Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA SPIRU HARET, FACULTATEA DE ARHITECTURA

SESIUNEA 2012

RE-UTILIZAREA ADAPTATIVA
- LUCRARE DE DISERTATIE -

stud. arh. DUMITRASCU S. ANDREI-CRISTIAN


indrumator: lect. univ. drd. arh. Maria Duda (cotutela)
prof. univ. dr. arh. Emil Creanga
Bucuresti, 2012

I - CONCEPTUL DE RE-UTILIZARE

I.1. - DE CE RE-UTILIZARE ?

I.2. - CARACTERUL COMPLEX AL RE-UTILIZRII

II. CONSERVAREA I REFUNCIONALIZAREA

II.1. - INTEGRITATEA MEDIULUI CONSTRUIT

II.2. - INTERESUL FA DE RE-UTILIZARE

III. CONEXIUNEA CU TRECUTUL

10

III.1. - ADAPTAREA PRIN RE-UTILIZARE

10

III.2. - RE-UTILIZARE/RESTAURARE

11

III.3. - NECESITATEA RE-UTILIZRII CONSTRUCIILOR

12

IV. - RE-UTILIZAREA: UN NOU VAL N ARHITECTUR

13

IV.1. - METODA DE ECONOMISIRE

14

IV.2. - PROBLEME SPECIFICE ALE ACESTORA

15

IV.3. - MICAREA DE RE-UTILIZARE N ROMNIA

17

V. STUDII DE CAZ

17

V.1. ICE HOUSES, San Francisco, SUA

18

V.2. TATE MODERN MUSEUM, Londra, Marea Britanie

19

V.3 GARA ORSAY, Paris, Frana

21

V.4. MEDIATECA ANDRE MALRAUX - Strasbourg, Frana

23

VI. - BIBLIOGRAFIE

26

I - CONCEPTUL DE RE-UTILIZARE
I.1. DE CE RE-UTILIZARE ?
Prin distrugerea cladirilor din trecut se arat o insensibilitate fa de originile
care nca i marcheaz prezena" 1
Re-utilizarea

cldirilor

se

traduce

prin

continuitatea a ceea ce a fost n ceea ce va fi prin


refuncionalizarea cldirilor sau a complexelor de
cldiri. Refuncionalizarea presupune att conservarea
cldirii vechi, dar i modelarea acesteia astfel ncat s
poat

adaposti

refuncionalizare,

noua

sau

se

poate

noile
vorbi

funciuni.
chiar

Dup
despre

renaterea unei construcii, aceasta aprnd ca o


noutate dei este, totui, o construcie veche.
Istoria cldirilor create de umanitate in decursul a
mii de ani este cea a unei continue schimbri. Regimurile politice, religioase si
economice se ridic i se prabusesc; cldirile ins, sunt, uneori, mai longevive dect
civilizaiile. Temple greceti i romane au devenit biserici cretine, mnstiri
englezeti au fost re-utilizate ca i case de vacan iar palatele ruseti au fost
transformate, dupa revoluie, in muzee ale poporului. Mai recent, gri si mori
americane din secolul al XIX-lea sunt transformate in mall-uri i hoteluri.
In zilele noastre, cldiri industriale i de birouri ale anilor '50, '60 sunt
transformate pentru a gzdui nevoi domestice i de petrecere a timpului liber, din
simplul motiv ca re-utilizarea eeste o metoda mai puin complicat i mai ieftin dect
construcia nou.
Partea de vest a Londrei, cu arhitectura georgian, nu mai reprezint o
enclav rezidenial, dar multe dintre strzile sale supravieuiesc ca locaii pentru
birouri i cabinete medicale. Districtul Marais din Paris a fost un cartier la mod
pentru locuine luxoase n secolul al XVIII-lea. La inceput de secol XX a fost aproape
de distrugere, acuma ns este din nou un loc la moda pentru locuit i o zon
cultural de varf care reprezint o destinaie preferat de turiti.

Barbaralee Diamonstein Buildings Reborn: new uses, old places

Reutilizarea cldirilor vechi este, in primul rnd, o chestiune de bun sim


economic i un proces care se regasete adesea pe parcursul istoriei. In trecut,
reconversia cldirilor avea adesea loc, fr a lua in seam aspectul istoric sau
caracterul acestora. Exist numeroase exemple: Amfiteatrul Roman din Lucca a fost
pur i simplu absorbit in trama urban, cu nite case construite in structura sa si cu
zona central ocupat de cldiri noi. Doar in secolul XIX, monumentul a putut fi
redescoperit de arheologi. Un al doilea exemplu il reprezint nava catedralei
medievale din Malmesbury, Wiltshire. Ea a fost divizat pentru a folosi ca fabric de
textile. In secolul XVI, Palladio a transformat anticul Palazzo Publico din Veneia in
noua sa bazilic.

I.2. CARACTERUL COMPLEX AL REUTILIZRII


In termeni generici, procesul de conversie este bazat pe posibilitatea de a
implanta noi funciuni intr-un cadru de echipamente i construcii existent. Imaginea
construciei ce supravietuiete unei funciuni parasite este pus fa in fa cu o
imagine noua, rezultat al unei noi funciuni.
Conversia implic i restaurare, i reabilitare, fr a insemna nici una dintre
ele. Din practica de pana acum, se pot distinge patru categorii majore de reutilizri, in
funcie de domeniul de aplicare:
1. reutilizare individual, ce implic limitarea asupra unei singure construcii i
modificarea funciunii acesteia, stabilind noi relaii cu fondul construit existent.
2. reutilizare parial, ce se aplic anumitor construcii din cadrul unor ansambluri
mari ce nu pot fi convertite in totalitate. Conversia pariala presupune o
anumit condiionare a interveniilor ulterioare.
3. reutilzare integrat, un proces ce implic investigaii serioase privind geneza i
istoria ansamblurilor, relaiile lor cu teritoriul, funciunile lor poteniale in
teritoriu i implicaiile ce decurg in urma interveniei propuse.
4. reutilizarea urbana, ce implic un ansamblu urbanistic, o zon a orasului, in
ideea revitalizrii acesteia, implicnd noiunea de modernizare i depistare a
componentei specifice locale ce trebuie evideniat.

Indiferent de domeniul de aplicare a reutilizarii, acest proces implic luarea in


considerare a aspectelor istoric (pstrarea memoriei locului), arhitectural (realizarea

unui dialog intre vechi si nou), funcional (gsirea unei funciuni capabile s satisfac
att dinamica urbana ct i nevoile economice), spaial (adaptarea la situaia
actual), social (obligativitatea de a mulumi toate nevoile i ateptarile unei
comunitai) i a factorului uman (implic participarea comunitii la noua funciune i
reapropierea de spaiul reutilizat).
Acest complex de constrngeri trebuie indeplinit integral, altfel reutilizarea este
sortit eecului. Respectarea lor d natere unei adevrate creaii arhitecturale.
In concepia arhitectului francez Phillipe Robert, termenul de "transcriere" este
mult mai explicit i mai corect dect cel de reutilizare, in ideea in care formele deja
existente cu care avem de-a face nasc idei pe care un teren eliberat de orice
construcie nu le poate trezi.
Interpretarea unei realiti fizice deja existente este mult mai uoara, pentru c
timpul i-a pus amprenta asupra caracterului locului respectiv, dar mult mai
complex, implicnd selecia.

II. CONSERVAREA I REFUNCIONALIZAREA


II.1. INTEGRITATEA MEDIULUI CONSTRUIT
Nu intotdeauna, ca rspuns la necesitile prezentului, trebuie distrus
trecutul.2
Impactul reutilizarii poate ajunge
dincolo de cldirea in sine, sau de
complexul de cldiri implicat, putnd
afecta in mod pozitiv un cartier sau
chiar un ora intreg iar prin distrugerea
cldirilor vechi pentru amplasarea de
noi cladiri in locul acestora, se renun
practic la tradiii. Mediul construit trebuie
conservat in aa fel inct s nu distrug
sau s altereze istoria unei civilizaii.
Conservarea si refuncionalizarea inteligent pot innoi integritatea i utilitatea
unei construcii sau a mediului construit i restabilirea locului acestora in cadrul
2

Jimmy Carter Mesaj privind protectia mediului, 23.05.1977

comunitatii. La rndul ei, comunitatea nu trebuie s denigreze construciile sau s le


lase in uitare, ci trebuie s ia masurile necesare astfel inct chiar i construciile cu o
valoare arhitectural redusa sau cu valoare istoric s poat fi puse in valoare prin
reutilizare deoarece spaiul construit este cea mai bun mrturie de continu evoluie
a civilizaiei.
Orice comunitate are partea ei de cldiri fr nici o strategie de a fi folosite,
nici un ora i nici un cartier din cadrul unui ora neputnd fi imbuntit prin
modificri radicale. Din contr, poate chiar s moar.

Cel mai bun mod de a salva o cldire veche este de a o face o reedina
placut pentru o familie modern 3
Nu poate fi cristalizat sau pstrat tot ceea ce ine de trecut, precum nici
intoarcerea in timp nu este posibil. In schimb, prin adaptarea imaginaiei se poate
conserva, in segmente mari, orice element arhitectural ce ar putea crea graie i
varietate continu cartierelor, oraelor sau zonelor urbane.
Boom-ul construciilor postbelice a fost un triumf pentru modernism, ins a
produs o mare dezamgire. Repere arhitecturale validate de timp au fost sacrificate
ca find invechite. De asemenea, au fost "curate" elementele care adugau textur
oraului: casele sracilor, magazinele mici, fabricile vechi. Omogenitatea a inlocuit
diversitatea, ordinea a distrus vitalitatea, spaiul a invins locul. In ora dupa ora,
astfel de proiecte deveneau spaii pentru alienare, accelernd decaderea zonelor
centrale i plecarea spre suburbii a celor care ii permiteau i agravnd disperarea
celorlali.
Eecul multor scheme de locuine sociale (in SUA - Pruitt-Igoe, in Anglia Ronan Point) a fost simbolul dezmembrrii visului modernist, iar dezamgirea vis-avis de abordarea urbanistic distructiv a vremii a dus la presiuni populare ctre o
noua direcie care implica pstrarea calitilor organice ale oraelor i implicit a
cldirilor vechi, fie ele reprezentative sau obinuite.

II.2. INTERESUL FA DE RE-UTILIZARE


Fora motrice din spatele reutilizrii a fost, cu alte cuvinte, funcional i
financiar. Abia in secolul XIX a inceput dezvoltarea unui cadru legislativ pentru

Thomas Babington Macaulay (in 1835)

protejarea cldirilor vechi. In Frana statul a fost iniiatorul. In Anglia efortul


voluntarilor, sub conducerea lui William Morris, fondatorul Societatii Pentru Protecia
Cladirilor Antice (SPAB), inspirat de scrierile lui John Ruskin, a fost necesar pentru
ca autoriatile sa acioneze i s limiteze drepturile proprietarilor.
Demolarea cldirilor industriale s-a facut datorit dorinei de a muta industria
din centrul oraelor catre periferiile acestuia.
In ziua de azi este foarte comuna politica de conservare si reutilizare a
cldirilor vechi, prin gsirea de noi funciuni pentru acestea, astfel ca au fost integrate
in planificrile urbanistice. In acelai timp, in trile anglo-saxone, datorit planurilor
urbanistice din anii 1950, 1960, acest politic de conservare este considerat a fi
euat. Guvernele conservatoare prefer, se pare, s fie ghidate de forele pieei,
pn la nivelul responsabilizrii investitorului de a furniza infrastructura, drumurile i
serviciile. Un exemplu de lipsa de planificare a conservrii este reprezentat de
London Docklands Development Corporation, care ar fi trebuit s salveze axa istoric
de la Greenwich Hospital pe de-o parte, iar pe alta s protejeze depozitele West
India Dock din secolul XVIII. Compania a preferat s favorizeze un proiect masiv, ce
include trei zgrie-nori, aezat iniial pe locul axei Greenwich i ajungnd pn in
zona depozitelor de pe partea cealalt a docurilor.
Pn i logica Franceza a euat sa prevad dezastrul ce urma s fie La Defense,
care, la nivelul anilor 1950, era compus dintr-o mare de fabrici, iar in ziua de azi este
aglomerat cu diverse centre comerciale i zgrie-nori ce adpostesc birouri.
Autoritatea insrcinat cu planificarea urban trebuie s fie la curent cu tot
ceea ce ine de conservare. Probabil, in colaborare cu societaile locale de agrement,
colile de arta i cu cele de arhitectur, ar trebui s examineze i s clasifice cldirile
din fiecare zon, s identifice punctele periculoase i s anticipeze surplusul ce ar
putea fi creat, sa creeze criterii stricte pentru reproiectarea cldirilor daca acestea
sunt dispensabile.
In practic, s-ar traduce s nu ne concentrm doar pe importana arhitectural
sau istoric a cldirilor, ct s vedem i intregul stoc de cldiri existent ca un
potenial pentru regenerarea urban, i anume s nu ne concentrm pe restaurarea
unui singur monument ci s incercm conservarea unor intregi zone. In acelai timp,
a insemnat nu doar cutarea de funciuni publice pentru aceste cldiri, cum ar fi cele
de muzeu sau galerii de art, ci cutarea i de funciuni comerciale pentru care,
acum, putem transforma cldiirile vechi astfel inct s poat adposti spaii de birouri
7

pentru companii mici, uniti de locuire sau funciuni mixte. In acelai timp, autoritile
insrcinate cu planificarile urbane ar trebui s fie contiente de ceea ce ne dorim
acum c suntem contieni de ce avem i ce am avut.
In 2003 participanii la congresul TICCIH - "Comitetul International pentru
Conservarea Patrimoniului Industrial" - ce a avut loc la Moscova, declarau, in
preambului Chartei Patrimoniului Industrial, urmtoarele: "cldirile i structurile
construite pentru activiti industriale, procesele i uneltele folosite, oraele i
peisajele in care sunt amplasate, impreun cu manifestrile lor tangibile sau
intangibile, sunt de o importan fundamental. Ele trebuie studiate, istoria lor
predat, inelesul i semnificaia lor, demonstrate i subliniate in ochii opiniei publice,
iar exemplele cele mai semnificative i caracteristice trebuie identificate, protejate si
intreinute, in sensul Chartei de la Veneia, spre folosul prezentului i viitorului".4
Charta Patrimoniului Industrial - document de referin in domeniul relativ nou
al protejrii patrimoniului industrial, reprezint rezultatul unei evoluii continue a
arheologiei industriale in a doua jumtate a sec. al XX-lea, evoluie care a coincis,
uneori, cu lupta pentru recunoaterea legitimitii unui astfel de camp de cercetare
inedit.
Termenul de "arheologie industrial" incepe s fie utilizat la jumtatea anilor
'50 in Anglia, unde stratificarile industriei, incepnd cu jumtatea sec. al XVIII-lea,
marcheaz aproape tot teritoriul naional. Se propunea cercetarea urmelor revoluiei
industriale (fabrica, cu toate infrastructurile ei, ci ferate, poduri, gri, cartiere
muncitoreti, hale comerciale), lucrri care nu numai c au modificat teritoriul, dar au
condiionat din ce in ce mai profund viaa colectivitii.
In 1959, "Council for British Archaeology" folosete oficial termenul de
"arheologie industrial" i chiar creeaz un Comitet de Cercetare in Arheologie
Industrial.
Odat cu creterea constant a interesului in domeniu, ia fiin, in 1973,
Comitetul Internaional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial (TICCIH - The
International Comitee for the Conservation of the Industrial Heritage), a crui
activitate continu meritoriu pn in prezent.
Incepnd

cu

recomandarea

872/1979

Consiliului

Europei,

prima

recomandare in domeniu, i continund cu recomandarea R20/1990 referitoare la

Charta Patrimoniului Industrial

"protejarea i conservarea patrimoniului tehnic, industrial i a lucrrilor de art in


Europa" i cu Charta Patrimoniului Industrial - TICCIH 2003 (ICOMOS 2005),
politicile europene de protecie a patrimoniului se apleac cu mai multa atenie i
eficien spre cercetarea i conservarea integrat a patrimoniului industrial. Campanii
de reperare i inventariere sistematic s-au derulat, ca primi pai indispensabili, inc
din anii '60, in Anglia i Scotia, i '80 in Frana si Italia. Pe lng pierderi inevitabile,
numeroase monumente europene au fost recuperate , mai ales incepnd cu anii '90
i, odata cu recunoatearea internaioal a importanei domeniului, mai multe situri
industriale au fost incluse in Lista Patrimoniului Mondial.
Din punct de vedere terminologic, sintagma "arheologie industrial" a fost de
la inceput controversat. De la prima definiie a domeniului, care aparine lui Michael
Rix, care afirma c "arheologia industrial se ocup cu descoperirea vestigiilor
timpurii produse de revoluia industriala"5, noiunea evolueaz iar intelegerea sa
variaz, ajungnd in final la definiii contemporane tehnice i cuprinztoare (Charta
TICCIH 2003).
Prin asocierea celor dou noiuni, arheologie i industrial, se produce un
disconfort terminologic ce deriv din aparenta contradicie intre noiunea de
arheologie ca stiin a anticului, a trecutului i cea de industrial ca fenomenologie
tehnic, economic, productiv, complex, legat de trecutul recent, de actualitate.
De asemenea, contrdictoriu este i modul convenional de intelegere a arheologiei
clasice, pe de-o parte ca studiu al produciilor inalt artistice si a industrialului, pe de
alta parte, ce se refer la practic, la funcional, material i, in minim masur, la
estetic
Arheologia industrial exist i s-a impus ca disciplin contemporan
complex. Asupra domeniului converg interese disciplinare diverse, de la istoricul de
art, arhitect, urbanist, inginer, pn la sociolog i istoricul industriei, iar aria sa de
cercetare se refer la mrturiile, materiale sau imateriale, ale modului de viaa i
producie industrial in evoluia lor istoric. Corobornd interpretarea acestor mrturii
din punct de vedere economic, tehnologic sau arhitectural etc., arheologia industrial
face, in contemporan, un pas inainte, lund in considerare puternica semnificaie
cultural a patrimoniului industrial ca element al evoluiei societii umane.

Michael Rix, Industrial Archaeology, in The Amateur Historian, nr. 2/1955

III. CONEXIUNEA CU TRECUTUL


III.1. ADAPTAREA PRIN RE-UTILIZARE
Un ora, in cel mai real sens al cuvntului, este format din cldirile acestuia.
Indiferent de activitatea, spiritul sau viaa desfurata in acel ora, acestea sunt
exprimate in masa de asfalt, crmid, piatr, marmur, metal i sticla ce s-a
acumulat de-a lungul existenei orasului.6
Adaptarea creaiei alimenteaz mndrie in motenirea noastr, o conexiune
cu trecutul, respect pentru estetica altor timpuri, noi perspective in dezvoltarea
noastr, oportuniti ample creative pentru inovaie sau pentru rezolvarea
problemelor,

consolidarea

urban,

siguran

sporit,

stabilitate

si

estetic,

concomitent cu conservarea materialelor de baz la intlnirea acestora cu


necesitile moderne. Cldirile re-utilizate sunt cldiri ce sunt pstrate in viaa prin
schimbarea contiincioas a rolurilor acestora.
Noile funciuni necesit o extindere sau o major reabilitare. Unele cldiri,
desigur, ar trebui lsate aa cum sunt. Daca Michelangelo a proiectat o cldire, ar fi
de preferat sa fie pstrat in forma initial, dar nu toate cldirile au aceeai valoare
artistic, deci este bine s fie adaptate. Daca am pstra toate cldirile in forma
iniial, mediul construit ar deveni un mare muzeu. Partea istoric a reabilitrii este
umbrit in favoarea unei abordri axate pe conservarea resurselor mediului construit
intr-un mod in care s poat raspunde nevoilor contemporane. Aceasta implic o
parte de planificare general i astfel, din ce in ce mai mult, adaptarea a devenit,
dintr-un fenomen izolat, o unealt de proiectare extraordinar.
Arhitectura este denumit arta inevitabil, dar scpm adesea din vedere
majoritatea cldirilor vechi mree, lsnd loc obinuitelor cldiri de birouri,
locuinelor colective drepte, sau, i mai ru, parcrilor multi-etajate.
De-a lungul istoriei cldirile au fost adaptate la diferite noi utilizri, datorit
structurii care rezist mai mult dect funciunea.
Pentru a evita dezafectarea sa, reutilizarea constituie schimbarea funciunilor
unei cldiri. Bernard Reichen si Phillippe Robert au demonstrat potenialul
arhitectural al acestor reutilizri de mult timp praticate, care fac, conform lui Auguste
Perret, ca "destinaia i funciunea edificiilor s fie condiiile pasagere ale arhitecturii".
6

Ada Louise Huxtable (critic de arhitectura)

10

In ceea ce privete distincia dintre reutilizare i reabilitare, reutilizarea


determin evoluia cldirilor ctre destine diferite. Contrar acestui fapt, reabilitarea
ofer un cmp de studiu mai sistematic. Reutilizarea presupune a imagina utilizri noi
i o readaptare arhitectural pentru cldiri care, pierzndu-i funciunea iniiala, au
fost dezafectate.
Spre deosebire de reabilitare, unde este nevoie de o munca asidu de
restaurare, reutilizarea are nevoie de un design modern, de calitate, care s nu
duneze cldirii existente.
Reutilizarea este un proces care adapteaz cldirile pentru utilizri noi,
reinnd totodat caracteristicile istorice. O fabric veche poate deveni un bloc de
apartamente, o biseric poate cpta o via nou ca restaurant iar un restaurant
poate deveni o biseric.

III.2. RE-UTILIZARE/RESTAURARE
Se poate tri fr arhitectur, se poate i idolatriza fr aceasta ins fr
arhitectur nu se pot pstra amintiri.7
Dupa

al

doilea

razboi

mondial

Varovia, Praga i Leningrad au fost


restaurate sau reconstruite aproape la fel
cum erau i inainte de razboi. i asta
datorita faptului ca familiaritatea este mai
uor de suportat decat o doza prea
concentrata de nou. Aceast doz de nou
ar face ca oamenii s se simta fara rdcini
i dezorientai i trebuia stabilit o balana intre conservare i noua dezvoltare.
Reabilitarea nu presupune numai ameliorarea unei cldiri, ceea ce omul a
fcut mereu pentru a consolida, pentru a imbunti mediul su. Reabilitarea
constituie, de asemenea, conform definiiilor din dicionare, prelungirea vieii unei
cldiri devalorizate pentru "restabilirea stimei".
Primele utilizri ale termenului "reabilitare" in contextul cldirilor sunt situate de
dicionarul Robert in jurul anului 1966. Este perioada in care miscrile de contestare
impotriva renovrilor urbane se dezvolta in Franta la iniiativa asociaiilor de locatari.

John Ruskin, scriitor englez si critic de arta si arhitectura

11

Ele se muleaza pe micrile din Italia, unde, de caiva ani deja, grupuri de arhiteci
reacioneaz la acuzarea insalubritii centrelor oraelor, in numele memoriei i
continuitii urbane.
Reabilitarea concentreaza campul su de intervenie asupra patrimoniului, a
crui valoare este cel mai putin recunoscuta.
A doua definiie din dicionar, "repunerea in stadiul de locuire", este mai
general i mai utilizat. In aceast definiie sunt incluse interveniile care incearc
s reconfigureze o cldire unor utilizri care au fost modificate sau unor ocupani
care s-au schimbat.
Reabilitarea reprezint aciunea de a ameliora un edificiu, conservndu-i-se
funciunea sa principal. Acest termen poate fi utilizat att pentru modificri uoare,
ct i pentru restructurri complexe. Reabilitarea constituie un act de maturitate: ea
ofer unei cldiri sau unui sit oportunitatea unui al doilea stadiu de creaie care se
hrnete din experiena cptat. Acest al doilea stadiu implic o viziune dinamic a
proiectului, mai puin centrat asupra operei arhitecturale dect noua construcie.
Este vorba, plecnd de la o recunoatere a existentului (cldirea i memoria ataat
acesteia, utilizarea sa), de a aduga elemente complementare care vor determina
atingerea unei evoluii pozitive.
Conservarea nu inseamn i nici nu ar trebui s insemne intocmai restaurare,
aceasta fiind doar o ramur a restaurrii. Probabil cel mai important aspect al micrii
conservatoare este de a revitaliza construciile vechi, adaptndu-le la funciuni
diferite faa de cele pentu care au fost construite. Succesul revitalizrii construciilor
demonstreaz faptul c forma i materialele folosite in trecut sunt inc folosibile
atunci cand sunt adaptate in mod corespunztor funciunilor din prezent.
Adaptarea celei mai bune pri a unei cldiri pentru a servi nevoilor prezentului
dar i a viitorului

III.3. NECESITATEA RE-UTILIZRII CONSTRUCIILOR


Aceast reutilizare i refolosire a arhitecturii este istoric normal, euand ar fi
fost o mare greeal.8
Necesitatea nou nu inseamn neaprat mai bun. Pierre Schneider, critic de
art parisian, vede Roma ca fiind exemplul suprem de ora in care procesul continuu

John Morris Dixon (editor Progressive Architecture Magazine)

12

de innoire prin reutilizare a avut succes. intregul ora este scena unui permanent
i omniprezent proces de reajustare, adugare sau scdere arhitectural i
urbanistic.
Soluiile noi au avut ca rezultat probleme neanticipate, in timp ce soluiile tradiionale
au fost adaptate i perfecionate de-a lungul secolelor.

IV. - RE-UTILIZAREA: UN NOU VAL IN ARHITECTUR


Reutilizarea adaptativ a cldirilor vechi este i o form de critic arhitectural
prin respingerea multora dintre noile cldiri observate de ctre populaie, prefernduse ceea ce exist in pofida a ceea ce ar putea fi construit.9
Schimbarea insemna progres, progresul insemna noutate, iar noutatea
insemna aruncarea a ceea ce era vechi, inclusiv construciile.
Fenomenul de re-utilizare a construciilor a inceput spre finalul evului mediu in
Frana i Suedia, prin numirea de ctre Regele Louis Phillippe i respectiv Regele
Gustavus Adolphus, a directorului de antichiti s inventarieze i s protejeze
patrimoniul construit, i a aprut ca un fenomen social ce dezvluie multe despre
trecut i despre atitudinea noastr legat de resurse i de noi inine. Fenomenul a
fost opusul a ceea ce Walt Whitman a definit ca spiritul demolrii i reconstruirii.
Pentru muli arhiteci educati inainte de rzboi, noul trend conservaionist era
foarte iritant. Ins arhitectura, ca afacere, a trebuit s se adapteze acestor tendine
majoritare i s invee sa lucreze cu cldiri i orae existente.
Arhitecii, impreun cu antreprenorii i constructorii, formau un front solid
impotriva conservrii cldirilor vechi. O atitudine nu foarte greu de ineles. Educaia i
temperamentul arhitectului ii inteesc dorina de a-i pune semnatura pe o construcie
proprie, nu sa pun un semn de punctuaie pe semnturile altora ins, ca arhitect,
poi reutiliza o construcie fr a-i pierde poziia profesional. Daca Michelangelo ar
fi avut timp i resurse probabil ar fi ters Roma i ar fi reconstruit-o dupa propriile
dorine. Probabil ca Inigo Jones ar fi fcut la fel cu Londra, i la fel, civa ani mai
trziu Christopher Wren. S nu uitm i planul lui Le Corbusier de a inlocui o mare
parte din Paris cu un ora de zgrie nori. Cu toii au fost mari arhiteci, cu siguran,
dar nimeni nu dorete o lume format doar din cldirile lor.
9

Jonathan Barnett

13

Faptul c sunt att de puini cei care reuesc s stpneasc lucrrile de


modificare a unor cldiri vechi, fr s-i compromit sau chiar s-i distrug aspectul
original, poate fi, mcar in parte, o motenire a micrii moderniste cu lipsa sa de
atenie asupra istoriei.
Declinul modernismului in minimalism a provocat inceputurile unei perioade
postmoderniste mai eclectic i mai puin didactic. Dei se construiesc in continuare
multe structuri moderne, epurate, unele extraordinare, ornamentul nu mai este
considerat o crim. Aceast schimbare in atitudine nu poate dect s ajute acele
cldiri candva condamnate de arhiteci.
Nevoia st la baza inveniei, iar schemele de reutilizare i de reabilitare
genereaz unele dintre cele mai inovatoare i inteligente opere arhitecturale semnate
de nume ca: Frank Gehry, Bernard Tschumi, Norman Foster, Enric Miralles, Eric
Owen Moss si Herzog & de Meuron. Salvarea cldirilor vechi nu mai e suficient,
scopul nu este pstrarea, ci transformarea, o abordare mai degrab arhitectural
dect istoric sau sentimental pentru crearea de form nou din material vechi.
Practic aceasta inseamn c accentul nu s-a mutat de pe meritul arhitectural
i istoric al cldirilor ameninate i ca vedem intreg ansamblul de cldiri existente ca
potenial folositoare pentru raiuni economice, sociale i ecologice i ca potenial de
regenerare urban.

IV.1. METODA DE ECONOMISIRE


Calitatea urban depinde mai mult de standardul de mentenan i de
imbuntire a cldirilor existente dect de standardul conform caruia noile cldiri
sunt construite.10
Reciclarea inseamn economisirea prin refolosirea materialelor, i alte feluri
de economisiri, deoarece cldirile noi, in general, implic folosirea multor materiale
precum sticla, oelul i aluminiul, materiale ce presupun un consum ridicat de energie
pentru a fi produse.
Unul din modurile de imbuntire a unui ora este de a salva ct se poate din
trecutul acestuia printr-o adaptare a trecutului.

10

P.A. Stone

14

Bauhaus a promovat conceptul de a modela spaiul pentru a folosi funciunii


conceptul reutilizrii fiind contrar acestui concept, in cadrul cruia se analizeaz
spaiul pentu a vedea ce funciune ar putea adposti.
Criza petroliera a anilor '70 a strnit o puternic micare ecologista care
insist asupra faptului c a demola inseamn a irosi. Cteva campanii, sutinute i de
arhiteci moderniti (cea condusa de Peter i Alison Smithson pentru a salva Arcul
Euston din Londra, sau campania susinuta de Philip Johnson i Jackie Kennedy
pentru salvarea Grii Pennsylvania din New York care a catigat i susinerea multor
arhiteci francezi) dei euate, au reprezentat pietre de hotar in politica
conservaionist. In fiecare din aceste cazuri, cldiri noi, mediocre, au inlocuit
capodopere pierdute, slujind de morala trist pentru viitor.
Conversia presupune mult manoper i implicit angajarea multor oameni in
timp ce construirea unei cldiri noi tinde s fie mai economica din punct de vedere
financiar, putnd fi realizat, in mare parte, cu sisteme automatizate ce consuma mai
multa energie. Totodat, cldirile vechi sunt in sine economisitoare de energie
datorit sistemului constructiv masiv si a geamurilor mici.
Cldirile noi consumatoare de energie; reutilizarea economie de energie;
In cazul reutilizrii cldirilor de mari dimensiuni este important a nu diviza spaiile
mici, iar structura, daca este aparent, s nu fie acoperit sau s nu ii fie
compromis integritatea in nici un fel.
Utilitate soliditate frumusee (atribute vitruviene)
Relaia timp individ poate conferi produsului de arhitectur valori patrimoniale. (dea lungul timpului, valorile patrimoniale au diferit in funcie de responsabilul de
patrimoniu)
Monumentul istoric conine o funcie adapostita de un volum cu o alctuire material
organizat constructiv i estetic

IV.2. PROBLEME SPECIFICE ALE ACESTORA


In general, programul arhitectural cu caracter cultural, fie el centru multimedia,
centru cultural, bibliotec public sau mediatec, este unul extrem de complex.
Atunci cnd totul pornete doar de la situl pe care urmeaz a fi amplasat viitoarea
construcie, ceea ce este necesar este spaiu suficient i o bun orientare. Atunci
cnd punctul de plecare l reprezint silueta unei cldiri existente, ceea ce ar putea fi

15

considerat extrem de folositor este forma n plan a acesteia, care s permit


adaptarea la noua funciune n urma reutilizrii. In general, edificiile istoricoindustriale, datorit arhitecturii cu trsturi deosebite, reprezint o adevrat
provocare n acest sens, i nu de puine ori au luat natere adevrate capodopere
contemporane.
Procesul de reutilizare al unui edificiu industrial poate prezenta o serie de
avantaje, dar n acelai timp i o serie de dificulti de natur tehnic, funcional,
financiar si uneori estetic, care variaz n funcie de natura i caracterul su, dar i
n funcie de importana mai mare sau mai mic a criteriului folosit pentru evaluarea
rezultatului final.
In termeni generali, avantajele unui astfel de proces pot fi:
I. Amplasamentul propriu-zis: ca i program arhitectural, o mediatec,
bibliotec public sau centru multimedia va reprezenta o parte

fundamental

integrat n designul urban i ar trebui s devin un centru polarizator. Un


amplasament mai bine ales mbuntete aspectele influenei sale asupra
comunitii.
Majoritatea

cldirilor

cu

valoare

de

patrimoniu

sunt

poziionate

amplasamente de prim clas, cum ar fi centrul oraului, acolo unde terenul este ori
greu accesibil ori la preturi exorbitante. Exista ns i situaii n care edificii cu valoare
istorico-industrial sunt aezate n afara oraului, departe de agitaia zonei centrale.
Acest lucru poate deveni benefic, n condiiile n care viitorul ansamblu poate aciona
ca o legtura ntre centrul oraului i zona periferic aflat n curs de dezvoltare.
II. Valoarea simbolic - se refer la prestigiul istoric al construciei prin
intermediul cruia este privit
III. Interesul arhitectural
In plus, un proces reuit de reutilizare poate s includ urmtoarele
caracteristici pozitive:
I. Redescoperirea identitii municipalitii;
II. Conservarea i ntreinerea cldirii, dar i a ntreg ansamblului
industrial;
III. Imbuntirea edificiului prin adaptarea lui la o noua funciune;
IV. Revitalizare i regenerare urban - n unele cazuri reutilizarea unei
singure construcii poate reprezenta punctul de plecare pentru renovarea i
ntreinerea zonelor nvecinate;
16

IV.3. MICAREA DE RE-UTILIZARE IN ROMNIA


In perioada comunist, Romania a fost dominat de un tip interesant de
reutilizare. Odat cu naionalizarea, cea mai mare parte a cldirilor de valoare de la
acea vreme au fost transformate spre a gzdui cele mai diverse funciuni. Astfel,
locuine i palate au devenit sedii pentru diversele organe administrative ale statului,
spitale, i din nou locuine, dar pentru o alta clasa social, "de origine sntoas".
Perioada comunist este puternic reprezentat pe ambele baricade ale
spaiului reutilizat, de-reutilizat: pe de-o parte inghiind prin reutilizri proprii aproape
in intregime arhitectura interbelic, ins fr respectul cuvenit, iar pe de alt parte
druind rezultatele megalomaniei, de peste 40 ani de ani ctre noi i surprinztoare
utilizri.
Exemplele sunt multiple, mare parte din ele nici nu au ajuns la stadiul de
utilizare propus iniial i atunci, reutilizarea se aplica sub forma unei cltorii spre o
funcie care, dei nu era cea programat, era cea fireasc: Casa Radio, Biblioteca
Centrala, mult controversata Cas a Poporului, care abia la 8 ani dupa revoluie a
ajuns s gzduiasc Parlamentul si a devenit recent subiectul unor reutilizri
fragmentare, la fel de controversate ca i cladirea in sine.
Acestor exemple de notorietate, se pot adauga un gup intreg de mamui
industriali ramai inutili i pentru care probabil singura soluie va fi distrugerea.
Re-utilizarea, ca fenomen aplicat construciilor din perioada comunist, capt
o forma tipic spaiului fost sovietic. E o reutilizare in care latura memoriei joaca un
rol secundar, chiar deranjant: am vrea s folosim aceste cldiri intr-un mod care s
dea cat mai puin de inteles despre ceea ce au fost; vrem doar sa acoperim ceva
vechi ce comport conotaii triste, cu ceva nou care s lase ct mai puin la vedere
din "gloriosul" inceput.

V. STUDII DE CAZ
Cldirile i gruprile sau ansamblurile de cldiri sunt mai mult dect spaii ce
acoper activiti; acestea reprezint populaia dincolo de traiul acesteia, o

17

interpreteaz fa de posterioritate i prezint trecutul. In acest context, conservarea


exemplelor din trecut achiziioneaz o importan enorma culturii.11

Exist o list lung de construcii vechi ce au fost salvate, nu neaprat datorit


decoraiunilor, dar ca spaii ce au pstrat scara iniial, in timp ce au fost adaptate
cerinelor moderne.

Diverse depozite, hale, fabrici, sau gri au fost scoase din

folosin datorit surplusului creat de-a lungul evoluiei tehnologiei, iar o buna parte
din acestea au fost transformate in spaii comerciale, muzee, cldiri de birouri,
complexe rezideniale sau cldiri cu funciuni mixte, pstrnd, in mare, aspectul
original dar adaptat la cerinele actuale. Pe de alt parte, nici numrul esecurilor in
reutilizare nu este de neglijat.
Nu toate cldirile vechi pot sau ar trebui salvate, lista acestora fiind finit.

V.1. ICE HOUSES, San Francisco, SUA


Un exemplu concret este Ice Houses
din San Francisco, SUA. Compania
Naional de Ghea si Depozitare
Frigorific din San Francisco, fondat
in 1892, a construit aici dou mari
depozite

intre

anii

1914-1915,

depozite ce aveau s fie cea mai


mare depozitare de ghea, iar in
momentul in care zona de producie
s-a mutat intr-un nou amplasament,
cele dou mari hale de depozitare au
fost abandnate. In anul 1967, Ice
Houses a fost achiziionat de ctre
North Waterfront Associates urmnd
a fi renovate in prima faz a unui proiect ce cuprindea cinci cldiri pentru
International Market Center, i transformate in spaii de expunere pentru magazine
de mobil la parter, iar la etaje, camere de locuit. Datorit tavanelor amplasate intre 3
- 5m inlime i a arcadelor pline din faade, ce puteau fi uor strapunse pentru a
11

Giorgio Cavaglieri

18

crea ferestre, cele dou cldiri s-au dovedit a fi ospitaliere cu noua funciune. Cele
dou cldiri aveau perei din caramid aparent i grinzi aparente. Pasarela iniial
ce facea legatura intre cele dou corpuri de cldire, a fost inlocuit cu o pasarel
multietajat, de 6m laime pe structur metalic, complet vitrat, pasarel ce se ridica
pana la nivelul corniei celor dou cldiri, inzestrnd complexul cu un punct central
de focalizare, vizibil din exterior. Aleea dintre cele dou cldiri este acum pavat,
amenajat peisager astfel inct, intrarea in complex a fost mutata sub pasarela din
sticl. La ultimul nivel al pasarelei se regasete o cafenea, iar celalalte nivele servesc
ca spaii de expunere. Spaiul total inchiriat din cele dou cldiri se ridic la
aproximativ 15.000 mp, din suprafaa total de aproximativ 20.900mp. Procesul de
renovare a fost terminat in anul 1969.

V.2. TATE MODERN MUSEUM, Londra, Marea Britanie


Un al doilea exemplu, proiectat de laureaii premiului Pritzker, Herzog i de
Meuron, Muzeul Tate Modern este unul din cele mai celebre exemple de reutilizare.
Enorma galerie de art a fost creat din carcasa vechii centrale electrice Bankside,
situat pe raul Tamisa in Londra. Vorbind despre proiect, Herzog si de Meuron
spuneau c "este fantastic s ai de-a face cu structuri existente, pentru c existentul
cere un tip foarte diferit de energie creativ, pe viitor aceasta va fi o tema
preponderent in orasele Europei, nu poi intotdeauna s porneti de la zero.
Aceasta este provocarea de la Muzeul Tate Modern: este un hibrid intre tradiie, Art
Deco i super modernism. i atunci cnd nu porneti de la zero, ai nevoie de strategii
arhitecturale specifice care nu sunt motivate in primul rnd de gust sau de preferine
stilistice. Astfel de preferine tind s exclud dect s includ. Strategia noastr a fost
s acceptm puterea fizic a cldirii i chiar s o cretem, dect s incercm s o
diminum sau s o rupem."
Construit in dou faze, intre 1947 si 1963, centrala electric Bankside
a fost proiectat de Sir Giles Gilbert Scott, arhitectul podului Waterloo, al bibliotecilor
Universitilor Oxford i Cambridge i a faimoaselor cabine telefonice roii.
Proiectul de reutilizare, ctigat de ctre cei doi arhiteci n urma unui concurs
internaional, frapeaz prin subtilitatea soluiei alese i prin interveniile moderne
asupra cldirii. Cei doi arhiteci s-au folosit de spaiul industrial al cldirii ca posibil
tipologie pentru a concepe un muzeu de art contemporan.

19

Varianta original a proiectului avea dou couri de fum, in locul unuia singur
central, cum a i fost construit. Inlimea coului are 99m i a fost intenionat
construit mai scund dect Domul St. Paul, care are 114m. Vrf al acestei compoziii
piramidale, coul de fum se extinde la partea superioar dintr-o ni central. Nia a
fost recompartimentat cu dou panouri retrase, aezate de fiecare parte a coului
industrial, realizndu-se astfel o intrare la nivelul solului.
Structura este metalic, iar pereii exteriori sunt din caramid aparent roie, de unde
i aspectul masiv al construciei. Spaiul central il constituie Marea Hal a turbinelor,
intinzndu-se pe aproape toat lungimea cldirii.
Muzeul de Art Tate Modern se numr printre construciile vechi ce au fost
salvate fiind unul din cele mai populate muzee din ntreaga lume, numrnd, anual,
un numr de aproximativ patru milioane de vizitatori. Promotor al artei contemporane
de ultim or, Tate Modern a fost inaugurat pe data de 12 mai 2000 i reprezenta
unul dintre cele mai celebre exemple de reutilizare.

Zona din faa intrrii a fost dezafectat de construciile mici i de vegetaia


deas care-i tinuiau locaia exact, redndu-se astfel cldirii relaia cu restul
oraului.
La intrarea principal n muzeu arhitecii au plasat o ramp de beton care
traverseaz fundaia original, ramp ce conduce spre sala turbinelor.
In interiorul galeriei, pardoseala de beton ce susinea anterior mainriile grele
din sala turbinelor, s-a diminuat pentru a face loc unei platforme generoase n centru.
Noua structur de oel din sala cazanelor este asemntoare cu cea a macaralelorportal i cu structura pereilor exteriori. Noii perei ies n eviden prin culoare, n
contrast cu modelul vechii crmizi. Datorit degradrii, acoperiul din sala turbinelor
a fost reconstruit ntr-un stil similar celui original.

20

V.3. GARA ORSAY, Paris, Franta


Istoria cldirii este deosebit de interesant. La nceputul secolului al XIX-lea,
pe amplasamentul actualului muzeu a fost construit Palatul Orsay, care a fost ns

distrus n mai 1871, mpreun cu alte edificii ale Parisului. In locul acestui palat s-a
construit, cu doar 7 ani mai trziu, o gara. Deoarece gara trebuia s se integreze
perfect in peisajul care o nconjura, adic Luvrul si Grdinile Tuilleries, structura
metalica a grii a fost ascuns sub un nveli de piatr, care adpostea un prestigios
hotel de lux, decorat cu picturi si sculpturi atent alese. La sfritul anilor 30 ns, gara
Orsay nu mai deservea dect traficul limitat din mprejurimile Parisului, i cldirea a
fost n cele din urm abandonat. Abia n anii 70, a aprut ideea nfiintrii unui
muzeu n gara Orsay.
Noua funciune a fcut ca fostei gri s i se accepte mult mai repede statutul
de monument istoric, datorit unei anume asocieri subconstiente n mentalul colectiv
a noiunii de monument cu muzeul, asociere favorizat i de evoluia programului
acestuia.
Subiectul ofer i un exemplu al permanentei adaptri i nuanri a raportrii
societii fa de valoarea patrimoniala a cldirilor. Faptul c n anul 1961 construcia
grii Orsay- care la 1900 prelungea n arhitectura parisian monumentalitatea i
ornamentele eclectismului sec. al XIX-lea-, era propus pentru demolare spre a face
loc unui hotel, denot rezisten fa de extinderea recunoaterii valorii de patrimoniu
n arhitectur. Dispariia grii Orsay a fost acceptat n anul 1970 pn i de Comisia
Superioar a Monumentelor Istorice. Vorbind despre mentalitatea epocii, care pare
c s-a modificat mult prea lent pentru a proteja de la dispariie Halele din Paris, gara

21

Orsay pare s fi fost salvat n ultimul moment datorit dificultii de integrare n


contextul urbanistic de pe malul Senei a unei cldiri noi. Situl istoric este cel care a
contribuit practic, n mod cu totul decisiv la impunerea ideii de a include cldirea grii
n categoria monumentelor i abia n anul 1973 i s-a acceptat acest statut.
Dac din 1939 grii Orsay i s-a suprimat traficul i pn n anul 1958 a servit
drept hotel, pentru ca ulterior s-i piard n mod progresiv utilitatea, funciunea de
muzeu a fost poate cea mai indicat pentru a-i susine calitatea monumentului. In
acest caz, oricare alt destinaie pe care ar fi putut-o primi gara, ca spre exemplu
posta, complex sportiv sau cultural, piscina, ar fi impus-o mai puin n circuitul
monumentelor parisiene.
Atribuirea funciunii de muzeu a fcut ca grii Orsay s i se propun un triplu
obiectiv: asigurarea expunerii adecvate a lucrrilor impresionitilor, perceperea
global a creaiei artistice dintre preromantism

12

i fauvism

13

i bineneles

restructurarea reelei muzeale din centrul Parisului, cu degajarea unor spaii din
Muzeul Luvru i cu transformarea muzeului Jeu de Paume pentru expoziii
temporare.
Soluia adaptrii cldirii la funciunea de muzeu trateaz monumentul ca
anvelopa generatoare de spaii diferite, dominate de vasta hal care integreaz slile
laterale ca alveole n relaie cu saloanele dinspre Sena, totul concurnd spre ideea
de muzeu global, unitar. Lucrrile efectuate asupra cldirii s-au nscris in rigorile
restaurrii monumentelor istorice i au constat n operaii de consolidare, conservare
a faadelor i a ornamentelor interioare. Amenajarea pentru noua funciune a adaptat
spaiul vast al halei printr-un joc de platforme de expunere i de trepte, cu acuzarea
axei longitudinale. Sculptura a primit amplasamente libere pe aceste platforme, iar
pentru expunerea picturii s-a cutat unificarea diferitelor spaii prin compartimentri
cu fundal neutru, ce susin sistemul de etalare. Lumina indirect a avut un rol
important, intervenind n modelarea ambianei i n accentuarea punctiform a
decorului arhitectural.

12

Curent aprut n sec. XVIII, caracterizat prin lupta mpotriva normelorrigide ale clasicismului, prin gustul
pentru pitoresc i exotic, prin cultul sensibilitii si al naturii, care a deschis drumul romantismului, principiilor i
tendinelor acestuia.
13
Curent formalist n pictura francez de la nceputul sec. XX ca reacie mpotriva disocierii impresioniste a
tonurilor, folosind culoarea pura, distribuita n pete mari, uneori violente.

22

Tratarea pe paliere diferite de expunere a fcut ca dialogul dintre muzeu i


cldirea n sine s se stabileasc n condiii de transmitere a valorii n mod
independent pentru fiecare dintre ele. Insi folosirea a doi proiectani diferii pentru
lucrrile de restaurare i pentru cele de amenajare interioar a prut s conduc nc
de la bun nceput la ferma intenie de rezolvare independent a muzeului ntr-o
anvelop de sine stttoare.
O alt problem ce privete modul de abordare a Muzeului Orsay urmrete
problemele de integrare a cldirii n textura urban istoric. Aceasta a condus la
tratarea i coordonarea interveniei ca o mare lucrare de urbanism. Modelul Orsay
primete n felul acesta mai multe conotaii, pe de-o parte n direcia salvrii prin
patrimoniului arhitectural aparinnd unor programe variate, prin funciunea muzeala,
pe de alt parte ca mod de rezolvare a spaiului de muzeu ntr-o relativ autonomie
fa de cadrul arhitectural i nu n ultimul rnd, ca mod de nelegere a asocierii
muzeu-monument n context urbanistic de zon istoric.

V.4. MEDIATECA ANDRE MALRAUX - Strasbourg, Franta


Pe situl industrial dintre dou brae ale bazinului Suzeau din Strasbourg, biroul
parizian de arhitectur Ibos-Vitart, propune o excepional variant de reutilizare,
considerat ca find o premier.

23

Valul de arhiteci tineri din jurul anilor 80 n Frana au adus n lumina


reflectoarelor printre ali artiti talentai pe Jean Marc Ibos si Myrto Vitart. Acetia s
au fcut remarcai dup o ucenicie nespus de prolific n biroul de arhitectur al
marelui Jean Nouvel, ucenicie soldat cu proiecte ca Nemausus din Nimes (1987)
sau Centrul de conferine din Tours (1989). In ntreg portofoliul de lucrri al celor doi
domin un spirit critic, bazat pe analize temeinice i pertinente, izvort din atelierul lui
Jean Nouvel, dar avnd o nota proprie de maxim rigoare i o inut absolut
impecabil. Bineneles c Mediateca Andre Malraux nu face sub nici o form
excepie, mai ales c insi natura sitului a impus o astfel de abordare. In prezent, cu
greu se mai poate imagina locul cu pricina fr alungita bar de sticl ce unete
corpul uzinei de silozul puin mai nalt din captul opus.

S-a folosit un anumit limbaj la scar volumetric, limbaj care ilustreaz directa
voin a arhitecilor de a urma logica sitului si de a imbogai compoziia. Altfel spus,
mediateca de fa, apare ca un rol al subtilitii i nu ca o intervenie corect, brutal
i inteligent ntr-un sit industrial.
Vorbind despre mediatec prin comparaie direct cu o uzin obinuit n care
intr materiale felurite i ies produse complexe, asamblate, dup acelai principiu i o
astfel de cldire - mediateca trebuie s combine informaii i moduri de a le accesa
pentru a produce o coeziune cultural

24

Privind la scar mare, cldirea n sine aduce o strlucire i un suflu nou,


proaspt n jur. Refuz s fie contextual i n acelai timp refuz s fie i
contrastant, i reuete s afieze o diplomaie serioas, dar categoric, se
evideniaz prin bun sim i aparine zonei fr a se rtci n banalitate.

25

BIBLIOGRAFIE
Carti:
1. Brown, Charles Bernard, The conversion of old buildings into new homes for
occupation and investment, Batsford, Londra, 1955
2. Kidney, Walter C., Working places: the adaptive use of industrial buildings,
Ober Park Associates, Michigan, USA, 1976
3. Diamonstein, Barbaralee, Buildings Reborn: new uses, old places, Harper &
Row Publishers, New York, USA, 1978;
4. Cantacuzino, Sherban, Re/Architecture, Abbeville Press, New York, USA,
1989;
5. Polizu, Virgil, Memoria Arhitecturii, Editura Universitara Ion Mincu, Bucuresti,
Romania, 2006;
6. Cantacuzino, G.M., Despre o Estetica a Reconstructiei, Tiparul Cartea
Romaneasca, Bucuresti, Romania, 1983;
7. Mihali, Ciprian, Inventarea Spatiului, ed. Paideia, Bucuresti, 2001;
8. Crisan, Rodica, Reabilitarea fondului locativ urban vechi, Editura Universitara
Ion Mincu, Bucuresti, 2002;
9. Powell, Kenneth, Architecture Reborn. The conversion and reconstructions of
old buildings, Editura Rizoli, Londra, 1999;
10. Armulescu, Lorena, Deconstructia, Editura Paideia, Bucuresti, 2009;
11. Chelcea, Liviu, Bucurestiul Postindustrial. Memorie, dezindustrializare si
regenerare urbana, Editura Polirom, Iasi, 2008.

Periodice:
1. revista Detail - Refurbishment nr. 10/oct. 2002;
2. revista Detail - Refurbishment nr. 3/apr-mai 1996;
3. revista Detail - Refurbishment nr. 11/2009;
4. revista A + U nr. 347/1999 - Renovation and conservation;
5. revista Octogon nr. 10/2002, articolul Despre conversii (Augustin, Ioan);

26