Aluminiul in industria auto

Generalitati. Istoric
Aluminiul este un element chimic, notat cu simbolul Al. Numrul atomic al
aluminiului are valoarea 13, iar masa atomic este 26.97. Este un element chimic
comun, ocupnd poziia a treia, dup oxigen i siliciu, ca rspndire terestr,
existnd n procent de 7.4%. Compuii aluminiului constituie 8.13% din scoara
terestr fiind ntlnii n substanele minerale, precum i n lumea vegetal i

animal.

n stare natural este ntlnit sub forma mineralelor, dintre care amintim
silicaii, silicoaluminaii (feldspat, mic, argile), criolitul (fluoaluminat de sodiu),
bauxita, corindonul.
Dup fier, acesta a devenit metalul cu cea mai larg ntrebuinare. Aluminiul
a fost remarcat pentru faptul c este un metal uor, cu o densitate de 2.7 g-cm3.
2

Aceasta calitate l face s fie utilizat n cantiti mari n industria naval i

aeronautic. Capacitatea mare de reflexie este folosit n construirea oglinzilor
metalice.
Este un bun conductor electric i termic, fiind folosit n industria
electrochimic sub form de srm, nlocuind conductoarele electrice din cupru,
care sunt mai scumpe.
Este un metal ductil i maleabil, fiind posibil obinerea unei foi e sub iri de
0.005 mm grosime. Totodat, aceast proprietate este utilizat n industria
alimentar, aluminiul fiind folosit la ambalarea produselor alimentare sau n
industria farmaceutic.
O alt proprietate important a acestui metal este rezistena la coroziune,
care se datoreaz formrii unui strat protector deoxid. Rezist la aciunea chimic a
acidului azotic diluat sau concentrat, iar acest lucru se reflect n fabricarea
canistrelor transportoare de acid azotic din aluminiu.
Prezint o afinitate mare pentru oxigen, fiind utilizat n obinerea altor
metale precum Cr, Mn, Co, V din oxizi.
Termenul "alumen," care este tradus n "alaun," apare n lucrarea lui Pliniu
cel Btrn, Naturalis Historia, capitolul 15 al crii 35, furniznd detalii despre
acest metal. Dei diferite substane erau deosebite prin numele de alumen, toate
erau caracterizate de un anumit grad de astringen, fiind utilizate n medicin sau
ca vopsele.

n anul 1760, un anumit oxid metalic care prezenta stabilitate i nu putea fi

redus

fost

extras

din

alaun

numit alumin de

ctre chimistul francez L.G.Morveau. n 1807 Sir Humphry Davy a concluzionat

c reducerea compuilor chimici stabili ar trebui s se fac electrolitic cu ajutorul
unei

noi

celule

voltaice,

reuind

obinerea sodiului, potasiului, bariului, stroniului i al calciului n form metalic.

Pentru aceast demonstraie remarcabil a puterii electrochimice, Davy a ob inut
un premiu de 50.000 de franci din partea lui Napoleon. Dei euase n ncercrile
sale de a obine acest element, denumindu-l aluminiu, era evident c

restulmetalelor obinute de el prezentau un caracter reductor mai puternic dect

al carbonului i al hidrogenului.
n 1808 reuete

reducerea oxidului boric

obin

pentru

cu potasiu obinut

prima

dat bor elementar

prin electroliz.

Pierre

prin

Berthier

descoper n anul 1821 lng Baux-de-Provence o min n care exista un mineral

ce coninea mai mult de 50% de oxid de aluminiu. Mineralul va fi numit bauxit.
Cercetarea

aluminiului metalic a

fost

continuat

de

ctre chimistul danez Hans Christian Oersted, care descrie n 1825 Societii
Filosofiei Naturale o metod de reducere a clorurii de aluminiu la o form metalic
cu ajutorul unui amalgam mercuric al potasiului. Mercurul din amalgam era treptat
ndeprtat prin distilare, produsul rezultat fiind o pulbere gri, care a fost descris
ca aluminiu, dei era posibil s fi coninut o cantitate mare de oxid.
n 1827, Wohler mbuntise metoda de reducere propus de Oersted prin
utilizarea unui proces gazos n care triclorura de aluminiu volatilizat reaciona
cu potasiul metalic. Potasiul era un metal rar i foarte reactiv, iar triclorura de
aluminiu, datorit higroscopicitii sale era un material cu care se lucra greu.
Experimentele iniiale ale lui Wohler produceau cantiti mici de pudr de
aluminiu, ns nu constau baza producerii aluminiului n mas.
Munca sa timpurie asupra aluminiului a fost abandonat pn n anul 1854,
cnd a modificat procesul astfel nct a produs globule mici i strlucitoare, care
erau suficient de pure pentru confirmarea densitii reduse a aluminiului i pentru
stabilirea ductilitii i a caracteristicilor chimice.
Chimistul francez Henri Etienne Sainte-Claire Deville a mbuntit de
asemenea metoda lui Wohler n 1846, descriindu-le n anul 1859, printre care
afiase i propunerea folosirii sodiului n locul potasiului costisitor.
5

Aluminiul a fost ales drept material pentru vrful Monumentului Washington

n 1884, cnd o uncie (30 g) de aluminiu costa ct salariul zilnic al unui
colaborator la acel proiect; aluminiul era la fel de valoros ca i argintul. n
anul 1886, Charles Martin Hall, student la colegiul Oberlin, a obinut cantit i mici
de aluminiu prin electroliza oxidului de aluminiu dizolvat n criolit topit, folosind
electrozi de crbune.
Cu toate c procesele de extragere au suferit mbuntiri, preturile scdeau
ncontinuu, iar n 1889 se descoperise un procedeu simplu de extragere al
aluminiului. Invenia dinamului de ctre Siemens n anul 1866 a uurat producerea
procesului de electroliz pentru extragerea metalului. Procesul Hall-Heroult
din 1886 i procesul Bayer din 1887 marcheaz nceputul aplicaiilor multiple ale
aluminiului. Utilizarea acestui metal ca material de construc ie a devenit att de
rspndit, nct a fost folosit n Sydney, Australia unde a fost folosit la construirea
cupolei Secretariatului cldirii.
Anul 1900 marcheaz perioada cnd producia mondial de aluminiu a ajuns
la 6700 de tone, 1939 cu 700000 de tone i 1943 cu 2.000.000 de tone, datorit
celui de-al Doilea Rzboi Mondial. De atunci, producia crescuse mai mult dect
cea a celorlalte metale neferoase.
Anul 2008 marcheaz perioada cnd preul aluminiului a atins apogeul
n iulie, fiind cotat la 1.45 dolari per livr, ns a sczut n decembrie la 0.7 dolari
per livr.
Proprietati fizice
- metal de culoare gri-argintiu
- densitate mica 2,7 g/cm cub

- bun conductor electric si termic

- putere de reflexie mare
- formeaza aliaje
- duraluminiu
- temperatura de topire 660 grade celsiu
- este maleabil
- este ductile
Proprietati chimice
- valenta III
- ionizarea pozitiva
- reactioneaza-nemetale
-substante compuse
-acizi
-saruri
-oxizi metalici
- reacia cu nemetale:
2Al + 3Cl2 = 2AlCl3,
aluminiu clor clorura de aluminiu
4Al + 3O2 = 2Al2O3,
aluminiu oxigen oxid de aluminiu
- reacia cu acizii:
2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2,
aluminiu acid clorhidric clorura de aluminiu hidrogen
7

- reacia cu sruri:
2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe,
aluminiu oxid de fier - oxid de aluminiu fier
prin reaciile aluminiului cu apa, cu oxizii metalici sau cu oxizii nemetalici
se obine oxidul de aluminiu.
Bun conductor de caldura si electricitate, rezistent la coroziune, si non-toxic,
aluminiul este un metal usor, dar suficient de puternic pentru o gama larga de
utilizari, cuprinzand fara a se limita la: constructii, echipamente, masini, transport,
ambalare, etc.

Datorita prezentei pe mai multe piete, preturile aluminiului sufera diverse

influente. Modificarile in industriile ce utilizeaza aluminiu in produsele lor pot
avea un impact semnificativ. In plus, de multe ori produsele finite ce utilizeaza
aluminiul reprezinta bunuri de folosinta indelungata ce au tendinta de a fluctua
ciclic in functie de conditiile macroeconomice existente. Criza financiara din 2008
si incetinirea economica din 2009 au afectat puternic cererea pentru multe categorii
de bunuri durabile, ceea ce au determinat o scadere a pretului aluminiului cu 50%
in perioada 2008 2009.
Elementul final al unui proces de productie in 3 stadii, aluminiul este creat
din alumina, care, la randul ei se obtine din bauxita. De regula, societatile implicate
in productia de aluminiu se ocupa doar de unul dint cele trei stadii de productie.
Aluminiul in industria transporturilor
In randul tarilor dezvoltate, industria transporturilor este cel mai utilizator de
aluminiu ca produs final. Modificarile in cererea de automobile, aeronave, sau
vehicule comerciale pot afecta semnificativ pretul.
In trecut, industria auto utiliza aproape exclusiv otel in productie. Intre timp,
tendinta a devenit de inlocuire a acestuia cu aluminiul, ceea ce a ridica cererea
pentru acest metal, determinand si o crestere a pretului sau.
In industria aerospatiala, aluminiul se foloseste de multa vreme in
constructia de avioane si elicoptere, cu toate ca in ultimul timp am asistat la o
crestere a utilizarii materialelor din fibre de carbon. Acestea din urma sunt mai
usoare decat aluminiul, mai puternice decat otelul si mai usor de asamblat, de
aceea reprezinta o alternativa ce poate afecta in viitor cererea pentru acest metal,
ducand la o scadere a pretului sau. Producatorii de avioane au anuntat deja intentia

de a construi aeronave ce contin doar 20% aluminiu fata de modelele anterioare ce

aveau in structura 50%.
Piata constructiilor reprezinta o componenta semnificativa a cererii totale
pentru aluminiu. In tarile dezvoltate, aproximativ 15% 20% din utilizarea sa se
regaseste in acest domeniu, in timp ce procentul atinge chiar 30% in tarile
emergente. Dezvoltarea constructiilor rezidentiale si comerciale pot creste cererea
pentru aluminiu, rezultand preturi mai mari, in timp ce incetinirea acestor domenii
pot duce la scaderea pretului.
Cantitatea de aluminiu consumata pe cap de locuitor este puternic corelata
cu dezvoltarea economica. Oamenii din tarile dezvoltate consuma o medie de 20 30 de kilograme de aluminiu pe an, in timp ce oamenii din tarile in curs de
dezvoltare (tarile cu un PIB pe cap de locuitor de mai putin de 10.000 dolari),
consuma mai putin de 10 kilograme pe an, in medie. Pe masura ce tarile emergente
devin mai dezvoltate, consumul de aluminiu va creste probabil in mod
semnificativ. Avand in vedere marimea unor tari emergente cum sunt China, India
sau Brazilia, dezvoltarea acestor piete ar putea genera o crestere substantiala a
cererii de aluminiu si implicit a preturilor.
Costurile energiei pot avea un impact puternic in productia de aluminiu.
Topirea aluminei pentru obtinerea aluminiului necesita o un consum constant de
electricitate, ce reprezinta aproximativ 25% din costurile totale de productie. In
cazul in care pretul energiei creste, topitoriile se pot inchide sau reloca intr-o zona
cu costuri mai mici. In caz contrar, de scadere a pretului energiei, poate duce la
cresterea ofertei de aluminiu prin intrarea unor noi producatori pe piata si, implicit
la scaderea pretului sau.

10

ASF Audi Space Frame

Audi - lider in designul automobilelor usoare
Dinamic si eficient, Audi este pionierul designului usor
Din anul 1994 si pana in prezent au fost fabricate peste 550.000 de
automobile cu caroserie din aluminiu
Noi materiale si tehnologii pentru automobilele de maine
Ingolstadt Audi este liderul mondial in domeniul designului usor. De 15
ani, Audi produce caroserii din aluminiu ce au la baza conceptul Audi Space Frame
(ASF). Capitalul inovator al acestei tehnologii este certificat de numeroase brevete
si premii.
Designul usor este unul din punctele forte ale marcii Audi si este de
asemenea caracteristic, combinand dinamica si eficienta. Inginerii lucreaza la
dezvoltarea mai multor idei pentru producerea de automobile si mai usoare si,
astfel, si mai eficiente. Pentru Audi, designul usor este o tehnologie fundamentala
pentru asigurarea mobilitatii durabile pe viitor.
Chiar si in zilele de pionierat ale automobilului, aluminiul reprezenta un
material interesant pentru fabricarea caroseriilor si proiectantii se inspirau
considerabil din ingineria aeronautica. In 1913, NSU a construit Tipul 8/24, un
automobil ce avea caroseria fabricata in totalitate din aluminiu. Zece ani mai
tarziu, Audi Tip K avea o caroserie aerodinamica experimentala fabricata din
acelasi material. In anii 30, specialistii din departamentul de curse auto al
companiei Auto Union au construit manual panouri din aluminiu, pe care le-au

11

utilizat pentru construirea caroseriilor si a panourilor aerodinamice pentru

spectaculoasele lor automobile de curse si automobilele ce atingeau viteze record.

Modelul Audi NSU 8/24

Modelul Audi type K

12

Modelul Auto Union Tip C din 1936 avea 825 de kilograme

Conform regulilor Grand Prix intre anii 1934 si 1937, automobilele nu aveau
voie sa depaseasca greutatea de 750 de km fara lichide de lucru, jante si pneuri.
Designul radical al caroseriei usoare a dus performanta pe culmi nebanuite.
Modelul Auto Union Tip C din 1936, care avea o greutate de 825 de km, avea un
motor V16 supraalimentat montat in fata puntii spate, ce furniza o putere de 380
kW (520 CP). Fiecare cal putere trebuia sa propulseze numai 1,6 kg, putin mai
mult decat un prototip sport Le Mans modern.
In 1982, designul usor a fost avansat la nivel de proiect strategic in cadrul
Audi, moment in care compania a infiintat o societate mixta cu un producator de
aluminiu din Statele Unite. Misiunea a fost nici mai mult nici mai putin decat
reinventarea caroseriei autoportante, insa de aceasta data, utilizand un material care
este aproape cu doua treimi mai usor decat otelul conventional si avand, de
asemenea, o noua geometrie personalizata pentru acest material Audi Space
Frame.
13

Procesul de dezvoltare a fost organizat sub forma unui proiect integrat,

generand peste 40 de brevete, iar solicitarile de patentare au dus de asemenea la
acumularea unei vaste expertize in toate domeniile stabilirea aliajelor, turnarea,
formarea si imbinarea pieselor. In 1985, Audi a prezentat caroseria unui model
Audi 100 fabricat din aluminiu, dar care inca utiliza o structura sasiu-caroserie
conventionala. Audi Avus quattro si Audi quattro Spyder, prototipurile de
automobile sport legendare din toamna anului 1991, aveau caroserii din metal usor,
insa dedesubtul acestora se aflau cadre de sprijin.

Modelul Audi 100

14

Studiul tehnologiei ASF

Noua tehnologie a fost gata pentru productia in serie in anul 1993: un
automobil de expozitie argintiu lucios, cu o caroserie nevopsita din aluminiu periat,
a fost expus la Salonul Auto International de la Frankfurt am Main, in Germania.
Predecesorul modelului A8 purta numele de ASF, abrevierea pentru Audi Space
Frame. Modelul de serie care a fost lansat anul urmator a reprezentat o piatra de
hotar in istoria automobilului: primul automobil de productie in masa cu caroserie
autoportanta din aluminiu.
Modelul A8 a pregatit calea pentru ca Audi sa acceada in liga intai si, de
asemenea, a dat nastere unor idei inovatoare in ceea ce priveste materialul
traditional din otel.

Modelul Audi A8
Principiul intruchipat de primul model A8 se aplica inca astazi: turnarea sub
presiune si profilurile extrudate formeaza un schelet-cadru care integreaza panouri

15

de aluminiu ca elemente de sprijin. Componentele, impreuna cu diversele sectiuni

transversale si forme combina functionarea optima cu greutatea redusa.

In comparatie cu cea din otel, caroseria ASF este cu cel putin 40 la suta mai
usoara. Caroseria primului model A8 cantarea numai 249 de kg; cea a modelului
A2 compact (din 1999) cantarea numai 156 de kg. Suprastructura modelului A2 1.2
16

TDI, primul automobil cu patru usi si motor cu capacitate de trei litri din lume,
cantarea numai 135 de kg, ceea ce a fost un factor decisiv in obtinerea unui
extraordinar consum mediu de 2,99 litri de motorina la 100 de km.

Modelul Audi A2
Modelele din prezent, respectiv a doua generatie a modelelor sport A8 si R8,
TT Coup si TT Roadster, prezinta starea curenta a tehnologiei ASF. Suprastructura
modelului actual A8 cantareste 218 kg. Caroseria din aluminiu a modelului R8, al
carui cadru de motor cu rol de sustinere este fabricat din magneziu ultra-usor,
cantareste 210 kg. Impreuna cu motorul V10 ce furnizeaza o putere de 368 kW
(525 CP), intregul automobil cantareste numai 1.620 de kg. Masa specifica este de
3,1 kg pe CP, aceeasi cu cea a unui atlet bine antrenat care nu are niciun gram de
grasime in corp.

17

Modelul Audi R8
Caroseria modelului TT Coup cantareste 206 kg; cea a modelului TT
Roadster este de 251 kg. Familia TT beneficiaza de asemenea de o inovatie
suplimentara. Pentru a echilibra in mod ideal sarcinile pe puntile fata si spate, Audi
a dezvoltat o constructie hibrida inovatoare pentru automobilele sale sport
compacte: mare parte din caroserie este fabricata din aluminiu, insa in partea din
spate este utilizat otelul.
In functie de model, masa proprie a modelului TT a fost redusa cu o valoare
cuprinsa intre 20 si 90 de kg comparativ cu modelul anterior, care avea caroseria in
totalitate din otel. In acelasi timp, rigiditatea statica la torsiune a modelului Coup
a crescut cu 50 la suta si cea a modelului Roadster a crescut cu o valoare si mai
impresionanta de suta la suta. Caroseria ASF asigura baza manevrabilitatii precise,
a dinamicii in timpul conducerii si a nivelului ridicat de siguranta pasiva. Un
automobil mai usor disipeaza mai putina energie cinetica si, de asemenea,
afecteaza mai putin partile implicate in accident.

18

Designul usor combina sportivitatea si eficienta intr-un mod caracteristic

marcii Audi. Modelul TT 2.0 TDI quattro, un automobil sport cu motor de 125 kW
(170 CP), un cuplu de 350 Nm si tractiune integrala, se multumeste cu un consum
de numai 5,3 litri de motorina la suta de km si emite numai 139 grame de CO2 pe
km. Performanta sa dinamica in timpul conducerii acesta accelereaza de la zero
la 100 km/h in 7,5 secunde si atinge o viteza maxima de 226 km/h este rezultatul
aplicarii inteligente a designului usor. Audi utilizeaza acest design ca abordare
integrata pentru rezolvarea paradoxului de altadata dintre placerea de a conduce si
eficienta.
ASF inverseaza spirala de greutate
Inversarea spiralei de greutate pe care Audi a initiat-o odata cu aplicarea
principiului ASF are efecte secundare semnificative. O caroserie mai usoara
reprezinta punctul de plecare pentru reducerea greutatii altor piese ale
automobilului, precum sasiul sau rezervorul de carburant. Cu fiecare reducere de
100 de kg si consumul de carburant este redus cu 0,3 0,5 litri la 100 km, ceea ce
se traduce in emisii cu 8 11 grame de CO2 mai putin pe km.
Greutatea redusa a caroseriei este deja in armonie perfecta cu principiul Audi
de reducere a dimensiunilor, conform caruia supraalimentarea compenseaza pentru
reducerea cilindreei. Motoarele extrem de eficiente contribuie si mai mult la
reducerea consumului de carburant. Caroseriile usoare sunt chiar o conditie
obligatorie pentru sistemele de propulsie electrica ale viitorului, prevazute cu
baterii foarte grele. Fara acestea nu pot fi obtinute nivelurile de performanta si de
autonomie asteptate de clienti.
Audi a construit deja peste 550.000 de automobile cu caroserie din aluminiu.
Acestora li se alatura cele aproximativ 9.000 de automobile Lamborghini niciun
19

alt producator din lume nu se poate compara cu Audi in ceea ce priveste numarul
de automobile si diversitatea acestora. Tehnologia ASF este o poveste de succes
fara pereche. Audi a avansat pas cu pas, ajungand in frunte in ceea ce priveste
aliajele, reducerea numarului de piese si eficienta productiei. Numeroase inovatii
in dezvoltare si productie au ridicat nivelul de automatizare de la 25 la peste 80 de
procente, aproape egaland nivelul de automatizare asociat caroseriilor din otel.
In timpul procesului de fabricatie, sudarea traditionala in puncte este
inlocuita de metodele de imbinare dezvoltate de Audi, inclusiv nituirea prin
perforare, imbinarea sau sudarea hibrida cu laser MIG. In cazul modelelor TT si
R8, sunt utilizate suruburi cu autoinfiletare pentru a imbina multe dintre
componente. O alta inovatie este sudura invizibila cu laser de pe acoperisul
modelului TT.
Interactiunea perfecta pe parcursul intregului lant de procese de la
dezvoltare si planificare, construirea masinilor, a dispozitivelor de fixare si a
uneltelor la operatiunile din atelierul de presare, atelierul de fabricare a caroseriei
si din vopsitorie si pana la asamblare culmineaza intr-o precizie maxima. Ideile
proiectantilor sunt implementate cu exactitate in conformitate cu standardele stricte
de calitate ale marcii Audi.
Centrul de design in aluminiu si aliaje usoare de la Neckarsulm
In 1994, Audi a infiintat un Centru special de design in aluminiu la
Neckarsulm pentru dezvoltarea, planificarea productiei si asigurarea calitatii. In
2003, unitatea a fost redenumita Centrul de design in aluminiu si aliaje usoare.
Otelurile de inalta rezistenta, semifabricatele executate cu tehnica tailor blank,
materialele plastice armate cu fibra si magneziul joaca un rol din ce in ce mai
important in cadrul centrului. Directorul Centrului de design in aluminiu si aliaje
20

usoare, Heinrich Timm, a declarat: Aluminiul ramane materialul principal, insa

studiem intensiv si celelalte materiale, concentrandu-ne asupra materialelor
compozite armate cu fibra.
Prestigiosul premiu Euro Car Body
Audi a castigat un trofeu prestigios in 2006, pentru constructia modelului
hibrid TT premiul Euro Car Body (caroseria europeana a anului) acordat de
renumitul Automotive Circle International. Audi a mai castigat acest important
premiu pentru cea mai inovatoare caroserie in anul 2003, pentru modelul A8.
In anul 2008 a urmat cel de-al treilea premiu, pentru modelul Q5 designul
usor reprezinta o prioritate si pentru caroseriile fabricate din panouri de otel.
Cantarind doar 355 de kg, SUV-ul de dimensiuni medii are cea mai usoara
caroserie din clasa sa. Otelurile formate la cald, ultra-rezistente, constituie baza
puternica a suprastructurii. Acestea ating un nivel extrem de ridicat de rezistenta
pentru ca sunt incalzite la aproximativ 920 de grade Celsius intr-un furnal si apoi
racite la aproximativ 180 de grade Celsius in instrumente de presare la rece.

21

Modelul Audi Q5
Designul usor in restul automobilului
Audi utilizeaza de asemenea in mod sistematic designul usor pentru lantul
de transmisie si sasiu. La multe motoare se utilizeaza aluminiul si fonta cu grafit
vermicular, rezultatul unui proces de productie de inalta tehnologie, pentru
reducerea greutatii carterului. Multe modele au sasiuri cu majoritatea pieselor din
aluminiu. Discurile de frana ceramice armate cu fibre de carbon sunt disponibile ca
dotare optionala pentru modelele de inalta performanta. Alti reprezentanti ai
designului usor sunt etrierele de frana, capota motorului si a portbagajului,
panourile laterale sau componentele din aluminiu, elementele din magneziu de pe
volan sau de pe panoul de instrumente.
Experienta castigata in urma participarii la curse de masini a fost utilizata in
activitatile de dezvoltare reducerea greutatii si distributia acesteia sunt extrem de
importante pentru prototipurile sport inscrise la cursele Le Mans si pentru
22

automobilele de curse de la DTM. Automobilele de curse ofera inginerilor

responsabili cu dezvoltarea productiei informatii importante despre piesele
confectionate din carbon si combinatiile acestuia cu metalele.
De asemenea, sunt continuate cercetarile asupra materialelor si aliajelor noi,
punandu-se accent pe greutatea minima si durabilitate maxima, precum si pe un
design si un proces de fabricatie compatibile cu materialele. Audi isi va extinde in
continuare rolul de lider, inregistrand progres prin tehnologie (Vorsprung durch
Technik) in domeniul designului usor.

In urma cu mai bine de zece ani, modelele Audi A8 si Audi A2 au curmat

tendinta din ce in ce mai accentuata de crestere a greutatii automobilului, datorita
caroseriilor din aluminiu. Din acel moment, Audi a dezvoltat continuu aceasta
tehnologie revolutionara de diminuare a greutatii. Astazi, tehnologia ASF (Audi
Space Frame) este utilizata pe patru modele Audi: TT, TT Roadster, R8 si A8.
ASF: cele trei litere constituie initialele: Audi Space Frame, tehnologia prin
care Audi a reinventat complet constructia caroseriei auto. ASF reprezinta o
detasare de problema care porneste de la cerintele tot mai variate pe care trebuie sa
le indeplineasca un automobil modern. Noul principiu are o contributie importanta
la performanta dinamica si eficienta sporita ale acestor modele Audi. De exemplu,
modelul TT 2.0 TDI quattro cu motor diesel de 125 kW (170 CP) sprinteaza de la 0
la 100 km/h in 7,5 secunde si atinge o viteza maxima de 226 km/h. Cu toate
acestea, consumul mediu de carburant este de doar 5,3 litri de motorina la 100 km,
o valoare senzational de redusa.
Tehnologia ASF are in spate un proces de dezvoltare care i-a adus firmei
Audi o colectie de peste 100 de patente, precum si distinctia Inventatorul european
23

al anului 2008 din partea Biroului european de patente. In acest moment, marca
detine cunostinte vaste in toate aspectele acestui proces, de la cele mai bune aliaje
metalice si procesul de turnare si profilare, pana la tehnicile cele mai adecvate de
imbinare

componentelor.

Cadrul unei caroserii ASF include portiuni de aluminiu extrudat si elemente

turnate sub presiune. Pe acest cadru sunt atasate elementele din tabla de aluminiu,
de exemplu panoul plafonului, care sunt fixate rigid si ajuta la sustinerea sarcinilor
exercitate asupra sa. Elementele ASF sunt foarte diferite ca forma si sectiune
transversala, in functie de sarcinile pe care trebuie sa le indeplineasca. Precum
oasele scheletului uman, acestea combina functionalitatea optima cu greutatea
redusa.
Marele avantaj al portiunilor extrudate este dat de designul flexibil. De
exemplu, pragurile laterale ale caroseriilor modelelor Coupe si Roadster par
identice, iar pentru producerea lor pot fi utilizate aceleasi instrumente si utilaje. Cu
toate acestea, la interior cele doua componente sunt optimizate din punct de vedere
topologic prin intermediul unor principii bionice, iar nervurile care le confera
rigiditate au din acest motiv diverse forme (modelul Roadster are nevoie de mai
multa rigiditate in acea zona decat modelul Coupe). In toate cazurile, portiunile
extrudate utilizate pentru caroseria modelului TT sunt fabricate din aliaje avansate
de aluminiu pentru a le spori si mai mult rezistenta si, in acelasi timp, a le reduce
greutatea.
ABC-ul

tehnologiei

Audi

Aluminiul este un element des intalnit in compusii chimici din componenta

scoartei terestre. Este obtinut din minereu de bauxita si poate fi folosit la multe
aplicatii. Caracteristicile sale il fac ideal pentru utilizarea la caroseriile auto:
datorita densitatii reduse, este cu doua treimi mai usor decat tipurile obisnuite de

24

otel si poate fi prelucrat cu usurinta, deoarece este un metal relativ moale. Pentru a
i se imprima o rezistenta sporita, este aliat cu magneziu si siliciu.

Audi TT
Daca aluminiul poate fi recuperat fara a fi amestecat cu alte materiale, poate
fi reciclat foarte eficient, fapt ce ii imbunatateste si mai mult bilantul energetic.
Audi continua sa modeleze viitorulin ceea ce priveste designul usor si alte aspecte.
Inaugurat in 1994 in orasul Neckarsulm din Germania, Centrul de proiectare cu
aluminiu si materiale usoare are peste 120 de specialisti care elaboreaza noi tehnici
de imbinare, structuri de caroserie, materiale si tehnici de constructie. De
asemenea, acestia studiaza diversele aspecte ale utilizarii otelurilor foarte rezistente
si ultrarezistente. Audi este un inovator si deschizator de drumuri si in ceea ce
priveste

utilizarea

materialelor

pe

baza

Noutati

de
privind

fibra

de

tehnologia

carbon.
Audi

Elementele turnate, care rezista la sarcini extrem de mari, sunt amplasate in primul
rand in locurile unde actioneaza forte puternice si unde este necesara o
multifunctionalitate inteligenta. Un exemplu in acest sens este nodul montantului
A, o componenta multifunctionala de inalta tehnologie care face legatura intre
25

lonjeron, prag, montantul A si traversa parbrizului. La fel ca toate elementele

turnate din aluminiu, acesta este remarcabil prin precizia geometrica si utilizarea la
maximum a spatiului disponibil.
Modelele TT Coupe si Roadster au inclus o noua varianta de tehnologie ASF
care, in anumite locuri, foloseste otelul in combinatie cu aluminiul. Acest principiu
inovator de constructie hibrida reduce masa totala a automobilului cu pana la 100
kg, comparativ cu modelele anterioare care se bazau in intregime pe otel. In special
in cazul partii din spate a podelei, portierelor si portbagajului, cele doua
automobile Audi sport compacte contin elemente din otel complet galvanizat. Desi
cantaresc mai mult decat aluminiul, acestea contribuie la echilibrarea mai buna a
distributiei

sarcinii

pe

puntea

fata

si

spate.

Modelul TT 2.0 TFSI cantareste doar 1.260 kg, o cifra remarcabila pentru un
automobil sport. Caroseria cantareste doar 206 kg; aceasta valoare este compusa
din 140 kg de aluminiu (68%) si 66 kg de otel. O caroserie echivalenta construita
din otel prin metode conventionale ar cantari cu aproape 100 kg mai mult.
Aluminiul utilizat la aceasta caroserie este format din 63 kg de tabla, 45 kg de
elemente

turnate

si

32

kg

de

sectiuni

extrudate.

Experienta bogata a companiei Audi este nepretuita cand este necesara

imbinarea componentelor din aluminiu cu cele din otel. Se utilizeaza diverse
metode: nituire fortata, tintuire si imbinare cu adeziv. Problema corodarii
suprafetelor de contact dintre aceste doua metale a fost rezolvata prin utilizarea
unor adezivi care formeaza un strat izolant. Aplicarea corecta este supravegheata
cu ajutorul unor sisteme de camere de luat vederi. A patra tehnica de imbinare este
noua: suruburile autofiletante introduse de roboti genereaza frecare ce topeste
suprafata componentei, astfel incat sa poata patrunde complet in material si sa
formeze o imbinare rigida. Un alt concept inovator utilizat la modelul TT este
26

imbinarea etansa din aluminiu dintre plafon si sectiunea laterala, care este obtinuta
prin

sudura
Modelul

cu
Audi

TT

cu

tehnologie

laser.
hibrida

ASF,

construit in orasul Ingolstadt din Germania si expediat la Gyor, in Ungaria, pentru

asamblare, prezinta caracteristici care i se potrivesc foarte bine unui automobil
sport. Comparativ cu modelul anterior, rigiditatea statica la torsiune a modelului
Coupe este cu aproximativ 50% mai mare, iar cea a modelului Roadster s-a dublat.
In acelasi timp totusi, a scazut foarte mult nivelul vibratiilor care cauzau disconfort
si a fost obtinut un nivel excelent de absorbtie a impactului in caz de accident.
Masa redusa este unul dintre aspectele esentiale care asigura o captivanta dinamica
a rularii si o eficienta sporita. Reducerea masei unui automobil cu 100 kg inseamna
imbunatatirea consumului de carburant cu aproape 0,3 l/100 km si, de asemenea,
emiterea unei cantitati de CO2 per kilometru mai reduse cu 7,5 12,5 grame.
Clientii si expertii comerciali au salutat aceasta tendinta: la sfarsitul anului 2006,
noul principiu hibrid de design al caroseriei patentat de Audi a primit premiul
EuroCarBody, cel mai important trofeu european pentru inovatii privind
constructia de caroserii. Audi a castigat acest trofeu si in anul 2003, pentru
tehnologia ASF utilizata la construirea modelului Audi A8.

27