Sunteți pe pagina 1din 3

Tema si viziunea despre lume Joc secund de Ion Barbu

Ion Barbu a propus o viziune noua asupra conceptului de modernism


romanesc, impunand noi valori. Un veritabil exemplu al noii perspective
abordade de acesta il reprezinta volumul Joc secund, acesta se deschide cu
poezia al carui titlu omonic a fost dat de editori.
Titlul are rol anticipativ, rezumativ, dar si de transfigurare. Poezia, creatia
devine un limbaj secund, pe care doar initiatii il pot intelege, adeptii
poeziei lenese nu pot deslusii numeroasele sensuri si perspective oferite
de creatia sa. Se contureaza, de asemenea, ideea ca actul creatiei trece prin
mai multe filtrari sau jocuri successive, iar rolul eului liric in acest joc este de
a substitui realitatea ceea ce ii permite acestuia sa se elibereze de
constrangerile lumii material, a lumii experientei si sa exlploreze lumea
ideilor. Poezia devine, asadar un act ludic prin care se incifreaza sensuri
pentru a determina rolul pe care il are cititorul in joc si anume acela de a
incerca sa desluseasca sis a gaseasca sensurile ascunse.
Acesta are mai multe surse de inspiratie. Cea livresca este ilustrata prin
mottoul cu care este deschis volumul Joc secund, un citat din afirmatia
poetului francez Mallarme: N-ar fi decat pentru a va da ideea. De altfel, Ion
Barbu promoveaza in literature poezia pura, de tip mallarmean care
propune o lirica ermetica, epurata de elementele confesive si sentimente.
Inspiratia filozofica este reprezentata prin teoria platoniciana a lumii Ideilor
prezentata in mitul pesterii. Astfel, este conturata ipostaza omului superior
caracterizat de arta si purificat de aceasta. De asemenea, creatia reprezinta
o imitare de gradul doi a lumii ideilor, jocul second devine astfel o
metafora concluzie pentru resursele creatiei.
Incipitul este unul pasiv ce orienteaza cititorul si il familiarizeaza cu universal
imaginar construit. Se transfigureaza cele doua lumi, ce a lucrurilor care este
un joc deordinul I perceptibila prin simuri sic ea a poezie care este un joc de
ordinal II, este o copie a lumii material si a ideii si este perceptibila prin
emotii si trairi affective. Barbu vede acest joc secund ca fiind calea de
atingere a Absolutului prin Frumos.
Creatia este asociata cunoasterii si ilustrata prin campuri semantice precum:
natura, timpul, concretul, conturand astfel tematica textului.

Poetul isi extrage material inspiratiei sale si din experienta sa de viata,


geometria este o alta pasiune a lui, acesta fiind matematician. Barbu sustine
insa ca poezia este o prelungire a poeziei, asa ca, ramanand poet n-a
parasit niciodata domeniul divin al geometriei. Aceasta idee este justificata
si subliniata prin limbajul poetic abordat. Poetul foloseste termini neologici,
specializati, nadir, zenit. Zenitul defineste spatiul real, este echivalent cu
punctual de maxima stralucire solara, iar nadirul defineste universal artistic
ce se reflecta opus zenitului.
Substantivul ceas de la inceputul poeziei si a primei secvente apartine
campului semantic al timpului, al unui timp concret ce trimite la efemeritate
si marginire. Se contureaza ideea existentei unei lumi accesibile prin simturi
ce ofera posibilitatea identificarii, de cealalta parte prin epitetul cu forma
particiala dedus este ilustrata posibilitatea existentei absolute,
ideale( adancul acestei calme creste). Lumea materiala este reprezentata
si prin epitetul cirezile agreste.
A doua secventa dezvolta ideea poetica a conditiei artistului. Exclamatia
retorica Nadir latent!, ilustreaza valoarea simbolica a lumii creatiei,
sintagma poate fi vazuta si ca metafora a deschiderii spre totalitate, a unei
cai de acces la mantuit azur. La nivel semantic insumarea ca si
grupurile reda ideea de asociere, de sinteza a principiilor contrare prin
adoptarea unei atitudini logice, rationale.
Starea poetica nu e provocata in cazul lui Barbu de sentimente, ci de
contemplarea lumii in totalitatea ei. Aspiratia spre absolut si eliberarea de
materialitate este subliniata prin folosirea verbului ridica. Refuzand
acceptarea sensibila a universului, poetul este surprins in ipostaza finite
isolate, indepartate de uman.
Rolul poetului de a ascunde sensul, de a incifra este punctata prin metafora
cantec ascuns. Astfel, actul creatiei este centrat pe mister, idee accentuate
in ultimele versuri ale poeziei, ascuns, cum numai marea,/Meduzele cand
plimba sub clopotele verzi.
Analogie intre mare si creatie accentueaza atat aspectul musical, cat sip e
cel criptic al creatiei. Misteruldevine, asadar, o necesitate a actului creator.
Poezie este un univers criptic al carui sens se ascunde in forme sonore prin
cantec. Acest principiu al muzicalitatii se poate identifica si la nivel formal
prin prezenta aliteratiilor si asonantelor, Din ceas dedus adancul, Intrata
prin oglinda.

Poezia, in viziunea barbiana, e o rasfrangere a universului in oglinda versului


prin incifrarea sensului, prin joc si prin asumarea unei atitudini rationale.
Modul se existent pe care il propune poezia ermetica barbiana este viata in
spirit, ceea ce poetul contempla sunt esente, idei. Asadar, Joc secund de
Ion Barbu este o arta poetica modernista , prin conceptie, prin limbaj, ce este
accesibila cititorilor initiati.

Teodoroiu Ioana