Sunteți pe pagina 1din 22

TESTUL OMULETULUI

Psihologie

TESTUL OMULEULUI
CONSEMNE sI CONDIII DE APLICARE
Testul poate fi aplicat individual sau colectiv. Fiecare subiect primeste o cutie cu
sapte creioane colorate: albastru , verde, rosu, galben, violet, cafeniu, negru, precum si un
creion negru, o radiera si o coala de hrtie (21 x 29,5) asezata vertical.
Consemnul: "Pe aceasta coala de hrtie vei desena un omulet ct poti tu de frumos,
daca vrei poti sa-l colorezi."

Este important sa se respecte textul consemnului. Studiile experimentale au aratat


ca modificari n aparenta fara importanta a consemnului antreneaza transformari
importante n realizarea desenelor. De exemplu, simpla adaugare la consemnul
"deseneaza un omulet" a cuvntului "sau o persoana", pentru a face consemnul mai putin
infantil, a determinat la copii de peste 11 ani realizarea unui numar mare de busturi si a
cresterii frecventei de aparitie a personajelor de sex feminin. Se stie (Machover) ca un
consemn vag n ceea ce priveste sexul personajului care trebuie desenat determina, de
obicei, desenarea unui personaj de acelasi sex cu cel al desenatorului.
Subiectul va fi lasat sa deseneze cum doreste, fara sa i se acorde ajutor si fara sa
fie formulate critici, aprecieri sau sugestii. Pot fi stimulati copiii nehotarti, fiind
ncurajati cu formule de tipul: "Foarte bine, continua." Daca copilul pune ntrebari n ceea
ce priveste maniera n care trebuie executat desenul i se va raspunde: "Fa (procedeaza)
cum doresti, cum ai chef sa faci."
Subiectul va fi lasat liber n ceea ce priveste alegerea amplasarii desenului, a
dimensiunilor sale, a schimbarii pozitiei foii, a sexului personajului desenat, a folosirii
liniei, a adaugarii unor elemente n plus fata de tema enuntata, a culorilor folosite sau a
refuzului de a colora desenul, alegerea spontana a tuturor acestor caracteristici avnd
semnificatia sa.
EsANTIONUL
Studiul de etalonare a cuprins 626 de copii "normali", 371 de fete si 255 de baieti
de vrsta cuprinsa ntre 3 ani si 12 ani si 11 luni. Acest esantion a servit pentru
constituirea "Scalei de maturitate". S-a realizat un studiu comparativ al protocoalelor din
esantionul de etalonare cu 232 de protocoale provenite de la copii, care prezentau
tulburari de ordin afectiv sau intelectual. Protocolul fiecarui copil a cuprins pe lnga

desenul omuletului informatii privind nivelul familial, nivelul sanatatii, rezultatele


testului de inteligenta WISC, a altor teste de personalitate.
n total studiul a cuprins 858 de cazuri.
Categoriile de vrsta au fost constituite pornind de la data nasterii subiectilor.
Astfel, fiecare categorie cuprinde copii de la vrsta de "x" ani si 0 luni pna la vrsta de
"x" ani si 11 luni. Cifrele obtinute n tabelele cu etaloane se refera la media dintre cele
doua vrste, adica la vrsta de "x" ani si 6 luni.
FIDELITATEA sI VALIDITATEA DESENULUI OMULEULUI
Cercetarile privind fidelitatea testului au prezentat rezultate favorabile. Machover
considera desenul omuletului o veritabila semnatura personala. A. Abraham confirma
identitatea desenelor efectuate de acelasi subiect dupa un interval cuprins ntre o luna si
doi ani. Atunci cnd desenele difera, se constata schimbari importante intervenite n
personalitatea desenatorului. Trasaturile variabile ale desenelor consecutive indica
caracterul instabil al trasaturii corespondente n personalitatea autorului.
Studiul validitatii s-a efectuat prin confruntarea rezultatelor testului omuletului cu
cele provenite de la alte teste proiective. Desenul omuletului s-a dovedit a fi sensibil chiar
si la schimbari discrete n personalitatea desenatorului, cum ar fi cele din timpul unei
psihoterapii.
Desenul omuletului executat spontan, n joc, are o validitate mai redusa dect
desenul efectuat n situatia de testare.
Atunci cnd desenul este executat individual se recomanda notarea modului n
care procedeaza copilul: cu ce parte a corpului ncepe, ce parti sunt sterse si apoi refacute,
daca lucreaza "rational" sau impulsiv, condus de o inspiratie de moment. Pot fi notate si
comentariile spontane ale copilului.
CONSTITUIREA SCALEI DE MATURITATE
F. Goodenough a stabilit 51 de itemi conform carora poate fi cotat desenul
omuletului, totalul obtinut servind drept baza pentru constituirea unei scale de dezvoltare.
Printre criticile aduse acestei variante de cotare, cea mai importanta se refera la faptul ca
sunt privilegiati copiii minutiosi, cei care executa desenul cu multe detalii.
Pentru alcatuirea prezentei scale a fost retinut un numar foarte mare de semne
particulare ale desenelor provenite de la esantionul de etalonare (aproximativ doua sute
de semne), pentru care s-a calculat frecventa de aparitie n functie de vrsta subiectilor. n
acest fel au putut fi stabilite urmatoarele categorii de semne:

1. Un mare numar de semne care apar sporadic la toate vrstele si a caror


frecventa de aparitie nu se ridica la un nivel semnificativ si nici nu se mentine la acelasi
nivel. Aceste semne au fost denumite semne sporadice.
2. Semne ale caror frecventa de aparitie creste constant odata cu vrsta, atingnd
un nivel semnificativ (fixat arbitrar la 75% din subiectii celor doua populatii, m
19419d38t asculine si feminine) si se mentine la acest nivel. Aceste semne au fost
denumite semne evolutive.
Pentru constituirea "Scalei de maturitate" au fost retinute numai "semnele
evolutive". Au fost excluse din scala semnele dificil de apreciat (cotarea lor a variat n
functie de examinator). Astfel ca n final au fost retinuti 70 de itemi.
Pentru a scoate n evidenta importanta pe care o acorda subiectii unor aspecte
distincte n reprezentarea omuletului, scala globala a fost subdivizata n trei scale partiale:
1. Scala "capul", care cuprinde 23 de itemi;
2. Scala "schema corporala", care cuprinde 33 de itemi;
3. Scala "mbracaminte", care cuprinde 14 itemi.
A patra scala nu constituie o scala distincta, pentru ca itemii corespunzatori
figureaza n celelalte trei scale partiale si se refera la folosirea culorii.
Lista cu cei 70 de itemi, care reprezinta "semnele evolutive" figureaza n foaia de
cotare. Literele dintre paranteze (B sau F acompaniate de o cifra) indica la ce vrsta,
pentru baieti si fete semnul atinge frecventa de 75% din populatie. De exemplu, F4 arata
ca 75% din desenele fetelor de 4 ani contin semnul evolutiv respectiv.

COTAREA
Pentru cotarea si analiza desenului omuletului este comod sa se utilizeze foaia de
cotare. Se nseamna pe foaia de cotarea itemii prezenti n desenul considerat. Se atribuie
un punct pentru fiecare item prezent.
Se obtin astfel cinci note brute:
1. Nota C , reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "cap";
2. Nota S, reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "schema corporala";
3. Nota V, reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "mbracaminte";
4. Nota T (totala), reprezinta nota C + nota S + nota V;
5. Nota L (culoare), se vor numara itemii reusiti, care se refera la folosirea culorii,
din ntreaga lista de itemi.
Notele brute obtinute vor fi raportate la etalon.
Daca desenele copiilor mai mari sunt realizate sub forma unui bust, n procesul de
cotare nu se va putea tine cont de normele descrise mai sus. n acest caz va fi luata n
consideratie numai nota C (itemii scalei "capul").
Mai jos sunt prezentate doua tipuri de etalon, care permit att clasarea copilului n
raport cu normele vrstei sale ct si aprecierea nivelului sau de maturitate.
ETALONUL N QUARTILE (n functie de vrsta reala a copilului)
innd cont de sexul subiectului, se va cauta n tabelul corespunzator pe linia, din
dreptul vrstei sale reale, nota bruta obtinuta de acesta. Daca nota bruta se situeaza ntre
Q1 si Q3, interval n care se gasesc 50% din subiectii normali, se va putea concluziona ca
subiectul se ncadreaza n norma. l vom considera usor superior mediei, daca rezultatul
va fi superior medianei Q2 si usor sub medie, daca rezultatul se situeaza usor sub
mediana. Deasupra lui Q3 se situeaza 25% din copii, cei care sunt n avans fata de vrsta
lor, iar sub Q1 se situeaza 25% din copii, care sunt n retard. Se va indica pe foaia de
cotare quartilul n care se situeaza rezultatul subiectului examinat. Se va proceda astfel
pentru fiecare din cele patru note brute obtinute de subiect.
ETALONUL PENTRU VRSTA DE MATURITATE
Etalonul n quartile nu ofera suficiente precizari pentru copiii n avans sau n
retard fata de vrsta lor reala, adica pentru cei a caror note se situeaza la extreme. Pentru

a aprecia importanta avansului sau a retardului va fi utilizat etalonul n ani maturitate.


Acest etalon este constituit din note de maturitate medie, calculate pentru fiecare vrsta
reala. Pentru a obtine vrsta de maturitate a unui subiect se va cauta pe linia
corespunzatoare notei brute partiale (de exemplu: n dreptul lui C) nota care se apropie
cel mai mult de cea obtinuta de subiect. Vrsta de maturitate a subiectului va corespunde
vrstei indicate deasupra notei brute a subiectului (cap de coloana). Daca nota obtinuta de
subiect se situeaza ntre doua note ale scalei, vom obtine o vrsta intermediara. De
exemplu, o nota totala de 16 puncte pentru baieti, care se situeaza ntre nota 10 (care
corespunde vrstei de maturitate de 4 1/2 ani) si nota 22 (care corespunde vrstei de
maturitate de 5 1/2 ani), poate fi considerata corespunzatoare vrstei de 5 ani. Comparnd
vrsta de maturitate cu vrsta reala a subiectului se poate vedea cu ct este copilul n
avans sau n retard.
Se poate, de asemenea, calcula un "coeficient de maturitate" folosind formula
clasica pentru Coeficientul de Inteligenta:
Vrsta de maturitate x 100

= coeficient de maturitate

Vrsta reala
Conform acestei formule, un coeficient de maturitate mai mare de 100
caracterizeaza avansul copilului, un coeficient mai mic de 100 caracterizeaza retardul
copilului. Sunt prezentate mai jos date pentru interpretarea calitativa a coeficientului de
maturitate.
de la 0 la 50
de la 50 65
de la 65 la 80
de la 80 la 90
de la 90 la 110
de la 110 la 130
de la 130 si mai
mult

debilitate profunda
debilitate medie
debilitate lejera
inteligenta normala slaba
inteligenta medie
aptitudini intelectuale bune
inteligenta superioara

Coeficientul de maturitate permite o comparare a acestuia cu coeficientul de


inteligenta obtinut de acelasi subiect n urma aplicarii unor teste de inteligenta.
TABELELE CU ETALOANE
A. ETALONUL N QUARTILE (functie de vrsta reala)
BIEI

Min.

CAPUL
Q1 Med.

Q3

Max.

SCHEMA CORPORAL
Min. Q1 Med. Q3 Max.

3ani
1/2
4ani
1/2
5ani1/2
6ani
1/2
7ani
1/2
8ani
1/2
9ani
1/2
10ani
1/2
11ani
1/2
12ani
1/2

12

2
4

5
6

7
8

9
11

11
16

10
5

13
14

14
17

19
20

27
25

10

13

21

19

20

25

30

10

11

13

15

14

19

22

25

29

11

12

13

18

15

20

24

26

36

11

13

15

20

12

17

25

29

32

11

14

16

20

22

26

29

30

11

15

16

20

22

27

29

30

BIEI

3ani
1/2
4ani
1/2
5ani
1/2
6ani
1/2
7ani
1/2
8ani
1/2
9ani
1/2
10ani
1/2
11ani
1/2
12ani
1/2

MBRCMINTE
Min. Q1 Med. Q3
0
0
0
0

Max.
1

Min.
0

TOTAL
Q1 Med. Q3
0
6
10

Max.
16

10

11

19

10

18

21

22

31

47

11

11

27

30

33

46

10

12

20

33

39

44

63

10

13

27

35

42

46

56

10

13

28

36

45

48

59

10

14

20

37

47

51

58

10

12

14

23

42

48

55

60

10

11

13

24

44

49

55

56

FETE

3ani
1/2
4ani
1/2
5ani
1/2
6ani
1/2
7ani
1/2
8ani
1/2
9ani
1/2
10ani
1/2
11ani
1/2
12ani
1/2

Min.
0

CAPUL
Q1 Med.
0
2

Q3
4

Max.
6

SCHEMA CORPORAL
Min. Q1 Med. Q3 Max.
0
1
4
6
11

11

11

15

18

12

14

18

28

10

12

20

14

18

24

30

12

14

19

19

21

26

30

11

14

15

21

21

25

29

31

12

15

17

20

18

22

27

29

31

12

15

18

20

17

22

27

29

32

14

16

19

22

16

22

28

31

32

10

15

17

20

22

15

21

28

31

33

FETE

3ani
1/2
4ani
1/2
5ani
1/2
6ani
1/2
7ani
1/2
8ani
1/2
9ani
1/2
10ani

MBRCMINTE
Min. Q1 Med. Q3
0
0
0
0

Max.
2

Min.
0

TOTAL
Q1 Med. Q3
0
6
10

Max.
16

10

13

21

27

15

21

25

33

48

12

16

29

35

39

54

10

12

16

36

42

49

56

11

13

26

42

49

54

69

11

12

14

30

49

52

58

61

10

11

12

14

31

45

54

58

61

1/2
11ani
1/2
12ani
1/2

10

11

12

14

34

47

56

59

64

10

12

13

13

33

46

57

60

65

B. ETALONUL PENTRU VRSTA DE MATURITATE


BIEI
3 1/2 4 1/2 5 1/2
C
3
5
7
S
4
6
14
V
0
0
3
Total
6
10
22

6
8
17
5
30

7 1/2 8 1/2 9 1/2 10 1/2 11 1/2 12 1/2


10
11
12
13
14
15
20
22
24
25
26
27
6
7
8
9
10
10
39
42
45
47
48
49
FETE

3 1/2 4 1/2 5 1/2 6 1/2 7 1/2 8 1/2 9 1/2 10 1/2 11 1/2 12 1/2
C
2
6
8
10
12
14
15
15
16
17
S
4
8
14
18
21
25
27
27
28
29
V
0
1
4
6
8
9
11
11
11
12
Total
6
13
25
35
42
49
52
54
56
57

EVOLUIA DESENULUI N FUNCIE DE SEXUL SUBIECILOR


Primele ncercari de a desena un omulet pot fi caracterizate ca fiind "intentii
grafice" nereusite. Desenul copiii de doi ani si a unui numar mare dintre copiii de trei ani
reprezinta doar o mzgalitura informa, n cadrul careia, n ciuda afirmatiilor desenatorului
ca ar fi un omulet, este imposibil de identificat o schema, chiar si rudimentara, a corpului
uman.
De la trei ani, ceva mai multi de 50% din copii, baieti si fete, sunt capabili sa
deseneze un omulet "identificabil", adesea de tip "mormoloc" (membrele desenate direct
din cap) sau manifestnd o anumita divizare a desenului, diferite parti ale corpului nu
sunt unite ntre ele.
Astfel ca, cotarile pentru Scala de Maturitate pot fi facute abia de la vrsta de 4
ani.
Evolutia desenului nu are loc identic pentru cele doua sexe. n foaia de cotare este
indicat n paranteze la ce vrsta este atinsa frecventa de 75% pentru cei 70 de itemi ai
Scalei de Maturitate pentru baieti si fete.
4 ani
FETE
1. Omulet identificabil
2. Desen "orientat" n pagina
3. Prezenta capului
4. Prezenta ochilor (posibil forma
simplificata)
5. Prezenta trunchiului (posibil doar
schematic)
6. Prezenta bratelor (posibil dintr-o
singura linie)
7. Prezenta picioarelor(posibil dintr-o
singura linie)
8. Prezenta a cel putin doua dintre
elementele urmatoare: cap, ochi, trunchi,
picioare, par, gura.

BIEI
1. Omulet identificabil
2. Desen "orientat" n pagina
3. Prezenta capului
4. Prezenta ochilor (posibil forma
simplificata)

5 ani
FETE
1. Prezenta gurii (forma simpla sau
evoluata)
2. Prezenta nasului (forma simpla sau
ovala)
3. Prezenta labelor picioarelor
4. Brate atasate de trunchi
5. Picioare atasate de trunchi

BIEI
1. Prezenta a cel putin doua dintre
elementele urmatoare: cap, ochi, trunchi,
picioare, par, gura.
2. Prezenta nasului (forma simpla sau
ovala)
3. Prezenta trunchiului (posibil doar
schematic)
4. Forma alungita a trunchiului
5. Prezenta bratelor (posibil dintr-o singura

linie)
6. Brate atasate de trunchi
7. Prezenta picioarelor(posibil dintr-o
singura linie)
8. Picioare atasate de trunchi
9. Prezenta labelor picioarelor
10. Prezenta hainelor

6. Prezenta hainelor

6 ani
FETE
1. Prezenta parului (culoare realista)

BIEI
1. ntreg conturul desenului realizat n
creion negru
2. Culoare realista a ochilor
3. Prezenta gurii (forma simpla sau
evoluata)
4. Culoare realista a gurii
5. Brate desenate din doua linii
6. Picioare desenate din doua linii
7. Prezenta pantalonilor
8. Cel putin un detaliu vestimentar
7 ani
BIEI
1. Prezenta degetelor
2. Prezenta ncaltamintei

2. Brate desenate din doua linii


3. Picioare desenate din doua linii
4. Forma alungita a trunchiului
5. Prezenta pantalonilor
6. Prezenta ncaltamintei
7. Cel putin un detaliu vestimentar
FETE
1. Prezenta degetelor
2. Proportii bune ale bratelor
3. ntreg conturul desenului realizat n
creion negru
4. Culoare realista a ochilor
5. Culoare realista a gurii
6. Culoare realista a fondului fetei
7. Cel putin doua detalii vestimentare

8 ani
FETE
1. Forma evoluata a ochilor
2. Cel putin doua detalii a ochilor
3. Prezenta gtului
4. Forma supla a trunchiului
5. Brate atasate de trunchi la locul
potrivit
6. Forma supla a picioarelor
7. Proportii bune ale picioarelor
8. Mneci identice cu corsajul
9. Mneci detasate de mini

BIEI
1. Contur negru al nasului
2. Culoare realista a fondului fetei
3. Culoare realista a minilor
4. Cel putin doua detalii vestimentare

9 ani
FETE
1. Forma evoluata a parului
2. Forma evoluata a gurii
3. Culoare realista a ntregii feti
4. Culoare realista a minilor
5. Gt suplu
6. Picioare atasate de trunchi fara spatiu
intermediar
7. Sex identificabil

BIEI
1. Forma evoluata a gurii
2. Forma evoluata a nasului
3. Prezenta parului
4. Forma supla a trunchiului
5. Brate atasate de trunchi la locul potrivit
6. Sex identificabil

8. Prezenta curelei

10 ani
FETE
1. Proportii bune ale capului
2. Distanta corecta ntre ochi
3. Prezenta umerilor
4. Prezenta palmei cu mai multe degete
5. Picioare atasate de trunchi fara linie
de demarcatie
6. Vrsta identificabila
7. ntre corsaj si gt linie de demarcatie
8. Cel putin trei detalii vestimentare

BIEI
1. Forma evoluata a ochilor
2. Culoare realista a ntregii fete
3. Culoare realista si identica a fetei si
minilor
4. Brate atasate de trunchi fara linie de
demarcatie
5. Prezenta palmei cu mai multe degete
6. Forma supla a picioarelor
7. Picioare atasate de trunchi fara spatiu
intermediar
8. Pozitie buna a labei piciorului
9. Vrsta identificabila
10. Mneci identice cu corsajul
11. Mneci detasate de mini
12. Culoare realista pentru ncaltaminte

11 ani
FETE
1. Plasare corecta n naltime a ochilor
2. Forma evoluata a nasului
3. Contur negru al nasului
4. Brate atasate de trunchi fara linie de
demarcatie
5. Prezenta celor 5 degete sau a
pumnului
6. Culoare realista si identica a fetei si
minilor
7. Pozitie buna a labei piciorului

BIEI
1. Prezenta gtului
2. Forma evoluata a nasului
3. Proportii bune ale minilor
4. Proportii bune ale picioarelor
5. Picioare atasate de trunchi fara linie de
demarcatie
6. Prezenta curelei

CRITERII DE COTARE
1.CAPUL
1. Prezenta capului (F.B.4) - Este reprezentat, de obicei, sub forma de cerc mai
mult sau mai putin regulat.
2. Prezenta ochilor (F.B.4) - Ochii pot fi indicati printr-un punct sau cu ajutorul a
mai multe detalii.
3. Prezenta gurii (F.5, B.6) - Poate fi indicata printr-un punct, linie orizontala sau
mai detaliata.
4. Prezenta nasului (F.B.5) - Poate fi indicat printr-o linie verticala, un cerc, doua
puncte sau mai detaliat.
5. Prezenta parului (F.6, B.11) - Poate fi reprezentat prin linii sau hasurari, dar de
culori realiste: negru, maro, galben.
6. Culoare realista a fondului fetei (F.7, B.6) - Fondul fetei trebuie sa fie
necolorat, sau colorat n roz, conturul fetei n ambele cazuri trebuie sa fie executat cu
creion negru. Culoarea ochilor, a gurii sau a altor trasaturi poate fi nerealist.
7. Culoare realista a ochilor (F.7, B.6) - Culorile admise sunt negru, maro, bleu,
verde. Este putin important daca copilul coloreaza irisul sau ntreg globul.
8. Culoare realista a gurii (F.7, B.6) - Conturul gurii trebuie sa fie executat cu
creion negru (fara sa fie colorata n interior) sau cu creion rosu (poate fi colorat n
interior).
9. Forma ovala a ochilor (F 8) - Ochii trebuie sa fie desenati din doua linii sau
hasurati, dar alungiti orizontal (fig. 1).
10. Cel putin doua detalii ale ochilor (F.8) - Acestea pot fi: genele, sprncenele,
irisul, pupila sau pleoapele.
11. Culoare realista a ntregii fete (F.9, B.10) - Conturul fetei trebuie sa fie
executat cu creion negru, fondul fetei roz sau necolorat, nici o alta trasatura a fetei nu
trebuie sa fie nerealist colorata, cum ar fi: nas rosu, ochi violeti gene verzi, etc. Ochii pot
fi verzi, bleu, maro, negri, gura fara sa fie colorata sau colorata n rosu.
12. Forma evoluata a gurii (F.9, B.9) - Gura trebuie sa fie desenata din doua linii
si sa aiba o forma ovala (fig. 2).

13. Distanta corecta dintre ochi (F.10) - Centrul ochilor trebuie sa mparta fata n
trei parti aproximativ egale (fig. 4).
14. Plasarea corecta n naltime a ochilor (F.11, B.12) - Ochii trebuie sa fie
plasati n jumatatea de sus a fetei (fig. 4).
15. Forma evoluata a nasului (F.11) - A se consulta figura 3.
16. Forma evoluata sau "coafata" a parului (F.11) - Parul trebuie sa fie
reprezentat ca ncadrnd capul prin exterior, fara transparenta sau cu o coafura speciala
(fig. 5).
17. Culoare realista a nasului (F.11,B.10) - Conturul sau linia nasului trebui sa fie
de culoare neagra.
18. Cel putin trei detalii ale ochilor (F.12) - A se vedea lista detaliilor ochilor de la
itemul 10.
19. Prezenta pupilelor (F.B.12).
20. Prezenta sprncenelor (F.12).
21. Culoarea rosie a gurii (F.12).
22. "Coafura" speciala a parului (F.12) - Poate fi o tunsoare scurta, tip periuta,
parul mpletit n cozi, sau bucle clar indicate.
23. Plasarea corecta n naltime a ochil
or si
distanta corecta ntre ochi (F.12) - A se vedea itemii 13 si 14. Cele doua criterii trebuie sa
fie cumulate.
Fig. 1

OCHII

forma simpla
forma evoluata

Fig. 2

GURA

forma simpla

forma evoluata

Fig. 3

NASUL

forma simpla
forma evoluata

forma foarte evoluata

Fi
g.
4 A
MPLASAREA
CORECT A
OCHILOR
n naltime

distanta
dintre ochi

n naltime
si distanta
dintre ochi

Fig.
5

PRUL

forma simpla

forma evoluata

2. SCHEMA CORPORAL
1. Omulet identificabil (F.B.4) - Trebuie sa fie prezente cteva elemente ale
corpului sau ale capului si acestea sa formeze un ntreg, sa nu fie dispersate.
2. Desen "orientat" n pagina (F.B.4) - Omuletul trebuie sa fie centrat n pagina,
fie pe naltimea, fie pe lungimea paginii, sa nu fie desenat prea sus sau prea jos pe pagina.
3. Cel putin doua detalii ale corpului (F.4, B.5) - Printre acestea trebuie sa fie
prezente: capul, ochii, gura, parul, corpul, picioarele.
4. Trunchi prezent (F.4, B.5) - Acesta poate fi reprezentat printr-o linie sau o
figura geometrica, cum ar fi un cerc, un oval, un patrat, un dreptunghi sau triunghi sau
desigur poate fi reprezentat ntr-o forma mai evoluata.
5. Bratele prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub forma de linii
simple sau trasaturi mai evoluate, chiar daca sunt incorect situate.
6. Picioare prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub forma de linii
simple sau trasaturi mai evoluate, chiar daca sunt incorect situate.
7. Brate atasate de trunchi (F. B.5) - Bratele sa nu fie atasate de cap, gt, picioare,
ci de trunchi, chiar daca nu sunt plasate adecvat sau sunt plasate la limita dintre trunchi si
cap, n cazul n care lipseste gtul.
8. Picioare atasate de trunchi (F B.5) - Picioarele sa nu fie atasate de cap, ci de
trunchi, chiar daca nepotrivit plasate.
9. Prezenta labelor picioarelor (F.B.5) - Acestea pot fi reprezentate printr-o
simpla linie situata ntr-un unghi cu piciorul sau printr-un cerc n continuarea piciorului
sau ntr-o maniera mai evoluata: din doua linii, ncaltamintea desenata etc.
10. Forma alungita a trunchiului (F.6, B.5) - Trunchiul trebuie sa fie mai mult
lung dect lat (naltimea trunchiului mai mare dect latimea). Poate fi desenat cu o linie,
un oval, un dreptunghi sau de o forma mai supla.
11. Brate desenate din doua linii (F.B.6) - Sa nu fie simple linii.
12. Picioare desenate din doua linii (F.B.6) - Sa nu fie simple linii.
13. ntreg conturul desenului n creion negru (F.7, B.6) - Se refera la liniile
exterioare ale desenului: ale capului, trunchiului, membrelor. ntr-un anumit sens,
omuletul trebuie sa fie mai nti "desenat" si apoi "colorat".

14. Prezenta degetelor (F.B.7) - Degetele pot fi indicate prin simple linii. Numarul
degetelor nu se ia n consideratie.
15. Proportii bune ale bratelor (F.7, B.9) - Raportul trunchi/brate trebuie sa fie
ntre 1,25 si 2, adica trunchiul trebuie sa fie mai lung dect bratele de aproximativ doua
ori.
16. Trunchi "suplu" (F.8, B.9) - Trunchiul nu mai trebuie sa aiba o forma
geometrica (cerc, oval, patrat, dreptunghi, triunghi) ci linii mai putin schematice, mai
apropiate de realitate.
17. Gt prezent (F.8, B.11) - Poate fi reprezentat printr-o linie sau prin doua.
18. Proportii bune ale picioarelor (F.8, B.11) - Raportul trunchi/picioare trebuie sa fie
ntre 0.75 si 1.25, adica picioarele trebuie sa masoare cel putin trei sferturi din lungimea
trunchiului, dar sa nu fie mai lungi de o data si un sfert.
19. Brate atasate de trunchi la locul potrivit (F.8, B.11) - Bratele trebuie sa fie
atasate sub gt, daca acesta exista, sau la limita dintre cap si trunchi, n partea de sus a
trunchiului, daca omuletul nu are gt. Nu este necesara prezenta umerilor.
20. Forma "supla" a picioarelor (F.8, B.11) - Picioarele desenate din doua linii sa
nu fie sub forma unor bastoane ntepenite, rigide sau cioturi schematice. Sa fie prezenta o
anumita suplete a liniilor.
21. Gt "suplu" (F.9, B.11) - Linia gtului continua cu linia trunchiului, chiar daca
umerii nu sunt prezenti (fig. 6), nu exista unghiuri ascutite.
22. Sex identificabil (F.B.9) - Prezenta pantalonilor nu este suficienta, pentru ca si
fetele poarta pantaloni, nici coafura nu este un semn clar, uneori baietii au codite. De
obicei, sexul personajului desenat poate fi stabilit cu ajutorul urmatoarelor elemente: o
palarie masculina, mustati, barba, tigara, cravata, arma, etc. Daca nu se poate decide,
itemul nu se coteaza.
23. Culoare realista a minilor (F.9, B.8) - Degetele sau minile pot fi roz (nu
rosii) sau necolorate, nu neaparat de acelasi fond cu fata.
24. Picioare atasate de trunchi fara spatiu intermediar (F. 9) - La vrste mai mici
picioarele sunt atasate de trunchi lasndu-se un spatiu mai mic sau mai mare ntre ele.
Acest spatiu nu trebuie sa existe (fig. 8).
25. Cinci degete sau degetul mare detasat de restul degetelor reprezentate
global (F.10, B.11).
26. Prezenta umerilor (F.10, B. 9) - Trebuie sa existe un unghi sau rotunjiri
reprezentnd umerii n locul de mbinare a bratelor cu trunchiul.

27. Proportii bune ale capului (F.10, B.12) - naltimea trunchiului sa fie de cel
putin o data si jumatate mai mare dect cea a capului. Raportul trunchi/cap trebuie sa fie
ntre 1,50 si 2,75.
28. Vrsta identificabila (F.B.10) - Vrsta omuletului este reprezentata n mod
manifest fie printr-un detaliu al fetei: barba, mustatile, ridurile, fie printr-un detaliu
vestimentar sau un obiect, cum ar fi: pipa, jucarii, diferite unelte. Omuletul poate
reprezenta un copil, un adult sau un batrn.
29. Prezenta palmelor (F.B.10) - Trebuie sa existe un spatiu ntre manseta si
degete. Este obligatorie prezenta degetelor.
30. Picioare atasate de trunchi fara linie de demarcatie (F.10) - Pantalonul
trebuie sa continue pna la linia taliei, fara sa existe linie de demarcatie ntre trunchi si
picioare (fig.9).
31. Brate atasate de trunchi fara linie de demarcatie (F.11) - Linia bratelor
continua cu cea a trunchiului.
32. Pozitia corecta a labelor picioarelor (F.11, B.10) - n raport cu picioarele
labele trebuie sa fie reprezentate n perspectiva, adica vrfurile sa fie mai mult sau mai
putin departate simetric. Daca omuletul este desenat din fata, cele doua labe ale
picioarelor nu trebuie sa fie ntoarse n aceeasi directie. Nu se coteaza pozitia strict
verticala a labelor, n continuarea picioarelor. Trebuie sa fie ct de ct respectata
perspectiva: labe mai mult late dect lungi. Daca omuletul este desenat n profil, cele
doua labe ale picioarelor trebuie din contra sa fie ntoarse n aceeasi parte ca si restul
corpului.
33. Culoare realista si identica a fetei si a minilor (F.11, B.12) - Fata si minile
trebuie sa fie identice: roz sau necolorate.
3. HAINELE
1. Prezenta hainelor (F.B.5) - Pot fi hasurate sau colorate diferit de fata si restul
corpului.
2. Cel putin un detaliu vestimentar (F.B.6) - Sa fie prezent un detaliu din
urmatoarea lista: nasturi, pelerina, curea, ornamente ale tesaturilor (dungi, buline, flori
etc.), cravata, vesta, manusi, guler sau rotund n jurul gtului, geanta, bijuterii, palarie,
pantofi (ncaltaminte), tocuri, sireturi, sosete si alte detalii vestimentare.
3. Prezenta pantalonului (F.B.6) - Acestia trebuie sa fie diferentiati fie printr-o
linie dubla n partea de sus, la talie, fie prin culoarea diferita de cea a bluzei.

4. Prezenta curelei (F.9, B.11) - Aceasta poate sa figureze printr-o singura


trasatura daca este desenata la locul potrivit sau obligatoriu din doua trasaturi
reprezentnd cu adevarat o curea si nu o simpla delimitare a trunchiului de picioare.
5. Prezenta ncaltamintei (F.6, B.7) - Este suficient sa fie desenate labele
picioarelor (din linie dubla) si ca o linie de demarcatie sau o culoare diferita sa
diferentieze labele picioarelor de picioare.
6. Cel putin doua detalii vestimentare (F.8, B.11) - Din lista itemul 2.
7. Mneci de culoare identica cu corsajul (F.8, B.11) - Itemul este acordat, chiar
daca este desenata o vesta de o culoare diferita, daca care lasa sa se vada la gt culoarea
corsajului.
8. Mneci detasate de mini (F.8, B.11) - O linie de demarcatie trebuie sa separe
mneca de mna deasupra ncheieturii minii (manseta scurta) sau mna este separata de
brat printr-o culoare diferita (manseta implicita). La un nivel superior mna apare
"detasata " de brat (fig. 10).
9. Cel putin trei detalii vestimentare (F.10, B.12) - Din lista de detalii de la itemul
2.
10. Corsaj detasat de gt (F.12) - O linie de demarcatie trebuie sa indice
rascroiala hainei la gt (de exemplu, rascroiala n unghi, guler pe gt - fig. 11 ). Gtul nu
trebui sa fie de aceeasi culoare cu haina.
11. Pantalon detasat de laba piciorului (F.12) - Picioarele trebuie sa iasa din
pantalonii care sunt mai largi.
12. ncaltaminte de culoare realista (F.12) - Se admite culoarea neagra sau maro
sau absenta culorii.
13. Cel putin patru detalii vestimentare (F.12) - Din lista itemul 2.
14. Omulet "personalizat" (F.12, B.12) - Costumul omuletului nu este unul
oarecare, ci unul care permite sa se recunoasca: un soldat, un atlet, un clovn, etc.

cu linie de

fara linie

de
nesuplu

suplu

demarcatie

demar

catie

Fig. 6 GT "SUPLU"

Fig. 7 BRATE ATASATE DE


TRUNCHI

cu spatiu intermediar

fara spatiu intermediar

Fig. 8 PICIOARE ATASATE DE TRUNCHI

cu linie de demarcatie

fara linie de demarcatie

Fig. 9 PICIOARE ATASATE DE TRUNCHI

inexistente

separate de mini

de mini
Fig. 10 MNECILE

"detasate"

corsaj neseparat de gt

separat de gt

"detasat" de gt
Fig. 11 CORSAJUL

absenti
de picior"

prezenti, separati de laba piciorului


Fig. 12 PANTALONII

"detasati