Depresia si tulburarea bipolara

4.50 / 5 5

1/5

2/5

3/5

4/5

5/5

8 voturi, 4.50 rating mediu (89% scor)

Depresia si tulburarea bipolara
Depresia din tulburarea bipolara sau depresia bipolara se refera la episodul depresiv care apare in
cursul evolutiei tulburarii bipolare. Este o depresie deseori mai severa si mult mai dificil de
tratat.
Tulburarea bipolara consta dintr-o succesiune de episoade manicale, hipomaniacale, mixte si
depresive.
Cea mai folosita schema de diagnostic este cea a Asociatiei Americane de Psihiatrie Manualul
diagnostic si statistic. Potrivit acestuia se descriu doua tipuri principale de tulburare bipolara.
Pacientii cu tulburare bipolara tip I au cel putin un episod manical in antecedente. Unii pacienti
au avut si episoade depresive in antecedente, iar majoritatea pacientilor vor prezenta ulterior
episoade maniacale si depresive. Pot sa apara si episoade hipomaniacale sau mixte precum si o
anumita labilitate emotionala interepisodica. Pacientii care indeplinesc crietriile pentru tulburare
bipolara de tip II prezinta doar episoade depresive si episoade hipomaniacale. Acestia nu au in
evolutie episoade de manie.
Criteriile de diagnostic ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii sunt similare celor americane, dar
in clasificarea OMS nu exista o diferenta intre tulburarea bipolara I si tulburarea bipolara II.

Depresia si anxietatea ingreuneaza diagnosticul tulburarii bipolare

Diagnosticarea tulburarii bipolare poate fi dificila si uneori poate trece mult timp de la aparitia
primelor semne de boala si pana la instituirea tratamentului. Amanarea diagnosticului si deci a
tratamentului se datoreaza variabilitatii formelor clinice si a formelor de debut.
Cele mai frecvente diagnostice initiale sunt de:

tulburare depresiva

tulburare anxioasa

schizofrenie.

La aproximativ o treime dintre pacienti intervalul dintre prima consultatie psihiatrica si

diagnosticul de tulburare bipolara este mai mare de 10 ani. Cei care au fost diagnosticati gresit au
fost consultati in medie de 4 medici si au primit in medie 3.5 alte diagnostice.
Factorii principali care duc la o diagnosticare tardiva includ:

suprapunerea simptomatologiei, in special cu depresia unipolara (tulburarea depresiva)

adica prezenta simptomelor comune, asemanatoare

comorbiditatile: tulburarile de anxietate, abuzul de substante

aparitia tarziu in cursul evolutiei a simptomelor maniacale sau hipomaniacale la pacientii

care au avut un istoric de episoade depresive recurente.

In special la persoanele tinere succesiunea tabloului clinic si a diagnosticelor este deseori de:
anxietate, depresie si apoi aparitia maniei.
Se estimeaza ca aproximativ 35 pana la 45% din pacientii cu tulburare bipolara I sunt
diagnosticati initial cu depresie unipolara (tulburare depresiva).
Este important sa se excluda posibilitatea unui diagnostic de tulburare bipolara in cazul
pacientilor care prezinta initial doar simptome depresive pentru stabili conduita terapeutica
optima. Astfel, un tratament doar cu antidepresive (monoterapie) la pacientii cu tulburare
bipolara poate precipita un episod maniacal in 30-40% din cazuri. Pentru a evita aceasta,
ghidurile terapeutice actuale recomanda asocierea antidepresivelor cu stabilizatori ai dispozitiei
pentru tratamentul pacientilor cu tulburare bipolara.
Exista numeroase instrumente diagnostice care ajuta la stabilirea si confirmarea diagnosticului.
Dintre acestea, Chestionarul pentru tulburri de dispoziie (Mood Disorder Questionnaire,
MDQ) este extrem de util in depistarea tulburarilor bipolare.
Chestionarul pentru tulburri de dispoziie a fost elaborat de o echip de specialiti, care au dorit
s identifice o cale de depistare rapid i ct mai corect a tulburrilor bipolare. MDQ este un

instrument de autoevaluare, care poate fi aplicat ntr-un rstimp foarte scurt (5 minute). MDQ
este un chestionar folosit mai mult pentru screening. Acest instrument de screening i ofer atat
persoanei in cauza cat si membrilor familiei si psihiatrului informaia c persoana respectiv ar
putea avea o tulburare bipolar. Astfel, n cazul n care se obin rezultate pozitive, se recomand
o evaluare complet i aprofundat. MDQ cuprinde 13 ntrebri, la care se rspunde prin da sau
nu, ntrebri referitoare la simptome sau comportamente hipomaniacale sau maniacale. n plus
sunt ntrebri referitoare la posibilele consecine ale acestor simptome, de natur familial,
financiar, legal.

Aspecte epidemiologice
Tulburarea bipolar este la fel de rspndit la femei i brbai. Totui, tulburarea bipolar de tip
II, n care predomin episoadele de tip depresiv, pare s fie mai frecvent ntlnit la femei. De
asemenea, femeile cu tulburare bipolar au un risc crescut de recdere n perioada postpartum.
Tulburarea bipolar poate debuta la orice vrst. Debutul cel mai frecvent se situeaz la vrsta
adolescenei: 15-20 ani (vrsta medie 19 ani). Debutul la 30 de ani, sau mai trziu este mai puin
frecvent (doar 16%). Debuteaz rar dup 40 de ani i dac totui apare, trebuie suspectate cauze
organice. Debutul tulburrii bipolare este ceva mai trziu la femei dect la brbai. Astfel, 48%
dintre brbai au un debut sub 25 de ani, iar 80% sub 30 de ani, pe cnd 33% dintre femei au un
debut sub 25 de ani i 63% sub 35 de ani.
Pentru tulburrile bipolare vrsta medie a primei prezentri la medicul specialist este ntre 20 i
40 de ani, iar vrsta medie la prima spitalizare este de 26 de ani. Pentru tulburarea bipolar de tip
I vrsta medie de prezentare este de 20 de ani att la brbai ct i la femei.
Pacienii cu tulburare bipolara au o mortalitate crescuta n comparaie cu populaia general. Cele
mai frecvente cauze de deces au fost cele legate de bolile cardiovasculare (31%), de suicid (19%)
i de cancer (14%).

Suicidul si depresia bipolara

Aproximativ 25-50 % dintre pacienii cu tulburare bipolar prezinta tentative de suicid. Una din
5 tentative la pacientii bipolari sunt reusite, in timp ce in populatia generala 1 din 10-20 sunt
reusite. Un procent de 10 pn al 15% dintre pacienii cu tulburare bipolar de tip I sau II se
sinucid.
Este greu de estimat riscul de suicid, dar acesta este mai mare la pacienii cu:

tentative anterioare de suicid

ideaie suicidar persistent

simptome durabile de depresie, anxietate, iritabilitate.

Cele mai multe tentative au loc in timpul episoadelor depresive.

Riscul genetic si legatura cu depresia

Din punct de vedere al riscului genetic exist o legtur ntre tulburarea bipolar i depresia
major. Astfel, tulburarea bipolar are o prevalen mai mare la rudele persoanelor cu depresie
major dect la rudele celor fr tulburare de dispoziie.
Studiile familiale arat c minimum 60% dintre pacieni au un istoric de tulburare afectiv, iar
riscul este mai mare dac exist tulburri afective majore la prini. Dac un printe are o
tulburare afectiv major, copiii au un risc de 20-25% de a fi afectai .Dac ambii prini au o
tulburare afectiv, iar unul este bipolar: copiii au un risc de 50-75% s aib o tulburare afectiv

Tulburarea bipolara la femei

Ali factori de risc sunt reprezentai, la femei, de ciclul reproductiv i de perioada post-partum.
La femei, tulburarea bipolar poate fi asociat cu evenimente ale ciclului reproductiv i cu starea
post-partum. Dintre femeile cu tulburare bipolar, 66% pot prezenta exacerbri ale
simptomatologiei n perioada premenstrual i menstrual. O ptrime dintre femeile cu tulburare
bipolar prezint depresie n perioada premenstrual.
n perioada post-partum femeile cu risc de tulburare bipolar prezint i un risc crescut de debut
al bolii, iar cele care sufer de aceast afeciune au o probabilitate mai mare de recdere.

Tulburarea bipolara si anxietatea

Tulburrile de anxietate sunt ntlnite la peste 50% dintre pacienii cu tulburare bipolar.
Comorbiditatea (coexistenta a doua sau mai multe afectiuni) cu tulburri de anxietate este mai
frecvent in cazul persoanelor cu:

debut timpuriu

recuperare parial

perioade reduse de eutimie (dispozitie normala)

o slab funcionare

o calitate a vieii redus

un risc mai mare de tentative de suicid.

Cele mai des ntlnite sunt tulburarea de panic i agorafobia: 20%, fobia social: 16%, fobia
simpl: 10%, tulburarea obsesiv-complusiv:9%.
Alta tulburare de anxietate coexistenta cu tulburarea bipolar este tulburarea de stres posttraumatic. La aceti pacieni au fost identificate, ca factori de risc, psihotraumele din copilrie
(abuzuri). Pacienii bipolari care au suferit abuzuri n copilrie au un risc mai mare de a dezvolta
tulburri anxioase i tulburri legate de consumul de alcool.

Tulburarea bipolara si tulburarile de personalitate

Tulburrile de personalitate sunt frecvent asociate tulburrii bipolare. Dintre acestea, cel mai des
ntlnit n tulburarea bipolar este tulburarea de personalitate de tip borderline.

Tulburarea bipolara la copii si adolescenti

Prevalena tulburrii bipolare la copii i adolesceni este de aproximativ 1%. Dei au fost
descrise simptome maniacale la copii, este dificil de pus un diagnostic de tulburare bipolar
nainte de 10 ani. La copii ii adolesceni se asociaz frecvent ADHD (Tulburarea de deficit de
atenie i hiperactivitate).

Calitatea vietii si povara reprezentata de depresia din tulburarea bipolara

Tulburarea bipolar are un impact semnificativ asupra ntregii viei a pacientului care sufer de
aceast afeciune. Avnd n vedere faptul c pacienii cu tulburare bipolar prezint simptome
cea mai mare parte a unui an, acetia au o slab calitate a vieii.
Scderea calitii vieii este mai marcat n cazul pacienilor bipolari dect n cazul pacienilor
depresivi sau chiar cu afeciuni somatice cronice. Simptomele depresive sunt in mod special
corelate cu scderea randamentului i afectarea calitii vieii. Unii pacieni consider c n
timpul fazei de hipomanie sau manie au o slab calitate a vieii i nu raporteaz mereu o stare de
bine sau de euforie.
Cea mai grava consecinta a scderii calitii vieii este rata mare de suicid. Tentativele de suicid
sau suicidul sunt associate episoadelor depresive sau, uneori, consecutive unor episoade
depresive recurente, prelungite i severe.

Alte consecine ale tulburrii bipolare sunt scderea productivitii i rata mare de omaj. Acestea
au efect nu doar asupra indivizilor i familiilor lor, ci i asupra societii, fiind considerate drept
costuri indirecte ale tulburrii bipolare

Impactul tuburrii bipolare asupra rudelor pacienilor

Tulburarea bipolar constituie o povar important pentru pacienii care sufer de aceast boal.
Pe de alta parte si persoanele care ngrijesc pacieni cu tulburare bipolar (sau alte boli psihice
severe) triesc anumite experiene care pot fi reunite i ele sub denumirea de povar (burden).
Aceast povar se refer la dificultile i problemele care pot afecta aparintorilor pacienilor
psihiatrici. Printre cele mai importante consecine asupra sntii i vieii aparintorilor se
numr i un nivel crescut de stres, precum i un risc crescut de depresie.
In cazul tulburrii bipolare, natura episodic a acesteia face ca impactul asupra aparintorilor s
fie considerabil. Episoadele de boala au un impact foarte duntor asupra carierei pacientului,
asupra relaiilor profesionale, sociale i familiale ale acestuia, asupra situaiei financiare, asupra
funcionrii sociale n general. Un aspect important l reprezint posibilele consecine negative
care pot decurge din agresivitatea frecvent ntlnit la pacienii cu manie.
Important este si faptul ca pacienii cu tulburare bipolar prezint deseori simptome
interepisodice de intensitate mai mica dar cu impact semnificativ asupra funcionrii
psihosociale, care se coreleaz cu impactul asupra familiei.
Grija manifestata de cei din jurul unui astfel de pacient este corelat cu educaia, cultura i
mediul social din care familia respectiv face parte. n general aparintorii sunt implicai n
ngrijirea unui pacient n contextul unor relaii de bun calitate i/sau datorit sentimentelor de
datorie fa de acesta. Atunci cnd se ncearc evaluarea impactului asupra aparintorilor trebuie
s se in cont de mai multe aspecte: natura relaiilor (aa cum este perceput de profesioniti),
contextul social i cultural, perspectiva aparintorilor (modul n care percep ei relaia cu
pacientul), modul n care aparintorii neleg boala psihic, experienele i asteptarile
aparintorilor fa de serviciile medicale.
Atunci cnd se efectueaz evaluarea impactului asupra persoanei care ngrijete un pacient
psihiatric, printre consecinele cel mai des invocate se numr: tulburrile de comportament,
pierderile economice (pierderea serviciului, scderea veniturilor), problemele psihologice legate
de sentimentul de pierdere i de schimbare a relaiilor cu persoana bolnav, consecinele sociale
(diminuarea interaciunilor sociale, izolarea).
Povara perceputa ca fiind cel mai geu de suportat, de ctre parteneri, s-a referit la igiena
deficitar, iritabilitatea, retragerea social a pacienilor. In acest sens, episoadele depresive sunt
mai greu tolerate de ctre aparintori.

Depresia aparuta la apartinatorii persoanelor cu tulburare bipolara

Un aspect extrem de important al impactului asupa celor din jur, l constituie depresia care poate
s se dezvolte la aparintori, mai precis la persoana care ngrijete pacientul. Apariia unei
depresii sau alte patologii psihiatrice la aparintor are consecine nefavorabile i asupra
pacientului. Pe de-o parte depresia aparintorului impune un stres asupra pacientului, iar pe de
alt parte un aparintor deprimat este mai puin eficient.

Impactul asupra statutului economic

Povara tulburri bipolare se refer la impactul psihologic, dar i economic asupra aparintorilor.
Familia pacienilor cu boli psihice majore, inclusiv tulburarea bipolar, are cheltuieli mari i
totodat venituri reduse datorit scderii funcionrii i a randamentului profesional att al
pacienilor ct i al celor care i ngrijesc. Impactul economic este datorat unor factori multipli.
Printre factorii mai evideni se numr cheltuielile fcute pentru a asigura susinerea pacientului
cu tulburare bipolar. Pe de alt parte, persoana care ngrijete un pacient cu tulburare bipolar
poate fi nevoit s i ia mai mult concediu, s lucreze cu jumtate de norm, s refuze poziii
care ar cere o mai mare disponibilitate din partea lor.
Partenerii pacienilor cu tulburare bipolar invoc probleme practice referitoare la faptul c
trebuie s renune la serviciu, scderea veniturilor, restrngerea vieii sociale. Dintre problemele
de natur psihologic se remarc un sentiment de pierdere i pierdere a echilibrului relaiei.

Interventii menite sa diminueze impactul asupra apartinatorilor

Diminuarea poverii resimtite de apartinatori se bazeaza pe o triada:

informaie

psihoeducaie cum sa actioneze, ce sa faca, la cine sa apeleze

susinere terapii suportive

Aceste trei obiective vizeaza att pacienii ct i aparintorii.

In cazul famililor pacienilor cu tulburare bipolar (ca i n cazul celor cu schizofrenie) exist un
nivel crescut al emoiilor exprimate (EE). Acestea sunt reprezentate de atitudini critice, ostile sau
de implicare emoional excesiv.
De aceea psihoeducaia, precum i anumite forme de psihoterapie de familie s-au dovedit a fi
extreme de utile.