DREPT CONSTITUTIONAL

DREPT CONSTITUTIONAL II – DREPTURILE OMULUI

CURS 1 - Clasificarea drepturilor si libertatilor

I. Drepturi si libertati fundamentale/nefundamentale
Drepturile si libertatile - FUNDAMENTALE sunt acelea care sunt recunoscute prin lege si care, datorita rolului pe care il joaca in
actuala structura a societatii, sunt considerate a fii inerente pers. umane
Ex: libertatea de exprimare
- NEFUNDAMENTALE - sunt toate celelalte
Ex: dr de a fii numit intr-o functie publica

Importanta practica: in raport de dr.fundamentale se va considera ca ele au valoare constitutionala, chiar daca nu sunt
prevazute in mod expres in Constitutie.

II.In functie de norma juridica prin care sunt garantate

1.DREPTURI SI LIBERTATI FUNDAMENTALE REGLEMENTATE DOAR LA NIVEL INTERN
(dr la pensie, dr la munca)
In masura in care aceste dr sunt incalcate exista doau tipuri de procedura:
a) apelul la CC, printr-o exceptie de neconstitutionalitate (ca urmare a unei ordonante)
b) in fata instantelor de judecata
2.DREPTURI SI LIBERTATI FUNDAMENTALE REGLEMENTATE ATAT LA NIVEL INTERN, CAT SI LA NIVEL SUPRANATIONAL
(dreptul la viata, libertate de exprimare)
Incalcarea unui drept de acest fel, are de asemenea doua proceduri:
a) daca se incalca printr-o lege sau ordonanta se face apel la CC sau se poate cere instantei sa refuze aplicarea legii sau
ordonantei in cauza si sa aplice cu prioritate prevederile din Conventia Europeana a Drepturilor Omului in baza art. 20 alineatul II
din Constitutie.
b) daca se incalca printr-un alt act al statului, se adreseaza instantei
3.DREPTURI SI LIBERTATI FUNDAMENTALE GARANTATE DOAR LA NIVEL SUPRANATIONAL
(dr si libertati fundamentale comunitare-dr la libera circulatie in interiorul UE, dr de a alege liber resedinta in interiorul uniunii)
Incalcarea unor astfel de drepturi presupune apelarea la o instanta, cerand aplicarea normelor internationale cu prioritate fata
de cele nationale.

III. In functie de subiectii carora li se adreseaza:

DREPTURI SI LIBERTATI - individuale (cele care protejeaza o pers)
- colective (cele care protejeaza o colectivitate, fara ca membrii acelei colectivitati sa se bucure individual
de dr respective)
LIBERTATE – daca ma priveste doar pe mine
IV.Clasificarea in drepturi si libertati: DREPT – daca priveste intreaga societate
DREPTURILE sunt acele interese fundamentale protejate, care sunt importante nu doar pentru persoana in cauza ci si pentru
intreaga societate si profita intreaga societate a.i. persoana careia ii sunt recunoscute nu poate renunta la exercitarea lor
LIBERTATILE sunt acele interese care prezinta , in principal, importanta doar pentru persoana careia ii sunt recunoscute, iar
aceasta poate sa renunte la exercitarea lor, de aceea orice libertate fundamentala include si antagonismul sau.

Seminar :
- dreptul la intimitatea vietii private este de fapt libertate, nu un drept
- dreptul de proprietate este, in principiu, o libertate
- daca avem un drept statul este obligat sa ne garanteze acel drept ,dar in egala masura are obligatia sa ne opreasca sa nu ne
exercitam acel drept (ex. Dreptul de a nu fi torturat)

1
DREPT CONSTITUTIONAL

V.Drepturile si libertatile fundamentale se clasifica in:

- absolute- acele dr si libertati care nu pot fii niciodata limitate (dr de a nu fii supus torturii, o parte din dr procedurale)
- relative - cer respectarea anumitor conditii, pot fi limitate de catre stat (dr de proprietate, libertate sexuala)
Limitare = ingerinta

DREPTURI
ABSOLUTE
- dreptul de a nu fi supus
torturii
- dreptul la un interpret
- dreptul de a nu fi supus
discriminarii
- dreptul de acces la justitie
(penal)
- dreptul de a nu fi supus
sclaviei
- dreptul la identitate
- dreptul la demnitate
LIBERTATI
RELATIVE ABSOLUTE
- libertatea sexuala (exista - dreptul la scolarizare
unele limitari) - libertatea de constiinta
- dreptul la viata (strict ceea ce gandim ,fara a
spune sau a face ceva)
RELATIVE
- dr. la proprietate(cel mai
limitat,extrem de relativ)
- dreptul la greva
- dreptul de a alege
- dreptul de acces la justitie
(civil)
- dreptul de asociere
- dreptul la intimitatea vietii
private

- dreptul la un mediu sanatos( drept/libertate – intr-o continua schimbare)

Curs 2 - Conditiile de limitare a dr si libertatilor relative

Potrivit art 53 din Constitutie si al dispozitiilor din Conventia Europeana a Dr Omului, un dr relativ poate fii limitat daca se
indeplinesc urmatoarele conditii:
1. acea limitare sau ingerinta sa fie prevazuta de lege
2. ingerinta sau limitarea sa aiba un scop legitim
3. ingerinta sa fie necesara intr-o societate democratica ptr atingerea scopurilor legitime existente
Titularul obligatiei de a asigura respectarea drepturilor si a libertatilor este STATUL

Obligatiile statului in raport de limitare a dr relative sunt de doua feluri:

1. obligatii negative
2. obligatii pozitive

OBLIGATIILE NEGATIVE- sunt acele obligatii ale statului de a se abtine sa limiteze in mod nejustificat drepturile reale ale unei
persoane .
1. Actele statului reprezinta acele acte ale oricarei institutii publice sau controlate de stat prin care acesta isi exercita
suveranitatea. Institutiile prin care statul isi exercita suveranitatea sunt acelea care au un obiect de activitate ce nu poate fii
privatizat.
2. Prin act al statului se intelege un act al unui agent al statului care actioneaza in numele sau in folosul statului sau al unei
institutii prin care statul isi exercita suveranitatea(un act al unui procuror in leg. Cu o ancheta penala este un act al statului)
3. Potrivit hotararii AYIDIN contra Turcia, sunt acte ale statului actele unor pers private care desfasoara activitati in folosul
statului cu acordul acestuia, indiferent cum este exprimat acordul(executorii judecatoresti,mandatorii statului)
4. Sunt acte ale statului, acele acte ale unei organizatii intrenationale in masura in care statul, care este parte in oraganizatia
respectiva, ii controleaza activitatea. (decizia HESS contra Marea Britanie; BOSPHORUS AIR formata din 25 de state europene)
 Exceptie de la hot HESS: Nu sunt acte ale statului acele acte ale unei organizatii nationale precum UE, daca in cadrul
acestei organizatii intrenationale exista un sistem propriu de protejare a dr fundamentale.

Aceste obligatii negative sunt obligatii de rezultat, ceea ce inseamna ca statul este responsabil ptr incalcarea lor, ori de cate ori
unei pers i se incalca un dr fundamental printr-un act act al statului, indiferent daca statul are culpa sau nu
Ex. Dr. La viata,obligatia statului de a nu ma omori,daca inchei un contract cu banca

2
DREPT CONSTITUTIONAL

II. OBLIGATIILE POZITIVE: sunt obligatiile statului de a lua toate masurile legislative, administrative si judiciare in vederea
respectarii dr fundamentale in raporturile dintre pers de drept privat sau in raporturile dintre pers si stat.
Obligatiile pozitive ale statului sunt obligatii de mijloace si nu obligatii de rezultat. Obligatiile de mijloace fiind acelea care se
considera a fii incalcate doar atunci cand se dovedeste existenta unei culpe ale statului in neluarea unei masuri.

OBLIGATII POZITIVE:
a) obligatia de a sanctiona prin lege atingerile aduse dr fundamentale in raporturile dintre pers private sau in raporturile dintre
acestea si stat (Ex. obligatia de a legifera)
Ex: hotararea x si y contra Olandei; hotararea ROTARU contra Romania; hotararea NACHOVA contra Bulgaria; hotararea
MAYEVA contra Bulgaria.

b)obligatia statului de a lua toate masurile de protectie asupra unei pers atunci cand statul cunoaste sau cand trebuie sa
cunoasca existenta unui pericol real si concret la adresa dr fundamentale reale ale unei pers – obligatia de interventie a statului
Ex: ONYERDEZLIZ contra Turcia.
Ex. De a incrimina prin lege omorul , suiciderea din culpa

c) Obligatia de a realiza o ancheta eficace- consta in oblig pe care o are statul care ori de cate ori o pers se poate pretinde
victima unei incalcari grave a dr sale fundamentale, sa se realizeze o ancheta penala eficace, care sa conduca la sanctionarea
pers responsabile.

Ptr ca ancheta penala sa fie considerata eficace, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
1) in principiu ancheta trebuie sa fie realizata din oficiu
2) este necesar ca organul care realizeaza ancheta sa fie independent si impartial fata de eventualii suspecti. (ex: hot.
Bursuc contra Ro)
3) ancheta sa se desfasoare cu celeritate (intr-un termen rezonabil) tinand cont de complexitatea si importanta cauzei.
(ex: hot Sandru contra Ro; hot Pantea contra Ro)

d)Obligatia de a realiza toate actele de ancheta posib.

e) Obligatia in cazul in care se identifica persoana in cauza, pedeapsa aplicata sa fie propoortionala cu gravitatea incalcarii
drepturilor
-> libertatea de exprimare este unul dintre cele mai incalcate drepturi fundamentale

SEMINAR 3
EXCEPTIA DE NECONSTITUTIONALITATE
I. Obiect
II. Stare de fapt
III. Admisibilitate
1. Exceptia sa nu fi fost admisa anterior
2. Sa existe un litigiu/proces in orice faza
3. Sa aiba legatura cu fondul cauzei

exceptie
PARTE INSTANTA DE JUDECATA CURTEA CONSTITUTIONALA
(a quo – de la care pleaca)

a quem – la care ajunge

CURS 3 - CONDITIILE IN CARE STATUL LIMITEAZA DR SI LIBERTATILE RELATIVE

CONDITII:
I. Ingerinta statului sa fie prevazuta de lege (ex: libertatea exprimarii)
Injuria adusa la adresa unei pers poate atrage dupa sine o sanctiune.
Potrivit CEDO ptr ca aceasta conditie sa fie indeplinita este necesar ca normele juridice care permit limitarea unor dr sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) norma juridica respectiva trebuie sa fie accesibila - sa fie public. astfel incat orice pers. interesata sa poata sa ia la
cunostinta continutul ei (ex: unele norme juridice limitative nu sunt publice)-hot Cotleţ contra Ro
b) norma juridica trebuie sa fie previzibila – trebuie sa fie enuntata cu suficient de multa claritate astfel incat pers
3
DREPT CONSTITUTIONAL

interesate sa poata anticipa in ce consta acea norma juridica si care sunt consecintele(aplicarii/incalcarii ) ei.
Normele imprevizibile sunt deschise arbitrajului-sunt norme neconstitutionale
c) norma juridica trebuie sa contina suficient de multe garantii impotriva unei aplic. arbitrare (abuzive)
ex: hot Sissanis contra Ro
hot Dumitru Popescu (2) contra Ro
hot Calmanovici contra Ro
II. Ingerinta respectiva trebuie sa vizeze un scop legitim (art 53 din Const.)

III. Ingerinta statului trebuie sa fie necesara intr-o societate demna pentru atingerea scopului respectiv
-a fost tradusa de CEDO in una din cele mai vechi hotarari ale sale, Handyside, contra Marea Britanie. Din aceasta hotarare au
rezultat urmatoarele conditii:
1. necesitatea existentei unei nevoi sociale imperioase in adoptarea normei respective. (ex: hot Dalban contra Ro)
2. limitarea in cauza sa fie utila ptr atingerea scopului vizat; limitarea trebuie sa ajute societatea si sa-si atinga scopurile.
(ex; hot Muller contra Elvetia)
3. proportionalitatea dintre ingerinta statului si scopul vizat (ex: dr de acces la justitie)
-dr relativ limitat prin impunerea unei taxe de timbru ptr a impiedica act. Fara sens din justitie (ex: hot Weissman contra
Ro- taxin a timbru de 300.000 Euro)
-trebuie stabilita o taxa in functie de importanta cauzei si a situatie pers in cauza (ex: hot Samoila contra Ro, hot Morris
contra Irlanda)
Dreptul de acces la justitie – drept fundamental
CEDO – instant formata in cadrul Consiliului Europei in 1950
- Ro este membra a Consiliului Europei din 1994
- are sediul in Strasbourg
- nr. membri este egal cu nr de state membre ale Consiliului Eu

SISTEME PROCEDURALE DE PROTEJARE/APARARE A DREPTURILOR FUNDAMENTALE

Aceste sisteme permit pers care se considera victima unei incalcari ale dr sale fundamentale, sa-si apere dr pe calea unor
proceduri legale
Exista trei situatii procedurale legale:
I. Procedura exceptiei de neconstitutionalitate
II. Procedura de competenta generala a instantei de judecata(posibilitatea de a ne adresa unei instante de judecata in cazul unui
litigiu referitor la incalcarea dr fundamentale)
III. Procedura in fata CEDO- Consiliul European a Dr Omului -instanta formata in cadrul Consiliului Europei (toate statele Europei,
exceptie facand Bielomsia si Vaticanul)
-sediul la Strasbourg, format dintr-un nr de jud egal cu nr statelor membre ale Cons Europei
-jud nu este un repezentant al statului din care provine (ex: hot Kudla contra Polonia)
-CEDO a sanctionat Polonia ptr ca nu a creat o procedura ptr accelerrarea unei proceduri de judecata; aceasta hotarare
a avut ca efect modificarea Constitutiei din cele 47 de state.
-forta CEDO nu este directa, dar prin hotarari indirecte creeaza schimbari 9in statele membre ale Consiliului Europei

Pentru a ne adresa in fata CEDO trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

1. anterior sa fii epuizat toate caile de recurs int. (curtea europeana functioneaza sub principiul subsidiaritatii) - prin cale de
recurs se intelege remediu, proced int.
Exceptii(in care ne putem adresa direct Curtii Europene:
 cand nu exista cale de recurs interna
 cand calea de recurs interna este inaccesibila
 calea de recurs interna este ineficace, nu se poate obtine respectarea in intregime a dr. Fundamentale
 cand calea de acces este inutila(existenta unei practici constante in sens contrar

CURS 4.

2. Plangerea sa fie introdusa intr-un termen de 6 luni de la data ultimei decizii definitive. In masura in care nu au trebuit sa
fie epuizate caile de recurs interne si nu exista o decizie intrena definitiva, termenul de 6 luni se calculeaza de la data
omisiunii statului prin care s-a produs pretinsa incalcare a dr fundamentale.

4
DREPT CONSTITUTIONAL

 O exceptie de la aceasta regula exista in cazul incalcarilor continue ale unor dr fundamentale caz in care plangerea
poate fii introdusa oricand.
3. (va intra in vigoare la 1 aprilie 2010) Pretinsa incalcare a dr fundamentale sa fii provocat un prejudiciu important.
4. Plangerea sa nu fie in mod vadit nefondata
5. plangerea sa nu fie anonime, ci sa fie semnata de catre pers in cauza (pot ezista plangeri anonime, insa Curtea va stii
numele pers in cauza)
6. Plangerea sa nu fie injurioasa
7. Plangerea sa nu fie abuziva (sunt considerate abuzive, plangerile in care reclamantul prezinta informatii false sau in care
se evita in mod intentionat prezentarea unor stari de fapt)
8. Competenta teritoriala a curtii-Curtea Europeana poate sa judece doar acele plangeri care vizeaza acte produse pe
teritoriul statelor care au ratificat Conventia. (exista competenta teritoriala, personala, materiala, temporala)
9. Competenta materiala,ea poate sa judece numai plangerile care au ca si obiect incalcarea unor drepturi prevazute in
Conventia Europeana
Ex. Dr. la munca, nu este prevazut in Conventia Europeana a Drepturilor Omului -> plangerea va fi respinsa
10. Competenta temporala, Curtea avand competenta sa judece numai acele posibile incalcari ale unui dr fundamental care
s-au produs dupa data ratificarii conventiei de catre statul in cauza (Romania 20 iunie 1994)
11. Competenta personala a Curtii implica doua aspect/ conditii:
a) calitatea procesuala active: cine introduce actiunea
b) calitatea procesuala pasiva: impotriva cui se introduce actiunea

Au calitate procesuala activa / pot sa introduca o plangere urmatoarele categorii de persoane:

1) ORICE PERS FIZICA,insa

a) in cazul minorilor sau a pers fara discernamant, plangerea poate fii introdusa de catre pers care in dr intern au
calitate de reprezentant ale acestora. In cazul minorilor daca plangerea are ca obiect dr la viata familiara, plangerea
poate fii introdusa in numele copilului si de parintele fara calitate de reprezentant
b) daca obiectul plangerii il reprezinta decesul unei persoane, plangerea poate fii formulata in numele decedatului de
catre orice pers care poate dovedi existenta unei apropieri familiale fata de cel decedat.
c) atunci cand obiectul plangerii nu este legat de decesul pers, plangerea poate fii introdusa de succesori, doar daca
obiectul sau este un dr care s-a transmis pe cale succesorala.
d) daca o pers a decedat dupa ce a introdus o plangere in fata Curtii, judecata cauzei va continua cu succesorii pers in
cauza in masura in care acestea isi exprima acordul expres.

2) GRUPURILE/GRUPUL DE PERSOANE
- desemneaza situatia in care avem mai multe persoane care se afla in aceeasi situatie si introduce o plangere

3) ORGANIZATII NEGUVERNAMENTALE (ONG) toate pers juridice de dr privat plus pers de dr public cu exceptia acelora prin care
statul isi exercita suveranitatea.

CONDITII PRIVIND CALITATEA PROCESUALA ACTIVA:

Pers in cauza sa aiba calitate de victima, adica sa fii fost persoana asupra careia s-au produs in mod direct consecintele incalcarii
dr sale fundamentale
In baza jurisprudentei Europene, pot introduce plangere si pers carora desi nu li s-a incalcat nici un dr fundamental se afla in fata
unui pericol real si concret sa li se incalce un astfel de dr - acestea sunt victimele potentiale.
Daca in cursul procedurii din fata Curtii, statul adopta un act indiferent de natura lui, prin care recunoaste implicit sau explicit
incalcarea dr in cauza si acopera eventualele prejudicii aduse, se va constata ca pers in cauza a pierdut calitatea de victima, iar
plangerea se va respinge ca inadmisibila.
CONDITII PRIVIND CALITATEA PROCESUALA PASIVA – calitatea procesuala pasiva o pot avea doar statele care au ratificat
conventia , statul al carui act pricinuieste incalcarea unor dr.

5
DREPT CONSTITUTIONAL

PROCEDURA IN FATA CURTII:

ETAPE
1. Se completeaza un formular tip care se trimite la Grefa Curtii
Cei de la Grefa pot propune :
Exista urmatoarele variante:
1. plangerea este inadmisibila(in mod vadit) - aceasta se duce la un judecator al Curtii care , presupunand ca va fi de
accord, va da o decizie prin care plangerea va fii declarata inadmisibila - decizie definitiva si nemotivata.

2. Constatarea ca plangerea este repetitiva(acestea sunt acele plangeri prin care se invoca anumite incalcari care au fost
deja constatate printr-o jurisprudenta a Curtii. Daca se constata ca este repetitiva, ea trece la 3 judecaatori care vor da
o hotarare de admitere a plangerii.

3. In cazul plangerilor discutabile dpdv al admisibilitatii, plangerile se duc la un complet de 3 judecatori care au 2 variante:
a) dau o decizie de inadmisibilitate- decizie definitiva si motivate – procesul se opreste aici
b) dau o decizie de admisibilitate- in acest fel plangerea isi continua cursul- trecand la urmatoarea etapa
4. plangerile admisibile- se duc la un complet de 7 judecatori care vor pronunta o hotarare de admitere/respingere

Hotararile Curtii (nu deciziile) pot fii contestate printr-o cerere de revizuire care va fii analizata in termen de 3 luni de la data
pronuntarii de un complet de 5 judecatori care vor decide daca cererea are sau nu sanse sa fie admisa.
In masura in care se va considera ca sunt sanse ca cererea sa fie admisa se va sesiza Marea Camera a Curtii formata din 17
judecatori care vor judeca definitiv plangerea.
Supravegherea modului de executare a hotararilor de admitere a hotararilor pronuntate de catre Curte, se realizeaza de
Comitetul de Ministrii ai Consiliului Europei.
Litigii – in materie civila
- in materie penala
- alta – in materia dreptului la un proces echitabil

CURS 5. DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI

DR LA UN PROCES ECHITABIL

- (art 21 si 24 din Constitutie si art 6 din CEDO)

- materie - nonpenala/penala
- civila
- singura care incorporeaza si multe alte dr. care sunt dr. de natura procedurala

IN MATERIE CIVILA:

A. Dreptul de acces la justitie - orice pers are dr ca orice litigiu pe care il are cu un tert in materie civila, sa fie rezolvat de o
instanta de judecata. Este o libertate relativa, pers care sunt parte la un litigiu civil pot renunta la exercitarea dr si pot suporta
anumite limitari, in masura in care conditiile respective sunt indeplinite.
Litigii civile = toate litigiile indiferent cine sunt partile litigiului si indiferent care e legea care reglementeaza situatii, care au ca
obiect una din urmatoarele categorii:
-dr patrimoniale (ex. Actiunea in revendicare)
-dr personale (cele care vizeaza situatia personala a unei persoane ex. Dr. Familiei: divort,anularea casatoriei,adoptie etc.)
-exercitiul dr. fundamentale (ex. O pers aflata in arest doreste sa-si sune fam)
Pentru ca dreptul de acces la justitie sa fie respectat trebuie indeplinite 3 conditii:
I. accesul la justitie sa fie efectiv
II. accesul la justitie sa fie real
III. accesul la justitie sa fie eficace

I. EFECTIVITATEA
Caracterul efectiv inseamna ca posibilitatea unei pers de a se adresa unei inst de judecata nu trebuie sa fie blocata de
impedimentul de fapt sau de drept, nejustificate.
Ex: hot GOLDER contra Marea Britanie
hot AIREY contra Irlanda
6
DREPT CONSTITUTIONAL

hot LUPAS contra Ro

De aici rezulta ca decurge principiul securitatii raporturilor civile - dr de acces la justitie include obligatia statului de a asigura un
sentiment de securitate cu privire la modul solutionare a unui litigiu, in favoarea tuturor persoanelor parte la litigiul respectiv.
Principiul securitatii raporturilor civile conduce la 2 consecinte:
 Lousec-statul are obligatia de a asigura siguranta unui raport stabilit printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, prin
imposibilitatea de a repune in discutie solutionarea litigiului, cu execetia unor situatii extraordinare.
Ex: hot BRUMARESCU contra Ro
 obligatia statului de a asigura intrepretarea uniforma a legii, in special la instantele de recurs
Ex: hot BEIAN 2 contra Ro;
hot TUDOR TUDOR contra Ro
II. CARACTERUL REAL
- este obligat ca litigiul civil al pers sa fie rezolvat de instantele de judecata, iar la finele procedurii litigiul sa inceteze.
De aici decurg urmatoarele consecinte:
 sistemul trebuie sa fie creat a.i. instanta sa aiba plenitudine de jurisdictie(sa se poata pronunta asupra tuturor
aspectelor de dr si de fapt ale litigiului
 presup dr de a obtine executarea silita a hotararii judecatoresti.
Ex: hot IGNACCOLO-ZENIDE contra Ro
III. EFICACITATE
Obligatoriu ca dr de acces la judecata sa nu suporte limitari nejustificate
Limitarile – sa fie prevezute de lege
- justitie sa vizeze un scop legitim
- sa fie necesar ptr atingerea scopului.
Cele mai frecvente limitari : plata taxei de timbru si a cautiunii
Pentru a fii justificate trebuie sa indeplineasca 3 conditii:
a) sa aiba valoare rezonabila
b) sa fie stabilit tinand cont de situatia financiara a pers in cauza
c) sa fie stabilit in functie de sansele de succes ale actiunii si sa fie facil de recuperat in cazul admiterii acesteia
d) impunerea unor termene ptr sesizarea instantelor de judecata
-scopul: de a impiedica punerea in discutie a unor situatii vechi (prea vechi)
- de verificare: modul de calcul al termenului

B. DREPTUL LA O DURATA REZONABILA A PROCEDURII

art 21 alin 3 din Const, art 6 din CEDO
Pentru a se vedea cand dr este incalcat sau nu, trebuie sa vedem cum se socoteste durata unei proceduri
-momentul initial al unei proceduri este in principal, data la care se introduce cererea de chemare la judecata .
Prin exceptie,atunci cand legea impune obligativitatea unor proceduri anterioare sesizarii instantei, durata procedurii se
socoteste de la inceperea actelor procedurale.
-in raport de momentul final, acesta este data la care se pune in executare hot judecatoreasca pronuntata.

-CRITERIILE: dupa care se estimeaza caracterul rezonabil sau nu al duratei:

1. complexitatea cauzei-trebuie raportata la un nr de probe care trebuie administrate sau nu la complexitatea starii de
fapt
2. importanta cauzei ptr situatia partilor aflate in litigiu
3. comportamentul partilor- statul nu este responsabil ptr prelungirea procedurii din cauza unui comportament cu scop
dilatoriu al partilor.
4. Comportamentul autoritatilor judiciare- acestea au obligatia de a lua toate masurile necesare ptr a asigura judecarea
rapida a cauzei.

C. DR LA O JUDECATA CONTRADICTORIE
– presupune dr oricarei parti la o procedura, de a cunoaste toate elementele dosarului si posibilitatea de a raspunde in fata
instantei cu privire la fiecare din acestea.

Din acest dr decurg urmatoarele obligatii ptr instantele de judecata:

a) oblig de a comunica fiecarei parti documentele depuse de celelalte parti
b) oblig de a asigura prezenta partilor la propriul proces
c) oblig de a pune in discutia partilor orice aspect al cauzei, inclusiv celei ridicate din oficiu
d) oblig de a motiva hot judecatoreasca a. i. sa raspunda la toate argumentele partilor
7
DREPT CONSTITUTIONAL

ex: hot ALBINA contra Ro

D.) DR LA O JUDECATA PUBLICA
- orice pers are dr ca litigiul sau sa fie jud in sedinte publice
ex: pot exista cateva exceptii in care sedintele de judecata sa fie secrete
- potrivit art 6 din CEDO:
- litigiile in care se utilizeaza inform clasificate(ex. Secrete de stat)
- litigiile care pot afecta viata privata a unei pers.
- litigiile legate de minori (ofera protectie minorilor)

E. DREPTUL LA O INSTANTA INDEPENDENTA SI IMPARTIALA

- Teoria Aparentei ( sem.I )

F. DREPTUL LA EGALITATEA ARMELOR

- dr oricarei parti a procedurii de a putea sa-si exercite dr procedurale, in exact aceleasi conditii ca si partea adversa

CURS 6.
IN MATERIE PENALA
DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL
– def prin hot OZTURK contra Germania; hot ENGEL contra Olanda
Litigii penale
-intra in materie penala - toate faptele care sunt calificate ca fiind infractiuni
- acelea care nu sunt calificate ca fiind infractiuni, dar care au o natura juridica asemanatoare unei
infractiuni sau sunt sanctionate cu o pedeapsa de natura ori severitatea unei pedepse penale.
Ex: hot ANGHEL contra Ro
-nu toate contraventiile din Ro intra in penal

PLANGEREA IN FATA CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

- este un formular format din mai multe parti
I. Date de identificare
- la sf lui trebuie sa se treaca statul impotriva caruia se introduce plangerea
II. Starea de fapt
- ce sa intamplat , fara alte detalii , concret
III. Justificarea in drept a violarii unor drepturi fundamentale
- jurisprudenta anterioara a curtii(hotarari), daca nu exista preceden se folosesc principiile generale ale curtii
IV. Obiectul plangerii
- „constatarea incalcarii art. „
- „solicit obligarea statului parat la „
V. Conditii de admisibilitate
- data ultimei decizii in termen , definitiva
< 6 luni – admisibila
> 6 luni – respinsa tardiva
- alte hotarari judecatoresti
- epuizarea cailor de acces interne
VI. Anexe
- toate hot judecatoresti pronuntate

A. DREPTUL DE ACCES LA JUSTITIE PENALA

- apartine doar persoanei acuzate penal
- victima unei infractiuni nu are cunoscut un dr de acces la justitie intr-o procedura penala
- In raport de pers acuzata, dr de acces la justitie desemneaza dr sau de a nu i se aplica sanct penale de catre orice alt organ al
statului, in afara de instanta de judecata.
Hot. Grecu contra Ro

B. DR LA O DURATA REZONABILA A PROCEDURII

- durata unei proceduri in materie penala se socoteste incepand cu momentul cu care o pers devine acuzata penal
- aceasta se intampla atunci cand unei pers i se comunica indiferent de forma si indiferent daca e implicit sau explicit de catre un
organ al statului, existenta unei acuzatii penale impotriva sa
8
DREPT CONSTITUTIONAL

- procesul penal se considera a fii finalizat la momentul pronuntarii hotararii definitive de condamnare.
C. PREZUMTIA DE NEVINOVATIE
- este un dr si nu o libertate ( dr relativ)
Potrivit art 23 alin 9 din Constitutie si art 6 paragraful 2 din Conventia Europeana, prezumtia de nevinovatie se aplica doar in
materie penala, nu si in materie civila
- pana la data hotararii definitive de condamnare orice pers este prezumata nevinovata si trb tratata ca atare

Principalele consecinte ale prezumarii nevinovatiei:

Prezumtie = situatie in care de regula este adevarata insa este extrem de greu sau chiar imposibil de probat.
Prezumtiile sunt de doua feluri a) legale- scrie in lege
b) de fapt (judiciare)- nu sunt scrise in lege, fiind mult mai numeroase

1. sarcina probei apartine acuzarii (Statul este cel care trb sa probeze nevinovatia inculpatului si nu invers)
- prezumtia de nevinovatie cunoaste o limitare in materie de sarcina probei – prezumtie de fapt
- prezumtiile : situatii care de regula sunt adevarate/reale, insa sunt extre/imposibil de probat, se considera pur si simplu ca e
asa pana la proba contrarie

Prezumtia de fapt / limitare a prezumtiei de nevinovatie care indica vinovatia unei persoane : sarcina probei se inverseaza in
masura in care acele prezumtii de fapt vizeaza un scop legitim si sunt necesare intr-o societate democratica in lupta impotriva
infractionalitatii.
In cazul in care exista un dubiu cu privire la vinovatia pers se va aplica principiul ,,in dubio pro reo’’ se va decide in favoarea celui
acuzat.

2)dr la tacere - implica dr oricarei pers acuzate penal de a pastra tacerea si de a nu da nicio declaratie in fata org judiciare.
Tacerea nu poate fii interpretata ca si o admitere a vinovatiei, exceptie in situatiile in care starea de fapt implica o explicatie a
pers in cauza
ex: hot SAUNDERS contra Marea Britanie

3)dr de a nu contribui la propria incriminare – privilegiul contra autoincriminarii - dr oricarei pers acuzate penal de a nu fii oblig
de a oferii probe ale vinovatiei sale
Dr relativ - limiteaza in cazul acestor probe care nu pot fii obtinute de altundeva in afara pers acuzate (probe biologice)
Ex: hot Funke contra Franta

4)interdictia stabilita in sarcina organelor de ancheta de a formula in fata publicului declaratii de culpabilitate ale unei pers care
nu a fost inca condamnata
ex: hot ALLENET DE RIBENONT contra Franta; hot VITAN contra Roamania

5)imposibilitatea de a impune consecinte non-penale ale comiterii unei infractiuni in acele situatii in care procedura penala nu se
finalizeaza cu o hotarare de condamnare.

DREPTURI SPECIALE IN MATERIE PENALA

D. Dr la o judecata contradictorie
E. Dr la o instanta independenta si impartiala
F. Dr la o judecata publica-
G. Dr oricarei pers de a fii informata in cel mai scurt timp si intr-o limba pe care o intelege, cu privire la cauza indreptata
impotriva sa
H. Dr de a beneficia de timpul si facilitatile necesare pregatirii apararii implica 2 aspecte:
1) Dr pers acuzate de a avea acces la dosarul cauzei (fie el fie avocatul sau)
2) Confidentialitatea rap dintre avocat si pers acuzata
I. Dr la asistenta juridica gratuita
J. Dr gratuit la un interpret
K. Dr de a fii prezent la propriul proces penal
ex: hot SEJDOWIC contra Italia; hot GÎGA contra Romania
L.Dreptul celui abuzat de ai fii prezentate toate probele in fata instantei de judecata si de a putea otine audierea martorilor
acuzarii in conditii de contradictorialitate
Acest dr cunoaste o limitare in cazul martorilor anonimi, care au identitatea ascunsa fata de inculpat
9
DREPT CONSTITUTIONAL

Utilizarea acestor marturii e indeplinita doar prin conditiile:

a) Necesitatea pastrarii anonimatului sa fie dovedita
b) Infractiunea de care e acuzat inculpatul sa aiba sa aia o gravitate ridicata
c) Marturia anonima sa nu fie singura proa a vinovatiei si sa fie coroborata cu alte probe
d) Caracterul anonim sa fie compensat intr-o anumita forma a procedurii fie prin posibilitatea audierii martorului anonim
de inculpat prin mijloace electronice fie prin posibilitatea audierii martorului anonim de judecator fara prezenta
inculpatului
M. Dr oricarei persoane de a nu fii condamnata ptr o infractiune provocata de autoritati
Infractiunea e considerata a fii provocata atunci cand ea este comisa la initiativa statului/unui agent al autoritatii si nu se poate
dovedi ca fapta ar fii fost comisa si fara interventia acestuia.
DREPTUL LA LIBERTATE
art 23 Const si art 5 din CEDO
Dr la libertate este o libertate relativa, poate fii supusa unor restrictii
Ca regula orice pers are dr sa fie libera/ de a nu fi privat de libertate
Guaardi contra Italia

Criterii:
1. Curtea spune ca au privare de libertate si nu o simpla limitare a dr la libera circulatie atunci cand limitarea posib de a te
deplasa liber e atat de imp incat pers in cauza nu-si poate realiza cele mai elementare aspecte ale vietii sale sociale
2.Curtea a decis ca ptr a exista privare de libertate, obstacolul in calea libertatii nu trebuie sa fie neaparat de ordin fizic sau privit
in abstract de netrecut
ex: hot AMUUR contra Franta
3. In principiu nu exista privare delibertate pe perioada cand exista consimtamantul pers in cauza
Toate acestea,in situatia pers care trebuie sa beneficieze de protectie, existenta unui consimtamant nu exclude existenta privarii
de libertate.
Ex. Hot Doms si altii contra Belgia
Privarile de libertate sunt permise in masura in care sunt indeplinite 3 conditii:
1) Privarea de libertate sa fie prevazuta de lege(previzibila si accesibila)
2) Privarea de libertate sa vizeze un scop legitim(exista 6 scopuri legitime):
a) Executarea unei pedepse privative de libertate pronuntata de o instanta penala
b) Garantarea executarii unei obligatii legale
c) Scop preventiv – prevenirea comiterii de noi infractiuni, prevenirea riscului de fuga, a influentarii anchetei sau a altor
pericole ptr ordinea publica, in cazul pers fata de care exista motive rezonabile de a crede ca au comis o infractiune-
arestarea preventiva
d) Un scop educational- educarea minorilor- in acest scop minorii pot fii privati de libertate
e) Un scop de ordin medical- acopera internarea medicala a bolnavilor psihici, carantina
f) Un scop care vizeaza executarea unei decizii de expulzare sau extradare
3)Masura sa fie necesara intr-o societate democratica ptr atingerea acelui scop

REGULI IN RAPORT DE ARESTARE(arestare preventiva)

1. Arestarea unei pers poate fii dispusa doar de o inst de judecata, exceptie fiind posibilitatea procurorului de a retine o
pers ptr 24 h
2. Durata arestarii unei pers nu poate depasii 30 de zile putand insa sa fie prelungita cu inca 30 de zile
Prin exceptie daca pers a fost trimisa in judecata prelungirea se face din 60 in 60 de zile.
In faza de urmarire penala durata nu poate depasi 180 de zile. In faza de judecata nu exista o limita temporala.
3. interdictia ca arestarea sa fie o forma anticipata a pedepsei-consecintele:
a) exceptand situatiile cu totul exceptionale, simpla gravitate a faptei nu poate justifica arestarea
b) Pe langa probele care indica comiterea infractiunii de pers acuzata, trebuie sa existe probe cu privire
la pericolul ptr ordinea publica pe care le-ar implica lasarea sa in libertate.
c) In momentul arestarii instanta de judecata are obligatia sa motiveze de ce alte masuri preventive nu
pot sa atinga acelasi scop
4. Motivele care justifica arestarea unei pers trebuie sa se mentina pe toata durata privarii sale de libertate
5.

10
DREPT CONSTITUTIONAL

PRINCIPIUL LEGALITATII

Dr oricarei pers acuzata penal de a nu fi obiectul aplicarii retroactive a legii

Reglem in art 23 alin 12 din Const si art 7 din CEDO
- un drept al persoanei , in beneficiul persoanei
- Nu interzice aplicarea retroactiva a legii penale mai favorabile
- Nu obliga la aplic legii penale mai favorabile retroactiv
- In raport de legea penala mai favorabila ramane la latitudinea legiuitorului daca o va aplica retroactiv sau nu
- drept absolut – nu are nici un fel de limitare
Hot. S.W. contra Mare Britanie
Consecintele principiului in materie penala
- e interzisa analogia in defavoarea faptuitorului
- este permisa interpretarea
- principiul legalitatii e un dr absolut

CEDO sustine ac e un dr relativ prin 2 hot: SW contra Marea Britanie, afacerea zidului Berlinului

INTERDICTIA DISCRIMINARII
art 16 Const, art 1, pct-ul 12 CEDO
Discriminarea este orice dif de taratament care nu are o justificare obiectiva si rezonabila
 este interzis sa se stabileasca diferente de tratament
-> este un drept absolut
Ptr ca discriminarea sa existe trb indeplinite doua conditii:
a) Sa existe o dif de tratament- o pers dintr-o anumita sit sa fie tratata mai putin bine decat o pers aflata in aceeasi situatie
- poate sa-si aiba sursa in anumite reglementari legale
Acte care nu sunt prevazute in lege
Ex:hot MOLDOVAN si altii contra Ro
hot SUCIU contra Ro
hot NACHOVA contra Bulgaria
b) Acea dif de tratament sa nu aiba o justificare obiectiva (existenta unui scop legitim) si rezonabila ( proportionalitate cu
scopul vizat)
Justificare obiectiva = existenta unui scop legitim
Justificarea rezonabila = proportionalitatea cu scopul vizat

DR LA VIATA PRIVATA SI DR LA VIATA DE FAMILIE

Art 26, 27, 28 Constit si art 8 din CEDO
A. DR LA VIATA PRIVATA = dr de a face ceea ce doresti/ dreptul de a fi lasat in pace
Viata publica=acele fapte ale unei pers care se regasesc in una din urmatoarele categorii:
1. Activitatea profesionala a unei persoane
2. Aspecte ale vietii private cum sunt aduse la cunostinta unui nr nedeterminat de pers, in mod benevol
3. Aspecte ale vietii unei pers care nu tin de viata sa profesionala, insa care sunt destinate unor activitati in folosul
publicului (inscrierea intr-un partid politic)
Restul activitatilor apartin de viata privata!
Hot ROTARU contra Ro- anumite aspecte trec din viata publica in viata privata, odata cu trecerea timpului
PRINCIPALELE ASPECTE ALE VIETII PRIVATE
-libertatea sexuala
- dr de a dispune de propriul corp
- protectia datelor cu caracter personal
- protectia secretelor comunicatiilor
- inviolabilitatea domiciliului
- dreptul la integritatea corporala
- protectia impotriva poluarii
- dr la identitate (nume..etc)
- dr la intimitate

11
DREPT CONSTITUTIONAL

B. DR LA VIATA DE FAMILIE = Rap intre parinti si copii + cele intre frati si rap intre soti, sunt in totalitate rap de familie, indiferent
de circumstante
- Rap intre rude de sange, altele fata de cele de mai de sus sunt rap de familie in masura in care intre pers in cauza exista o
dependenta financiara si emotionala importanta
- Sunt rap de familie si intre pers care nu au nicio legatura de sange sau juridical cand intre pers incauza exista o viata de familie
de fapt (ex; concubinajul)
Ex: hot XYZ contra Marea Britanie
X+Y=lesbiene
Z=copilul lui X Z are leg de familie cu Y?
Rap de familie sunt puternice, asemenea cu cele traditionale, iar in lipsa rap juridic nu inseamna ca nu exista raport de fapt
Dr la viata privata si fam sunt libertati relative!!!
Limitari:
a) supravegherea secreta a pers (este una dintre cele mai grave limitari ale vietii private,ex interceptari telefonie...etc)
- ptr masura aceasta, legea trebuie sa aiba o justificare concreta
- obligatoriu ca legea sa prevada cu exactitate posibilitatea de a lua o astfel de masura
- obligatoriu ca legea sa determine infractiunea cand se pot lua masuri
- obligatoriu sa existe un control judiciar anterior si posterior luarii masurii
Supraveghere+limita temporala+control judiciar anterior si posterior
- exista doua scopuri legitime: - protectia securitatii nationale
- combaterea infractionalitatii si criminalitatii
- trebuie sa existe o limitare temporala
-Supravegherea secreta poate interveni doar ptr infractiuni grave
-Supravegherea nu poate fii completa, autoritatile avand obligatia de a inceta supravegherea daca situatiile nu au legatura cu
scopul legitim.
-Aceste masuri de supraveghere pot fii existente numai consecutiv unor probe la comiterea unei infractiuni.
b) arhivarea datelor cu caracter personal
- consta in strangerea, pastrarea si folosirea de informatii cu privire la identitatea si istoricul unei pers
- In general arhivarea acestor date este legitima in masura in care ele sunt strict necesare atingerii scopului vizat
Necesitatea presupune ca:
1) statul nu are dreptul sa colecteze informatii care nu sunt necesare atingerii scopului vizat
2)iar necesitatea stricta implica obligatia pozitiva a statului de a distruge sau de a anonima datele cu caracteristici personale care
nu mai sunt necesare
- forma a arhivarii datelor cu caracter personal este cazierul judiciar
c) pierderea dr parintesti – poate interveni in 3 ipoteze
1)prin divortul parintilor si incredintarea copilului unuia dintre ei
2) ca urmare a unor sanctiuni
3) de fapt, odata cu rapirea copilului de o alta persoana (de regula de celalalt parinte) In raport de aceasta ipoteza, instantele de
judecata au potrivit jurisprudentei Curtii Europene urmatoarele obligatii:
-sa judece cauza in celeritate maxima
-sa incredinteze copilul tinand cont de interesele acestuia
-sa stabileasca cu exceptia unor situatii extraordinare, un program de vizita al copilului care sa permita pastrarea legaturii
parintelui cu acesta
Statele au urmatoarele obigatii(din aceasta perspectiva):
-sa stabileasca posibilitatea de pierdere a dr parintesti numai ptr fapte care au legatura cu cresterea si educarea copilului
(ex: hot SAMOILA contra Ro)
-sa se asigure ca pierderea de dr parintesti este dispusa de o instanta de judecata in urma unei proceduri prealabile.
-statul sa depuna toate eforturile ptr a asigura reluarea raporturilor de familie in masura in care situatia se modifica ulterior
( Romania nu permite reacordarea dr parintesti!!!)
Problemele cele mai complicate in aceasta ipoteza erau cele referitoare la rapirile internationale de copii
CONVENTIA DE LA HAGA privind efectele de dr privat ale rapirii ijternationale de minori impune statului urmatoarele obligatii:
1) Sa asigure identificarea unei pers aflate pe teritoriul sau, acuzata de rapire internationala
2) Sa stabileasca o procedura accelerata/reala de constatare judiciara a rapirii internationale de copii, obligatie
ce apartine stataului unde a avut loc rapirea.
3) In masura in care, exista o hotarare judecatoreasca a rapirii internationale de copii statul pe teritoriul caruia se
afla copilul are obligatia ca de indata sa predea copilul statului care a emis hot. Respectiva/de provenienta.

12
DREPT CONSTITUTIONAL

LIBERTATEA DE EXPRIMARE
art 30 din Const si art 10 din CEDO
- libertatea de exprimare -> pluralitate de idei
- libertate relativa care include orice fel de comunicare indiferent de mijloacele tehnice prin care se realizeaza
- in masura in care este destinata publicului , include de asemenea mesajele comerciale precum si formele de exprimare artistica
- libertatea de exprimare include nu numai informatii sau opinii neutre, ci si informatii care socheaza sau nelinistesc o parte a
populatiei
Limitari de 2 feluri:
a. Limitari preventive
- apar in situatia in care interdictia exprimarii se manifesta anterior publicarii : formele de cenzura
- apare doar cand scopul lor este protectia securitatii nationale
b. Limitari sanctionatorii
- sanctionarea unui act de exercitare a libertatii de exprimare
1. Unul dintre elementele decisive dupa care se verifica proportionalitatea unei limitari este :

CRITERIUL INTERESULUI PUBLIC

- ori de cate ori exprimarea sanctionata a avut ca obiect un interes public , autoritatile statului trebuie sa permita o limita
admisibila a criticii, mult mai larga decat in cazul unor afirmatii care nu afecteaza opinia publica
2. Afirmatiile critice pe care le face o persoana la adresa unei alte persoane sau la adresa unei institutii trebuie clasificate in :
a. informatii factuale - Acele informatii cu privire la evenimente determinate
b. judecati de valoare - Exprima o parere sau o opinie cu privire la un eveniment

Hot Lingeus c Austria

In raport de informatiile factuale , in masura in care se comunica astfel de informatii false , se pot impune sanctiuni impotriva
persoanelor responsabile in masura in care acestea un dat resp imformatii cu rea vointa/credinta
Hot Dolban c Ro
In raport de judecatile de valoare , in principiu pot sa atraga sanctiuni in masura in care au o baza factuala suficienta
Exista reguli speciale:
- Care vizeaza libertatea de exprimare a presei
- statele nu pot sa impuna sanctiuni la adresa presei atunci cand aceasta joaca doar un rol de mijloc de difuzare a opiniei
altuia
hot jersild c Danemarca
- statele trebuie sa permita o doza de exagerare din partea presei fara sa depaseasca insa o anumita limita
- aplicarea unor sanctiuni penale pt delictele de presa , nu poate fi judecata decat in situatii exceptionale:
- securitatea nationala
- bunul mers al justitiei
- libertatea presei include o protectie aproape absoluta a sursei jurnalistice

LIBERTATE DISCURSULUI POLITIC

- libertate aproape nelimitata
- nu poate fi restrictionat
! Oamenii politici sunt obligati sa accepte niste limite ale criticii mult mai largi decat pers neimplicate politic
! Rap intre dreptul la libera exprimare si viata politica a unei persoane
Hot VON HANGVER C GERMANIA Printesa de Monaco
Concluzii CEDO – Statul trebuie sa permita presei, ca in cazul oamenilor cunoscuti, sa calce limita in ceea ce priveste viata privata
Limita se calculeaza astfel : ceea ce tine de viata privata dar se desfasoara in public este permis presei
Ceea ce tine de viata privata si se desfasoara in privat tine de viata privata si presa ar incalca limita
! libertate de exprimare este una dintre cele mai problematice drepturi de azi

13
DREPT CONSTITUTIONAL

DREPTUL DE PROPRIETATE
Art. 44 Const ; art 1 Proto 1 CEDO

- drept fundamental, ultimul care a devenit drept fundamental, probleme de aplicare (1982,1989 primele hotarari)
- este de fapt o libertate relativa

Obiectul dreptului de proprietate

2 aspecte:
I. La modul la care sunt reglementate in Consti art.44 si CEDO art 1 proto 1 dreptul la respectarea proprietatii
deja obtinute nu si dreptul de a obtine proprietatea unui bun
De regula drepturi nefundamentale – dr. Civile
Exceptie : prin unele hotarari CEDO include totusi speranta legitima de a obtine un bun
II. Vizeaza obiectul propriu zis al dreptului de proprietate
Dreptul de proprietate este recunoscut avand ca obiect atat lucrurile corporale cat si orice fel de interes
patrimonial al unei persoane
In consecinta pe langa proprietatea clasica asupra unui lucru dreptul de proprietate ocroteste si drepturile
care izvorasc din diferite autorizatii ex. Dr de creanta si orice dr cu interes patrimonial pe care il am
Dpdv al naturii dr de proprietate este o libertate relativa, care pe cale de consecinta poate sa suporte diverse limitari
Exista 3 limitari mai importante
Atingerile aduse drepturilor de proprietate :
a. PRIVAREA DE PROPRIETATE ( in situatia in care o persoana isi pierde cele mai importante atribute ale proprietatii pe o
perioada determinata sau definitiv)
Privarea de proprietate – de drept/juridica – in urma unui act juridic (ex. Exproprierea, case nationalizate)
- de fapt – exproprierea de fapt – in lipsa unui act juridic (pierd proprietatea dar nu au acte , inundatii,
Nu poti folosi, vinde , dispune si nu te plateste nimeni pt prejudiciu,retrocedarea terenului din Gradina
Botanica
Pot fi justificate in masura in care sunt indeplinite urm. Conditii
1. Masura sa fie prevazuta de lege
2. In scop de utilitate publica -> sa aiba scop legitim , sa foloseasca publicului nu individului, comunitatii
publice(ex. Superficie – nu e consti )
3. Sa fie insotita de repararea financiara a prejudiciului suferit prin pierderea bunului ≠ contravaloarea
bunului , plata unei indemnizatii (altfel nu este proportionala)
b. REGLEMENTAREA FOLOSINTEI LUCRURILOR
- intervine atunci cand o persoana pastreaza de toate atributele proprietatii dar dreptul sau de folosinta este limitat (nu anulat)
Justificata daca sunt indeplinite 2 conditii:
i. Masura sa fie prevazuta de lege
ii. Masura sa aiba la baza un interes public( sa existe un interes al societatii)
c. ATINGERE GENERALA A DREPTULUI DE PROPRIETATE
Poate fi justificata daca – este prevazuta de lege
- are scop legitim
- este necesara intro societate democratica pentru realizarea scopului legitim

DREPTUL LA DEMNITATEA UMANA

(interdictia torturii , a tratamentelor inumane ori degradante )
Dreptul de demnitate este un drept absolut
Tortura – prin tortura se intelege un tratament aplicat intentionat care cauzeaza trauma psihice si fizice greu de indurat
Ex. Pendulul palestinian
Tratament inuman – un tratament intentionat care provoaca traume psihice/fizice avand un grad minim de gravitate
Tortura – tratament inuman : difera prin gravitatea urmarilor
Tratament degradant – tratamentul aplicat in mod intentionat si care creaza persoanei un sentiment de umilire , grad minim de
gravitate ( urmarea – umilirea persoanei )
Tratament inuman + degradant – nu intra acele hot care provoaca neplaceri => intra sub ingerinta dreptului la viata privata
Criterii de stabilire a gravitatii:
1. Contextul ( cel mai important criteriu) – existenta unui scop special
2. Varsta si starea de sanatate a persoanei respective
3. Sexul persoanei respective
-> exista anumite persoane care indiferent de context consecintele sunt catalogate ca tratamente inumane( agresarea fizica
14
DREPT CONSTITUTIONAL

a unei persoane in timpul unui interogatoriu

Utilizarea fortei de catre autoritati(cazuri practice)
- calificata ca fiind tratament inuman ori de cate ori nu este absolut justificata de necesitatea unor protejari sociale
- recurgerea la forta a autoritatilor nu poate niciodata sa aiba scop preventiv ori punitiv ci doar scopul de a proteja o valoare
Hot Tomasi c Franta – aceasta hotarare a oprit brutalitatea contra interogatoriilor
Conditiile de detentie in raport de care s-au stabilit niste conditii minime ca ele sa nu fie inumane
- aceste conditii minime au fost stabilite de Comitetul European pentru prevenirea torturii

DREPTUL LA VIATA
- include anumite obligatii pozitive ale statului
- momentul de la care se socoteste inceperea dreptului la viata:
 In dreptul roman persoana beneficiaza de dreptul la viata de la nastere
 La nivelul jurisprudentei CEDO dreptul de viata incepe anterior nasterii(cca. 5-6 luni – cand copilul este viabil, poate trai
separat de mama)
Vo c Frantei
- dreptul la viata este un drept relativ care poate suporta limitari in 3 situatii
1. In caz de razboi cu privire la fortele combatante(singurul in care exista raport de proportionalitate)
2. Legitima aparare – atunci cand exista un recurs la forta pentru a proteja viata propriei/altei persoane
3. Recurs la forta pentru a stabili o manifestare violenta

INTERDICTIA SCLAVIEI SI A MUNCII FORTATE

- drept fundamental alcatuit din 2 drepturi
Interdictia sclaviei – drept absolut
Sclavie – situatie in care se afla o persoana privata de libertate intr-o maniera extrema astfel incat devine un bun al altuia
Ex. O parte din prostituate = „proprietatea proxenetilor”
Interdictia muncii fortate – libertate relativa
Munca fortata – situatie in care o persoana este obligata sub amenintarea unor sanctiuni sa desfasoare o munca fara a-si fi dat
consimtamantul la aceasta nici macar implicit
idee esentiala – consimtamantul
ex. O persoana decide sa intre in barou , fara sa-si dea consitamantul trebuie sa faca avocatura din oficiu
Munca fortata – limitari in urm conditii:
1. Persoanele condamnate penal si aflate in stare de detentie
2. In cazul unor calamitati naturale
3. In cazul indeplinirii unor obligatii civice normale

15