Sunteți pe pagina 1din 4

CHESTIONARUL

ntre mijloacele de culegere a datelor din teren, ancheta pe baza de chestionar este, fr nici o
ndoial, metoda cea mai des utilizat, metoda despre care numerosi autori consider c a dominat si nc
mai domin spatiul socioumanului.
Dup cum evidentia Franois de Singly (1998, pag. 21), ancheta pe baz de chestionar serveste
la producerea unor date explicative, care pun n evident att faptele sociale, ct si factorii care le
determin.
Chestionarul este un mijloc foarte bun de explicare a comportamentelor umane si de identificare a
factorilor care le determin.

Tehnic complex de cercetare sociologic, presupunnd numeroase etape, ancheta prin


chestionar este aproape ntotdeauna o anchet de opinie (V. Miftode, 1995,).
Cu ajutorul chestionarului, ca instrument de investigare, se pun ntrebri si probleme care
determin diverse rspunsuri din partea persoanelor anchetate. Rspunsurile, respectiv
comportamentele oamenilor, pot fi influentate de numerosi factori, dintre care putem aminti:
personalitatea celui care ancheteaz dar si a celui anchetat, tema anchetei, mediul n care are loc,
timpul de desfsurare a acesteia, structura chestionarului, precum si modul lui de aplicare etc.
Ancheta prin chestionar se distinge de celelalte tehnici de cercetare printr-o serie de
aspecte care o individualizeaz . Aceste aspecte tin, fie de natura formal (adic de modul de
realizare a cercetrii), fie de natura continutului (adic de natura problemelor abordate), fie de
natura populatiei investigate (n ceea ce priveste reprezentativitatea, numrul etc.).
In primul rnd, trebuie mentionat faptul c subiectii sunt anchetati cu privire la un anumit
domeniu al realittii sociale cu care nu intr n contact direct, ei situndu-se n afara mediului
social al problemei. Din acest motiv, unii autori definesc chestionarul ca un instrument secundar
de investigatie, [...] un simplu instrument printre altele. (V. Miftode, 1995, pag. 246).
In al doilea rnd, ancheta prin chestionar are un caracter standardizat, deoarece ntrebrile
sunt formulate clar dinainte, la fel si numrul si ordinea acestora; mai mult dect att, este stabilit
si numrul persoanelor cu anumite caracteristici (sex, vrsta, nivel de pregtire etc.), crora li se
adreseaz ntrebrile, fr a se putea interveni sau abate de la aceast schem de organizare a
anchetei.
In al treilea rnd, spre deosebire de alte instrumente de cercetare (ghid de interviu, ghid
de observatie etc.), chestionarul beneficiaz de tehnici specifice de constructie, structurare,
aplicare su exploatare, tehnici care vor fi analizate pe parcursul acestui capitol.

Septimiu Chelcea sublinia ntr-una din lucrrile sale (1998) necesitatea descrierii si
clasificrii riguroase a tuturor instrumentelor de cercetare utilizate n sociologie si propunea, n
acest sens, o schem de clasificare a chestionarelor n functie de trei mari criterii: continutul,
forma ntrebrilor si modul de aplicare a chestionarelor.
Dup continutul informatiilor obtinute, distingem:

Chestionarele de date factuale (sau de tip administrativ) se refer la fapte si situatii obiective,

care pot fi observate uneori direct si verificate prin alte mijloace sau de ctre alte persoane.
Chestionarele de opinie, spre deosebire de cele anterioare, se refer la date care nu pot fi
observate n mod direct. Ele ncearc s surprind nu numai opiniile oamenilor, dar si

motivatiile, atitudinile, nclinatiile, asteptrile lor.


Chestionarele speciale sunt chestionare care au ca punct de plecare numrul temelor abordate,
ele caracterizndu-se prin existenta unei singure teme. Se aplic n special n studiul pietei, mai
mult pentru a pune n evident un anumit fenomen si mai putin pentru a-l msura, sau n studiul

comportamentului electoral.
Chestionarele omnibus sunt chestionarele care abordeaz mai multe teme de cercetare si sunt cel
mai des ntlnite n cercetrile sociologice.
Dup forma ntrebrilor, distingem:

Chestionarele cu ntrebri nchise (sau precodificate) sunt acele tipuri de chestionare care
contin ntrebri la care variantele posibile de rspuns sunt dinainte fixate, persoana intervievat

urmnd doar s o aleag pe cea care corespunde opiniei sale.


Chestionarele cu ntrebri deschise (libere, postcodificate) cuprind ntrebri la care rspunsurile

nu sunt dinainte stabilite, ci las subiectilor libertatea de exprimare a opiniilor.


Chestionarele cu ntrebri mixte (seminchise sau semideschise), n care sunt oferite variante de
rspuns, dar nu se epuizeaz ntreaga gam de posibilitti, ci se las si libertatea subiectului de a
rspunde la ntrebare.
Dup modul de aplicare al hestionarelor, distingem:

Chestionarele autoadministrate se particularizeaz prin faptul c subiectii inclusi n esantionul


investigat nregistreaz singuri rspunsurile cuprinse n chestionar, iar dup consemnarea lor,
chestionarele trebuie returnate celor care le-au transmis. Chestionarele autoadministrate pot fi de

mai multe feluri: ele sunt fie chestionare postale, fie chestionare publicate n ziare, reviste, crti.
Chestionarele administrate de ctre operatorii de anchet se caracterizeaz prin faptul c
operatorul ia contact cu fiecare subiect n parte, comunic direct cu acesta si consemneaz cu
fidelitate rspunsurile primite, asigurnd, totodat, subiectii cu privire la confidentialitatea si
anonimatul rspunsurilor. Trebuie mentionat faptul c acest procedeu de culegere a informatiilor
este cel mai des utilizat n investigatiile sociologice.

Chiar dac ancheta pe baz de chestionar prezint unele neajunsuri, expuse n materialul
de fat, totusi ea constituie o surs important de date, o metod frecvent utilizat n cercetrile
sociologice, iar noi nu putem face altceva dect s-i recunoastem limitele dar si atuurile, s-i
respectm regulile, s o aplicm n lumina acestora si s-i atribuim valoarea adevrat.

BIBLIOGRAFIE

1. CHELCEA, Septimiu, MARGINEAN, Ioan, CAUC, Ion - Cercetarea sociologic, Editura


Destin, Deva, 1998.
2. CHELCEA, Septimiu - Chestionarul n investigatia sociologic, Editura Stiintific si
Enciclopedic, Bucuresti, 1975.
3. MIFTODE, Vasile - Metodologia sociologic, Editura Porto-Franco, Galati, 1995.
4. MOSER, C. A., Metodele de anchet n investigaia fenomenelor sociale, Editura Stiintific si
Enciclopedic, Bucuresti, 1967.
5. ROTARIU, Traian, ILU, Petru - Ancheta sociologic si sondajul de opinie, Editura Polirom,
Iasi, 1997.

6. SINGLY, Franois de, BLANCHET, Alain, GOTMAN, Anne, KAUFMANN, Jean- Claude Ancheta si metodele ei, Editura Polirom, Iasi, 1998.
7. ZAMFIR, Ctlin, VLSCEANU, Lazr (coord.) - Dictionar de sociologie, Editura Babel,
Bucuresti, 1993.