Sunteți pe pagina 1din 18

Urmele de Picioare

2.1 ASPECTE GENERALE


Urmele de picioare reprezint o categorie important de urme create inevitabil
la locul faptei. Cu toate acestea, ele sunt descoperite sau folosite n cercetarea de
identificare realtiv mai rar, considerndu-se c au mai putine posibilitti de
individualizare, datorit numrului relativ redus de elemente caracteristice, cu
exceptia celor specifice crestelor papilare de pe talpa piciorului.
Cu toate c relieful papilar de pe talp are aceleasi proprietti ca si cel de pe
mini, practica cercetrii criminalistice cunoaste foarte putine cazuri de identificare
a persoanelor dup acest relief. n primul rnd, de multe ori, n cazul urmelor de
acest fel relieful papilar fie este mult tocit, fie, n momentul formrii urmei a fost
mbcsit cu substante strine, astfel c n ambele situatii sunt redate putine din
detaliile sale. n al doilea rnd, foarte des obiectul primitor nu are suprafat destul
de neted pentru a primi si pstra detaliile reliefului papilar de pe tlpile omului.
2.1.1 Clasificarea urmelor de picioare
Din categoria urmelor de picioare, n acceptiunea sa larg, fac parte urmele
plantei piciorului ( ale piciorului gol ), urmele piciorului semincltat sau urmele de
ciorapi, precum si urmele de ncltminte. Cu privire la urmele de ncltminte,
precizm c unii autori le consider ca fcnd parte din categoria urmelor de
obiecte, n timp ce alti autori le consider ca fcnd parte din categoria urmelor de
obiecte, n timp ce alti autori, iau n considerare factorul creator principal, piciorul
omului. La aceasta se poate aduga si argumentul c urmele de picioare, sub
forma urmelor de ncltminte, prezint, n cazul crrii de urme, o serie de
elemente specifice mersului unei persoane, indiferent dac este sau nu ncltat.
Urmele plantei piciorului, respectiv formate de piciorul descltat, sunt cele
mai valoroase pentru individualizare, ntruct amprenta plantar, cu caracteristicile
sale papilare proprii, precum si cu particularittile morfofiziologice, poate servi la o
identificare cert a individului, echivalent cu identificarea bazat pe amprente
digitale. Impresiunile plantare, sau mai bine zis, desenul papilar plantar poate avea
din punct de vedere dactiloscopic, aceeasi important ca si impresiunile digitale sau
palmare.
Desenul papilar al impresiunilor plantare, poate fi divizat si studiat n patru
regiuni distincte:
lRegiunea clciului este partea posterioar a tlpii, corespunztoare osului
calcaneu. Aceast regiune prezint un desen papilar aproape omogen, n sensul c
pe aceast regiune nu vom ntlni desene papilare complicate, ci numai o serie de
creste papilare orizontale caracterizate prin numeroase bifurcatii, ntreruperi,
puncte si
___________________
1. Ilie Vasiliniuc, "Tratat practic de criminalistica", vol 1, pag. 242.

creste izolate. Aceasta nseamn c desenul papilar al acestei regiuni


prezint din punct de vedere dactiloscopic, o important deosebit n ceea ce
priveste numai caracteristicile crestelor papilare si nu din punct de vedere al
ansamblului papilar.
lRegiunea tarsian. Desenul papilar al regiunii tarsiene corespunztor din
punct de vedere anatomic tarsului, nu rmne n impresiune dect spre partea lui
extern, aceasta datorit structurii anatomice a acestei regiuni. Regiunea tarsian
este cuprins ntre regiunea metatarsian si clci, respectiv de-a lungul cavittii
tlpii piciorului.
Din punct de vedere dactiloscopic, crestele papilare sunt dirijate omogen ca si
n regiunea clciului, cu alte cuvinte nici n aceast regiune nu vom ntlni desene
papilare complicate, ci numai creste papilare orizontale, ale cror caracteristici au
aceeasi important pe care o aveau si n regiunea clciului. Sunt cazuri ns cnd
ntlnim si n aceste regiuni desene papilare variate, laturi si chiar verticele.
lRegiunea metatarsian este cuprins ntre regiunea metatarso-falangian si o
linie imaginar, perpendicular pe axul longitudinal al plantei, care trece prin
articulatia tarsului si metatarsului.
Desenul papilar al acestei regiuni prezint o important deosebit, att prin
varietatea desenelor din punct de vedere papilar, ct si prin aceea c aceast
regiune poate face obiectul celor mai frecevente descoperiri prin dactiloscopie,
referitor la urmele papilare plantare. Pe regiunea metatarsian, desenul papilar
prseste omogenitatea din regiunea clciului si a tarsului, lund aici aspectele
cele mai variate. Pe cmpul papilar al acestei regiuni, putem ntlni: verticele, laturi,
laturi duble, arcuri si delte.
Aceast regiune rmne cel mai adeseori n urmele de la locul faptei si
prezint desenul papilar cel mai caracteristic pentru comparatia desenelor papilare.
lRegiunea metatarso-falangian este cuprins ntre vrful degetelor si o linie
imaginar, perpendicular pe axul longitudinal al plantei, care trece prin articulatia
situat ntre falanga a doua a degetului mare si metatars.
Desenul papilar al acestei regiuni are aceeasi important ca si desenul papilar
al regiunii metatarsiene, la care se mai adaug desenul papilar al falagelor, care
poate avea o important deosebit pentru cazul cnd acest desen a rmas n toat
claritatea lui.
De fapt n urmele papilare plantare, desenul papilar al falangetelor nu are
totdeauna claritate, iar regiunea de baz n care desenul papilar rmne totdeauna
clar, este regiunea metatarsian pn la falangele degetelor.
Pentru desenul papilar plantar nu s-a simtit nevoia crerii unei clasificri si
aceasta pentru singurul motiv c urmele 838d32i papilare plantare rmn la locul
faptei numai n cazuri exceptionale.
n regiunea metatarso-falangian ntlnim desene papilare destul de variate,
care nglobeaz verticele, laturi duble, arcuri si numeroase delte. n partea
superioar gsim trei delte corespunztoare degetelui al doilea, al treilea sau al

patrulea, iar n partea extern sub degetul mic gsim deasemeni o delt care poate
prezenta numeroase puncte caracteristice.
Sub degetul mare gsim o zon papilar, care rmne totdeauna n urmele
plantare si care ia cel mai adeseori aspectul verticelelor sau al laturilor. Remarcm
c laturile din aceast regiune au totdeauna concavitatea ndreptat ctre degetul
mare.
n ceea ce priveste degetele urmelor plantare, ele prezint un desen papilar n
care putem ntlni toate desenele prezente si la urmele digitale.
Datorit convexittii acestor degete, desenul lor nu rmne aproape niciodat
n perfecte conditiuni, exceptie fcnd degetul mare al crui desen papilar se poate
ntlni adeseori n urmele plantare.
Dintre regiunile studiate, regiunea metatarsian si regiunea metatarsofalangian este ntlnit cel mai adeseori n urmele plantare si ea reprezint tocmai
partea din aceste urme n care desenul papilar poate lua aspectele cele mai variate.
Nu trebuiesc neglijate nici celelalte regiuni unde, dac nu ntlnim desene
papilare prea complicate, totusi crestele papilare prin numeroasele lor caracteristici,
pot duce cu usurint la identificarea urmei plantare.
De asemenea, pe diversele regiuni ale urmei plantare, putem gsi cicatrici,
btturi, sau alte deformatiuni ale desenului papilar care constituiesc elemente tot
att de importante n identificarea urmei.
Urmele papilare plantare se pot ntlni la locul faptei, atunci cnd autorul a
umblat cu picioarele desculte. Ele se ntlnesc destul de frecvent n furturi ce se
svrsesc n internate, cazrmi. Aceste urme rmn pe toate obiectele cu suprafat
neted si lustruit: plcile de faiant,dusumelele vopsite, cristale, coli de hrtie.
Urmele lsate de planta piciorului se pot clasifica n mai multe categorii:
Urmele invizibile sau latente ale piciorului sunt acelea care rmn pe diverse
obiecte datorit papilelor dermice. Aceast secretie, cunoscut sub denumirea de
sudoare, este incolor.
Cnd crestele papilare, care nu sunt altceva dect o succesiune a papilelor
dermice, ating obiectele, datorit grsimei ce intr n compunerea sudoarei, aceste
creste se imprim pe suprafata obiectelor si dau n ansamblul lor, ceea ce se
numeste urm plantar.
Am denumit acest categorie de urme, urme papilare latente sau invizibile,
aceasta pentru simplul motiv c ele rmn n mod natural si involuntar. n
realitate ele nu sunt cu totul invizibile si dac pe anumite obiecte, cum ar fi coalele
de hrtie sau filele crtilor, ele nu pot fi evidentiate, dect prin practicarea unor
tehnici si ntrebuintarea unor preparate speciale, pe alte obiecte, un ochi exersat le
poate descoperi cu usurint.
Urmele vizibile sunt cele care rmn la locul faptei, n mod natural si
involuntar, atunci cnd degetele piciorului sunt mnjite de snge sau alte substante
colorate, cum ar fi vopselele, funinginea.

Cnd degetele sunt mnjite cu substante colorate lichide, n majoritatea


cazurilor, urmele lsate nu vor retine n conditii perfecte desenul papilar, ele se vor
reduce cel mai adesea la mnjituri, datorit faptului c substantele lichide colorate
ptrunznd printre santurile ce separ crestele papilare vor mbiba aceste santuri,
aducnd colorantul lichid pe ntreaga suprafat a desenului la nivelul crestelor, care
n asemenea conditii nu vor putea rmne pe diverse obiecte dect sub forma unor
pete sau mnjituri.
Urmele vizibile mulate sunt rezultatul imprimrii crestelor papilare n materii
plastice. Ele rmn n conditii perfecte pe argila proaspt, pe chitul proaspt, pe
obiectele proaspt vopsite, pe cear.
Urmele rmase prin ridicare sunt perfect vizibile si constituiesc o categorie de
urme speciale. Ele rmn pe obiectele acoperite cu un strat fin pulverulent, care
poate fi praful obisnuit ce se depune n mod lent pe diverse obiecte ntr-un timp
ndelungat.
Urmele piciorului semincltat sau ale ciorapilor, reproduc forma general
a plantei piciorului, a regiunilor sale si a testurii. Ele pot servi la determinarea de
grup si chiar la identificare, dac prezint elemente de individualizare, cum ar fi
custurile sau unele cazuri specifice.
Urmele de ncltminte, dac sunt formate n conditii corespunztoare
(cum ar fi de pild urmele statice, de adncime, n pmnt moale), pot reflecta
elemente carcateristice utile identificrii, desi prezint elemente particulare mai
putine.
2.1.2. Formarea urmelor de picioare
Au loc n conditii relativ apropiate urmelor de mini, n sensul c pot fi ntlnite
sub forma static sau dinamic, de suprafat sau de adncime, vizibile sau latente.
De asemenea ele se ntlnesc fie sub forma izolat, mai ales dac ne raportm la
calitatea lor, fie sub forma unei crri de urme. Caracteristic pentru aceast
categorie de urme poate fi faptul c ntre urmele aceleiasi persoane, purtnd
aceeasi ncltminte, pot aprea n privinta dimensiunilor anumite deosebiri, tipice
strii de miscare ori de repaus n care s-au aflat n momentul formrii. Astfel, o urm
a piciorului aflat n miscare este mai putin lung dect o urm format ntr-un
repaus relativ (stnd pe loc).
Pe msur ce viteza de deplasare creste, se scurteaz si urma, astfel nct la o
urm format n alergare pe lng o arcuire mai pronuntat a fundului urmei, vor
aprea mai pregnant si formele regiunii metatarsofalangian, metatarsian sau
regiunea vrfului ncltmintei, aceasta n functie de plasticitatea obiectului
primitor de urm.
Urmele de suprafat se creaz pe obicete de consistent mare, mai dure
dect ncltmintea sau piciorul descult. Cnd pe ncltminte ori pe piciorul descult
se afl substante strine (noroi, praf, vopsea) se formeaz urme de stratificare, iar
dac pe suprafata obiectului primitor sunt substante strine n stare pulverulent
sau vscoas (cum ar fi o pojghit de praf n cantitate mic, ulei ori vopsea
proaspt) prin aderarea acestei substante la talp se formeaz urme de

destratificare. Urmele de adncime se formeaz n terenuri argiloase, noroi vscos,


nisip umed, zpad.
Dup modul de formare, urmele de picioare sunt statice si dinamice. Primele
redau n volumul sau pe suprafata obiectului primitor de urm trsturile generale
si uneori particulare, de detaliu, ale ncltmintei sau ale piciorului descult. Cele
dinamice se prezint sub form de dre paralele. Din aceast cauz, urmele statice
de picioare sunt mai utile cercetrii criminalistice, ajungnd chiar la identificarea
obicetului creator, pe cnd cele dinamice contribuie cel mult la stabilirea naturii
obiectului creator si la determinarea modului de svrsire a infractiunii.
Urmele de picioare, cu rare exceptii, se descoper cu usurint, deoarece, n
majoritatea cazurilor, sunt vizibile cu ochiul liber. Ele se gsesc la locul faptei izolate
sau n grup compact. Grupul de urme, pe lng valoarea din procesul identificrii,
mai ajut si la stabilirea unor date n legtur cu numrul de persoane participante,
actiunile desfsurate, locurile de ptrundere n perimetrul locului faptei si de iesire
din limitele acestuia.
Urmele de picioare n mersul obisnuit al omului, n pas grbit sau cnd fuge,
au un proces propriu de formare, n care se disting trei faze.
Prima faz ncepe n momentul atingerii clciului cu obiectul primitor si
const n mpingerea acestuia n fat si n jos si se termin cnd piciorul trece n
pozitie perpendicular pe suprafata lui. A doua faz se realizeaz prin apsarea
piciorului asupra obiectului primitor sub un unghi drept, cnd ntregul corp se
sprijin pe un singur picior, moment ce marcheaz imprimarea pe sol a trsturilor
tlpii. A treia faz ncepe cnd piciorul trece de la pozitiza perpendicular fat de
obicetul primitor la cea oblic, cnd mpinge n spate si n jos cu vrful degetelor
masa obiectului primitor si se termin prin ridicarea piciorului n vederea realizrii
pasului urmtor.
___________________
1. A.N. Vasiliev, "Criminalistica", pag 125-126.
Acest proces de formare al urmelor piciorului este propriu att la
urmele de adncime, ct si la cele de suprafat, dar fazele sale se disting doar n
urmele de adncime. La clci se remarc o usoar alunecare n fat, urma propriuzis este mai scurt dect lungimea tlpii si arcada mai curbat, iar la vrful
degetelor se observ o slab alunecare, de mpingere a solului n spate. Datorit
procesului de formare, urmele de adncime, n functie de plasticitatea obiectului
primitor, sunt cu att mai scurte cu ct viteza de miscare a fost mai mare.
Urmele invizibile rmn pe toate obiectele cu suprafata neted si lustruit, pe
obiectele de faiant sau portelan, caroseriile automobilelor, pe metale netede, ele
rmn deasemeni si pe obiecte de piele, de lac sau celuloid, pe hrtia lustruit.
Urmele papilare nu rmn niciodat pe pielea omeneasc si nici pe obiectele
de mbrcminte, cum ar fi pnzeturile, stofele sau mtasea. Pe pielea omeneasc
nu rmn, urma papilar fiind rezultatul secretiei papilare dermice, iar pielea
pentru a-si mentine elasticitatea secret si absoarbe la rndul ei prin pori.

Amestecul acestor secretiuni face ca urmele papilare s nu poat rmne pe pilea


omeneasc. Pe pauz stofa sau alte testuri urmele papilare nu rmn deoarece
suprafata acestor materii nu este neted, dar mai ales calittii absorbante pe care o
au testurile.
Pe suprafatele poroase sau zgrunturoase, urmele papilare nu pot rmne
dect fragmentar, fr continuitatea crestelor si fr nici o valoare din punct de
vedere al stadiului desenului papilar . Pe zpad, gheat, nu pot rmne datorit
faptului c secretia papilelor dermice avnd o temperatur mai ridicat, de ndat
ce va veni n contact cu materia zpezii sau ghietii, care are o
temperatur sczut, va topi zpada sau ghiat si n asemenea conditii
urmele papilare se vor pierde prin deformare.
Se cere deci obiectelor anumite calitti pentru a putea retine urmele papilare
si printre aceste calitti cele mai esentiale sunt acelea ca obiectele s fie netede si
lustruite, s nu aib proprietti absorbante, s nu fie la temperaturi prea
ridicate sau prea sczute.
Zonele papilare plantare trebuiesc de asemeni s fie pe ct posibil curate, s
nu fie mbcsite de materii care acoper sau anuleaz secretia papilelor dermice. n
cazul n care crestele papilare sunt mbcsite de ulei, de fin, praf sau alte materii
cu proprietti absorbante, urmele papilare invizibile nu mai pot rmne.
Identificarea plantei necesit o zon mai ntins de imprimare. De aceea
prezenta pe corpul uman a unei urme explodabil dactiloscopic este o raritate.
Mai frecvent ne confruntm cu traumatismele produse prin lovituri de picior
ncltat. Cnd victima este n pozitie vertical contactul are loc mai ales ntre vrful
ncltmintei si vesminte, rezultnd urme de stratificare, prin depunerea de praf si
noroi, dar si urme de adncime. Cnd victima este trntit jos, pe lng urmele
mentionate pot s apar si urme de clcare, fie pe haine, fie direct pe corp, n
special n regiunea capului.
Conturul urmelor, atunci cnd sau imprimat si extremittile longitudinale ale
tlpii, permit determinarea msurii ncltmintei iar desenul de pe talp, alctuit din
profiluri si santuri, indic tipul: pantof, bocanc, cizm, adidas etc. Identificarea
generic poate merge pn la stabilirea mrcii, prin comparare cu monstrele de
referint din colectia laboratorului sau de la fabricile productoare. n sfrsit, n
prezenta imprimrii unor defecte rezultate din uzur exist sansa identificrii
individuale.
___________________
1. Vladimir Belis, "Tratat de medicina legala", 1998, pag. 585
2.2. CERCETAREA CRIMINALISTIC A URMELOR DE PICIOARE
Datorit naturii urmelor de picioare, avnd n vedere inevitabilitatea lor si locul
n care se pot forma, acestea se nscriu n categoria urmelor care se caut printre
primele la fata locului.
Descoperirea presupune, cu prioritate, cercetarea suprafetelor pe care este
posibil s se calce, cu att mai mult cu ct pe aceste suprafete pot fi descoperite si

alte categorii de urme, cum sunt de exemplu, fire de pr, urme organice si
anorganice, diverse resturi materiale si, binenteles, microurmele.
La cutarea urmei de picior nu trebuie neglijat faptul c aceast activitate
poate fi asociat cu cutarea si prelucrarea urmelor de miros de ctre cinele de
urmrire, urmele olfactive putnd suplini lipsa elementelor de identificare din
urmele propriu-zise de picioare. n plus, mirosul ofer indicii suplimentare privitoare
la mprejurrile svrsirii faptei.
2.2.1 Descoperirea urmelor de picior.
Descoperirea si relevarea urmei piciorului gol nu difer cu mult de cercetarea
urmei de mini, n alternativa formrii lor ca urme latente, pe suprafete de genul
linoleumului, parchetului, cimentului etc. Metodele de descoperire si relevare sunt
practic aceleasi.
Urmele de ncltminte, n msura n care nu sunt vizibile, sunt ceva mai greu
de descoperit, cutarea lor fcndu-se ntr-un mod apropiat de cel al urmei latente
de mini si cele ale piciorului gol, respectiv cu ajutorul unei raze ascendente de
lumin. Pentru urmele pe suprafetele de genul covoarelor, mochetelor, se folosesc
dispozitive ce pot pune n evident urma pe baza electricittii statice.
O msur de prim urgent necesar a fi luat imediat dup descoperire este
aceea a conservrii urmelor supuse actiunii unor factori de natur s le distrug. De
exemplu, n caz de ploaie urma va fi acoperit cu un vas mai mare sau cu o folie de
polietilen, evitndu-se o deformare a acesteia. Urmele aflate n spatii deschise
trebuie protejate de actiunea vntului, ndeosebi dac s-au format prin stratificare
sau destratificare. De asemenea, ele trebuie protejate si de "valul curiosilor" ori de
prezenta prea multor persoane la fata locului.
Dup descoperirea si revelarea lor, o cerint important, care nu trebuie
neglijat n cadrul investigrii, priveste necesitatea msurrii urmelor, inclusiv
msurtori fotografice bidimensionale. Interesnd lungimea acestora, ltimile n
regiunea metatarsian si tarsian, ltimea clciului, pozitia degetelor s.a., n
ipoteza urmelor piciorului gol. La urma de ncltminte, msurarea vizeaz pe
lng dimensiunile generale si particularittile desenului tlpii si tocului, anumite
caracteristici de uzur care pot conduce cel putin identificri de gen sau de grup.
Urmele invizibile pot fi scoase n evident cu ajutorul mijloacelor tehnice
criminalistice n functie de natura obiectului primitor, folosindu-se tratamente
optice, mecanice sau chimice.
l Tratamentul optic. nainte de aplicarea oricrui tratament, obiectele si locurile
unde se presupune c infractiunea a lsat urme sunt examinate cu ochiul liber sub
actiunea unor surse de lumin alb dirijat sub diferite unghiuri de incident. Ca
surse de lumin pot fi folosite lanterne, reflectoare sau chiar oglinzi pentru
reflectarea razelor solare.
Uneori componentii chimici ai urmelor papilare latente si o serie de elemente
poluante emanate de mediul nconjurtor, care contamineaz amprentele, pot
deveni fluorescente sub actiunea unor surse de lumin

___________________
1. I.A. Vinberg si S.M. Mitricev, "Criminalistica", Bucuresti, 1952, pag. 137-139.
speciale. Aceast fluorescent poate fi vizibil cu ochiul liber sau poate
aparea cnd se folosesc filtre, detectoare cu radiatii ultraviolete sau infrarosii.
Aceste surse de lumin se pot folosi att la examinarea amprentelor netratate
prin procedee mecanice sau chimice, ct si a celor care au fost supuse unor astfel
de hotrri. Amprentele netratate colorate de substante ca: cerneal, grsimi sau
detergenti vor prezenta sub tratament optic o fluorescent mai puternic. n cazul
urmelor relevate prin pudrare sau tratament cu substante chimice, fluorescenta
este n principiu un mijloc de mrire a sensibilittii detectiei si de sporire a
contrastului.
Compozitia chimic a urmelor latente, indiferent de elementele poluante si a
suporturilor pe care acestea rmn face necesar utilizarea unor lungimi de und,
ale luminii adecvate pentru excitarea fluorescentei.
Dac sub actiunea luminii folosite nu se produce nici o fluorescent nseamn
c urma nu contine nici o component fluorescent sau c raza utilizat nu este
ideal, ori c amprenta se confund cu suportul. Schimbnd lungimnea de und, se
poate excita fluorescenta amprentei fr excitarea fondului sau viceversa.
Amplificnd puterea sursei luminoase, o urm slab poate deveni vizibil.
Filtrul ales pentru detectarea sau fotografierea urmei trebuie s opreasc la
maximum lumina accidental si s nu ascund fluorescenta. Schimbarea filtrelor
poate aduce efecte variabile pe contrastul amprentei. Filtrul cu "band pasat" pot
s disocieze urma de fond cnd fluorescentele acestora sunt de lungimi de und
diferite.
___________________
1. Fluorescenta - proprietatea substantei de a absorbi lumina sau o parte din razele
luminoase si de a transpune o parte din energia absorbita intr-o lumina cu lungime
de unda mai mare, de culoare diferita.
l Tratamentul mecanic. Colorantii actioneaz prin aderent fat de grsimea si
transpiratia continute de urmele lsate de planta piciorului ori pot intra n reactie cu
unele sruri sau cu aminoacizi ce exist n transpiratia din urme.
Tratamentul mecanic al urmelor papilare latente poate fi realizat prin dou
metode: pudrarea si afumarea.
Pudrarea este procedeul cel mai rspndit si se poate realiza fie prin metode
electrostatice, fie prin aplicarea cu ajutorul pensulelor de origine divers.
Eficacitatea procedeului este variabil, n functie de natura pudrei folosite, de
natura suportului, de calitatea pensulei, de experienta tehnicianului si de grija cu
care se execut operatia.

Pudrarea se utilizeaz ca regul general, pentru tratarea suprafetelor netede,


neadezive si numai n unele cazuri pe suporti porosi cum ar fi hrtia. Este o tehnic
rapid si economic ce poate fi pus n aplicare imediat la fata locului.
Tehnica aplicrii presupune mai nti efectuarea unei ncercri pe o parte a
obiectului tratat, ncrcarea pensulei cu putin praf si miscarea acesteia n sensul
crestelor papilare n timpul pudrrii. Dup aparitia urmei se recomand o scurt
pauz de uscare, urmat de ndeprtarea execedentar de praf.
Substantele ntrebuintate n relevarea urmelor prin prfuire sunt numeroase.
Dintre ele se pot enumera: carbonatul bazic de plumb (ceruza), pudra de Al III,
pudra de argentorat, pudra de negru de fum, oxin, pulberea de grafit.
Prfuirea unei urme invizibile se face cu o anumit substant, n functie de
culoarea si natura obiectelor pe care se gseste urma. Se alege ntotdeauna pudra
care are o culoare care s fie n contrast fat de cea a obiectelor n cauz. Pentru
urmele invizibile de pe obiectele incolore se ntrebuinteaz, n general, carbonatul
bazic. Se recomand ca ceruza s fie presrat pe suprafata suportului, unde
datorit greuttii sale, se lipeste de urmele papilare. Dup aceea, cu ajutorul
pensulei se ndeprteaz surplusul de pudr si urmele degajate vor rmne colorate
n alb.
l Tratamentul chimic. Acest tratament se aplic, de regul, n laborator si permite
obtinerea de rezultate spectaculoase. O serie de tehnici de relevare chimic pot fi
folosite si la locul faptei n cazul obiectelor mici pe care se gsesc urme vechi sau
atunci cnd se utilizeaz vaporizarea.
Aburirea cu vapori de iod se bazeaz pe faptul c vaporii de iod ader repede
pe unele substante organice. Substantele organice existente pe suprafata pielii si
care las urme papilare se coloreaz deosebit de intens cu iod.

Dezavantajul relvrii cu iod a urmelor const n faptul c ele dispar destul de


repede, uneori abia se reuseste fotografierea lor. Pentru a nu mai dispare, urmele
relevate cu iod vor fi tratate cu o past de dextrin. Aburirea cu vapori de iod este
ineficace n cazul urmelor vechi, fiind foarte coroziv pentru suporturile metalice.
Mai exist si alte metode de relevare cu substante chimice cum ar fi: aburirea
cu vapori de acid fluorhidric, metoda Negrului de Sudan, a nitratului de argint,
metoda revelatorului fizic, suspensia de microparticule.

2.2.2. Fixarea si ridicarea urmelor de picioare


n procesul verbal de cercetare la fata locului se procedeaz la o descriere
detaliat a numrului si tipurilor de urme de picioare descoperite, a formei si
particularittilor acestora, a naturii suportului n care s-au format, precum si a
elementelor crrii de urme, dac ele exist. Totodat se mentioneaz modul de
revelare, de fotografiere, de ridicare prin mulaj, de ambalare s.a.

2.2.2.1 Descrierea urmelor n procesul verbal de cercetare la fata locului


este primul procedeu de fixare a oricrui fel de urm. La nceput se arat zona n
care se afl, natura obiectelor primitoare, culoarea acestor obiecte, aspectul sub
care se prezint ele, numrul si pozitia pe care o au fat de diferite obiecte, distanta
dintre ele. Dup prezentarea aspectului general al urmei piciorului se procedeaz la
descrierea lor n mod amnuntit, cu toate detaliile.
n acest scop se msoar dimensiunile de ncltminte, se specific dac
urma n cauz este de adncime ori de suprafat, forma ei general, lungimea si
ltimea n centimetri. Pentru aceasta urma se msoar de la vrful tlpii, pe axa
longitudinal, pn n partea proeminent a locului, ltimea n partea tlpii si n
zona mai ngust a arcadei. Apoi, separat, lungimea locului, cnd aceasta se
distinge, ltimea lui, precum si nltimea la urma de adncime.
La fixarea urmei create de piciorul descult se arat dac se disting
caracteristicile reliefului papilar, urmelor degetelor, aspectul general al tlpii, cu
arcada pronuntat sau platfus. n privinta msurrii dimensiunilor necesare, se
recomand, mai multe sisteme.
Dup unii autori, lungimea urmei plantare ar trebui msurat, pe axa
longitudinal, de la proeminenta clciului prin urma degetului mijlociu pn n
dreptul vrfului degetului mare, ltimea tlpii n partea metatarsului, n zona
tarsului si ltimea clciului. O alt metod const n folosirea unui dreptunghi n
care se ncadreaz urma si acesta, mai ales pentru marcarea detaliilor, s fie
mprtit n ptrtele egale, metod denumit reteaua lui CAUSSE. n fine, dup o
alt prere, lungimea urmei plantare ar trebui s se msoare din
___________________
1.

S.C. Mitricev, M.P. Solamev, "Criminalistica", pag. 124-125

2.
C. Suciu, "Criminalistica", pag. 243-244; D. Ionete, "Tratat practic de
criminalistica", vol.1, Bucuresti, 1976, pag. 148-155.
partea posterioar a clciului pn la extremitatea celui mai avansat deget, iar
ltimea n patru locuri si anume regiunea metatarso-falangian, metatarsian,
tarsian si ltimea clciului. Cea mai potrivit ni se pare metoda Causse,
deoarece prin reteaua sa de ptrate d posibilitatea stabilirii att a dimensiunilor
urmei, ct si a unor caracteristici individuale ale tlpii. Dac urma plantar se
msoar fr dreptunghiul mprtit n ptrate, ltimea tlpii ar urma s fie stabilit
numai n trei regiuni (metatarsian, tarsian si clciul), pentru c aceste trei regiuni
sunt determinate de nssi structura anatomic a tlpii.
2.2.2.2. Fotografierea urmelor de picioare.
Este al doilea procedeu de fixare, n succesiunea recomandat, deoarece prin
acest mod de fixare urmele n cauz nu sufer nici o modificare.
Fotografierea urmelor de picioare, impune, pe de o parte, fixarea imaginii de
ansamblu a grupului de urme, n scopul redrii elementelor mersului persoanei, iar,
pe de alt parte, fixarea imaginii urmei care contine cele mai multe si mai clare
elemente de individualizare a obiectului creator.

Frecvent, naintea fotografierii este necesar o pregtire a urmei, ndeosebi a


celor de adncime. Pregtirea const, de exemplu, din scoaterea cu o penset a
eventualelor frunze, a altor resturi materiale czute n urm (dup formarea ei), din
scoaterea apei cu ajutorul unei pipete, al sugativei ori al vatei. Pregtirea se face cu
mult atentie, evitndu-se distrugerea detaliilor. De pild, dac prin ridicarea unei
___________________
1. D. Ionete, I. Vasiliuc, "Criminalistica", pag. 148-155
frunze, ngropat pe jumtate se altereaz o parte a fundului urmei, aceasta va fi
lsat pe loc.
Aparatul de fotografiat se instaleaz perpendicular pe urm. Sursele de
lumin sunt dispuse, de regul, lateral, pentru evidentierea detaliilor, potrivit
regulilor fotografiei de umbre. La urmele formate n zpad este necesar folosirea
filtrelor galbene, sau eventual pudrare usoar a lor cu praf de grafit, pentru
nlturarea strlucirilor prea puternice. Dac urma nu prezint un contrast suficient
fat de fond, se recurge la varianta fotografiei separatoare de culori prin alegerea
filtrelor complementare culorii urmei. Urmele de suprafat insuficient de bine
conturate sunt marcate cu cret alb de jur mprejur, pentru o evidentiere mai
clar.
La fixarea urmei piciorului este important s se execute o dat cu fotografiere
propriu-zis si msurarea liniar sau bidimensional, prin asezarea de-a lungul si
de-a latul urmei a unei rigle gradate ori a unui centimetru.
Pentru nceput urma de picior se fotografiaz n ansamblu, indiferent de faptul
c este creat de ncltminte sau de picior descult, c se prezint ca urme de
suprafat ori de adncime. Astfel, pe locul n care se afl, se fixeaz pozitiile ce le
au unele fat de altele, raporturile n care se afl cu obiectele din imediata
apropiere. Deci, se realizeaz o fotografie a obiectelor principale. Pentru aceast
fotografiere, aparatul foto se aseaz pe un stativ, cu obiectivul orientat
perpendicular pe zona cu urmele n cauz, la o nltime care s permit includerea
n imagine a ntregii suprafete purttoare a grupului de urme ce urmeaz a fi
fotografiat. Iluminarea natural este cea mai indicat, iar ca iluminare artificial se
recomand lumina becurilor mate. Lumina principal artificial, cu razele orientate
perpendicular pe urme si
___________________
1. C. Dumitrescu, "Curs de tehnica criminalistica", vol.1, Ed. Scoala de ofiteri a MI.
un alt izvor de lumin, de mai mic intensitate ntr-o parte lateral a aparatului de
fotografiat, care s cad pe urme sub un unghi ascutit, spre a crea usoare umbre,
care evidentiaz mai bine n imagine detaliile fixate pe aceast cale. Dac urmele
sunt imprimate pe suprafete lucioase, ca parchetul lustruit, covoarele de material
plastic, pentru a evita crearea de pete pe imaginea obtinut, iluminarea urmelor se
va face cu dou izvoare de lumin asezate n prtile laterale ale aparatului de
fotografiat, orientate spre urm sub unghiuri ascutie. Este bine dac becurile
utilizate sunt mate.

Fotografierea n detaliu a fiecrei urme luate separat se face imediat dup


fotografierea ca obiecte principale a urmelor de picioare si pentru realizarea acestor
fotografii, de detaliu, a urmelor de picioare, aparatul de fotografiat va avea
obiectivul perpendicular pe urma n cauz. Distanta de fotografiere trebuie astfel
reglat ca urma s cuprind cmpului ntregului vizor al aparatului de fotografiat.
Dac cu unele tipuri de aparate de la asemenea distant nu se poate fotografia fr
mrirea distantei focale utile peste limitele ce le are obiectivul, se recurge la
mrirea acestei distante prin intercalarea ntre obiectiv si camera obscur a
aparatului fotografic a inelelor intermediare, cum se procedeaz la fotografia de
detaliu a urmelor de mini.
n cazul fotografierii n detaliu a urmelor de picioare de suprafat, iluminarea
se face cu dou izvoare de lumin, de intensitate identic, fixate n prtile laterale
ale aparatului fotografic, fiecare s proiecteze lumina pe urm sub unghiuri ascutite
de acelasi numr de grade. Cnd se fotografiaz ns urme de adncime, luminarea
va consta dintr-un izvor de lumin principal, intens, aflat n spatele aparatului
fotografic, cu razele proiectate perpendicular pe urm, iar alt izvor de lumin ntr-o
parte lateral a aparatului, cu o lumin mai slab, proiectat sub un unghi ascutit
pe urm, ca astfel s se creeze usoare umbre de relief.
Pentru realizarea fotografiei la scar, nainte de fotografiere se aseaz alturi
de urm si paralel cu ea o rigl gradat n centimetri, fapt ce va permite
cunoasterea dup fotografie si a dimensiunilor urmei fotografiate.
Evidentierea urmelor invizibile rmase n mod natural si involuntar, invizibile
la lumina direct, pot fi fcute vizibile atunci cnd obiectul pe care ele se gsesc,
este plasat oblic n raport cu lumina sau cnd se proiecteaz spre acest obiect o
lumin a crei raze cad oblic pe obiect.
Am vzut c fotografia urmelor invizibile se poate face direct cu ajutorul unei
lumini ce reflecteaz oblic asupra obiectelor purttoare de urme. Aceast
operatiune poate fi uneori dificil, alteori claritatea urmelor papilare astfel obtinute
nu este perfecta.
De aceea s-a recurs la metoda coloratiuni urmelor, adic la transferul
urmelor invizibile n urme perfect vizibile, prin ntrebuintarea unor coloranti si
fotografierea lor dup efectuarea acestei operatii.
Tehnica coloratiei urmelor invizibile are la baz ntrebuintarea unor sruri
(prafuri) grele care se ataseaz inpregnndu-se si colornd urmele lsate de
crestele papilare.
Am vzut c aceste creste papilare sunt formate de o succesiune regulat a
papilelor dermice, papile care produc secretii ce dau elasticitatea pielii. n
compunerea acestor secretii intr ntr-o proportie considerabil n special grsimile.
Urmele papilare invizibile nu sunt dect o imprimare pe anumite obiecte a acestor
secretii n care predomin grsimile. ntre crestele formate de papilele dermice se
gsesc sntuletele fine care urmeaz aceste creste si separ drumul proeminent al
crestelor.
Coloratiunea urmelor papilare const n imprimarea prafului colorant pe
urmele de grsime lsate de creste si deci, la nssi coloratiunea crestelor.

santurile fine ce separ crestele, fiind lipsite de grsime, nu se vor imprima pe


obiecte si nu vor retine nici colorantul, astfel crestele colorate separate de sntulete
fine, care vor rmne necolorate, dau imaginea desenului papilar.
ntrebuintarea colorantilor, variaz dup obiectele pe care se gsesc urmele
ce trebuiesc relevate. Astfel, pe obiectele de sticl, colorantul cel mai ntrebuintat
este carbonatul de plumb a crei culoare este alb. Cunoscut fiind c sticla n
fotografie d culoarea neagr, crestele papilare astfel relevate si fotografiate, vor
avea culoarea alb pe un fond negru.
Urma odat colorat, urmeaz a fi fotografiat cnd urmele se afl plasate pe
obiecte polichrome, obiecte pestrite (alb si negru) sau mai multe culori,
atunci apare dificultatea fotografierii lor, indiferent de colorantul cu ajutorul cruia
urmele au fost relevate. n aceast situatie, pentru ca urmele s apar clar n
fotografie, se ntrebuinteaz filtre colorante, plcile orthocromatice sau
panchromatice. Developarea nu se mai face n acest caz la lumina rosie, ci la lumina
verde nchis. Fixarea se va face n ntuneric. Pentru geamurile care au o suprafat
neted, ar iesi prost n fotografie, fiind deteriorate de reflexele suprafetei
zgrunturoase, se va proceda la negrirea suprafetei zgrunturoase cu cerneal
tipografic, dup care se vor fotografia urmele.
Fotografierea urmelor invizibile cu ajutorul luminii ultraviolete - lumina
ultravioletelor poate fi produs de diferite aparate foarte des ntrebuintate n
medicin, dar ea poate fi produs si de lmpile portative.
Pentru a putea fi fotografiate si apoi relevate, urmele invizibile aflate pe
mobilele lustruite trebuiesc tratate cu diferite substante, pentru a le putea pune n
evident. Pentru aceasta se ntrebuinteaz fie ceruza sau alte prafuri albe, fie
prafurile negre, n functie de culoarea pe care o are mobila.
Pe obiectele vopsite n alb se ntrebuinteaz fie prafurile negre, fie cele rosii
cum ar fi oxidul de fier.
Pentru urmele invizibile rmase pe hrtie se ntrebuinteaz negrul de fum,
praful de crbune animal sau negrul de petrol, care d o foarte bun coloratie.
Aceste preparate au ns un mare defect, pentru c murdresc n parte si fondul.
Procedeul const n vrsarea abundent a prafului negru, pe hrtia ce se
examineaz si apoi prin ndeprtarea acestui praf, fr concursul pensulei, adic
scurgndu-l din nou n cutie dup ce l-am plimbat pe suprafata hrtiei.
Cnd dorim ca pe hrtia de examinat s nu rmn nici o urm a examenului,
se recomand ca urmele invizibile s fie colorate prin expunerea hrtiei la vaporii de
acid iodhidric. Acesti vapori coloreaz momentan urmele invizibile si dup aceea
coloratia dispare. Timpul ct dureaz urmele colorate este suficient pentru a putea
fi fotografiate.
Urmele mulate vor putea fi fotografiate n situatia n care sunt gsite, ele
neputnd fi colorate n nici un mod, totul rmnnd n sarcina aparatelor de
fotografiat, care n toate mprejurrile va trebui s fac mai multe clisee, respectnd
situatia urmelor mulate, din diverse pozitii.

Este recomandabil n tehnica fotografiei urmelor mulate s se ntrebuinteze un


reflector, care s proiecteze o lumin oblic pe aceste urme.
2.2.2.3.

Fixarea prin mulaje a urmelor de adncime.

Fixarea prin mulaje se realizeaz dac se consider necesar dup primele


dou procedee de fixare: descrierea si fotografierea.
Dup curtirea urmei de diferite corpuri strine si absorbirea apei, n vederea
evidentierii detaliilor create pe toat suprafata ei, pentru realizarea mulajului se mai
fac unele pregtiri impuse mai ales de starea urmei n situatia concret. n unele
situatii urma trebuie ngrdit n jur, n altele necesit a fi tratat cu anumite
substante chimice pentru a o face corespunztoare acestui procedeu de fixare.
Urmele de picior de mic adncime, ntlnite destul de des att pe sol ct si
pe zpad, nainte de turnarea pastei de mulaj se ngrdesc de jur-mprerjur cu un
gard de carton, sipci de lemn sau din pmnt. Aceast mprejmuire deschide
posibilitatea realizrii unui mulaj mai gros, care s reziste la ridicare si la transport.
Cnd urmele de adncime sunt imprimate ntr-un sol nisipos, cu granulatie mare, cu
goluri de structur care ar deforma mulajul, se recurge la acoperirea acestor goluri.
Una din metodele ce se aplic n acest scop const n pulverizarea n interorul
urmei, a unui strat subtire de parafin, cear rosie sau rsin, care apoi se topeste
cu ajutorul unui izvor de cldur, cum sunt de pild, radiatoarele electrice portative.
Dup ce pojghita astfel creat s-a rcit se poate proceda la mularea urmei.
O alt metod mai simpl de pregtire a urmei cu goluri de structur const n
pulverizarea pe suprafata ei a unui strat subtire de ghips, peste care, dac urma nu
este umed, se pulverizeaz usor putin ap, spre a-l transforma ntr-o crust. Cnd
crusta se ntareste se poate turna peste mulaj.
Dac urma se afl n nisip umed sau pmnt afnat, fr goluri de structur,
este potrivit ca bordurile sale s fie n prealabil ntrite, spre a rezista la mulare. n
acest scop, se foloseste o solutie de serlac sau colodion, care se pulverizeaz de la
o nltime de jumtate de metru, cu pulverizatorul orientat n sus, ca particulele de
substant s cad ca o rou asupra urmei, spre a nu-i distruge detaliile. Odat ce
pojghita creat este destul de bine ntrit, se procedeaz la
___________________
1. C.Suciu, "Criminalistica", pag. 248; E. Stancu, "Investigarea stiintifica a
infractiunilor", 1986, pag. 155.
realizarea mulajului. ntr-un mod asemntor se pulverizeaz urma spre a-i ntrii
bodurile, cnd se afl n substante pulverulente, ca fina de gru, praf, cenus, doar
c solutia de serlac se dilueaz cu spirt medicinal. Dac crusta format nu-i destul
de rezistent procedeul se repet de 2-3 ori.
Pregtirea urmelor de adncime n vederea mulrii lor cu cear, parafin sau
rsin se face prin turnarea peste suprafata urmei a unui strat foarte subtire de
parafin ori cear topit. Dup ce acest strat este bine rcit peste el se pulverizeaz
pudr de talc, pentru ca stratul de parafin sau de cear s nu adere la mulaj.

Pasta de ghips se pregteste din pulbere fin de ghips, de preferint ghipsul


dentar si ap obisnuit, fr corpuri strine care ar putea schimba detaliile urmei. n
functie de natura solului pasta va fi mai consistent sau mai fluid. Pentru ridicarea
urmelor din soluri cu usoare goluri de structur pasta trebuie s fie mai consistent,
iar dac urmele se afl n soluri argiloase, pasta respectiv va fi mai fluid, pentru a
reda toate detaliile urmei. Se are n grij s nu rmn n past granule mari de
ghips nediluat. Odat realizat, pasta se toarn de preferint cu lingura n urm.
Mulajul de ghips, la o temperatur a aerului de 20-30 grade C, se ntreste n
timp de 30-40 minute. Ridicarea mulajului deja ntrit se face prin sparea, n
prealabil, a pmntului din jurul su, dup care se prinde cu ambele mini din
prtile laterale. Splarea lui nu se face imediat dup ridicare, deoarece detaliile
urmei sunt nc sensibile. Dup ce este destul de bine zbicit, se poate spla cu ap
rece, dar nu sub un curent puternic de ap. Nu se recomand utilizarea periei
pentru nlturarea corpurilor strine. Mulajul de ghips, mai ales cel de ghips
___________________
1. L. Coman, "Aspecte privind cercetarea la fata locului a infractiunilor de omor",
1975, pag. 65.
dentar si pstreaz detaliile un timp ndelungat, chiar mai multi ani de zile.
Urmele de adncime create pe zpad sau n gheat se pot fixa tot prin mulaj
de ghips sau de sulf, mai rar utilizat. n cazul utilizrii ghipsului, pasta se prepar cu
ap rece si tot timpul prgtirii ei vasul se tine n zpad, pentru a primi
temperatura acesteia. Dup aceea se toarn n urm, aplicnd procedeul de mai
sus. Prin folosirea sulfului topit se obtin rezultate foarte bune, dac se lucreaz cu
mult grij. Cldura pastei de sulf topit poate s modifice detaliile urmei. Spre a se
evita alterarea urmei sulful se topeste la o temperatur nu prea ridicat.
Dup topire se las putin s se rceasc si tot timpul se amestec pentru a
mpiedica formarea de cristale la suprafat. Cnd este suficient de rece, nainte de
ntrire se toarn ntr-un rezervor format dinainte n zpad n asa fel nct din acest
sulful topit s se scurg printr-un sant n urm. Datorit granulatiei fine a sulfului
topit, mulajul asteptat va reda cu fidelitate caracteristicile de detaliu ale urmei.
ntrirea mulajelor de sulf se produce foarte repede, n cteva minute. Ridicarea lor
nu creeaz dificultti deosebite, deoarece zpada se nltur cu usurint.
2.2.2.4.

Copierea cu pelicul adeziv a urmelor de suprafat.

Este un procedeu la care se recurge, de obicei, n situatia cnd urmele de


picioare au anumite detalii semnificative, de mare utilitate pentru cercetarea
criminalistic, cum ar fi, de exemplu, detaliile reliefului papilar sau anumite cicatrici
n urmele plantare, unele detalii de uzur n urmele de ncltminte. Procedeul de
aplicare pe aceste urme ale peliculei adezive este asemntor cu cel de la urmele
de mn. Aici se are, ns, n vedere, c suprafata peliculei fiind mai mare sunt mai
mari posibilittile de creare a bulelor de aer ntre pelicul si urm. Din aceast
cauz, n momentul aplicrii, pelicula se apas bine cu degetele ambelor mini, din
centru spre periferie, pentru eliminarea bulelor de aer. Trebuie avut grij ca de
aceast operatie si n momentul aplicrii peste urma ridicat a peliculei protectoare
s nu se produc alunecri, fapt ce ar conduce la alterarea detaliilor. si aici, ca si la

urmele de mini ridicate cu pelicul adeziv, se va tine seama ca pozitia acesteia


este invers fat de cum s-a gsit pe obiectul purttor de la fata locului.
Deci, negativul obtinut prin fotografierea urmei de pe pelicula adeziv va fi
asezat n aparatul de mrit, n vederea obtinerii imaginei pozitive, cu emulsia spre
izvorul de lumin.
2.2.3.

Particularitti n cercetarea crrii de urme.

Crarea de urme constituie, de asemenea, obiectul unei cercetri atente la


fata locului, datorit reflectrii unor caracteristici individuale ale persoanei. n
legtur cu aceste caracteristici ale mersului facem precizarea c ele pot oferi
indicii pretioase, n legtur cu persoana infractorului, chiar si n ipoteza n care
urmele, luate n parte, nu s-au format n conditii bune.
Cararea de urme const dintr-un sir de cteva urme consecutiv create de ambele
picioare pe traseul de circulatie. Ea poate fi creat la locul faptei att de piciorul
descult al omului ct si de ncltmintea sa. Alturi de caracteristicile de grup si
individuale ale urmelor propriu-zise, crarea de urme mai are si alte elemente utile
cercetrii criminalistice cum ar fi directia de mers, linia mersului, ltimea pasului,
unghiul si lungimea pasului. Ceea ce este si mai important, n aceast privint,
const n posibilitatea creat de a studia miscrile de ansamblu ale mersului
persoanei n cauz. Aceste miscri, fiind formate de-a lungul mai multor ale de
viat, devin proprii fiecrei persoane. Astfel, prin intermediul crrii de urme, care
nu este altceva dect oglinda n teren a miscrilor de ansamblu din timpul mersului,
se poate ajunge chiar la identificarea persoanei, dac elementele sale sunt studiate
n colaborare si cu alte urme administrate n cauz.
Procesul de formare a deprinderilor omului n mers pn ajunge la o anumit
stabilitate a miscrilor de ansamblu, parcurge un timp destul de lung, de mai multi
ani de zile, fiind influentat de mai multi factori obiectivi si subiectivi. Printre factorii
obiectivi, n aceast privint pot fi amintiti exercitarea ndelungat a unei profesii,
circumstantele concrete de miscare de la locul faptei, iar ca factori subiectivi sunt
trsturile de temperament, procesul de educatie, talia, tinuta general a corpului,
diferite boli fizice sau psihice de care a suferit ori sufer.
Unghiul pasului, dup directia deschiderii poate s fie pozitiv, nul sau negativ. Este
pozitiv cnd se deschisese n directia mersului, negativ dac deschiderea este n
partea opus miscrii si nul, n situatia pozitiei paralele a urmei cu linia de directie
a mersului.
Principalele elemente ce caracterizeaz o crare de urme sau mersul unei persoane
sunt:
Directia de miscare, sau axa crrii de urme este linia median ce trece prin
intervalul cuprins ntre dou siruri de pasi, indicnd directia de deplasare.
Linia mersului reprezint o linie frnt, constituit din segmentele care unesc ntre
ele prtile din spate ale fiecrei urme, respectiv clciului.
Lungimea pasului determinnd distanta dintre dou urme consecutive msurat la
partea din spate sau din fata lor.

Ltimea pasului reprezint distanta cuprins ntre partea exterioar ori interioar a
urmelor piciorului stng si drept, de regul lundu-se n calcul extremitatea
interioar a clciului.
Unghiul de mers, este msurat ntre axa crrii de urme si axa longitudinal a
tlpii.
Crarea de urme se fixeaz prin descrierea amnuntit n procesul verbal,
indicndu-se cu precizie elementele mentionate ale mersului, precum si prin
fotografiere. Pentru fotografiere, aparatul se fixeaz pe un stativ nalt, deasupra
crrii de urme, astfel ca obiectivul s cad perpendicular pe ntreaga crare. Se
poate recurge si la executarea fotografieie panoramice, cnd crarea de urme nu
intr n obiectiv dintr-o singur pozitie de fotografiere.
2.2.4 Interpretarea urmelor
Interpretarea urmelor la fata locului priveste att urma luat izolat ct si ntreaga
crare de urme. Astfel, din interpretarea unor urme izolate pot fi desprinse date
privind numrul persoanelor, sexul, talia si vrsta, greutatea aproximativ, viteza de
deplasare etc.
Crarea de urme contine n plus, date referitoare la directia de deplasare, la
caracteristicile mersului sau la eventualele defecte anatomice, la nltime, la starea
psiho fizic. De pild, lungimea pasului este mai mare la brbati dect la femei cu
cca. 20 cm (70-90 cm fat de 50-60 cm). Unghiul pasului este mai mic la femei,
copii si btrni, spre deosebire de persoane obligate prin natura preocuprilor, s-si
mentin echilibrul (marinari, constructori).
Neregularittile aprute n mers pot indica nu numai o anumit stare psihic sau
patologic (boal, betie), dar chiar si ncercri de derutare a cercetrilor, constnd
din mersul cu spatele sau de crarea n spate a unei persoane, ori a unei greutti,
mprejurare posibil de dedus prin adncimea mai mare a urmei, din usoarele
alunecri, din unghiul mic al pasului, purtarea unor pantofi mai mici sau mai mari
etc. De asemenea, se mai poate stabili dac persoana cunostea locul, dac s-a
folosit de o lumin pe timpul noptii, dac a stat la pnd s.a.
2.3. EXPERTIZA CRIMINALISTIC A URMELOR DE PICIOARE
Problemele principale pe care le poate rezolva expertiza criminalistic a urmelor
de picioare indiferent dac este vorba de urma picioarului gol ori de cea a
ncltmintei, sunt n functie de faptul dac expertului i se trimite spre examinare
numai urma ridicat de la locul faptei sau si urma si modelele tip de comparatie.
Dac expertului i se trimite numai urma, acesta poate s solutioneze urmtoarele
probleme: determinarea sexului, vrstei, taliei si greuttii aproximative a persoanei,
a particularittilor anatomo- patologice, mecanismul de formare si vechimea urmei,
alte date rezultate din interpretarea elementelor crrii de urme.
Referitor la urma plantei piciorului, prin expertiz se poate stabili piciorul si
regiunea sa anatomic care a format-o, precum si prezenta caracteristicilor de
identificare. n privinta urmelor de ncltminte, este posibil determinarea tipului
de ncltminte, pe baza comparrii cu tlpile aflate n colectiile laboratorului de

criminalistic, precum si a diferitelor particularitti, uzuri specifice, ce pot fi


exploatate n vederea restrngerii urmelor suspectilor, ajungndu-se finalmente
chiar la identificarea ncltmintei creatoare de urm.
n cazul n care expertului i se pune la dispozitie modelele de comparatie, respectiv
impresiunea plantei piciorului sau ncltmintea suspect se poate ajunge la
identificarea persoanei sau obiectului creator de urm. Aceasta reclam obtinerea
de modele de comparatie pentru ca examinarea comparativ s se efectueze prin
modele avnd aceeasi provenient; fotograma cu fotogram, mulaj cu mulaj etc.
n obtinerea modelelor, ndeosebi la urma de adncime trebuie s se tin seama de
conditiile n care s-a creat urma. Cu toate acestea date fiind greuttile firesti
aprute la astfel de expertize, apreciem ca foarte util recomandarea fcut n
literatura de specialitate ca, n luarea modelelor de comparatie de la persoanele
suspecte, s se foloseasc un material mai plastic, capabil s retin toate detaliile,
iar individul bnuit s fie pus s efectueze mai multe impresiuni. Identificarea dup
urma piciorului este perfect posibil si n ipoteza piciorului ncltat n ciorapi, nu att
dup particularittile materialului din care sunt confectionati acestia, ct dup
morfologia piciorului, ponderea detinnd-o caracteristicile regiunii
metatarsofalangian si metatarsina. Practic n aceste situatii ne aflm n fata unei
expertize complexe traseologice si antropologice.