumator.
Daea avem in vedere faptul ca atit determinare
expresiei cit si ealcularea efectiN1 a coefieientilor de
coree-tie constituie probleme anevoioase si pe deasupra,
totnsi, recaleularea in. vederea regularizaril consumului de
ener-gie electridti se poate face admitind autunite proa,ximaxi, ajungem
la citeva concluzii importante, dupa, cum
urmeaza . :
Coeficientii de corectie prezentati in tabloid sistematic (tabelul 6.1) iii. vor gasi utilitatea for (ajuta, per115

114

sonalul executa:nt) in cazurile chid, dupa punerea, in functiune a contoarelor, datorita lipsei sarcinii masurabile cu
wattmetru se impure revenirea dupa, un tirnp (cunoscut)
pentru efectuarea verificarii conexiunii sub sarcin'a. Cu
aceasta ocazie, dupa, identificarea variantei de funetio-nare
eronate a contoarelor, cu ajutorul diagrarnei fazoriale
ridicate, coeficientii de corectie Kifsi K11 pot fi
gasiti din tabloul sistematic, nemaifiind necesar say se faca
calculele trigonometrice respective. Recalcularea consumului real, pe perioada de la punere in funetiune si pina la
revenirea pentru verificarea functionala a instala-tiei de
masura, se poate face eu ajutorul acestor coeficienti si al
timpului ennoseut, urmind. sa, se determine prin aproximare numai valoarea defazajului cp 1 m .
Se subliniaza insa faptul ca ordonarea circuitelor de
tensiune, la bornele aparatelor de masura, este obligatorie
inca de la punere in functiune (sub tensiune) conform
metodologiei prezentate la sub-capitolul 5.4.
Scopul principal al verificarii -functionale a aparatelor de masura trebnie sa fie prevenirea functionarii for
eu erori neadmise sau cu conexiune eronata ; deci
instalarea un.or aparate admise si elirninarea erorilor de
legaturi Inca din mornentele pu.nerii in functiune sau ale
aparitiei sarcinii in instalatia de alimentare, prin aceasta
evitindu-se regalarizarile ulterioare.

11

""

N,

81

c.,

-..._.........
---,,
.

:6-

.,,, '---.
c

, ---- 5.

co
----. _

___----::"---- -- - 92 ------,

,4

,-.
T..-.)

-,' . ' . 1- - b , , ' ' -

A i il

o
-,-

,.= -_
1

6.2. Consideralii practice privind depistarea variante-lor


de innetionare eronate in cazul contoarelor CA-32 tii
01-32
Variantele de functionare, avind coeficientii de corect ie
pot fi stnd iat e pri n curbel e A i = f ( p i )
i K R5 =
din figurile 6.3 si 6.4. Uncle variante
eronate, ea si varianta j = 1 (corespunzatoare schemei
de conexiune corecta), dile la cupluri de rotire pozitive,
res-pectiv determina rotirea echipajului mobil in sens
inainte", iar altele datorita euplului negativ
deter-mina rotirea echipajului mobil in sons inapoi".
De asemenea, se poate observa ca la uncle variante de
.fune-tionare eronate ; la autunite valori ale defazajului

4
o
c
.
.
,

-4.
-

_ , I

,
-

',

- 8-'

's

,..... ,.,

__ ..r.

74
75
,..,
:-.
.,-.7._...
<0
.
c.,
.1
>
0
- - , . . . . . . . ,

N L

------ Oe

4
'II
%Pe

7 7 ---- ZE-

013
.o
:::
cc >

1.16

117

_
--

\\,
-or

X01 A

k --

41/

c-4
@RI

- C)'

.}/

coefi cientul de eoreetie isi mOdifi ca valoarea, sa bruse de


la + cola co, respeetiv eupltd tirade sa is valoarea zero,
fapt ce se manifesto la aparat prin miscarea oscila-torie a
eellipajului mobil, cu tendinta de oprire. Aserne6
nea valori eritice ale defazajului sint
evidentiate in cazul
diagramelor din fi gura 6.3 prin vertiealele
intrerupte
+1905' trasate
si 0. In la
. valorile co de + 60, + 30,
cazul eurbelor KR5 = f(co l ) din fi gura
6.4 verticalele
:..
asimptotiee au loe la defazajele + 30, 4- 60, +
7055'
..-z.
:.,
si 4- 90.
z
_
__
0
g
.,
Sub aspect .praetic, in cazul concret al
contoarelor
._ .-ztelectrice trifazate cu eehipaj mobil (disc
rotitor), cum sint
eontoarele CA-32 si CR-32, cu ocazia punerii lot. in func-:.
stiune, prin observare vizuala se pot face
constatari
asu:><._._.
,
J Z-,
pra moduhii de functionare. Dad., diseul se
roteste in
--- -- 6i _
,L.
setts rovers (fats, de sensul. inainte indieat de
fabrieant
pc capacul contort - dui printr-o sageata), so constata prin
.?,acest imiliciu existenta erorii de eoneetare. De
asemenea;
.c?.
si in situatia cind diseul contorului stationeaza
sau owl-- ec
leaza faro Asa inainteze, desi are loe
trausmiterca energiei
eleetrice entre consumator (si stagnarea discului nu se
',` 1 ;" "t"
datoreste unui bloeaj mecanie),
montatorul de aparate
va ineerca, dupa instinetul sou practic,
prin schimbarea -i,
intro ele a legaturilor eireuitelor de masura, sa obtina, o
\\ 2
rotire a discului contorului in sensul
inainte. Dar, dupa
eurn se stie din literatura de specialitate [1], sensul de
rotire inainte at diseului n.0 confi rma u.nivoe
corectitudinea
az-eonexiunii realizate. De altfel, aeelasi Meru se desprinde
si din eurbele prezentate in figurile 6.3 si 6.4 mentionate mai
sus.

In comparatia vaiiantelor de functionare eronate et/ . cea


eorecta, este inselator faptul ca marimea cuplurilor, ea si a
coeficientilor de corectie rezultate din conexiunile
eronate, la anumite valori ale defazajuluipoate fi
apropiata ehiar egala
cea a variantei de inuctionare
corecta. A se vedea in acest sens punetele de intersecte ale eurbelor K A)
en dreapta orizontala care reprezinta KA i = 1 = const, snit
punetele de intersectie ale curiae-ior KRJ cu orizontala
corespunzatoare K ni r_= 1 =
const. din fig. 6.3 si 6.4.
119

---><--

-- '- - gb
i-------------n

//

r ,/ I

e, /1I ,
sz

9-

CZ

.,,`.'

N-T

118

67

2_

taregistrArile aparatului de masura,


functionind in varianta, eronata, nu va putea
coincide cu inregistrarea la conexiunea
corecta decit in cazul daca, consumul de
energie electrica ar avea loc tot timpul la
aceea*i valoare a defazajului la care se
intersecteaza curba cu dreapta. Or, se *tie
ca defazajul este o mariune variabila in timp,
in functie de regimul de consum, natura
receptorilor,
incar
-carea receptorilor *i aportul acestora in curba
de sarcina in fiecare moment.
Ca urmare a analizoi posibilitatilor
practice de idel-tifi care a variantelor de
functionare ale contoarelor electrice
trifazate CA-32 *i CR-32, in cele ce urmeaza
sintetizeaza citeva eoncluzii demne de
retinut
a) Sensul de rotire al discului contorului
este edificator numai in cazurile de rotire in sensul
inapoi *i eind stagneaza sau oscileaza pe
lot, aceste manifestari consti-tuind indicii
certe privind existenta erorii in conexiunea,
aparatului. Nu of era insa nici o indicatie
privind identi-tatea erorii de conexiune ;
b). Sensul de rotire inainte al discului nu
confirnQ co-rectituclinea conexiunii, dimpotriva
constituie un indicator al nedeterminarii
variantei de functionare ;
c) Concluziile a) si b) de mai inainte sint
valabile
atit pentru contorul CA-32 tit si pentru
contorul CR-32, en precizarea ca sensurile
de rotire ale echipajelor mobile ale celor
doua feluri de aparate nu coincid in
toatevari-antele de functionare eronate ;
d) Din constatarea mentionata, la punctul
c) rezulta
implicit ca, sensul de rotire inapoi al discului
unnia dintre cele doria contoare (CA-32 si
CR-32) inseriate in aceleasi circuite de
curent, in timp ce discul celuilalt aparat se
roteste inainte, constituie, de asemenea,
i.ndiciul cert al erorii de conexiune,

(bineinteles
nurnai
intr-un
regirn
de
vehiculare cu sens unit atit a energiei active
cit *i a celei reactive) ;
e) Daca in circuitele de masura este
conectat nurnai un fel de aparat (de
oxemplu, numai CA-32, caz freevent
intilnit
in
practica,
lipsind
contorul pentru energie reactiva),
nurnarul variantelor de functio-tionare
eu sensul de rotire inainte a discului
neidentifi cabile este, evident, rnai
mare de cit in
120

cazul in care in cirenitele respective sint


prezente ambele tipuri de contoare ;
Numarul variantelor do functionare en
rotirea discului contorului in sensul
inainte
este
caracte-ristic
unor
intervale valorice ale defazajului, diferind de la interval la interval. (Aceste
intervale earacteristice ale defazajului
sint cele delimitate de vertiealele
asimptotice reprezentate prin linii intrerupte in diagramele din fig. 6.3 *i
6.4.) '

Variantele de functionare (j) cu rotirea


discului in sensul inainte, deci cele care au
Cause de a fi mentinute in exploatare pe
baza eriteriului de sons, furl sa, se *tie daca
corespund
schemei
corecte
sau
nu,
concretizate *i grupate
functie de sistemul de montaj, do uumarul
aparatelor sint redate in tabelul 6,2.
Din tabelul 6.2 se poate desprinde ea, ajar
si in situgia tea mai favorabM, eind sint
prezente ambele tipuri de contoare in
circuitul de masurn, au posibilitate de mentinere in functiune, pe linga varianta coreeta
de functionare (j -= 1) rota un numar de 1, 2,
3 sau cli iar varianVeronate, in functie de
intervalele caracteristice ale defazajului ?,.
Exeeptie
constituie
cazul
montajulni
circuitelor cle curent realizate eu patru
conductoare, avind pante de pamintare la
seeundarele transformatoarelor de curent de
tiptil a" salt ,,b".eazul aeestui montaj, dar numai
in intervalul
= 30'.. . 60', hind prezente atit
controlul
pentru energie activa (CA-32) eit *i contorul
pentru energie reactiva (CR-32), pe baza eriteriului de
sens de rotire a discurilor, se elimina
probabilitatea mentinerii vreunei variante de
functionare eronate, existind o singura
eninei-denta.
ca
ambele
contoare
sa
funetionete eu rotirea discului. in sensul inainte, aceasta coneidenta
avind loe numai in cant] conexinnii corecte,

Din nefericire, funetionarea contoarelor nu


se poate limita numai la intervalul defazajului de 30'...60.
6.3. Flee tele economics negative ale conexiunilor
erona le

Aparatele de mascara conectate greOt


condue la masu-rari eronate *i prin aceasta
pot influenta negativ relatnie economice
dintre furnizorul *i eonsumatorul de elle. gie
121

607056'90

23,24.26,27
1,7,8,17,18
1,7,8,12,13,17,18,23,24,I
23,24,26,27
11,7,8,17,18,Y'
1, 12, 17, 23 I 1,32,

I_1,78,31,321, 7, 8,31,F______
321,7,8,-r---------1-29,32
00,19-----0.5'---30-1------t-1,7,8,1,361,1,
33,361,7,
338,33,341,7,8,33,34

CI':'
N
,,

17, 20, :4
22, 23

Tub eJul 6.2

Varianlele j" cu Manse reale de> a0fi mentinut

C74...
L`-

rI

cr:
:9
-..-1
c>
cl
P1
I"
cr-. ,

- c-i'

..--.

- --. a: E."
--::
'
""" c Kz ",
a)

v,...

a a 't;
9' ;a)

122

i,:m
cm
.7:7
am.
a-i
,
:i
c--
(---

Pierderi finanelare (comereiale) la deconlarea consumului de eller*


dee tried

cn
c., -m
. 74'
.71
am

cl
N

,..,-,-,i
- cm ,-,.. I
,.
,,,,,, sq ..,
7.,,.,^
cq
r: -

6'
..
r-

3c

NN

,.1 ci

ssl
c

N
C,:'

N
c.0

<41

<1

MCr: -',...
,,,,, .--e-, ,.,.,,N 4-
el .'-e, el (..)
,
-- e...,-,
ce ce, Ce
+ --', ....)
+
-,
+
.-;
'.
+ ,...,
;1
.:1

,-.
:5
0^al
. a-,
- 2. -,-:, 74v...e A-,>
a;
.... ......
,
e. e. ;c7'a 0
'6:, .r.,,'

1, 15, 20, 22

,,

o6

....N
...^ ci',
71

,:si
C,1
N
1.--

,--7

C0'5

...,

...
.--.

electric:a, De asemenea ingreuneaza analizarea balantelor


energetiee intoemite in baza indicatillor lor. Balantele
eronate nu permit desprinderea concluziilor reale privind
evaluarea pierderilor comereiale, a consumului propriu
tehnologic de energie electrica si ca urmare nisi asupra
randamentului si eficientei economice a exploatarii sistemului elec.troenergetic respectiv.

V-rs1
Cr

cl

! ,..)

7.u:

ea .2
- ...., ,t, ::-.
,.,

e.,

g . ...:
,..,

--

-- ...., ,
,, .5 z ..)
....-- 6

r.; a: Q -ra
b e.) -..-; -.P'

..r.,
.7
c.J

;-_.
cc
.
at

a'

c:
.

;:,..-

-.

,- _,

i ', C") ea
,-. ..-)

0
0

`-'

Se intelege ca medial corect sau eronat al masurarii nu


influenteaza.schimbul real de energie electrica, dintre insta,
latiile furnizorului si consumatorului. Respectiv, indiferent
de calitatea misurarii, energia furnizata prin instalatia
primara coincide cu eantitatea de energie eleetrica prelnata
de consumator, punctul de schimb fiind cornun ambilor
parteneri comerciali.
contorul pentru masurarea energiei electrice este
coneetat gresit, va inregistra o cantitate diferita fata de
.energia electrica real transmisa de furnizor in. instalatia
consumaterului,
u.rmare, pierderile
cistigurile)
economice, datorita erorilor tie masurare se materializena
financiar en ocazia deeontarii i tarif ii.ii consumului, care se
face pe baza irtregistrarii energies de aparatul conectat eronat.
Aparatui poate indica a cantitate de energie elec-trie.amai mare
de cit cea reala, in aeest eaz furnizond bene-ficiaza. de un
venit suplimentar iii (fauna consumatoruluL 1)aed aparatul
inregistreaza a can titate mai mica de energie decit consumul
real, atunci consumatorul 1)eneficiaza d.c o cantitate de
energie gratuita in datum furnizorului. Can-iitatea de energie
eleetriea neinregistrata de contor, constitute pierderea
comerciala de energie eleetrica a furnizorului. Rezulta ca
ambele situatii are loc pierderea finan,
eiara, indiferent ca aeeasta intr-un eaz afeetea,za pe eonsumator, tar in cazul contra': pe furnizor. Desigur, paralel
cn pierderea financial-a intr-o parte apare eistigul" corespunziitor .1a partener. Ne propunem in ecle ce urmeaza
sa.aualizam latura pierderilor financiare, care este, evident
.123

conform relatiei (6.13) :

niai deranjant,
atit pentru furnizori eit tii
pentru cons-tuna-torul de energie electrica.
Pierderea financiara (1),-) ce poate aparea
en ocazia decontarii schimbului de energie
electrica este direct pro-portionala cu
diferenta dintre energia real consumata, cea
inregistrata eronat de contor, ce poate fi
exprirnata matematic astfel :
AB,/

A-Ec5

(6.13)

1
1

In relatia (6.12) .s-au folosit notatiile


nrmatoare : electrica, in kWh ;
EA1 cantitatea de energie electrica, in kWh,
real
consumata (care ar coincide en
cantitatea
a
masurata, de un contor MIA
eroare
care
funetioneaza, en conexiun.ea corecta,
corespunzator deci, variantei de functionare j 1,
din
tabloul sistematic) ;
EA/
cantitatea de energie electrica, in kWh
indicant,
de contorul conectat eronat,
respectiv
care are una din
variantele de functionare j 2 . . .
36 ;
pretzel energiei electrice lei/kWh
(Wilful pen-tru categoria respective
de consumator).
Prezinta
interes
studierea
pierderii
comerciale de energie electrica exprimata

1) ------- EA) (-1A7.4:1

1);

p (E41 BA5) P

(6.12)
diferenta (pierderea comerciale)
de energie
P

LIEci EA]. Pim == E.43 EvAl

in care se identifica semnificatia lui lAi ca


fund
coefi-cientul
de
creetie
pentru
contorul de energie electrica active (CA-32)
care functioneaza in varianta j (v. coloana
13 din tabloul sistematic).
Dace se raporteaza pierderea comerciale de
energie (AEc5) la cantitatea de energie
electrica reale (B, 1), se obtine definirea
pierderii comerciale specifice (e,j); impartlnd

deci ecuatia (6.13) cu EA1 se va obi ine


expresia ma,tematiea:
eci

____________________i;

AB,. E,

ltA1

=1

Tp

KA,

1
respectiv, eel-- I
(6.14)
A)

Cu ajutorul relatiei (6.14), avind la


dispozitie coefici-entii de corectie EA 3, sau putut exprima pierderile
comerciale specifice (e0) in fin
de,
defazajul
yi
pen-

valoarea pierderii comer-ciale specifice eci, in


functie de care pierderea firtaneiara se
calculeaza cu ajutorul relatiei (6.15) :
AE c i p
EALP
(6.15)
Exempts : Contorul CA-32 functionind in varianta =
7, este coneclat intr-un circuit de curent realizat cu
patru conductoarc, avind punte de parnintare de
tipul a" (reaiizalA Intre inceputurile secundarelor
transformatoarelor de curent). Cautitatea de energie
real consumata dc intreprindere .industriala in
cauza", pe o duratA de 5 luni este de EA 1 = 3 000
000 kWh. Delazajul este p i = 30 (cos cp l = 0,87).

tru toate variantele de functionare (v. coloana


16 din acelaA tablou sistematic prezentat
mai sus).
Analiza acestor pierderi comerciale
specifice se poate face cu ajutorul eurbelor
e ej = f (pr) preze:ntate in fig. 6.5
(pierderile comerciale specifice de energie
eleetricit in cazul circuitelor de curent cu
patru eonduetoare)
in figura 6.6. (pierderile comerciale specifice
do energie electrica in cazul circuitelor de
curent en trei conduetoare).
Se mentioneaza ca in figurile 6.5 si 6.6
sint reprezeil-tate curbele de variatie (e,j)
aferente numai variant elor de functionare,
care au s,anse reale de a se regasi in
exp14.)a-tare, dupe criteriul de sens de
rotire a discului contorului. i respectiv
acelor situatii practice la care in cirenitele
de masura este conectat numai contorul
pentru energie electrica activit CA-32, (v.
rindurile respective din tabo-lul 6.2.)
Din curbele de variatie corespunzatoare
marimii de-fazajului 91, poate fi citita direct,
124

t95__,

________Puno :C. TO
P,.;nie iaTC 6pc,d

N-

- -- -- ,
N
; '

7\ 9. 1 \ \
"05'

' -/O

20 ,

------- ,

--,-- I

--,

N \

Fig.

Fig. 6.5. PicrderileTcomerciale specifice On allergic eleatriczl, in cazul


circnitelor do curent cu palm conductoara.
Pcutru determinarca pierderii coincraialc specifice, in figura
6.5. se ridica o verticalit din punctui p 1 = 30 pina sc intilueste
curba 7. Din punctul de intersec:le a eurbei 7 cu vet-ticala
mentionata, ducind o orizoutalii ping la axa e e i, se va gasi
valoarea pierderii comerciale speeifice eltutate si anumc
=
= 0,33. Considerincl pretul encrgici p == 0,50 lei/kWh, an ajutorul relatiei (6.15), in care se inlocuiesc valorile determinate mai

126

7,

6.6.

\ "V
319',.. 40\ \ 50
I

7,4

------_,-----.'------

\
\

Pierdcrile
comereiale specifice de energie eleetrica, in cazul eircuitelor de curent cu trei conductoare.

pante la TC tip a,1)


*pulite la TC tip c,d
sus prin calcul se obtine valoarea pierderii financiare inregistrate
de furnizor in perioada de 5 luni luata in considerare astfel :
P f = 0,33 3 000 000 0,50 = 495 000 lei.
Rezulta ca furnizorul are o pierdere de cite 99,00 lei pe luna, datorita
iraisuratii cronate, neincasind contravaloarea unei cantit51i de energieelectria, de care consumatorul a beneficiat.

12 7

Tr-

T
o

rz,
su
EzU
3 1400 000
b
A
1''c
7=
de
cc

nu
0,3
3
mi
198
000
kW
re
h
5
a
5
de
rP
a
i

m
l
a
p

c
e
it
r
al t
p
uL
r
a
ie
t
6
0s
r
i
a

t
o
r
e
m
e
t
r
e
(

A
E,
=
.1
1
i2
dt

t,
n
lip
sa
ac
es
to
r
ap
ar
at
e
int
eg
rat
oa
re
sp
ec
ial
e
re
eo
m
an
da
te,
in
te
hn
128

ol
og
ia
ac
tu
al
a
a
ex
pl
oa
tar
ii
ret
el
el
or
el
ec
tri
ce
,
co
ns
u
m
ul
pr
op
riu
te
hn
ol
og
ic
(pi
er
de
ril
e)
de
en
er
129

gi
e
se
de
ter
mi
ne
si
se
ur
m
ar
es
te
pr
in
ba
la
nt
el
e
en
er
gi
ei
el
ec
tri
ce
pr
im
ite
si
di
str
ib
uit
e,
int
oc
mi
te
pe

rio
di
c
in
ba
za
lin
eg
ist
rar
ilo
r
co
nt
oa
rel
or
de
en
er
gi
e
el
ec
tri
ca
ac
tiv
e
ob
is
nu
ita
.
S
ez o
na
,
de
ret
ea
do
lin
ii
el

ec
tri
ce
se
po
at
e
de
ter
mi
na
Cu
aj
uto
rn'
ba
la
nt
el
or,
re
sp
ec
tiv
pr
in
de
ter
mi
na
re
a
di
fe
re
nt
ei
in
re
gi
str
ari
lo

r
co
nt
oa
rel
or
in
sta
lat
e
la
no
du
ril
e
de
&
bu
ntar
ea
ret
el
ei
co
ns
id
er
at
e,
nu
m
ai
da
ce
er
ori
W
de
fu
nc
tio
na

re,
al
e
ac
es
to
r
ap
ar
at
e
si
nt
eg
al

e
int
re
al
e.
hi
pr
ac
tic
a
i
n
ai
nT
e
l

Peutru analizarea strueturii pierderilor totale de


energie eleetrica, in primal rind trebuie evaluata ponderea
pierderilor tehnologice pentru acelasi interval de timp
pentru care s-a intoemit balanta pe zona de retea respeetiva.
Pierderea tehnica de energie electrica AE in ktvh,, se
ealeuleaza, cu relatia ennosenta ;
3 / 4 R
cos-,

t ,

(6.16)

relatia (6.1.6) semnificatia notatiilor sint :


reprezinta coeficientul de forma
al eurbei de
SarchA, ;
curentul - wattat mediu
(eorespunzcitor puterii medii
active), in A; p e
rezis tent a ele aria.
echivalenta
cos
14,

faze, in 1Zf.2;
cp., factor de defazaj mediu (factor de put ere mediu
in sisteni simetrie, eehilihrat). Prin determinarea
cantitatii pierderilor telmologice de energie eleetricit se
Va obtine elementul de fundamen-tare termicoeconornica a necesitatii si oportanitatii efec-tuarii unor
investitii pentru reducerea (optimizarea) eon-sumnini
propriu tehnologic, respeetiv pentru imbunata-tirea
randamentului de funetionare a retelei electriee
respective.
Pe de altil parte, pierderile, tehnologice fund deter minate, grin diferenta, fat de pierderea totala stabilita. en
aj - utorul balantei se va obtine euanturnul pierderiloreomereiale care va sta la baza unor masuri tehnico-organizatoariee privind stapinirea fluxului de energie electrica (imhunatatirea instalatiilor de masurare, mohilizarea personalului de exploatare a retelelor si a consumatorilor la valorificarea intregii cantitati de energie furnizata), respe,etiv la o gospodarire mai rationale in utilizarea ei.
In conditiile respectarii preSeriptiilor de exploatare
privind echilibrarea grupelor de contoare astfel ca eroarea
rezultantiti sa se inscrie in limitele mentionate ( 1%),

bineinteles utilizindrt se aparate admisc de metrologie,


balantele periodice pot eonstitui mijloace utile de analiza; a
randatnentului de functionare a retelelor eleetriee cit si

a modului de g,ospodarire a energiei ciectrice vehiculateprin aceste retele.


Revenind la - problema conexiunii aparatelor de
masuril si tinind seama, de probabilitatea reala a
aparitiei liner erori de conexitme, se .va intelege ea,
dace dintre contoa-rele utilizate la intocmirea
balantclor, unele funetioneaza , cu conexhine gresita,
utilitatea balantelor se dimintteaza foarte mult, ba
chiar se pot transforma in sure de infor-matii si
coneluzii gresite.
Pentru a evid.entia efectul derutant (care poate
duce la decizii gresite eu consecinte economice
negative) al coneximni aparatului de inasura, atit la
intocmirea balan-telor cit si in caleulele efeetuate
pentru cleterininarea pierderilor tehnologice de
energie ele,etriea, in tele ce -urmeaza se va artita
influenta perturbatoare a etorii de eonexiune a
contoarelor de energie active. CA 32, si a cefor de
energie reactiva C 11-32 instalate la inceputul unei
linii electriee (din eadrul unei retele considerate).
rrrnarind cadeularea pierderilor telmice de energie
elee-trica pe o perioadil de timp t ore (egal ea
interealui de timp pentru care s-a intoemit balanta
de energie electrieii), pentru fiecare linie din zona
de retea analizatA, se prate alilica relatia de
calculi_ (6.16).
Cu ajutorul indicatillor contoarelor CA 32 si
(R 32 conectate corect se pot determine valoarca
curentidui mediu wattat (ra li n.) si a factorultil de
defazaj mediu
(cos
anume :
in care : E
Em reprezinta energia active {kWh]
si
respectiv energia reactive [k.-Varh], debitate real in
:Lillie, ; 11 este tensiunea liniei [kV].

13 0

" t a m

(6.17)

cos ylm. "

B2 Al

(6.18)

V-

(6.19)
(6.19 a)

Eltl

= =

- -

? l m

( 6 . 20 )

D
COSI______________________
uE
(6.22.b)
2A-Ett
lm
AI I
K
RI
D
U
a
2
sa
u:
E1
1A
=
El
1
+

E
L
lil
.
E

(6.22 a)

(
T
1
C
k

notind
cu'
f
U
r
n2
AEti.
K r EL (1
--2
(6.22)
EAl

152

SEci =
tg
K
AA]. =

c
a
l
c
u
l
e
l
e
c
o
n
f
o
r
m
r
e
l
a
t
i
l
l
o
r
(
6
.
2
2
)
s
e
v
a
o
b
t
i
n
e
p
i
e
r
d

e
r
e
a
d
e
e
n
e
r
g
i
e
e
l
e
c
t
r
i
c
i
l
t
c
h
n
i
e
4
e
r
o
n
a
t
i
l.
T
h
i
n
a
n
a
l
o
g

i
c
,
d
a
c
r
t
,
i
n
r
e
l
a
t
i
i
l
e
(
6
.
2
2
)
s
e
i
n
l
o
c
u
i
e
s
t
e
i
n
d
i
c
e
l
e

1
C
u
j
,
s
e
o
b
t
i
n
e
0
r
e
l
a
t
i
e
d
e
f
o
r
m
a
u
r
m
A
t
o
a
r
e
:
I
E
.
A
c
e
a
s

AE . = K r El (1

(6.23)

t
r
i
r
e
l
a
t
i
e
(
6
.
2
3
)
,
a
v
i
n
d
c
a
r
a
c
t
e
r
g
e
n
e
r
a
l
,
p
o
a
t
e
f
i
a
p

l
i
c
a
t
a
i
n
o
r
i
c
a
r
e
,
v
a
r
i
a
n
t
A
e
r
o
n
a
t
i
d
e
f
u
n
c
t
i
o
n
a
r
e
d
i

n
p
u
n
t
d
e
v
e
d
e
r
e
a
c
o
n
e
x
i
u
n
i
l
o
r
p
o
s
i
b
i
l
e
.
e
n
t
r
u
s
i
m
p
l
i

f
i
c
a
r
e
a
p
r
o
b
l
e
i
n
e
l
o
r
s
t
u
d
i
a
t
e
,
a
.
d
m
i
t
e
m
c
a
i
n
t
r
o
t
e
l

e
d
o
u
a
c
o
n
t
o
a
r
e
(
C
A
3
2
s
i
0
1
1
3
2
)
s
e
p
a
s
t
r
e
a
z
a
c
o
n
c
o
r
d
a

n
t
a
d
e
c
o
n
e
e
t
a
r
e
,
a
b
a
t
e
r
i
l
e
d
e
c
o
n
e
x
i
u
n
e
s
e
c
o
n
s
i
d
e
r
r
t

l
o
t
n
u
m
a
i
i
n
t
r
o
t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
t
o
a
r
e
l
e
d
e
m
r
t
s
u
r
r
t
s
i
p
r

i
m
u
l
a
p
a
r
a
t
d
i
n
s
e
r
i
a
a
p
a
r
a
t
e
l
o
r
c
o
n
e
c
t
a
t
e
i
n
a
c
e
a
s
t
i
n

s
t
a
l
a
t
i
c
d
e
n
i
r
i.
s
u
r
i.
(
P
r
i
m
u
l
a
p
a
r
a
t,
d
i
n
a
c
e
s
t
p
u
n
e
t
d
e
v

e
d
e
r
e
p
o
a
t
e
f
i
c
o
n
s
i
d
e
r
a
t
s
i
b
l
o
c
u
l
d
e
i
n
c
e
r
e
a
r
e
s
a
u
s
i
r

u
l
d
e
c
o
n
e
c
t
o
r
i,
d
u
p
e
c
a
z
)
.
n
b
a
z
a
t
a
b
l
o
u
l
u
i
s
i
s
t
e
m
a
t
i
c
a

v
a
r
i
a
n
t
e
l
o
r
d
e
:
f
u
n
c
t
i
o
n
a
r
e
,
r
a
t
i
o
n
a
l
i
z
a
r
e
a
r
e
l
a
t
i
e
i

d
e
c
a
l
c
u
l
s
e
p
o
a
t
e
c
o
n
t
i
n
u
a
.
:
W
O
i
n
r
e
l
a
t
i
a
(
6
.
2
3
)
m
t
I
r
i

m
il
e
E
R
;
s
e
i
n
t
r
o
d
u
c
e
x
p
r
i
m
a
t
e
i
n
f
u
n
c
ti
e
d
e
e
n
e
r
g
ii
l
e
r
e

a
l
e
.
E

,
s
i
E
R

,
s
i
c
o
e
f
i
c
i
e
n
t
i
i
d
e
c
o
r
e
c
t
i
e
K
A
]

s
i
r
e
s

p
e
c
t
K
R
;

,
d
u
p
c
i
c
o
r
e
l
a
ti
il
e
c
u
n
o
s
c
u
t
c
B

I
s
e
v
a
o
b
t
i

E AT

si

imny

n
e
e
x
p
r
e
s
i
a
p
i
e
r
d
e
r
i
i
t
e
l
m
o
l
o
g
i
c
e
d
e
e
n
e
r
g
i
e
e
l
e
e
t
r
i
c

r
i
e
r
o
n
a
t
a
i
n
f
u
n
c
t
i
e
d
e
e
n
e
r
g
i
a
a
c
t
i
v
i
i
r
e
a
l
s
i

d
e
m

f
a
z

a
j
u
l
r
e
a
l
r
,
)
.

.
0

A
n
a
l
i
z
i
n
d
r
e
l
a
t
i
a
1
(
6

.
2

4
s
)
i
u
n
c
b
o
m
f
p
o
a
r
r
a
t
m
i
e
a
c
:
u
e
le
x
p
r
e
s
i
a
(
6
.
2
2
a
)
,
s
e
'
o
N
b
E
s
i
e
l
r
=
v
t
K
l
,
c
E
a
l
i
(__________________________________________
1
n
t
+
r
t
o
g
e

l
2
e
d
' ________________________________________________________________________
i
e
m
o

(6 .24 )

s
e
b
i
r
e
a
s
e
c
o
n
c
r
e
t
i
z
e
a
z
A
l
a
e
x
p
r
e
s
i
i
l
e
d
i
n
p
a
r
a
n
t
e
z
e
l
o
l
o
r
.
I
n
t
r
a
d
e
v
i
i
r
,
d
a
c
i
t
i
n
r
e
l
a
t
i
a
(
6
.

2
4
)
i
n
l
o
c
u
i
m
c
o
e
f
i
c
i
e
n
t
i
i
d
e
c
o
r
e
c
t
i
e
e
o
r
e
s
p
u
n
z
i
l
t
o
a
r
e
v
a
r
i
a
n
t
e
i
c
o
r
e
c
t
e
d
e
f
u
n
c
t
i
o
n
a
r
e
(
c
o
n

e
x
i
t
m
e
a
c
o
r

e
c
t
a
)
,

1
3
3

acne:a
1 si

= 1, expresia din paranteza

K.44 = K41 =

It Aj
+
Curioseind

relatiei (6.24) se va transforma astfel :


zcr 2- ===
t g2
1

1+

tg2?ltn).

1
2

cos ?1,
este factor - 0 de pierdere telmologiea realii, concluzia
privitoare la expresia, din paranteza relatiei (6.24) este di,
ea
reprezinta
1
tg2?1, factorul de pierdere
e, 1 =
intr-o
formulare
generals, ce cores,punde oricarei
variante de funetionare j, deei se
poate Serie :
IC; ;

Ify

fiecare

o gruO, de variante de functionare si anum.e :


ii(?1)=- eh= e;12 =errs= et"15------ 1 + tg2?1=

pi

e a , ex p re s i a 1 4- t g 2

eurbe nurnerotate eu 1 ...

(7.25)

in care : prin_
s- a simbolizat factorul de pierdere telmologiea de energie electriea.
Potrivit definirii sale, factorul depicrdere este variabil in functie de defazajul real
si este specifics (earaeteristidi) pe grupe de variante de funetionare, tops, cum acest
fapt reiese din coloanal5 al tablonlui sistematic.
Modul Clan se dellatureaza valorile reale ale pierderilor telmologiee de energie eleetriA, determinate din datele
oferite de contoarele eoneetate eronat, se poate constata en
ajutorul ellrbelOr factorilol. de pierdere telmolog,ica
J(9) reprezentate in fig. 6.7 :
Se rnent;ioneazii ca in fig. 6.7 s-au reprezentat, ea si
in cazul pierderlor comerciale, numai faetorii de pierderi
telmologice corespunzatoare variantelor
de functionare neeliminabile pe baza
1.
criteriului de sells de rotire a dis-culla
(6.26)
cost
contort dui de. energie electridt activa
(v. evidenti-erea aeestora Si in tabelul
6.2).
.Din figura, 6.7. se poate constata ea, din vele sase

134

caracterizeazil

cite

ei7==

J.111(

ei29
=e;24 =7' 3 1 1

ei8=--418et/20 e'03

fleGesare in realitate pentra imbrueitatirea fee-

tg2 )=_______________________
2
.1

3 eos ?
(6.27)

3 (1tg2 y ) _________________________________

3 cos2p,
(0 .28 )

7
(cP1)=--eL5=ei',6=e;,,7--- (11rig2 )
.,)
fv('Pi)=ei2o=e[st=e-i30-=

12

1
,
4

3cos29.1

(6.30)

1
12 cos2cpt
1
4cos2pi.

(6.29)

(6.31)

Cota procentuala a pierderii tehnologice de energie


electrica ascunsit ( ), sau care rezulta peste cea reaIi
notate en eti (%), datoriVA eonexiimilor eronate ale
contoarelor se poate determina cu anitorul relatiei (6.32) :

100

AEti
eti(9a)

`A.Ei)

1) 100.

(6.32)

A- 61 ,1

ziEn_________

Folosind enrbele din figura 6.7, se poate


utiliza si eel atlas
1) 100
Valorile eotelor procentuale de pierderi telmologice
aseunse ( ) sau indicate poste (Tie reale (+) sint prezentate in tabelul 6.3.
Se subliniazit situatiile in care pierderile
tennologiee determinate eronat rezulta mai miei
debit: tele reale, in-trucit o parte din ele ramin
ascunse (tele en din la bel). Datorita concluzillor
gresite, tease in baza tutor balante eronate, pot
aparea pierderi eeonomice impor-tante in perioade
lungi prin faptul ca, nu se ia-u incisurile din timp,

e;t
(6.33)

13b

34

3,2

' 1

"

PL nte ia TO f/p 0, b
-

L.,,,?:e

lc

TC

- ,

, ,pc,,-_-:.

__

6' ,
E.

3,0

2_,,,,,
,'-'' .__

-,

II ( /

1,

!,
i,
.,/

1
i Ell
I

.1

II i
!
1 i

II I
I
II
, i

,LI I

//
i/
7,
,/

i
I
,
i

I ///

7,6

7,4

ri,/ 12,131i8 782


I

//

7,0

,-I-- i
1II
1 ,/

99,321
;

1
1/i

o,
37
7 0
2 0
1905'

3 0

321
4 0
60

;
7055'
70 80 90 \p-

Fig. 6.7. Factorit specifici de pierderi tchnologice de energie electric:).

136
3,6

,
1

2
7
I

I
2

I5

/ 33 34

ti
I

0,8
0,6

2,2

if

../

(/
2,4-

2,0-

' t

1(E VI
I

2,4

4 4

137

Tob el q l 7. ;. 3

r i t ya r t a i p r : a n ( c i o r d e fu n c t i o n m e d n p a V t i p r e s i a f a c t o r i l m r d e
pierderi
lenitive
Grupa variantelor
de funetionare

Var i a n t e l e d e
fu n e t io n a r e di n gr up A

Numarul functiei
eta

Cola proem-dual :A Li
1

pierderii
tehnice
aseunse () sau
rezullatii peste ()
cea reala
cull)]

1, 12, 13 (15)

II

7, 17, 22, (24)

-I-33

III

8, 18, 20, (23)

67

IV

25, 26,(27)

-H133

29, 31. (32)

01,67

VI

:33, 34, (36)

75

torului
de
putere
.si
marirea
sectiunilor
conductoarelor liniilor electriee, in vederea
reducerii consumulni propriu tehnologie de energie
electrica. Dc asemenea, se eviden-tiaza, si aspeetul
care apare III proble,m a complexii a balantelor si a,nume
diferenta, dintre pierderile tehnologlee reale si cele determinate pe baza indicatidor
crenate ale contoarelor conectate gresit, se identifica
greu prae-Ilea, ea hind camuflata, in pierderile totale ca
parte din pierderile comerciale.
Am vAzut mai sus c',1, pentru reducerea
pierderilor comercial e, de obiecei se intreprind
masuri organizatoriee de imburatalire,a exploatarii
retelelor si. rationaliza,rea utilizarii energiei
electrice livrate consumatordor. Or, prin aetiuni si
masuri orga,nizatorice, pierderile tehnolo-gice nu
se vor reduce, eel mull; se vor evidenija cantita-tiv
mai aproape de valoarea lor real, dupa tut timp, Jar
oricum tardiv pentru a fi recuperabile din urnia.

Bibliografie

1.

AN
TO
NIC
7, I.
S..
Apa
rale
de
InC
isur
al.
si
nuis
uca
ri
elec
fric
e
uzu
alc
(ed. a

138

Bucurest
i, Editura
Tehnicil,
1962.
2.
CHI
RIT
A,
Ca
I.
s.a.
Ca r
i ca
in s l
al at
or u
lu i
elec
tric

ia n.
Bu e
ur e s
li ,
Ed i tu r a
Tel f
fe : I
,
19 6
6.
:.:I.
FELDMA
N,
rajionala"
a energiei
eleelrice.
Bacuresli,

I.

Edilura
Tehnica,
1966.
H AM O R I ,
A
.
V
i
l
l
a
n
y
s
z
e
r
e
l
e
s
.
(

E
d
.
a
7
a
)
B
u
d
a
p
e
s
t
,
M
i
l
s
z
a
k
i
k
o
n
y
v
1
9
7
,

1
.
3.

TO
NE
SC

6.

U,
D.
s.a.
Ap a
ra l e
Si
mel
od e
de
ma s
ur a
l
elec
tric
e.
Bu c
ares
ti ,
Ed d
ara
D id
acti
e6
si
Ped
a go
gi c s
,1 9
6 A.
PUP
A,
i1T.
s.a.
Gule
geve
de
prob
leme
de
elcet
ralet
utick
i
elect

roen
erge
lica.

7.

Buca
resli.
Edit
ura
Dida
eliez
i si
Peda
gogi
cii,
196i
1.
STI
RB
UL
ESC
U,
I.
s.a.
1
.71
iliz
are
a
conl
oate
lor
elec
l!
rice
de
care
nt
alte
rBue
ures
li,
Edit
ura
TeU
nica

,
196
9.
*
*
Manualu
l
ing
inerului
electrici
an. Vol I.
Bucurest
i, Editura
Telanica,
1963.
9.
D
H.
A
GA
N,
ST.
Exp
loal
are
a si
intr
eiin
ere
a
tran
sfor
rnal
oar
eior
de
Mas u re

Buc
ure
0j,
Edil
ura
Toli
nie
L),
196

10.

9.
*
Rez
olva
lca
1111
01'

ea:u
ri
spec
ial
de
reco
nstil
mire
a
sche
rnel
de
eonex
Cun
i la
circ
ultel
e
scen
nda
re
de
cure
ni.
In :
Enc.
rgeti
ca,
Vol.
XX
V,
an.
10,
197
7.

11.

BA
GIU,
A.
s.a.
Expl
oala
rea
si
repa
rare
a
relel
elor
clect
riec.
Bue
urest
i,
Edit
una
Telm
ic(1,
1969
.
12. I AC
OB
ESC
U,
G1 1.
s. a.
Re t
el e
el ee
tr ic
e.
Pro
ble
me .
Ba e
ure s
li,
Edit
ura
Did

ac ti
ci i
si
P ed
a go
gi c s
,
197
7.
13. AL
BE
RT.
HE
TIM
INA
,
s.a.
:
11i
men
tare
a
err
ene
rtpi
e
clec
lric
ii a
intr
eprin
deri
lor
ind
uslr
iale
.
Buo
ures
ti,
Edit
ura
Teli
nUc

i,
198
7.
* ^ *
Aspecle
lehniCO
CC0110
MiCe
privind
function
airea en
selleind
de
cone:ciu
ne
corecM
a
instalali
ilor
de
maaira re
a
cicergici
elecirice
in
:
Energeti
ca
(suplime
ut) Anal
VII vol.
2, 1982.

Control stiintilic : Ing. ALEXANDRU EMANOIL


Redactor: Ing. MIHAELA SMEUREANU
Tehnoredactor : V. E. UNGUREANU
/Son de tipar: 22.01.1988
C olt ttpo : 8,75

c. 3S1 I. p.
s t r.. B r e z o i a n u n r. 2 3 - 2 5
13ucureti

S-ar putea să vă placă și