Institutul National de Studii si Strategii privind Problemele Persoanelor cu Handicap Bucuresti, Anca Rozorea Mihaela Sterian Testul arborelui (traducere selectiva, sistematizare, adaptare, cercetare experimentala extensiva) PAIDEIAPrefata Ca orice proba interpretativa de personalitate, Testul arborelui a fost si continua si fie perceput si apreciat foarte diferit atat in plan metodologic general, cat siin plan aplicativ concret (psihodiagnostic). Astfel, de la consacrarea lui in circuitul stiimific de catre Ch. Koch (1964), dupa inceputul facut de E, Juckev in 1928, opiniile asupra valorii sale oscileaza intre exceptional", ,infailibil" gi ,banal", ,irelevant* . gaseste expresia in fluctuafia locului acestei probe in bateriile concepute pentru examinarea psihologica in scopul determinarii nivelului de dezvoltare intelectual si afectiva, al delimitarii dintre normal si patologic sau al orientarii si selectiei profesionale. Unii il considera proba de baz, cu aplicabilitate obligatorie si permanent, alfi il includ ca proba complementara, cu aplicabilitate selectiva, iar alfii nici macar nu-liau in calcul. ‘In fara noastra, situatia acestui test este si mai echivoca. in primul rand, el nu este larg si bine cunoscut; in al doilea rand, acolo unde se foloseste, interpretarea se face preponderent livresc, in lumina teoriei generale care a stat la baza elaborarii lui, iar nu gi prin prisma tunei experiente solide, sistematice, obfinute pe populafia autohtond. acest context, o lucrare specialé consacratd re-evaluarii si re-fundarii Testului arborelui printr-o cercetare experimentala ampla este mai mult decét utild; ea este realmente necesara. Cele doua autoare ~ Anca Rozorea si Mihaela Sterian ~ sunt cercetatoare cu contributii Tecunoscute in domeniul psihodiagnosticului de dezvoltare gi al cercetarii deviatiilor de la normal in ontogeneza. In acest domeniu, domniile lor au gasit in Testul arborelui un instrument apt a oferi informatii relevante pentru o evaluare calitativa structurala a profilului de personalitate si de evidentiere a diferentelor interindividuale semnificative, in aplicarea testului in forma originala neadaptata au sesizat ins unele lacune gi nepotriviri, care pot impieta mai mult sau mai pufin sever asupra concluziilor finale. Aceasta a si determinat pe cele dowd autoare s4 procedeze la 0 examinare critica detaliata a textului manualului gi la experimentarea minufioasa a probei. Pentru reusita operatiei de adaptare a fost indispensabila o incursjune in simbolismul roménesc si analiza expres a simbolului arborelui in ethosul national. Astfel, desenele individuale obtinute in cercetarea experimentala au putut fi descifrate gi interpretate pe ‘baza unor criterii mai adecvate si, totodata, mai relevante din punct de vedere diagnostic. Lucrarea aduce, de asemenea, completiti si precizari importante in legatura cu modul de formulare a instructajului, cu alcdtuirea schemelor de interpretare si a profilelor de 5ersonalitate. Totodatd, autoarele au considerat necesara existenfa unui paragraf special intitulat sugestiv Precautii, care avertizeaza si pune in garda, pe cei ce intentioneaza s foloseasca in viitor Testul arborelui, in legaturd cu unele posibile exagerari si absolutizari. Datele experimentale si prelucrarile or statistice sistematizate si sintetizate in tabele speciale pot constitui un bun indreptar pentru practicienii incepatori in vederea agezarii interpretirii ezultatelor proprii in limitele stiingifice obiective, ‘Imi exprim convingerea ca aceasta carte va fi bine primita in randul specialistilor si va contribui jin mod serios la gasirea locului real al Testului arborelui in metodologia psihologiei aplicate. Prof. univ. dr. Mihai GoluCharles Koch Testul arboreluiCapitolul 1 Introducere. Semnificatia testului 1.1 Originea si istoricul testulul Ideea folosirii ,desenului arborelui* ca instrument de psihodiagnostic ti apartine lui Emile Jucker, consilier de orientare profesional la Fagswil (Zirich),ca urmare a studiului aprofundat al istoriei culturii si mai ales a miturilor. Initial nu a facut prelucrari statistice, ci doar observatii empirice — pe o baza strict intuitiva; desenul releva aspecte problematice ale subiectului, nu profunzimea personalitatii, Desenul prezinta uneori manifestari al caror sens este enigmatic (aceste impresii ambigue corespund naturii simbolului, care in acelasi timp reveleaza si ascunde). S-au realizat multe studii care au relevat diferite indicii grafice, avand astfel similitudini cu grafologia si cu ,stiinta expresiei“. Emile Marmy si Henry Niel au realizat o versiune in extenso" adaptata si inovata in ceea ce priveste ttlurile si subtitlurile, indexul, metoda pentru analiza desenului. Charles Koch ~ psiholog elvetian ~ folosind a Ill-a ediie germana din 1957 a standardizat si etalonat testul in varianta publicata in Editura Animus et Anima nr.12. Validitatea testului a fost probata in privinta dezvoltarii afective, dar el poate fi utilizat arborelui avand incidenye profunde cu aceasta zona a psihismului uman, de unde si semnificatia simbolica relevata de antropologia culturala legata de credintele si cutumele diferitelor popoare. Ela introdus 0 serie de modificari —o numerotajie noua gi mai uniforma a graficetor si figurilor: —a marit valoarea practica a testului prin: — simplitatea extrema a materialului, a instructajului, a timpului afectat; — posibilitatea de a fi aplicat $i copiilor si adultilor; ~ utilizarea lui in diagnosticul psihologic. ~a dispus particularitatile grafice ale desenului arborelui intr-o ordine sistematica; ~a relafionat simbolistica arborelui cu investigaile proprii asupra subiectilor in stare de hipnoza; — a prezentat modele proprii de analiza psihologica, prin acest test, pe cazuri concrete investigate;— a tratat ,,cazuri-limita deoarece ,,desenul arborelui se preteazd la reprezentari ciudate, extravagante, la exagerari. Desenul poate fi denaturat: deformat, mérit, redus, amputat, ,,ranit*, traducdnd semne de dezgust pentru viata (originat in pubertate), traume psihice sau corporale. Desenul arborelui reda nu gravitatea obiectiva, ci modul subiectiv ‘n care e resimfité; cel realizat de bolnavii mintal nu difera trangant de cel al normalilor, psihologul si psihoterapeutul trebuind sa il interpreteze. in majoritatea cazurilor bolnavul transpune propria schema mentala (spatiala sau corporal) in structura arborelui. Dezagregarea cvasitotala a structurii arborelui este constatata in cazurile grave de dementa epileptica, de schizofrenie (de exemplu: amplasarea trunchiului pe o ramura mica infrunzita dispusa in jos si umplénd tot cmpul grafic). La debilii mintal si la imbecili apare o rupturd a echilibrului, ,,interpretandu-se mai ales forma si directia“. — a standardizat testul in functie de normalitate, de particularitatile copiilor dificili si ale debililor mintal. ‘Varianta franceza (tradusa si in limba romana) are urmatorul ,,cuprins“: Cuvant inainte — Prefagd la a-Ill-a edifie ~ p.7 Introducere: Semnificatia testului — p.9-50 Partea 1 : Testul arborelui ca test de dezvoltare I. Date statistice — p.55-74 L Diferitele parti ale arborelui—p. 78-99 2. Raporturi de marime — p.101-120 Il. Cercetari experimentale asupra expresiei grafice. Experiente sub hipnoza — p.121-162 IIL. Semnificatia stadiilor de dezvoltare = p.162-175 Partea a II-a: Tehnica de interpretare ~ p.175-363, Partea a INl-a: Exemple — p.364-407 Bibliografie — p.410-415 Tabele statistice generale — p.415-436 1.2 Revizuiri, completari - inserate in varianta Ch. Kech 1.2.1 Situatia psihologica in test Este foarte simpla si facila: ~0 foaie de hartie (A4 = 210 x 297 mm); ~ un creion; — instructajul: ,,desenati un arbore fructifer" vizind explicit (pentru subiect) testarea aptitudinilor pentru desen; ~ invingerea inhibifiei ce poate apirea datorita obstacolului reprezentat de dificultatea pe care o presupune desenarea unui arbore (foarte rar se intdlneste refuzul de a desena, chiar sila persoanele in varsta); — rezaltatele permit stabilirea unui portret complet al personaititi (daca se realizeaz proiectia); indicatile. chiar incomplete, dar pretioase, obtimute prin test, sporesc valoarea acestuia daca sunt coroborate cu alte tehnici de diagnostic.tea ena, ik 1.2.2 Omul si arborele Exploratorul african Henry M. Stanley a descris admirabil cum arborele, considerat fie izolat, fie in grup (padurea) — ca aspect sociologic — este bogat in analogii sugestive cu omul si societatea. ,,PAdurea este imaginea umanitatii— si in acest sens Henry Stanley poate fi considerat intr-un fel descoperitorul testului arborelui, asa cum Leonardo da ‘Vinci poate fi considerat precursorul testului Rorschach. {n aceeagi ordine de idei, Hermann Hiltbrunner sesizeaza afinitatea dintre arbore si om, considerand arborele un sistem deschis, iar omul un sistem inchis (guvernat de organele interne), Arborele se dezvoltd continu; el continua si creasca pana la o varsté ‘inaintata. 1.2.3 Proiecfia in acest test, arborele nu este altceva decat suportul proiecfiei, jucdnd acelasi rol pe care-1 joaca oglinda: de a revedea imaginea proiectata in ea. Schema grafica a arborelui este familiara oricui; structuta si forma sa generala nu pot fi confundate. Desenul arborelui suscita fenomene expresive de origine subiectiva. Desenul apartine unei lumi obiective, dar are afinitayi cu ,,schema spafiala" a sufletului (Alphonse Rosemberg). Proiectia exterioara a lumii interioare scap4 controlului constient si voluntar. ‘Migcarea grafic ce exprima un confinut psihic este intotdeauna legata de imaginea plastica a semnelor grafice, care trebuie sa fie interpretata dupa simbolistica spafial. Numarul relativ mic de migcari expresive din desenul arborelui este susceptibil de o interpretare grafologica, legatd de simbolistica spafiala a formei arborelui. ‘Axa verticalé a pozitiei arborelui conserva un ,echilibru mobil! ; existéo similitudine intre arbore si corpul uman, dar in primul caz nu se poate interpreta ,,vederea din fata si »vederea din profil”. 1.2.4 Simbolistica crucii Forma schematica a arborelui, ca si a corpului uman cu brafele intinse, se reduce fundamental la aceea a crucii (jos-sus, dreapta-sténga), care exprima o realitate spiritual. Se asociaza concretul sensibil cu o ordine superioara, aceea a fortelor spirituale. ‘In grafologie, pentru prima data, franguzoaica Duparchy-Jeannez a introdus in scriere nerucea axelor". Max Pulver a descris simbolul spatial al ,.campului grafic si a elaborat ,teoria zonelor* care nu e altceva decat o simpla interpretare a crucii. in superstitia populara, gestul in forma de cruce este destinat inlaturarii nefericirii, a raului; se atribuie astfel de puteri magice cufitelor sau aripilor aranjate in cruce, degetelor {inute sub forma ce furculita (semnele de prohibitie sau interdictie a trecerii sunt regasibile azi in panourile de circulatie). Crucea este simbolul concilierii contrariilor, a masculinului si femininului, in totalitate. fn cruce, totul este unificat gi ridicat la nivelul unui nou ,.mod de a fi". Mitologia cregtina, relevata prin credinja, ridica Crucea pe care Creatorul Lumii si al Cuvantului a murit, catre cerul instelat pe care Helios si Selena se migca; ea descopera structurile cele mai profunde ale ordinii cosmice, penetreaza legile constitutive ale corpului uman si ale obiectelor ,,materiale“si insignifiante; si peste tot vede semaul crucii. abyCrucea, ca forms interpretativa, este mai inti, in viziune mitica, schema fundamentala dupa care cosmosul a fost creat de Dumnezeu, iar viitoarea Cruce a Fiului Sau, legea arhitecturala a lumii. Cele doua cercuri mari ale cerului, ecuatorul si ecliptica reprezinta crucea cerului. Micul semn al crucii este suma si manifestarea vizibila a toata devenirea cosmica, Crucea este repetarea Creafiei, rezumatul, semnul evident, simbolul sensibil al fiecarui Jucru, nevazut de ochiul omului, adicd misterul, Unul din principiile fundamentale ale simbolismului teologic al crestinismului primitiv pe care Dumnezeu le-a revelat in Vechiul Testament, de la ,Arborele viefi* (Genesa, 2,9) pnd Ia injelepciunea dumnezeiasca, in care acest ,Arbore al viewii* se rae (Proverbe, 3,18), nu este decat prefigurarea dramei salvatorului, crucificarea lelepciunii devenitd om. Arborele paradisiac nu este decat prefigurarea crucii si aceasta cruce este punctul ceatral al lumii si al dramei salvatoare a umanitafi. Arborele Crucii lui Hristos pastreazé ceva din cei trei arbori din paradis: cedrul, pinul si ciprul. Crucea este din ,,Arborele viefii" sie sursa de lumina; este, de asemenea, simbolul sacrificiului lui Hristos. Crucea, sinteza a opozitiilor absolute, este simbolul Sinelui. Dupa Gebhard Frei, Sinele este inceputul omului: omul trebuie sa devind un tot, o fiinfa completa, realizand uunitatea proprie a creaturii umane —aceea a instinctului sia spiritului, Acesta este semnul uman-mitic al crucii: a accepta crucea inseamna a accepta dualitatea intre trup i spirit, cer si pamnt, trecut si viitor, eu si comunitate. fn aceasta armonie fecunda ne Tegasim inceputul, sinele, (CE. Max Pulver, ,,Le Symbolisme de ’Ecriture, Paris, Stock, 1953, p.26.) Max Pulver foloseste crucea drept schema spajiala pentru reprezentarea »Teoriei zonelor“:citure“, »P-26.) ntarea ‘Congtiinja individuala treaza Sfera empirica a sinelui Relatia sferei sensibile cu. sinele i trecutl utat Introversic Grupe de semnificajie dupa forma constiinjei ‘Sensibilitate, stari emofionale ‘Viata intetioara constients. Egoism- altruism ‘ehutnsuoo yminuniuoo gdp offeounatsos ap adn ‘Subcongtient Inconstient® M, Pulver a intercalat si zona I care corespunde inaltimii celei mai mici; el ia in considerare vechea trichotomie: spirit, suflet si corp. Diviziunea trichotomica este adaptat& grafismului, zona (inaljimea-tip) corespunde literelor mici; ea nu se poate aplica altui material de expresie i proiectie. Spiritualitate Misticism Inhibitie Rebeliune oh ‘Obstinatie (Incaparanare) apa Materialitate findarjire (Perseveren{a) Max Pulver: ~ Zonele cémpului grafic 13dupa schema ,rozei vanturilor". Hert diferentiaza schema dupa experienfele grafologice, dar ae la bazA gi ,testl Sulu edlizat de doctoral Arthus (,Le Test du village") car permite cu autor gurlor Miche! Grnwald, vchiistoric de arte, a realizat osimbolizare a spajiului pe baza unui test de constructie. SPIRITUALITATE, MATERIALITATE Schema ,,Testul satului“ (dr. Arthus) M. Grinwald realizeaza forma cea mai schematica—un simplu dreptunghi — pentru Fpbrezentarea spafiului, cu o mulfime de semnificatii care concorda lamai mult de 80% din subiectii testa. Gradul de SFARSIT realizare, succesul, eu INCEPUT Timp »Dreptunghiul proiectiv Rezultanta succesului si timpului corespundeliniei vie; se poate repera daca exista ‘un raport normal fntre nivelul atins si derularea timpului, Tinta vieit este comparabil cu o curba de eficienfa, care plastd intr inceput si sfirsit, reprezinta proiectia inconstienta sau congtienta a experientelor treeute sia proiectelor viitoare ale viefi. E cpu Grlnwald, dreptunghiul este, pe de-o pate, cmpul dinamic al midri, ar pe de alta parte, cimpul forfelor sau cfmpul sentimentului spatiului. In acest spatiu poate fi plasat si ingerpretat si arborele,Lona, extra-Cosmos Dorinté, retragere Mama. Introversie Nagtere Origine Simbolica spatiala (Griinwald — Koch) Campul de proiectie (Griinwald) Aceasta schema reda structura localizarilor ce pot avea intre ele relafii multiple. in masura in care cAmpul grafic (foaia pentru desen) si spatiul vital sunt constient sau inconstient identificate, deci coincid, se poate aplica la desenul arborelui simbolica spatiala a lui Griinwald. Dar daca acest cénip grafic este prea mare sau prea circumscris, valoarea simbolicd devine mai redusa. Plasarea intr-un spafiu infinit, vast sau din contra, intr-un spafiu limitat, are o semnificatie particulara. Incrucisarile in diagonala nu sunt la fel de semnificative, simbolul crucii barate traduce un blocaj spiritual, Schimbare brusca de directie Exista o relatie intre simbolica spafiala a patratului si fundamentele arhetipale ale crucii gi ale crucii in diagonal, care servesc structurarii reprezentarilor noastre. _ Dupa C.G. Jung, structurile ,. Mandala par adesea uimitor de asemdndtoare cu 0 schema de proisfeotncecare de repreaentasa uli tun Se stie ca Mandala‘ este ordonata in functie de centru, fri timp ce periferia confine in sine tot ceea ce apartine »sinelui", cupluri de opozitii care constituie totalitatea personalitati. 15Metafizica organica a Indo-Arienilor se releveaza in forma cea mai clara in simbolul Arborelui Cosmic care se naste din ,,Sinele primordial" ca dintr-un germene (J.W. Haneb) (Marele Suflet Brahman-Atman). Doctrina ,,Sinelui primordial, germenele din care s-a dezvoltat lumea este simbolizata prin samanfa ascunsa in arborele Nyagradha pe care elevul maestrului din Chandogya-Upanisad (VI, 12) 0 descopera; acest simbol este reliefat cu 0 emofie metafizicd deosebita in cfintecele din Skambha din Atharva-Veda (7 si 8). Uimeste ‘nu numai simbolul Arborelui Cosmic, nascut din ,,Sinele primordial“, ci si acela al Omului primordial (din Rig-Veda X, 90), cele dowd imagini din care se naste lumea vizibila au o semnificagie profunda: orice forma este putenic penetrata in orice punct de catre ,Sinele primordial“, integrat in energia creatoare, vital prezenta, caci Sinele este eter. Lumea este simbolizaté prin smochin; tot ce e in sus e rédacina sa, iar in jos ~ ramurile, Acesta reprezinta lumina, este ,brahman, ceea ce nu moare; pe el se ,odihnesc toate lumile, nimic nu-l depaseste. Este El, un adevar céruia nu i se poate da un nume si care ede nefnteles. La Voluspa din Edda si Grimmiemal este desemnat cu numele de Yggdrosill sau ‘Yggdresils askr, ,arbore cosmic" care ramfne vesnic verde, aproape de fantana din Urdr, si ale cArui ramuti se raspandese spre vai. Expresia semnificdnd ,calul lui Ygg", adica a lui Odin, il reprezinta pe cel mai mare dintre toti arborii; dupa germani, singurii care I-au descris, el are trei radacini: una se afla in regatul luj Hel, a doua la uriasi, iar a treia la oameni. Idea Arborelui Cosmic este larg réspndita in Evul Mediu, ca varianta ceamai cunoscuta a simbolizarii centrului Lumii, dupa parerea lui Mircea Eliade; India vedica, China veche, mitologia germana, ca i alte religii ,primitive"* cunosc, sub diferite forme acest arbore cosmic, ale canui radacini plonjeaza spre iad si ramurile se inal spre cer (in simbolistica asiatica, cele sapte-noua ramuri sunt cele sapte-nowa niveluri celeste, adica cele sapte cercuri planetare). ‘Foti arborii intalnigi in istoria religiilor sunt copii imperfecte ale athetipului exemplar: Arborele Lumii; asimilarea arborilor rituali cu Arborele Cosmic este cea mai transparenta fn samanismul Asiei centrale (ascensiunea samanului tartar spre cer, care ,descrie“ toate cele sapte-noua niveluri celeste — in al saselea venereaza luna, in al gaptelea soarele; in al noualea, el se prosterneaza in fata Fiintei Supreme — Bai Ulgan si-i ofera inima calului sacrificat. Samanul se simte solidar cu Arborele Lumii prin alte raporturi mistice, el ia tei ramuri din acest arbore, care-i servesc ca befe ale tobelor sale, facute si ele din lemnul aceluiasi arbore; apoi, samanul se cufunda in extaz, aproape de Arborele Lum. Fiinfa umana condenseaza intr-un simbol misterul secular al renasterii si al mortii i, al credinfe, al reproduceri gi al caducitafifiinfelor vi, Devenirea naturala, lumea perceptici sensibile este numai o jumatate, cealalta fiind sensul, care se prelungeste, desea, dincolo de moarte. O persistena a misterului originii se regaseste in cultul religios ‘al mamei sau al femeii divine si al partenerului masculin. Miturile si legendele (legate de cultul arborelui) prelungese primele utiizari ale plantelor din religie, in mister; acestea reprezinta cultele primitive ale vegetatiei si ale riturilor fecunditaii. , Marea mama este personificarea putemiciei si vesniciei naturi Arborii sunt simbolul vietii fecunde. in fabula greaca, frasinii sunt ,mamele oamenilor din rasa ariand; in mitologianordica, Adkr, frasinul, este primul tata; iar materia originara, pe care Dumnezeu a animat-o, este lemnul, arborele. _ 7Fructul arborelui este, de asemenea, simbolul fecunditajii. Astfel, marul joaca un rol important in antichitate si in Saga nordica (dar el e si simbol al ,,fructului mori", ceea ce a condus spre superstitie), Exista gi arbori izolati, simbolici: stejarii sacri venerati de catre slavii vestici la Perkunas, rodia (rodanul) ~ arbust — simbol al integritafii feminine in Lituania, sau parul venerat de pagani, Silisius Italicus releva faptul cd venerafia pentru Zeus sau Jupiter se naste din semnificafia substanjei arborelui sacru: ,,arbor numen habet™, caci vocea lui Dumnezeu se simte in fosnetul frunzelor stejarului. in , Mythologie védique“ Hille Brandt mentioneaza un ,Maestru al padurii* (Vanaspati) si o ,Zeita a padurii* (Aranyanb). Arborele serveste ca model in arhitectura; iar trunchiurile arborelui simbolizeaz coloanele din marile temple ale omenirii, Arborii sunt venerafi si pentru virtusiile lor creative sau magice. Arborele este privit si.ca o fiingé animata (se cunosc si mituri conform carora omul se naste din arbori) de unde obiceiul frecvent de a planta un arbust la nasterea unui now-ndscut, acestia vor creste in paralel. Arborele va deveni protectorul familiei in intrega Scandinavie, iar in Suedia va deveni si ,vindecator, Comunitatile au arborele lor protector, caruia ti ofera sacrificii (sngeroase sau nu), el devenind arbore al destinului. in Boemia, dupa Revelion, se da de mancare“ arborilor; ei ,poarta noaptea de Craciun’ La Hals, aproape de Tachau, tanara fata isi dobaindegte un oracol amoros aruncnd resturile bucatelor sub arbori ~ ca semn al fecunditafii (mai ales a pomilor fructiferi). La sat se planteazé porumb; indragostitul il arunca in fata camerei iubitei, iar proprietarul de animale in fata grajdului. In Lituania se planteazd mesteceni nu numai in fata bisericii, ci si a casei, ca simbol al fecunditafi. Ramurile bradului care impodobese Craciunul sunt ramurile vieji, care dau sandtate, dar ele sunt si simbol al cultului sirbatorii din mijlocul iernii, care cheama divinitatea si sufletele mortilor pentru a conserva gi transmite fecunditat . in vechea Roma se faceau cadou la Anul Nou »tamuri ale prosperitafii. Din sec. al XVI-lea se stabileste legatura intre arborele-dar si copilul Tisus (ca si darurile antice ale Sfantului Nicolae). Arborele de Criciun, omat cu fructe gi jucirii de tot felul este ‘mengionat pentru prima data Ja Strasbourg in 1005, amintind de ,,rammurile prosperitai" Latriburile primitive din Africa centrala se mengine obiceiul de a aduce ofranda arborelui pentru ca spiritul acestuia inlatura nefericirea si prezerva victoria. Aceeasi semnificatie 0 are si vita-de-vie. La japonezi, ,haha-ki“ (arborele-mama) aminteste de ideea generala de arbore al viefii. Biserica catolica se inspira din aceeasi idee cand confera palmierilor virtutea de-a Proteja, impotriva intemperiilor si furtunii, binecuvantandu-i in Duminica Floriilor. »Bagheta magica‘ este investita cu o forta vitala particulara, avind darul vrajitoriei, dar si al vindecarii, (Sfantul Leonard simbolizat printr-o ,.ramura in forma de furca — este protectorul femeilor insarcinate - cu referire tot la regenerare gi fecunditate.) Diferitele parti ale arborelui sunt folosite ~ dupa experienta populara — cu efecte curative in durerea de dinti, in vindecarea gutei, a astmului brongic pentru cA se crede ca energia arborelui se transfera asupra omului. La 14 februatie se celebreaza in Israel aniversarea arborilor, care igi extrag atunci din pamant, forje proaspete.| joaca un i mori", vestici la ania, sau Scrierea a consacrat simbolul arborelui, scrierile ideografice fiind semnificative in acest sens. Ideograma sumeriana servea la desemnarea cuvantului ,ivada* printr-o dubla linie ondulata, pe care se implantau doi arbori asemandtori bradului. Ideograma vechii Chine reprezenta arborele si padurea (lemnul) printr-o linie verticalé cu doud ramuri orientate in sus gi alte doua in jos (pentru radacina). Chiar oamenii erau reprezentati sub forma de arbori (Weule — ,,Die Schrift’ fi reda astfel in scrisoarea unui tanar siberian). Unele scrieri pictografice mexicane reprezinta arbori care au pe trunchi inscripfii sau embleme ce semnificd numele unor locuri, nascéndu-se astfel ideea arborelui care vorbeste. Litera @ (psi) greceasca este un autentic simbol al arborelui, in timp ce majuscula T latin deriva din forma de cruce, apropiindu-se de aceeasi simbolistica. Oriunde aparea, fie ca simbol in mitologie, fie in ritualuri sau in credintele populare, arborele este ,simbélul umanului* (al naturii umane) si al deveniriimanente a personalitatii. ‘Simbol cosmic, gratie formei sale in cruce, el este, in egal mésurd, simbol al divinului. Pentru a pune in relief raportul constient si inconstient, C.G. Yung face apel la simbolul arborelui. El ia ca punct de plecare o poveste a frailor Grimm, despre un ,spirit* inchis intr-o butelca: un om tinar, sArac aude o voce in padure: ,.lasi-ma sa ies, lasé-ma sdies". intre radacinile unui batran stejar se gasea o butelea cu grija ferecata, din care, fara indoiala, venea vocea. Dupa Jung, pAdurea e un loc intunecos gi impenetrabil; ca si apele profunde si marea, ea este receptorul necunoscutului si al misteriosului. Este o imagine frapanta a inconstientului. Printre multimea arborilor, fiinfelor care vietuiesc in padure, se distinge unul prin talia sa (stejarul, regele padurii). Arborii reprezinta, ca si pestii apelor, confinuturile vii ale inconstientului. Arborii, avand individualitate, sunt adesea sinonimele personalitatii. Stejarul traduce © personalitate foarte puternica; este prototipul Sinelui, simbolul originii si al inceputului procesului de individualizare. Stejarul exprima nucleul inca inconstient al personalitatii, deci simbolistica vegetala traduce bine starile profunde inconstiente. Misterul nu este ascuns in coroana arborelui, ci in radacina. Exista o analogie intre faptul primitiv (animist) $i anumite fenomene psihice (vocea, intenfia constienta, vorbirea, cuvatul etc). ‘Amaury Talbot relateaza cazul unui om observat in Nigeria; acesta era chemat de un arbore cu care vorbea; el declara ca tofi cei care purtau numele arborelui auzeau din timp in timp vocea, care se identifica cu arborele. Acest fenomen psihic releva faptul ca la origine, simbolul arborelui se identifica cu cel al demonului si ca, separarea lor reprezinta un fenomen secundar care corespunde unui nivel inalt de cultura si mai ales de constiiny4, peste care se suprapune un al treilea nivel moral: aceasta voce este aceea a unui spirit rau rejinut prizonier. Constiin{a omului modem considera acest fenomen o halucinatie a spiritului primitiv, care-si aude inconstientul", pe care I-a proiectat in arbore. Un al patrulea nivel foarte inalt al constiinfei moderne neaga existenta obiectiva a »spiritului", si afirma c4 primitivul nu are decdt halucinafii, deci credinta ca aude ceva. Al cincilea nivel sustine c4 acest fenomen este unul nascut din inconstient, care incearca s4 atribuie psihicului o realitate; daca i se refuza, trebuie sa se admita creatia divina ex nihilo. Oricum, este greu de infeles si mai ales de definit o ,stiinya‘‘a simbolurilor. Psihologia trebuie s4 consacre valoarea de adevar. 19Capitolul 2 Desenul arhorelui. Consideratii preliminare 2.1 Schema de analiza a desenului Zona superioara (sus) intindere Productie Diferentiere ‘Traseele experientelor posterioare Linia tranzitiet trunchi-coroana Zona inferioara (jos): ‘Traseele experientelor primitive Sol, peisajul indicat, adesea linia de separare de radacina Desenul arborelui fn cadru e reprezentat printr-un sistem de coordonate gi diagonale care se incruciseaza in cAmpul grafic al foii. Radacinile se situeaza la exteriorul cadrului deoarece baza trunchiului este luata ca bazé de masurare. Pentru calculul indicelui Wittgenstein, ceea ce conteaza este indlfimea totala de la baza radacinilor pana la varful coroanei. Zona superioara se raporteaza la nivelul constient numai daca: ~inaltimea coroanei nu depaseste 2/3 din cea a arborelui; —fnaljimea trunchiului nu e mai mica decat 1/3 din inalyimea totala. 21e Inalyimea totals (indicele lui Wittgenstein) confine si linia rAdacinilor sia solului, Cu ajutorul crucii si al cadrului se masoara: 1. inalfimea absoluta a arborelui; 2. Raporturile relative de marime trunchi-coroana; 3. Lajimea coroanei (jumatatea dreapta si jumatatea stanga a coroanei); 4. Relatia intre latimea gi inaltimea coroanei; 5. Partile care cad sub orizontala; 6. Pozitiile oblice. in general, e mai usor s& analizezi organizarea spatial cu ajutorul schemei auxiliare. Cadrul global se imparte punctat printr-o cruce si dou diagonale. Desenul trebuie interpretat; cea ce apare inconstient in desen este relativ la propriul nostru eu, la proprie noastra personalitate si aceasta este expresia, concretizarea sensibila a starii noastre interioare. Expresia se leaga mai mult de forma decat de conginutul desenului. Inconstientul gi constientul se manifesta in structura de ansamblu, dar localizarile spatiale simbolice indica originea influentelor care se exercita si punctul spre care este orientat fiecare element . Zona inferioara a desenului indica niveluri primitive, iar cea superioard, pe cele aparute ulterior. Este evident ci inconstientul e situat jos, constientul, sus, Dimensiunile spatiale completate ulterior (inainte sau inapoi) sunt sugerate de Presiunea sau intreruperea liniei, Marginea foi reprezinta limita, josul foii - solul. 2.2 Structura arborelul - rédacind, trunchi, coroana Radacina ¢ in general ascunsa sau partial vizibila la copiii mici. ‘Trunchiul formeaza partea mediand, verticala gi are rol de echilibru dreapta-stanga, find elementul stabil ce susfine coroana cu ramurile. ‘Trunchiul si ramurile reprezinta lemnul, substanta. Exteriorul coroanei, extremitifile reprezinta zona de contact cu mediul inconjurator (prin respiratie, asimilatic). Coroana este suportul frunzelor,florilor si fructelor. Uneori este marcata prin aspectul ci, alteori, elementele ei cad; coroana reprezinta elementul cel mai instabil prin perisabilitatea lui. Coroana delimiteaza un spatiu al carui centru se afla pugin sub axul Jongitudinal, dedesubtul trunchiului, de unde incep ramurile. Ea poate fi uneori static’, privata de jocul viu al deplasarilor de la dreapta la stinga sau sub forma de baloane, de globuri sau cercuri. Poate fi umbrita, in. clar-obscur, mai mult pe o parte a ei. Liniile orizontale sunt rare (Verticalitatea omului se traduce in verticalitatea arborelui). H, Stadeli considera drept simptome nevrotice (consecutive sau indicative, concretizate fn tulburari relationalc) deformarile grave ale structurii arborelui, asemanatoare cu cele din simptomele primare sau cu cele regresive numite simptome cardinale: a) Alterari ale inradacinarii arborelui: — baza trunchiului impartita in radacini ~ radacini la suprafata, de o lungime disproportionata;iasolului, | schemei ale. apropriul usensibila stiental gi ‘ice indica alement . ioara, pe \, sus. gerate de = radacini lipit ~radaci din linie unica; ~ baza trunchiului continuata direct prin linia solului; = trunchi infipt in sol ca un baston; = baza trunchiului larg deschisa; ~lipsa liniei solului; ~ linia solului exagerata. b) Alterari ale structurii trunchiului: —trunchi din linii paralele; ~ trunchi nestructurat; ~ trunchi conturat. ©) Alterari ale prinderii ramurilor de trunchi d) Alterari ale structurii coroanei: —coroana mult prea mare in raport cu trunchiul; —ramuri necoordonate; —ramuri prea lungi ondulate in spafiu; —ramuri curbate; ~ramuri grele, fara forma; —extremitatile ramurilor franjurate, in forma de frunze, cu umflaturi; —coroana sumara, restransé, fara forma. 2.3 Semnificatiile generale Semnificafiile generale si particulare ale arborelui si ale componentelor sale au constituit, de asemenea, obiectul revizuirilor, completazilor, reinterpretirilos. Thurner identifica doi indici: 1. Supradimensionarea arborelui — evidentiind ideea de grandoare — in schizofrenie. 2. Subdimensionarea arborelui — in depresiile endogene. Wittgenstein — determina dimensiunile inaltimii arborelui (H,), calculata in mm gi raportata la varsta cronologica (pe care a calculat-o in ani si luni). Dupé el, testul arborelui ar trebui sd se conformeze legii ,tot sau nimic*, existind o masura care se exprima atit in desenul arborelui, ct siin viags. > Indicele Wittgenstein (i) este deci un raport numeric intre inaljimea arborelui (H,) si varsta cronologica (a), cu ajutorul caruia se pot detecta pe desenul arborelui diferite elemente ale istoriei individuale, in parte uitate. Cercetatile au confirmat ipoteza lui Wittgenstein cd inalfimea arborelui (distanga de Ia baza la varf) confine istoria viefii subiectului, care poate reda cu o exactitudine uuimitoare cele mai ,mici* secvenfe din evenimentele trecute ale viefi. Se specifica faptul cd traumatismele, constientizate sau uitate, trebuiesc antedatate pentru un calcul precis. Stideli evidentiaza ~ in cazul nevrozelor infantile — corelatii semnificative intre rezultatele la examenul clinic, testul Rorschach, testul lui Jung si testul arborelui. Desenul releva aceleasi simptome: autodeprecierea (arbore bine inradacinat, dar intr-un peisaj dezolant, arbore despuiat de frunze sau cu cAteva frunze verzi gi multe 23ingalbenite care cad pe pAmént, arbore nestructurat cu ramuri asemandtoare mAinilor care cer ajutor), depresia (culori sumbre, coroane goale cu trunchiuri hagurate); in nevrozele infantile remise apar pe trunchi indicii patologice, baza trunchiului acoperita cu iarba sau ascunsa dupa o ridicatura, noduri pe trunchi. Egocentrici, incercdnd sa se valorizeze, au desenul cu o aparenfa exterioara grandioasa, dar proportile gi relaiie cu solul si mediul sunt reduse. Subiectii inhibafi sexual au o densitate omogena, dar saraca in contrast cu tehnica desenului, interiorul coroanei e bint 1 modelat, dar releva alterarea continutului si coordonarii, ramuri deformate si necoordonate, trunchi in forma de ,,S“ sau ramuri mari precedand trunchiul, fructele cad. Cercetarile arata ca simptomele cardinale (formele primare) au 0 semnificatie nevrotica mai marcata decat indicatiile* importante in diagnosticul psihiatric (pe orizontala), in timp ce tulburarile brutale si regresive ale structurii arborelui sunt nai utile pentru istoricul bolii. Dupa Thurner, arborii mari, traducnd ideea de grandoare, apar in schizofrenie, in timp ce arborii minusculi, uneori ,microscopici apar in depresiile ‘endogene. H. Stideli considera drept simptome nevrotice consecutive sau indicative, concretizate in tulburari relationale deformarile grave ale structurii arborelui, aseménatoare cu cele din simptomele primare sau cu cele Tegresive numite simptome cardinale (care au fost deja prezentate). Un altfel de ,arbore" cu ramuri neprinse de trunchi (libere, .,in zbor*) sau cu coroana sub forma unei mazgalituri reda furia; la fel sunt interpretate: ~ liniile putemnic apasate sau cu diferente de presiune; —neregularitate in lungimea si latimea desenului; fe ~ formele unghiulare; ~ schimbarea directiei si ruperea liniei; — dezordinea desenului; ~ altemanta formelor rotunjite si unghiulare. Max Pulver si Margaret Hartze realizeaza o varianta de interpretare a desenului arborelui bazatd pe expresia liniei si pe pozitionarea arborelui (deplasarea spre dreapta, spre stinga sau intr-un coll spatiului grafic), prin corelare cu interpretarea din punct de vedere grafologic. Max Pulver confera iregularitagii (variaii la dreapta-stinga, lungimi unilaterale prea mari in curburi sau in diametrul ramurilot) o semnificatie aparte: sensibilitate vie, afectivitate exagerata, impulsivitate intensa, slabiciunea cenzurii volitive. »imaginii vazute in oglinda*, semnificajia ei psihologica find aceea a labilitatii psihice. Widrig (Elvetia) ~ sdauga noi semnificayii generale ale desenului arborelui prin adaptarea cerinjei, pe care o formuleazi astfel: ,Deseneaza un arbore care a devenitnnebente mainilor agurate); in a ; reand sa se relatiile cu ou tehnica inutului si amuri mari omnificagie hiatric (pe ai sunt mai vofrenie, in le indicative, arborelui, simptome de trunchi orma unei > presiune; nului; desenului ve dreapta, a punct de anilaterale ilitate vie, ladreapta oglinda“, vrelui prin Jitnebun", Ubbink (Tatile de Jos) = adapteaza cerinta testului in sensul desendrii unui ,arbore care vorbeste, dublata de aceea de realizare a ,povestirii istoriei arborelui desenat", accentuind astfel caracterul de test proiectiv. Florence Goodenough a aplicat testul arborelui la copii, alaturi de ,,testul bonhomme" (Omulejul) cu armatura de interpretare proiectiva. R. Stora a modificat tehnica de baz a lui Koch, solicitind desenarea succesiva a trei arbori pe foi de hartie separate, a patra varianta soliciténdu-se a se face cu ochii inchisi. Stora considera cA repetarea sarcinii creeaz4 o mai mare transparenfa a proiectiei. Unii autori au corelat testul arborelui cu testul gradinii, pentru o interpretare mai aprofundata. Robert Heiss (,,Deutung der Handschift") opereaz raportarea unor caracteristici ale desenului arborelui la unele din probele grafice; el descrie astfel ,indicele de disolujie a formei (de exemplu ,,coroana mazgalita* din varianta Koch) care corespunde scrisului dezorganizat si dezarticulat, pe care le identifica fie la genii (Beethoven, Napoleon), fie la psihopati (psihotici — consideram noi conform taxonomiei psihiatrice actuale) ca stare paroxistica a experientei si ideatiei. Reinhard Krauss (Uber graphischer Ausdruck") adauga interpretarii din varianta Koch pe aceea a ,liniilor non figurative (care nu reprezinta nimic in mod obiectiv, care sunt libere, care nu urmeaza si nu realizeaza nici un model). Exemple: ~ punctele sau liniile dispersate, dezorganizate redau buna dispozifie; — punctul izolat sau spirala ruleta stréns redau concentrarea. Oldenberg identifica, vizavi de inclinarea trunchiului, semnificatia farugului (par, proptea, sprijin al trunchiului sau ramurilor), Semnificajia practica a farugului este de sprijin al arborelui-vlastar, spre a rezista vantului pana cénd el devine puternic. Din punct de vedere simbolic, parugul n-are nimic comun cu cel reprezentiind trunchiul arborelui, care, ca par, are o semnificatie falica. fn acest sens, triburile indo-germanice pastreaza o veneratie religioasa pentru trunchi, butuc, bustean, care reprezinta vestigiul unui fetisism primitiv. Smochinul este arborele falic. Grecia miceniana cunoaste cultul arborelui si al ,,arusului. in Indii se venereaza ,,tarugul, parul de sacrificiu‘, care aminteste de animalul sacrificat care a fost legat de el. Unii autori au interpretat accentuarea desenului. fn toate perioadele de viafd, raportul intre jumatatea dreapta si cea sténga a coroanei este de 11,3/10; daca raportul este depasit (diferenta de 1,3 cm) se vorbeste de accentuare. Trebuie considerata si localizarea umbrelor formelor (mai bogate sau mai sdrace) si a umflaturilor (deformarilor). Se masoara incepand cu verticala trasd prin mijlocul trunchiului, sub coroana. Se identifica accentuarea: — spre dreapta ~ ca extraversie, dorinta de realitate; — spre stinga — ca intimitatea eului, introversie, repliere de sine, narcisism. C.G. Jung — completeaza cu noi semnificatii desenul arborelui. Formele inchise ale arborelui (cerc, elipsd,balon, orizontale sau verticale) sunt 0 imagine a luminii masculine, a divinului. 25Formele goale, doar conturate, semnifica ‘vid, banalitate, viata fara vise, platitudine, tensiune, vitalitate, coeziune. Aceste particularitafi ale desenului corele: debilu! mintal apare la 9-10 ani. Acest colorit semnifica ,o forma primara care variaza cu varsta de dezvoltare, »negrul” infatil devenind ~ dupa Koch — ,maniera umbrita" la adolescent Luscher da o alta interpretare coloritului desenului: valbul seanae cu un perete infinit, nesfarsit, iar negrul cu o gaurd infinita". Dupal, negrul e pura pasivitate intepenita, incapabila de nici un comportament. Pentru Kandinski negrul este linigte eterna si fira de sperante". C.G. Jun; obscuritatea, ceea ce nu a devenit inca, a un neant mort dupa disparitia soarelui, ca o tacere, smegrul reprezinta constientului, care se este simbolul unei ,linisti de viitor*. Dip Koch, exist o freeventé mica a umbrelor la 6-7 ani, negrul difuz apardnd in Perioada tinerefi Ia pubertate, dacdmu se inregistreazAoregresie, caracterul nesigur al unbrelor ‘inseamna descoperirea indeterminarii, le 11 ani) si scade in scolaritate. Negrul intunecat semnific: rica, triste, depresie, regrese (Ia nevrotici, deprimati).. Nuangele de gri semnifica: reverie pasiva, indecizie, labilitate, stay depresive, Tegresie nevrotica, pierderea forfei eului, maladie mintala, Schizofrenie nu exista o forma unica de expresie. Schimbarea tematica consta dupa altul, ca de exemplu: Koch in substituirea unui indice caracteristic cu semnificatiile din Modelul de interpretare. Forme inautentice — apar, dupa Koch, in Pubertate sub forma unor. desene calificate $2 nonfigurative, originale, expresive, dar féra semnificaie (nici chiar subiecralce poate doar spe a paint. De exemplu, coroanele sunt curioase, stilizat, ealizate in seaba doar spre a indeplini sarcina, ca un fel de masca, disimulare; forma de trefla, de inima, cu semnificasia din Modelul de interpretare. adapteazainstructajultestului cu referire la organizarea cdmpului grafigastfel: »Poti utiliza toaté foaia', are permite judecarea pozitici desenului fn cdmpul grafic. 26» platitudine, sibil, plastic, 1ai in creion, ae calificate tul nu poate ite in grab leinima, cu wrafig astfel: mpul grafic. Copiii plaseaza desenul in partea de jos, apoi in cea de sus, freevenfa cresefind pina la 10 ani, apoi scézand. Turner interpreteazA aceasta variatie ca expansiune a eului, ‘scopurile (dorintele) proiectate prea sus (supradimensionate) depagesc posibilitatile reale. Laarbat semnifica imaginatia gi tendinfa spre actiune. Se poate judeca desenul in functie de densitatea, plenitudinea, bogatia sau séracia, aviditatea sau simplificarea cimpului grafic. A treia dimensiune (ramurile frontale) este semn al originalitatii $i curajului, dar si al lipsei de jena si al impertinenjei. Predomina, dupa Koch, la baieti, frecventa cresclnd cu varsta. Creanga care iese frontal din trunchi releva faptul c& arborele este perceput ca ceva solid. Este foarte pufin frecventa in imbecilitate (imbecilii nu marcheaza cu un diametru mai mare creanga de origine). Semnificatia este conforma cu Modelul de interpretare. ~ arhetipul, imaginea nana raportul umind-intuneric (Bachelard); ~ trasaturile de caracter cele mai pujin personale si identificabile; — fixarea imaginii magice asupra lumii, care-si are originea in inconstient; ~ dupa Hegel, radacina e ,,lemnul absolut, ceea ce e durabil in arbore, ceea ce-1 stabilizeaza; este simbol al sursei vietii, dar si viaga subterand, invizibilA. ‘Trunchiul — reprezinta separarea eu-altul, eu-lume. Baza trunchiuluj — simbo! al tenacitafii, al soliditagii, al imobilului, ,,mortul viu'. Deformatrile trunchiului —nu apar in normalitatea psihica; sunt rodul experiengei subjective. Ele traduc: — dificultati adaptative resimtite profund; prezenfa unor traumatisme, boli grave, accidente. Linia solului — simbol al granifei dinte viata constienta si cea inconstienta. Marimea trunchiului — este un indice pentru aprecierea maturitafii psihice, imaturitatea fiind sugerata de inaljimea prea mica sau prea mare a trunchiului Scoarta trunchiului ~reprezinta elemental de protectie, zona de contact intre interior si exterior, intre eu si lume, raportul intre fiinfa interiora si comportamentul exterior. Scoarta marcata in desen semnifica echilibrul psihic. Excrescentele de pe trunchi au fost inverpretate de Stadeli ca semnul unor traumatisme depasite, asumate pozitiv si nu acela al elementelor nevrotice active. Un inel in jurul trunchiului semnifica frigiditatea (conform Hristoff). ‘Un mar cu un sarpe incolacit pe trunchi este identificat de Turner la homosexuali (toata scena fiind inconjurata de sirma ghimpata). Ruptura intre trunchi si coroand semnificé ruptura interioara. Conturul exterior al coroanei simbolizeaza relatia ,eu-tu", ,,eu-obiect" si in plus relajia cu trecutul, prezentul si viitorul. Mazgilitura trebuie considerata o disolutie a formelor numai in masura in care € afectata structura interiora a coroanei. Ea deceleaza intarzierile si fixatile la tari infantile. Se poate confunda cu umbra gi semnifica: joc pueril, regresie, intarziere psihica. Formele repetate (etajari succesive din ingramadirea sau juxtapunerea elementelor: crengi, frunze, dnd impresia de straturi sau de mozaic) semnifica: stereotipie, schematism. Aceste forme nu se intalnesc frecvent si au semnificatie diferita din punct de vedere al autenticitatii. 27Ramurile retezate (ramuri taiate cu fierdstraul, despicate) — sunt frecvente in pubertate, semnificnd dupa Ernst Widrig, ruptura cu trecutul, pentru a incepe o vial shoud, structurata, 0 schimbare interioara. Aceleasi simptome se schimba conform gradului de dezvoltare si conform varstei subiectului, dupa cum urmeaza: normale la 9 ani, cu frecvenfa mai mare la baiefi, care sunt mai vulnerabili — freeventa creste in pubertate; ~ la debilul mintal frecventa e nesemnificativa si nulA in imbecilitate; ~la adult frecventa este medie. Interpretarea detaliata apare in Modelul de i ‘Trecerea de la ramurd la creanga semnifica simful proportiei si al diferentei. ingrosarile ramurilor si ramurile cu linii paralele (,crengi-maciuca" dupa Crepieux Jamin corespunznd scrierii ,maciuca" si presiunii scrisului in interpretarea grafologica) sunt semnul violenei, inhibitiei, contradictiei, debilitatii mintale. Paralelismul ramurilor (ramuri din linii paralele) este indice de constana, de efort susfinut gi de durata, Ramurile care atérna sunt semnul depresiei. Ramurile tubulare cu extremitafile deschise (crengi-tuburi* sau conturul exterior al coroanei) avand forme reprezentate imperfect, corespund grafologic scrisului in ghirlanda, nedeterminarii grafice, simbolizénd relatia eu-altul, eu-obiect, trecut-prezent-viitor. Baza de sudura — apare in normalitate a 13 ani, dupa aceasta varst4 avand semnificafia din Modelul de interpretare. Florile reprezinta cel mai frumos si atragator omament al arborilor, dar durata lor e ‘curt, cu o simbolistica foarte bogata — conform Modelului de interpretare. Frunzele reprezinta componenta arborelui cea mai plina de semnificatie. Organizarea frunzelor poate fi ritmica sau stereotipa. Semnificaiile — dupa Koch: —spirit de observatie a fenomenelor extemne; —vivacitate, aptitudine de expresie si exteriorizare; —intuiie gi sete de experiente; —complacere in superficial; bun gust; —maniera juvenila de a fi; —buna concentrare a atentiei; —simt al detaliului, gust al decorului; —nevoie de apreciere, de a fi distins, dependent de succes; —vanitate; —mare capacitate de daruire trup gi suflet; ~credinfa naiva in fericire; ~imaginatie reala; —capacitate de a vedea lucrurile in roz, exaltare, irealitate; ~ reverie, Frunze (si fructe) supradimensionate: indice al retardarii afective. Fructele — incheie procesul de maturatie, fiind savurate, agreabile, utile. Fructul este purtatorul germenului. Prezenfa fructelor are frecventa mare la copiii de 7 ani. La varsta matura are frecventa foarte micd.frecvente in cepe 0 viala aba conform vulnerabili; durata lore Organizarea ile. Fructul Capitolul 3 Testul arborelui ca test de dezvoltare 4.1 Date statistice. Dezvoltarea expresiel grafice. Formele primare =~ Minna Becker a incercat o interpretare grafologica (1926) a formelor primare: 1, mazgaliturile — reprezinta primul grad al expresiei grafice, executate intai cu migcari ample gi rigide ale bratului, apoi prin migcari fine ale mAinii; ele capata treptat semnificafie; la inceputul sau pe parcursul desenului copilul le atribuie o valoare figurativa, instituindu-se astfel desenul. Hildegard Hetzer repereaza: —1a3 ani — stadiul mazgaliturii fara semnificatie; —1a 4 ani ~ 1/3 din copii igi denumesc productia in timp ce deseneaza; — 1/3 din copii igi denumese productia inainte de a desena; —la5 ani —gradul cel mai inalt de intenie figurativa (80% dintre copii), prioritar la fetife si mai ales la copii din ,,clase sociale superioare“; ~la7 ani ~ desenul este o reprezentare propriu-zisa, fara exceptie. 2. desenul propriu-zis — dupa o ancheta efectuata la San Francisco cuprinde urmatoarele stadii evolutive la 1 an si jumatate — mazgalituri de jos in sus si ~fntre 1 an si jumatate si 3 ani — ,rotunduri*, cruci; — a3 ani —cercuri si cruci desenate intentionat; ~ patrat si patrat trasat in cruce; ~ patrat si linie dreapta, ca un disc solar; la 4 ani — prima reprezentare primitiva a omului (cap si membre, fara trunchi). J. Jakobi asociaza formele inchise ale patratului si cercurile divizate in patru cu simbolistica Mandala“ a ,cercului ritual sau magic“, echivalentul ,,imaginii interioare“ a fapt psihic pretutindeni identic. Kerschensteiner denumeste primul stadiu al domeniului figurativ sub numele de .sfaza schematismului*, schema fiind o ,,imagine optica" in care un continut de gandire e reprezentat prin simboluri optice naturale, a cdror semnificafie n-a fost mai intai invagata (ca la simbolurile matematice). Copilul nu-si mengine intenfia initiala in timpul desenului, temele desenului variind; ‘exist o deficitara coordonare a pargilor si marimilor desenului, care nu respect proportiile reale, ci ordinea importantei pe care le-o acorda copilul. sus in jos; 29din clasele primare (I-VIN) si secundare (1 de muncitori specializati (598), inita (98 de fete si 126 baieti), de copi HID, respectiv 592 baie si 601 fete si un lo Instructajul testului pentru: 7 Primul desen: ,,Deseneaza un arbore fructifer ~ al doilea desen: ,Deseneaza alt arbore cu coroana,atfel dectt in forma de glob Varsta Particularitatite desenutui 2ani 3 ani 4ani Sani 6 ani Tani 8 ani 9 ani Nizeilitur i sus sn jos, unele de mare ampliudine, stele scurte, ‘Atborele poztiona Ia creapta si in josul edmpatut grafic, cu presiune putemica, Trunchi cu ramuri intinse orizontal, ¢ Poritionat mai sus, totdeauna in dreapta, Trunchi si ramuri dintr-o linie unica, Ramuri din linii oblice ascendente, i si ramuri din linie unica, Ramuri implantate in echer. ozitionat la jumétatea foii, cu ramuri in echer, de doud ori mai mare, Fructe pe ramuri figurate in negru, Axbore si ramuri dintr-o linie unica, | desenate in directia eresterii(oblice in raport cu ramura rincipala), ineepe de la linia trunchiului pe drecie vericala (trunchi de brad"), Ramurile din linie unica se mengin, Dispar ramurile in echer, Apare in desen trunchiul din linie dubia. Coroana © desenata de la extremitatea superioard a ‘trunchiului (,,trunchi cu Sudura), inchisa printr-o linie orizontala Dispar ramurile din linie unica, Trunchiul si ramurile princi Sunt desenate din linie dubli, Ramurile au forma rectilinie.figurii umane, cu alt obiect. fu are valoare eatica permite a, de hipnoza 2az arborele Aaiefi), de copii (fete si un lot mma de glob me puternica. « principala). 4 de brad’), »trunchi cu oroprii unei Caracteristicile componentelor arborelui Componentele Varsta arborelui /Trunchi din linie | — 1a copii pregcolari; lunica verticala ~ la debilii mintal la 8-15 ani; la imbecili, inclusiv la varsta adulta. Indice al inhibitiei, retardului regresiei. — la copii pana la 10 ani, frecvenja descrescnd apoi ~frecvenga mai mare fa fete; —la debilii mintal apare la 14 ani (si coroana sub forma de glob). /Ramura din linie junica. Indice al subestimarii probei Ja adultul normal, al retardului afectiv si al Ramura din linie idubla. — mai tardiv. Ramuri rectilinii | —1a prescolari si scolarii pina Ja 11 ani; . ~la debilii mintal apar foarte trziu; —Ia imbecili la 32 ani. |Ramuri orizontale Primitivitate la adulti si tineri] Forma cruce — la copiii de pana la 6 ani; = Ia imbecili. Decalaje spatiale | —1a debili pana la 10 ani; (confuzie jos-sus, | —1a imbecilii nu apar. fructe ridicate in sus, lateral sau orientate din exteriorul spre interiorul ftrunchiului) Discul solar si forma | - normal la copii de 6-7 ani; _ | Fabulatie ocazionala, floare ~ la debili pana la 14 ani; retardare partial, inhibitie, =a imbecili toata viata, extravaganta imprevizibila. Comportament deplasat, agresiune parfiala, simp practic real ineficient. Ramuri implantate | — normal pana la varsta Retard psihic (dupa 18 ani) ljos (pana lanivelul | — scolaritatii profund si tendinga spre solului) ‘mintal pana izolare, solitudine. la 13 ani.Trunchi inchis sau ‘cu pufine ramificagii,| ‘cu frunzele in = apare foarte rar persoana, care nu sa nascut inca", putin conste Forma primara manifesta, Indice al retardului afectiv sau intelectual, Forma primara ce indica un retard usor (se considera forme primare: indoiturile, suprapunerile, deficitul de coordonare, absenta peisa- jului sia radacinilor), Maturare scolara insuficienta (Se aluneca in jocul infantit si nu se constientizeaza 3.2 Raporturile de marime Reprezinta un indice al maturizarii psihice, a carui Semnificatie si interpretare dupa Koch este prezentata in Modelul de interpretare. “43 Cercetitexverientateasunraexpresiel race. Experiete sub honors Ca $ expresia grafic interpreta grafologic, desenul arborelui releva personalitatea si statile psihice. Frin sugestie hipnoticd s-au indus anumite stai, ale caror caracteristici difera in functie de forta sugestiei,manifesta. Experiente sub hipnoz FURIA - stare de foarte mare tensiune afectiva sep Caracteristicile desenului arborelui ~ crengi din linie unica (regresia spre o stare primitiva) care se disloca ~nu exista unitate —arborele pozitionat in sus le sunt apasate — nu respecta marimile conventionale ~ coroana largita in ambele parti se disociaza —trunchiul are o scoarfa solzoast si aspra — linia trunchiului e discontinua, exploziva ~ trunchi deschis in sus ~ trunchi cu ramuri paralele, inchis sus; trunchi sudat —baza trunchiului dreapta —coroana cu trasaturi mici si incarcate, deplasata spre dreapta, de doud ori mai inalta decét trunchiul, care »pluteste" in aer (trebuinta de realizare) = linia solului prezenta ~ arbore din forme primare (negarea aproape totala a realitatii) — lipsa jumatafii stangi a arborelui (la 5 ani) totala sau parfiala —ramura din linie dubla dupa 8 ani pana la 10 ani: partea stinga este slab desenata ~ linia solului, daca e trasata, e discontinud, incompleta ~fntre 5-15 ani — presiune slaba a liniei ~ la 15 ani —lipseste partea dreapt a coroanei, iar stinga e incovoiatd (dezvoltare inhibata) ~ coroand slab marcata si trunchiul cu lungimea prea mare gi usor indoit (retardare partiala) — la 30 ani — arbore de forma grotesca, trunchi in forma de con, pozifia orizontala a ramurilor si ramuri ‘n echer (imaturitate psihica)Experiente sub hipnoza STARE NEVROTICA personalitate nevrotica ENUREZIS ~ angoasé, . sentiment de inferioritate AGORAFOBIA $I NEVROZA OBSESIONALA —=; Caracteristicile desenului arborelui ~ jumatatea stnga a coroanei lipseste, in locul ei apardnd o ingrosare (apare gi in spasme si constipatie) ~ partea dreapta sta incovoiat& ~ramuri orizontale, indoite in jos (descurajare, neliniste, insecuritate) —expresie a liniei cu presiune slabé ~coroana din 4 crengi laterale aplatizate orizontal ~crengi sub forma de butuc (regresie) ~ la jumatatea inalfimii trunchiului exista o mare crestatura (infantilism) ~ desen din linii fara presiune, nestatomice, inconsistente, indecise ~ forma crengilor curbata, cu nodozitati puternice si curburi nenaturale, cu ingustari gi lérgiri (elemente spasmotice) ~ partea stanga a coroanei lipseste aproape complet, in favoarea jumatafii drepte — linia solului nu este mareata ~crengi din linie simpla care atéma (frustrarea)Caracteristicile desenului arborelui Experienfe sub hipnoz SADISM ,,exagerarea —coroana completa, ofilita placerii erotice de a — doua crestaturi orizontale (expresia primitivitafii) cu poseda si a tortura” extremitati roase (deficienfe) . : — ingrogarea jumatatii superioare a trunchiului, cu ‘ajare, forme aspre si muchii ascutite (indice al brutalitatii) ~ trunchiul urcd pnd la nivelul coroanei (extinderea pulsiunilor brutale, grosiere, agresive) ~ crestatura trunchiului (expresia unui sentiment de culpabilitate) — bucle la extremitatile ramurilor, care se indeparteaz fn forma de raze, in sus, drepte din linie dubla; cele orientate in jos au umflaturi si strangulari ———- —ramuri deschise spre exterior (,,crengi-tuburi") E (element obsesional, agresivitate manifesta) orizontal o mare INFANTILISMUL PUR _| —conturul crengii din mijloc este neregulat — 0 intarziere totala — apare in desen ,,cuibul de pasare“ situat frontal si corporala si psihica, atagat in jurul arborelui (dupa Bleuler este ,pulsiunea dincolo de pubertate si noninfantila de a se juca a copilului) fara atingerea capacitatilor intelectuale"(Kretschmer — ,Psihotherapeutichen Studien“) foarte rar i {ntlnit in nevroze temice si (elemente complet, in Fea)Experienfe sub hipnoza DEGENERESCENTA (PSIHOPATIE ~dupa Bleuler) ~ persoana care Caracceristicile desenului arborelui Se cient LY ~ tori cu ramuri cu forme flasce, cu linii ocolite g extremitafile in forma de tentacule rotunjite; ramy nedetasate de crengile largi in punct de vedere ~ Contururi neregulate, tremuraturi (dar nu de manie intelectual si in special ataxiei) afectiv reactioneard altfel | —doua ramurilaterale, cu spafiu vid (deficit, sentimentul inferioritagii) ~ la baza trunchiului apare o crestatura in forma de on; trunchiul in formi de S ~ aPar crengi ca 0 laba de broasca si alte forme necla cu lipsuri; coroana e mai larga in partea superioara So 3.4 Stadille de dezvoltare. Semniticatia lor Ca si testul Rorschach, Testul-arborelui, fara a i inarea nivelului intelectual in functie fi un test de inteligenta, permi: de anumiti factori (indici a B c D B F Indes) | exvemt | cativ | netmies | micas | 22 e ae | pataP en pins ated pint Ramat | dininiewics | 4 | 136 | a7 | os | ay Tag Trunchi cusudua | 5 | 455 | 136 | ass | ay | ap Fricte s3_ | uss [6 | a2 [a | ae Peaisiewminle oo [a6 [34 | aoa | as] ar Sesaini_[' 00 a6 [00 | 28] 9a Pas Suma [toa | 312 | 736 | iona] 108s} ass Stagnarile in dezvoltare redate prin astfel de indici semnifica faptul ca anumite functii Psihice nu sunt dezvoltate (indiferent de varsta), De exemplu, un desen Poate apartine fie unui copil normal de 5-6 ani, fie unui copil retardat la 15 ani, fie unui adult inteligent nevrozat. Aceasta inseamna ca: ~ Tetardarea nu ¢ atit intelectuala, cat mai ales afectiva; ~ Caracterul primitiv are semnificatii diferite: 4~ potential ce se poate dezvolta, b- vascozitatea geneticd ce nu poate fi depasita, ‘©— un comportament ancestral individual Teactivat nevrotic (regresiv).ite; ramuri le maniera E. Benjamin (,Lehrbuch der Psychopathologie des Kindesalters“ - Zitrich, 1938) a determinat caracteristicile ,,comportamentului regresiv‘ si modelul de arbore ce ti corespunde, pe care noi I-am intuitivizat astfel: [Fuga de resposabilitate ‘Imaturitate ‘Labilitate afectiva ‘incapacitate de sinteza Instinctualitate Comportament agresiv [Fabulatie ocazional Extravagant’ /Neconcordania jou realitatea Modelu! arborelui = trunchi inchis sau cu putine ramificatii ~ frunze in interiorul trunchiului ~ramuri cu aspect de pere, care coboara spre sol —trunchi cu sudura —baza trunchiului rectilinie, pe marginea foii La diferite varste, reactia de regresie se manifesta pri — doringé vehementa de apropiere de mama sau doica si incapacitate de a renunfa la hrana lichida (sugar) ~ agitatie nejustificata, spirit pueril, lips de seriozitate, egoism, lipsa de autonomie, atagament exagerat de mami, spirit tiranic (copil mic) — preferinfa pentru jocuri infantile, lipsa simfului datoriei, defect de concentrare, agitatie motorie (scolar) — mitomanie, furie, impulsivitate, instabilitate, disperare, vagabondaj, fara simul ordinei sial proportiei, placerea de a tortura animale, dezvoltare nearmonioasé a pulsiunilor sexuale (inclusiv masturbatie excesiva) (copii abandonafi) ~ ticuri (clipit convulsiy, ticul muschilor fefei, al bratelor, picioarelor), incontinenta urinara si fecala fara cauze organice, agitafie motrica, dificultati de concentrare a atentiei, fuga de responsabilitate, imaturitate, labilitate afectiva, supraestimare, trasaturi parazitare (aviditate, spionaj), lipsa simfului realitagii. - 37Capitolul 4 Tehnica de interpretare 4.1 Formula instructajutui $i materialul »Desenafi un arbore (fructifer) cat de bine putetil* Variante Koch (daca se repeta proba in cazul in care au fost desenate forme prea scolaresti sau conventionale sau daca se exploreaza si alte straturi ale personalitatii): »Desenafi un arbore diferit de cel desenat inainte.“ ‘»Desenafi un arbore cu coroand si ramuri."* Pentru copiii mici instructajul e simplu: ,Desenafi un arbore. In Tarile de Jos, varianta experimentata consta in desenarea a trei arbori: —un arbore normal, —un arbore imaginar, —un arbore aga cum il visezi. * Materialul: hartie alba, nu prea neteda gi nu prea mare, creion si guma. Foaia se prezinta in pozitie verticala. Se vor observa stersaturile. 4.2 Interpretarea desenului Interpretarea desenului incepe cu impresia global, care permite identificarea relatiei intre intuitie-observatie-cunoastere si infelegere. Exista doua cai de interpretare globala: 1, familiarizarea cu gramatica impresiei grafice (particularitatile grafice, independent de orice interpretare); 2. viziunea exacta prin interpretare. 4,3 Explicatii privind adaptarea interpretarii modelului Koch Modelul Koch, extrem de descriptivistsineorganizat, a fost sistematizat si edaptat de noi. Fiecare model din desenul arborelui este reprodus exact, iar unde a fost nevoie s-a completat cu imagini sugestive pentru forma arborelui sau a componentelcr sale. 39