Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coruptia
n cadrul vieii sociale, conduita fiecruia
este apreciat, evaluat de ceilali membri ai
societii
considerat
convenabil
ori
A se vedea Vasile Dongoroz Drept Penal, Ed. 1939, reeditat de Asociaia Romn de
tiine Penale, Bucureti, 200, pag. 7.
(art. 250), luarea de mit (art. 251) i traficul de influen (art. 252). De asemenea,
n capitolul I, intitulat Crime i delicte svrite de funcionarii publici, n art.
240, era incriminat remuneraia injust (primirea de foloase necuvenite).
Codul penal n vigoare, n art. 254-257 incrimineaz luarea de mit, darea
de mit, primirea de foloase necuvenite i traficul de influen, ns aceste
infraciuni sunt incluse n categoria infraciunilor de serviciu sau n legtur cu
serviciul.
n Romnia anilor post decembrist (dup 1989), fenomenul de corupie
a cunoscut o amploare deosebit, crend astfel un pericol sporit pentru nsi
existena i consolidarea democraiei.
Sesiznd acest pericol, i pentru a rspunde nevoilor proprii ale societii
romneti, legiuitorul romn a adoptat Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea i sancionarea faptelor de corupie4 i apoi Legea nr. 161/2003
privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor
publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea
corupiei.5
Pn la promulgarea acestor legi, n legislaia romn nu au existat
prevederi care s incrimineze vreo infraciune denumit de corupie, sau care s
defineasc noiunea de corupie din punctul de vedere al legii penale.
prim realizare notabil a Legii nr. 78/2000 o constituie definirea, chiar
indirect, a conceptului de infraciune de corupie, ceea ce a pus capt din punctul
de vedere al legii penale discuiilor purtate n doctrin, n aceast privin.
Pentru prima dat n legislaia penal romn, prin prevederile din Legea
nr. 78/2000, conceptul penal de corupie a fost limitat doar la 4 infraciuni i
anume: luarea de mit (art. 254 Cod pen.), darea de mit (art. 255 Cod pen.),
4
primirea de foloase necuvenite (art. 256 Cod pen.) i traficul de influen (art. 257
Cod pen.).
n capitolul 3 intitulat Infraciuni din Legea nr. 78/2000, sunt
reglementate trei categorii de infraciuni, respectiv:
infraciuni de corupie;
infraciuni asimilate infraciunilor de corupie;
infraciuni n legtur direct cu infraciunile de corupie.
Prin art. 5 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, s-a prevzut c n interesul legii
destinat, dup cum o precizeaz nsi denumirea sa, prevenirii, descoperirii i
sancionrii faptelor de corupie sunt infraciuni de corupie cele prevzute n art.
254-257 Cod pen., precum i cele prevzute n legi speciale, ca modaliti specifice
ale acestora, n funcie de calitatea persoanelor care svresc sau fa de care se
svresc faptele, prin n raport cu sectoarele de activitate unde acestea se
svresc.
Ulterior, prin Legea nr. 1612003 conceptul penal de corupie a fost extins
cuprinznd i alte dou infraciuni cele prevzute n art. 6 1 i art. 82 introduse
prin prevederile acesteia, n Legea 78/2000.
Aadar, prin prevederi legale exprese, conceptul penal de corupie a fost
limitat la infraciunile de luare de mit (art. 254 Cod pen.), dare de mit (crt. 255
Cod pen.), primire de foloase necuvenite (art. 256 Cod pen.), trafic de influen
(art. 257 Cod pen.) i cele dou infraciuni prevzute i pedepsite prin art. 6 1 i art.
82 din Legea 78/2000 modificat prin Legea 161/2003.
Pe de alt parte, legea nu a ignorat n totalitate nici accepiunea mai larg
dat de conceptul de corupie incriminnd, dar distinct pentru prima dat n
legislaia romn infraciuni asimilate celor de corupie (seciunea a III-a) i
infraciuni n legtur direct cu acestea (seciunea a IV-a).
sau
Mita
forma
populara
de
coruptie
Luarea de mita este fapta oricarui functionar care: pretinde ori primeste bani sau
alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu
o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui
act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar
acestor indepliniri.
Darea de mita este promisiunea oferirea sau darea de bani ori alte foloase
unui functionar de catre o persoana pentru satisfacerea nelegala a unui interes.
Primirea de foloase necuvenite este primirea de catre un functionar, de
bani ori alte foloase, dupa ce a indeplinit un act ce intra in atributiile sale de
serviciu. Primirea de foloase necuvenite se deosebeste de luarea de mita prin aceea
ca foloasele se dau ulterior indepliniriii actului si nu au conditionat emiterea lui,
fiind un spor nelegal la salariu pentru activitatea lui.
Ce nu este coruptia?
Bacsis - In cazul anumitor profesii liberale, in particular cele prin care se
presteaza servicii direct clientilor s-a incetatenit o cutuma: clientii platesc un
surplus pentru serviciile prestate, in semn de multumire fata de calitatea serviciului.
Desi
practicienii
in
cauza
Principiul egalitatii in dreptul romanesc Simina Elena Tanasescu, Editura All Beck,
Bucuresti, editia 1999, pagina 29.
Este extrem de dificil pentru activistele rome, care sunt si sotii si mame, sa
porneasca pe drumul plin de riscuri si nesiguranta al activismului contra opresiunii
din afara dar si din interiorul comunitatii lor.
De ani de zile, Comisia Europeana isi exprima interesul si ingrijorarea in ce
priveste in special cazul discriminarii femeilor rome din Romania la capitolul
asistenta medicala. In Romania, femeilor rome le sunt refuzate certificatele de
nastere pentru noii nascuti la unele maternitati sau nu li se ofera ajutorul medical
necesar in spitalele publice[3]. Motivele invocate sunt ca femeile rome nu sunt
capabile nici sa plateasca pentru tratamentul medical necesar nici sa demonstreze
ca detin vreun fel de asigurare medicala[4]. Ca rezultat, Institutiile Europene au
subliniat nevoia de a lua masuri pentru a preveni acest tip de situatii.
In plus, potrivit unui studiu efectuat de European Roma Rights Centre (ERRC) in
2007, 11,54% din femeile rome (din Ungaria) care au raspuns la intrebari privind
accesul la ingrijire medicala s-au plans de segregarea in saloanele de
maternitate[5].
Desi neoficial exista un numar impresionant de cazuri de discriminare in
maternitati, in mod oficial un numar foarte mic de femei vorbesc despre acest lucru.
In majoritatea cazurilor, femeile rome se tem sa-si faca publice experientele
deoarece efectul asupra lor ar putea fi ca pe viitor sa li se refuze ajutorul medical
chiar si in probleme urgente.
Exemplu de caz Am un doctor de familie, dar nu ne da niciodata tratament
gratuit. Cand am fost internata cu copilul, noi [romii] stateam intr-un salon
numai pentru tigani si la copiii nostri ei [asistentii medicali] le administreaza
medicamentele cu o singura lingurinta pentru toti; in salon era foarte murdar si nu
au schimbat salteaua si asternuturile. E mai bine sa cumparam medicamentele si
sa la luam acasa decat acolo, unde poti sa te imbolnavesti mai tare!: declaratie
data reprezentantului Asociatiei Sanse Egale pentru Femei si Copii[6] de o
tanara mama roma din Jibou/Romania.
Segregarea in saloanele de maternitate si sterilizarea femeilor rome sunt cele mai
graitoare cazuri de discriminare multipla si arata ca femeile rome sunt unul din cele
mai vulnerabile grupuri din Europa fiind femei, minoritare rome si, majoritatea,
sarace.
In ciuda existentei la nivel national a unor instrumente legale privind discriminarea
multipla[7], initiativele guvernamentale, in special cele din Romania, nu
mentioneaza in planurile strategice privind sistemul medical sau cele contra
discriminarii necesitatea eliminarii segregarii in maternitati a femeilor rome.
sa
si
respecte
recomandarile
medicilor.
In martie anul trecut, Maria Radu si sotul ei au mers cu fiul lor, Denis, la un medic
de familie, de unde au fost preluati de o ambulanta, care i-a dus la spitalul din
Berini, judetul Timis. Conform informatiilor obtinute de Romani Criss, desi unul
din paturile mari era liber, o asistenta medicala le-a sugerat sa mearga spre un pat
mic. Mama copilului a precizat ca este insarcinata in 7 luni si ca ar prefera sa stea
in patul mare, pentru ca ar fi avut mai mult loc. Asistenta nu a spus nimic si a mers
spre paturile mari, unde statea o femeie de etnie romana, care a reactionat negativ:
Daca o puneti pe tiganca aici, cu mine, eu semnez si plec acasa!. Maria Radu a
acceptat sa ramana in patul mic, unde a stat pana la externare - Denis in pat, iar ea
pe
un
scaun,
langa
pat.
Un alt incident se refera la faptul ca Maria Radu a fost acuzata de femeia romanca
de furtul unui sapun. Romanca a afirmat ca asa sunt tiganii, vin la spital sa fure,
iar asistenta medicala i-a replicat: asa sunt tiganii imputiti, se mai arata in raport.
In plus, potrivit Romani Criss, lui Denis i s-au facut doar analiza sangelui si cea a
urinei, iar in zilele urmatoare i s-a administrat un tratament impotriva varsaturilor.
La trei zile dupa internarea in spital, Denis s-a simtit rau si a avut convulsii. Mama
copilului a chemat asistenta si, povestindu-i ce s-a intamplat, nu a fost crezuta.
Copilul a mai fost consultat de medical de garda in cursul noptii, dar starea
micutului a ramas neschimbata. Spre dimineata, copilul a inceput sa verse din nou,
iar mama a chemat medicul. La vizita de dimineata, medicul care il trata pe Denis a
fost informat despre problemele lui din noaptea precedenta. A fost chematsi
doctorul conferentiar, care, examinandu-l pe Denis, a exclamat: Voi nu vedeti in ce
hal de teapan este?, mai scrie in document. Medicul a cerut ca Denis sa fie
transferat la alt spital, Victor Babes, fiind diagnosticat cu meningita si hemoragie
la
La
creier.
Victor
Babes
Romani
Criss.
DISCRIMINARE!?!
Organizatiile
civice
primesc
uneori
semnale de la romi privind atitudinea rasista a unor medici. Numai ca e foarte greu
de probat o astfel de afirmatie. Oamenii se tem sa faca reclamatii si, pe de alta
parte, medicul are multe posibilitati de a acoperi rasismul cu o aparenta de
profesionalism. Secretarul de stat pentru relatia cu Parlamentul din cadrul
Ministerului Sanatatii, Ervin-Zoltan Szekely (foto), a confirmat ca pot exista astfel
de cazuri. Recent, am primit o sesizare de la Consiliul National pentru
Combaterea Discriminarii in care era vorba despre o doamna de etnie roma care s-a
plans ca nu ar fi primit asistenta medicala adecvata si astfel a avut probleme la
nastere. Noi am dat acest caz spre rezolvare Corpului de control al ministerului,
care impreuna cu Autoritatea de Sanatate Publica din localitatea respectiva au
analizat situatia si medicul a fost sanctionat nu pentru ca a facut discriminare, ci
pentru ca n-a acordat asistenta medicala asa cum ar fi fost normal. Deci, sanctiunea
nu a fost pentru discriminare, deoarece este greu de dovedit. Se vorbeste si despre
cazuri de segregare in spitale, respectiv cand bolnavii sunt tinuti in saloane separate
sau in conditii proaste numai pentru ca sunt romi. Referitor la acest subiect,
reprezentantul Ministerului Sanatatii a spus: Ca sa fiu sincer, discriminarea si
segregarea in spitale nu au fost o prioritate pana acum. Vom introduce totusi in
sfera
de
control
organismelor
noastre
si
aceste
fenomene.
Discriminare la Reanimare
Ministerul
Sanatatii
face
economie
cu
viata
pacientilor.
Emilia
Deac
medicale,
de
striga
in
Reanimare,
cor
medicii.
un
Ei
mic
spun,
ei
aud.
Dumnezeu
Iar
reactiile
sunt
vehement
impotriva
aplicarii
sale.
profesional.
neurologice.
la
Reanimare
Clinic
jumatate
Judetean
bun,
de
Urgenta
jumate
din
Oradea.
aberatie
Cum in Romania lucrurile merg, ca-ntotdeauna, cu dosu-n sus, acest ordin care vine
in intampinarea rezolvarii unor probleme acute ale sectiilor ATI nu poate fi pus in
aplicare. Pentru ca ar arunca in bratele mortii zeci de mii de oameni, suferinzi ce-i
drept de boli incurabile, dar vii si pentru care se mai poate face ceva sa se mai
bucure de viata. Motivul pentru care ordinul nu ar fi functional este ca, desi sectiile
paleative sunt varianta propusa de evacuare a cancerosilor, diabeticilor si altor
bolnavi aflati in faza terminala, acestea nu exista. La nivel national, sunt doar 100
de paturi, iar in toata tara doar spitalele din Bihor, Brasov si Pascani au sectii de
ingrijire paleativa. In Bihor exista doar sase astfel de paturi, la Spitalul de
Pneumoftiziologie unde a fost amenajat un compartiment de ingrijire paleativa
pentru bolnavii de cancer aflati in ultima faza a bolii si care au nevoie de ingrijire
permanenta. Iar costurile nu sunt deloc modice, ceea ce darama iar argumentatia
la
400
de
Ingraditi
lei.
profesional
din
punct
de
vedere
etic.
Astfel, varsta este sugerata ca un criteriu de admisie. Acest criteriu este un element
clar de discriminare in asigurarea asistentei medicale, introduce un parametru
demografic in evaluarea accesului la ingrijiri medicale. Se pleaca de la premisa
falsa ca un batran consuma resurse mai multe decat un tanar si ca varsta inaintata
este in mod obligatoriu asociata cu boli coexistente severe, ceea ce nu ar mai
impune un tratament pentru a prelungi viata, se specifica in concluziile CMR.
Replica
ministeriala
din
minister.
(CNCD).
la
acordarea
de
sporuri
au
fost
si
ele
semnalate.