Anul LV Sibiiu, Duminect, 28 Ianuario (@ Februari) 1896 FOAIA POPORULUI "Pref shoranwatoe % Pen “PH cree eo jmtite do an 1 coroame, Festa Romina 10 anual ‘Aonuma ve he Is atta! Tpopati eS Apare in ficcare Dumineea ‘pet we 15) eles |, Unie gnd prima a 7 cy Gun tt 6. {nvitare de abonament. Cu x Ianuarie st. v. «Foaia Po- porului> a intrat in al patrulea an al Viefii sale. Ne hui prin aceasta voe a atrage de cu vreme Iuarea aminte a abonajilor nostri, ci cu sfirgtul ui Decemsrie stil vechiu, lea incetat abo- amentul pe anul trecut i fi rugtim sé binevoeasci a gribi cu retnoirea lui, pentri-ca sé nu fim silifi a opr trim terea mai departe a foi «Foaia Poporutuir apare regulat fi de act inainte, si preful fi va rémdné acelasi, si anume 2 fl. pe anul intreg 1 fl. pe jumétate an. Pe timp mai scurt, nu putem primi abonamentele, nici dela alt termin, dectt dela inceputol si dela mijfocul amului (1 Ianuarie gi 1 lie stv) Abonatii noi, stint rugati a-si sorie rnumele lor si al comunei foarte curat si cele, insemntind posta din urmi Rugim pe tofi bunii nostri spri- ginitori, sé nu ne lipseasca nici pe viitor de caldul dor sprigin, tn schim- bul ciruia noi ne vom stridul a le da © foaie buna gi folositoare. Administragia »Foii Poporului* Pravalia industriasilor romani din Sibiiu. Adese-oris'a amintit tn siaristca noasteh eA numai stunei va-putea po- poral romin Soaiuta mai en spor in eul- turd, cdnd odsti pe terenol economic sau bogiiet uafionale se va. tnt Dupt-cum a zis Apostolul eA: ere- inja fir8 fapte moarta este, totocmel aga patem noi rice, qh politica noastet fionalsromineases fara 6 clonomie bine in- tocmits, incereare bunt; dar’ zadaried este. Fiecare matinne numsi prin. bogie impune, poste fodeplinh Incrari mire gi poate sisi efstigy respectul altor nea- tori. Dupl-eam tn vieafa socalé. gi co- ‘muzals omul lipsit, strac gi lipit de gle iar fofelepeiane frumoash evend, en grew se poste ridiea la cinste, tntocmsi age te sceasta ql in vieata: popoareor. fadocalt na tueape, ek noi tuck in- sitogem dup& buntstare, bogie gi Inintare, dar’,modal nostru de pureedere ekt_ pen tru frecut « fost foarte gregt. Grost, ch w'am tmbrijogat_terenele de Iueru pe cate se poate elgtign bogi- {ia, care pe lings tnjeleprione. gi Tuera ‘mai ujor, dau mai bon elgtig ea munca pmtatalui. Aga noi num ficut socoteala cx negutitorile gi mtiestrile, toate aceste plo mai ier-alaltseri eran tn mAna strAi- nilor; dae nei anti n’am fnaintat de cit foarte putin_pe aceate terenuri, mca dam pine 1a 0 mullime i, cari se tmbuibs prin cele prisili, ear oop, frat gi constogenit nostri stint pertori do foame gi mu odata aleargt prin lume stndu-si ph comana, ea numai s© post ti De Inula stnt vredaiei aga nu ratrgiveni gi 0 parte mare din Hafegani, cari sou pus fa lueru cu negoal i industria, sncat prtinii de degteptal nostra popor, Jese pe Hipitoarele de fidani ai lun elr- pele pe spate gi s pleea fa caata de unde San ivi Tadustriagt romtoi din Sibiu, dupa © desbatere g{tnfelegere pretioass, dupa © socoteala gi chibzueala temelnicd stan fnsofit nte¥o societate, ca scopul ea pe terenul industries gl negufitoret $6 feck tot posiilal, pentru ies, encerra gi spriginien acest poate tuthr gi da potere clase de mijloe. Fath, eu acest prepus, cuget i me- nice sa Intemeint: ,/nsofivea de cre- Ait $i depuneri a industriaslor romani, ca 8 post face un adevérat apostlat pentru licen megufitoried gi industri. esotres spre a dovedl in fapth, e& seopul ei este a lucra pe terenal de’ ne gufatore, gs intemist pravilia 8, Acea- sth priviliés'a instalat in cou mai feu roast ulifé din Sibiu, 'y-a procurat tot felul de marfi indatinata pentra const atdt pentru cisile domnegti, cht gi eran ‘Afurk de aceate pentra pipueari gi ds- mari o's fotoemit magazin, de unde pot ren unie rodnic, eare FOITA. Carte folositoare. alvstracfunes*, — Acesta este ,titl* tunel circle tpiritd cam po ln eapéthl anu ah 1895, Ju cave se tracteazi despre aface- oa dunlor do coo i do wear penta ‘in, bere, eafue, auher si spirtuoare, ‘a Ba pres f ede de dl Emanoll Berbalesen, room. io Pesse, comit. Torontal, ‘Ka ined am procurat areasth crticid,ere- atid cd ola tre dintr'asa eat do putin folos, etindu-o mfam convins despre sexpul bun es ‘umureyte aceasth cltticichfolositare. Tot- odsth mam eoovins, ef bun Iucru ‘sa slew ‘antorul hotirindu-so le asemenea Jucru, Mai ie dar AIO «pt hla ‘eu bun folos, ftr8ad prin aceasta. uu bun ser- ‘icin publienat romta, ht prvoste Dimba, cartes este foarte ‘ugor do tnjcles mai sles, "pentra poporul nos- ‘ru (eran. Conspectele fabolare,tarfa penta ‘yin si carme, sont in mod foarte practic al ‘itulte, fuckt gi plugaral eo putin cunoytott de carte ugor Te poate inelege. thor Pantelie Bugar, ws 0. Poesii poporale. Din Sibiu cole do George Poponca Malt m& mastrd micnja CA 'mi-e mick mindroja ‘Am nidejde e' mai crete ‘De-o pli gi doo’ degte Mandra mes cos de demalt Nu gindl of teom urtt Cam pos gind 96 te urése ‘1 mai tare te inbeee. Dorule tu mal legat Ca pe-o vith Magan gard Vita 0 legt ca fonitt Dar’ pe mine eu guritk ‘Riu md Dlastimd mica (Cam last pe mandraja Dar’ mie na-'ni pare réa De ceea-ee-am fient eu (Ch mal huznd de co tin Numi vine 58 tot suspin, ‘Am avat o minéral 0 tind. copii Dar am Maat-o 98 creased Minto °n cap #8 dobiindeaseh $1 do etnd 0 am Usat Mandrota sa miritats De ea ar 6 miritat Dela oi al tro-lea sat ‘aga nas, tot eu inima ara: Es alard véew-o, Autru °n exsi-anzwo th si voines Doarme Inga mimiliga Mimlign ferbo °s oalé Ea dosrme do se omoari Momiliga clocoteste Ea doarme de so sdrobeste.Pag. 34 FOAIA POPORULUI Nes sam eee ee na ee Dragostea lor pentru noi, Mare necuviinta. ‘Mle stint aduse dela cele mai estite farici din strainitate gi monar- hia mosses, inet pot tadestul dovinga fieckrui campéritor. Este mai ales bund ingrijire, ea me- qufstorlor mai mici de prin comanele oastre sé T-se dee mari. aga ca gi ding fi aibh yerite i doblndé dupa osteneal. Find plrtinithaceasthintroprindere dup asteptare, tn sourth vreme va putd. face iulte fnlesniri att pentra complritori rai méruni, eft si pentru negufitort ain comme. asotiren s'a ing, ca st poots da toate pove(sle de lipsi unor economi din satele noastre, cari ar vol a se deprinde ce negutatora Tnsofirea ya ales de organ al seu Zzonomul*, wistorat Ia «Fonin Po- poralui*, tn eolognele aceuia va da toate fndeumirile: eum se ponte, cigtign on 68 posts vinde cinera negot cum trebue se campere gi sé vends marfa ca dobénds 96 Aibj, gi cum se pareede tn conduca iquttore, cas poat Indestu exmpértori, ‘Mat’ presus de toats todocala un la- era este constatat, & Tucrurle esle_ mai agrele gi mari, de care singuratcal om s2 feme a tntra ca sé le ispriveasc, prin tmiren mai multora gi Insoire se pot in- leptin cu tout ugratats. ‘Dack noi Romdaii unit st tnofit vom purcede ca s® totemeiim clast de Iijloe, care tned ne Tipsegte, atanci pe lngh aceea, ch vom da pine Ia 0 mal- fime de oameni, totodati ne tntarim tn Tunkstare gi ogitie, prin aceste spot ne putem tna cu fruntea ridiatt ina- inten altor popoare. Voinfs tare, unitate de phreri i tm- sojiren trebue #8 ne le credenl nostra, jutorarea si spriginirea tmpromutath da- forints moastrh, stonel putem A deptin asigurati, eA nici porfle iadulai na ne pot fringe. Tm zilele acestea ni-a fost dat st primim earigi mai multe dovezi despre sdragostea* si buntvoinfa cea mare ce guvernul ungurese TaolaltA gi singurati- cele ministere col aleatuese, nio poarth rnové Romiuilor peste tot gi singuraticilor nostri birbafi mai tnsemnati tndeosebi. Esti una dia aceste dovezi. Di ulin Corviana, advoeat in Cluj, osindit si dsa pentru ,Memorand* gi ned unul dintre csi mai ,primejdiogi® rmemorandigti, — avénd lips de pasa port pentea ferile din Barops, unde ea fadvocat are de Iucru fatrun orag ori altul, a cerat pasaport pentra Europa. "Lea cerut demult, dar’ cererea d-sale toon neluath fa soeotslé In camoearia ninisteruai trebilor dia liuntra. ‘Vexind aga, dl Coroianu a trimis pe tun nepot al dsale, student la geolile funlto din Badapests, sé vada co ¢ eu pasaportal, ‘Tinérul sa dus i corut dlareapaseportulei ot mai tn grab Grabit astfel, ministral de intorne a Joat cererea naints gi a hotiet-0 aga, ch — nui da dlui Corviann pasaport! Cénd tinérului “-s'a spus asta, 8 feat intrebare cum vine sé nn'i dee? aCe rec dea ia zis eeretaral dela care ores, dam pasaport? ‘Doar’ accla ¢ un ,Memorandist* care srumai ndcas si neplaceri a flew! Ha- tului wngurese! Bure, nm pasaport fi trebue Ini! Astfel de résponsuri primi not Roménil fa eancclavile ite ale stata, dele niste oameni co se numese ,plrintt si conducdtori* ai patriet gi cari stint chemagi a impr dreptate eetafenlor ei! »Tribwea* ‘nteunol din numeri sci din stptemina treeutt, publics 0 serisoare din Alba-talia, care ne umple dle amiriciane. Eats, ‘pe seurt, ce 96 spune in acea serisoare Doi Moti din Vidra an mers ou rere de véadut In comama Toloin. Ki San pus fa 0 ult gi an desfieut marta. Onmenii dia sat s'an adanat ca Ia tig i se ducean pe rind gi sub cuvéat of vor s® guste din mere, luau cu_réutate cAtean mér qi se flora perdati eu el. Chiar si primarul I Popescu ciee ar fi feu’ asemnea, Bit oameni fst nan mai putat sufert aceasthbat- jocurk gi au cerut tndrisnefalui x8 le pliteased méral. Atanci primaral sub du gm ce cuvnte Ten conient oamenilor fo plreche tutreagh de désngi de more! ‘An vesut onmenii, cA act nu mai ¢ de mas, ch © ca tn opdra, gi an grit sb plrtseased satul, Cod colo in capal fatulai 12 feeori, san mai drept spas 12 mijei, eath car? Te es mainte 98 le dee mere, cb de unde mu, eiomegele lor 0 s6°¢i fuck datoria! Na mai urmim, Ne e ruyine 96 mai seriem despre astiel de_migelgti fapte ce nfelegem ch sar fl petrecut fate'an sat rominese, gi aname de Ro- mini asupra Romtailor 1 Gredem ch oamenit de omenie din ‘Totoiu nu vor Issa nespélat ponostl rag ros ce cifira tieilogi au pus pe numele satulai lor prin fapta de msi sus, gi vor care ca fofé vinovait bie pedepsi ay’ Romlnii din alte plrti vor rosi gi ei cu moi de royinen migelii dela ‘Totoiw gi se vor fert ca de foc de a lisa ca git satelo lor sé ve tnttmple aga fea! Unde am ajunge, Doamne, dach cee al altaia nu am vol sé I cinstim, i st-| Juim cu puterea? Prea raginos! : SE au fe wal ramones Din art pine grit Din Jertof (6a 16 imbirnet Din arta easel cali i A, Pope Si det sol bean Aa | ae ‘ino minded-a mai veut oath tunes te-0 wr, Grito fa pelle eco ait mind gf ex — Dragosts fit nae Teo bate fi Damezen a rae mtndra-a mai vézut ‘Nici gridind nosipatd Niel dragoste nestrieath Mandri. entra ochit tht “Miam Hisat prio(it met Mandré pentru gura ta {ini Misa mogin mex ‘Cand via mandraliga mea {In brafele alta Gx eatit. m'ag junghia Si pe mine gi pe e& 58 se qtie ean woinic ‘A ruurit pentru nimic ‘Trandaie cu ereangn "a su8 ‘it mands ed eu “am apus Popa tare m's jarat Sb na fin dragostes ‘nant Dar’ mio tm poro bine (Gd gel drigutd tine {51 mal multo dectt mine. ‘Bagh Doamne Tuna *0 nort (Gi mam das 1a mtndra °n zor ‘Si-am aflat-o ttre dot ‘Unu ‘a braje 0 aven Atal mina ft stringen ‘Mie Iacriai Imi enrgean Cam ybaut eh mia “nelat Asti yank ‘mia jorat (Gi numai eu" saat po plc. Bati-ta, mindrujo, batt Non’ boale dintrodati al Uo Atesandre Vancoa, atc ¢. gh. Mandralita. mos inbiti {31 do mine despiniti: ‘Hu ex jeden os triese De dorul tia mB topese {§ efnd tmi adue aminto ‘De-ale noastre dulei eavinte, (Cam triam nol en tubire rk lone de dosplrtire! ‘Gind ol na ne-am vérat Foarte mult nia pirat; Dar acom nu ne vedem Cam patem do ne ribdim? Co poate axta xb fe Ch tn mond seri carte mie? ‘Nice carte tu nu-mi seit Niel amino ta nu vi?Nr. 5 Dreptul de alegétor. ‘Lege electoral ungureasca din 1874 (ar~ ‘Wook 32XT11) (Cemare) Partea 1 Comitetul central. §. 17. fn fiecare cere, precam gi fn Gecare orag, cave teimite, pe. temelul lui & din articoll de lege V. din 1818, tl singur un deputat, ares se intocmensch an aga nomit jcomitet central", adech un camitet al cecal ori oraguli, care apt fare s& aleitueasch gi e8 indrepte stele flegtorlor, gi st conduch slegerea de deputat § 18. Preqedinte al comitetalt central cate slobagul cel msi tnalt din camitat ori din oragol ce trimite de sine tan depotat, sau poi locufitoral egiuit a1 acelin, tn comitate gi tn acele ore, cart formeast in sine nomai un cere trimiétor de. depots (on orag mae d& gi mai mobi deputati el singu), — comitetal central el alestuit din: un pregedinte gi 12 membris ach stat doué cercart electoral, ind oi aepatati, comittal st din um prege- inte gi 16 membri; de vor i trel cer car, vo ota din preedine gi 24 membris ear ind mai multe cereri ea te, atunch De lingh cxi din cele tei, se mai aleg entra fecare cere tnch elte doi membri, Comittal se va alcatel totdeauna aga, ca din fecare cere alegtor, sb fntre fn el eel pin ehte doi membri din fe- care cnr. § 19. -Mombra in comitetalcen- tral, epoi tn comisin care aduni voturile (Ge conserpte) gi im cea de ,serutinin® (care ceresteas gi numer votre), poate Soria alegttor din acl cere electoral, peste caro se ininde dreptul de Inerare AI comitetului, dar? mat poate fi gi fe- fare menbru al cowitetulai central a comitatulei, ciruia “se cuvine areptal de alogttor in puterea acestel Ie ‘estas pant Ie prio De trei-ori chil "m-an pltns. Usearte-ai lee ea véntal {1 nn te-ar prim) piméntal ‘Tot Ja tne tmi sth gAndaly Gu tino 65 m8 ‘ntilnese ‘Trei ile sB-i povester; ‘Troi sile imi pare-un clas Povestind de-al meu nices, Tlmaqa tot mi "ntreabi, De eos tinbed i slaba? ‘ritd, sabi voiu tot 6, Ce-am perdat n'otu mal gist, Cam perdat un adrignt drag Si "Fa dus Neemfal sub steng. Plangeti ochi gi. Merimat, Ciel voi stntett vinowai, Ge vedott voi nu lisesi Ce jubith na mai tat? ‘Spune-'ni maiel-adevérat In ce api m'i seildat? {in aph de Jot seera FOAIA POPORULUI ‘Membrit comitetulat central se aleg pe timp de trei ani de eltrh fdunarea generald a comitatalui ori foragolui, gi anume ve aleg prin vot se- cret (ficat fo taint), egind ales evk-oe va favea mai molto votari pentra sine tn local: membrilor co. an réposat vi an egit din comitet, so aleg slit m0, pe vremea ce mai e inapoi gt anume se fleg In cea mai deaproape adunare gene- ral (& oraguoi ori comitatai). Alegerea se va face Im aqu 0 2), o0 ow slegii membri 88 poatt tneepe numai eet urarea lor, dup treceres. lor frei ani §. 21. Membrit comitetului central, cei din eomisia de ,serutiniu* (Ineredin- {ati ca revederes. voturilr) precum gi cei din comisia do cirenmseripfiane, au st epondurmAtorul jorimént: Bu N,N. jur,e8 tot ceewce ¢ dav Loria mea, potrivitlegilor jeri (privitor J condacerenlistelor de alegttori) pentra wea de deputati, coin txdeplint credincies, nepartinitor, gi consientios (adech cu mina pe suf). Aga s8'mi ajute Dumnezen Insemaare, Dack e-ae ajata D-aen to wadevér aga colot-co an depos i depun rine no}, ljbagi_ungur, aceet_jrimnt fu qtin zea no}, la cli Tear merge. bin, tsb poatd pane ch darul tut zea ti umbreye. Poporal nostra 8 Inemne acet para grat, 8 gio tot, ch el eae, gle alegeico fo fac pe temelal” acetal. legi, cum stot gt legeril poatra. congogsti, smal ade mine edto unvijopin, de el! ici Doamne fa edi Het pot pono mob aus de cad ek eth eredincon h seprtiniort §. 22. Despre fienre discufiune (des- Datere asupra onre-cirel nedumeriei ridi- cate tn cursul Inerirlor eomisilor), e0- iitetol central va rindol x8 ae fee pro- tocol We catrd un Secretar cel lege co- ritetul din sinul sev, tn eare protocol stint 4 se tnsemna gi numele celor de fafh a tuturor. Un exemplar de acest protoco} §. 20. ‘36 umbla tout Jame ‘Shracd strinitate Mult "mi-ab fowt sor gi rato ‘Si mi} A plik ta moarte! (Cipitane, cipitane, Slobosi-né din eltane, ‘88 mai prind plogul de coarne! ack Iuera Lo gita (Gu mtndra m’oin tmplen napoi m'oin tatorna. Cu gure mé bidstimai, Intro sfinth sbebitoare ‘Tocma ‘a ine de rose, (Cand sla era ma mare 186 nam stare gLagerare Precum aro apa ’n vale, {Nick 98am loe sgerat a banal de campérat, Ba i ’a ziua do Crichon Pag. 35 apoi a se platra im archiva, ear” vat fe va tasinta In ministal de interne (cel peste trebile din lkantru le fei) 28. Privitor i limba de desba- tere a comitetaui central, sdnt se fin? rindueble articoulai de lege XVIV. (44) din 1868, §. 24. Comitetl central x8 tntra- negte de cite ori lucrrile Toi statoite prin legen de fat 0 cer aceasta. Despre antdin xia gedins,prege- dintele ineanogtintsazt pe membrit comi- tetalui prin o conchemare amume, conche- rare ce are s6 Be trimish In cercari ea 8 ile nainten gedingei, ear’ tn orage (ce le singure formeazh cere alegttor) are sb fe publiatd eu 3 zile nainte, Se ian tnsb ca abuteritrebuinfele Ia tntémplirigrab- nie (casuri extraodinare),clnd preqedin- tele poate conchema fndafacomitstul central. ‘Tot ca atari se socot gi felrie end tn- tia ai a gedinglor e stailith prin legen de ath. (Atuned adees, comitetal poate $ conchemat gi firk a {ind seams de ter- rminul de zile en eft trebue vest ada- narea mai mainte). entra Tuaren nei hotirri co sé ibs putere, se cere, colo comitetal sth din 12 ingi, s& fle de fafh exl pata 4, car’ tn alto Jocuri, cel potin 6 membr, Presidental are vot numai eknd ee- lelalte oturi ar fi tmpiriite fm plrti de- opotriva po Mingh peri felurite, tnedt ici una miei alta nue moi tare. (Ad la care ve aliturh pregdintele, birue)- §. 25. Sedinfele comitetlai, ca gi cele alo comisiei de conscrip(ie (edunt- toare de votu), stint publice (avénd adeck rept a merge oricine of asculte In ele.) § 26. Comitetl central sth tn le- atarh nemilocita ca ministral de interne (adech Ini deadreptal i serie ce are, fird Ait ofein.milcitor), deasemenca ea j- decttorile, cu antoritaile (asi mai), cu Insofirile gi eu singuratict cetafeni. m- potnva hititlor comitetaui, tract ‘acestea privese indreptatirea cuiva de a 58 umbla plangead pe drum. Maleuta "ea fl pba, Gaga ru mal blstémat, ‘$1 precam mai blistdmat, Toate po rind sian cGmplat {mi vine mie prin minte, Ghi blistim de oare-nde, (CK mu Dlstémat: matea ‘88 mi engin ca fronza, Ca fronza alonului Po costa eodralui, (Ca frunza ciropal To postal St-Petrulat Rugaciunea Tiganului. Dadi, dad tila, artic a mele pleate Si slniog of onto Dine, dk peat mbsurl Impreund si etrast ‘Sho burath de colbes Cicele tin bine st!Pag, 36 FOAIA POPORULUI Nr 5 i alegétor, — se poste face recurs la Caria regeaset, ear’ in alte feluri G. 34 gi 107) la ministral de_interne. § 27. Ducetea in deplinire, de extra ‘cei odrept, a preseriselor legit de fata, ‘vai supraveghiatt de ministral de interne, ‘care trimite in aceasth privingt cated acele eomitete centrale, tndrumiile “de lips §. 28. In acele cercuri electorale mestecate, In care comunele ce se yin de ‘un cere comitatens, alektuese mpreunt ‘una ori msi multe municipii oriyeneyt, fori ex comune de ale unni cere foxestrat, eu drept municipsl, fac un cere electoral, — hotiregte aninistrul de interne, potrivit prescriselor scestei legi gi aseultind pe cei-ce-'i privegte, edud s'ar ivi ete 0 ne molyuaire tutra Indeplinren acestel legi (va orm Scoalele graniferesti primejduite, Incd in vari lumea rowinesseA dela ols fost pe mengleptate gin chip ered isbita de gles, ea guverl unguree a dat poraned, ca qcolele grinteregti r0- baka’ tnkinila, 66 -e “shen tn ale comenals quredite i) sexs o tutielor ta cast ce oft ‘Acete ell eran chrmuite de un comitet qcolar grinijerese, in frunte cu Tarouul Urrw de Margin. Conitetal » fst conchemst pe una din silele treete to Sibi In ast) tn acnsth,treabh. Garerool'g- trims tno gl oma seu ls adenarencomiteelu Porunea de predaro a gol se ad ese de govern 1a names Beni Sale. (Cand Bomtoit au teeeeat mb daca supra dropatt poruniarooal Seen dered tenis geveuaei ‘8 oprt sub cnvent, ch de ar vorbl despre: aut, ar trage I Indole drepiaten voinet Mi inti Sale, gi are poranel 6 impragtic chee or nae mapa irae dail qi pln: Dice ddd ede mate Cab ae st al ae, Dott dad weak Sipe nis Nae lok fi-e ol nian pe Seve dar de are fps ay rags dad Ts oe Bi tel er leet Ve ial dl gt vn Gace pe git merge Tn Ont dn deck war char 8 pale x shar Seal mal trench de amar. Apel ¢ eels cave Sb ne dt leah Doane, “At i bun tare Ja ranzi Siem Tin de Bil co nts, Mag rage ido altrve Ma tem out waa ‘Di-ne dada ce gandesc 8 mn ab mal fine maacnerat DI Dr. A. Bunea (din Blaj) tncepe sb eeteasch darea de seama asuora intregei {nlémplari, Baronul Szentkereszti opregte trecerea Ia protocol a eelor cette gi gter- ‘gerea. multor plrfi din acea dare de seam, tot sub acelagi cuvént. Dr. Bunea se plinge contra pur- tirii ministralu, care n'a finut detoe seam de cererile drepte ale griniterlor, Omul guvernului ameninfA. cu tmprastiarea, Parintele Comsa din Copicel se ri- ica gi constata, ct daca moue Romém- lor, nici a ne plinge nu ne mai ¢ iertat! Treine st facem tot pentru apérarca drepluritor noastre, tice asa, Sé trimitem 0 depatatie In ministra eu plingere contra acestei hotirtri, gi de va fi ipst, 98 duck plangeren gi Ia Mates- taten Sa! — Asta nu se va hotirt aici nici ‘edata/ sdenegte omut stipanirii. Mai eu- rend om 98 imprigtin en adonarea! — Lasatene cel pusin dreptul de 4a ne plange, rice Dr. Bunes, dack pe celelalte ni-le-ati luat pe toate! ‘Omul guvernului n’aude, nu vede, el cere ca comitetal, pe temeiul poruneit prea fnalte, 58 hothrascd davea tu seama a jeolilor. Comitstal otaregte Iuarea dard a ‘eunostinf& & porunel, gi conchemares nei adunarigenorale pe 20 Februarie. my care sisi rice gi en cuvéntal gi s8 hotivasea ea darea in seam. ‘Aga armas, Ce urmiri va av® net aceasti:du- reroash isbire fm ce avem noi mai scump, vom ved®, TeamA ne e numai, ch acesta fe mumai fnceputul, dupa care acest gu ‘yer pigin ya urma mai departe cu ata- carile sale nelegiuite asuprageoalelornoasre Si tutre astiel de fmpregiurdri, ca ori-ednd mai grele, oamenii nostri au vreme si Yor 88 se certe SCRISORI. Lupta in comune. Pelonzombn, 15 tana 156 Onorata Redactiune, Jo 14 Le. s'a tntémplat alegerea, sau Aotregirea ropreeatanjet comunale. Aceasti logere este four interests pentru oamenit care canoe tnpregarrile police rocile dela ‘noi. S'au ales, in cele grupe (cercuri elec- torale) 10 membrii ordinari gi 3 suplenti, tot tot cament de al poporala. Conductor po- poral, néabod interestren mare co a sti- ‘nit fm poporal nostru, «pre a-'gi alege mumai ameni do al sel, sau miginie ai da. sft Poporuai, s& ou slough tn ropresenanis pe Midoval Frits Bian ah pe Neamah Scherer ‘Konrad. Acatin rk 06° poftsach caer, ‘gi-nu facut seduli de votare, gi s'au candidat 1s grape 1 gla IL; da poporal deyept “a Alprotlt, waatiodu\ cum Hive edz. TLupta cea mai puterich a desigurat 1 grapa IL, undo san candidat doi renee; an Gree Chtriae Bj. Aosta, end tn Die seriek domnenn Sérbii #8 numit Joow Eitiy, opi-ve domnia Sérbilor a dspieut, 0 serie oan Efticie, scam, de etna Ungar ntiptnese, A vedem subecriindu'si numele tite Linas, Glalat, Als Jerson, acesta de nastere este omin, Pe end era jade comonal, dlnsal a forfat 1a tot chipal paid "-a aucces a gterge Tima romtneasci ee era pe atune limbi pro- tocolari ta afecerile comune, gi a. tutroduce ‘limba ofiioasl pe cen iaghiaek, Poporul x adevErafi sel conducttari in frunte a ean- Aidat gales ye comenii li plicuyi, dtnda te teelor doi sus numiti e8 se oetroas en sila, 0 Toviterd stragai a, tintinduei ew 104 votari ‘entra $0. Acum se eade 88 vedem cum i a cAgtignt rizen- Htc atten voturl! Ovaeril de bine gi de omenie, Ia taceput «au actrbit de svtrealirie lui Lgrigan,apoi tt compatimeau. Ditul. Acosta tn disperaiunea at, viuéndu-26 aris, — na tu a lta-oard, — are 28 adi, a pus pe finu sew ea 88 adune voturi ca orice pre gp orice eale asa lui cite 10—12 ameni din drojdia poporula, i davea ta bie- tol de peate drum dela local a'egert, unde 4% adipa eu rachio, ti tndopa eu tigiti, apoi aga tidacca Ia urna de votiare. Votind cei Dine situl elute sl imnzi gi stag, tot aga 0 pltinda plnd seara la 4 are, cod ss in- cheintlegeres, Tertem’ Igrigun ea sil tntceb urmtoa- rele? Mai creri D-T>, frat, ed vei mai putea seduce poporal s6ti dee cinstea ca care 98 te inchini Ungorilor? In lo: sé Iueri petra cfoetea gf mirirea scumpe!-noastre natiuniro- smAnoti, te faci topor la toporigten strainuluit ii acum In bétrtuete, dopa atdce trim tell nu te vei poedi i tndrepte, apoi vom fi sili a credo, 8 egti en total itieit! Mai rdijduegti de alteum et striinii pe care ti clcjulogti i edrora le sujet, to vor fac jude comunal fo contra voinfel noastre, a feaflor i? Auta de alteum task 20 poate totimpla, find legile noastre aleStaita dupl-eam sunt dur’ te facem tent, ch earigi 0 poti pitt ea fm 1892, elnd eu rusine gi nu cu potind pu gobi matoriala af fost silt «% pirksegti por tl de primar comunal Romi cinsit trebue 98 fe aeela, ch ria ti trobue voluri gi cinste dela Romani ! Petar, 2 amare Viner 24 Iouri 2, y 8 Inde pln in comaan nse slogern etic Ininli.Oamenil de bine, arial afd! cx weds pet Tan aan rate 0 turoit ab» delta del eandidare la pore {al de primar pcdinel Alexa Tgriqan, fa fick rest, Doma dt coma gi ‘ian sgh din Potesmaghant vu eat fo as pith po capal nova tom, cre ob fact bene servic ddan Maghinlor pee tot; each to ape ioral! italia muni millon, cece a at patna tr fale ot Hooda Gin oes ob coning despre ade- ‘virol acestor asertiuni, ceteased foile maghiare Ain Ara, cate praca pe tne puto. din Pecica-romind iubitor de Uunguri Igri- san Sindor™ Se va mia oate buns eatin, cum ge oate, ca unm at do ylton, cae pe Magk Tie te piste ftndleg! co Toa or ‘mis alti-datd ca primar (lo @ ctor urmare a ‘atunei, a fost destitait gi pelepsit) a gters gi limbs romiineasci din afacerile comunale, gi ‘totugi s8-'gi poatd forma o pattidi, care sb-1 rice In postal de pmar! Ha com 8Nr. 5 sinoaai armi condammabili, ca caro a sodas siricimen din popor, elrula ‘ha. promis cd lack va alege de- primar, va tmpért. din usta comunel cite 6 jugBre plméat flelrul ‘om sirac. Va elibera de thdatorrilo de arén- sgl pe ex-co tin pimbot, com seump din pusti. Va sprigint pe socialist, 98 elstige ppigones co © aegeegati, dupi care rimese so- cislgtit din comons, do mai molti anl. Va ua pe seama eomunel nigle vii numito ,for- Bici* dela proprietari, earl le posed tn” pu- teren contractalui de segregare dela 18815; fn fine ve. sata birul preofer*. Eark ea co- roan le toute aceste nebuni, « umplutsstal do bistari cortagesti, unde a tretat pe drojdia poporalai ca rachia 4 gile nozurmat thalate de alegere. $i asset om mai protinde tila de fran tag al poporalui! Tugine 58-1 fi On player. Urmarile betiei- Bebda, in 17 Taner 1508 « tri tntdplare mB fee 9 pe mine 28 sere En ow pot sris ex easints mab ial, dar’ nu numa! cuvintele, se poste ok i gu rile mele vor & stetabe e& eournelo plagal dur’ sper, cu va haa to. ume de 10 norsk publi eetitor, eich apun prin acle adovial Nu arnro-ori pe asate peda orage se ‘vid onmes! priph, gol, Simeasi, ca val do oi, sexénd po old gl sltaloge, ateptind fh doar vino wren drumr a8 eorl 0 bu- cat de pith ab amimpere foames. Dacd Intrebi, cine dat acest dosidit gt neferi- ii, do oe capt rfopuns, ch cesta a fost, Vogat, an fost onmes! insti, dn betia ca prietene et deshéoul au adus In sph do Tenn gf In staren asta de plans 1 noi tn comuns Hobda un om en na- mele Petru Bela, pink au ce dase In pa- tim efi gf a pareatall deste, a fort, mai mali ani tutor Ia biserief, la orf, ‘epreretant compos (a tact atta a fst apart patina tle, met uma fn fai ben. efte ein pk eve ite do raciu dintran rvaet, ba dark 4 luda eine ef bun bear, mai es doph sachia qi cto 1—2 litre do vin mu bere ‘Dupi aveste eidea mort, ine&t tl ducea eu feivura acasl, Agu co ost a pest din clostea oamenilr. Mogia, gba mnea-o a beuturile, aga 0 rémas nomai ca cast fa cri, yea apna g cas, api a lat strain ia git gia porat din age In ye a core Po “Incet 'si-a perdut mintea, adeci a nebunit. Cite ‘oath clad ‘se mal Hinpezen inten we poe ‘be Flziat do eA un yard i plingea doi ra mai mare mil de cl. Mal tn oroi a cipltat ame(ela, clea de te cinl gene ort ‘pe zi ql ata s0 viletn gi so chinuen, de sé fereasch Daxnezea, qi dac it slbea boala se ride, bige moan strait coten pita odes ‘cum niarunaceasta ela tai int che om, ‘ecirase ca vitle, eit le ora mai mare etrba enor 88° priveach,Acum tn srbito- rile trecote a lau primit nie nik tn sae Toe, gage a trobuit 98 rimni mal multe -aoptt art ger. In nopile mai de po ur ‘eu teas ls cam comunall, dar’ thtémplia- ‘a-e eh chiar anc au voit gendarmi, “a0 cos pe ue afani. Acolo pe la 6 oro di- mineaja a fost foghetat tn drumul mare gi - doua zi "lau ingropat cu roboda. ‘ati, dragi crostini, unde dace beutara! oan Gourget, FOAIA POPORULUI Mai nou. Cu ocasiunen deschiderii pravalie {ngofirel industrisgilor romani din Sibiiu, fan sosit multe gratuldr, chiar gi telegrame dela meseriagii nostri, Iutre altele in ‘numele meserigilor romini din Blaj, ‘Teo- dor Onigor a expedat 0 telegram de eu- prinsal urmitor: ,Meseriagit romini din betranul Biaj Ve dorese, un succes stri- Tacit, prosperare mireafi, imitatori multi a intreprinderea D-Voastce sB strabatt pretutindenea, Voings tare, cursgia, lueru si mire ne va deslega de sub cituyile strige, ea neguyitorile s6 Be ale noastre. ween Loc: deschis.*) Avis! — Seminge gratuite, — Yostin pe onorabii menbei al ,Rew- ‘romine de agricaltura’ dia tal Sibiialuis,rdsuburiel cn fet central va dieibal to primavark. tod fratatt tate meabrt Riana amine do trifoia, napi do sate, Tat ern, precum ti abmenga de chueph tte- Hawk sits cererle fa seis 1 mubscrisatcomitt eal tout pink Is 10 Martie. a. c 4a acelagt timp ragim pe menbrit Rou ini tpirieii fa anil promergbtor, 98 Vinevoeal a no faco report deep reslttal recat omit ental ol yReunvni romdne de agri- cata din omitetal Sibin', Dare de seama si mulfumita publica. Strigital do desperate a eslor 19 fa- nilii romine din Mercures, com. Sibioi, cari tn urms foculoi ce a isbuenit ln 4 Ang anol tr, profieénd tn conuge tot avutel lo, 4 tedemoat- pe eowitataleonstitut pont sjotoraren scelore, a da on apel citra publi- ‘el romin gi deschide liste de cole tn favorul eelor nenoroii,resltatalcirora eate urmitoral: Lista nr. 1, eoletant dt P. Rimbag, din Bad 1 20. Le ar. 3 col A. Dra, Crgtior, 44160 er; Le or. 4, co. A. Onti, din Mi Iieni, 4818 er; Le wr 8, col, BL Joldea, gin, 1 AL 5 ers Le wr 12, eo, ‘S Bicila, din Ormindce 6 fl; Lar. 18 ook Ser, Stanea, dia Bit 11 AL. on. 15, coh De. % Chittop, din Ohmpeni, 16 a Le or. 16, col. N. Ras, din Zam, 4; Le ne. 20, col. Baiant, din Romtnegti, 2. 70 ers Lar. 22, "col. S Stinghe, din Bragor, 19 fl 29 crs Le ar. 34, ol, De N. Racofa, din Geleasmare, 2 fh; L. nr. 85, col, L Pir ‘as, din Biegt, 8. 80 cr; Lr. 86, eol TT, Holega, dio Mighreia, 1A 90 er; Le ar 38, col A. Herlen, din Vinerea 6 4. 45 rj Le nr. 42, colt Potrayn, din Cona, 14. 00 ex. gi 18 fordele gras) L. nr. 43, cal V, Gusaa, din Doyat, 9 f, 10 er. gt 18 ferdele de grin, dela 8 Crician; 1 mr. 44, col. N. Mises in Bor, 60 er. gi 19 ferdele Pes oe pis fe be tn am meta mene Doritorii de a fi tmp oii tie Pag. 87 iA mond grin Le mr. 47, cub. V. Dade abi, din Veiieis, 7 8,29 "ers L, mr. 49, Agoura C, Vlidoune, din Hao, 17 fh; Le nr. 50, col. N. Minegut, din M-Ojorhela, 6A 80er; Lor. 68, Dr. Is Marea, din Bij, 7 fl; Le nr 54, Dr. G: Ta, din Claj, 56 A 40 erg L. oe, 67, A. B. Picurar, dla 6 9 crs L. or. 61 col. Ger. Sorbo, din'Caransebes, 9 £1 50 er. L. nr. 78, ool St. Medegan, din Lapa, 8 A. 80 er I mr. 80, col. R. Veraea, din Satalang, 20 fh; Le vr. Bt, col. G. Crigan, din Media 11 hy Le ar 82, col 1 Moldovan, dia Mediag, 1230 er; Le nr, 85, col. I Origan, din Bolan, 8 1 84 ers Lv. 91, col 1 Colts, Bueureyii, 12 leh; Lor. 95. coh fat Dinitrix-Simion, din R-Valeea, 14 lel, 77 b5 Ln. 98, ol Alex. Ionof, din Beiila, 19 Ie: Dela Hinrich Schmidt | QMferearea)” 10-5 ela Iustion Cirpinigan (Garbora) 10 fh; dela ‘ie Cilbarean (Boian) 1 fl. Petrocerea data Ja 27 Avgost tr. pentra acest scop 116.70. Peste tot 1 Teh qi 451 fh 83 er. i564) fer elo do grt Detrigénds-se dia sama banilorspesele avute ca compunerea gi expedaren apelurlor daranginres petrocerii 1» sumide 26 A. 45 cx rhundoo un voit oarat do 12 Rel gi 414 01 88 er. 9 56%), ferdole do grio, care a gi nteebuiniat pootra scopal destnat, Ovservitn to speciale ea some mai mari Ia listele de colecte au contibuit binele rotate yEcocomal® din Cluj (50 fl) gi Cr fount din Brad (10 #1) In urma seestors,subscrai, ta numele ‘eelor arg aducem sincerile molfumite st st, oni colctantl, ett gi totaror contributor for pentra spriginal dat acelor Rom ni primed "Tot cu aceasth ocasiune ragio: din now pe tofi aceh dui, earl fark no av tnspoiatlis- tele de eolecte, 18 le tnapoeze fark ithrzire en ori-ce resulta. Moreurea, lu 25 Inousrie 1806, LN. Stuntesou, oun Baga, contro ‘car CRONICA. Bugim po tofi acsia, cari an de comunicat cova cu redactinnea sau Administrafiunca siaralui nostra ca 48 nu mai adresexe absolut nimfo 1a persoane, ci de-adreptal In redac- inne sau administrafinne. AVIS. Dela mai multi abonontt at Foil Poporulal* san trimis rugivi la , Adul- ‘istratianes, ca ab Hse tri, fain eX spot ‘yor litt mai treiu. Asemenea rogiri ma pot fi luate 12 seam, Nu putem credita ea ‘6 tinem In eridenld asemenea cootar, eet fate o greutate ne spos de mare a tinea seami despro asemonea cereri. Cine ware prejal, impramate dela veri, apot plitessei-% flnd a aves, dar’ nu pofteastd dela not ase- rmenea jertfire de. vreme yi luera mdarnic. La tomni{a. Di Nicwae Trombijonia, ‘uvititoral haraic din Gridigte, ce, precum © ceunoveut extitorilor nostri, « fost ostedit la ‘unan fchisoaredo stat de tribunal din Deva, ‘pentru-cd ar fajfat la uri contra. Ungurilr, ae’ caro pedeapsl » fost sciritati do Curie la 2 Tani, — an sua de 1 Februaric ty fated 1a fachisosrea din Seghedin. spre seh Amplint pedeapsa. Ii dorim retutoarere pace gato,Pag. 98 FOAIA POPORULUI Darwrt erent, Din omana nmin de gh Bl nes se ck eel oe ra, wei ta Souter om co er orem Open ch tia Aven ti de Sas te poten copl tn rt de 90 Tiere n rod verter. (edo ila bute trou Pe de AF aan spurs on prope a odo 25 Seal "De elisa etn br feat get egal pene iste Te aoruri * Rectifieare. Dl tnvatitor din Cenade X. Doge ne trimite urwitoaren rectfcare ‘subserisd ex martori: La eorespondenta spi- utd in wr, 2 al ,Foii Poporolei* ain 7/19 Tanverie a. c. sub titla do sfat bunt. rbe- pond urmitenrele: Recunose, ei ea ma am Dputut face progresol in tav@timéntal yoolar Gopi-eum se poftegte In timpol de scom. oa5 aceasta mu din nepisaree mea. precom see dl Denca, ei multe alto neajunsoti m'xa fmpedeeat, precum: lpn de seoald coréepun- aBtosre, cercetarea foarte neregolati a. gcoalel, Tipea recoistelor de tavijemént, lipsa lemnelor pentru foc peste jarnd s. a. m., eich a putut edea dl Denex, ck rala'eea veche do. pro- Toe de 0 uge. 91 8 frost far i fost potin mal cor8spunzBtoare; se ficea fervieil dumnezeoss. Afari de aceca si um- ‘lates tn loewinja mea, gt tn odaia, care se ‘fleea servic! dumnezcesr, tneh fost prin sala de propunere. ‘De alteom eu bucurie om aflat din loco! ‘el mai competent ed ast se tuvati in Co- ‘ade cu multi sirguints. Cu acestea diotia 6 eredem de tncheiat. Vrednicte recunosenta. Din Jer- tof un sbonent de al ostru ne rosgh ca 13 Tim conojtin(& ta faio despre neobostul lor pitinte. Teodor Ponciovan, care platoreys eu ‘nuke gel ql Subire poporal. Ne spuve ms multe fapte, dio care vedi, ef preotal este a detorinja sa. Dogtapta i lomineaza po- ‘porul, La indemnol d-sale din ,Fosin Popo- rrului* se aboneazh 20 exemplore. Faptele framoase im sine Out todestuire, gf Tanda se cavine calora ce le fhe. Petreceri.. Toima fieckrul Romin devérat se vuple de bocurie etnd poste fife, ed yoporul nostra, tuck ee aduni la po- trecere. Locoitori romani din Valéndorf ‘hed au avot prilegil ash petrece 0 2} care i pe vitor 1h va tndonna Ia tot msi fra- ‘once Tueruri. Cu aceasth ocasiune s'a hota it la stiruin(a parochulat Sami! Popovic fa primit, ea magazinol do bucate, edre exist, de cdtva ani gi care a adus gi plo acum frumoace resultate, x8 fe gi mai bine patinit. — fn comune Cricia s'a ficut 0 pe- ‘trocere de iar tn folosul biliotecei selare, a care a Tust parte public numéros din loc i gior. Primirea oaspetilor a fost foarte cilduroasi din pertea dial paroch local. ‘Programul petrecerei tmpreunat cu fteva ‘productiuol fost senrt gi s'a executat ea riceper — Din Bileag stntem rugnti & dx loc tunei sericori mal longi, din care po seurt miotim numai urmitoarele. Ta stiruinta preotului -M. Bungardean wa totemeiat i comund o ,Reaniane de ctntiri*, care degi a ‘rebuit s8" tntimpine multe gi mari greatiti din pertes wnor mai putin pricepat, condu- ‘tori iaad su mers eu frunten ridcath gi a to parte micile netoelegeri, De lad sot vredaiel membrit reunfanil, cari tn zu de Boboteazi au tntoemit o petrocere ca program bine ales. Band tnfelegeres gi mai sles prodenja.plstorali matte mierii poate acopeni fn seara do botex s'a dat tm ‘comuna Bobds, © petrecere cu ctutiri din partes coruai remtn din loe, ub conducerea eloslui tnv@titor Puticia, Cintirile an fost fexcoutate spre fdestalirea tuturor_eclor de fai. Si dintre strbini an fost malt de fat, cari tned avean vorbe do Taudd, In inintaren nosstrd, Venitol a fost indestlitor, eu att ‘mal virtos, ef aa am avat cheltueli mari, ard de acestea am clnstit pe tovétitor din venit, finded gi aga no Invafi gratuit. Tot fn slele-acestea am avat tn comani alegerea de represenfanti eomunali, Comuna_nosstri ste amestocath en Nem. Avesta fecau la planori peste plaauri, cx a® mu se aleagi tn representan(i nici un Romtn, dar? prin tn Tegerea noastri frijensl,s' totmplat contr ral, ci nn es ales viel un Neamt. Grite Tomei Ia alogerea de Chines, mai dine 18 ‘to sipineased al téo, de eft striinal, care cate co spinal cortatut. Nite serie, ein 20 Tanua~ rie st. p. ' Indeplinit tn Stot-Nicolaal mare alegerea comitetali eomunsl. Fiind comuna ta partes cea inal mare Jocuita de RomAni, sa hotart direetiunea. (nutel noastre ls alegere. Direre ins, fo alan alegeri ne trezim, eu fel gi fel de paride. Vizéod aceasta stiinil 88 irk tatre noi, si ea sb no batjocoressed. ‘Veetnd eatezanfastrinilor ne-am pos pe Juera birbiteste, dar tnzadar, ed toporal sirkinulol a aflst condi din simul nostra ‘Aces, cash iri latter se bitean pe piept cet stot Rominl, ba avenn treeere tnainten hnoestri, accia vin gl voteaai ye Hogi strtin 4 desprefuese pe candidatii romtui, Acestt Nenattori stat W: Pesacan, A. Pesdcan, T. “Ardelean, V. Cioban i L. Cojersan, edrora tua le patem ice alteeva deedt: Deanne di inte gl eelor-ce n'an Certe write. Din Simon ni-se trite o corespendenti mal Iungi, tm care sont grew ‘cnzafipreotl N. Miuola si fil sew 1. Ma roi. Fiioded contra scestora sa ficut arttare Ia forul bisericesc, coresponden'ul are drept a e ros, astepte odatt resolviren seriorel dela seel for, apoi vidoe aeuse att ae grave. Cununte, DI Mihail Candrer,teolog bsolut, din Neagra (2a Mantit Apuseni) te sBrbeazh Joi, ta sbptimtna viltoare (1 Febr. ‘it, canunia ex domniyoara, Maria Baiepam, fliea d-lui preot’ Bogan din Bocium-Iabita, Le dovim fericire gf norve. nsotirile de credit. La Institut! ‘Tipegratiet dio Sibiu x apdrut gi se aft de véozare earten y.nsoyirile de ereditttpreunate fn tnsotiri de coneum, do vEozare, de vieri, de liptaril ote. si astractionile trebuincionse. “ndeeptare proctioa pentru tofnjaren 91 oa- ‘ducerea do astfl de toofici de F. W. Raitt ‘eisen, Eainea a Vie. ‘Traducere auto- inti de Dr, A. Brote, director al bincit igen, de ssiguraro m. ,Transivania*. Sibiu, 4895, Editara ,Regniunil romine do agri- calturé 1 comitatalui Sibtia'. Pre(al 80 cr. ‘ex posteporto 90 er, recomandaé 1 fy a, Ris. Un dinjar ducea tr trasurd migte omni $i cand era aproape st se réstoarne, trasura un domn deschide wya trasurti, pai — Hes binjar, me vest oa se res. toarna trasura? — Fifi linigliti, Boerilr, oa trtsurae mea s'a mat résturnat odata simu sa rupt, © bund, le néspunde birjarul. Politicos. Un Jigam capitand pofta deo fix gard gi ne-avind ce st fact, s'a géndit Bine st ose inainten unui Romén stp foot do vorba cw ef gi cumea, cumon sit ear [ui Intdlnindut el tacepe orb forte pe departe — Da bine, Roménico, mai trate capa care a muri ostatoanna? = Gum o 38 mai tracasea met fi gone, dct a murit! — Ei last vorba, Roménico, $8 — ami 0 figare! Buna fripturd. == Hei Roméo, Toana fripturd este lnptele dulce cu mataiu! zicea Coscodar cioroiul catra Toaster al Saftei, vecinu-seu. — Da de unde gtié tu, mei Tigane? Wl tntrebd Romanul. — Da imi prnea taica, pant edn uel Iuase inca Harkanghelul, cdi po- estise mopuesen, ca ausit dela stramo- ulsen, edt vézuse print’un gard pe nigle oméni méncdnd laple dulce cu malin, gi Docmne, bun mai erat POSTA REDACTIEL iki HL fo H, Duck we prtetat por tem tree I orine sl. ‘Dit Cran Mleiaean, paroeh In Canale. ack fost sles in toath regula de fneitor, dps um o¢ vee din atl ale mie, pimenes mu te poate aenpel co com, deelt etwvoltort de cath abo fi samt. ‘ial h Oar Uo Canade, ack da Imp ee "x onoare, tune eral ee Timp, Grew inet a oven poporla, AcrasImpregi- fare hind Ia coogi, aa pater amp foxin ears Dvoaste. Dil L Bogolec, Teregovs. La dot dite agar dis venta a dat FP gai ‘iui D.Munienn, Tb-atses. De mls od ‘qt wrede penra teneala co ai Inato nt, Me {hea oF Pe Clgtgindene 9 aboneni ak dept tpt encoek Corea s'il ntocma ‘hai Ancol din Ova. Din a af yor i aruel tnt pe asta comnals; dat” secant ‘Gote sab anon, dovedeys ch an spl ade. ‘aA Cli, Comderans, Dac i place foi aya dupvcam eh al deckt a8 6 procar al wre tow ch el bine drat. ‘Dil A Cina, Ortqse, Dupticum at doc a feat iran. “Dil L Mises In Veivoiaj. Asemenea abo~ amet ae tim nag feu permanente, Gin adminitraganes fo ‘ha D. Capa, tite Nu se pot dain viens. te tipeyte prea mul lee a eee eee eee esr one ord voy: Andrea Balt. Propriotar: Pentru TL. Albinlaub secuest Tosi MarechalFOAIA POPORULUI Pag. 39, ‘Trager dn 1 Fobra a Budapesta: 40 15 19 17 30 ‘Trager din 5 Febrero m 73 85 78 88 37 | INSTITUT DE ECONOMM $I CREDIT CA SOCIETATE PE ACTII Directiunea. SSENTINELA’ se solvegte din partea institutulu pe efecte (lombard) teas—8 coardé {mprumut Se aft de vénzare la Tnstitutal Tipo- grafic tn Sibiiu Calindaru! ,,Lumea llustrata'* cn un begat exprins, eu pretal de 70 erucer, ‘Impreans eu porto postal. INSTITUT TIPOGRAFIC in SIBIIU. ‘A doun edifiune TINEREA VITELOR LA TINTA MEDITATIUNE POLITICA N. CRISTEA, se at de véozaro Ia Inatitatl Tipograic ee io Langen & Wolf, Fabrica de motore cu gaz, Viena, X., Laxenburgerstrasse nr. 53. recomanda [aug] 1012 Noul Motor de Otto ititor in ordine culcat si special pentru Petroleu si Benzin cea mai simplt gi ieftina putere de minat pentra tof posesorii de mori. Cea mai mare reusité a timpulai modern este: ova lecomobilé de Benzin speciala pentru economia cdmpului. S' distin tm Tglam 1895 ex ool msi_mare Dremia de sat pe lings diplomt ‘Acesia nu pefnde aylptare, ¢totdenuna gx, de mma deo consmactc.simpla sod, Ori-ce primejdie de explosie este exclusi. ore GMcoasta 0 © enfoa atovteatt penta DE tami ab nazar, reali do triste = Ja, fre ploutal gust fmumai pein clita, fink eel tevatagi, ab docuebopte nots exten do) |) tmalth de tout enlealte product > (Cafewen-Kathreiner ese eal mai |'5) fguston, sindlon yl loftn sarogat Ia fran do boane. Eun produst cust al tn Doane Sntrogi x 8 waeasd et rare evant i ou local acco warogate pantry case, casi gaat pentre publica emptrttor nosoutsy ‘cov prin corel oid san. dovet adoso de talstcate prin. alanassh q stetine, Ineoptnd ey © tertiaitate, oe péte amesteca mai ‘rsa caten afen Kathenes, ot atl pe Mngh ofc neprejuit apes atta a fn cdg tn Deca gompodse, ‘Calonun Katraner este rocomandata de ext mal renumit medi gl snic ovadeta en un tan mile de conmamt i nsttote police gn fa Si spe adeoh ft adams de cf do hone, casein Kutreiner ele eel mal slent Iniflc de ints prom gical mal aadton, gor de conromat gi tofolaa 0 outst tisk Nici © gospodind conscientiésa ms mans, wisi ww fubiorn do cafe in gener, eh mitra, ca pata propria side wo owas de Go malik Kacipp, Namal ob fo ou lune amints In netrenise ‘iain, prin cask pabloal maou ene expus ingliion! ‘ob considers Ja cumplrare maroa de pe pechlals originale albo x sumale IC FISTS WWII Kathreiner! Precaufiune! te intern propria na sats fi Seni Veal athlon poste nl permis Wee vanal cumpent, as tm lth ts peleaPag. 40 FOAIA POPORULUI Neb »VICTORIA‘, INSTITUT DE CREDIT $I ECONOM, SOCIETATE PE ACTI Sediul: ARAD, casa proprie, calea Archiducele Iosif mr. 2. Intemeiata la 1887. Capital de acfii 1, 300.000. Foud de reserva 11. 90.000. Depuneri fl. 900,000, Circulatia anualé fl. 10,000.000. Primeste depaneri spre fructifieare, dup care solvegte 5% fara privire le terminal de abzicere. de venit dupt interese ines o solveste institutal separat. ee | o Dou’ cérti folositoare pentru teranul roman tu apirut tocmal gi se afi de vénzare in fibritia ,Anstitutulni Tipografic', “Sibiz, strada Poplicil 5 INDREPTAR PRACTIC | i ¥ ECONOMIA RURALA compas de cal 12 proof intemnifafi tn Clo. f Profal 1 ft. vem Dar Dupa starea eassei, depuneri pana Ia fl. 1000 se restituese coMASARILE tndati Ja pesentares libelului fara abzicere, as | Depanri se pot face gi prim post gi se efectuesc momentan Elia Dopp. dupa, sasiren comands Wreful 40 er. ¥. fF Pentru porto postal chte & or. Direetiunea institutului. 07] 228 Cel mai ma‘e si mai frumos deposit ‘de tot felul do oroloage bine regulate. Numsioroloage veritable elvetiene eu pretari & Ia Yabrick numat pe Mgt plitire tn bani gata tn ini a 4-H, tnsle de angint qf double Oroloaye remontoar de aur penira dame cu sticls de cristal |} ggpeet do anr ou trllant simill frames tmpreunt cu cua oxy pp~ atelierul de orologierie wy 5 ia 2 aiUbluU EROs, =& Sibiiu, strada Cisnadiei nr. 3. = © | orotoage remontaar de argnt pentra birbati gi femel eu qi |] Oroloage bune de parete, inchise, «x mecanism de bAtut E 2 ari eapae dupla 7, 8, 9—10 ‘mergénd. 36 oare, eu gravura frumoasa, veritabile def — Sohwarzwald 3°41 2 SA) orotoae removioar de nike yetru. dons veritable eve- G z 2 iene 3 f. 50 er., foarte fine, cu marca Urania 5—6 4 ec Pee ae ite nikel eu gi fink = || Orolosge remontnar de nikel pentru domni veritabile elve- Orok = al pe oe g ae ceo gal pers So rela eu pondal veri! wines, tan odstk merge 8 xl, | = 2] MER. Srancanitt, diitbostiah6 ONE ent ar oi sO =P orotageraoyti do arpint veritbil de ula eu capacduptn z Ecommerce ester ub sce tne bat St bese = g Orolosge remontonr anker de argat pentru domni en capre |} Lanfurl do angint birbitesti pentra civill gl militeri E a) omg remmasma.rmaara sen sre | might ri. aaah =|] Oroloage remontoor anker de aur pentru domni ea sticli 00 ee ee cage rmomtont sake doc Z5So ms impeun cx [na aur baat fda dla 5-10 In eu dla 8031-50 8 = sae mag HSE He baat de 25a [Afurd de cele sus amintte am tot felul de artili de acest soiu precum gi pa méarfuri optice a Gohelart numsi en sc fk do ortetal dela 40 cr. pak Ie 14 A, do ofel, atkel, double yi Comsndele din ala icod oumiral_san_trimijénd sich ona vecho se exaeuth bine gi repel tx mnt epedalist, Lorgnete, ochianuri de camp 4 fl. 50 er. — 18 fi, foarte fine achromatice. WR Reporaturi de oroloage si obiecte optice se cxceutd tn modul cel mai constientios, bine si ieftin. “OM Mirfari neconvenabile se schimbi tm decurs de opt zile sau ta cerere se fnapocasd beni. Impachetaren se computh tn ‘preful apesclor proprii, a eomande de oroloage ex pendul rugim a se alitara 5 f, Ovoloage de buswnar dela 2 f 50 cr, pint la spcialtatea con mai excelonia am de tet svial in deposit, de aur, de ebint, nike, albe i de goldin. (Un orologia godin cu capac dpla, om casulie foarte framos gravatt 6 ft) ‘Rughndu-m& pentra comande clt de multe, semnex ca toath stima TULIU EROS, Sibiiu, strada Cisnaddiei Nr. 3 TMepods UDLAIOS “TSO Op WY. VE "Toate reparaturile de ovoloage ow Pentru orcloage noue gi roparaturi garantie cinstita de 2 anil “# nS ie repeal Toa Mareball ‘Festra sania Tipograo™ Livin Albin sb oocuesr Toit Marschall. ‘Poatra tipar rnp Tosif Marsal