Fiziologie

Curs I.
Celula
-

Unitatea de baza, morfofuntionala si genetica a materiei vii

Poate exista singura sau In grup, formand tesuturi
Forma:
1. Rotunde
2. Fusiforme
3. Stellate
4. Cilindrice
Dimensiunile variaza intre 20-30 u (microni), fibra musculara striata- 10-15cm

1.
2.
3.

Structura
Membrana celulara
Citoplasma
Nucleu

1. Membrana celulara
- Alcatuita din trei lamele stratul intern si extern structura proteica
stratul mijlociu structura fosfolipidica
- La nivelul membranei exista sisteme enzimatice cu rol in transportul substantelor de pe o
parte pe alta a membranei
2. Citoplasma
- Alcatuita dintr-un mediu de dispensie reprezentat de apa, iar faza dispersata e un ansamblu
de micelii coloidale in miscare browniana
- Structura organite celulare commune
organite celulare specifice
incluziuni citoplasmatice: lipide, glycogen, pigmenti
A. Organite Citoplamatice comune
R.E. (reticul endoplasmatic), reprezentat de un system de canalicule care leaga stratul extern
al membranei nucleare de plasmalema; are rol de sistem circulator intracitoplasmatic. E de
doua feluri: neted si rugos.
R.E.Neted. se gaseste in cantitate mare in fibrele musculare striate si are rol in
metabolismul glicogenului.
R.E.Rugos. prezinta pe suprafata externa a peretelui sau particule de ribozomi
(ribonucleoproteine). Are rol in sinteza proteinelor. Se gaseste in cantitati mari in celulele
pancreasului si in limfocite
- Ribozomii (corpuculii lui Palade) sediul in care se produce sinteza proteica. Abundenti in
faza de de crestere a celulelor
- Corpusculii Golgi sistem de micro/macrovezicule situate in apropierea nucleului celulei. Rol
in transportul proteinelor de secretie primate de la R.E.
- Mitocondriile au o forma ovala-rotunda; in interior se gasesc sisteme enzimatice ce intervin
in ciclul Krebs. Energia chimica produsa este inmagazinata in legaturi macroergice ale ATPului sintetizat in mitocondrii. Reprezinta sediul energo-genetic al organismului prin care se
produce respiratia celulara.

Lizozomii cellule sferice de 0.2-1u (microni) care sunt raspandite in intreaga citoplasma.
Contin enzyme hidrolitice care sunt raspunzatoare de fagocitoza leucocitelor sau
macrofagelor.
*fagocitoza- process de digerare sau eliminare
- Centrozomul are forma unui corpuscul sferic si e situat in apropierea nucleului. Format din
doi centrioli cilindrici perpendiculari unul pe celalalt. Are rol in diviziunea celulara. Lipseste
in neuron, deorece, surpriza, neuronul nu se divide.
B. Organite citoplasmatice specifice
- Miofibrilele- se gasesc in sarcoplamsa firbrelor musculare. (sarcoplamsa- citoplasma fibrelor
musculare; sarcolemma-membrana fibrelor musculare)
- Neurofibrilele (formatiuni ale neuroplasmei)
- Corpusculii Nissl / corpii tigroizi (numai la neuroni)
- Cili, flageli, apa plata (pe celulele ciliate)
3.
-

Nucleul
In zona centrala a celulei;
Are aceeasi forma ca celula
Raspunde de transmiterea informatiei genetice
Celulele in functie de nr de nuclei: mononucleate, binucleate(hepatocitul), polinucleate
(fibrele musculare), anucleate (hematia)
- Dimensiuni: 3-20u (microni)
Structura:
1. Mb nucleara
2. Carioplasma
3. Unul sau mai multi nucleoli

o Mb nucleara / cariolema
Are structura trilaminata
o Carioplasma
Contine o substanta coloidala (cariolimfa) si una gelatinoasa (cromatina nucleara)
In timpul diviziunii celulare, filamentele de cromatina se scurteaza si se ingroasa si iau
aspectul unor cromozomi ce sunt formati din doua filamente alaturate numite cromatide si
unite printr-un punct: centromer.
Cromatina contine ADN, sediul informatiei genetice

Curs II

Sangele

Volumul sangvin total reprezinta 8%din greutatea unui adult (ex. 70kg5,6litri)
Structura:
Plasma 55 60%
Elemente figurate 40-45%

Plasma
- Alcatuita din 90% apa, 10% reziduu uscat (9% substante organice: proteine, glucide, lipide
etc, 1% substante anorganice: cloruri, fosfati, lacrimi de panda etc)
Proteinele plasmatice (cele mai importante):
- Controleaza schimburile hidro-electrolitice dintre plasma si lichidele interstitiale
- Mentine echilibrul acido-bazic

Transporta anumite substante: hormoni, vitamine, oxigen, bilirubina

Rol in apararea antiinfectioasa prin anticorpi specifici
Rezerva de proteine pt intregul organism
Au functii specifice de enzime; factori ai coagularii

Elementele figurate
1.
-

Eritrocite/hematii/globule rosii
Celule anucleate cu dimensiuni de 7,2-7,5u, forma de disc biconcav
La barbati 5.000.000 hematii/mm2
La femei 4,5mil
Nu au mitocondrii
Contin hemoglobina (transporta o2 si co2)
Hb (hemoglobina)+O2 love (oxihemoglobina HbO2)- legatura labila
Hb+CO2carbohemoglobina (CO2Hb)
HbO2 si CO2Hb sunt compusi fiziologici (intalniti in conditiile unui organsim sanatos)

Hb+COcarboxihemoglobina (COHb)
Hb+Fe+++ (plusurile de la FE ar veni in dreapta sus) Methhemoglobina (metHb)
Hb+drogurisulfhemoglobina (SHb)

Ultimii trei sunt compusi patologici (responsabili de boli si

)
Eritropoieza- procesul de formare al hematiilor. Desi traiesc 120 zile, nr lor ramane constant,
deoarece intre procesul de formare de noi hematii si cel de distrugere exista un echilibru.
Hematiile se formeaza in maduva rosie a oaselor scurte si late si epifizele oaselor lungi
(maduva hematogena). Sunt distruse (prin hemoliza) in maduva rosie, ficat si splina.

Poliglobulie cresterea nr de hematii (dupa effort fizic si post prandial)

Anemie scaderea nr de hematii- catalogata patologica

2.
-

Leucocite/globule albe
Nucleate: mononucleare, polinucleare
Activitate metabolica intense (procesul de aparare)
4000-8000/mm3 la adult
Cresterea nr leucocitoza
Scaderea nr leucopenie

A.
-

Mononucleare (nucleu unic, 32%)

Limfocite
Durata de viata de la cateva ore la cativa ani
Au originea in ganglionii limfatici, splina, maduva rosie osoasa
Intra in sange prin vasele limfatice
Dupa ce vin in contact cu antigenele specifice, se multiplica intens si se transforma in
cellule producatoare de anticorpi raspandite in toate tesuturile
Nr lor e crescut atat in stadiu acut cat si cronic al infectiilor
Linfocitul b este implicat in procesul de aparare al organismului in prezenta
unui agent infectios, se transorma in plasmocit, plasmocit care secreta
anticorpi specifici.
Linfocitul t e implicat in imunitatea mediata celular (face acelasi lucru ca
linfocitul b). La contactul cu antigenul, se sintetizeaza proteinele receptor
cu care se recunosc antigenii si se distrug

B.
-

Monocite
celule mari (ex. Oana Roman)
reprezinta forma circulanta a macrofagului.
produse in maduva osaoasa si in organelle limfopoetice
Durata de pana la 24h, apoi se deplaseaza in tesuturi si fagociteaza microbii si
resturile celulare contribuind la vindecarea focarului inflmator

A.
B.
C.

Polinucleare
Neutrofile 65%, rol in fagocitarea virusurilor, bacteriilor etc.
produse in maduva osoasa
Durata de viata cateva ore
emit pseudopode ce fagociteaza agentii patogeni
Acidofile/eozinofile 2,5% - valoarea lor creste in bolile parazitare si alergice.
Bazofile 0,5% - strucutura asemanatoare cu neutrofilele; contin enzyme (heparina,
histamina) vasodilatatoare; nr lor creste in stadiile tardive ale infamatiei. Au afinitate
crescuta pt colorantii bazici si se coloreaza in albastru.

Imunitatea
- Capacitatea de a neutraliza cellule straine organismului, care patrunse in mediul
intern produc dereglari ale homeostaziei
- Agentii straini patrunsi in organism (bacterii, toxine, virusi) determina un raspuns
immunologic si se numesc antigene
- Raspunsul organsimului pt neutralizarea lor se face cu ajutorul anticorpilor.
- poate fi mostenita/naturala/dobandita datorita unui contact al organismului cu un
anumit antigen
- dobandirea poate fi si artificiala: imunitate activa (vaccinuri cu germeni vii sau morti);
imunitate pasiva (seruri cu anticorpi)
3.
-

Trombocitele
Cele mai mici elemente figurate
Diametrul intre 2-4 microni
Anucleate
150.000-300.000/mm3
Formate in maduva hematogena a oaselor
Durata de viata 7 zile
Sunt distruse in splina
Rolul lor consta in interventia lor in procesul de hemostaza (mecanisme de oprire a
sangerarii). Se lipesc pe peretii vasculari lezati si elibereaza histamina, serotonina etc
Fagociteaza bacteriile, favorizand coagularea.
Curs III

Hemostaza spontana- proces prin care se opresc hemoragiile produse de lezarea vaselor mici
si mijlocii
Mecanismele care intervin dupa lezarea vasului constau in: aglutinarea trombocitelor la
marginea plagii vasculare si constituie un dop plachetar care realizeaza hemostaza temporara
Hemostaza definitiva se realizeaza prin formarea unui cheag fibrinos in interiorul si la
suprafata dopului plachetar

Coagularea sangelui consta in transformarea fibrinogenului plasmatic solubil inn fibrina

insolubila care formeaza o retea de fibre in ochiurile careia se dispun elemente figurate
sangvine, formandu-se cheagul sangvin. Acest proces are loc in trei etape:
1. Prin distrugerea trombocitelor se elibereaza factorii trombocitari ai coagularii care se
combina cu factorii plasmatici de coagulare in prezenta Ca si se formeaza tromboplastina
2. in prezenta Ca, tromboplastina actioneaza asupra protrombinei si formeaza trombina activa.
3. In prezenta trombinei active, fibrinogenul plasmatic solubil se transforma in fibrina
insolubila, care formeaza reteaua de fibrina a cheagului sangvin si astfel se opreste curgerea
sangelui. La cateva zile, cheagul fibrinos este inlaturat prin procesul de fibrinoliza datorita
unei enzime numita plasmina.
Grupele sangvine
- Hematiile au pe suprafata lor antigene denumite A si B (aglutinogene) si anticorpi plasmatici
denumiti alfa si beta (aglutinine)
- Aglutinogenele de un anumit tip nu trebuie sa ajunga in contact cu aglutininele de acelasi
tip, deoarece se produce aglutinarea si liza hematiilor
- Grupe: 0I, AII, BIII, ABIV
Grupa 0I:
- Aglutinogen 0
- Aglutinina alfa, beta
- Poate dona la toate grupele
- Poate primi de la 0 si Chuck Norris
AII:
- Aglutinogen A
- Aglutinina beta
- Poate dona pt A si AB
- Poate primi de la A si 0
BIII
- Aglutinogen B
- Aglutinina alfa
- Poate dona lui B si AB
- Poate primi de la B si 0
ABIV
- Aglutinogen A, B
- Aglutinina 0
- Poate dona la AB
- Poate primi de la toate grupele

Rh
Sistem alcatuit din mai multe antigene si dotat cu o mare capacitate antigenica
85% din populatie are RH pozitiv
Femeile cu RH negative care au o sarcina cu fat RH pozitiv, factorul RH fiind de provenienta
paterna ca urmare a patrunderii hematiilor fetale in circulatia materna, pot sintetiza
anticorpi anti RH.
Aparatul respirator

Format din cei 7 plamani si caile respiratorii extrapulmonare.

Plamanul e alcatuit din cai respiratorii intrapulmonare si parenchim pulmonar (foarte
vascularizat si inervat)
Lobulul pulmonar e unitatea de structura si de functie a plamanului
Alveolele pulmonare au in jurul lor capilare sangvine si formeaza membrana alveolo-capilara.

La nivelul acestei membrane are loc schimb permanent de gaze respiratoriii

Suprafata membrane este de 100mp.

Ventilatia pulmonara
E alcatuita din doua procese respiratorii: inspiratia si expiratia care se succed.
- Inspiratia consta in introducerea aerului atmospheric in alveolele pulmonare si eliminarea lui
prin expiratie.
- In timpul inspiratiei aerul atmsferic patrunde in alveolele pulmonare, ca urmare a scaderii
presiunii intraalveolare. Scaderea acestei presiuni se produce odata cu cresterea volumului
cutiei toracice (antero-posterior, longitudinal-dorsal). La sfarsitul acestor contractii, aerul
este expulzat din alveolele pulmonare in atmosfera pt ca presiune intraalveolara este mai
mare decat cea atmosferica. Dupa relaxarea muschilor inspiratori si revenirea cavitatii
toracice la volumul initial are loc expiratia.
- In conditii de repaus, inspiratia e un proces activ si expiratia e un prces pasiv
- In timpul efortului fizic inspiratia devine fortata, iar expiratia este un process activ
- Inspiratia fortata e ajutata de muschii inspiratori auxiliari
- Expiratia fortata este favorizata de contractia m. abdominali
- Cel mai mare muschi respirator este diagragma separa cutia toracica de cutia abdominala.
- In timpul expiratiei diafragma coboara, facand presiune pe oraganele abdominale
Volumele respiratorii
Volumul curent (VC)
- 500ml aer
- Reprezinta volumul de aer ventilat intr-o respiratie normala
Volumul inspirator de rezerva (VIR)
- 1500ml
- Reprezinta volumul de aer patruns in plaman in timpul unei inspiratii fortate
Volumul expirator de rezerva (VER)
- 1500ml aer
- Reprezinta volumul de aer eliminat din plaman dupa o expiratie fortata
Volumul rezidual (VR)
- 1500ml
- Volumul de aer care ramane permanent in plaman
Capacitatile pulmonare
Capacitatea vitala = VC+VIR+VER= 3500ml
Capacitatea pulmonara totala = CV+VR=5000ml
- Depinde de inaltime, varsta, sex, ramura sportiva, religie, etc

Debitul ventilator = VC X (inmultit) frecventa respiratorie

14 resp/min barbati
16 respiratii/minut femei
In conditii de repaus, debitul ventilator este de 6-8l/minut
In conditii de efort 30-40l/minut

Curs IV
Schimbul de gaze
-

Schimbul se face in functie de gradientul de presiune

1. Etapa pulmonara
- Se desfasoara pe baza lungimii difuziunii in functie de gradientul de presiune
- Schimbul respirator se realizeaza intre aerul alveolar si sangele din capilarele pulmonare prin
intermediul membranei alveolo-capilara.
- Gazele respiratorii trec de o parte si de alta din presiune mare in presiune mica, din zona
gradientului presional mare catre hradientul de presiune mic
- Astfel, O2 difuzeaza prin membrana alveolo-capilara asigurand oxigenarea sangelui din
capilarele pulmonare ( procesul de hematoza pulmonara) si elimina CO2
- O2 difuzeaza de la o presiune partiala de 100mm/Hg (coloana de mercur) la 97mm/Hg
- CO2 trece din sangele venos continut de capilarul pulmonar, de la o presiune mai mare de
47mm/Hg la una mai mica in aerul alveolar de 40mm/Hg
2. Etapa transportului sangvin al gaselor respiratorii
O2plamanitesuturi
CO2tesuturiplamani
- Transportul de O2 are loc prin difuziunea lui prin membrana alveolo-capilara si ajunge la
capatul venos al capilarului pulmonar
- O cantitate mica se dizolva in plasma, iar cantitatea mai mare trece prin membrana
eritrocitara si intra in contact cu hemoglobina (Hb)
- Intrand in combinatie cu Hb, se combina cu Fe bivalent continut de gruparea HEM
corpuscul labil care se poate desface (HbO2- oxihemoglobina)
- Sangele oxigenat ajunge la cord prin venele pulmonare, dupa care prin artera aorta ajunge la
nivelul tesuturilor
- La nivelul capilarului tisular are loc desfacerea gruparii HbO2 in Hb+O2 (O2 dizolvat in
plasma)
- O2 dizolvat in plasma este 2,5% si combinat cu Hb se transporta in cantitate de 85%
- Transportul CO2 dizolvat in plasma: 7% sub forma de NaHCO3 (bicabonati) 70%, HbCO2
(carboxihemoglobina) 23%
3. Etapa tisulara
- Consta in cedarea oxigenului tesuturilor si incarcarea cu CO2 a capilarului venos in urma
proceselor de oxidoreducere de la nivel tisular
- O2 difuzeaza prin peretele capilarului arterial de la o presiune de 97mm/Hg la 40mm/Hg
- CO2 rezulta din metabolismul tuturor celulelor; difuzeaza prin membrana celulei, de la
47mm/Hg la 40mm/Hg
Aparatul cardiovascular

Cordul
300g greutate
Se contracta de peste 100.000 ori pe zi
Pompeaza peste 7200l sange
Prezinta doua atrii si doua ventricule sunt separate complet prin septul interatrial si septul
interventricular
Fiecare atriu comunica cu ventriculul corespunzator prin orificiul atrio-ventricular

Aceste orificii sunt dotate cu niste valve bicusipide acre se deschid intr-un singur sens
(dinspre AV)
Din ventriculul stang porneste artera aorta care are la baza valva tricusipida cu deschiderea
din ventriculul stang inspre aorta
Din ventriculul drept porneste artera pulmonara care are la baza valva tricusipida care se
deschide dinspre ventriculul drept spre artera pulmonara
Circulatia mare/sistemica
Incepe din ventriculul stang si e formata din aorta, artere mari, mici, arteriole, capilare
arteriale si se deschid prin cele doua vene cave in atriul drept
Circulatia mica/pulmonara
Din atriul drept sangele se duce in ventriculul drept, intra in artera pulmonara, ajunge prin
capilare arteriale la nivelul alveolei pulmonare apoi prin venele pulmonare (4) transporta
sangele oxigenat si se deschid in atriul stang.

Structura cordului
- Endocard, miocard, pericard

1. Endocardul
- Format din fibre de colagen, elastice, rare celule conjunctive, numeroase terminatii
nervoase senzitive
2. Miocardul
- Este mai gros de la nivelul ventricular (V stang) si este format din fibre musculare
cardiace orientate circular si oblic
- Miocardul atrial e neted pe fata interna
- Miocardul ventricular prezinta muschi papilari de care se prin valvele atrio
ventriculare.
Tesutul miocardic
alcatuit din fibre mai mici decat fibra musculara scheletica
Intre doua celule miocardice unite longitudinal apar vizibil niste benzi transversale
de demarcatie numite discuri intercalare
la miscroscopul electronic, celula cardiaca are o sarcolema subtire, nucleu mic situat
central si o sarcoplasma foarte bogata cu cu multe mitocondrii si RE

in afara celulelor miocardice, in peretele cordului se gasesc niste celule specializate

in generearea impulsurilor de contractie tesut excito-conductor-nodal:
nodulul sinoatrial- situat in peretele atriului drept langa orificiul de varsare a
venei cave superioare.
Nodulul atrioventricular- situat in septul interatrial
Fasciculul Hiss- porneste de la nivelul atrio ventricular, strabate peretele
interventricular si se ramifica in partea dreapta si stanga, formand reteaua
Purkinje
Celulele tesutului excito-conductor nodal
- Celule alungite, incomplet delimitate, discuri transversale, contin mai mult glicogen si
mai multa sarcoplasma decat fibrele miocardului adult
3. Pericardul
- Format din doua foite:
Viscerala inveleste organul, lipita de cord
Parietala captuesete fata interna a cutiei toracice

Formeaza o membrana conjuctiva subtire

Intre cele doua foite se gaseste cavitatea pericardica in care se gaseste o lama fina de
lichid care favorizaeaza alunecarea foitelor intre ele in timpul activitatii cardiace
Cursul V
Proprietatile miocardului
1. Ritmicitatea /automatismul

Proprietatea inimii de a se contracta succesiv ca urmare a impulsurilor generate de

nodulul sino atrial
Acest nodul preznta cel mai rapid ritm de descarcare
Nodulul sinoatrial descarca impulsuri de o frecventa de 70-80 impulsuri/minut, impulsuri
care difuzeaza in intreg miocardul
- in cazul in care nodulul sinoatrial nu poate genera impulsuri, roul il preia nodulul
atrioventricular (40 impulsuri/minut)
In cazul in care si acest nodul sufera o leziune, activitatea este preluata de fasciculul Hiss (2025 imoulsuri/minut)
2. Conductibilitatea

Proprietatea miocardului de a conduce unda de contractie de la nivelul nodulului

sinoatrial in intreg cordul
Prin fibrele musculare ale atriului drept, unda de depolarizare se propaga in toate
directiile si cuprinde intreaga musculatura a atriilor, determinand sistola atriala, apoi
unda trece mai departe la nodulul AV fasciculul Hiss reteaua Purkinje, ajungand
la miocardul ventricular si determinand sistola ventriculara
Lezarea sistemului de conducere produce blocuri (total/partial/ramura)
3. Excitabilitatea
Proprietatea miocardului de a raspunde printr-o contractie la stimuli adecvati
Miocardul se contracta numai daca stimulul are o intensitate numita prag
Stimulii pot fi supraliminari si subliminali
Daca valoarea trece de prag, muschiul produce contractie miocardica (legea totul sau
nimic)
Miocardul nu poate fi excitat in perioada in care este contractat (sistola)
Muschiul miocardic nu raspunde la nici un stimul perioada refractara absoluta
asigurand ritmicitatea batailor inimii/activitatea cardiaca.
4. Contractilitatea
Proprietatea miocardului de a se contracta atunci cand este stimulat adecvat
Contractia miocardului: sistole; relaxarea- diastole
succesiunea intre sistola/diastola revolutia cardiaca
Energia necesara contractiei miocardului este furnizata de desfacerea legaturilor de
ATP acest lucru e posibil numai in conditiile unui aport corespunzator de O2
Miocardul e un muschi care nu poate face datorie de O2 (lucreaza doar aerob)

Curs VI
Revolutia cardiaca
-

Durata de 0,8 secunde

In timpul diastolei atriale, sangele adus la cord de vena cava superioara si inferioara
se acumuleaza in atrii (valvele atrioventriculare sunt inchise)
Dupa terminarea sistolei ventriculare, presiunea din ventricule scade rapid, devenind
mai mica decat cea din atrii
Valvele atrioventriculare se deschid, iar sangele se scurge pasiv din atrii in venticule
Sistola atriala
0,1 secunde
Are eficienta destul de redusa
Miocardul atrial drept e mai slab dezvoltat
In timpul ei sangele nu poate reflua in venele mari din cauza contractiei unor filtre cu
dispozitie circulara, situate la orificiul de varsare a venelor mari.
Dupa ce s-au contractat, atriile intra in diastola cu durata de 0.7 secunde
Sistola ventriculara
0,3 secunde
Urmeaza dupa sistola atriala
Dupa ce ventriculul a inceput sa se contracte, presiunea creste si o depaseste pe cea
atriala
Pentru o scurta perioada ventriculul este o cavitate inchisa
Presiunea in interiorul ventriculelor continua sa creasca pana in momentul in care o
depasetse pe cea din artera aorta si artera pulmonara
In momentul respectiv incepe evacuarea sangelui din ventricule in aceste doua mari
artere
Evacuarea se face prima oara rapid, apoi lent
In timpul sistolei, ventriculele expulzeaza in aorta, artera pulmonara, o cantitate de
70-90ml sange debit sistolic
dupa sistola, ventriculii se relaxeaza, presiunea intraventriculara scade rapid, scazand
sub artera aorta si artera pulmonara
ventriculii continua sa se relaxeze, devin cavitati inchise, presiunea din interiorul lor
continua sa scada pana cand devine mai mica decat presiunea din atrii
valvele AV se deschid si sangele se scurge din atrii in ventricule, ciclul reincepand
de la sfarsitul sistolei ventriculare si pana la inceperea unei noi sisole atriale, inima se
gaseste in repaus: diastola generala(0,4 secunde)
debitul sistolic cantitatea de sange expulzata de ventricule, la fiecare sistola aprox
70-90ml
debitul cardiac se obtine din inmultirea debitului sistolic cu frecventa cardiaca- 5,5l
sange
frecventa cardiaca normala intre 60-80 batai/minut (aliura ventriculara)
tahicardie daca este crescuta
bradicardie daca este scazuta

Zgomotele inimii
Se datoreaza activitatii mecanice a cordului

Se pot auci prin ascultare cu stetoscopul

Zgomotul 1
- sistolic
- este prelungit si de tonalitate joasa
- Se datoreaza inchiderii valvelor AV

Zgomotul 2
Diastolic
Este scurt si ascutit
Se datoreaza inchiderii valvelor sigmoidale de la baza arterei aorta, artera pulmonara

!!! modificarea potentialelor electrice din timpul revolutiei cardiace se pot inregistra grafic si
se obtine electrocardiograma
Sistemul vascular
- e format din vasele sangvine acre reprezinta un sistem inchis de tuburi prin care
sangele circula de la cord spre tesuturi prin artere si de aici inapoi spre cord prin vene
Circulatia arteriala
- Pleaca din artera aorta care se ramifica
- Peretii arterelor au 3 tunici: o tunica formata din tesut conjunctiv si multe fibre fibre
si lamele elastice; tunica medie formata din lamele elastice concentrice si celule
musculare; tunica elastica contine tesut conjunctiv, vase si nervi
- Arterele mari (aorta si ramurile ei principale) sunt artere de tip elastic, in peretele lor
predomina fibre elastice
- Arterele mici si arteriolele au un perete gros datorita faptului ca in tunica medie
predomina fibrele musculare netede cu dispozitie circulara
- La fiecare sistola a ventriculului stang, inima expulzeaza o cantitate de sange sub
presiune in artera aorta si arterele mari, peretii elastici ai acestor vase destinzandu-se
pasiv
- Arterele mici nu se destind la fel de usor (au tesut muscular bogat)
- Arterele mari sunt adevarate cisterne de presiune
- Aretre mariartere mijlociiartere mici-arteriolesfincter precapilarcapilar
arterialmuschi striatcapilar venos
o Presiunea/Tensiunea arteriala
- Tensiunea sub care circula sangele in artere si care se transmite peretilor vasculari
- Este corelata cu sistolele si diastolele
- Astfel, in timpul sistolei ventriculului stang, presiunea in aorta si in ramificatii creste
pana la valori intre 100-140mm Hg, lucru ce reprezinta tensiunea maxima
- In timpul diastolei are loc scaderea presiunii arteriale cu valori intre 60-90mm Hg,
denumita tensiune minima
o Factori ce mentin tensiunea arteriala
1. Rezistenta vasculara periferica- depinde de calibrul vascular si de vascozitatea
sangelui. In vasele cu calibru mare e rezistenta scazuta, iar in vasele cu calibru mic
rezistenta poate fi foarte mare
2. Volumul sangvin
3. Vascozitatea sangvina (densitatea): mare- crestere; mica- scadere

4. Elasticitatea peretilor vasculari- scade odata cu varsta

5. Viteza de circulatie- 0,5m/secunda
o Pulsul arterial
- Se obtine comprimand o artera pe un plan osos si e rezultatul undei determinate de
distensia peretilor aortei ca urmare a evacuarii bruste a sangelui din ventriculul stang
- Palparea pulsului ne informeaza asupra frecventei si ritmului cardiac
Circulatia capilarelor
- Capilarele sunt vase sangvine mici avand lungime de aprox 0.5mm si diametru intre 5
si 20 microni
- Se totalizaeaza o retea lunga de 2500km
- Capilarele se desprind dint metaarteriole (ramificatii ale arteriolelor) si fac legatura
cu venulele.
- Forma si dimensiunile capilarelor difera iar nr lor e cu atat mai mare cu cat activitatea
metabolica a tesutului e mai mare
- Ex.: in muschiul striat nu toate capilarele sunt permanent irigate cu sange; in repaus
nr capilarelor irigate cu sange e de 10 ori mai mic fata de acelasi muschi in activitate
- Deschiderea si inchiderea capilarului depinde de tonusul sfincterului precapilar situat
la desprinderea capilarului din metaarteriola
- Sfincterul e format din fibre musculare netede ce prezinta contractii periodice
- Ex.: in conditii de repaus, sfincerul precapilar e relaxat si capilarele se deschid
(rezistenta periferica scazuta);
- Sfincterul peretelui capilar e adaptat pt realizarea schimburilor dintre tesut si sange
- Viteza de circulatie a sangelui in capilare e lenta- 0,7mm/sec
- Capilarele desi contin doar 5% din sangele circulant, reprezinta sectorul functional cel
mai imprtant pt ca la nivelul lor se cedeaza O2.

Termoreglarea
Reprezinta un proces specific organismului uman prin care cele doua procese,
termogeneza (producerea de caldura) si termoliza (pierderea de caldura) se gasesc in
echilibru
Termogeneza
La baza ei stau reactiile catabolice si procesele de oxidoreducere celulara
Producatoare de caldura sunt mitocondriile la nivel celular
Tiroida este considerata glanda termogenetica a organismului;vactivitatea ei creste
iarna si scade vara;
Cand nevoia de caldura creste, la procesul de termogeneza participa si muschii
scheletici prin frisonul termic
Incalzirea corpului e rezultatul termogenezei din fiecare celula
Cei mai mari producatori de caldura sunt ficatul si inima in repaus si muschii
scheletici prin frison sau activitate voluntara
Termoliza
Pierderea de caldura, respectiv transferul de energie calorica dintre organsim spre
corpurile din jur are loc prin patru procese
1. Iradierea- reprezinta pierderea de caldura sub forma de raze infrarosii pe care le
emite organismul
2. Conductia- pierderea de caldura prin contact direct intre suprafata corpului si
obiectele din jur

3. Convectia- pierderea de caldura prin incalzirea moleculelor de gaz sau lichid, ce

se deplaseaza pe suprafata corpului.
4. Evaporarea transpiratiei de pe suprafata corpului- se pot pierde cantitati mari de
caldura, pana la 24l apa in 24 ore daca organismul e expus la tempereturi ridicate.

1.
2.
-

3.
4.
5.
1.
2.
-

Tesutul muscular striat

Muschii pot fi striati (somatici) si netezi (viscerali)
Muschiul striat acopera scheletul si il formeaza
Miocardul e asemanator muschiului striat si asigura activitatea inimii
Muschii au proprietatea de a transforma energia chimica in energie mecanic
Transformarea are loc in sarcomer cu un randament de 30-40%
Proprietatile muschilor striati
Contractilitatea
propr specifica m striat de a dezvolta o tensiune intre capetele sale si de a se scurta
cand muschiul se contracta fara sacrina , se scurteaza cu viteza mare fara tensiune
cand muschiul se contracta cu sarcina mai mare, forta sa dezvolta tansiune maxima
fara scurtare
dpdv anatomic, contractia se produce la nivelul sarcomerului
dpdv molecular, contractia se produce la nivelul proteinelor contractile, actina si
miozina
Excitabilitatea
Apartine membranei celulare care are permeabilitate selectiva si e polarizata electric
Muschii raspund la stimul printr-un potential de actiune propagat de contractia
musculara
Ese propr prin care se face cuplajul excitatiei cu contractia, ionii de calciu traverseaza
canalele reticulului endoplasmatic si det cuplarea actinei cu miozina , producandu-se
contractia
Acest proces are loc cu consum enrgetic, energie rezultata din desfacerea ATP-ului.
Relaxarea m striat se face tot cu consum de enregie rezultata din moleculele fosfat
macroergice (creatin fosfta, ATP) si se produce decuplarea excitatiei de contractie,
filamentele de actina ies dintre cele de miozina, iar ionii de calciu se reintorc pe
calea canaliculelor in ret endoplasmatic
Extensibilitatea
Propr m de a se lungi pasiv sub actiunea unei forte exterioare
Dpdv anatomic se realizaeaza datorita fibrelor conjunctive si elastice ale m striat.
Elasticitatea
Propr m de as e deforma sub actiunea unei forte si de a reveni pasiv la forma d
repaus cand forta a incetat sa actioneze
Baza anatomica e repr de fibrele elastice
Tonusul muscular
E o stare de semicontractie permanenta cu inervatie motorie si senzitiva intacta
Tipuri de contractie musculara
Izometrica
Lungimea ramane la fel, tensiunea creste foarte mult
Muschiul presteaza lucru mecanic intens
Izotonica
Lungimea variaza, tensiunea e constanta

3.
-

Caracterizaeaza majoritateta m striati

Auxotonica
Situatia in care variaza si tensiunea si lungimea muschiului
Apare in miscari complexe (ex. Deplasrea unei greutati)

Manifestarile fibrelor musculare pot fi electrice, chimice, termice, mecanice

Manifestarile mecanice sunt cele mai evidente si usor de urmarit; studierea se face
cu miograful iar iar hartia care o scoate se numeste miograma
Daca producem excitatia unui muschi striat cu un curent de intensitate prag, obtinem
o contractie simpla numita secusa
Secusa arata ca un clopot inversat si are mai multe faze:
Faza de latenta care are valoarea de 0,1 secunde
Faza de contractie care repr partea ascendenta a curbei, dureaza 0,04 secunde
Faza de relaxare care repr panta descendenta a curbei, dureaza 0,05 secunde
Durata secusei e de 0,1 secunde
Daca in loc de stimularea unica in m striat folosim stimuli repetitivi la intervale mici si
regulate, curba rezultata numai e o secusa ci o sumatie de secuse numite tetanos.
Tetanosul poate fi complet sau incomplet
Tetanosul incomplet- e repr de un platou dintat exprimand fuziunea incomleta a
secuselor la stimularea repetitiva cu frecventa joasa (10-20 stimuli pe secunda)
Tetanosul complet- apare ca o curba cu un platou neted si repr fuziunea totala a
secuselor obtinuta prin stimul cu frecventa mult mai mare (50-100
stimuli/secunda)
In general contractiile voluntare sunt tetanosuri si nu secuse pt c comanda voluntara
se transmite prin impulsuri cu frecventa mare.
Ex de secusa: frisonul, sistola
Forta dezv de muschi in timpul tetanosului e de 4 ori mai mare decat in timpul
secusei

Muschii striati repr 40% din masa organismului, iar miocardul 10%
Compozitia biochimica a muschiului: 80% apa si 20% subst organice si anorganice
Dintre substantele organice cele mai importante sunt proteinele si substantele
energetice
Proteinele sunt localizate in miofibrile si in sarcoplasma
Proteinele contractile sunt repr de actina si miozina iar proteinele reglatoare
troponina si tropomiozina
Substantele energetice ale muschiului sunt glucidele, lipidele si substantele
macroergice
Moleculale macroergice sunt ATP si CP (creatin fosfat), ele furnizeaza energia
necesara contractiei
Creatin fosfatul asigura refacerea moleculelor de ATP
ATPul se desface in ADP, H3PO4 si energie
ATP- acid adenozintrifosforic
Muschiul este o structura ce poate face datorie de oxigen
Miocardul nu poate face datorie de O2

Celula musculara
E o celula alungita, multinucleata, cu nucleii dispusi spre periferie
Prezinta o cantitate mare de mitocondrii la nivelul carora se asigura procesele de
oxido reducere si care poate avea lungime de la cativa mm la 10-15cm
La microscop se observa ca in miofibrile se gasesc benzi clare si intunecate
Benzile intunecate au in mijloc mambrana H luminoasa, iar pe benzile clare se
gaseste membrana Z, succesiunea formatiunilor intre membrane Z purtand
denumirea de sarcomer
Sarcomerul reprezinta unitatea morfofunctionala a f.m. striate
Muschii mari au o membrana numita epimisium, mai profund perimisium si mai
profund o membrana conjuctiva, endomisium.
Membrana celulei musculare- sarcolema
Citoplasma cel musc- sarcoplasma
Miofilamentele groase- miozina
Miofilamente subtiri- actina
Miofilamentele de actina sunt mai multe decat cele de miozina
Miof demiozina e inconjurat de 6 miofilamente de actina
Manifestarile biochimice ale muschiului
Procesele biochimice sunt realizate prin cuplarea excitatiei cu contractia
Asigura energia necesara proceselor mecanice
Prima etapa consta in desfacerea moleculelor de ATP in ADP si energie.
In faza urmatoare moleculele de ATP se refac din ADP i creatin fosfat
In felul acesta sunt puse la dispozitia muschiului noi molecule de ATP ce asigura
energia necesara
Rezervele de creatin fosfat se refac pe seama energiei rezultate de glicoliza
(desfacerea glicogenului)
In timpul fazei anaerobe a glicolizei, in muschi se formeaza acid lactic in cantitate
variabila in functie de cantitatea de O2 folosita si de intensitatea efortului muscular
Cand oxigenarea muschiului e deficitara, predomina glicoliza anaeroba si acidul lactic
se produce in cantitate mare
La nivelul muschilor avem manifestari termice
O parte din energia chimica eliberata in timpul contractiei mecanice nu e nu e
transformata in lucru mecanic ci se pierde sub forma de caldura
Exista o cldur musculara de repaus degajata tot timpul de muschi si o caldura de
activitate care se elibereaza suplimentar cand muschiul se afla in contractie
Oboseala musculara
Consta in reducerea temporara a capacitatii de contractie a muschilor si e
proportionala cu pierderea glicogenului muscular
Dupa o activitate musculara prelungita, m obosit intra intr-o contractura dureroasa
(crampe musculare)
Hipertrofia si atrofia musculara
Cresterea masei unui muschi poarta denumirea de hipertrofie musculara
Scaderea- atrofie
Hipertrofia se datoreaza cresterii nr de miofibrile
Odata cu ele creste si nr de sisteme enzimatice care participa la furnizarea energiei

Vitaminele
-

Sunt substante organice indispensabile metabolismului celular

Pot fi ingerate cum sunt sau sub forma inactiva de pro-vitamine
Isi fac efectul in cantitati mici
Daca sunt multe, nu pot fi sintetizate
2 feluri: hidrosolubile si liposolubile
Vit. Hidrosolubile se dizolva in apa
Vit B1 tiamina
surse : din tarate, oua, ficat
boli care apar datorita lipsei: paralizii, spasme musculare.
Vit B2 riboflavina
surse: oua, ficat, tarate, drojdie
rol fiziologic oxidoreducere celulara.
Boli care apar datorita lipsei: predispusi la leziuni musculare si a
epidermului
Vit B6 piridoxina
surse: aceleasi ca la B1 si B2
rol fiziologic: este o enzima care catabolizeaza activitatea transaminazelor (
apartin ficatului sub forma PGO, PGP , probe inflamatorii ale ficatului)
boli: daca lipseste B6 apar tulburari cutanate la maini si picioare.
Vit PP nicotinamina
surse: oua, carne , ficat, lapte
rol fiziologic: oxidarea biologica
boli cauzate de carenta tulburari digestive si nervoase.
Vit B12 cobolamina (este vit antianemica)
surse: ficat, rinichi
rol fiziologic: stimuleaza hematopoeza si sinteza de proteine
boli provocate de carenta, anemie megaloblasitca
Vit C- acid ascorbic
surse: legume fructe citrice
rol fiziologic: - stimuleaza procesele de oxidoreducere;- creste rezistenta la
infectii a organismului; - creste capacitatea de efort; - protejeaza peretele
vascular
Vit P
surse fructe legume oua lapte ficat
rol fiziologic: mentine permeabilitatea si integritatea capilarelor
boli : anemii, hemoragii cutanate.

Vit. Liposolubile- se dizolva in grasimi

Vit A- morcovi, oua, ficat; protejeaza ochii si pielea
Vit D pt prevenirea rahitismului la copii; se gaseste in pestele oceanic, se
poate sintetiza prin expunere la soare
Vit E tocoferol vitamina fertilitatii
Vit K antihemoragica
Vit F contine acizi grasi esentiali; protejeaza leziunile cutanatesi tulburarile ap.
Reproducator.