Curs Management Si Legislatie Sanitara

Managementsilegislatiesanitara
CAPITOLUL1
FUNDAMENTETEORETICEALEMANAGEMENTULUIINTROUNITATE
SANITARA
Managementulunitatilorsanitareconstainstudiereaproceselorsirelatiilor
demanagementdincadruluneiunitatisanitare,invedereadescopeririilegitatilorsi
principiilor ce le guverneaza si a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici si
modalitatideconducerecaresaasigureobtinereasicrestereacompetitivitatii.
Esentastiinteimanagementuluioreprezintastudiulrelatiilorsiproceselorde
management.
Procesuldemanagementintrounitatesanitaraconstainansamblulfazelor
prin care se determina obiectivele acestuia, resursele si procesele de munca
necesare realizarii si executarii acestora, prin care se integreaza si controleaza
munca personalului, folosind un ansamblu de metode si tehnici in vederea
indepliniriieficientearatiunilorceaudeterminatinfiintareaunitatiirespective.
Ansamblul proceselor de munca ce se desfasoara in orice sistem uman se
pot diviza in doua categorii principale: procese de executie si procese de
management.
Proceseledeexecutiedinpunctdevederecantitativsecaracterizeazaprin
faptulcafortademuncafiecaactioneazaasupraobiectelormunciiprinintermediul
mijloacelordemunca,fieindirectprinintermediulunorcategoriispecialedemijloace
demunca,asiguraoseriedeserviciicorespunzatoarenaturiiproceselordemunca
implicatesiobiectivelorprevizionate.
Procesele de management se caracterizeaza prin aceea ca o parte din
fortademuncaactioneazaasupraceleilalteparti,amajoritatiiresurselorumane,in
vederea realizarii unei eficiente cat mai ridicate, avand caracter preponderent
multilateral.
Relatiile de management pot fi definite ca raporturile ce se stabilesc intre
componentii unei organizatii si intre acestia si componentii altor sisteme, in
proceseleprevizionarii,coordonarii,antrenariisicontrolevaluariiactivitatilorunitatii.
1.1FUNCTIILEMANAGEMENTULUI
Procesuldemanagementsepoatepartaja,avandinvederenaturasarcinilor
implicatededesfasurarealuisimodulderealizare,incincifunctii:
previziune
organizare
coordonare
antrenare
controlevaluare.
1. Previziunea:functiadepreviziuneconstaindeterminareaprincipalelor
obiective ale unitatii sanitare precum si resursele si principalele mijloace necesare
realizariiacestora.Previziuneaarecarezultat:prognoze,planurisiprograme.
Prognozareaesteprocesulinurmacaruiaseelaboreazaprograme.
Planificareaesteregasitaineleborareastrategiilorsipoliticilorglobalesi/sau
partiale.
Prognozarea reprezinta detalierea in timp si spatiu a politicilor prin
intermediulprogramelor.
2. Organizarea reprezinta ansamblul proceselor de management prin care
se stabilesc si delimiteaza procesele de munca fizica, intelectuala si
comportamentele acestora (operatii, lucrari, sarcini etc.) precum si gruparea
acestorapeposturi,formatiidemunca,compartimentesiatribuirealorpersonalului,
corespunzator anumitor criterii manageriale, economice, tehnice si sociale, in
vederea realizarii obiectivelor previzionate. Rezultatul concret al organizarii il
reprezintasubsistemulorganizatoricsicelinformational.
3.Coordonareaconstainarmonizareadeciziilorsiactiunilorsubordonatilor
sialesubdiviziunilororganizatoricealeunitatiisanitarepentrurealizareaobiectivelor.
Coordonareaimbracadouaforme:
Coordonarea bilaterala care se deruleaza intre un manager si un
subordonat,ceasigurapreintampinareafiltrajului,distorsiuniisiobtinereaoperativa
a feedbackului. Principalul dezavantaj il reprezinta consumul mare de timp, in
specialdinparteamanagerilor.
Coordonarea multilaterala ce implica un proces de comunicare

concomitenta intre un manager si mai multi subordonati, folosita pe scara larga in
specialincadrulsedintelor.
Suportulcoordonariiilreprezintacomunicarea.
Comunicareareprezintatransmitereadeinformatiisipercepereaintegralaa
mesajelor continute. Comunicarea este elementul dominator al proceselor
manageriale. Procesul de comunicare are in compunerea sa mesajele
informationalesicanaleledecomunicare.
Realizareacoordonariilaunnivelcalitativsuperiorconferaactivitatilorunitatii
sanitarerespective,opronuntatasuplete,flexibilitate,adaptabilitatesicreativitate.
4. Antrenarea cuprinde ansamblul proceselor de munca prin care
personalul unitatii sanitare este determinat sa contribuie la stabilirea si realizarea
obiectivelorprevizionate,pebazaluariiinconsiderareafactorilorcareilmotiveaza.
Fundamentul antrenarii il reprezinta motivarea, ce rezida in corelarea
satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si
sarciniloratribuite.
Motivarea presupune corelarea recompenselor/sanctiunilor materiale si
morale spirituale cu rezultatele obtinute de catre personalul unitatii sanitare din
realizareaobiectivelor.
Motivarea pozitiva se bazeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului, ca
urmarearealizariisarciniloratribuite,inconditiileincarenivelulsarcinilorobligatorii
derealizatesteaccesibilmajoritatiiexecutantilor.
Motivarea negativa se bazeaza pe amenintarea personalului cu reducerea
satisfactiilordacanurealizeazaintocmaiobicetivelesisarcinilerepartizate,alcaror
nivel este foarte ridicat, inaccesibil in conditiile date unei parti apreciabile a
executantilor.
Pentru a realiza o antrenare eficace este necesar ca procesul motivarii
personaluluisaintruneascasimultanurmatoarelecaracteristici:
a)
Sa fie complex in sensul utilizarii combinate a stimulentelor

materialesimorale
b)
Sa fie diferentiat adica motivatiile considerate si modul lor de

folosire sa tina cont de caracteristicile fiecarei persoane si de cele
alefiecaruicolectivdemunca,astfelincatsaseobtinaunmaximde
participarelastabilireasirealizareaobiectivelor
c)
Safiegradualsasatisfacasuccesivnecesitatilepersonaluluitinand
contdeinterdependenteledintrediferitelecategoriidenecesitati.
Caracteristicmanagementuluistiintificesteconcepereamotivariisiantrenarii
pe baza scarii motivationale, adica elementelor care prezinta interes pentru
personal,anecesitatiloracestoraordonateinfunctiedesuccesiuneaincaretrebuie
avuteinvedere.
Scara motivationala a lui Maslow cuprinde urmatoarele categorii de
necesitati: fiziologice, securitate si siguranta, contacte umane si afiliere la grup,
statutsocialsiautorealizare(figura1).
5. Control si evaluare functia de controlevaluare poate fi definita ca
ansamblul proceselor prin care performantele unitatii sanitare, a subsistemelor si
componentilor acesteia sunt masurate si comparate cu obiectivele previzionate, in
vedereaeliminariideficientelorconstatate.
Controlevaluarea incheie un ciclu managerial si presupune pe langa
exercitarea unui control periodic si final, evaluarea rezultatelor, compararea lor cu
obiectivele previzionate, depistarea cauzelor disfunctiilor si pe aceasta baza
adoptareaunordeciziidecorectiesauactualizare.
1.2DEFINITIASICOMPONENTELESISTEMULUIDEMANAGEMENTALUNEI
UNITATISANITARE
Exercitareafunctiilorsirelatiilordemanagementlaniveluluneiunitatisanitare
serealizeazaprinsistemuldemanagement.
Subsistemuldecizionalconstainansambluldeciziiloradoptatesiaplicate
in unitatea sanitara. Componenta esentiala a sistemului decizional o reprezinta
deciziadeconduceresaudemanagementprincaredesemnamcursuldeactiune
alesinvedereaindepliniriiunuiobiectiv,ceareimplicatiidirecteasupraacelputin
uneialtepersoane,influentandicomportamentulsiactiunile.
Subsistemul informational cuprinde totalitatea datelor, informatiilor,
circuitelor informationale, fluxurilor informationale, procedurilor si mijloacelor de
tratareainformatiilorexistente,careaucascopasigurareasuportuluiinformational
necesarprevizionariisiindepliniriiobiectivelor.
Orice sistem informational indeplineste urmatoarele functii: decizionara,
operationalasidedocumentare.
SISTEMUL DE MANAGEMENT al unei unitati sanitare poate fi definit ca
ansamblul elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informational,
motivational etc din cadrul unitatii sanitare, prin intermediul careia se exercita
ansamblulproceselorsirelatiilordemanagement,invedereaobtineriiuneieficacitati
sieficientecatmaimari.
Sistemuldemanagementcuprindemaimultecomponentesianume:
subsistemulmetodologic
subsistemuldecizional
subsistemulinformational
subsistemulorganizatoric.
Sistemulmetodologicasigurasuportullogistic,metodologicpentru
exercitarea proceselor si relatiilor de management si dezvolta potentialul
personaluluimanagerialsideexecutiedincadrulunitatiisanitare.
Sistemul organizatoric al unei unitati sanitare consta in ansamblul

elementelordenaturaorganizatoricaceasiguracadrulsifunctionalitateaproceselor
demuncainvederearealizariiobiectivelorprevizionate.
In cadrul sistemului organizatoric al unei unitati sanitare sunt reunite cele
doua categorii principale de organizare si anume: organizarea formala si
organizareainformala.
Organizarea formala: cuprinde ansamblul elementelor organizatorice din
cadrul unei unitati sanitare, stabilite de catre management prin regulamentul de
organizare si functionare, organigrama, descrieri de functii si posturi si alte
documenteorganizatorice.
Organizarea informala: rezida in totalitatea elementelor si interactiunilor
umane cu caracter organizatoric care se manifesta spontan intre componentii
unitatilorsanitare.
CAPITOLUL2
STRATEGIASIMANAGEMENTULSTRATEGICALUNEIUNITATISANITARE
2.1STRATEGIASICOMPONENTELESALEMAJORE
Strategiacuprindeobiective,optiunistrategice,resursesitermenecepermit
realizareamisiuniiunitatiirespectiveinconditiileavantajuluiconcurential.
Componentele majore ale strategiei organizationale sunt: misiunea,
obiectivele fundamentale, optiunile strategice, resursele, termenele si avantajul
competitiv.
Misiuneaconstainenuntareascopurilorfundamentale,privindevolutiasi
desfasurarea activitatilor unei unitati sanitare, prin care se diferentiaza de unitatile
sanitaresimilare.
Obiectivele fundamentale sunt obiectivele care au in vedere orizonturi
indelungate de regula 35 ani si care se refera la ansamblul activitatilor la nivelul
unitatiisanitaresaulacomponentemajorealeacestuia.
Optiunile strategice definesc abordarile majore, cu implicatii asupra
continutului unei parti apreciabile dintre activitatile desfasurate la nivelul unitatii
sanitare, pe baza carora se stabileste cum este posibila indeplinirea obiectivelor
strategice.
Dintre abordarile strategice pot fi mentionate: reproiectarea sistemului de
management, diversificarea serviciilor medicale oferite, achizitionarea aparaturii de
ultimageneratie,informatizareaactivitatiloretc.
Resurselepotfi:financiare,materiale,umane,informationaleceurmeaza
afiangajateinvedereaatingeriiobiectivelor.
Termenelestrategicedelimiteazaperioadadeoperationalizareastrategiei,
precizand de regula, momentul degajarii si finalizarii optiunilor strategice majore
(modalitatilorderealizare).
Prin avantaj competitiv desemnam realizarea de catre unitatea sanitara
respectiva a unor servicii medicale superioare comparativ cu serviciile similare
oferitedeunitatilesanitareconcurente.
7
2.2MANAGEMENTULSTRATEGICSIPOLITICAORGANIZATIONALA
Managementul strategic se defineste ca un set de decizii si actiuni,
concertizat in formularea si implementarea de planuri in vederea realizarii
obiectivelorprevizionate.
Strategiile servesc ca fundament pentru elaborarea politicilor de catre
organizatii.
Politicaorganizatieicuprindeunsetdeobiectivestabilitepetermenmediu
ce se reflecta la ansamblul activitatilor sau la componentele majore ale acesteia
impreunacuvolumulresurselordisponibile,actiunilemajoredeintreprins,principalii
responsabilisiexecutanti,surseledefinantare,termenelefinalesiintermediare.
Politicilenusuntsimpleconcretizarialestrategiilor.Prinprocesulelaborariilor
se introduc si elemente suplimentare neavute in vedere la stabilirea strategiei.
Politicilesecaracterizeazadeobiceiinprogramesiplanuri,prevazutepeorizonturi
detimp,variindintrecatevalunipanaladoiani.
2.3ASEMANARILESIDEOSEBIRILEDINTRESTRATEGIESIPOLITICA
LANIVELULUNEIUNITATISANITARE
Asemanarile se refera la faptul ca atat strategiile cat si politicile vizeaza
realizarea unor obiective, ambele presupun angajarea de resurse variabile, permit
realizareamisiuniisiobtinereaavantajuluiconcurentialalunitatiisanitarerespective
inraportcualteunitatisanitaresimilare.
Deosebirilerezidadinfaptulcapolticilesediferentiazadestrategiileunei
unitatisanitareprin:orizontdetimpmairedus,intrucatsereferalaperioadedela6
lunipanala2ani(deregula1an),iargraduldedetaliereestemaipronuntatincazul
politicilor, cuprinzand numeroase elemente suplimentare, in special cu caracter
operational.
2.4ELABORAREASIIMPLEMENTAREASTRATEGIEIDEANSAMBLUUNEI
UNITATISANITARE
Elaborarea si implementarea strategiei de ansamblu a unei unitati sanitare
implica un proces structural, in principal, in trei etape majore, in cadrul carora se
deruleazamaimultefaze.
Proiectia viitorului unei unitati sanitare sub forma strategiei se realizeaza pe
baza unui ghid structurat in trei etape, in fiecare din acestea fiind valorificat un
materialinformationalvariat,proveninddinsursemultiple.
Fundamentareastrategiei
2
Elaborarea
strategiei
Elaborareasiimplementarea
strategieideansambluaunei
unitatisanitare
3
Implementarea
strategiei
Procesuldeelaboraresiimplementareastrategiei.
2.4.1FUNDAMENTAREASTRATEGIEI
Valorificarea premiselor permite evidentierea elementelor principale de
continutaleetapeidefundamentareastrategieiintrounitatesanitara.
Identificarea si considerarea prognozelor privind mediul in care se
desfasoaraactivitateaunitateasanitararespectiva.
Prognozele sunt instrumente de cunoastere si investigare in timp a
tendintelor viitoare in domeniu si reprezinta suportul logistic al identificarii
necesitatiilor,posibilitatilorsievolutieiviitoareaunitatiisanitare.
RealizareaunorstudiidediagnosticaresianalizaSWOT
Prin intermediul studiilor de diagnosticare si analiza SWOT se evidentiaza
cauzal punctele forte si slabe ale activitatiilor din cadrul unitatii sanitare si/sau ale
mediuluiincareaceastaactioneazasiseelaboreazarecomandaristrategicotactice
valorificabileinfundamentareastrategieisiapoliticiisale.
2.4.2ELABORAREASTRATEGIEI
A doua etapa in realizarea strategiei are in vedere urmatoarele aspecte:
formularea misiunii, precizarea obiectivelor strategice, stabilirea modalitatilor
(optiunilor) strategice, dimensionarea resurselor necesare, termenelor initiale,
stabilirea avantajului competitiv, stabilirea strategiilor partiale si formularea politicii
globaleprecumsiapoliticilorpartialealeunitatiisanitarerespective.
a) Formulareamisiuni
Punctul de plecare in elaborarea strategiei unei unitati sanitare trebuie sal
constituiedefinireacatmaiclarasiexactaamisiuniiacesteia,bazatapeexplicarea
detaliataaraporturilordintremanagement,salariatisicontext.
Rolulformulariimisiuniiintrounitatesanitaraconstain:
10
asigurarea consensului in cadrul organizatiei asupra scopurilor

urmarite
sefurnizezeunfundamentpentrumotivareafolositiiresurselor
intrunanumitmod
sadezvolteoconceptiepentrualocarearesurselor
sastabileascaoarmoniegeneralaaorganizatiei
safavorizezereflectareaobiectivelorinmecanismulorganizational
alunitatiisanitare
sa formuleze scopurile generale ale organizatiei si sa favorizeze

translatarea lor in obiective referitoare la costuri, perioade si
rezultatecaresapoatefievaluatesicontrolate.
b) Precizareaobiectivelorstrategice(fundamentale)
Primacomponentaoperationalaastrategieireprezintaobiectivele
strategice, respectiv exprimarile cantitative sau calitative ale scopului pentru care
unitateasanitaraafostinfiintatasifunctioneaza.
Este necesar ca obiectivele fundamentale sa intruneasca anumite
caracteristicidefinitorii:
safierealisteinsensulluariiinconsiderareaposibilitatilorefective
de realizare de care dispune unitatea sanitara, in conditiile de
mediuactualesiviitoare
sa fie mobilizatoare sa implice la eforturi de autodepasire

salariatiiunitatiisanitare
safiecomprehensibileinsensulformulariisiprezentariilorintro
maniera care sa permita intelegerea continutului lor de catre
manageri, executanti si de catre ceilalti stokeholderi externi
(pacienti, furnizori de materiale si aparatura medicala, creditori,
Administratia
Publica,
sindicatele,
opinia
publica,
ceilalti
concurenti)
obiectivele fundamentale trebuie sa fie stimulatoare, se ia in

considerareintereselesiasteptarilestokeholderilor.
11
c) Stabilireamodalitatiilor(optiunilorstrategice)
Dimensiunea si natura obiectivelor fundamentale genereaza anumite
modalitatisauoptiuniderealizare.Dintreacesteamaiimportantepotfimentionate:
reproiectarea sistemului de management, diversificarea serviciilor medicale oferite,
achizitionareaaparaturiimedicalemoderne,informatizareaactivitatiilor,etc.
d) Dimensionarearesurselornecesare
Procesuldeelaborareastrategieicontinuacufundamentareanecesaruluide
resurse solicitate de realizarea obiectivelor. In determinarea marimii si felului
resurselor ce urmeaza a fi angajate, o importanta majora joaca dimensionarea
fondurilordeinvestitiisiamijloacelorcirculante.Concomitentseprecizeazasursele
definantaresifurnizorii.
e) Fixareatermenelorinitialesifinalederealizareaobiectivelor
O alta componenta strategica o reprezinta termenele de realizare a
obiectivelor. Ele sunt integrate in conturarea celorlalte componente strategice,
fiecare dintre acestea avand si o pronuntata dimensiune temporala. Se impune
precizarea unor termene intermediare cat si a celor finale, in cadrul unor intervale
specifice strategiei, in functie de natura, complexitatea si dificultatea obiectivelor
asumate,denaturasicomplexitateaoptiunilorstrategicesidevolumulsimodulde
alocarearesurselorangajate.
f) Stabilireaavantajuluicompetitiv
Valoarea unei strategii rezida in proiectarea realista a obtinerii de avantaj
competitiv, ce consta in oferirea de servicii medicale de calitate, beneficiind de
materialesiaparaturamedicalaactualizatasipersonalbinepregatitcaresaconfere
unitatii sanitare respective avantaj pe piata serviciilor medicale fata de alte unitati
sanitaresimilare.
g) Stabilireastrategiilorpartiale
12
Strategia globala constituie fundamentul strategiilor partiale referitoare la

uneledomeniispecifice:financiare,serviciimedicale,personal,management,etc.,la
nivelulcaroraobiectivele,optiunilestrategicesiresursele,ceurmeazaafiangajate
audimensiunireduse.
h) Formulareapoliticilorglobalesipartialealeunitatiisanitare
Elaborarea politicilor globale si partiale are la baza strategiile globale si
partialesisederuleazapotriviturmatoareloretape:
o precizareaobiectivelorpetermenmediu
o determinarea volumului resurselor in vederea realizarii
obiectivelor
o precizareamodalitatilorderealizareaobiectivelor
o ierarhizarea actiunilor stabilite in functie de nevoile unitatii
sanitare
o stabilirearesponsabililorcuimplementarealor
o precizareatermenelorderealizareafiecareiactiuni
o definitivarea si aprobarea politicii sub forma de plan de
organismele participative de management ale unitatii
sanitare
o repartizareasarcinilorpeangajatiprininstiintareaacestora.
2.4.3IMPLEMENTAREASTRATEGIEI
a)Pregatireaimplementariistrategiei
Punerea in aplicare a strategiei necesita o pregatire temeinica datorita
complexitatii si dificultatii schimbarilor ce vor fi efectuate. Se impune ca
implementarea propriuzisa sa se bazeze pe un program de pregatire adecvat, ce
face referire la unitatea sanitara in ansamblu si la componentele procesuale si
structurale ale acesteia. Se recomanda ca un asemenea program sa fie axat pe
doua aspecte majore: pregatirea climatului in cadrul unitatii in vederea
minimizariirezistenteilaschimbaridinparteapersonaluluisiaobtineriiuneiimplicari
13
pozitive a acesteia, si de asemenea asigurarea premiselor tehnicomateriale,

umane, financiare si informationale necesare. Sunt recomanate instruiri ale
managerilor cu angajatii implicati nemijlocit in operationalizarea schimburilor
strategicotactice,situatieincarevorfiprezentateobiectiveleurmarite,sirezultatele
asteptate.
b)Remodelareaintegralasaupartialaasistemuluimanagerial
Faraimplicareadecizionalasicorespunzatoareamanagerilorsiexecutantilor
nusepoaterealizaoimplementareeficaceastrategiei,fiindnecesaraoremodelare
generalasaupartialaasistemuluidemanagement.Prinreproiectareseasiguraun
sistem de management mai flexibil si o amplificare a capacitatii acestuia de a
sustinesiaplicanoul,generatdeschimbare.
c) Operareaschimbarilorstrategicepreconizate
Implementareaschimbarilorstrategiceesteunprocesscomplex,dificil,ce
implicamodificaridefondinperimetrulcomponentelorprocesualesistructuraleale
unitatiisanitare,vizandaspectetehnice,economice,umanesimanageriale,proces
in care intervin variabile diverse, de a caror cunoastere si stapanire depinde
succesulstrategiei.
d) Evaluarearezultatelorstrategiei
Inaceastafazaserealizeazaocompararepermanentaarezultatelorobtinute
din operationalizarea solutiilor strategice si realizarea obiectivelor propuse cu
efectele generate de acest proces. Trebuie efectuata o evaluare atat pe parcursul
implementarii optiunilor strategice cat si in finalul procesului strategic, in vederea
identificariieventualelordisfunctionalitati.
e) Concepereasioperationalizareaunorperfectionari(corectii)
Evaluarileefectuatepeparcursulimplementariisilafinalulprocesului
strategic,potdeclansaefectuareadecorectiisiperfectionaricare,insituatiiextreme,
conduclaelaborareauneinoistrategii.
CAPITOLUL3
14
SISTEMULDECIZIONALINCADRULUNEIUNITATISANITARE
3.1CONCEPTULDEDECIZIEMANAGERIALA
Decizia constituie un element esential al managementuluiu find considerata
deoseriedeautori,instrumentalspecificdeexprimarecelmaiimportant.
Decizia este cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor
obiective.
Decizia manageriala poate fi definita ca acea decizie cu urmari nemijlocite
asupradeciziilor,actiunilorsicomportamenteloracelputinuneialtepersoane.
Deciziamanagerialaimplicacelputindouapersoane:managerulsiunasau
maimultepersoanecarepotfiexecutantisaucadredeconducerecareparticipala
aplicareadeciziei.Areinfluentedirectelanivelulgrupului,neafectandnumaistarea,
comportamentele,actiunilesirezultateleunuisingurindivid.
Decizia manageriala imbraca doua forme: act decizional si proces
decizional.
Actuldecizionalsereferalasituatiidecizionaledecomplexitateredusasau
cand situatia respectiva are caracter repetitiv, variabilele implicate sunt bine
cunoscute de decident, nemafiind necesara culegerea de informatii si analiza
acestora.Labazaactelordecizionaleseaflaexperientasiabilitateamanagerilor.
Procesul decizional consta in ansamblul fazelor prin intermediul carora se
pregateste, adopta, aplica si evalueaza decizia manageriala. Elementele cheie ale
situatieidecizionalesuntdecidentulsimediulambiantdecizional.
Decidentul este reprezentat de un manager sau un organism managerial
care, in virtutea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor
circumscrise,adoptadecizia.
Mediul ambiant decizional consta in ansamblul elementelor endogene si
exogene unitatii sanitare respective, care alcatuiesc situatia decizionala. Factorii
primariaidecizieiprezintaevolutiicomplexesiaccelerate,generandomultitidinede
situatiidecizionale.
3.2NOTIUNEADESISTEMDECIZIONALSITIPOLOGIADECIZIILOR
15
Sistemul decizional reprezinta ansamblul deciziilor adoptate si aplicate,

structurate corespunzator sistemului de obiective urmarit si configuratiei ierarhice
manageriale. Numarul, natura si caracteristicile deciziilor incorporate in sistem
prezintaomarevarietate.
Tipologia deciziilor manageriale ale unei organizatii se stabileste dupa
urmatoarelecriterii:
dupaorizontsiimplicatii
dupaesalonulmanagerial
dupafrecventa
dupaposibilitateaanticiparii
dupaamploareasfereidecizionaleadecidentului
dupasferadecuprindereadecidentului.
1.Clasificareadeciziilordupaorizontsiimplicatii
a) deciziistrategice:sereferalaoperioadaderegulade35ani
contribuienemijlocitlarealizareaobiectivelor
vizeazafieansamblulactivitatilorunitatiirespective,
fieprincipalelesalecomponente
seadoptafrecventlanivelulmanagementuluisuperior
degrup
seintegreazainstrategii,planurisauprogramepe
termenmediusaulung.
b) deciziitactice:sereferalaperioadecuprinseintre6luni2ani
contribuielarealizareaobiectivelorderivate
vizeazafieansambluldeactivitati,fiedoarunele
activitaticuimplicatiiapreciabileasupracelorlalte
domenii
seadoptalanivelulmanagementuluisuperiordegrup
sauindividual.
c)deciziicurente:dereferalaperioadedemaximcatevaluni
16
contribuielarealizareaobiectivelorindividuale
predominainexclusivitatelanivelulmanagementului
mediusiinferior.
2.Clasificareadeciziilordupaesalonulmanagerial:
a)Deciziidenivelsuperior:suntadoptatedeesalonulsuperioral
managementului
majoritateasuntdeciziistrategicesitactice
b)Deciziidenivelmediu:seadoptadeesalonulmediualmanagementului
alcatuitdinsefiideservicii,sectii
majoritateasuntdeciziicurentesitactice
c)Deciziidenivelinferior:suntadoptatedeesalonulinferioral
managementului alcatuit din sefii de birouri si
echipe
suntnumaideciziicurente.
3.Clasificareadeciziilordupaposibilitateaanticiparii:
a)Deciziianticipate:perioadaadoptariisiprincipaleleelementeimplicatese
cunosccumulttimpinainte
suntdeciziiintotalitateperiodice
b)Deciziiimprevizibile:perioadaadoptariisiprincipaleleelemente
implicatesecunoscdoarcuputintimpinainte
depinddecisivdecapacitateadecizionala,intentia
siexperientamanagerilorimplicati.
4.Clasificareadeciziilordupafrecventaadoptariilor:
a)Deciziiperiodice:seadoptalaanumiteperioadedetimp,reflectand
ciclicitateaproceselormanagerialesideproductie
aucaracterrepetitiv.
b)Deciziialeatorii:suntadoptatelaintervaleneregulatedetimpfiinddificil
17
deanticipat
eficacitatealordepindedepotentialuldecizionalal
decidentului.
c) Deciziiunice:aucaracterexceptional
eficacitatealordepindedecisivdepotentialuldecizionalal
decidentului.
5. Clasificarea deciziilor dupa amploarea sferei decizionale a
decidentului:
a)Deciziiintegrale:seadoptadininitiativadecidentului,faraanecesita
avizulesalonuluiierarhicsuoerior
deregulasuntdeciziicurente,periodice,anticipate.
b)Deciziiavizate:aplicareaacestordeciziiesteconditionatadeavizareala
nivelulesalonuluiierarhicsuperior
suntfrecventdeciziistrategicesitactice.
6.Clasificareadecizilordupasferadecuprindereadecidentului:
a)Deciziiparticipative:seadoptadeorganismedemanagement
participative
majoritateasuntdeciziistrategicesitactice
arelocunconsummaredetimp,reflectat,deregula,
ingraduldefundamentaresuperior
b)Deciziiindividuale:seadoptadecatreundecident
sebazeazapeexperientasicapacitateadecizionalaa
manageruluirespectiv.
CAPITOLUL4
18
SISTEMULINFORMATIONAL
4.1CONCEPTULDESISTEMINFORMATIONAL
Sistemulinformationalcuprindeansambluldatelor,informatiilor,fluxurilorsi
circuitelor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratatre a informatiilor,
contribuindlastabilireasirealizareaobiectivelorprevizionate.
Componentele sistemului informational: potrivit definitiei de mai sus
sistemulinformationalestealcatuitdintroseriedeelementestransintercalate.
Data reprezinta descrierea cifrica sau letrica a unor actiuni, procese,
fenomenereferitoarelaorganizatiesaulaprocesedinafaraacesteia.
Informatiile sunt acele date care aduc utilizatorului un plus de cunoastere,
privinddirectsauindirectunitatearespectiva,furnizanduielementenoi,utilizabilein
realizareasarcinilorceirevin.
Tipologiainformatiilor.Informatiilesepotclasificadupaurmatoarelecriterii:
moddeexprimare
directiavehicularii
provenienta
graddeprelucrare
destinatie
moddeorganizareainregistrariisiprelucrarii
obligativitateapentruadresant.
1.Clasificareainformatiilordupamoduldeexprimare
a)Informatiiorale:suntexpuseprinviugraisinuimplicainvestitiiprin
mijloacedetratareainformatiei
prezintavitezamaredecirculatie
nusuntcontrolabile,lasandloclainterpretari.
b)Informatiiscrise:suntconsemnatederegulapehartiesipotfipastrate
multtimpnealterate
consemnarealorimpuneunconsumdetimpapreciabil
implicacheltuielimoderate.
c)Informatiiaudiovizuale:implicautilizareaaparaturiispeciale
19
(calculatoare,circuitdeteleviziunelocal)deoarece
seadreseazaconcomitentvazuluisiauzului
prezintavitezamaredecirculatie
potficonsemnateintegralsirapid
suntcostisitoare.
2.Clasificareainformatiilordupadirectiavehicularii
a)Informatiidescendente:setransmitdelaniveluriierarhicesuperioare
catreceleinferioaredemanagement
suntalcatuitedindecizii,instructiuni,metodologii
etc
b)Informatiiascendente:setransmitdelanivelulesaloanelorierarhice
inferioarelacelesuperioaredemanagement
reflecta modul de realizare a obiectivelor si
deciziilormanageriale.
c)Informatiiorizontale:suntinformatiitransmiseintretitulariideposturi
situatipeacelasinivelierarhic.
3. Clasificareainformatiilordupaprovenienta
a) Informatiiexogene:suntinformatiiceprovindinsuprasistemeledincare
facparteunitateasanitara
suntalcatuitedinlegi,ordonante,decizii,instructiuni,
indicatiietc.sisuntinmareparteobligatorii.
b)Informatiiendogene:suntgenerateincadrulunitatii,sereferalatoate
activitatileacesteia.
4. Clasificareainformatiilordupagradullordeprelucrare
a) Informatiiprimare:suntinformatiicarenuausuferitanteriorunprocesde
prelucrareinformationala,suntcelemairaspanditela
nivelulexecutantilor
b) Informatiiintermediare:suntinformatiiceseaflaindiferitefazede
20
prelucrareinfromationala
sunt raspandite la nivelul esalonului managerial
inferior.
c)Informatiifinale:autrecutprinintregsiruldeprelucarariinformationale
prevazute
au caracter complex si se adreseza de regula
managerilordelanivelulesaloanelorsuperiorsimediu.
5.Clasificareainformatiilordupadestinatie
a)Informatiiinterne:beneficiariiacestorinformatiisuntmanageriisi
executantiidinunitatearespectiva
augraddeformalizareredus
b)Informatiiexterne:beneficiariiacestorinformatiiincazuluneiunitati
sanitaresuntpacientii
prezintagradmaredeformalizare.
6.Clasificareainformatiilordupaobligativitateapentruadresant
a)Informatiiimperative:suntemisedeconducatoriiunitatiirespectivefiind
destinatenivelurilorierarhiceinferioare
aucaracterdecizionalpronuntat
considerarea
mesajului
informational
este
obligatorie
b)Informatiinonimperative:suntinformatiiemisedeexecutantisau
managerifiinddestinatecolegilorsausuperiorilor
aucaracterimformativ
luarea in considerare a mesajului informational
nuesteobligatoriu.
Circuitele informationale reprezinta traiecul parcurs de o informatie sau o
categoriedeinformatiiintreemitatorsidestinatar.
Tipologiacircuitelorinformationale
21
Circuiteleinformationalesepotclasificadupaurmatoarelecriterii:
1) Directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale
extremitatilor(emitatordestinatar).
2) Frecventaproducerii.
1) Directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale
extremitatilor(emitatordestinatar).
a)Circuitinformationalvertical
legatura se stabileste intre posturi si compartimente situate pe
niveluriierarhicediferiteintrecareexistarelatiidesubordonare
vehiculeazainformatiiascendentesidescendente.
b)Circuitinformationalorizontal
circuitul informational se stabileste intre posturi si compartimente
situatepeacelasinivelierarhic
vehiculeazainformatiiorozontale.
c)Circuitinfromationaloblic
circuitul informational se stabileste intre posturi sau compartimente
situatepeniveluriierarhicediferiteintrecarenuexistarelatiidesubordonare
vehiculeazainformatiiascendentesidescendente.
2)Dupafrecventaproducerii
a)Circuitinformationalperiodic
fundamentulproduceriiilreprezintacaracterulrepetitiv,secventialal
proceselordemunca.
Ex:predareasipreluareaserviciuluipesectii,rapoartedegardaetc.
b)Circuitinformationalocazional
sestabilesteofrecventaaleatoare
fundamentulproduceriiilreprezintasituatiileendogenesauexogene
unitatiisanitare.
Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatii vehiculata intre
emitatorul si beneficiarul pe circuitul informational, caracterizat prin imagine, viteza
dedeplasare,fiabilitate,castetc.
22
Procedurile informationale constutuie ansamblul elementelor prin care se

stabilesc modalitatile de culegre, inregistrare, transmitere si prelucrare a unei
categorii de informatii cu precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor, a
raporturilormodelelorsimijloacelordetratareainformatiilorfolosite.
Mijloacele de tratare a informatiilor pot fi clasificate pe categorii, avand
anumitecaracteristicisianume:
1)Mijloacedetratareainformatiilormanualesuntreprezentatedemasina
decalculmanual,masinadedactilografiatetc.
secaracterizeazaprinintrare
manuala a informatiilor cu ajutorul claviaturii, memorie foarte limitata, iesirea
informatiilor pe limite in unul sau mai multe exemplare, producerea a numeroase
greseli,vitezaredusadetratareainformatiilor,costrelativscazut.
2)Mijloacedetratareainformatiilorautomatizate:
suntreprezentatedecomputeresiterminale
se caracterizeaza prin corectare si transmitere automata a datelor,
prezinta memorie interna puternica, exista posibilitati de stocare a datelor in
memoriaauxiliaranelimitata,vitezafoartemaredeprelucrare,sigurantaincalcule,
posibilitati de folosire a unor modele complexe cu numar mare de variabile,
programeevaluate,costuriapreciabile.
necesitafortademuncaspecializatasiperfectionatacontinuu.
4.2FUNCTIILESISTEMULUIINFORMATIONAL
Sistemul informational intro organizatie trebuie sa indeplineasca cumulativ
urmatoareletreifunctii:decizionala,operationala,dedocumentare.
Functia decizionala exprima rolul sistemului informational de a asigura
elementeleinformationalenecesareadoptariideciziilor.
Functia operationala prin care sistemul informational are drept scop
declansareaansambluluideactiuninecesarerealizariiobiectivelorpropuse.
Functiadedocumentareexprimarolulsistemuluiinformationaldeaasigura
imbogatireafonduluideinformatiiincadrulorganizatiei.
23
4.3DEFICIENTELEMAJOREINSISTEMULINFORMATIONAL
In cadrul studiilor efectuate asupra sistemelor informationale din cadrul
organizatiilor sa evidentiat existenta unor deficiente tipice precum: distoriunea,
filtrajul,redundanta,supraincarcareacircuituluiinformational.
Distorsiuneaconstainmodificareapartiala,neintentionataacontinutului,a
mesajului unei informatii pe parcursul culegerii, prelucrarii si transmiterii de la
emitatorlareceptor.
Filtrajulconstainmodificareapartialasautotalaacontinutului,amesajului
uneiinformatiiinmodintentionat.
Efectul negativ al distoriunii si filtrajului il reprezinta dezinformarea partiala
sauintegralaabeneficiarilordeinformatii.
Redundanta este o alta decicienta majora a sistemului informational, ce
constaininregistrarea,transmitereasiprelucarearearepetataaunorinformatii.
Supraincarcareacircuituluiinformationalconstainvehiculareaprineleaunei
cantitati de informatii care ii depaseste capacitatea de transport, ceea ce duce la
blocareasauintarziereaajungeriiuneipartidininformatiilautilizator.
24
CAPITOLUL5
SISTEMULORGANIZATORICALUNEIUNITATISANITARE
5.1DEFINIREANOTIUNILORDEORGANIZAREPROCESUALASI
ORGANIZARESTRUCTURALA
Sistemulorganizatoricaluneiunitatisanitareconstainansamblulelementelor
denaturaorganizatoricaceasiguracadrulsifunctionalitateaproceselordemuncain
vederearealizariiobiectivelorprevizonate.
Incadrulsistemuluiorganizatoricaloricareiunitatisuntreunitedouacategorii
principaledeorganizare:organizareaformalasiorganizareainformala.
Organizarea formala cuprinde ansamblul elementelor organizatorice din
cadrul unei unitati sanitare, stabilite de catre management prin regulamentul de
organizare si functionare, organigrama, descrieri de functii si posturi si alte
documenteorganizatorice.
Organizareaconstainstabilireasidelimitareaproceselordemunca,fizicasi
intelectuala, a comportamentelor acestora (miscari, timpi, lucrari, sarcini etc.) si
gruparea lor pe posturi, compartimente etc. in vederea realizarii obiectivelor
previzionate.
Organizareaprocesualaconstainstabilireaprincipalelorcategoriide
munca, a proceselor necesare realizarii obiectivelor, rezultatul organizarii fiind in
principalfunctiunile,activitatile,atributiilesisarcinile.
Organizarea structurala consta in gruparea functiunilor, activitatilor,
actiunilorsisarcinilor,infunctiedeanumitecriteriisirepartizareaacestora,inscopul
realizarii lor, in subdiviziuni organizatorice pe grupuri si persoane in vederea
realizarii obiectivelor previzionate. Rezultatul organizarii structurale il reprezinta:
structuraorganizatorica.
25
5.2DEFINIREANOTIUNIIDESTRUCTURAORGANIZATORICA
Structuraorganizatoricareprezintaansamblulpersoanelorsisubdiviziunilor
organizatorice astfel constitite incat sa asigure premisele organizatorice in vederea
stabiliriisirealizariiobiectivelorprevizonate.
Strucura organizatorica este o expresie atat a resurselor umane, materiale,
financiaresiinformationalecatsiacaracteristicilormediuluiincareunitateasanitara
isidesfasoaraactivitatile.
Principalele componente ale structurii organizatorice sunt: postul, functia,
pondereaierarhica,compartimentul,nivelulierarhicsirelatiileorganizatorice.
1) Postul reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica definit prin
ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor ce revin spre
exercitareunuisalariat.
a)Obiectivelepostului(obiectiveindividuale)reprezintadefinireacalitativasi
cantitativaascopuriloravuteinvedereprincreareasa.Obiectiveleindividualesunt
carcterizarisinteticealeutilitatiipostului,ceexprimaratiuneacreariisalesicriteriile
deevaluareamunciisalariatuluicaruiaiiesteatribuit.
b)Realizareaobiectivelorseefectueazaprinintermediulsarcinilor.
Sarcina componenta de baza a unui proces de munca simplu sau complex
ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual care se atribuie spre indeplinire
unueisingurepersoane.
c) Competenta sau autoritatea formala asociata postului reprezinta limitele
decizionale si actionale in cadrul carora titularii de posturi pot actiona in vederea
realizariiobiectivelorindividuale.
d) Responsabilitatile reprezinta obligatia ce revine titularului postului pe linia
indepliniriiobiectivelorindividualesiaefectuariisarciniloraferente.
2)Functiacuprindetotalitateaposturilorcareprezintaaceleasicaracteristici
principale.
In functie de natura si amploarea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si
responsabilitatilor se deosebesc urmatoarele doua tipuri de functii: functia
managerialasifunctiadeexecutie.
26
Functiamanagerialasecaracterizeazaprintrosferalargadecompetentesi
responsabilitati referitoare la obiectivele colectivului condus, fiindule specifice
atributele de prevedere, organizare, coordonare, antrenare, evaluare si control,
reflectateinluareadeciziilorreferitoarelamuncaaltorpersoane.
Functia de executie se caracterizeaza prin obiectice individuale limitate
carora le sunt asociate competente si responsabilitati mai reduse, sarcinile
incorporatenuimplicaluareadeciziilorprivindmuncaaltorpersoane.
3) Ponderea ierarhica reprezinta numarul de salariati condusi de un
manager.
4) Compartimentul reprezinta ansamblul persoanelor ce efectueaza munci
omogene si/sau complementare, care contribuie la realizarea acelorasi obiective si
suntsubordonateaceluiasimanager.
5) Nivelul ierarhic este o alta componenta a structurii organizatorice, fiind
format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi distanta
ierarhicadeconsiliuldeadministratiesidirectorulgeneral.
Numarulnivelurilorierarhiceareomareimportantapentrubunadesfasurare
aactivitatiimanageriale,reducerealorinsumandscurtareacircuitelorinformationale,
crestereaoperativitatii,reducereaposibilitatilordedeformareainformatiiloretc.
6) Relatiile organizatorice formale pot fi definite ca raporturile dintre
celelalte subdiviziuni organizatorice (posturi, compartimente etc.) instituite prin
reglementariorganizatoriceoficiale.
Ceea ce se desemneaza de regula prin termenul de organizare structurala
reprezintadefapt,organizareaformala.
In cadrul oricarei unitati apare in procesul muncii un intreg sistem de
elementesirelatii,distinctedeceleformale,carereprezintaorganizareainformala.
Organizarea informala a unei unitati sanitare este definita ca ansamblul
interactiunilor umane cu caracter organizatoric, care apar spontan si natural intre
compnentiisai.
Aparitia organizarii informale a fost determinata de actiunea unor factori
precum:intereselecomune,apartenentaorganizatorica,nivelulpregatiriisicalificarii,
vechimeainmuncaetc.
27
Grupa informala reprezinta elementul de baza al organizarii informale fiind

reprezentatadeungrupdepersoanecareurmarescunscopcomun.
Normadeconduitaagrupeiconstituiemoduldeasecomportasiactionaa
membrilorgrupei.Incadrulgrupeiinformalefiecarecomponentindeplinesteunrol
rolneformaldeterminatdeautoritateainformalacereprezintainfluentapecareun
component al unitatii respective o are asupra colaboratorilor, subordonatilor sau
sefilor sai, datorita cunostintelor, aptitudinilor, experientei si resurselor pe care le
poseda.Aceastasemanifestaprinsugestiile,sfaturile,informatiilepecarepersoana
respectivalefurnizeaza.
Legaturile dintre diferitele grupe informale care alcatuiesc personalul unei
unitatisanitaresecaracterizeazafieprincooperare,fieprinrivalitate.Estenecesar
sapredominecooperarea,grupelesirelatiileinformalesacontribuieladesfasurarea
unoractivitatieficiente.
28
CAPITOLUL6
MANAGERIISILEADERSHIP
6.1NOTIUNEADEMANAGER,TIPURIDEMANAGERISISTILMANAGERIAL
O componenta foarte importanta a resurselor umane dintro organizatie o
reprezintamanagerii.Acestiaexercitapermanentfunctiidepreviziune,organizare,
coordonare, antrenare si evaluare, referitoare la procesele de munca exercitate de
subordonatiilor.Materiaprimaamanagerilororeprezintapotentialulsubordonatilor
si propirul lor statut de a conduce. Managerii trebuie sa posede o serie de calitati,
cunostintesiaptitudini.
Unmanagerbuntrebuiesafie:
sanatosfizicsipsihic
rezistentlaefortintelectualprelungitsilastres
energic si perseverent, capabil sasi asume initiative si sa le duca

labunsfarsit
hotarat
responsabil
vizionar
altruist
loial
competent
inteligent,cult,deschiscatrenou
capabilsacomunicecuceidinjurulsausisastabileascacontacte
infolosulorganizatiei.
Intuitia,talentulorganizatoric,capacitateadedecizie,deamentinerelatii
umanebune,deperfectionarecontinua,asociatecupregatireateoreticasipractica,
experienta manageriala, ii vor conferi managerului acele calitati necesare pentru a
deveni performant. Capacitatea managerului de a conduce in echipa implica o
stransa colaborare cu subordonatii si folosirea pe scara larga a consultarii
personalului,sialuariideciziiloringrup.
29
Exista o serie de factori care determina tipul si stilul managerial si anume:

tipulsistemuluimanagerialaloragnizatiei:
personalitateamanagerilor
potentialulsipersonalitateasubalternilor
naturaproceselordemuncaimplicate
intensitateainfluenteiorganizatieisindicaleetc.
Tipuldemanagerreprezintaansamblulcaracteristicilorprincipalereferitoare
lacalitatile,cunostintelesiaptitudinilepropriiuneicategoriidecadredeconducere,
ce le confera, aceeasi abordare in ce priveste aspectele de baza ale proceselor si
relatiilor manageriale, ale comportamentului managerial, deosebite de ale altor
manageri.
Inliteraturadespecialitatetipuriledemanagerivariazadelaunspecialistla
altulinfunctiedecriteriilespecificeceaustatlabazadelimitariilor.
Potrivitabordariibidimensionale(BlakesiMontan)bazatapedeopartepe
interesul pentru obiective si rezulatte si interesul pentru oameni si problemele lor

sociale,abordeazacincitipurisistilurimanageriale.
1.Managerulpopulistestecaracterizatprin:
lipsaunuimanagementstrategic
acordaprioritaterezolvariiunorpretentiisalariale
tergiverseaza disponibilizarile de personal, chiar daca situatia
concretaaorganizatieioimpune
apeleazalaimprumuturimaripentrusalarii,careconduclaincalcarea
corelatiilor dintre indicatorii economici (productivitate, salariu mediu
etc.).
2.Managerulatutoritar:
acordaatentiadeosebitaproblemelorrestructurarii
detineobogataexperientaanterioarasiopersonalitatesolida
estefoartecompetentprofesional
da dovada de seriozitate fata de salariati, corectitudine, severitate,
exigenta
prezintadezinterespentruproblemelesociale
30
apeleaza la disponibilizarea personalului in somaj, atunci cand

situatiaimpuneacestlucru
urmarestemaximizareaprofitului
este dispus sasi dea demisia daca nusi poate exercita stilul
managerial.
3.Managerulincompetent:
nemultumestepetoatalumea
estelipsitdeinitiativasicurajinasumareaunorriscuri
estecoruptibil
secaracterizeazaprinabsentauneistrategiirealiste.
4.Managerulparticipativreformist:
arecapacitatemaredeantrenare
disponibilitatepentrucomunicare
spiritinovator,creator
curajinasumareariscurilor
flexibilitateinsituatiidecrizasauconflictdemuncal
strategiiclare.
5.Managerulconciliator:
abordeazastrategiidesupravietuiresioconducereabila,depeozi
pealta
prezinta abilitate in situatiile conflictuale, face concesii in relatiile cu
sindicatele,dupacareestemaidurcuacestia
aretendintaspremanipulareasindicatelor.
Abordarea tridimensionala (W.Reddin) are in vedere trei caractersitci ale
valoriiunuimanager:
preocuareapentrusarcini
preocupareapentrucontracteumane
preocupareapentrurandament.
Tipuriledemanagersistiluriledemanagementrezultatesunt:negativ,
birocrat,altruist,promotor,autocratcubunavointa,oscilant,realizator.
31
Fiecarui tip de manager ii corespunde un stil managerial, care reprezinta

manifestarea calitatilor, cunostintelor si aptitudinilor personalului managerial in
relatiilesusubordonatii,sefiisicolegii.
Stilurilormanagerialelecorespundstilurideleadership,ceauinvederein
specialdimensiuneaumanainconditiileuneiputerniceimplicariagrupului.
6.2NOTIUNEADELEADERSILEADERSHIP
Jaques Clement defineste leadershipul ca fiind procesul prin care o
persoanastabilesteunscopsauodirectiepentruunasaumaimultepersoanesiii
determina sa actioneze impreuna cu competenta si deplina dedicare in vederea
realizariilor.
La baza leadershipului sta spiritul de echipa, reprezentand starea ce
reflecta dorinta oamenilor de a gandi, simti si comporta armonizat in vederea
realizariiunuiscopcomun.
Spirituldeechipaesterezultatulurmatoarelorprocese:
construireaincrederiiintrepersoaneleimplicate
stabilirea unei misiuni si a unor scopuri clare la care adera

persoanele
derulareadeprocesedecizionaleparticipative
motivarea puternica, individuala si de grup pentru a contribui la

realizareascopurilorcomune.
Faraspiritdeechipaleadershipulnuexista.
Determinantiileadershipuluisuntreprezentantide:caracteristicilenative
aleleaderului,pregatireaprimitadeacestasisituatiaincareseplaseazaleaderul.
Privindcaracteristicilenativealeleaderuluipotfimentionateinteligentanativa
reflectataincapacitateadeaformulaobiectiveeficacesiatractivepentruceilalti,de
a stabili modalitatile de atragere a altor pesoane la realizarea obiectivelor si
charisma. Prin charisma se intelege abilitatea unei persoane de a inspira sau a
amplificaimplicareaaltorpersoaneinderulareaanumitoractiuni.
32
Pregatirea primita de leader cuprinde: pregatirea generala, prin care se

construiestebazacomportamentuluigeneralindividualsisocialsiseasigurafondul
decunostintegeneralecuefecteinplancomunicationalpregatireadespecialitate
si pregatirea manageriala. Rezultatul acestor procese de pregatire il constutie
abilitatile sociale, cunostintele tehnice, capacitatea decizionala si de a comunica,
comportamentulmanagerialpracticat,esentialepentruunleadereficace.
Situatiaincareseaflaleaderulconditioneazainmultemodurileadershipul
practicat. Se deosebeste o dubla conditionare a leadershipului o conditionare
contextualorganizationala,catsispecificmanageriala.
Labazamecanismuluileadershipuluistaaxiomanuexistaleaderibunifara
persoanedebunacalitatecaresaiurmeze.
Mecanismulleadershipuluiserezumalaurmatoarelecincifaze:
pregatirealeaderuluipentruasiexercitaleadershipuldinpunctde
vederealstabiliriiscopurilor,modalitatilorderealizat,alincrederiiin
sine si al disponibilitatii pentru derularea actiunilor necesare,
folosinduncomportamentspecific.
manifestarea de catre leader a capacitatii de a asculta si

concomitent de a antrena potentialii participanti la realizarea
obiectivuluipropus
conectarea scopurilor, ideilor si opiniilor leaderilor cu scopurile,

ideilesiopiniilecelorlalti
determinareapersoanelordeacrede,simtisiasecomportalaun
nivel apreciabil in concordanta cu punctele de vedere ale leader
ului
obtinerea si mentinerea dedicarii persoanelor abordate pentru a

atingeobiectiveleurmarite.
Inexercitarealeadershipului,cadreledeconducereimplicateapeleazala
ogamavariatademetodesitehnicipecareleoperationalizeazainmoduridiferite,
sianume:
definireaexactaaobiectivelorderealizatprinleadership
33
transmiterea informatiilor de sensibilizare, convingere, atragere,

inspiraresiactionareasubordonatilorincadrulunorintalniri(sedinte)
programarea sarcinilor leaderului si subordonatilor in functie de
obiectiveleleadershipului
apelarea frecventa la metoda delegarii sarcinilor, competentelor si
responsabilitatiietc.
O clasificare, mai larg utilizata in literatura de specialitate, delimiteaza
stiluriledeleadershipinfunctiedecaracteristicelemanagerialesipsihosocialein
patrustilurideleadership:
1. Leadership autocratic: caracterizat printro supraveghere stricta a
subordonatilordecatrelider,fluxurileinformationalesuntdirectionatepreponderent
desusinjos,predominaoatmosferadeteama,fricaactionandcamijlocdecontrol
pentrusubordonati..
2. Leadership birocratic: in care comunicarea se realizeaza in scris,
punanduse accent pe documente si stampile ca mijloace de realizare si control al
activitatiilor, descurajeaza initiativa si inovarea afectand in sens negativ moralul
salariatilor.
3. Leadership democratic: ale carui dimensiuni sunt flexibilitatea,
cooperarea, comunicarea, sociabilitatea, atmosfera armonioasa, prieteneasca, in
cadrulorganizatiei.
4. Leadership laissezfoire: prin care, in cadrul unor directii generale de
actiune stabilite de managerul superior, se da libertate de actiune subordonatilor,
controlul fiind aproape nul. Se foloseste in firmele mici, in faza de inceput si in
intreprinderileaxatepetehnicidevarf,folosindspecialistideinaltacalificare.
34
CAPITOLUL7
METODESITEHNICIDEMANAGEMENTUTILIZATEINSISTEMULSANITAR
Metodelesitehniciledemanagementsuntfolositepentrurezolvareacatmai
eficientaaproblemelorspecificeactivitatiimanagerilor.
7.1METODADIAGNOSTICARII
Metodadiagnosticariiinmanagementindeplinesteacelasirolpecareilarein
medicina.Esteimportantcamanageriisapoatadiagnosticacorectdomeniulcondus
pentruaaveaunfundamentadecvatinstabilireadeciziilor.
Diagnosticarea poate fii abordata: ca faza a muncii managerului in
exercitarea controlevaluarii, in acest caz diagnosticarea avand caracter individual
saupoatefiutilizatadeungrupdemanagericametodadesinestatatoare.
Diagnosticarea este metoda folosita in management al carei continut
principal consta in identificarea punctelor forte si slabe ale domeniului analizat cu
evidentierea cauzelor care le genereaza, finalizata in recomandari cu caracter
corectivsaudedezvoltare.
Pentru utilizarea corecta a metodei diagnosticarii, este obligatorie
parcurgereaurmatoareloretape:
stabilireadomeniuluideinvestigat
documentareapreliminara
stabilirea principalelor puncte slabe si a cauzelor care le

genereaza
stabilireaprincipalelorpunctefortesiacauzelorcarelegenereaza
formularearecomandarilor.
a) Stabilireadomeniuluideinvestigat
Delimitarea corecta a domeniului este foarte importanta, avand influente
directe asupra calitatii diagnosticului. Pericolele care pot sa apara si care trebuie
evitate sunt supradimensionarea domeniului supus diagnosticarii, avand ca
urmare irosirea de resurse umane, financiare, de timp sau subdimensionarea
35
domeniului,situatieincarediagnosticulnuesteconcludentdatoritaneincheieriiin
investigatieaunoraspectecuinfluentemajoreasupraeficienteirezultate.Inaceasta
etapasestabilestecomponentaechipeidediagnosticare.
b) Documentareapreliminara
Incadrulacesteetapeseculegeansambluldeinformatiiprivitoarela
domeniul investigat pentru a se putea realiza analiza problematicii implicate. Se
intocmeste in prealabil, o lista cu simptome pozitive si negative, privind domeniul
respectiv.
c) Stabilireaprincipalelorpuncteslabesiacauzelorcarelegenereaza
PuncteleslabesestabilescinraportcuprevederileSTASurilor,anormelor
stabilite pentru domeniul analizat, de situatia din alte unitati sanitare similare, din
tara si strainatate, de realizarile perioadei anterioare, de cerintele stiintei
managementuluietc.
d) Stabilireaprincipalelorpunctefortesiacauzelorcarelegenereaza
Aceastaetapasedesfasoarasimilarcuceaanterioara.
e) Formularearecomandarilor
Recomandarilesuntrealizatedemembriiechipeidediagnosticaresisunt
axate asupra eliminarii cauzelor care determina punctele slabe si asupra
intensificariicelorcaregenereazapuncteleforte.
Principaleleavantajealefolosiriimetodeidiagnosticariisunt:
preintampinaaparitiaunordisfunctionalitatimajoreprinidentificarea
cauzelorcarelegenereazaintrofazaincipienta
asigura suportul informational necesar adoptarii unor decizii

strategicesitacticecurente
asigura fundamentul necesar elaborarii si aplicarii programelor de

dezvoltarealeunitatiirespective.
36
7.2SEDINTA
Sedintaesteceamaifrecventutilizatametodademanagement,constituind
modalitateaprincipaladetransmitereainformatiilorsideculegereafeedbackului
concomitentlaunnumarmaredecomponentiaiunitatii.
Sedinta consta in reunirea mai multor persoane pentru un scurt interval de
timpsubcoordonareaunuimanager,invedereasolutionariiincomunaunorsarcini
cucaracterinformationalsaudecizional.
Infunctiedecontinut,sedinteleseclasificainurmatoarelecategorii:
deinformare
decizionale
dearmonizare
deexplorare
eterogene.
Sedinteledeinformareaucaobiectivfurnizareadeinformatii
manageruluisi/saucolaboratorilor,referitoarelaanumitedomenii.Potfiorganizare
adhocsauperiodicsaptamanal,lunar,infunctiedenecesitati.
Sedinteledecizionaleaucaobiectivadoptareaunordecizii.Continutul
lor consta in prezentarea, formularea si evaluarea variantelor decizionale, vizand
realizareaunorobiective.
Sedinteledearmonizaresuntsedinteoperative,avanddreptscop
punerea de acord a actiunilor managerilor si componentilor unor compartimente
situate pe acelasi nivel ierarhic sau pe niveluri apropiate in cadrul structurii
organizatorice a unei unitati. Sunt convocate cu frecventa aleatorie in functie de
necesitatilerealizariiunorobiective,planuri,programe.
Sedinteledeexploraresuntdestinateamplificariicreativitatii,fiindaxate
peinvestigareazonelornecunoscutealeviitoruluiunitatiirespective.
Sedinteleeterogeneintrunescelementeadouasaumaimultedin
celelaltetipuri(exemplu:sedintedeinformaresidecizionale).
Folosirea metodei sedintei implica obligatoriu parcurgerea a patru etape, si
anume:pregatirea,deschiderea,desfasurarea,finalizarea.
37
Pregatirea sedintei impune respectarea anumitor regului, dintre cele mai

importantefiind:
stabilireauneiordinidezijudicioase,sarcinacerevineinprincipal
manageruluiceorganizeazasedinta
formularea problemelor inscrise pe ordinea de zi cu maxim de

claritate, ca fiecare persoana participanta sa cunoasca cu
exactitateobiectivulsidomeniulceurmeazaafiabordat
desemnareapersoanelorcareurmeazasaintocmeascamaterialele
pebazacarorasevordesfasuralucrarilesedintei
elaborarea de materiale cat mai scurte, rezumanduse strict la

informatii necunoscute de participanti, formuland alternative
decizionale, ipoteze de lucru, propuneri etc., acestea fiind trimise
participantilorcucelputindouazileinainte
in cazul sedintelor cu caracter periodic (saptamanale, lunare) este

importantaderularealorinaceleasizilesiore
desemanreapersoaneicareseocupadeinregistrareadiscutieidin
cadrul sedintei si anuntarea din timp a locului si datei de
desfasurareasedintei.
Regulipentrudesfasurareauneisedinte
Sedinta se desfasoara prin derularea a patru etape: pregatire, deschidere,
desfasurare si finalizare, iar pe parcursul fiecarei etape trebuie sa fie respectate
anumitereguli.
1.Deschidereasedinteireguli:
deschidereasedinteivaavealoclaorastabilita,comunicatainprealabil
participantilor
formulareaclaraaobiectivelorsedintei
prezentareaideilorinsenspozitiv,folosindunlimbajatractiv
limitareaexpuneriiintroductivela12minute.
38
2.Derulareasedintei
imprimareaunuiritmcaresaasigureincadrareainduratastabilita,
concomitentcuatingereascopurilorurmarite
subliniereacontributiilorinideinoisisolutiieficiente
calmareaspriritelorinfierbantate,intervenindfermsicutactpentrua
preintampinasaueliminainfazaincipientamementeletensionate
interventiapromtainvedereastopariidivagatiilordelasubiect.
3.Inchidereasedintei
limitareadurateisedinteila11,5ore
elementelefoarteimportanteserecomandaafitransmisesiinscris
participantilorceltarziuinziuaurmatoaresedintei.
Labazautilizariifrecventeasedinteiaustatmultipleavantajepecarele
prezinta:crestereaniveluluideinformarealpersonalului
dezvoltareacoeziuniiincadrulcompartimentului
favorizareaschimbuluideexperientaintrepersoaneetc.
Metodasedinteiprezintasidezavantajeprecum:
consummaredetimp
reducereaoperativitatiiinsolutionareaunorprobleme
reducerearesponsabilitatiiunormanagerietc.
Metodasedinteiserecomandaintoatesituatiilemanagerialeacaror
solutionareimplicaparticipareamaimultorpersoane.
39
7.3DELEGAREA
Delegareaesteunadinmetodeledesutilizateinactivitateademanagement.
Delegareaconstainatribuireatemporaradecatreunmanagerauneiadin
sarcinile sale de serviciu unui subordonat, insotita de competenta si de
responsabilitateacorespunzatoare.
Elementele principale ale procesului de delegare sunt: insarcinarea,
atribuireacompetenteiformale,incredintarearesponsabilitatii.
Insarcinareaconstainatribuireadecatreunmanagerunuisubordonata
efectuariiuneisarciniceirevinededreptprinorganizareaformala.Sevorpreciza:
intervalul de timp alocat realizarii sarcinii, rezultatele scontate si criteriile de
aprecierealor.
Prinatribuireacompetenteiformaleseasigurasubordonatuluilibertatea
decizionalasideactiunenecesararealizariisarciniirespective.
Incredintarearesponsabilitatiiinvirtutearesponsabilitatiiacordatenoul
executant este obligat sa realizeze sarcina delegata si in functie de rezultatele
obtinutesafierecompensatsausanctionat.
Pentruoutilizareeficientaadelegariiestenecesarsaserespecteunsetde
reguli: sa nu se delege realizarea unor sarcini de importanta majora in
special cele strategice sau cu implicatii umane majore ale caror consecinte sunt
dificilsauimposibildeevaluatdecatresubordonati
precizareaclara,inscris,asarcinilor,competentelorsi
responsabilitatilordelegate
creareaunuiclimatdeincredereinposibilitatilesubordonatilordea
solutionaproblema,acceptandsiposibilitateacomiteriiunorgreseli
definireacatmaiclaraarezultatelorasteptateprinprecizareainca
delainceputacriteriilordeevaluare
verificarea nu a modului de realizare a sarcinilor delegate, ci a
rezultatelor obtinute, respectand competentele si responsabilitatile acordate
subordonatuluirespectiv.
40
Managerul trebue sa informeze asupra delegarii efectuate si asupra ratiunii

ce au generato, colegii subordonatului in cauza. In final, managerul evalueaza
rezultatele delegarii dand indrumari si efectuand corecturi la nevoie, mentinand un
climatdeincrederesiexigenta.
41
CAPITOLUL8
FURNIZAREASERVICIILORDESANATATEINROMANIA
Sectorulsanatatiiestereprezentatdeogamalargadepersonalcareacorda
serviciideingrijiridesanatate.
8.1.SERVICIILEPRIMAREDESANATATE
Suntfurnizatedemedicigeneralisti,medicidefamilie,furnizoripentruingrijiri
ladomiciliuetc.
Panain1989,asistentaprimarainRomaniaafostfurnizatainprincipal
printroreteanationaladedispensare.
DispensareleapartineauMinisteruluiSanatatiisierauadministratede
spitalullocalcaredetineafondurilelocaleatatpentruingrijirileprimarecatsicele
secundaredesanatate.Dispensarelefurnizauingrijiridesanatatepopulatieidintrun
teritoriuarondat.Existaudeasemenea,dispensareledeintreprinderecareacordau
ingrijiri de sanatate angajatilor si dispensare scolare care furnizau ingrijiri medicale
elevilorsipersonaluluidininvatamant.
In anul 1989 a fost reglementata organizarea si functionarea cabinetelor
medicalepublicesiprivateinunadincelepatruforme:
a) Cabinetemedicaleindividualeceapartineauunuimedicresponsabilde
toate serviciile si resursele fiind legal raspunzator de activitatile
cabinetului.
b) Cabinete grupate apartinand unui grup de medici care impart resursele
(echipamentul si spatiul) dar ale caror activitati medicale sunt separate,
fiecaredintreacestiafiindlegalraspunzatorideactivitatiledesfasurate.
c) Cabinete asociate aparatinand unui grup de medici care impart
resursele, spatiul si activitati medicale in care toti medicii au aceeasi
specialitate,unulsingurfiindraspunzatorlegaldetoateactivitatile.
42
d) Societatile civile medicale cuprind un grup de medici care impart

resursele, spatiul si activitatile medicale, avand specialitati medicale
diferite,societateafiindlegalresponsabiladeactivitatilepersonalului
Reformaingrijirilorprimaredesanatateainceputinanul1994siaintrodusun
nou model de finantare, un transfer al responsabilitatii de la spitale catre Directile
Sanitare Judetene, introducand obligativitatea incheierii unor contracte intre
DirectiileSanitareJudetenesimediciigeneralistilanivelindividualsaudegrup.
8.2SERVICIILEAMBULATORIIDESPECIALITATE
Acesteasuntfurnizatedereteauadeserviciiambulatoriidinspitale,centrede
sanatate,centredediagnosticsitratament,cabinatespecializate.
Anterior in Romania furnizorii de ingrijiri secundare de sanatate erau
policlinicilepredominanteinzoneleurbane.Majoritateapolicliniciloracordauservicii
gratuite,personalulmedicaleraplatitpebazaunuisistemsalarialsifurnizaservicii
medicaleambulatoriipublice.
In prezent policlinicile, fie au devenit ambulatorii de spital, fie centre
independente de diagnostic si tratament ori sau divizat in cabinete medicale
individuale. Incepand cu anul 1990 sau organizat cabinete medicale private, iar
personalulmedicalcareisidesfasoaraactivitateaincadrulacestorcabinetetrebuie
sa detina avizul de libera practica si o autorizatie de functionare a cabinetului
medical.
Seviciileambulatoriiprivatepotfiacreditatepentrutoatespecialitatile,inclusiv
pentruserviciiambulatoriidechirurgie.
8.3SERVICIILEMEDICALESPITALICESTI
Spitalulesteunitateasanitaracupaturi,deutilitatepublica,cupersonalitate
juridica, proprietate publica sau privata, care asigura servicii medicale. Serviciile
medicaleacordatedespitalsunt:preventive,curative,derecuperare,deingrijire,in
cazdegraviditate,maternitatesiingrijireanounascutilor.
43
In Romania exista mai multe categorii de spitale clasificate dupa anumite

caracteristici:
1.Infunctiedeteritoriuspitaleleseclasificain:
judetene
municipalesiorasenesti
comunale.
2.Infunctiedespecificulpatologicspitaleleseclasificain:
generale
deurgenta
despecialitate
pentrubolnaviicuafectiunicronice.
3.Infunctiederegimuljuridicalproprietatiispitalelepotfi:
publice
private
mixte.
4.Infunctiedemoduldefinantarespitalelepotfi:
spitalecufinantaredinfonduripublice
spitalecufinantaredinfonduriprivate
spitalecufinantaremixta.
5.Dinpunctdevederealinvatamantuluisicercetariistiintificemedicale,
spitaleleseclasificain:
spitaleclinice
spitaleuniversitare.
Spitaluljudeteanestespitalulgeneralcareasiguraasitentamedicalaa
judetului.
Spitalelemunicipalsiorasenescsuntspitalecareauincomponentacel
putin specialitatile de baza (medicina interna, pediatrie, obstreticaginecologie,
chirurgie)sisuntorganizatelanivelulmunicipiilorsauoraselorunuijudet.
Spitalulcomunalesteunitateasanitaracupaturicareasiguraasistenta
medicala de specialitate pentru populatia din mai multe localitati rurale apropiate,
avandsectiidemedicinainterna,pediatrie,obstreticaginecologie.
44
Spitalulgeneralestespitalulcareareorganizatainstructurasaminimtrei
dincelepatruspecialitatidebaza,respectivmedicinainterna,pediatrie,obstretica
ginecologiesichirurgie.
Spitaluldespecialitateestespitalulcareasiguraasitentamedicalaintro
singuraspecialitate.
Spitaluldeurgentaestespitalulcaredispunedeostructuracomplexade
specialitati dotat cu aparatura medicala corespunzatoare, personal specializat,
avandamplasamentsiaccesibilitatepentruteritoriiextinse.Instructuraspitaluluide
urgenta functioneaza obligatoriu departamentul de urgenta care, in functie de
necesitati poate avea un serviciu mobil de urgentareanimare si transport
medicalizat.
Spitalulpentrubolnavicuafectiunicroniceestespitalulincaredurata
despitalizareesteprelungitadatoritaspecificuluipatologiei.
Spitalulpublicestespitalulproprietatepublicaastatuluisaualunitatiilor
administrativteritorialeorganizatecainstitutiipublice.
Spitalulprivatestespitalulproprietateprivataapersoanelorjuridicede
dreptprivat.
Spitalulclinicestespitalulcareareincomponentasacelputindouaclinici
inspecialitatidiferitecaredesfasoaraasistentamedicala,activitatedeinvatamantsi
cercetarestiintificamedicalasideeducatiemedicalacontinua.
Spitaluluniversitarestespitalulorganizatincentreuniversitaremedicale
in structura caruia toate sectiile de specialitate sunt clinici universitare. Clinica
universitaraareinstructuraeiunasaumaimultesectiiclinice.Sectiileclinicesunt
sectiiledespitalincaresedesfasoaraactivitatideinvatamantuniversitar.
Structura organizatorica a spitaluluI cuprinde dupa caz: sectii,
departamente, laboratoare, servicii de diagnostic si tratament, compartimente,
servicii sau birouri tehnice, economice si administrative, servicii de asistenta
prespitaliceasca si transport urgente, structuri de primiri urgente si alte structuri
aprobate de Ministerul Sanatatii si Familiei. Spitalele pot avea in componenta lor
structuricareacordaserviciiambulatoriidespecialitate.Serviciilemedicalefurnizate
45
de ambulatoriu de spital cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului,

tratament medical si/sau chirurgical, ingrijiri, recuperare, medicamente si materiale
sanitare,proteze.
Formeledespitalizaresunt:spitalizareacontinua,spitalizareadezisideozi.
Prinregulamentuldeorganizaresifunctionarealspitaluluisifiseleposturilor
aprobare de conducerea spitalului se stabilesc activitatile, modul de organizare si
functionare, atributiile si responsabilitatile personalului. Activitatile organizatorice si
functionale cu caracter medicosanitar din spitale sunt reglementate si supuse
controlului Ministerului Sanatatii si Familiei, autoritatea centrala in domeniul
asistenteidesanatatepublice.Inspitalesepotdesfasutasiactivitatideinvatamant
medicofarmaceutic, postliceal, universitar si post universitar precum si activitati de
cercetarestiintificamedicala.
Criteriile pentru desfasurarea activitatilor de cercetare stiintifica medicala se
propundecatreAcademiadeStiinteMedicalesiseaprobaprinordinalministrului
sanatatii si familiei cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetatii, iar criteriile pentru
desfasurarea activitatiilor de invatamant se elaboreaza si aproba de Ministerul
SanatatiisiFamilieicuavizulMinisteruluiEducatieisiCercetatii.Colaborareadintre
spitale si institutiile de invatamant medical se realizeaza pe baza de contract
incheiat potrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii si
familieisialministruluieducatieisicercetatii.Activitatiiledeinvatamantsicercetare
suntorganizateastfelincatsaconsolidezecalitateaactuluimedicalcurespectarea
drepturilorpacientilor,aeticiisideontologiemedicale.
Problemele de etica si deontologie profesionala sunt de competenta, dupa
cazaCologiuluiMediciilordinRomania,ColegiuluiFarmacistiilordinRomaniasaua
OrdinuluiAsistentiilorMedicalsiMoaselordinRomania.
Infiintarea sau desfiintarea spitalelor publice se face prin hotarare a
Guvernului instiintata de Ministerul Sanatatii si Familiei cu avizul Consiliului Local
sau Judetean. In actul de infiintare al spitalului public se stabilesc cel putin
urmatoareleelemente:denumire,tipulspitalului,tipulfinantarii,numaruldepaturisi
categoriaserviciilormedicalespitalicestiacordate.
46
Organele de conducere ale spitalelor publice sunt: consiliul de

administratie,comitetuldirector,directorulgeneral.
Comitetuldirectorsidirectorulgeneralreprezintaconducereaexecutivaa
spitalelorpublice.Directorulgeneralestenumitdecatreconsiliuldeadministratie
princoncurs.
Din comitetul director fac parte: directorul general adjunct medical,
directorul economic, contabilul sef si directorul de ingrijiri. Membrii comitetului
directorsuntnumitidecatreconsiliuldeadministratieinurmaconcursurilorsustinute
pentruoperioadadepatruani.
In cadrul spitalului se organizeaza consiliul medical format din medici sefi
desectie,sefidecompartimente,laboratoaresaucompartimente.
Atributiilecomitetuluidirectordinspitalelepublicesunt:
elaboreazaproiectulbugetuluideveniturisicheltuielialspitalului
analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii

spitalului in concordanta cu nevoiele de servicii medicale ale
populatiei
analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se

realizeze
raspunde la modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin

contractesidispunemasurideimbunatatireaactivitatiispitalului
conduceoperativintreagaactivitateaspitalului.
Consiliuldeadministratieesteconstituitdin79membriinfunctiede
marimea spitalului si complexitatea serviciilor medicale acordate. Presedintele
consiliului de administratie este ales din randul membrilor sai cu majoritate simpla
dinnumarultotal.
Membriconsiliuluideadministratiesunt:
unreprezentantalMinisteruluiSanatatiisiFamilieisaualDirectiei
deSanatatePublica,dupacaz
doireprezentantinumitideConsiliulJudeteansiLocal
unreprezentantalFinantelorPubliceLocale
unreprezentantalColegilorMediciilordinRomania
47
un reprezentant al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din

Romania
directorulgeneralalspitalului
doi reprezentanti ai Senatului universitar pentru spitalele clinice si

universitare.
Lasedinteleconsiliuluideadministratieparticipa,faradreptdevot,cateun
reprezentant al organizatiilor sindicale si patronale. Consiliul de administratie este
condusdecatrepresedinteleconsiliului.
Atributiileprincipalealeconsiliuluideadministratiesunt:
aprobabugetuldeveniturisicheltuielialspitalului
organizeazaconcurspentruocupareafunctiilordedirectorgeneral,
director general adjunct medical si celorlalte functii de director.
Presedintele consiliului de administratie numeste in functie
persoanelecareaupromovatconcursul
analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii

spitalului, in concordanta cu nevoile de servicii medicale ale
populatiei
analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se

realizezeintrunexercitiufinanciar
analizeaza modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin

contractesiactivitateadirectoruluigeneralsiacomitetuluidirector,
dispunandmasurideimbunatatireaactivitatii
negociazasiincheieprinpresedintesidirectorulgeneralcontracte
de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de
sanatate.
Consiliuldeadministratieseintrunestelunarsauoridecateoriestenevoie,
lasolicitareamajoritatiimembrilorsai,apresedinteluisauadirectoruluigeneralsiia
deciziicumajoritatesimpladinnumarultotalalmembrilor.MembriConsiliuluidea
Administratie primesc o indemnizatie de sedinta in proportie de 20% din salariul
DirectoruluiGeneral.
48
Pentruspitaleleclinice,universitaresiinstituteleclinicecandidatiilafunctiade
director general trebuie sa fie obligatoriu cadre didactice universitare. Directorul
general trebuie sa aiba competenta, management sanitar si sa incheie contract de
administrare pe un mandat de patru ani, cu consiliul de administratie pe baza
criteriilor stabilite de catre Ministatul Sanatatii si Familiei cu posibilitatea reinnoirii
acestuia.
Directorulgeneralesteordonatordecreditesireprezintaspitalulinrelatiilecu
tertii,conduceactivitateacomitetuluidirectorfiindpresedinteleacestuia.
In spitalele clinice si universitare, institutele clinice si spitale judetene,
comitetul director este constituit din: director general, director general adjunct
medical,directoreconomic,directordeingrijirideprofesieasistentmedical,contabil
sefpentruspitalelecupeste500depaturi.Comitetuldirectorestenumitdeconsiliul
deadministratieinbazaconcursurilorsustinute.Comitetuldirectorconduceintreaga
activitateaspitaluluiintresedinteleconsiliuluideadministratie.
ConducereaspitalelorpubliceraspundeinfataDirectieideSanatatePublica
si/sau Ministerului Sanatatii si Familiei, in fata Ministerului de Resort pentru
indeplinireaatributiilorcareiirevin.
Revocareamembrilorcomitetuluidirectorincazulnerealizariiindicatorilorde
performanta a activitatii stabiliti in contractul de adminsitrare sau in cazul savarsirii
de abuzuri sau abateri se face de catre consiliul de adminsitratie la propunerea
MinisteruluiSanatatiisiFamiliei,aDirectieiJudetenedeSanatatePublicainfunctie
desubordonaresauMinisteruluideResort.
Sectiile,laboratoarele,departamentelesiserviciilemedicalealespitaluluisunt
condusedecatreunsefdedepartament,unsefdesectie,sefdelaboratorsausef
de serviciu. Aceste functii se ocupa din concurs organizat in conditiile legii. In
spitalele publice, functiile de sefi de departament, sef de compartiment, sef de
laboratorsaufarmacistsefvorputeafiocupatenumaidemedici,farmacisti,biologi,
chimistisibiochimisticuovechimedeminim5aniinspecialitatearespectiva.
Spitalulareobligatiasainregistreze,sastocheze,prelucrezesisatransmita
informatiile legate de activitatea sa si sa raporteze catre Directia de Sanatate
Publica Teritoriala si constituie baza de date la nivel national pentru decizii majore
49
depoliticasanitarasipentruraportarilenecesareorganismelorUniuniiEuropenesi
OrganizatieiMondialeaSanatatii(OMS).
Spitalulareobligatiasafurnizezecaselordeasiguraridesanatateinformatiile
medicale care au stat la baza contractelor de furnizare de servicii medicale.
Documentatiaprimaravafipastrata,securizatasiasiguratasubformadedocument
scrissi/sauelectronicconstituindarhivaspitalului.
FINANTAREASPITALELOR
Spitalele functioneaza pe principiul autonomiei financiare pe baza sumelor
prevazuteincontractelepentrufurnizareadeserviciimedicale,precumsidinsume
obtinute,inconditiilelegiidelapersoanelefizicesijuridicesiisielaboreaza,aproba
siexecutabugetelepropriideveniturisicheltuieli.Contractuldefurnizaredeservicii
medicalealspitaluluicucasadeasiguraridesanatatereprezintasursaprincipalaa
veniturilorincadrulbugetuluideveniturisicheltuielisisenegociazacuconsiliulde
administratiecuconducereacaseideasiguraridesanatate,infunctiedeindicatorii
stabiliti de contractulcadru de furnizare de servicii medicale. Spitalele pot incheia
contracte de furnizare de servicii medicale si cu casele de asigurari de sanatate
private.
Separatdeveniturilerealizatedespitaledincontracteleincheiatecucasade
asiguraridesanatate,spitalelepubliceprimescfinantaredupacumurmeaza:
delabugetuldestatsibugetulMinisteruluiSanatatiisiFamiliei
delabugetulconsiliuluijudetean,pentruspitalelejudetene
debugetulconsiliuluilocalsialconsiliuluijudeteanpentruspitalele
locale
de la bugetul Ministerului de Resort, pentru spitalele cu retea

sanitaraproprie.
Delabugetuldestatseasigura:
desfasurarea activitatilor cuprinse in programele nationale de

sanatate
dotareacuechipamentemedicaledeinaltaperformanta
50
investitii legate de construirea de noi spitale si pentru finalizarea

celoraflateinexecutie
expertizarea, transformarea si consolidarea constructiilor grav

afectatedeseismesialtecazuridefortamajora
activitatispecificeunitatilorcureteasanitaraproprie.
Bugetelelocaleasigurafinantareaunorcheltuielipentrufinalizarea
constructiilornoisirealizareaunorlucraridereparatiicurentesicapitale,precumsi
pentrudotareaspitalelorcuaparaturamedicala.
Spitalelepublicepotrealizavenituripropriisuplimentaredin:
donatiisisponsorizari
asocieri investitionale in domenii medicale sau de cercetare

medicalasifarmaceutica
inchiriereatemporaraaunorspatiimedicale,dotaricuechipamente
sauaparaturamedicalacatrealtifurnizorideserviciimedicale
contracteprivindfurnizareadeserviciimedicaleincheiatecucasele
deasigurariprivatesauagentieconomici
editareasidifuzareaunorpublicatiicucaractermedical
servicii medicale, hoteliere sau de alta natura furnizate la cererea

pacientilorsauangajatilor
servicii de asistenta medicala la domiciliu furnizate la cererea

pacientilor.
Proiectulbugetuluideveniturisicheltuielialspitalelorpubliceseelaboreaza
de conducerea spitalului fiind aprobat si supus validarii pana la data de 31
decembrie a anului curent Directiei Judetene de Sanatate Publica sau Ministerului
Sanatatii si Familiei respectiv Ministerului de Resort in functie de subordonati.
Privindparteadecheltuielipropusapentruafiacoperitaprinfinantaredelabugetele
localesevaobtinesiavizulconsiliuluilocalrespectv.Executiabugetuluidevenituri
si cheltuieli se raporteaza lunar si trimestrial directiilor de sanatate publica,
Ministerului Sanatatii si Familiei, respectiv Ministerului de Resort in functie de
subordonare.Deasemenea,executiabugetuluideveniturisicheltuieliseraporteaza
lunarsitrimestrialsiconsiliuluilocalsi/saujudetean,dupacaz,dacabeneficiazade
51
finantare din bugetele locale. Directiile de Sanatate Publica analizeaza executia

bugeturilor de venituri si cheltuieli lunare si trimestriale si le inainteaza Ministerului
Sanatatii si Familiei, respectiv Ministerului de Resort, dupa caz. Daca sunt
constatate abateri fata de indicatorii din contractul de administrare, Directia de
SanatatePublicalesesizeazasifacepropuneripecarelepropunerespreaprobare
conduceriiMinisteruluiSanatatiisiFamiliei.
Controlul asupra activitatii financiare a spitalului public se face de catre
Curtea de Conturi, Ministerul Sanatatii si Familiei, ministerele si institutiile cu retea
sanitarapropriesaualteorganeabilitateprinlege.
Fonduldedezvoltarealspitaluluiseconstituiedinurmatoarelesurse:
amortizareacalculatalunarsicuprinsaincheltuielilespitalului
sumerezultatedinvalorificareabunurilordisponibile
sponsorizarilecudestinatiadezvoltare
20% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la

fineleexercitiuluifinanciar.
Fonduldedezvoltareesteutilizatpentruprocurareaechipamentelorsi
aparaturiimedicalesidelaboratornecesaredesfasurariiactivitatiispitalului.
52
CAPITOLUL9
FINANTAREASECTORULUISANATATII
Finantareasectoruluisanatatiiesteunfactoresentialpentruorganizareasi
functionarea oricarui sistem de ingrijire de sanatate. Politica ingrijirilor de sanatate
estestranslegatademijloaceledefinantareaserviciilordesanatate.
Prin implementarea legii asigurarii sociale de sanatate, legea 145/1997,
Guvernul Romaniei a ales schimbarea sistemului ingrijirilor de sanatate de la un
sistemcentralizatlaunulbazatpeasigurarisocialedesanatate.
Schimbarile esentiale intervenite in finantarea sectorului serviciilor de
sanatate,imbracaurmatoareleaspecte:
a. Serviciile medicale vor fi finantate in principal din contributiile
populatieiasigurate
b. Colectarea contributiilor este asigurata de casele de asigurari de
sanatate
c. Prin plata contributiilor fiecare persoana asigurata este protejata
impotriva costurilor cauzate de imbolnaviri si accidente si este
indreptata catre serviciile de sanatate furnizate prin intermediul
mediciilor de familie si al spitalelor, medicamente si materiale
sanitareinfunctiedenevoiledeingrijirimedicale
d. Casa de Asigurari de Sanatate foloseste fondurile colectate in
principalpentruplataserviciilorrealizatedefurnizoriideserviciide
sanatate pe baza contractului incheiat, in contract fiind stipulate
cantitatea,calitateasipretulserviciilordesanatate
e. Spitalele vor trebui sa acopere cheltuielile serviciilor de sanatate
realizate, prin prezentarea notei de plata catre Casa de Asigurari
deSanatate,potrivitcontractului.
RelatiadintrespitalesiCasadeAsigurariSocialedeSanatatecreazabazele
autonomiei spitalicesti, autonomie prevazuta in legea nr. 146/1999 privind
organizarea, conducerea, functionarea si finantarea spitalelor. Potrivit aceste legi,
53
spitalelesuntconsiderateinstitutiiautonomedeinterespublicsisuntindreptatitea
aveapropriulbugetoperational.
Legea146/1999areurmatoareleimplicatii:
spitalele devin furnizori de servicii de sanatate caresi vand

aceste servicii caselor de asigurari de sanatate pe baza
contractelormedicaleincheiateinacestscopdeceledouaparti
spitalele pot obtine resurse financiare numai prin platile pentru

serviciiledesanatatefurnizate
a luat nastere o piata a serviciilor de sanatate in care spitalele

concureazapentrucontractemedicale
reforma financiara accentueaza importanta unui bun management

al spitalului, managerii trebuind sa imbunatateasca organizarea
serviciilor de sanatate pe care spitalul le furnizeaza in scopul
obtinerii efectelor pozitive in utilizarea resurselor si in calitatea
serviciilor
spitaleletrebuiesarealizezeunechilibruintreveniturisicheltuieli,
sa utilizeze in mod eficient resursele, sa antreneze angajatii in
vedereaatingeriiobiectivelorpropuse.
Unuldinobiectiveleprincipalealeoricaruispitalesteobtinerearesurselor
care vor acoperii cheltuielile necesare furnizarii unor ingrijiri medicale de calitate
pentruceiasigurati.
Spitaleletrebuiesasievidentiezepachetuldeserviciidesanatatepecarele
potfurniza.Acestepachetedeserviciipotcuprinde:
serviciimedicaleambulatorii
serviciimedicaleinregimdeinternare
serviciimedicaledeurgenta
asitentamedicalaprenatala,intranatalasipostnatala
serviciimedicalederecuperare
serviciideasistentastomatologica
ingrijiriladomiciliu
medicamente,materialesanitare,proteze.
54
Spitalelepotpercepeplatidirectedelapacientipentruanumiteservicii.
Surseledefinantarepentrucosturisunt:
caseledeasiguraridesanatate
persoanefizicesijuridice
administratialocala
MinisterulSanatatiisiFamiliei
bancile.
Contractelecucaseledeasiguraridesanatate
Inceamaimarepartespitaleleprimescresurselefinanciareprinprezentarea
notelor de plata catre Casa de Asigurari de Sanatate pentru serviciile de sanatate
prestate. Serviciile sunt vandute caselor de asigurari de sanatate in baza unui
contractincheiatintreceledouaparti.
Acestcontracttrebuiesaspecifice:
numarul serviciilor de sanatate ce urmeaza a fi furnizate

persoanelorasiguratepentruoperioadadecelmultunan
pretulserviciilormedicale
Contractultrebuiesatinacontdeinteresulpersoanelorasigurate,de
echilibrulfinanciaralasigurarilordesanatate,decalitateaserviciilor.CAStrebuiesa
plateasca spitalelor pentru furnizarea de servicii medicale, cel putin la nivelul
costurilordeproductie.
Contractelecupersoanefizicesaujuridice
Resursele financiare pot proveni din donatii si/sau sponsorizari de la
persoane fizice sau juridice. Donatiile sunt facute cu o anumita destinatie, de
exemplu pentru cumpararea unor echipamente medicale specifice, efectuarea de
reparatii sau constructia unor incaperi sau aripi dintrun spital. Sponsorizarile sunt
oferitepentrufurnizareaanumitorserviciisauactivitati.
55
Contractelecuadministratialocala
Potrivitlegiiadministratieipublicesilegiifinantelorpublicelocale,autoritatile
publicelocalepotaprobacreditebugetarepentrufinantareacheltuielilorspitalicesti
din cadrul bugetelor locale. Finantarea este furnizata la cererea managerilor de
spitale care trebuie sa ofere autoritatilor locale argumente convingatoare pentru
alocarea de fonduri de la bugetele locale in scopul bunei functionari a spitalelor.
Autoritatilelocalepotgarantafonduridelabugetelelocalepentrucheltuieli,pentru
materiale,serviciisiinvestitii.
ContractelecuMinisterulSanatatiisiFamiliei
In conformitate cu legea 146/1999, privind organizarea, functionarea si
finantarea spitalelor, Ministerul Sanatatii si Familiei trebuie sa furnizeze spitalelor
resursefinanciarepentru:
realizareaprogramelornationaledesanatate
achizitionareadeaparaturamedicaladeinaltatehnologie
realizareareparatiilorcapitale
realizarea unor activitati stabilite prin ordin al ministrului sanatatii,

cum ar fi: activitati de invatamant si cercetare, recuperarea
capacitatiidemunca.
Contractelecubancile
Spitalelepotaveaacceslacreditebancarepetermenscurtfiindnecesare
pentruasigurareafinantariilatimpacheltuielii.Accesullacrediteestepermispentru
completarealipsurilorfinanciaretemporare(incapacitatideplata),pentruoperioada
detimpvariindintreolunasitreiluni,candcheltuieliledepasescincasarilevalorilor
echivalentepentruserviciiledesanatatefurnizatepedurataaceleiperioade.
56
CAPITOLUL10
ADMINISTRAREASPITALELOR
Incepandcuanul1998sistemulserviciilordesanatatedinRomaniasaaflat
in plina reforma. Obiectivele strategice ale reformei au fost definite de Ministerul
SanatatiisiFamilieisiinclud:
imbunatatireastariidesanatateapopulatieidinRomania
garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de

sanatate
obtinereaunuisistemdeingrijiridesanatatemaibinecalificat.
Subincidentanoilorreglementari,spitalelesuntinmasurasasigenereze
veniturile proprii, potrivit autonomiei de care dispun. Managerii spitalului sunt
responsabilidesanatateafinanciaraaspitalelorpecareleconduc.Acestiatrebuie
sa se preocupe de toate aspectele spitalelor ce afecteaza calitatea serviciilor
medicaleoferite.Manageriidespitaletrebuiesacreezesausaaprobepoliticilece
raspund principalelor probleme si necesitati legate de strategia spitalului si
obiectivele majore, mijloacele de finantare a cheltuielilor spitalului, cantitatea de
capitalcirculantnecesara,marimeadatoriilorpecarespitalulsilepoatepermitepe
termen scurt, mediu sau lung, numarul actiunilor de calitate si ingrijiri gratuite pe
carespitalullepoateoferi,etc.
Pentru definirea obiectivelor si selectarea strategiilor trebuie luate in
considerareurmatoareleaspecte:
a) Principiilecarestaulabazacontractariiserviciilordeingijireasanatatii
b) Resursele umane necesare, medici si asistente medicale, in scopul
indepliniriiobligatiilorprevazuteprincontracteledeserviciidesanatate
c) Asigurarearesurselormateriale
d) Programe de imbunatatire a calitatii serviciilor medicale furnizate
persoanelorasigurate
e) Investitiile necesare cresterii capacitatii spitalului, a numarului de paturi,
procurarea echipamentelor de inalta tehnologie, avand ca rezultat
reducereacosturilordespitalizare.
57
f) Surselefinanciaresinaturalor.
Politicadedezvoltaresifunctionareaspitalelorsestabilesteinainteainceperii
anului fiscal este analizata de echipa manageriala a spitalului si apoi devine
programuldeactivitateaspitalului.
Politicilededezvoltaretrebuiesareflecteaspecteprecum:
politicadesalarizareapersonalului
desfasurarea activitatilor financiare ale spitalului in cadrul limitelor

venituriloractualesialecheltuieliloraprobatedebuget
reducerea datoriilor catre furnizori sau creditori prin contractarea

cheltuielilorinlimitabugetului
monitorizarea activitatii medicale si financiare care trebuie sa

reflecteechilibruldintreveniturisicheltuieli.
Principalaresponsabilitateamanagerilordespitaleconstainevaluarea
performantelor financiare, care se masoara dupa urmatoarele standarde:
performantele spitalului comparate cu performantele anterioare, cu performantele
altor spitale din tara sau din aceeasi regiune, sau cu scopurile financiare stabilite
prinbuget.
58
CAPITOLUL11
RESURSLEUMANEINMANAGEMENTULSANITAR
11.1RECRUTAREA,SELECTIASIINCADRAREAPERSONALULUIMEDICAL
Sistemulsanitaratrageresurseumanecuanumiteparticularitatideterminate
despecificulactivitatilordesfasurateinunitatilesanitare.
Unitatile sanitare trebuie sa adopte o politica de personal care sa aiba in
vedererecrutarea,selectia,promovarea,perfectionareasimotivareapersonalului.
Prinrecrutareapersonaluluimedicalseintelegeatragereasidescoperirea
unui personal calificat pentru ocuparea posturilor vacante. Recrutarea personalului
medical constituie o activitate importanta a compartimentelor de personal,
contribuindlaachizitionareaunuipersonalpregatitprofesionalsieficient.
Activitateaderecrutareapersonaluluimedicalcuprindeaspecteprecum:
analizacerintelorpostuluivacant
intocmireaspecificatiiloraferenteactivitatiiinpostulvacant
identificareasurselorundepotfigasitiposibilicandidati(universitati
siscoliposlicealesanitare,reteauadecunostiinte)
atragereacandidatilorpentruposturilecareurmeazaafiocupate.
Selectiasiincadrareapersonaluluireprezintacomponentemajoreale
functiunii de personal ce se desfasoara cu participarea managementului unitatii
sanitare. Selectionarea si incadrarea personalului se bazeaza pe urmatoarele
elemente:
studiiatestatedecertificatesaudiplome
vechimeainmunca
postuldetinulanterior
calitatile,cunostiintele,deprinderiile,aptitudinilesi
comportamentelepersoanelorincauza.
Calitatile,cunostiintele,aptitudinile,deprinderilesicomportamentele
constituie elementul hotarator in ce priveste selectia si incadrarea personalului
deoarece pe aceste aspecte se bazeaza in mod decisiv eficacitatea indeplinirii
obiectivelordetoategradeledincadrulunitatilorsanitare.
59
Selectia consta intrun ansamblu de procese de analiza a calitatilor si

pregatiriiprofesionaleacandidatilorinscopulnumiriipeposturilevacante.
In Romania metodele si tehnicile folosite pentru selectia personalului
medicalsunturmatoarele:
1. convorbireacucandidatiirecrutatiinterviul
2. cercetareareferintelor
3. probeledeverificareacunostiintelor
1. Convorbireacucandidatiirecrutatiinterviul
DatelepersonalealecandidatuluicuprinseinCVurisauformularele
completateinvedereainscrieriisalesuntanalizatedeconducatorulinstitutieisauun
reprezentant al sau cu scopul de a se verifica daca persoana corespunde sau nu
cerintelorpostului/functieivacante.
Desiconcluziilerezultateinurmainterviuluisuntsubiective,totusiinuneletari
democratice metoda interviului constituie o metoda importanta de selectie a
personalului.
Scopul discutiei consta in identificarea elementelor caracteristice privind
comportamentul solicitantului. Desfasurarea libera a discutiei reprezinta una din
metodele cele mai eficiente de selectie a candidatilor. Aplicando, se asigura in
generalstimulareacandidatuluidearelatadespreexperientaindomeniu,opiniilesi
obiectivelesale.
Limitelemetodeiconstauin:
dificultati in conceperea unui sistem unitar de apreciere a

candidatilor
caracterulsubiectivalrezultatuluiinterviului.
Avantajulpecarelprezintaaceastametodarezidainincredereapersonala
incandidataexaminatorilorcareefectueazaselectia.
2.Cercetareareferintelorsicalificarilorcandidatilor
Investigarea referintelor poate fi edificatoare in ce priveste selectia
candidatilor. Din urma referintelor se pot obtine informatii suplimentare privind
activitatea candidatului, detalii ale comportamentului acestuia, relatiile cu colegii si
superiorii sai si in general, despre eficienta realizarilor sale. Se pot obtine referinte
60
utile de la unitatea de invatamant absolvita de candidat, fostii colegi sau sefi ai

acestuia.
3.Probeledeverificareacunostiintelor
Probeledeverificareacunostiintelorsuntmetodestiintificedeselectie
apersonaluluimedical,constandinparticipareacandidatilorlaunexamensau
concurs,utilizandusetestedecunostiintesiprobepractice.
Comisia de examinare a candidatilor selecteaza din numarul candidatilor pe
aceiacarecorespundintromasuramaimarecerintelorpostuluivacant.
In scopul eliminarii subiectivismului se utilizeaza si teste de aptitudini si
deprinderi.Finalitatealorconstainmasurareasiapreciereaunorelementeprivind
aptitudinilesicalitatilecandidatilor.
Elaborarea criteriilor de apreciere a calitatilor persoanelor cerute pentru
indeplinireaunuigendeactivitatefaceobiectulpsihotehnicii.Testelealcatuiesco
metoda psihologica de investigare constand din una sau mai multe probe, identice
pentru toti candidatii, cu o grila de apreciere a realizarii lor si de masurare a
performantelor. Psihotehnica urmareste stabilirea unui raport intre insusirile fizico
psihicealecandidatului,conditiiledemuncasispecificulactivitatii.
Activitatea de selectie a personalului implica respingerea unor candidati.
Scopul selectiei consta in descoperirea candidatului care corespunde cel mai bine
postuluisaufunctieivacante.Candidatilorrespinsitrebuiesalisecomunicemotivul
respingerii si posibilitatile pe care le au in continure pentru a fi incadrati pe alte
posturi.
Un ansamblu sensibil mai bogat de metode si tehnici de selectie se
intrebuinteazaincazulpersonaluluimanagerial.Testareacunostiintelormanageriale
sidespecialitatesepoateefectuaprinintermediuldiscutiilor,allucrarilorscrisepe
unanumitsubiect,chestionarelordecunostiintealcatuitedinintrebariaxateasupra
aspectelorconsideratenecesareinrealizareaviitoareimunci.
Un chestionar pentru cunostiintele manageriale trebuie sa cuprinda intrebari
privind functiile managementului, decizia, stilul de conducere, delegarea etc.
Chestionarele sunt alcatuite diferentiat, avand in vedere caracteristicile functiilor
respective. Se pot obtine o serie de informatii, folosind testele concepute pentru
61
evaluareaoptiunilorbazatepeprezentareadecazuripecarecadreledeconducere
trebuie sa le solutioneze. Un rol important il au si aspectele legate de studii,
exeprienta, rezultatele obtinute in perioada precedenta. Fiecarui candidat i se
intocmeste un dosar in care se gasesc informatiile referitoare la toate elementele
prezentate mai sus si pe baza ansamblului informatiilor obtinute se ia decizia de
selectionareamanagerului.
11.2FORMAREASIPERFECTIONAREAPERSONALULUI
Prin formarea personalului sunt desemnate procesele prin care salariatii isi
insusesc intrun cadru organizat, cunostintele, aptitudinile, deprinderile si
comportamentelenecesareexercitariiunorocupatiinecesareunitatiirespective.
Activitatea de formare a personalului se afla in stransa legatura cu cea de
perfectionareaaacestuia,reprezentandanamblulproceselorprincaresalariatiiunei
unitatisanitareisiimbogatesc,inbazafrecventariiunorprogrameorganizatespecial
de unitatea respectiva sau institutii de invatamant superior, cunostinte, aptitudini,
deprinderisicomportamenteindomeniiincareaudejaocalificaredebaza,inbaza
realizariilaunnivelsuperioraobiectivelorsisarcinilorcelerevin.
Programeledeformaresiperfectionare,infunctiedeesalonarearealizarii
seimpartincontinuesidiscontinue.
Programele continue se deruleaza intro singura perioada, fara intreruperi,
inafarasarbatorilorlegale,fiindutilizateinspecialpentruformareadespecialisti.
Avantajeleprogramelorcontinuesunt:
concentrarea cursantilor asupra continutului procesului de

pregatire
continuitateaprocesuluideinvatare
favorizareaschimbuluideopiniiintreparticipanti.
Dezavantaje:persoaneleimplicateinprocesuldepregatirecontinuasunt
dislocate pentru o anumita perioada, ceea ce provoaca anumite dificultati in
realizareaobiectivelorcompartimentelorimplicate.
62
Programele discontinue implica douatrei subperioade de pregatire intro

institutie cu profil didactic, dupa care personalul implicat in programul de pregatire
discontinuaisireiaactivitatealaloculdemunca.
Avantajulconstainreducereaproblemelorcauzatedeabsentapersonalului,
datafiindscurtareaperioadeicompacteincarelipseste.
11.3EVALUAREASIPROMOVAREAPERSONALULUI
Evaluarea personalului cuprinde ansamblul proceselor prin intermediul
carora se emit judecati de valoare asupra salariatilor dintro unitate sanitara, in
calitate de titulari ai unor posturi, in vederea relevarii elementelor esentiale ale
modului de realizare a obiectivelor, sarcinilor si de exercitare a competentelor si
responsabilitatilor, a acordarii de recompense si/sau sanctiuni, a stabilirii
modalitatilor de perefectionare a pregatirii si a continuarii perspectivelor de
promovare.
Evaluareaasigurasuportulinformationalatatpentrudeciziiprivindacordarea
recompenselor, promovare, perfectionare, cat si pentru decizii strategice si tactice
caresebazeazaintroproportieapreciabilapecalitatearesurselorumane.
Un rol important in procesul de evaluare il joaca metodele si tehnicile de
evaluarecareseimpartin:generalesispeciale.
a) metodele generale de evaluare sunt: notatia, aprecierea globala si
apreciereafunctionala.
Notatiaconstainacordareauneinotecareexprimagradulincaretitularul
unuipostrealizeazaobiectivelecircumscriseacestuia.
Apreciereaglobalaconstainformulareaunorevaluarigeneraleprincare
se sintetizeaza principalele calitati, in special, munca si rezultatele in munca ale
persoaneirespective.Apreciereaglobalaseconcretizeazaincalificative.
Aprecierea functionala consta in formularea unei evaluari pe baza
compararii calitatilor, cunostintelor, aptitudinilor, deprinderilor si comportametelor
uneipersoane,cucerintelepostuluiactualsauavutinvedereaiseatribui,punand
inevidentaconcordantelesineconcordanteleconstatate.
63
b)Metodeledeevaluarespecialesuntfolositedoarpentruanumitecategorii
depersonal,inspecialmanageriisispecialistiideinaltacalificare.
Dintre metodele din aceasta categorie cele mai frecvent intrebuintate sunt:
cazul,testeledeautoevaluare,centruldeevaluare.
Cazulpresupuneconstituireauneicomisiideevaluarecareexamineaza
munca persoanei in cauza in vederea luarii unei decizii importante referitoare la
aceasta sau pentru elucidarea unor dubii. Comisia de evaluare cuprinde 57
persoane, intre care: seful ierarhic direct al persoanei evaluate, alti manageri si
specialistidelacompartimentuldespecialitate.
Avantajele folosirii metodei constau in eliminarea in mare masura a
subiectivismuluisicaracterulmultilateralalacesteia.
Metoda testelor de autoevaluare consta in una sau mai multe baterii de
teste, concepute special pentru titularii anumitei categorii de posturi. Managerii
respectivi compara rezultatele complectarii testului cu rezultatele etalon ale tesului
sau incadreaza punctajul realizat in grila de evaluare pusa la dipozitie o data cu
bateriiledeteste.
Centrele de evaluare reprezinta un sistem specializat de evaluare ce
consta in evaluarea persoanei in cauza, timp de 35 zile, printrun complex de
metode de evaluare: jocuri manageriale, teste psihologice, discutii in grup fara
conducator,temepregatiteindividual,dezbateridecazurietc.
Inperioadaincarepersoanaincauzadaacesteprobe,singurasauimpreuna
cu alte persoane, aflate in aceeasi situatie, este observata de membrii grupului de
evaluare, pe baza unui ghid de evaluare special elaborat. In final, pe baza
rapoartelorintocmitedeacestia,inurmadezbaterilorsestabilesteevaluareafinala
insotitadeorecomandareprivinddeciziaceurmeazaafiluata.
Un mijloc de valorificare a rezultatelor evaluarii personalului o reprezinta
promovarea.
Criteriile de promovare a personalului sunt: studiile, vechimea in munca,
postuldetinutanterior,calitatile,cunostinele,deprinderilesiaptitudinile.
64
11.4MOTIVAREAPERSONALULUI
Motivarea ca fundament al functiei de antrenare presupune corelarea
recompenselor/sanctiunilor materiale si moralspirituale cu rezultatele obtinute de
catrepersonalinrealizareaobiectivelor.
Infunctiedemoduldeconditionarealsatisfactiilorpersonalului,derezultatele
obtinute,motivareapoatefipozitivasaunegativa.
Motivarea pozitiva are in vedere cresterea contributiei personalului la
realizarea obiectivelor unitatii respective, pe baza amplificarii satisfactiilor sale din
participarea la procesul muncii ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite. Motivarea
pozitiva, prin numeroasele satisfactii pe care le genereaza, contribuie la ridicarea
moralului si dezvoltarea individuala a salariatilor, la conturarea unui climat
organizationalpropicemunciisiperformantelorridicateinorganizatie.
Motivarea negativa vizeaza sporirea contributiei personalului la indeplinirea
obiectivelor organizatiei prin diminuarea satisfactiilor (reduceri de salarii, amenzi,
retrogadari, mustrari, invective etc) in procesul muncii sau a amenintarii cu
reducerea lor, daca sarcinile si obiectivele de realizat nu sunt realizate. Motivarea
negativa prin generarea de frecvente insatisfactii la salariatii organizatiei contribuie
la un moral scazut al acestora, la inhibarea lor si instaurarea unui climat
organizationaltensionat,defavorizantobtineriiunorrezultateperfomante.
In functie de natura mijloacelor utilizate pentru motivarea personalului se
distingdouatipuridemotivare:economicasimoralspirituala.
Motivarea economica reprezinta motivarea ce vizeaza satisfacerea
aspiratiilor si asteptarilor de ordin economic ale salariatilor, principalele motivatii
utilizate fiind: salariile, primele, participarile la profit, gratificatiile, penalizarile la
salariu, imputatii financiare in cazul unor erori si/sau lipsuri din gestionarea
resurselororganizatiei,amenzipentrusavarsireadeabateri.
Motivarea moralspirirtuala vizeaza satisfacerea aspiratiilor si asteptarilor
denaturamoralspirituala,cevizeazaaptitudinilesicomportamentelesalariatilor.In
realizarea motivarii moralspirituale se folosesc ca motivatii: acordarea de catre
manageri a increderii in salariati, exprimarea de multumiri si laude, evaluarea
65
contributiei cu caracter general sau sub forma de critici, lansarea de avertismente,

mustrarisiinvective,acordareadetitlurionorifice,medaliietc.Acesttipdemotivare
sa dovedit a fi eficienta pentru toate categoriile de salariati, cu un plus de efect
pentrumanagerisispecialisti.
In functie de natura relatiilor motivationale care se produc si amplasamentul
sursei care genereaza efectul motivational, motivarea este intrinseca sau
extrinseca.
Motivarea intrinseca (interna) consta in determinarea salariatului sa se
implice pentru a atinge rezultate la locul de munca, intrucat prin aceste procese el
obtine satisfactii ce tin de eul si de personalitatea sa. Motivarea intrinseca este
centrata pe individ, fiind o relatie intre asteptarile, pereceptiile si simturile sale si
continutul muncii si al comportamentului sau, pe care nemijlocit le realizeaza.
Motivarea intrinseca este rezultatul participarii salariatului in cauza la activitatile
unitatiiresepctive.Inlipsaparticiparii,motivareaintrinsecanusemanifesta.
Motivarea extrinseca (externa) consta in determinarea salariatului sa se
implice, sa obtina rezultate la locul de munca pentru ca acestea vor genera din
partea organizatiei anumite reactii formale si informale, economice si moral
spirituale care ii vor produce satisfactii. Motivarea extrinseca este o relatie individ
organizatie, avand drept continut satisfacerea asteptarilor salariatului fata de
reactiileorganizatieifatadeel,inraportcueforturile,comportamentulsirezultatele
sale.
Salariatul participa la procesele de munca deoarece ii aduc venituri
suplimentare, multumiri, laude, diplome, statut si post superior sau pentru a evita
pierdereaunorsumedebani,amenintarisaupedepse.
Motivarea externa depinde de comportamentul salariatului, de conceptia,
resursele, abordarea organizatiei precum si starea de spirit si comportamentul
managerilorimplicati.
In functie de personalitatea umana avuta in vedere cu prioritate, delimitam
douacategoriidemotivare:cognitivasiafectiva.
66
Motivarea congnitiva vizeaza dimensiunea intelectuala a salariatului,

bazanduse pe satisfacerea nevoilor individuale de informare, de a cunoaste, a
invata,innovasiacontrolamediulincareisidesfasoaraactivitatea.
Pentrurealizareamotivariicognitivemanageriiapeleazalamotivatiiformale,
informale, economice si moralspirituale, specific fiind faptul ca utilizarea acestor
motivatii este centrata pe dezvoltarea si folosirea capacitatii intelectuale a
salariatilor, subordonata derularii proceselor de munca si indeplinirii obiectivelor in
cadrulorganizatiei.
Motivareaafectivavizeazadimensiuneaafectivastrictumanaasalariatului,
concetranduse asupra satisfacerii nevoilor sale de ordin sentimental in cadrul
organizatiei.Motivareaafectivaareinvederecasalariatulsasesimtabinelalocul
de munca, sa fie apreciat, simpatizat de colegi, sefi si subalterni, sa se manifeste
fatadeelsimpatiesiconsideratie,sasebucuredeprestigiuetc.
67
CAPITOLUL12
PROCESULDEPREGATIREPRIVINDEXERCITAREAPROFESIEIDE
ASISTENTMEDICALSIALPROFESIEIDEMOASAINROMANIA
12.1EXERCITAREAPROFESIEIDEASISTENTMEDICALSIAL
PROFESIEIDEMOASA
Potrivit NORMELOR MINIMALE pentru instruirea si formarea asistentilor
medicali,functiadeasistentpentruingrijirigeneralepoatefidefinitaastfel:
Asistentulpentruingrijirigeneraleexercitacomformreglementariiinvigoare
dintarasa,urmatoarelefunctiigenerale:
a) daingrijiricompetentepersoaneloracarorstarelecere,tinandcont
de nevoile fizice, afective si spirituale ale bolnavului in mediul
spitalicesc,familial,lascoala,laloculdemuncaetc.
b) observa situatiile sau conditiile fizice sau afective care exercita un
efect important asupra sanatatii si comunica aceste observatii
celorlaltimembriiaiechipeisanitare
c) formeazasidirijeazapersonalulauxiliarnecesarpentruaraspunde
nevoilorserviciilordeasistentadinoriceinstitutiedesanatate.
Profesia de asistent medical cat si cea de moasa se exercita pe teritoriul
Romaniei de catre persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare in
profesiadeasistentmedicalcaurmareaparcurgeriiunuiprogramdeinvatamantde
specialitate cu un numar de ore fixat la minimum de 4.600 si respectiv al unui titlu
oficialdecalificareinprofesiademoasa.Acesteapotfi:cetateniromani,cetateniai
unui stat membru ai Ununii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic
EuropeansauaiConfederatieiElvetiene.
68
Continutul si caracteristicile activitatilor de asistent medical generalist

sunturmatoarele:
a)
determinareanevoilordeingrijirigeneraledesanatatesifurnizarea
ingrijirilor de sanatate, de prevenire, curative, si de recuperare
potrivit normelor elaborate de Ministerul Sanatatii si Familiei in
colaborare cu Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania
b)
administrareatratamentuluipotrivitrecomandarilormedicului
c)
protejarea si ameliorarea sanatatii, elaborarea de programe si

desfasurareaactivitatilordeeducatiepentrusanatate
d)
participareaasistentilormedicaliabilitaticaformatorilapregatirea
teoretica si practica a viitorilor asistenti medicali in cadrul
programelor de invatamant de specialitate sau a asistentilor
medicaliincadrulprogramelordeformarecontinua
e)
desfasurareaactivitatilordecercetare
f)
pregatireapersonaluluisanitarauxiliaretc.
Activitatiledeasistentmedicalgeneralistseexercitacuasumarea
responsabilitatiiasistentuluimedicalgeneralistcuprivirelaplanificarea,organizarea,
evaluarea,sifurnizareaserviciilorincalitatedesalariatsauliberprofesionist.
Continutulsicaractersticileactivitatilordemoasasunt:
a) constatarea existentei sarcinii, efectuarea examenelor necesare in
vedereamonitarizariievolutieisarciniinormale
b) recomandarea examinarilor necesare in vederea diagnosticarii timpurii a
sarciniicurisc
c) asigurarea pregatirii complete a mamei pentru nastere, desfasurarea
activitatilor de educatie pentru sanatate, initierea si desfasurarea
programelordepregatireaviitorilorparinti
d) acordareasfaturilordeigienasinutritie
e) administrareatratamentuluipotrivitprescriptiilormedicului
69
f) ingrijirea si asistarea pacientei in timpul travaliului si urmarirea starii

intrauterineafatuluiprinmijloaceclinicesitehniceadecvate
g) asistarea nasterii normale, la domiciliu sau unitati sanitare, daca este
vorbadeprezentatiecraniana,iarincazdeurgenta,asiatareanasteriiin
prezentatiepelviana
h) identificarea, la mama si copil a semnelor care anunta anomalii si care
necesitainterventiamediculuipecareilasistainacestesituatii
i) adoptarea masurilor de urgenta care se impun, in absenta medicului,
pentru extractia normala a placentei, urmata eventual de control uterin
manual
j) examinareanounascutului,pecareilpreiainingrijire,initiereamasurilor
careseimpunincazdenevoiesipractica,dacaestenecesar,reanimarea
imediata
k) preluarea in ingrijirea pacientei, monitorizarea acesteia in perioada
postnatala si acordarea tuturor recomandarilor necesare mamei, privind
ingrijjireanounascutuluipentruasigurareadezvoltariiacestuiaincelemai
buneconditii
l) intocmirearapoartelorscrisecuprivirelaactivitateadesfasurata
m) asigurareainformariisiconsilieriiprivindplanificareafamiliala
n) participarealapregatireateoreticasipracticaamoaselorsiapersonalului
sanitarauxiliar
o) desfasurarea optionala a activitatilor de cercetare de catre moasele
licentiate.
Activitatiledemoasaseexercitacuasumarearesponsabilitatiimoaseiprivind
planificarea, organizarea, evaluarea si furnizarea serviciilor in calitate de salariat
si/sauliberprofesionist.
Controlul si supravegherea profesiei de asistent medical si a profesiei de
moasa se realizeaza de Ministerul Sanatatii si Ordinului Asistentilor Medicali si
MoaselordinRomania.
70
Profesiadeasistentmedicalsiceademoasasepotexercitadepersoanele
fizicecareindeplinescurmatoareleconditii:
a) detinuntitluoficialdecalificaredeasistentmedicalgeneralist,respectival
unuititluoficialdecalificaredemoasa
b) suntaptedinpunctdevederemedicalpentruexercitareaprofesiei
c) suntautorizatedecatreMinisterulSanatatii
d) nu au fost condamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei
infractiunicontraumanitatiisauvietiiinimprejurimilegaledeexercitarea
profesiei.
Inexercitareaprofesiei,asistentulmedicalsimoasatrebuiesarespecte
demnitatea fiintei umane, sunt obligati sa pastreze secretul professional, cu
exceptiacazurilorprevazutedelegesidealuamasurideacordareaprimuluiajutor,
indiferentdepersoana,locsausituatie.
12.2FORMAREAINPROFESIADEASISTENTMEDICALSIINPROFESIADE
MOASA
Pregatirea asistentilor medicali generalisti sau de alte specialitati precum si
pregatireamoaselorserealizeazaprinurmatoareleformedeinvatamant:
invatamantsanitarpostlicealcuoduratadestudiude3ani
invatamantsuperiormedicaldescurtasilungadurata.
Absolventulscoliipostlicealesanitareestedenumitasistentmedical
generalist, absolventul colegiului medical este denumit asistent medical cu studii
superioaredescurtaduratasauasistentmedicalgeneralistcustudiisuperioarede
scurta durata iar absolventul invatamantului superior medical de lunga durata este
denumti asistent medical generalist cu studii superioare de lunga durata, respectiv
moasa.
Absolventii invatamantului superior medical cu o durata de patru ani care
promoveaza examenul de licenta pot urma studii postuniversitare. Pregatirea
practicaacursantilordininvatamantulpostlicealsanitarsidininvatamanulsuperior
71
medicaldescurtasilungaduratasedesfasoarainunitatisaniatrestabilitedacatre
ministerulsanatatii,atatpentruinvatamantulpubliccatsipentrucelprivat.
12.3TITLURILEOFICIALEDECALIFICAREDEASISTENTMEDICALSI
RESPECTIVASISTENTMEDICALGENERALIST(MonitorulOficialalRomaniei,
parteaI,numarul578/30.06.2004)
12.3.1TITLURILEOFICIALEDECALIFICAREDEASISTENTMEDICAL
A) Asistentmedicalcustudiimedii
diploma de absolvire liceu sanitar cu durata de 5 ani, eliberata de
MinisterulInvatamantuluisiStiintei
B) Asistentmedicalcustudiipostliceale
diploma de absolvire scoala postliceala sanitara eliberata de
Ministerul Sanatatii, Ministerul Invatamantului si Stiintei / Ministerul
EducatieiNationale
certificat de absolvire scoala postiliceala sanitara eliberat de
MinisterulEducatieiNationale/MinisterulEducatieisiCercetarii
certificatdecompetentaprofesionalaeliberatdeministerulEducatiei
siCercetraii/MinisterulEducatiei,CercetariisiTineretului
atestateliberatdeMinisterulInvatamantuluisiMInisterulSanatatii.
C)Asistentmedicalcustudiisuperioaredescurtadurata
diploma de absolvire colegiu universitar de profil, eliberata de
MinisterulEducatiei,CercetariisiTineretului.
72
12.3.2TITLURIOFICIALEDECALIFICAREDEASISTENTMEDICAL
GENERALIST
a)Asistentmedicalgeneralist:
atestatdeechivalaredestudiideasistentmedicalgeneralist,asistent
medicaldemedicinagenerala
dipoma de absolvire scoala postliceala sanitara in specialitate:
asistentmedicaldemedicinagenerala,asistentmedicalgeneralist,eliberata
deMinisterulSanatatiisauMinisterulInvatamantuluisiStiintei
certificat de absolvire scoala posticeala sanitara in specialitatea:
asistentmedicalgeneralist,asistentmedicaldemedicinageneralaeliberatde
MinisterulEducatieiNationale/MinisterulEducatieisiCercetarii.
certificate de competente profesionale, eliberat de Ministerul
EducatieisiCercetarii,MinisterulEducatieisiCercetarii,MinisterulEducatiei,
CercetariiisiTineretului.
b) Asistent medical generalist cu studii superioara de scurta
durata:
diploma de absolvire colegiu universitar de profil, eliberata de
Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul
Educatiei,CercetariiisiTineretului.
c) Asistent medical generalist cu studii superioare de lunga
durata:
diploma de licenta eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii,
MinisterulEducatiei,CercetariiisiTineretului.
73
Titlurileprofesionaledeasistentmedical:
asistentmedicalgeneralist
asistentmedicaldeingrijirimedicaledesanatate
asistentmedicalobstetricaginecologie
asistentmedicalpediatrie
asistentmedicalbalneofizioterapie
asistentmedicaligiena
asistentmedicaligienasisanatatepublica
asistentmedicallaboratorclinic
asistentmedicalradiologiesiimagistica
asistentmedicalfarmacie
asistentmedicsocial
asistentmedicaldenutritiesidietetica
asistentmedicaldeocrotire
asistentdebalneofiziokinetoterapiesirecuperare
asistentmedicaldeurgentemedicochirurgicale
asistentdeprofilaxiestomatologica
asistentigienistpentrucabinetstomatologic
asistentpentrustomatologieasistentadentara.
12.3.3TITLURILEOFICIALEDECALIFICAREINPROFESIADE
MOASA
Moasa: atestatdeechivalareinspecialitateaasistentmedicalobstetrica
ginecologieeliberatdeMinisterulSanatatii,MinisterulInvatamantuluisiStiintei
diplomadeabsolvirescoalasanitarapostlicealainspecialitatea
asistentmedicalobstetricaginecologieeliberatadeMinisterulSanatatii,Ministerul
InvatamantuluisiStiintei
certificatdeabsolvirescoalasanitarapostlicealainspecialitatea
74
asistent medical obstetrica ginecologie eliberat de Ministerul Educatiei Nationale,

MinisterulEducatieisiCercetarii.
Moasacustudiisuperioaredelungadurata:
diploma de licenta eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii,
MinisterulEducatiei,CercetariiisiTineretului
Titluriprofesionale:moasa,asistentmedicalobstetricaginecologie.
75
CAPITOLUL13
POLITICIDESANATATEPENTRUTOTIINSPATIULEUROPEAN
21DEOBIECTIVEPENTRUSEC.XXI
Odata cu intrarea in secolul XXI, poporul European cauta o schimbare care

saofereunscopinrealizareapropriilorvieti.Vaexistaintotdeaunaocontrapartida
intredezvoltareaeconomica,mentinereasiimbunatatireasanatatii.
Oamenii din intreaga Europa trebuie sa simta ca sanatatea lor este in
siguranta, ca au acces pe tot parcursul vietii la ingrijiri de sanatate disponibile,
relevantesidebunacalitate.Sigurantasanatatiicuprindedreptulfiecaruiindividla
un standard inalt de sanatate, dreptul la o locuinta decenta, la viata si munca in
mediisigure,dreptullainformatiesieducatiedesanatate.
Experientaobtinutadinanii80informulareaPoliticilorSanatatiipentruToti
siinmonitorizareasievaluareaimplemantariiacestora,impunenecesitateastabilirii
unor obiective realiste si realizabile care sa constituie o intrepatrundere a realitatii
deastazicuvisuriledemaine.
76
21DEOBIECTIVEPENTRUSECOLULXXI
Obiectivul1Solidaritatepentrusanatateinregiuneaeuropeana
Prinacestobiectivseurmarestereducereadecalajuluiactualalstariide
sanatate intre statele membre ale Regiunii Europene cu cel putin 1/3 decalajul
dintre treimea de tari europene cu nivelul cel mai ridicat al sperantei de viata si
treimeadetaricunivelulcelmaiscazutalsperanteideviata,artrebuisafieredus
panalacelputin30%,panainanul2020.
Obiectivul2Echitateinsanatate
Panainanul2020diferentadintrestariledesanatatealegrupurilor
socioeconomice din tari, ar trebui redusa la cel putin un sfert in toate Statele
Membre,imbunatatindsemnificativnivelulsanatatiigrupurilordefavorizate.
Obiectivul3Unstartsanatosinviata
Panainanul2020totinounascutiisiprescolariidinRegiuneartrebuisaaiba
osanatatemaibuna,asiguranduleunstartsanatosinviata.
Obiectivul4Sanatateatinerilor
Pana in anul 2020, tinerii din Regiune ar trebui sa fie mai sanatosi si mai
capabilideasiindeplinirolurileinsocietate.
Obiectivul5Imbatranireasanatoasa
Acestobiectivvizeazacapanainanul2020,persoanelecuvarstadepeste
65deaniartrebuisaaibasansadeasebucuradeintregpotentialullordesanatate
sideaaveaunrolsocialactiv.
77
Obiectivul6Imbunatatireasanatatiimentale
Vizeazacapanainanul2020saseobtinacrestereabunastariipsihosocialea
oameniloriarpersoanelorcuproblemedesanatatementalasaliseasigureaccesul
laserviciimaicuprinzatoare.
Obiectivul7Reducereabolilortransmisibile
Panainanul2020seurmarestediminuareasubstantialaaefecteloradverse
alebolilortrasnmisibileasuprasanatatii,prinaplicareasistematicaaunorprograme
privind eradicarea, eliminarea, controlul bolilor infectioase cu importanta in
sanatateapublica.
Obiectivul8Reducereabolilornetransmisibile
Isi propune ca pana in anul 2020, morbiditatea, deficientele si mortalitatea
premature datorate bolilor cronice importante, ar trebui reduse la cele mai joase
niveleposibileintoataRegiunea.
Obiectivul9Reducereavatamarilordatorateviolenteisiaccidentelor
Vizeaza o scadere semnificativa si continua a vatamarilor, deficientelor si
cazurilordedecesrezultatedinaccidentesiviolenta.
Obiectivul10Unmediusanatossisigur
Panainanul2015,populatiaregiuniiartrebuisatraiascaintrunmediufizic
mai sigur, iar nivelul de expunere la factorii daunatori sanatatii sa nu depaseasca
standardeleinternationalestabilitedecomunacord.
Obiectivul11Untraimaisanatos
Pana in anul 2015 populatia ar trebui sa adopte moduri mai sanatoase de
viata, manifestand un comportament mai sanatos in domenii ca alimentatia,
activitateafizica,etc.
78
Obiectivul12Reducereaafectiunilordatoratealcoolului,drogurilor
situtunului
Reducerea semnificativa in toate Statele Membre pana in anul 2015 a
efectelor adverse asupra sanatatii rezultate din consumul de substante care dau
dependentadegenultutunului,alcooluluisidrogurilorpsihoactive.
Obiectivul13Aranjamentepentrusanatate
Pana in anul 2019, populatia din Regiune ar trebui sa aiba posibilitati mai
bunedeatraiinmediifizicesisocialesanatoaseacasa,inscoli,laloculdemunca
siincomunitate.
Obiectivul14Responsabilitatemultisectorialapentrusanatate
Prin acest obiectiv se urmareste ca pana in anul 2020 toate domeniile sasi
recunoascasisaaccepteresponsabilitateapentrusanatate.
Obiectivul15Unsectorintegratalsanatatii
Isi propune ca pana in anul 2010, populatia Regiunii sa aiba un acces mai
bun la ingrijirea primara de sanatate pentru familie si comunitate, sprijinit de un
sistemspitalicescflexibilsireceptiv.
Obiectivul16Realizareacalitatiiingrijirii
Panainanul2010,StateleMembreartrebuisaseasigurecamanagementul
sectoruluidesanatate,delaprogramedesanatatebazatepepopulatie,laingrijirea
individualaapacientuluilanivelulclinic,esteorientatcatrerezultatelesanatatii.
Obiectivul17FormareaServiciilordeSanatatesiAlocareaResurselor
Isipropunecapanainanul2010StateleMembrevortrebuisaaibafinantari
substantiale si mecanisme de alocare a resurselor pentru sistemele de ingrijire a
sanatatiibazatepeprincipiileaccesuluiegal,costeficienta,solidaritatesicalitate
optimaaingrijirilor.
79
Obiectivul18Dezvoltarearesurselorumanepentrusanatate
Pana in anul 2010, toate Statele Membre ar trebui sa se fi asigurat ca
profesionistii din sectorul sanitar si profesionistii din celelate sectoare au acumulat
cunostintele,aptidudinilesicalificarilenecesareprotejariisipromovariisanatatii.
Obiectivul19Cercetaresicunoasterepenrtusanatate
Pana in anul 2005, toate Statele Membre ar trebui sa aiba sisteme de
cerecetare, informatie si comunicare in sectorul sanitar care sa sustina mai bine
achizitia, utllizarea efectiva si distributia cunostintelor pentru sprijinirea sanatatii
pentrutoti.
Obiectivul20Mobilizareapartenerilorpentrusanatate
Urmareste ca pana in anul 2005 implementarea politicilor pentru sanatate
pentru toti ar trebui sa angajaze indivizii, grupurile si organizatiile din sectoarele
private,publicesisocietateacivila,inaliantesiparteneriatepentrusanatate.
Obiectivul21Politicisistrategiipentrusanatateatuturor
Vizeaza ca pana in anul 2010 toate Statele Membre vor trebui sa
implementeze politici de sanatate pentru toti la nivel national, regional si local,
sprijinite de structuri institutionale potrivite, organizate si conduse intro maniera
novatoare.
80
CAPITOLUL14
DIRECIIDEREFORMAASISTEMULUISANITARROMANESC
14.1OBIECTIVELE,PRINCIPIILESISCOPULREFORMEISISTEMULUI
SANITARROMANESC
SistemuldeocrotireasntiidinRomniaafost,panain1989siinbuna
msurasidupaceastadata,unsistemcaracterizatprincentralism,egalitarismsi
limitarealibertiideopiune.
Scopurile fundamentale declarate ale procesului de reforma de dup
1990aufost:
mbuntireastriidesntateapopulaiei
cretereaeficienteiinfolosirearesurselor
schimbarearelaieimedicpacient
cretereaniveluluidesatisfacieapopulaieisiafurnizorilor
deserviciimedicale.
Principiile politicii sanitare pe baza crora urma sa se ating aceste

scopurierau:
asigurareaaccesuluiechitabillaserviciiledesntate,
acoperireaintregiipopulaiicuacesteservicii,
solidaritateainfinanareaserviciilormedicale,
stimulareafurnizriideserviciieficacesieficiente,
acordareaserviciilorinfunciedenevoiledesntate,
libertateapacientuluideasialegemedicul,
autonomiaprofesionitilorindomeniulmedical,
colaborareaserviciilordesntatecualtesectoarecare
influeneazstareadesntate(educaie,serviciisocialeetc).
Obiectivelestrategicealereformei,insensulcelordemaisus,aufost:
1.
completareacadruluilegislativ
2.
introducereaAsigurrilorSocialedeSntate
81
3. diversificareamecanismelordegenerarearesurselorfinanciare
4. plataserviciilorbazatapeeficientasicalitateaactuluimedical
4. asigurarea unei mai bune accesibiliti a populaiei la servicii de
sntate
5. trecerea centrului de greutate al serviciilor de sntate ctre
asistentaambulatorie
6.
cretereacalitiiserviciilormedicale
7. stimularea privatizrii sub diverse forme, introducerea competiiei

intrefurnizori
8. descentralizarea sistemului de sntate, prin creterea rolului
autoritilorlocale,asociaiilorprofesionale,instituiilorfinanatoare,a
comunitiloretc.
9.
achiziiipubliceprinmijloaceelectronice
10.
sistemulinformaionalprivindstareadesntateapopulaiei
11.
politicamedicamentului.
Principalele activiti ale reformei sau desfurat in domeniul

conducerii sistemului si asigurarea cadrului legislativ, finanrii
serviciilor de sntate, ca si al resurselor umane si resurselor fizice din
sistemulsanitar.
Metodautilizatainaplicareamasurilordereformaafost,ingeneral,aceea
de testare prin experimente pilot. Din pcate continuitatea procesului de
reforma in sntate a fost afectata de desele schimbri de guvern si de minitri
fiecare noua echipa de conducere insusindusi cu reineri aciunile demarate
anterior.Lipsaunorstrategiiclaresiaunorobiectivedefiniterigurossicaresafie
urmriteindependentdeschimbrilepoliticeauafectatprocesuldereforma.
Strdania de a pune in funciune Casa Naionala a Asigurrilor de
Sntate (CNAS) si Colegiul Medicilor (CMR), cu toate structurile lor de
conduceresiteritoriale,aulsatpeplanuldoigrijafatadestareadesntatea
populaiei si nevoile de servicii medicale ale acesteia, fapt ilustrat in
agravarea strii de sntate la nivel naional, in comparaie cu alte tari din
Europa.
82
14.1.1COMPLETAREACADRULUILEGISLATIV
Att aprobarea legilor necesare, cat si trecerea de la actul normativ
aprobat la modificrile structurale concrete si la demararea efectiva a
activitilor specifice din cadrul reformei sistemului sa dovedit a f i un drum
lung si dificil, grevat de mentaliti nvechite, lipsa resurselor necesare si
opiunipoliticediferite.
In prezent este in vigoare "Legea privind organizarea si finanarea
spitalelor"(Legea 270/2003) care permite inregistrarea, acreditarea si
ierarhizarea tuturor spitalelor si unitilor cu paturi din Romnia, apropiindule
structurasifuncionarealorlanormeleeuropene.
Sau aprobat normele privind mbuntirea asistentei medicale de
urgenta, iar in domeniul resurselor umane sa definitivat sistemul de formare a
medicilor, obinerea liberei practici medicale prin susinerea examenului de
licenainmodunitarpetara.
Sa completat cadrul legislativ privind recoltarea sngelui, a producerii
si utilizrii preparatelor de snge proaspete si a celor stabile. Normele
elaborateseapropriedeexigentarecomandrilorsianormelorUE.
A fost completata legislaia privind funcionarea Ageniei Naionale a
Medicamentului si modul de nregistrare a produselor farmaceutice,
autorizareaunitilordeproduciesidistribuireamedicamentelorsiactivitateade
inspecie farmaceutica, definiia produsului medicamentos si a produselor
cosmetice. De asemenea sa completat legislaia privind exercitarea profesiei de
farmacist.
14.1.2INTRODUCEREAASIGURRILORSOCIALEDESNTATE
La 1 ianuarie 1999, n baza Legii asigurrilor de sntate
nr.145/1997 si a celorlalte acte normative corelate, a luat fiina Casa
NaionaladeAsigurrideSntate,momentceacoinciscudeclanareaceleimai
ample reforme din Romnia de dup 1989. In prezent activitatea Casei
83
Naionale de Sntate este reglementata de Ordonana de urgenta nr.

150/2002.
Principalele funcii ale Casei Naionale de Asigurri de Sntate, sunt
colectareasiadministrareafondurilor,precumsicumprareaserviciilormedicale
necesare asigurailor. In noul cadru, furnizarea serviciilor medicale se face n
funcie de cerere si oferta, fapt ce conduce la eliminarea risipei si la
raionalizareacheltuielilor.
Relaiile dintre medici si casele de asigurri se desfoar n baza unui
Contractcadru n care sunt specificate criteriile cantitative si calitative de
evaluare a activitii medicale, n funcie de care se realizeaz plata medicilor
pentruserviciilefurnizate.
Pn la 1 ianuarie 2000, aproape ntreg personalul medical a ncheiat
contracte cu casele de asigurri de sntate, existnd, n momentul de fata,
peste 18.000 de uniti medicale integrate n sistemul asigurrilor de sntate.
Lanivellocal,mediereamedicpacientserealizeazprinintermediulcaselor
judeenedeasigurridesntate.Pentruzonelecuopopulaiemainumeroasa,
acestea dispun de oficii teritoriale, menite sa preia o parte din funciile
administrative.
In raport cu aceste structuri locale, Casa Naionala de Asigurri de
Sntateareroluldeaurmrirespectareacadruluilegalsiaplicarealuintrun
mod unitar, la nivelul ntregii tari. Totui, n baza principiului
descentralizrii, casele judeene de asigurri de sntate se bucura de
autonomienrezolvareasicontrolulaspectelorspecificeceseregsesclanivel
local. In acest sens, au loc ntlniri frecvente ntre membrii CNAS si
reprezentanii locali pentru integrarea acestor aspecte locale ntrun cadru
general si unitar. Pentru aplicarea reformei sa realizat un sistem informatic
naional, menit sa asigure obinerea unui flux rapid n colectarea,
centralizareasiprelucrareadatelordinsistemulasigurrilordesntate.
84
Principiilesistemuluiasigurrilordesntate:
Solidaritatea:principiulfundamentalalasigurrilordesntateconform
cruiaoriceceteanpoatefiattpltitoralcontribuieidesntatecatsi
beneficiaralservicilormedicale.
Libertateaalegerii:sistemulasigurrilordesntateoferasiguratului
dreptuldeasialegemedicul.
Concurenta:esteunprincipiudedusdincelanterior,deoarecelibera
alegereimplicacretereaprofesionalismuluicadrelormedicale.
Calitateaservicilorsirespectulpentruasigurat
Confidenialitateaactuluimedical
O noutate a sistemului de asigurri de sntate este lansarea pachetului
deserviciimedicaledebaza.
Asiguraiiaudreptul,nmodechitabilsinediscriminatoriu,launpachetde
servicii de baza, decontat din Fondul naional unic de asigurri sociale de
sntate, potrivit O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea si funcionarea
sistemuluideasigurrisocialedesntate.
Acest pachet detaliat n Contractulcadru pe anul 2003, cuprinde servicii
medicale profilactice, curative, servicii de ngrijire a sntii, medicamente,
materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice. Asiguraii
beneficiazdepachetuldeserviciidebazancazdeboalasaudeaccident,din
primazidembolnviresaudeladataaccidentuluisipnlavindecare.
Persoanelecarenufacdovadacalitiideasiguratbeneficiazdeservicii
medicale numai n cazul urgentelor medicochirurgicale si al bolilor cu potenial
endemoepidemic n cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, care va fi
stabilitprinContractulcadrupeanul2003.
O alta noutate a legislaiei in domeniu, consta in nfiinarea incepand cu
anul 2003, a cardului de asigurat care faciliteaza accesul contribuabilului la
serviciilemedicalesiomaibunaevidentaastriidesntateaacestuia.
85
Dateleminimenregistrateiaccesatepecarduldeasiguratsunt:
a)
dateledeidentitateicodulnumericpersonal
b)
dovadaachitriicontribuieipentruasigurrilesocialedesntate
c)
nregistrareanumruluidesolicitrideserviciimedicale,prin
codul
furnizorului
d)
diagnosticemedicalecuriscvital
e)
consimmntulreferitorladonareadeesuturiiorgane
f)grupasanguiniRh.
14.1.3
DIVERSIFICAREA
MECANISMELOR
DE
GENERARE
RESURSELOR
Finanareaunitilordinasistentaprimarasiambulatoruldespecialitate
privatizate, se realizeaz prin contracte individuale sau prin bugete "globale"
cu Casa de Asigurri de Sntate. Rambursarea cheltuielilor pentru serviciile
prestate asigurailor se face conform prevederilor Contractului Cadr, care se
aproba anual prin Hotrre de Guvern, conform prevederilor Legii 145/1997,
modificataprinordonanadeurgentanr.150/2002.
Veniturile sistemul sanitar romanesc provin din 4 surse principale, ce au
ponderi diferite: bugetul de stat, fondul special pentru sntate, fondul de
asigurri, credite rambursabile si nerambursabile, insa cea mai mare parte a
finanrii este realizata prin sistemul de asigurri de sntate. Finanarea
spitalelor se face intro proporie de peste 90% prin contracte de servicii
incheiateintreconducerilespitalelorsicaselejudeenedeasigurridesntate.
Bugetele istorice ale spitalelor nici nu recunosc si nici nu recompenseaz
mbuntireacalitiisiaeficienteiinfurnizareaserviciilorspitaliceti.
86
14.1.4ASIGURAREAUNEIMAIBUNEACCESIBILITATIA
POPULATIEILASERVICII
Cretereaponderiiasistenteiambulatoriianlesnitcretereaaccesibilitii
populaiei la asistenta medicala prin posibilitatea de asi alege att medicul de
familie, cat si medicul specialist. Totui, in zonele izolate, accesibilitatea a
sczut. In cazul acestora, masurile iniiate de Ministerul SntiisiFamilieiau
fost insuficiente si ineficiente, deoarece nu mai exista sistemul repartizrilor
directepentrumedici.Accesibilitatealaserviciiledesntateafostinegala.
Setiecaaccesibilitateadepindedemaimulifactori,intrecare:
interesul manifestat de autoritile locale pentru a crea facilitai
speciale pentru atragerea medicilor si a personalului medical in localitile
sizoneledefavorizate
sistemulbirocraticdeaprobrinecesaredeschideriiunuicabinetmedical
infrastructurazonalasibazamaterialaexistentainlocalitiledeficitare
motivaiamediculuisiacelorlaltecadremedicaledealucrainaceste
zone
motivatiaadministratiilorlocaledeaoferifacilitatipentrumediciidinzonele
respective.
Introoarecaremasura,accesibilitateatinedeculturasanitaraapopulatieisi
deobiceiurilelocale.Inacestdomeniupelangapersonalulmedicaldindirectiilede
sanatate publica judetene, au un rol important si celelalte institutii publice
(primariile, scoala, etc.), cat si organizatiile civile, care pot contribui la educarea
populatiei.
14.1.5PRIVATIZAREAINSTITUIILORSANITARE
Privatizareainstituiilorsanitaresiasigurareaprincipiuluideliberapractica
medicala in asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie, este
menita sa afirme iniiativa privata in organizarea si asigurarea serviciilor
medicale, independent de intervenia autoritilor publice de stat si locale.
87
Privatizareaasigurainprimulrndomaimarerspundereamediculuifata
de pacient (care are dreptul sa aleag medicul curant), dar att medicul, cat si
cabinetul medical ca instituie trebuie sa infrunte concurenta colegilor lor, fapt
careintroduceinsistemelementedepiaa.
Privatizarea unitilor ambulatorii (cabinete medicale de medicina primara
de familie si de specialitate) sa realizat in baza Ordonanei Guvernului nr.
124/1999 privind organizarea cabinetelor medicale. Ea coninea si iniiativa de a
acorda in comodat spatiile si aparatura din fostele dispensare rurale si urbane,
cat si din policlinici inclusiv cabinetele de stomatologiemedicilor din aceste
cabinete medicale. Tot prin prevederile acestui act normativ au putut fi
infiintateambulatoriidespital,careauasiguratposibilitateacasimediciidin
spital sa poat asigura asistenta medicala de specialitate ambulatorie, prin
contractarea acestor servicii cu casele judeene de asigurri de sntate.
Aplicareaacestuiactnormativapermisprivatizareaaproape100%aasistentei
medicale primare, att in mediu urban cat si in mediu rural, precum si intro
proporiedepeste70%aasistenteidespecialitateambulatorii.
Privatizarea distribuirii produselor farmaceutice, att a marilor distribuitori
(en gros), cat si a farmaciilor, sa terminat deja in anul 1992. Prin lipsa
organismelor de reprezentare patronale. Se remarca insa nevoia existentei
unuisistemeficientdecontrolalpreturilordinparteastatului.
Prin nfiinarea Ageniei Naionale a Medicamentului (ANM) si emiterea
Ordonanei Guvernului nr. 125/1998 sa realizat separarea politicii
medicamentului (pe care o face Ministerul Sntii si Familiei) de activitatea
profesional tiinifica privind produsele farmaceutice, care este realizata de
ANM, precum si armonizarea cu normele europene si o stabilitate relativa in
sistemul de asigurare cu medicamente. O consecina favorabila a fost si
creterea investiiilor strine in producerea medicamentelor si a produselor
biologice.
88
14.1.6DESCENTRALIZAREASERVICIILORSANITARE
Descentralizarea serviciilor medicale de medicina primara, prin instituia
medicului de familie si diferite forme de asistenta medicala de specialitate
ambulatorie,ainceputpracticprinaplicareaIegiiasigurarilordesntate.
Dispariiadispensaruluimedicalsiapariiacabinetuluimediculuidefamilie
a dezorganizat o serie de circuite informaionale, necesare deciziilor la nivelurile
superioare. Reglementrile aprute nu au fost totdeauna respectate, rezultatul
fiind existenta in prezent a doua sisteme si fluxuri informaionale paralele, unul
ctre Ministerul Sntii, altul spre Casa de Asigurri de Sntate, medicii
transmindfaraproblemedateledoarctreaceastadinurma,deoareceaceste
raportricondiioneazremunerarealor.
14.1.7.ACHIZIIIPUBLICEPRINMIJLOACEELECTRONICE
Sistemul funcioneaz in conformitate cu Ordonana Guvernului 20/2002
privind achiziiile publice prin licitaii electronice si cu Hotrrea de Guvern nr.
182/2002. Lansarea oficiala a sistemului naional pentru achiziii publice prin
mijloaceelectroniceaavutlocpe4martie2002.
Ordonana are drept scop stabilirea principiilor, cadrului general si a
condiiilor de utilizare a procedurii online pentru atribuirea contractelor de
achiziie publica, precum si a regulilor generale de asigurare prin mijloace
electroniceatransparenteindomeniulachiziiilorpublice.
Sistemul achizitilor electronice, dei face parte din reforma globala a
administraiei publice romane are repercursiuni directe asupra reformei
sectorului sanitar, ea devenind principala modalitate de achiziii domeniul
sanitar. Achiziia medicamentelor ce se acorda in spital si ambulatoriu,
vaccinurile, materialele sanitare si alte materiale necesare derulrii
programelor de sntate, se efectueaz prin licitaie la nivel naional, in
condiiilelegii.
89
Principiilecarestaulabazaatribuiriicontractelordeachiziiepublican
proceduraonlinesunt:
a) libera concurenta, respectiv asigurarea condiiilor pentru ca orice
furnizor de produse, executant de lucrri sau prestator de servicii,
indiferent de naionalitate, sa aib dreptul de a deveni, n condiiile legii,
contractant
b)eficientautilizriifondurilorpublice,respectivfolosireasistemului
concurentialsiacriteriiloreconomicepentruatribuireacontractului
deachiziiepublica
c)
transparenta, respectiv punerea la dispoziie tuturor celor
interesaiainformaiilorreferitoarelaaplicareaproceduriipentruatribuirea
contractuluideachiziiepublica
d)
tratamentul egal, respectiv aplicarea n mod nediscriminatoriu a
criteriilor de selecie si a criteriilor pentru atribuirea contractului de

achiziie publica, astfel nct orice furnizor de produse, executant de
lucrri sau prestator de servicii sa aib anse egale de a i se atribui
contractulrespectiv
e)
confidenialitatea,
respectiv
garantarea
protejrii
secretului
comercialsiaproprietiiintelectualealeofertantului.
Autoritatea contractanta, in cazul de fata o unitate sanitara, are obligaia
sa asigure respectarea acestor principii n relaia cu furnizorii, executanii sau
cu prestatorii interesai sa participe la procedura pentru atribuirea prin licitaie
electronicaacontractuluideachiziiepublica.
Ministrultelecomunicatiloradeclaratca"Prinintrareainfunciuneaacestui
sistemsevarealizaoschimbarefundamentalainsocietatearomaneasca:din
acest moment putem sa vorbim despre preturi de referina, despre contracte
guvernamentale incheiate in cele mai bune condiii oferite pe piaa, despre un
controlcepoatefiexercitatdeoricepersoanadinaceastatara".
90
14.2PROGRAMENATIONALEDESANATATE
Ministerul Sanatatii si Familiei proiecteaza, implementeaza si coordoneaza
programe de sanatate publica, in scopul realizarii unor obiective de sanatate, cu
participareatuturorinstitutiilorcuraspundereindomeniulrealizariipoliticiisanitarea
statului. Obiectivele se stabilesc in colaborare cu CNAS, cu Colegiul Medicilor din
Romania, cu reprezentanti ai spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de
cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor, precum si cu
reprezentantiaipopulatiei.
Prin ordin al ministrului au fost definite o serie de programe nationale de
sanatatesisastabilitmodulderealizare,definantarealacestoradelabuget,prin
MinisterulSanatatiisiFamilieisaudinsurseexterne.
Programelenationaledesanatatesuntdetreitipuriaianume:
A. Programe pentru supravehgerera si controlul bolilor transmisibile in
vederealimitariiizbucnirilorepidemice.
B. Programe
privind
prevenirea,
combaterea
si
controlul
bolilor
netransmisibilecaredeterminareducereasperanteimediideviata.
C. Dezvoltareadepoliticisistrategiiinsectorulsanitar.
A. Programe pentru supravegherea si controlul bolilor transmisibile in
vederealimitariiizbucnirilorepidemice.
Dincadrulacesteiprimecategoriivoienumeracatevaprogramefinantatede
MinisterulSanatatiisiFamiliei:
1. Programuldesupravegheresicontrolalbolilorinfectioase.
2. Programuldeimunizari.
3. Programuldesupravegheresicontrolaltuberculozei.
4. ProgramuldesupravegheresicontrolalinfectieiHIV/SIDA.
5. Programuldepreveniresicontrolalbolilorcutransmiteresexuala.
6. Programuldepreveniresicontrolalinfectiilorvasocomiale,etc.
91
B. Programe privind prevenirea, combaterea si controlul bolilor

netransmisibilecaredeterminareducereasperanteimediideviata
Din cadrul acsetei categorii voi enumera urmatoarele programe finantate
deasemeneadeMinisterulSanatatiisiFamiliei:
1. Programul de prevenire si control al dependentei de droguri si patologia
indusa.
2. Programul de supraveghere al factorilor de risc din mediul de munca si
riscprofesional.
3. Programul de sanatate mentala si profilaxie in patologia psihiatrica si
psihosociala.
4. Programuldepreveniregeriatricasiprotectieavarstnicului.
5. Programuldeprofilaxiesicontrolpentubolilecardiovasculare.
6. Programuldeprevenireinpatologianefrologicasidializarenala.
7. Programuldepreveniresicontrolinpatologiaoncologica.
C.Dezvoltareadepoliticisistrategiiinsectorulsanitar
Incadrulacesteicategoriivoiprezentaurmatoareleprograme:
ProgramulNational24privindStandardizareaserviciilormedicaleinsanatate
publica.
Programulareovaloarede3.147milioanelei,fiindfinantatdelabugetulde
stat.
Fondurile pot fi utilizate pentru: acreditarea dispozitivelor medicale implementarea
standardelor internationale si europene in vederea evaluarii si certificarii
dispozitivelor medicale elaborarea de norme nationale privind supravegherea
dispozitivelor medicale definirea standardelor nationale pentru oferta si calitatea
serviciilormedicale.
2. Programul National 26 privind Evaluarea starii de sanatate a populatiei si
supraveghereademografica
92
Programulareovaloarede3000milioaneleisiestefinantatdelabugetulde
stat.Programulvizeazaelaborarea,derularea,certificareasievaluareaprogramelor
educationale adresate resurselor umane din sectorul sanitar, organizarea
examenelor si concursurilor pentru specializarea si obtinerea gradelor profesionale
de catre personalul cu studii superioare si medii, organizarea si finantarea
rezidentiatuluisistagiaturiiinsectorulsanitar.
Definitiile termenilor si indicatorilor utilizati in cuprinsul programelor sunt
definitideMinisterulSanatatiisiFamiliei.Indicatoriiaferentiprogramelordesanatate
sunt orientativi si sunt stabiliti in conditiile macroeconomice care au stat la baza
elaborarii bugetului de stat si bugetului Fondului de asigurari sociale de sanatate.
Indicatorii se monitorizeaza pe baza evidentei tehnicooperative condusa la nivelul
unitatilor sanitare, al directiilor de sanatate si Casa Nationala de Asigurari de
Sanatate pentru sumele reprezentand contributia bugetului Fondului asigurarilor
socialedesanatate.
Sumele prevazute in bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei pentru
finantarea programelor de sanatate se aloca prin directiile de sanatate publica
judetene si institutiile subordonate, dupa caz. Sumele reprezentand finantarea
programelordesanatatesecuprindinbugeteledeveniturisicheltuielialeunitatilor
sanitaresiseaprobaodatacuacestea.
ProgramelefinananateprinimprumuturidelaBancaMondiala
Proiectul de reabilitare a sistemului sanitar, prin imprumutul RO3409,

finantatdeBancaMondiala
Valoarea proiectului este de 207,5 mil USD din care 150 mil USD sunt
imprumutati de la Banca Mondiala, iar 57,5 mil USD reprezinta participarea
GuvernuluiRomaniei.
Obiectivele principale ale proiectului sunt reabilitarea asistentei medicale
primaresirestructurareafinanciarasimanagerialaasistemuluisanitar.
Activitatile principale structurate pe obiective sunt reabilitarea asistentei
medicale primare si de urgenta, imbunatatirea asistentei mamei si copilului si a
93
sanatatii reproducerii, asigurarea de medicamente esentiale si consumabile

medicale pentru sistemul sanitar, imbunatatirea controlului calitatii medicamentelor,
imbunatatireaproductieisicontroluluivaccinurilorproduselorbiologicedeuzuman,
imbunatatirea controlului bolilor endocrine, sustinerea Programului National de
combatereaTBCsicreareadesectiidespitaldezipentrumonitorizareacopiilorcu
HIV/SIDA,imbunatatireacapacitatiidediagnosticinspitaledeboliacute,cronicesi
spitaledecopiisipromovareasanatatii.
Restructurarea financiara si manageriala a sistemului sanitar trebuie sa se
realizeze prin pregatirea si implementarea primei faze a reformei sanitare privind
finantareasicadrullegalalorganizariisiconduceriisistemului.Sumeproveninddin
imprumutul de la Banca Mondiala vor fi alocate si infiintarii Institutului de
Management al Serviciilor de Sanatate, care va deveni prima scoala de
managementsanitardinRomania.
ImprumutulRO3409estecelmaimareimprumutfinalizatacordatdeBanca
MondialaGuvernuluiRomanieiinultimii10ani.
94
CAPITOLUL15
ASISTENTADESANATATEPUBLICAINROMANIA
15.1SANATATEAPUBLICA,CONCEPTSIOBIECTIVALSOCIETATII
MODERNE
Sanatatea publica presupune identificarea nevoilor de sanatate precum si
organizareacorespunzatoareaserviciilordesanatatepentruopopulatieprecizata.
Acestlucruimpuneculegereasiprelucrareainformatiilornecesaredescrieriistariide
sanatate a populatiei si mobilizarea resurselor necesare. Se impune organizarea
personalului si institutiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor de sanatate necesare
promovarii sanatatii, prevenirii si tratarii bolilor, reabilitarii fizice, sociale si
profesionale.
In 1950 Henlau spunea: Sanatatea publica este ansamblul cunostintelor ,
deprinderilor si atitudinilor orientate spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii
populatiei.
1956 Conferinta OMS asupra formarii in sanatatea publica a medicilor de
medicinagenerala:Sanatateapublicadesemneazaingeneraleforturileorganizate
ale colectivitatii in domeniul sanatatii si bolii terapia individuala este mai mult sau
maiputinexclusa.
1973 Comitetul de experti OMS: Natiunea de santatate publica a evoluat
sensibil de la inceputul secolului. Atunci, traditional, ea acoperea in special igiena
mediuluisiluptaimpotrivabolilortransmisibileprogresiveasalargitincepanddela
95
1900 pertru a ingloba ingrijirile medicale individuale acordate membrilor anumitor

grupepopulationale.Azitermenuldesanatatepublicaseutilizeazainsensulcelmai
largpentruaevocaproblemelegatedesanatatealeuneipopulatii:stareasanitaraa
colectivitatii, serviciile de igiena a mediului, serviciile sanitare generate si
administratiaservciilordeingrijiri.
1992 Conferinta What is public health?: Sanatatea publica combina
abordari mutidisciplinare si intersectoriale cu practica. Scopurile sale sunt
promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirii si prelungirea vietii de buna calitate.
Ele sunt implementate prin eforturi organizate si utilizarea eficienta a resurselor
materialesiintelectualealesocietatiisiprininitiativeindividuale.Sanatateapublica
legatadeproblemeledesanatatealepopulatiilorsipracticaeiarebazastiintifica.
Promovarea sanatatii reprezinta procesul care ofera individului si
colectivitatilorposibilitateadeaintensificacontrolulasupradetreminantilorsanatatii
siprinaceastadeasiameliorasanatateapromovareasanatatiiesteunprocesce
se desfasoara in cadrul comunitatii locale, adresanduse atat individului cat si
mediuluiinconjurator.
15.2ASISTENTADESANATATEPUBLICA
Aceasta cuprinde activitati care se adreseaza comunitatii sau individului in
vedereaprotectieicomunitare,cuscopulpastrariisipromovariistariidesanatatea
populatiei.AsistentadesanatatepublicaesteasiguratadeMinisterulSanatatiiprin
unitatispecializatepropriisauprivate,fiindgarantatadestatsifinantatadinbugetul
de stat, bugetele locale, bugetele asigurarilor sociale de sanatate sau din
contributiiledirectealebeneficiarilor,dupacaz,potrivitlegii.
15.2.1
AUTORITATILE
DIN
DOMENIUL
ASISTENTEI
DE
SANATATEPUBLICA
1) Minsterul Sanatatii ca organ de specialitate al administratiei publice
centrale,findautoritateacentraladindomeniulasistenteidesanatatepublica.
96
2) Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti

sunt unitati descentralizate ale Ministerului Sanatatii, cu personalitate juridica,
reprezentandautoritateadesanatatepublicalanivellocal.
3) Institutele de Sanatate Publica si Institutul de Management al
Serviciilor de Sanatate sunt institutii publice cu personalitate juridica, care se
organizeazadecatreMinisterulSanatatiiinscopuldeaindepliniroluldefartehnicsi
profesionalalMinisteruluiSanatatii,pentruelaborareasifundamentareastiintificasi
profesionalaastrategiilordepoliticasanitaraaMinisteruluiSanatatii.Acesteinstitute
elaboreazapropunerimetodologicepentruprogramelenationaledesanatatepublica
impreuna cu directiile de Sanatate publica judetene si ale Municipiului Bucuresti si
ColegiulMedicilordinRomania.
4) Centrul de Calcul si Statistica Sanitara institutie de specialitate din
structuraMinisteruluiSanatatii,finantatadelabugetuldestatcarearecaprincipala
atributie organizarea sistemului informational si informatic al activitatii de ocrotire a
sanatatiipopulatiei.
15.2.2ATRIBUTIILEAUTORITATILORDINDOMENIULASISTENTEIDE
SANATATEPUBLICA
1) Ministerul Sanatatii ca autoritate centrala in domeniul asistentei de
sanatatepublicaareurmatoareleatributii:
elaboreazanormedeorganizaresifunctionareaunitatilorcare
asiguraasistentadesanatatepublica
elaboreazanormeprivindorganizareasifunctionareainspectiei
sanitaredestat
organizeazasifinanteazaprogramelenationaledesanatatepublica
participa la acreditarea unitatilor sanitare care presteaza servicii

pentruautoritatiledindomeniulasistenteidesanatatepublica
infiinteaza si desfiinteaza filiale ale institutiilor din domeniul

asistenteidesanatatepublicadeinteresnationalsilocal
97
organizeaza sistemul informational din domeniul asistentei de

sanatate publica si modul de raportare a datelor pentru
cunoastereastariidesanatateapopulatiei
prezinta rapoarte periodice pentru informarea Guvernului privind

stareadesanatateapopulatieitarii
fundamenteazanecesarulderesursefinanciarepentruasistentade
sanatatepublica
reprezintastatulromaninrelatiilecuorganismeleinternationaledin
domeniulsanatatiipubliceetc.
2)DirectiiledeSanatatePublicasuntinstitutiipublicecupersonalitate
juridica, ce isi desfasoara activitatea pe plan local in scopul realizarii politicilor si
programelor nationale de sanatate publica, a activitatii de medicina preventiva, a
inspectieisanitaredestat,amonitarizariistariidesanatate,aorganizariistatisticiide
sanatate si derularii investitiior finantate de la bugetul de stat pentru sectorul de
sanatate.
organizeazasicontroleazapunereainaplicareaprogramelor
nationaledesanatatepublica
organizeazasisupravegheazaactivitateademedicinapreventiva
dinteritoriuljudetului,respectivalmunicipiuluiBucuresti
in colaborare cu autoritatile locale, cu institutiile de invatamant si

organizatii guvernamentale si neguvernamentale, directiile de
sanatate publica teritoriale organizeaza actiuni de educatie pentru
sanatateapopulatiei
controleaza respectarea conditiilor de igiena si a normelor de

aplicareelaboratedeMinisterulSanatatii
coordoneaza serviciile de salvare din teritoriu, organizeaza si

coordoneza asistenta medicala in caz de calamitati, catastrofe si
situatiideosebite
98
in colaborare cu Colegiul Medicilor din Romania, directiile de

sanatate publica teritoriale spupravegheaza asistenta de medicina
legalapeteritoriuljudetuluisaualMunicipiuluiBucuresti
organizeaza culegerea si prelucrarea informatiilor statistice

medicale, intocmesc rapoarte care sunt puse la dispozitia
Ministerului Sanatatii si autoritatilor locale, potrivit legii,
respectanduseconfidentialitateadatelorreferitoarelapersoane.
3)InstituteledeSanatatePublicasiInstitutuldeManagemental
Serviciilor de Sanatate sunt institutii publice cu personalitate juridica care isi
desfasoaraactivitateapebazaunuistatutsiauneiorganigrameaprobateprinordin
alministruluisanatatiisiauurmatoareleatributii:
asigurafundamentareastiintificaapoliticiisanitaresiastrategiilor
din domeniul prevenirii imbolnavirilor, promovarii si mentinerii
sanatatiipopulatiei
efectueazastudiiindomeniulsanatatiipublicesialconducerii
sistemuluidesanatate
eleboreaza proiecte de norme, metodologii si instructiuni privind

sanatateapublica
asigura consultanta de specialitate si colaboreaza cu autoritatile

publice si cu celelalte unitati sanitare, inclusiv de asistenta
medicalaprimara,cuinstitutiiledeinvatamantmedicaluniversitarin
domeniulasigurariisanatatiipublice
colaboreaza cu organizatiile si institutiile internationale care

desfasoaraactivitatidesanatatepublica
99
participa la procesul de invatamant medical de specializare si

perfectionare in domeniul sanatatii publice si al managementului
serviciilordesanatateetc.
CAPITOLUL16ORGANIZAREASIFUNCIONAREAMINISTERULUI
SNTIISIFAMILIEI
16.1ORGANIZAREASIFUNCTIONAREAMUNISTERULUISANATATIISI
FAMILIEI
16.1.1ISTORICULMINISTERULUISANATATIISIFAMILIEI
Problemele de sntate publica au fost pana la 25 aprilie 1922 in sarcina
Ministerului de Interne Direcia Generala a Serviciului Sanitar. Incepnd
cuaceastadata,desntateapublicasaocupatMinisterulMunciisiOcrotirilor
Sociale, infiintanduse Ministerul Sntii Publice, al Muncii si Ocrotirilor
Sociale. Acesta funcioneaz pana la 4 noiembrie 1923, data la care se
reorganizeaz in doua ministere: Ministerul Sntii si Ocrotirilor Sociale si
MinisterulMuncii,CooperaieisiAsigurrilorSociale.
Potrivit Legii pentru organizarea ministerelor, din 2 august 1929, cele
douaministereseunificasiformeazMinisterulMuncii,SntiisiOcrotirilor
100
Sociale si funcioneaz in aceasta forma pana la data de 12 august 1938.

DupaceastadataorganizareaMinisteruluisuferdiversemodificri.
In conformitate cu HG nr. 22/2001, sistemul sanitar romanesc si ntreaga
reea de sntate publica se afla sub coordonarea Ministerului Sntii si
Familiei.
Acest minister sa format prin reorganizarea vechiului MinisteralSntii
avnd acum in subordine att Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu
Handicap (SSPH), cat si uniti aflate, pana de curnd, in cadrul Ministerului
Muncii si Proteciei Sociale, adic Centrul de Informare si Consultanta pentru
Familie si Centrul Pilot de Asistenta si Protecie a Victimelor in Familie. Dei
aria sa de aciune este acum lrgit, Ministerul Sntii si Familiei dispune de
numai175deposturi(numrincare,insa,nusunt cuprini demnitarii si locurile
aferente Cabinetului ministrului si nici cele de la Secretariatul de Stat pentru
Persoanele cu Handicap). In acelai timp, in cadrul Ministerului Sntii si
FamilieialuatfiinaoDirecieGeneralacareseocupaexclusivdeperfecionarea
postuniversitaraamedicilorsifarmacitilordar,sideceaaasistenilormedicali,
institutulsicentrulcareaveauacestemisiunidesfiintanduse.
Inaceastastructura,MinisterulSntiisiFamiliei,trebuiesasirecapete
autoritatea pe care a avuto, pana nu demult, in sistemul sanitar, in calitate de
coordonator competent si energic al reformei in reeaua de sntate publica
dinRomnia.
16.1.2PREZENTAREAMINISTERULUISNTIISIFAMILIEI
MinisterulSntiisiFamilieiseorganizeazsifuncioneazcaorgande
specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridica, in
subordineaGuvernului,cusediulinmunicipiulBucureti,Str.Ministerului,nr.13,
sectorul1,prinreorganizareaMinisteruluiSntii.
101
Ministerul Sntii si Familiei aplica strategia si politica Guvernului in

domeniul asigurrii sntii populaiei si rspunde de realizarea procesului de
reformainsectorulsanitarsialpoliticilorfamiliale.
Rolul Ministerului Sntii si Familiei este organizarea, coordonarea
si urmrirea activitilor de asistenta sociala pentru asigurarea sntii
populaiei, sprijinirea sntii familiilor si categoriilor de populaie defavorizate,
realizarea coordonrii, indrumarii si controlul activitii de protecie a
persoanelor cu handicap Ministerul coordoneaz si acioneaz pentru
prevenirea si combaterea practicilor care duneaz sntii. In exercitarea
atribuiilor sale Ministerul Sntii si Familiei colaboreaz cu celelalte
ministere si organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu
autoritilepublicelocalesicualteorganismeinteresate.
16.1.3.ATRIBUIILEMINISTERULUISNTIISIFAMILIEI
In realizarea obiectului sau de activitate, Ministerul Sntii si Familiei
ndeplinetenumeroaseatribuiicelmaiimportantefiindurmtoarele:
1. asigura,rspunde,coordoneazsicontroleaz,dupcaz,
organizareaactivitiide:asistentadesntatepublica,promovarea
sntiisimedicineipreventive,asistentamedicalaladomiciliu
2. stabileteprincipaleleobiectivedeetapasipetermenmediusilungin
domeniulsntiipopulaieisialreformeiinsectorulsanitar
3. areobligaiasaasiguresupraveghereasicontrolulaplicrii
legislaieidectreinstitutiilesiorganismelecareauresponsabiliti
in domeniul sntii blice, inclusiv de ctre sistemele de asigurri
de sntate si de unitile sanitare din sectorul privat de asistenta
medicala, colabornd in acest scop cu Casa Naionala de Asigurri
102
de
Sntate,
Colegiul
Medicilor
din
Romnia,
Colegiul
Farmacitilor din Romnia, autoritile publice locale si cu alte

instituiiabilitate
4.elaboreaz,organizeaz,coordoneazsiimplementeaz
programele naionale de sntate publica, aproba si stabilete
moduldefinanarealacestora
5. aprobanormeletehnicedeorganizaresifuncionareaunitilor
careasiguraasistentadesntatepublica
6. participa la acreditarea unitilor sanitare care presteaz servicii
medicale pentru autoritile din domeniul asistentei de sntate
publica
7. prezint rapoarte pentru informarea Guvernului privind starea de
sntateapopulaiei
8. fundamenteaz necesarul de resurse financiare pentru
asigurareaasistenteidesntateapopulaiei
9. elaboreaz, coordoneaz si indruma elaborarea politicilor de
sntatefamiliala
10. aproba contractulcadru privind condiiile acordrii asistentei
medicale in cadrul sistemului asigurarior sociale de sntate,
elaboratdeCasaNaionaladeAsigurrideSntatesideColegiul
MedicilordinRomnia
11. elaboreaz anual mpreuna cu Casa Naionala de Asigurri de
Sntate, cu avizul Colegiului Medicilor din Romnia si al
ColegiuluiFarmacitilordinRomnia,inbazacontractuluicadru
menionat la punctul 18, lista cu medicamentele din
Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman de care
beneficiaz asiguraii pe baza de prescripie medicala, cu sau
faracontribuiepersonala
12. emiteavizesiautorizaiisanitaredefuncionare,abilitrisiacorduri
scrise pentru importul deeurilor si reziduurilor de orice natura,
precumsialaltormrfuripericuloasepentrusntateapopulaieisi
103
a mediului nconjurtor, in conformitate cu prevederile legale in

vigoare
13. emite autorizaii de funcionare si norme tehnice pentru
organizarea si funcionarea unitilor farmaceutice publice si
private,ndrumasicontroleazactivitateainreeauafarmaceutica
14. aproba preul produselor medicamentoase din tara si din import
emite reglementari privind termenii, condiiile, modul de calculare
si de avizare a preturilor produselor medicamentoase si limitele de
profit
15. elaboreazsau,dupcaz,avizeazproiectedeactenormative
din domeniul sau de activitate, armonizate cu reglementrile
Uniunii Europene urmrete si rspunde de aplicarea
prevederilor specifice din Acordul european de asociere si din
Strategianaionaladepregtirepentruaderarea
RomnieilaUniuneaEuropeana.
16. aproba metodologia privind angajarea, transferarea si
detaareamedicilor,farmacitilor,biochimistilorsichimistior,si
altorcategoriidepersonalcustudiisuperioaredinunitilesanitare
publice
17. asigura, potrivit legii, numirea, transferarea, detaarea,
promovarea, eliberarea si evidenta personalului propriu si emite
normeprivindpersonaluldinunitilesubordonate
18. stabilete anual numrul optim pe tara de medici rezideni si
specialiti
19. stabilete strategiile si asigura desfurarea programelor pentru
formarea si pregtirea profesionala a personalului medico
sanitar, in colaborare cu instituii si organizaii profesionale,
guvernamentale sau neguvernamentale, alemedicilor,farmacitilor
siasistenilormedicali
104
20. stabilete structura organizatorica, normele de organizare si

funcionare, precum si procedurile de ncadrare a personalului
unitilorsanitaredinsubordineasa
21. avizeaz nfiinarea, reorganizarea sau desfiinarea spitalelor si
aproba schimbarea sediului, a profilului sau a structurii spitalelor,
intocmeste planul naional de paturi si elaboreaz norme privind
incadrareaspitalelorpublicesiprivatecupersonal
22. editeazpublicaiidespecialitatesideinformarespecifice.
16.1.4 STRUCTURAMINISTERULUISNTIISIFAMILIEI
Ministerul Sntii si Familiei este condus de un ministru ajutat de 4
secretari da stat: secretarul de stat pentru asistenta medicala, Secretarul
general, Secretarul de stat pentru relaia cu Parlamentul si Secretarul de stat
pentrupersoanelecuhandicap.InsubordineaimediataaMinistruluiSntiise
afla 5 direcii si anume: Direcia Generala Farmaceutica, Direcia Generala a
Bugetului, Corpul de Control al Ministrului, Direcia Audit intern si Direcia
Generala Cooperare internaionala, Integrare Europeana, politici de
dezvoltare.
PelangaministrufuncioneazColegiulMinisteruluicaorganconsultativ.
ComponentaColegiuluisestabileteprinordinalministruluisntiisifamiliei.
In structura organizatorica a Ministerului Sntii si Familiei funcioneaz
direcii generale, direcii, servicii si birouri. Numrul maxim de posturi este de
175,exclusivdemnitariisiposturileaferentecabinetuluiministrului.
16.1.5. DIRECIILE DE SNTATE PUBLICA JUDEENE SI A
MUNICIPIULUIBUCURETI
Suntserviciipublicedescentralizatecupersonalitatejuridicaale
MinisteruluiSntiisiFamiliei,insubordineacrorafuncioneazalteuniti
105
cusaufarapersonalitatejuridica,conformprevederilorlegale.Regulamentul
deorganizaresifuncionare,precumsiorganigramadireciilordesntate
publicasiainspectoratelordestatteritorialepentrupersoanelecuhandicap
seaprobaprinordinalministruluisntiisifamiliei.
16.2ORGANIZAREASIFUNCTIONAREASISTEMULUI
ASIGURARILORSOCIALEDESANATATE
Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de ocrotire a
sanatatii populatiei, sunt obligatorii si functioneaza descentralizat, pe baza
principiului solidaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor, precum si a dreptului
alegeriiliberedecatreasiguratiamedicului,aunitatiisanitaresiacaseideasigurari
desanatate.
Constituireafondurilordeasigurarisocialedesanatatesefacedin:
contributiaasiguratilor
contributiapersoanelorfizicesijuridicecareangajeazapersonalsalariat
subventiidelabugetuldestat
altesursedelabugetuldestat
altesursecumarfi:donatiile,sponsorizarile,dobanzile.
CONSTITUIREAFONDURILORDEASIGURARISOCIALEDESANATATE
LEGEA150/2002
Contributiaangajatilor
Contributiaangajatorilorpersoanelor
fizicesaujuridice
Contributiilafondul
asigurarilorsocialede
Subventiidelabugetuldestat
sanatate
106
Donatii
Sponsorizari
Dobanzi
Administrareafonduluisefaceinconditiilelegii,decatreCasaNationalade
Asigurari de Sanatate (CNAS) si prin casele de asigurari sociale de sanatate
judetene si a municipiului Bucuresti, inclusiv prin Casa Asigurarilor de Sanatate, a
Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti. CNAS
poate propune Ministerului Sanatatii si Familiei proiecte de acte normative care au
incidentaasupraconstituiriisiutilizariifondului.
16.2.1 BENEFICIARIISISTEMULUIDEASIGURARI
SOCIALEDESANATATE
Sunt supuse in mod obligatoriu asigurarii, potrivit legii, urmatoarele categorii
depersoane:
cetateniiromanicudomiciliulintara
cetateniistrainisiapatritiicareauresedintainRomania
Asiguratiivorplatiocontributielunarapentruasigurarilesocialedesanatate.
Calitateadeasiguratsedovedestecucarnetuldeasigurarisocialepentrusanatate.
Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurarea de
sanatate,faraplatacontributiei:
copiisitineriipanalavarstade26deani,dacasuntelevi,studenti,
ucenicisidacanurealizeazavenituridinmunca
107
persoanelecuhandicapcarenurealizeazavenituridinmuncasau
seaflaingrijafamiliei
sotul,sotia,parintiisibunicii,faravenituriproprii,aflatiinintretinerea
uneipersoaneasigurate
persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul lege nr
118/1990privindacordareaunordrepturipersoanelorpersecutatedinmotive
politice de dictatura instaurata la 06.03.1945, precum si a celor deportate in
strainatatesiconstituiteinprizonieriprinlegeanr44/1994privindveteraniide
razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi,
persoanele prevazute in legea 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri si
acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor si luptatorilor pentru
victoriaRevolutieidindecembrie1989,dacanurealizeazaaltevenituridacat
cele provenite din drepturile banesti acordate de lege si cele provenite din
pensii.
Persoaneleexceptatedelaasigurareadesanatateobligatorie:
Asigurarea de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de
persoane:
membriiuniunilordiplomaticeacreditateinRomania
cetateniistrainiaflatitemporarintara
Calitateadeasigurat:
Calitatea de asigurat a salariatiilor se dobandeste in ziua incheierii
contractului
individual de munca al salariatului si se pastreaza pe toata durata acestuia.
Persoanelecarenusuntsalariatedobandesccalitateadeasiguratdinziuaincare
saachitatcontributia.
Are calitatea de asigurat fara plata contributiei pentru asigurarile sociale de
sanatate,persoanaaflatainunadinurmatoarelesituatii:
satisfaceserviciulmilitarintermen
108
se afla in concediu medical, concediu pentru sarcina si lauzie,

concediumedicalpentruingrijireacopiluluibolnavinvarstadepana
la6ani.
executaopedeapsaprivatadelibertatesauarestpreventiv
apartine unei familii care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii

nr.67/1995privindajutorulsocial.
Calitateadeasiguratsidrepturiledeasigurareinceteazaodatacupierderea
cetatenieisauadreptuluideresedintaintara.Incazulneachitariilatermen,potrivit
legii,acontributiilordatoratefondurilordeasigurarisocialedesanatate,CNAS,prin
organismele sale, va proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru
incasareasumelorcuvenitebugetuluiasigurarilorsocialedesanatate.
16.2.2 DREPTURILEASIGURATILOR
Asiguratii au dreptul la servicii medicale, medicamente si materiale sanitare.
Drepturile asiguratilor se stabilesc pe baza contractuluicadru elaborat de CNAS si
Colegiul Medicilor din Romania, cu avizul Ministerului Sanatatii, aprobat prin
hotarareaGuvernului.
Contractulcadru reglementeaza, in principal, conditiile acordarii asistentei
medicalecuprivirela:
listaserviciilormedicale,amedicamentelorsiaaltorserviciipentru
asigurati
parametriicalitatiiserviciilor
criteriilesimoduldeplataaserviciilormedicale
nivelul costurilor, modul de decontare si actele necesare in acest

scop
asistentamedicalaprimara
internareasiexternareabolnavilor
necesitateasidurataspitalizarii
asigurareatratamentuluispitalicesc
109
conditiile generale de acordare, de catre spital, a tratamentului

ambulatoriu
prescriereamedicamentelor,amaterialelorsanitare,aprocedurilor
terapeutice,aprotezelor,adispozitivelordemers
conditiilesiplataserviciilordetermicadentara
informareacorespunzatoareabolnavilor
Asiguratii au dreptul la ingrijire medicala, in caz de boala sau accident, din

primazideimbolnaviresaudeladataaccidentuluisipanalavindecare,stabiliteprin
lege.
Ingrijirea medicala acordata asiguratilor se realizeaza prin servicii
medicale,dupacumurmeaza:
a) servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii,
inclusivpentrudepistareaprecoceabolilor
b) serviciimedicaleambulatorii
c) serviciimedicalespitalicesti
d) serviciideasistentastomatologica
e) serviciimedicaledeurgenta
f) serviciimedicalecomplementarepentrureabilitare
g) asistentamedicalapre,intrasipostnatala
h) ingrijirimedicaleladomiciliu
i) medicamente,materialesanitare,protezesiorteze.
Insotitorii copiilor bolnavi in varsta de pana la 3 ani beneficiaza de plata
serviciilor
hoteliere din partea casei de asigurari de sanatate, daca, potrivit criteriilor stabilite
de comun acord de catre aceasta si de Colegiul Medicilor din Romania, medicul
consideranecesaraprezentalorpentruoperioadadeterminata.
In serviciile medicale, suportate de casa de asigurari de sanatate, nu se
includ:
a) serviciidesanatateacordateincazderiscprofesional:boliprofesionalesi
accidentedemunca
b) uneleserviciimedicaledeinaltaperformanta
110
c) uneleserviciideasistentastomatologica
d) asistentamedicalacurativalaloculdemunca
e) serviciihotelierecugradinaltdeconfort.
Serviciilemedicalesestabilescprincontractulcadru.Asiguratiiaudreptulsa
sialeagamediculdefamiliecaresaleacordeserviciilemedicaleprimare.
Daca optiunea este pentru un medic de familie dintro alta localitate,
asiguratulvasuportacheltuieliledetransport.
Asiguratul va putea schimba medicul de familie ales dupa expirarea a cel
putin3lunideladatainscrieriisalelamedic.
Caseledeasiguraridesanatatecolaboreazacucomisiiledespecialitateale
ColegiuluiMedicilordinRomania,cumediciicuexperienta,cuunitatilesanitaresicu
organizatiile neguvernamentale, pentru intocmirea si realizarea de programe de
sanatate finantate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de
sanatate,precumsidinaltesurse.
Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta da catre casele de
asiguraridesanatate,astfel:
a) nelimitat, pentru copii pana la varsta de 16 ani, individual sau prin
formareadegrupedeprofilaxie,fielascoala,fielagradinita
b) pentrutineridela15anila20deani,dedouaoripean
c) pentruadulti,odatapean.
Serviciile medicale pentru prevenirea si depistarea precoce a bolilor care ar
putea afecta dezvoltarea fizica sau mentala a copiilor sunt suportate de casele de
asiguraridesanatate.
Asiguratiiinvarstadepeste30deaniaudreptullauncontrolinfiecarean,
pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si mortalitate. Aceste
afectiuniseprecizeazaincontractulcadru.
Asiguratiicareauefectuatcontroalelemedicaleperiodicepreventive,stabilite
de catre Colegiul Medicilor din Romania impreuna cu casele de asigurari de
sanatate, beneficiaza de reduceri sau de scutiri de la plata unor contributii
personale,prevazuteincontractulcadru.
111
Serviciimedicaleincazdeboala:
Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru
prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea
suferinteipacientului,dupacaz.
Tratamentulmedicalseaplicadecatremedicisialtpersonalsanitaracreditat.
Asiguratii au dreptul la asistenta medicala de specialitate ambulatorie, la
indicatia medicului de familie, cu respectarea liberei alegeri a medicului specialist
acreditat.Asistentamedicaladespecialitateseacordadecatremedicispecialisti.
Tratamentul in spital se acorda prin spitalizare integrala sau partiala, care
cuprinde: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau
tratamentchirurgical,ingrijire,medicamentesimaterialesanitare,cazaresimasa.
Asigurarea asistentei medicale spitalicesti revine spitalului, potrivit
contractuluiincheiatdeacestacucasadeasiguraridesanatate.
Serviciile medicale stomatologice se acorda de catre medicul din cabinetul
stomatologicsidinserviciulbucomaxilofacial.
Tratamentele stomatologice se suporta de catre casa de asigurari de
sanatate in proportie de 40% 60%, tinand seama de necesitatea respectarii
controalelorprofilacticeimpusedeserviciulstomatologic.Acestetratmente,incazul
copiilor pana la varsta de 16 ani, se vor suporta de catre casa de asigurari de
sanatate,pebazacriteriilorstabiliteincontractulcadru.
Asiguratiiaudreptullamaterialesanitarepentrucorectareavazului,aauzului,
pentru protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate in acest scop, pe
bazaprescriptiilormedicale,cusaufaracontributiepersonala,inconditiileprevazute
incontractulcadru.
Asiguratii beneficiaza de tratament fizioterapeutic, masaje, gimnastica
medicalasialteleasemenea,pebazaprescriptiilormedicale,cusaufaracontributie
personala,inconditiileprevazuteincontractuldefurnizaredeserviciimedicale.
112
Criteriile privind calitatea asistentei medicale ce se acorda asiguratilor se

eleboreaza de comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din Romania si de
CasaNationaladeAsigurarideSanatatesisereferala:
a) tratamentulmedical
b) tratamentulstomatologic
c) actiunilededepistareprecoceaimbolnavirilor
d) procedeelemedicalederecuperareeficace
e) prescrierea de medicamante, materiale sanitare, proteze, transportul
bolnavilor
f) eliberarea de certificate medicale si rapoarte medicale necesare atat
caselor de asigurari de sanatate pentru indeplinirea sarcinilor, cat si
asiguratilorpentruabeneficiadeajutoaredeboala
g) masurilederestabilireafertilitatiiunuicuplu
h) infiintarea
si
functionarea
unitatilor
sanitare
si
dotarea
lor
corespunzatoare.
Acestecriteriisuntobligatoriipentrumedicisipentrupersonalulsanitar.
16.2.3FINANTAREASERVICIILORMEDICALE
Fondul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si fondurile caselor de
asiguraridesanatatejudetenesiamunicipiuluiBucurestiseformeazadin:
a) contributiialepersoanelorfizicesijuridice,inpartiegale
b) subventiidelabugetuldestatsidelabugetelelocale
c) altevenituri.
Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru
asigurarile sociale de sanatate. Cunatumul contributiei banesti lunare a persoanei
asiguratesestabilescsubformauneicotede7%siseaplicalavenitulbrut.
Contributiapentruasigurarilesocialedesanatatesededucedinimpozitulpe
salariusaudinimpozitulpevenit,dupacaz,stabilitpotrivitlegii,sisevarsalacasa
deasiguraridesanatate.
113
Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia

platiicontributieipentruasigurarilesocialedesanatatede7%,raportatlafondulde
salarii.
Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai alocatiei de
sprijin, precum si pentru persoanele care lucreaza pe baza de conventii civile,
contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se retine, o data cu plata
drepturilor banesti asupra carora se calculeaza, de catre cei care efectueaza plata
acestordrepturi.Contributiapentruasigurarilesocialedesanatatesevireazacasei
deasiguraridesanatatelacareestearondatapersoanaincauza.
Persoanele care nu sunt salariate vor comunica direct casei de asigurari de
sanatateinacareirazateritorialaisidesfasoaraactivitatea,veniturileimpozabile,in
vederea stabilirii contributiei de 7% pentru asigurarile sociale de sanatate, potrivit
legii.
Suntasigurateprinefectulprezenteilegi,cuscutirelaplatacontributieipentru
asigurarilesocialedesanatatedecatreacestea,persoanalecare:
a) satisfacserviciulmilitarintermen
b) se afla in concediu medical sau in concediu medical pentru ingrijirea
copiluluibolnavinvarstadepanala6ani
c) executaopedeapsaprivatadelibertatesauarestpreventive
d) facpartedintrofamiliecarebeneficiazadeajutorsocial,potrivitLegiinr.
67/1995privindajutorulsocial.
Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei pentru asigurarile
sociale de sanatate, potrivit prevederilor prezentei legi, si care nu o respecta
datoreazamajoraripentruperioadadeintarziere,egalecumajorarileaferentepentru
intarziereaachitariiimpozitelor.
Dacadatorianuesteachitataintermendeolunadeladatascadenta,casa
deasiguraridesanatatevaintroducedispozitiedeincasaresilita.
Bugetuldestatsuportaurmatoarelecheltuieli:
a) pentru investitiile legate de construirea unor unitati sanitare si pentru
aparaturamedicalademareperformanta
114
b) pentru activitatea de diagnostic, curativa si de reabilitare de importanta

nationala,pentrurecuperareacapacitatiidemunca.
Asiguratii suporta unele plati suplimentare privind costul medicamentelor
furnizatesiuneleserviciimedicalecorespunzatorreglementarilorstabilitedeCasa
Nationala de Asigurari de Sanatate, potrivit criteriilor prevazute in contractul de
asiguraredesanatate.
Pentrusustinereabugetelorcaselordeasiguraridesanatatedinjudetelecu
dezechilibrefinanciare,sevavarsa,decatrefiecarecasadeasiguraridesanatate,
o cota de 7% in contul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, din incasarile
lunarealeacestora.
Utilizareafondurilordeasigurarisocialedesanatate
Fonduriledeasigurarisocialedesanatateseutilizeazapentru:
a) platamedicamantelorsiaserviciilormedicaleacordate
b) cheltuielideadministraresifunctionare,incotademaximum5%
c) fondderedistribuire,incotade7%
d) fondderezerva,incotade5%.
Fondurileramaselafineleanuluisereporteazainanulurmator.
16.2.4.RELATIILECASELORDEASIGURARIDESANATATECUFURNIZORII
DESERVICIIMEDICALE,APARATURASIMEDICAMENTE
Furnizoriideserviciimedicale,potrivitlegii,suntmediciisipersonalulsanitar,
cabinetele medicale, centrele de diagnostic si tratament, spitalele si alte unitati
sanitarecareseaflainrelatiicontractualecucaseledeasiguraridesanatate.
Relatiiledintrefurnizoriideserviciimedicalesicasadeasiguraridesanatate
sestabilescsisedesfasoarapebazadecontract.
Casa de asigurari de sanatate organizeaza un sistem de asigurare pentru
raspundereacivilaamedicilorsiacelorlaltecategoriidepersonalmedical.
Furnizareaserviciilormedicalearelabazastabilitateacontributieiasiguratilor.
115
Asistentamedicalaprimarasidespecialitateambulatorieseacordadecatre
medici, personal sanitar, cabinete pentru practica individuala, dispensare pentru
practicadegrup,centredesanatate,policlinici,centredediagnosticsitratamentsi
decatreserviciileambulatoriialespitalelor.
Casele de asigurari de sanatate incheie cu furnizorii de servicii medicale
contracte anuale pentru furnizarea de servicii si pentru plata acestora, urmarind
realizarea echilibrului financiar. La incheierea contractelor se tine seama de
economicitatea si de calitatea serviciilor oferite si de interesul manifestat de
asigurati.
Casele de asigurari de sanatate incheie contracte anuale cu furnizorii de
servicii medicale, in baza contractuluicadru. Prevederile contractuluicadru sunt
date publicitatii, pentru informarea asiguratilor si a furnizorilor de servicii medicale.
Furnizoriideserviciimedicalepotnegociaclauzesuplimentarecucasadeasigurari
desanatate,inlimitaconditiilorprevazuteincontractulcadru.
Modalitatile de plata a furnizorilor de servicii medicale de catre casele de
asiguraridesanatatesestabilescprincontractulcadrusipotfi:
a) in asistenta medicala primara si de specialitate, prin tarif pe persoana
asiguratasiprintarifpeserviciumedical,dupacaz
b) inasistentamedicaladinspitalesidinalteunitaticustationar,printarifpe
persoana internata, prin tarif pe zi de spitalizare, prin tarif pe serviciu
medicalsiprintarifenegociatepentruanumiteprestatii.
Spitaleleseconstruiesc,deregula,decatreautoritatilelocalesaucentrale,in
bazaunuiprogrampetermenlung,desfasuratpeani,careseaprobaprinlege.
Aparateledemareperformantaseprocuradecatrespitalesidecentrelede
diagnostic si tratament, pe baza aprobarii unei comisii centrale compuse din
reprezentatiiCaseiNationaleaAsigurarilordeSanatate,aiColegiuluiMedicilordin
Romania si ai Ministerului Sanatatii, in limita prevederilor bugetului alocat. Prima
dotaresesuportadelabugetuldestat.
Materialele sanitare, protezele si ortezele pot fi furnizate numai de catre
persoane fizice sau juridice acreditate de casele de asigurari de sanatate. Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate si Colegiul Medicilor din Romania elaboreaza
116
anual liste nominale ale acestor materiale, care se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei.
Modul de furnizare si conditiile de plata se stabilesc prin contracte directe
incheiateintrecaseledeasiguraridesanatatesirespectivfurnizori.
In relatiile caselor de asigurari de sanatate cu furnizorii de medicamente,
obligatia farmacistilor este de a elibera medicamentul cu pretul cel mai mic, daca
mediculindicanumaidenumireasubstanteiactive,precumsideaarataposibilitatea
deinlocuireamedicamentuluiprescris.
Asigurarea asistentei medicale, a ingrijirii la domiciliul bolnavului si a
ajutoruluiinmenajsecontracteazadelacaseledeasiguraridesanatatecuunitati
specializate sau cu persoane fizice. Casa de asigurari de sanatate poate colabora
cuorganizatiicaritabilesideintrajutorare.
Asistentamedicaladeurgentasialtetipuridetransporturimedicaleseacorda
prin servicii de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, iar plata acestor
serviciiseasigurapebazacontractuluicareseincheieintreserviciiledeambulanta
sicaseledeasiguraridesanatatejudetenesiamunicipiuluiBucuresti.
16.2.5ORGANIZAREACASELORDEASIGURARIDESANATATE
Caseledeasiguraridesanatatesuntinstitutiipubliceautonome,nelucrative,
caredesfasoaraactivitatiindomeniulasigurariisanatatii.
Organizareaadministrativa:
Asigurarile de sanatate se organizeaza prin Casa Nationala de Asigurari de
Sanatate,princaseledeasiguraridesanatatejudetenesiamunicipiuluiBucurestisi
prinoficiiteritoriale.
CaseledeasiguraridesanatatejudetenesiamunicipiuluiBucurestipotavea,
la nivelul oraselor, al municipiilor, precum si al altor localitati, oficii de asigurari de
sanatate,dacanumarulasiguratilorestedecelputin:
a) 200.000pentruorasele,municipiilesisectoarelemunicipiuluiBucuresti
b) 100.000pentrualtelocalitati.
Caseledeasiguraridesanatatefunctioneazapebazaunuistatut.
117
Statutultrebuiesacontinaprevederireferitoarela:
a) denumireasisediulcaseideasiguraridesanatate
b) teritoriuldeservit
c) felul, cantitatea si calitatea unor servicii care nu sunt definite expres de
lege
d) nivelulsifeluldeincasareacontributiilor
e) numarulmembrilorinorganeledeconducere
f) drepturilesiobligatiieorganelordeconducere
g) moduldeadoptareahotarariiadunariigeneraleareoprezentatilor
h) organizarea activitatii financiarcontabile, a controlului si intocmirea
bilantuluicontabilanual
i) componentasisediulcomisieidelitigii
j) modalitatiledepublicitate.
Organele de conducere ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
sunt:
a) adunareageneralaareprezentatilor
b) consiliul de administratie, ales de adunarea generala a reprezentatilor,
careareunpresedintesiunvicepresedinte,alesidintremembriiacestuia,
si care, in termen de 6 luni, va elabora statutul casei de asigurari de
sanatate.
Adunarea generala a reprezentantilor are ca principal obiectiv sustinerea
intereselorasiguratilorinraporturilecuconsiliuldeadministratie.
Eaarecaatributii:
a) aprobastatutulsialtereglementarispecificeindomeniulsaudeactivitate,
potrivitlegii
b) aproba bilantul contabil si descarcarea gestiunii anului precedent pentru
CasaNationaladeAsigurarideSanatatesipentrucaseledeasiguraride
sanatatejudetenesiamunicipiuluiBucuresti
c) iadeciziiprivindadministrareapatrimoniului
118
d) aproba bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul curent al Casei

Nationale de Asigurari de Sanatate si pentru casele de asigurari de
sanatateteritoriale
e) alegeocomisiedecenzoriformatadin3persoanesi3supleanti.
ConsiliuldeadministratiereprezintaCasaNationaladeAsigurarideSanatate
sipe
asiguratiinraporturilecualtepersoanefizicesijuridice.
Pe langa Casa Nationala de Asigurari de Sanatate functioneaza consilii de
experti, care elaboreaza proiecte de norme metodologice pentru acordarea
serviciilormedicale,abrobatedecatrecomisiamixtaaCaseiNationaledeAsigurari
deSanatatesiColegiuluiMedicilordinRomania.
Membrii Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurari de
Sanatatesiacomisieidecenzorivorbeneficiadeoindemnizatiedesedinta,alcarei
cuantumestestabilitprinstatut.
Casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti au
urmatoareleorganedeconducere:
a) AdunareaReprezentatilor
b) ConsiliuldeAdministratie.
Atributiilesimoduldedesfasurareaactivitatiiorganelordeconducerese
reglementeazaprinsatut.
Alegereaorganelordeconducerealecaselordeasiguraridesanatate:
Alegereaorganelordeconducerealecaselordeasiguraridesanatateseface
prin vot secret. O persoana poate fi aleasa pentru maximum doua mandate.
Organeledeconduceresealegpeoperioadade5ani.
16.3ORGANIZAREASIFUNCTIONAREACASELORDEASIGURARI
DESANATATE
16.3.1 CONSTITUIREACASELORDEASIGURARIDE
SANATATE
119
Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate este institutie publica,

autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, in coordonarea
Ministrului Sanatatii si Familiei, care administreaza si gestioneaza sistemul de
asigurari sociale de sanatate in vederea aplicarii politicilor si programelor in
domeniul sanitar ale Ministrului Sanatatii si Familiei si are sediul in municipiul
Bucuresti,caleaCalarasinr.248,sectorul2.
CNASarecaprincipalobiectivdeactivitateasigurareafunctionariiunitaresi
coordonate a sistemului de asigurari de sanatate judetene, Casa de Asigurari de
Sanatate a Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Casa
AsigurarilordeSanatateaApararii,OrdiniiPublice,SiguranteiNationalesiAutoritatii
Judecatoresti.
CNAS functioneaza pe baza statutului propriu abrobat de consiliul de
administratie. Casele de asigurari functioneaza pe baza statutului propriu, care
respectaprevederilestatutuluicadruabrobatdeConsiliuldeadministratiealCNAS.
Pentru anul 2003 statutul se elaboreaza de Consiliul de administratie al
CNASsiseaprobaprinhotarareaGuvernului.
Satutele caselor de asigurari de sanatate trebuie sa contina prevederi
referitoarela:
denumireasisediulcaseideasigurarirespective
relatiileCNAScualtecasedeasigurarisicuoficiileteritoriale,precumsi
cuasiguratii
structura,drepturilesiobligatiileorganelordeconducere
moduldeadoptareahotararilorinconsiliuldeadministratiesirelatiadintre
acestasiconducereaexecutivaacaseideasigurari
alteprevederi.
Casele de asigurari judetene sunt institutii publice, cu personalitate
juridica, cu bugete proprii, in subordinea CNAS. Aceasta colecteaza contributiile si
gestioneazabugetulfonduluiaprobat,curespectareaprevederilorlegale,asigurand
functionareasistemuluideasigurarisocialedesanatatelanivellocal.
120
Pe langa CNAS functioneaza consilii de experti pentru elaborarea

proiectelordeactenormativecareseaprobadecatreMinisterulSanatatiisiFamiliei,
cu consultarea obligatorie a ministerelor si institutiilor centrale cu retele sanitare
proprii.
Casele de asigurari pot infiinta oficii de asigurari de sanatate fara
personalitate juridica, la nivelul oraselor, municipiului Bucuresti, in baza criteriilor
stabiliteprinordinsiministruluisanatatiisifamiliei.
16.3.2ATRIBUTIILECASEINATIONALEDEASIGURARIDE
SANATATE
CasaNationaladeAsigurarideSanatateareurmatoareleatributii:
1. Administreza, impreuna cu casele de asigurarai de sanatate, Fondul de
asigurarisocialedesanatate
2. Avizeazaproiecteledeactenormativecareauincidentaasupraconstituirii
siutilizariifondurilorasigurarilorsocialedesanatate
3. Controleaza respectarea dreptului asiguratilor la servicii medicale,
medicamante si materiale sanitare in mod nediscriminatoriu, in conditiile
legii
4. Stabilestestrategiageneralaasistemuluideasigurarisocialedesanatate,
de colectare, administrare, utilizare si control al fondurilor asigurarilor
socialedesanatate
5. Stabileste, in colaborare cu Ministerul Sanatatii si Familiei, Colegiul
MedicilordinRomania,reprezenantiaispitalelorsicliniciloruniversitare,ai
121
unitatilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor

si patronatelor, precum si cu reprezentanti ai populatiei, obiectivele
programelordesanatatepublica
6. Supravegheaza si controleaza functionarea sistemului de asigurari
socialedesanatate
7. Monitorizeaza si controleaza modalitatea de eliberare a medicamentelor
comform prevederilor art 48 din Legea nr. 145/1997, cu modificarile si
completarileulterioare
8. constituie comisii de experti care elaboreaza proiecte de norme
metodologicepentruacordareaserviciilormedicale,cevorfiaprobatede
ComisiamixtaaCaseiNationaledeAsigurarideSanatatesiaColegiului
MedicilordinRomania
9. Elaboreazacriteriideacreditareafurnizorilordeserviciimedicale
10. Elaboreaza si modifica, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania,
contractulcadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul
sistemuluiasigurarilorsocialedesanatate,panaladatade30noiembriea
anuluiincurspentruanulviitor,cuavizulMinisteruluiSanatatiisiFamiliei
sialministerelorcuretelesanitareproprii,careseaprobaprinhotararea
Guvernului,inconditiilelegii
11. Elaboreaza,impreunacuColegiulMedicilordinRomania,criteriileprivind
calitateaasistenteimedicaledinsistemuldeasigurarisocialedesanatate
12. Elaboreaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, Regulamantul
de functionare a comisiilor de acreditare a medicilor din sistemul de
asigurarisocialedesanatate
13. Participa la acreditarea medicilor si a personalului sanitar care pot fi
admisisalucrezeinsistemuldeasigurarisocialedesanatate
14. Organizeaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, controlul
activitatiimedicalefurnizateasiguratilor
15. Elaboreaza anual, impreuna cu Ministerial Sanatatii si Familiei, lista
cuprinzand denumirile comune internationale (DCI) ale medicamentelor
dinNomenclatorulmedicamentelorsiproduselorbiologicedeuzuman,de
122
care beneficiaza asiguratii, pe baza de prescriptie medicala, in tratament

ambulatoriu,cusaufaracontributiepersonala
16. Elaboreaza anual, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, liste
nominalecuprinzandmaterialelesanitare,protezelesiortezele
17. Acrediteaza persoanele fizice sau juridice care pot furniza materialele
prevazute la punctul 16, stabileste cadrul general privind modul de
furnizaresiconditiiledeplatapentruacestemateriale,careurmeazasafie
prevazute in contractele directe incheiate intre casele de asigurari de
sanatatesifurnizori
18. Desemneaza reprezentanti in comisia centrala, care aproba procurarea
aparaturii de mare performanta, alaturi de reprezentanti ai Colegiului
MedicilordinRomaniasiaiMinisteruluiSanatatiisiFamiliei
19. Elaboreaza reglementarile privind platile suplimentare ale asiguratilor
pentruunelemedicamentesiuneleserviciimedicalesuplimentare
20. Organizeazaunsistemdeasigurarepentruraspunderecivilaafurnizorilor
deserviciimedicale
21. Organizeaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, Comisia
centraladearbitrajsiavizeazaregulamentuldeorganizaresifunctionare
aacesteia
22. Elaboreaza proiectul de statutcadru pentru casele de asigurari de
sanatatejudetene,respectivamunicipiuluiBucuresti
23. Aproba statutele caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, regulamentele de organizare si functionare,
organigramasistateledefunctiialeacestora
24. Elaboreazanormeledeorganizaredepersonal
25. Definitiveaza proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de
sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si pe cele
ale Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei
Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casei de Asigurari de Sanatate a
Transporturilor,lapropunereaacestora
123
26. Abrobaanualbugeteledeveniturisicheltuielicorespunzatoareunuiplan
de activitati si listele de investitii ale caselor de asigurari de sanatate
judetene,respectivamunicipiuluiBucuresti,lapropunereaacestora
27. Administreazabunurilemobilesiimobile,dobandite,inconditiilelegii,din
activitatiproprii,subventii,donatiisaudinaltesurse
28. Stabilesteanual,inlimitelelegii,cotadecontributieacaselordeasigurari
de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si a Casei
AsigurarilordeSanatateaApararii,OrdiniiPublice,SiguranteiNationalesi
Autoritatii Judecatoresti si Casei de Asigurari de Sanatate a
Transporturilor la constituirea fondului de redistribuire pentru sustinerea
bugetelor caselor de asigurari de sanatate cu dezechilibre financiare si
elaboreazaanualcriteriilepebazacarorasecalculeazasumeleaferente
fonduluideredistribuire
29. Stabilestedestinatiadeutilizareafonduluiderezervapropriu
30. Elaboreaza metodologia privind tiparirea, distribuirea si evidenta
carnetelordeasigurat
31. Asigura evidenta statistica necesara in activitatea specifica sistemului de
asigurari sociale de sanatate si colaboreaza ci institutii cu atributii in
domeniulstatisticii
32. Efectueaza prin intermediul caselor de asigurari de sanatate, direct sau
prin intermediari specializati, sondaje in vederea evaluarii gradului de
satisfacereaasiguratilorsideevaluareainteresuluimanifestatdeacestia
fatadecalitateaserviciilormedicalesiasiguracontrolulmasurilorstabilite
in gestionarea fondurilor pentru realizarea functionarii sistemului
asigurarilorsocialedesanatateintrunmodcoerentsiunitar.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele de asigurari de sanatate
vorfunctionaavandlabazaunsistemdeinformatizareintegrat.
CasaNationaladeAsigurarideSanatateelaboreazanormeprivindmodulde
incasareacontributiilorlaFonduldeasigurarisocialedesanatate.
124
In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate Fondului

de asigurari sociale de sanatate Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin
caseledeasiguraridesanatatejudetene,respectivamunicipiuluiBucuresti,precum
siCasaAsigurarilordeSanatateaApararii,OrdiniiPublice,SiguranteiNationalesi
Autoritatii Judecatoresti si Casa de Asigurari de Sanatate a Transporturilor
procedeaza la aplicarea masurilor de executie silita pentru incasarea sumelor
cuvenite bugetului asigurarilor sociale de sanatate si a majorarilor de intarziere,
potrivit procedurii instituite prin Ordonanta Guvernuluiu nr. 11/1996 privind
executarea creantelor bugetare, aprobata prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile
ulterioare,alecareidispozitiiseaplicainmodcorespunzator.
Casa Nationala de Asigurari de Santatate elaboreaza norme metodologice
privind activitatea de executare silita pentru recuperarea creantelor la Fondul de
asigurarisocialedesanatate,privindacordareadeinlesniri,amanarisiesalonarila
platacontributiilor,precumsinormetehniceprivindconstituireasiutilizareafondului
pentruacordareadestimulente.
16.3.3ORGANELEDECONDUCEREALECNAS
OrganeledeconducerealeCNASsuntreprezentatede:
AdunareaReprezentantilor
ConsiliuldeAdministratiealCNAS
PresedinteCNAS
2vicepresedinti
DirectorulGeneral.
PersoanelecarefacpartedinorganeledeconducerealeCNAStrebuiesa
Indeplineascaurmatoareleconditii:
safiecetateniromanisisaaibadomiciliulpeteritoriulRomaniei
saaibacalitateadeasigurat
sanuaibacazierjudiciarsaufiscal.
A. Adunarea reprezentanilor se constituie pe o perioad de 4 ani i

cuprinde:
125
reprezentani ai asigurailor delegai de consiliile judeene i de

Consiliul General al Municipiului Bucureti n numr de unu pentru fiecare
jude i doi pentru municipiul Bucureti. Desemnarea acestor reprezentani
se face n termen de 15 zile de la data intrrii n vigoare a prezentei
ordonanedeurgen
29demembrinumiiastfel:2dectrePreedinteleRomniei,3de
ctre primulministru, la propunerea ministrului sntii i familiei, 3 de
ctre Senat, la propunerea comisiei de specialitate, 3 de ctre Camera
Deputailor, la propunerea comisiei de specialitate, 5 de ctre asociaiile
patronale reprezentative la nivel naional, 5 de ctre organizaiile sindicale
reprezentative la nivel naional, 7 reprezentani ai ministerelor i instituiilor
centrale cu reele sanitare proprii, respectiv cte un reprezentant al
MinisteruluideInterne,MinisteruluiAprriiNaionale,MinisteruluiJustiiei,
MinisteruluiLucrrilorPublice,TransporturiloriLocuinei,ServiciuluiRomn
de Informaii, Serviciului de Informaii Externe i Serviciului de
Telecomunicaii Speciale, i un reprezentant al Consiliului Naional al
PersoanelorVrstnice.
Suntconsideratereprezentativelanivelnaionalasociaiilepatronalesi
organizaiile sindicale care ndeplinesc condiiile prevzute de Legea nr.
130/1996privindcontractulcolectivdemunc.
Adunarea reprezentanilor se ntrunete n edin o dat pe an, la
convocarea consiliului de administraie, sau n edine extraordinare, la
convocarea preedintelui CNAS, a consiliului de administraie sau a unui
numrdecelpuin30demembriaiadunriireprezentanilor.
Adunarea reprezentanilor poate adopta hotrri dac sunt prezente dou
treimi din numrul membrilor. Pentru adoptarea hotrrilor este necesar votul
favorabilalmajoritiimembrilorprezeni.
Adunareareprezentanilorareurmtoareleatribuii:
a) propunemodificareaStatutuluiCNAS
b) ialegeiirevocpeceidoimembrinconsiliuldeadministraie
126
c) analizeazrepartizareabugetuluiaprobatdectreceindrepti
recomandordonatoruluiprincipaldecreditecudelegaieluareamsurilor
necesarepentrumodificareaacestuia,ncondiiilelegii
d) analizeazmoduldeutilizareafondului,costurilesistemului,serviciile
acordateitarifelepracticatelacontractareapachetuluideserviciidebazi
recomandmsurilelegalepentrufolosireacueficienafonduriloride
respectareadrepturilorasigurailor.
B.ConsiliuldeadministraiealCNASseconstituiedin17membri,cuunmandatpe
4ani,dupcumurmeaz:
5 reprezentani ai statului, dintre care unul este numit de Preedintele
Romnieii4deprimulministru,lapropunereaministruluisntiiifamiliei,a
ministrului muncii i solidaritii sociale, a ministrului finanelor publice i a
ministruluijustiiei
5 membri numii prin consens de ctre asociaiile patronale
reprezentativelanivelnaional
5 membri numii prin consens de ctre confederaiile sindicale
reprezentativelanivelnaional
2membrialeidectreadunareareprezentanilordinrndulmembrilorsi.
PreedinteleconsiliuluideadministraieestepreedinteleCNASindeplinetei
funciadesecretardestatncadrulMinisteruluiSntiiiFamiliei.PreedinteleCNAS
estenumitdeprimulministrudintremembriiconsiliuluideadministraie,lapropunerea
MinisteruluiSntiiiFamiliei.
Consiliul de administraie are 2 vicepreedini alei de consiliul de administraie
prinvotsecret.VicepreediniiconsiliuluideadministraiesuntivicepreediniiCNAS.
Consiliul de administraie funcioneaz n mod legal n prezena a cel puin 11
membri, iar hotrrile consiliului de administraie se adopt cu votul a cel puin dou
treimidinnumrulmembrilorprezeni.
Principalul rol al consiliului de administraie este de a elabora i a realiza
strategianaionalndomeniulasigurrilorsocialedesntate.
127
MembriiConsiliuluideadministraiealCNASiaiconsiliilordeadministraieale
caselordeasigurri,precumipersonalulangajatalacestorcasedeasigurri,indiferent
denivel,nupotdeinefunciideconducerencadrulMinisteruluiSntiiiFamiliei,
direciilor de sntate public, unitilor sanitare, cabinetelor medicale, funcii alese
sau numite n cadrul CMR, colegiilor judeene ale medicilor, respectiv al municipiului
Bucureti,CFR,colegiilorjudeenealefarmacitilor,respectivalmunicipiuluiBucureti,
organizaiilorcentraleilocalealeOAMRsaufunciincadrulsocietilorcomercialecu
profildeasigurri,farmaceuticsaudeaparaturmedical.
MembriiConsiliuluideadministraiealCNASiaiconsiliilordeadministraieale
caselordeasigurricare,fiepersonal,fieprinso,soie,afinisaurudepnlagradulal
doileainclusiv,auuninterespatrimonialnproblemasupusdezbateriiconsiliuluide
administraie nu pot participa la dezbaterile consiliului de administraie i nici la
adoptareahotrrilor.
ConsiliuldeadministratiealCNASareurmatoareleatributii:
aprobastatutulsistrategiaCNAS,lapropunereapresedinteluiacestuia
aproba planul de activitate si proiectul bugetului Fondului de Asigurari

socialedeSanatate
aproba rapoarte de gestiune lunare, trimestriale si anuale, prezentate de

presedinteleCNAS
aprobaproiectulcontractuluicadru
aprobamasuriprivindadministrareapatrimoniului,potrivitlegii
stabileste destinatia de utilizare a fondului de rezerva propriu ramas

neutilizatlafinelefiecaruian
aproba normativele pentru functionarea caselor de asigurari de sanatate

judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, a Casei Asigurarilor de
Sanatate a Apararii Ordinii Publice, Sigurantei Natinale si Autoritatii
JudecatorestisiaCaseideAsigurarideSanatateaTransporturilor
aproba planul anual de activitate al CNAS, inaintat dupa aprobarea

proiectuluidebuget
128
aproba statutele caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a

municipiului Bucuresti, regulamentele de organizare si functionare si
organigrameleacestora.
Membrii Consiliului de Administratie al CNAS si cei ai consiliilor de

administratiealecaselordeasiguraridesanatatejudetene,respectivamunicipiului
Bucuresti,trebuiesaindeplinesacaurmatoareleconditii:
safiecetateniromani
saaibacapacitatedeexercitiudeplina
sanuaibacazierjudiciar
saaibavarstademinim25deani
sanufifostcolaboratoralsecuritatiicapolitiepolitica.
Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate este

legal constituit si functioneaza incepand cu data la care sunt numiti cel putin 11
membri,cuconditiacalasedintasafieprezenticelputin3dintremembriidesemnati
de puterea executiva, 3 dintre membrii desemnati de sindicatele reprezentativesi 3
dintremembriidesemnatideasociatiilepatronalereprezentative.
Consiliul de adminitratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate se
intruneste ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe luna, si ia hotarari
valabile in prezenta a cel putin 11 membri si cu votul a cel putin doua treimi din
numarulmembrilorprezenti.
Convocarea Consiliului de adminitratie al Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate se face de catre presedintele acesteia. Convocarea consiliului de
administratie va fi facuta si la solicitarea a cel putin unei treimi din numarul
membriloracestuia.
Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate isi
alege2vicepresedintiinconditiilelegii.
Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
mandateazapeunuldintrecei2vicepresedintisailinlocuiascapepresedinteincaz
defortamajora.
129
Membrii Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurari de

Sanatate, cu exceptia presedintelui si ai vicepresedintilor, nu sunt salariati ai
acesteiasiprimescoindemnizatielunaradepanala20%dinsalariulpresedintelui
CaseiNationaledeAsigurarideSanatate,inconditiileprezenteiefectivelasedintele
consiliuluideadministratie.
Preedintele CNAS se deleag n condiiile legii, prin ordin al ministrului
sntii i familiei, ca ordonator principal de credite pentru administrarea i
gestionareafonduluiireprezintCNASnrelaiilecuteriiipeasigurainraporturile
cualtepersoanefizicesaujuridice,componentealesistemului asigurrilor sociale de
sntate.ConducereaexecutivaCNASesteasiguratdectredirectorulgeneral.
Ocupareapostuluidedirectorgeneralsefaceprinconcurs,peoperioadde4
ani,isenumeteprinordinalministruluisntiiifamiliei.Organizareaconcursului
i criteriile de selecie sunt stabilite de ministrul sntii i familiei i de preedintele
CNAS.
Petimpulexecutriimandatuluipreedinteleivicepreediniisuntnumiipeo
perioadde4ani.Acetianupotexercitapeduratamandatuluinicioaltfunciesau
demnitatepublic,cuexcepiafunciilordidacticedinnvmntulsuperior.
Membrii Consiliului de administraie al CNAS, pe perioada exercitrii
mandatului,nusuntsalariaiaiCNAS,cuexcepiapreedinteluiiavicepreedinilor,
inupotocupafunciinstructurileexecutivealecaselordeasigurri. Acetia nu pot
exercita activiti la societi comerciale sau la alte unitati care se afla in relatii
contractualecucaseledeasigurari.
Salarizarea presedintelui si vicepresedintelui CNAS se stabileste dupa
cumurmeaza:
pentru presedinte, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru
functiadesecretardestat
pentru vicepresedinti, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru
functiadesubsecretardestat.
130
Preedintele Casei Naionale de Asigurri de Sntate are urmtoarele

atribuii:
a) organizeazsiconducestructurileexecutivealeacesteia
b) asigura coerenta si eficienta gestiunii financiare a fondurilor asigurrilor
socialedesntate
c) elaboreaza normele, regulamentele si procedurile administrative specifice
ndeplinirii atribuiilor prevzute la lit. a) si b) si elaboreaz normele
specificedepersonal
d) organizeaz si coordoneaz activiti de control pe ansamblul sistemului
asigurrilorsocialedesntate
e) aplica sanciuni disciplinare si administrative pentru nerespectarea
normelorsiregulamentelorprevzutelalit.c)
f) rspundedeaducerealandeplinireahotrrilorConsiliuluideadmistratie
alCaseiNaionaledeAsigurrideSntate
g) aproba, la propunerea Consiliului de administraie al Casei Naionale de
Asigurri de Sntate, criteriile de stabilire a cuantumului indemnizaiilor
membrilorconsiliilordeadministraiealeCaseiNaionaledeAsigurride
Sntate, caselor de asigurri de sntate judeene, respectiv a
municipiuluiBucureti,simodalitateadeplataaacestora,ncondiiilelegii
h) emite ordine n exercitarea mandatului sau, precum si pentru punerea n
aplicareahotrrilorconsiliuluideadministraie
i) supravegheaz si controleaz funcionarea sistemului de asigurri sociale
desntate
j) reprezintCasaNaionaladeAsigurrideSntatenrelaiilecuterii
k) convoac Consiliul de administraie al Casei Naionale de Asigurri de
Sntatesiconduceedineleacestuia
l) aproba nfiinarea de oficii teritoriale la nivelul caselor de asigurri de
sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, la propunerea
acestora,ncondiiilelegii
m) aprobacontractareadeconsultantadespecialitatencondiiilesisituaiile
prevzutedeactelenormativenvigoare
131
n) definitiveaz proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de

asigurridesntatejudeene,respectivamunicipiuluiBucureti,alCasei
AsigurrilordeSntateaAprrii,OrdiniiPublice,SiguraneiNaionalesi
Autoritii Judectoreti si al Casei de Asigurri de Sntate a
Transporturilor, la propunerea acestora, si elaboreaz proiectul bugetului
de venituri si cheltuieli centralizat al Fondului de asigurri sociale de
sntate, pe care, cu aprobarea Consiliului de administraie al Casei
Naionale de Asigurri de Sntate, l nainteaz spre aprobare
Parlamentului
o) promoveazimagineaCaseiNaionaledeAsigurrideSntate
p) stabilete anual criterii de utilizare a fondului de redistribuire si
administreazacestfond
r) organizeaz concurs pentru ocuparea postului de director general al
Casei Naionale de Asigurri de Sntate, conform prevederilor legale,
stabilind criteriile si standardele de performanta pentru ocuparea acestui
post
s) numetecudelegaiedirectorulgeneralalCaseiNaionaledeAsigurride
Sntatepanalaocupareapostuluiprinconcurs,conformlegii
t) desemneaz reprezentani n comisia centrala care aproba procurarea
aparaturii de nalta performanta alturi de reprezentani ai Colegiului
MedicilordinRomniasiaiMinisteruluiSntiisiFamiliei
u) aproba statele de funcii ale Casei Naionale de Asigurri de Sntate si
alecaselorde
asigurridesntatenurmadefinitivriibugetuluiFonduluideasigurri
sociale de sntate si n baza organigramei aprobate de consiliul de
administraie
v)numete,cudelegatie,directoriigeneraliaicaselordeasigurride
sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, care asigura
conducerea acestora ca ordonator secundar de credite, n urma
concursului organizat de Casa Naionala de Asigurri de Sntate n
condiiilelegiisistabileteatribuiilesicompetenteleacestora
132
PreedinteleCaseiNaionaledeAsigurrideSntatepoatedelegaatribuii
dereprezentareoricruivicepreedintesaumembrualConsiliuluideadministraieal
CaseiNaionaledeAsigurrideSntate.
Mandatul preedintelui Casei Naionale de Asigurri de Sntate nceteaz
prindemisie,prinrevocaredecatreprimulministrusauprindeces.
AtributiilevicepresedintilorConsiliuluideadministratiealCNAS:
a) urmrescaducerealandeplinireahotrrilorconsiliuluideadministraie,
ncredinatdectrepreedinte
b) preiau, n caz de fora majora, atribuiile preedintelui, n condiiile
prevzutedeprezentulstatut
c) asigura comunicarea cu asociaiile patronale, organizaiile sindicale si
organizaiilepensionarilor
d) asigurandeplinireacondiiilorlegalesialeprezentuluistatutcuprivirela
constituirea si la funcionarea consiliilor de administraie ale caselor de
asigurridesntatejudeene,respectivamunicipiuluiBucureti
e) ndrumasicontroleaznemijlocitactivitateaconsiliilordeadministraieale
caselor de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului
Bucureti, sub aspectul legalitii activitii si al respectrii prevederilor
prezentului statut si l informeaz pe preedintele Casei Naionale de
AsigurrideSntateasupracelorconstatate
f) alteatribuiidatencompetentaprinlegesiprinprezentulstatut.
Mandatele vicepreedinilor nceteaz prin demisie, prin deces sau prin
revocare de ctre consiliul de administraie, cu votul a cel puin doua treimi din
numrul membrilor acestuia, sau prin revocarea ca membru al consiliului de
administraiedectreceicareiaudesemnat.
133
Consiliiledeadministraiealecaselordeasigurridesntatejudeene,
respectivamunicipiuluiBucuretiauurmatoareleatributiiprincipale:
a) aprobaproiectulstatutuluipropriu
b) aprobaproiectulbugetuluideveniturisicheltuielianualeaferentefondului
c) aprobarapoarteledegestiunelunare,trimestrialesianuale,prezentatede
directorulgeneral
d) aprobapoliticadecontractarepropusadedirectorulgeneral,cu
respectareacontractuluicadru
e) aproba programele de aciuni de mbuntire a disciplinei financiare,
inclusivmasuriledeexecutaresilita,potrivitprevederilorlegalenvigoare
f) alteatribuiidatencompetentaprinlegesauprinprezentulstatut.
Membrii consiliilor de administratie ale caselor de asigurari de sanatate
judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, sunt obligati sa participe la
adoptareahotararilorcaresaasigurefunctionareasistemuluideasigurarisociale
desanatatelanivellocal.
Organele de conducere ale caselor de asigurri judeene si ale
MunicipiuluiBucuretisunt:
>consiliuldeadministraie
> preedintele
> directorgeneral.
Consiliuldeadministraiealcaselordeasigurridesntatejudeene
i a municipiului Bucureti este alctuit din 9 membri, desemnai dup cum
urmeaz:
134
unul de consiliul judeean, respectiv de Consiliul General al

MunicipiuluiBucureti
unul de prefect, la propunerea direciei de sntate public

judeene, respectiv a Direciei de Sntate Public a Municipiului
Bucureti
3 de asociaiile patronale reprezentative la nivel naional, desemnai

princonsens
3 de confederaiile sindicale reprezentative la nivel naional,

desemnaiprinconsens
preedintele,careestedirectorulgeneralalcaseideasigurri.
Consiliul de administraie al Casei Asigurrilor de Sntate a
Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei este alctuit din 5
membri,desemnaidupcumurmeaz:
unuldectreMinisterulLucrrilorPublice,TransporturiloriLocuinei
unuldinparteaconfederaiilorreprezentativealesindicatelor
unuldinparteaasociaiilorreprezentativealepatronatelor
unuldinparteaMinisteruluiSntiiiFamiliei
preedintele Casei Asigurrilor de Sntate a Ministerului

LucrrilorPublice,TransporturiloriLocuinei.
Consiliul de administraie al Casei Asigurrilor de Sntate a
Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale i Autoritii Judectoreti se

constituie potrivit dispoziiilor Ordonanei Guvernului nr. 56/1998, aprobat cu
modificriicompletriprinLegeanr.458/2001.
Mandatul membrilor consiliilor de administraie ale caselor de
asigurri este de 4 ani. Consiliul de administraie ia hotrri prin vot, n
prezenaacelpuindoutreimidinnumrulmembrilor.edineleconsiliuluide
administraiesuntpublice,cuexcepiacazurilorncaremembriiconsiliuluidecid
prin vot ca acestea s se desfoare cu uile nchise. Problemele legatede
bugetsevordiscutantotdeaunanedinepublice.
135
Directorii generali ai caselor de asigurri sunt numii pe baz de

concurs, prin decizie a preedintelui CNAS sau, dup caz, prin ordin al
ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei, respectiv n condiiile
prevzute de Ordonana Guvernului nr. 56/1998, aprobat cu modificri i
completriprinLegeanr.458/2001.Directorulgeneraldevinemembrudedrept
alconsiliuluideadministraiealcaseideasigurriipreedinteleacestuia.
Directorul general al casei de asigurri este ordonator de credite, n
condiiile legii. Directorul general se numete pentru un mandat de 4 ani, dup
validareaconcursului,isesuspenddedreptdinfunciiledeinuteanterior,cu
excepia funciilor didactice din nvmntul superior. Directorul general este
salarizatnconformitatecuprevederilelegalenvigoare.
Atribuiileprincipalealedirectoruluigeneralsunt:
a) aplicnormeledegestiune,regulamenteledeorganizareide
funcionareiprocedurileadministrativeunitare
b) organizeazicoordoneazactivitateadecontrolalexecuiei
contractelordefurnizaredeserviciimedicale
c) organizeaz i coordoneaz activitatea de urmrire i control al
colectrii
contribuiilorlafond
d) propuneprogramedeaciunidembuntireadisciplineifinanciare,
inclusivexecutareasilit,potrivitlegii
e) stabiletemodalitateadecontractare,curespectareacontractuluicadru
f) organizeazmpreuncualtestructuriabilitatecontroaleprivind
respectareadrepturilorasigurailoripropunemsurincazde
nerespectareaacestora
g) supravegheazicontroleazorganizareaifuncionareasistemuluide
asigurridesntatelanivelteritorialiprezintanualrapoarte,pe
carele
dpublicitii
h) numete,sancioneazielibereazdinfunciepersonalulcaseide
asigurri.
136
Obligaiilecaselordeasigurri:
Conform legislaiei in vigoare si al statutului Casei Naionale de asigurri de
sntateobligaiileCNASsunturmtoarele:
sasigurelogisticafuncionriiunitareicoordonateasistemului
surmreasccolectareaifolosireacueficienafondului
sfoloseascmijloaceadecvatedemediatizarepentrureprezentarea,
informareaisusinereaintereselorasigurailorpecareireprezint
sacoperepotrivitprincipiilorprezenteiordonanedeurgennevoilede
serviciidesntatealepersoanelor,nlimitafondurilordisponibile.
sverificeacordareaserviciilormedicale,conformcontractelorncheiate
cufurnizoriideserviciimedicale
sdecontezefurnizorilorcontravaloareaserviciilormedicalecontractate
iprestateasigurailor,nmaximum30deziledeladataraportrii,ncaz
contrar urmnd a suporta penalitile prevzute n contract s s acorde
furnizorilordeserviciimedicalesumecaresinseamaidecondiiilede
desfurare a activitii n zone izolate, n condiii grele i foarte grele,
pentrucaresuntstabilitedrepturisuplimentare,potrivitlegislaiei
sinformezefurnizoriideserviciimedicaleasupracondiiilorde
contractareianegocieriiclauzelorcontractuale
sinformezefurnizoriideserviciimedicaleasupracondiiilordefurnizarea
serviciilormedicaleidespreoriceschimbarenmoduldefuncionareide
acordareaacestora,cucelpuin30dezilenaintedeaplicareamodificrii
s asigure confidenialitatea datelor n condiiile prezentei ordonane de
urgen
sverificeprescriereaieliberareamedicamentelornconformitatecu
reglementrile n vigoare s transmit situaiile statistice i alte activiti
raportate de furnizorii de servicii medicale ctre instituiile interesate,
respectivdireciilordesntatepublicicentrelordestatistic
sraportezeCNAS,latermenelestabilite,datelesolicitateprivind
137
serviciilemedicalefurnizate,precumievidenaasigurailoria
documentelorjustificativeutilizate
sfurnizeze,lasolicitareaMinisteruluiSntiiiFamiliei,prindireciilede
sntate public, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai
pentrubolilecudeclararenominalobligatorie,conformlegislaieinvigoare.
CaseledeasigurridesntatejudeeneiamunicipiuluiBucuretipotavea,
la nivelul oraelor, al municipiilor, precum i al altor localiti, oficii de asigurri de
sntate,dacnumrulasigurailorestedecelpuin:
a) 200.000pentruoraele,municipiileisectoarelemunicipiuluiBucureti
b) 100.000pentrualtelocaliti.
16.3.4RELAIILECASEINAIONALEDEASIGURRIDESNTATECU
CASELEDEASIGURRIDESNTATE
Sistemul de asigurri sociale de sntate este un sistem naional, unitar,
coordonat de Casa Naionala de Asigurri de Sntate n calitate de instituie
publicaautonomadeinteresnaional.
Sistemul naional al asigurrilor sociale de sntate este constituit din
casele de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, care
asigura funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate la nivel local, din
Casa Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale si
AutoritiiJudectoreti,careasigurafuncionareasistemuluideasigurrisocialede
sntate n municipiile si oraele n care funcioneaz formaiuni medicale
aparinndministerelorsiinstituiilordindomeniulaprrii,ordiniipublice,siguranei
naionale si autoritii judectoreti si din Casa de Asigurri de Sntate a
Transporturilor,careasigurafuncionareasistemuluideasigurrisocialedesntate
pentru personalul Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei,
instituiilor publice din subordine, regiilor autonome, companiilor naionale,
societilor naionale si al societilor comerciale, care desfoar activiti n
domeniul transporturilor aeriene, navale, rutiere, feroviare si cu metroul, pentru
membrii de familie ai acestora, precum si pentru pensionarii care au lucrat n
138
transporturisipentrumembriilordefamilie,carefolosescreeauasanitarapropriea
MinisteruluiLucrrilorPublice,TransporturilorsiLocuinei.
In calitate de ordonator principal de credite preedintele Casei Naionale de
AsigurrideSntatedefinitiveazproiecteledebugetedeveniturisicheltuieliale
caselor de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, al
Casei Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale si
Autoritii Judectoreti si Casei de Asigurri de Sntate a Transporturilor, la
propunereaconductoriloracestora,ncalitatedeordonatorisecundaridecredite,n
conformitatecudispoziiileLegiinrJ72/1996privindfinanelepublice,cumodificrile
ulterioare, si cu cele ale normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanelor
Publice.
Bugetulcentralizatalfondurilordeasigurrisocialedesntateseaprobade
Parlament,lapropunereaCaseiNaionaledeAsigurrideSntate.
16.3.5 ASIGURAREA CALITII SERVICIILOR O OBLIGAIE A

CASEINAIONALEDEASIGURRIDESNTATE
16.3.5.1ServiciulmedicalalCaseideAsigurri
In cadrul CNAS funcioneaz serviciul medical, care este condus de un

medicef. La nivelul caselor de asigurri funcioneaz un serviciu medical, n
raport cu numrul asigurailor, care este condus de un medicef. Funcia de
medicefalCNASialcaselordeasigurriseocupprinconcursorganizat
deCNAS,ncondiiilelegiifiindechivalentcuceadedirectorgeneraladjunct.
Serviciul medical al CNAS urmrete interesele asigurailor cu privire
la calitatea serviciilor acordate de ctre furnizorii de servicii medicale,
medicamente i dispozitive medicale aflai n relaii contractuale cu
casele de asigurri. Criteriile privind acordarea serviciilor medicale pentru
asiguraiseelaboreazdectreserviciulmedicalalCNASmpreuncuCMR,se
139
actualizeaz ori de cte ori este nevoie i se prevd n clauzele contractelor de

furnizaredeservicii.
Masurisicriteriideasigurareacalitiiserviciilor
Asigurarea calitii pachetului de servicii de baz pentru asigurai revine

CNASprinrespectareaurmtoarelormsuri:
acceptarea ncheierii de contracte numai cu furnizori acreditai

conform legii, precum i a medicilor, asistenilor medicali i altor
categoriidepersonalacreditate
existena unui sistem informaional corespunztor asigurrii unei

evideneprimareprivinddiagnosticuliterapiaaplicat
respectarea de ctre furnizori a criteriilor de calitate a asistenei

medicaleistomatologice,elaboratedectreCMRiOAMR
utilizarea pentru tratamentul afeciunilor numai a medicamentelor

dinNomenclatoruldeprodusemedicamentoasedeuzuman
utilizarea materialelor sanitare i a dispozitivelor medicale

autorizate,conformlegii.
Criteriileprivindcalitateaasisteneimedicaleacordateasigurailor
seelaboreazdecomisiiledespecialitatealeCMR,senegociazcuCNAS
isereferla:
a) tratamentulmedical
b) tratamentulstomatologic
c) aciunilededepistareprecoceambolnvirilor
d) procedeelemedicalederecuperareeficace
140
e) prescrierea de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale

i
transportulbolnavilor
f) eliberarea de certificate medicale necesare asigurailor pentru a
beneficia de ajutoare de boal i de rapoarte necesare caselor de
asigurripentrundeplinireaatribuiilorlor.
Criteriile sunt obligatorii pentru toi furnizorii de servicii medicale care au
ncheiatcontractecucaseledeasigurri.Invederearespectriicalitiiserviciilor
medicale furnizate asigurailor, CNAS i casele de asigurri organizeaz
controlul activitii medicale mpreun cu comisiile de specialitate ale CMR, CFR
ialeOAMR.
O modalitate de verificare a calitii servicilor o reprezinta
reglementarea stricta a relaiilor caselor de asigurri sociale de sntate cu
furnizoriideserviciimedicale,dedispozitivemedicaleidemedicamente.
Controlul de gestiune al CNAS i al caselor de asigurri se face anuai de
ctreCurteadeConturi.CNASmpreuncuCMR,CFRiOAMRorganizeaz
controlul serviciilor medicale care se acord asigurailor potrivit ordonane de
urgennr.105/2002.
16.3.5.2RelaiileCaseiNaionaledeAsigurrideSntate
cufurnizoriideserviciimedicale
A. NaturarelaiilordintrefurnizorisiCaseledeasigurri
Furnizoriideserviciimedicale,dedispozitivemedicaleide
medicamente,caresuntnrelaiicontractualecucaseledeasigurri,sunt:
cabinetele medicale, centrele de diagnostic i tratament, spitalele i alte

uniti sanitare, medicii, personalul mediu sanitar i alte categorii de
personal,personalulsanitardinserviciileconexeactuluimedical
141
farmaciile, distribuitorii i productorii de medicamente i materiale

sanitare
persoanelefiziceijuridiceautorizatedeMinisterulSntiiiFamiliei.
Relaiile dintre furnizorii de servicii medicale i casele de asigurri sunt de
naturcivil,sestabilescisedesfoarpebazdecontractcaresencheieanual.
In situaia n care este necesar modificarea sau completarea clauzelor, acestea
suntnegociateistipulatenacteadiionale.
Furnizorii de servicii medicale ncheie cu casele de asigurri contracte
anualepebazamodelelordecontracteprevzutennormelemetodologicedeaplicare
a contractuluicadru, n cuprinsul crora pot fi prevzute i alte clauze suplimentare,
negociate.
Casele de asigurri ncheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale
pentrufurnizareadeserviciiipentruplataacestora,urmrindrealizareaechilibrului
financiar. La ncheierea contractelor prile vor avea n vedere interesul asigurailor i
vor ine seama de economicitatea, eficiena i calitatea serviciilor oferite pe baza
criteriilorelaboratedeCNAS,CMR,CFRiOAMR.
Contractele de furnizare de servicii medicale cuprind i obligaiile prilor
legate de buna gestionare a fondurilor, precum i clauze care s reglementeze
condiiile de plat a serviciilor furnizate pn la definitivarea unui nou contract ntre
pri,pentruperioadaurmtoareceleiacoperiteprincontract.
Platafurnizorilordeserviciimedicalepoatefi:
a)
nasistenamedicalprimaridespecialitateambulatorieprintarifpe
persoanaasigurat,tarifpeserviciumedical,sumafixnegociatpepachetde
serviciimedicale
b)
nasistenamedicaldinspitaleialteuniti,nafaracelorambulatorii,
prin
tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical, dup
caz
a)
printarifepentruanumiteservicii,stabiliteprincontractulcadru
142
b)
prinpredereferinprevzutnlistamedicamentelorcusaufr
contribuiepersonal
c)
prinpredereferinprevzutnlistadematerialesanitareide
dispozitivemedicale.
Modalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor
sanitare i dispozitivelor medicale se stabilete prin contractulcadru. Decontarea
serviciilor medicale se face n baza contractelor ncheiate ntre casele de asigurri i
furnizoriideserviciimedicale,indiferentdecasadeasigurrilacaresaviratcontribuia
asiguratului,pebazadocumentelorjustificativestabiliteprincontractulcadru.
B.Acreditareafurnizorilordeserviciimedicale,dedispozitivemedicale,de
medicamenteimaterialesanitare
Potintranrelaiecontractualcusistemuldeasigurrisocialedesntatenumai
furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale i de medicamente acreditai.
Medicii,farmacitii,personalulmediusanitarialtecategoriidepersonalseacrediteaz
dupcumurmeaz:
a)mediciiialtecategoriidepersonalcustudiisuperioareseacrediteaz
dectrecomisiileformatedinreprezentaniaicolegiilorjudeenealemedicilor,
respectiv al municipiului Bucureti, ai caselor de asigurri i ai direciilor de
sntatepublicsauaidireciilormedicaleoriaistructurilorsimilaredinministerele
i instituiile centrale cu reele sanitare proprii, dupa caz, n cadrul acreditrii unitii
sanitare
b)
asisteniimedicaliseacrediteazdectrecomisiileformatedin
reprezentani ai OAMR, ai caselor de asigurri i ai direciilor de sntate public

sauaidireciilormedicaleoristructurilorsimilaredinministereleiinstituiilecentrale
cureelesanitareproprii,dupcaz,ncadrulacreditriiunitiisanitare
c)
farmacitii i asistenii de farmacie se acrediteaz de ctre
comisiile
formate din reprezentani ai colegiilor judeene ale farmacitilor, respectiv al
municipiului Bucureti, ai caselor de asigurri i ai direciilor de sntate public
143
sauaidireciilormedicaleoristructurilorsimilaredinministereleiinstituiilecentrale
cureelesanitareproprii,dupcaz,ncadrulacreditriifarmaciei.
Regulamentuldefuncionareacomisiilordeacreditareafurnizorilordeservicii
medicale se aprob de ctre Consiliul de administraie al CNAS. Metodologia de
acreditareafurnizorilordeserviciimedicaleseelaboreazdectreCNASistructurile
naionalealeCMR,CFRialeOAMRiseaprobprinordinalministruluisntiii
familiei,ntermende30deziledeladataintrriinvigoareaordonanedeurgennr.
150/2002.
Autorizareafurnizorilordeaparaturmedicalimaterialesanitaresefaceanual
dectreMinisterulSntiiiFamiliei.Metodologiadeautorizareseaprobprinordin
al ministrului sntii i familiei. Lista furnizorilor de aparatur medical i materiale
sanitareautorizaiestedatpublicitiianual.
C.Arbitrajul
CNASmpreuncuCMRiOAMRorganizeazComisiacentraldearbitrajcare
soluioneazlitigiiledintrefurnizoriideserviciimedicaleicaseledeasigurri.Comisia
centraldearbitrajesteformatdin4arbitri,dintrecare2delegainumiidectreCNAS
i cte un delegat numit de CMR i OAMR. Preedintele Comisiei centrale de arbitraj
trebuie sa fie un arbitru acceptat de pri. Arbitrii pot fi medici, juriti sau economiti,
acreditaiinregistraideMinisterulSntiiiFamiliei.Regulamentuldeactivitateal
arbitrilorseelaboreazdectreCNAS,mpreuncuCMRiOAMR,iseavizeazde
ctreMinisterulJustiiei.
Hotrrile Comisiei centrale de arbitraj sunt obligatorii pentru toate prile ale
crorlitigiisesoluioneazdectreaceastaisecompleteaznmodcorespunztorcu
prevederileCoduluideprocedurcivil.
Legislaiainvigoareprevedesicuantumulexplicitalamenzilorcesancioneaz
diverselecontravenii.Cuantumulamenzilorstecuprinsinintervalul5.00leisi50.000.
16.3.6 ADMINISTRAREA UNITATILOR SANITARE PUBLICE DE INTERES
JUDETEAN SI LOCAL SI COMPETENTELE AUTORITATILOR LOCALE IN
DOMENIULSANITAR
144
Regimuljuridicsimetodologiaadministrativaaunitilorsanitarepublicede
interes judeean si local sunt stabilite prin ordonana nr. 70 din august 2002, ce a
intratinvigoarela1octombrie2002.
Terenurile i cldirile n care i desfoar activitatea unitile sanitare
publicedeinteresjudeeansaulocal,parteintegrantadomeniuluipublicaljudeelor,
comunelor, oraelor i municipiilor, se afl n administrarea consiliilor judeene sau
consiliilor locale ale comunelor, oraelor, municipiilor i sectoarelor municipiului
Bucureti. Celelalte componente ale bazei materiale sunt proprietate privat a
statuluiisuntadministratedeunitilesanitarepublice.
Schimbareadestinaieisaunstrinareabazeimaterialeaunitilorsanitare
publice se poate face n condiiile legii i numai cu aprobarea Ministerului
Sntii i Familiei. Actele de nstrinare sau de schimbare a destinaiei bazei
materiale a unitilor sanitare, fr aprobarea Ministerului Sntii i Familiei, sunt
nule.
Indrumarea, coordonarea i monitorizarea activitii desfurate n unitile
sanitarepubliceseexercitdeMinisterulSntiiiFamilieicaautoritatecentraln
domeniul asistenei de sntate public i de direciile de sntate public
teritoriale, uniti descentralizate care reprezint autoritateadesntatepublic
lanivellocal.
Ministerul Sntii i Familiei exercit controlul asupra activitii unitilor
sanitarepublicedeinteresjudeeansaulocal,precumiasupramoduluideaplicarede
ctreacesteaadispoziiilorlegalenvigoarendomeniulsanitar.
InadministrareaunitilorsanitaredeintereslocalsijudeeanMinisterul
Sntii si Familiei jaca un rol extrem de importanat, totui marea majoritate a
acestor atribuii, si anume structura organizatorica a unitii sanitare precum si
infiintarea, reorganizarea, desfiinarea sau schimbarea profilului acestora se
realizeazcuavizulconsiliilorjudeenesaualconsiliilorlocale.
Direciiledesntatepublicteritorialeausioseriedeatribuiiexclusive:
avizeaz, n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii, proiectele
bugetelordevenituriicheltuielialeunitilorsanitarepublice
145
avizeaz, n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii, statul de funcii

pentruunitilesanitarepublicecupersonalitatejuridic,cuncadrareanbugetul
devenituriicheltuieliaprobat
centralizeaz situaiile financiare trimestriale i anuale transmise de
unitile sanitare publice i nainteaz situaiile centralizatoare Ministerului
SntiiiFamiliei
avizeaz i supun spre aprobare Ministerului Sntii i Familiei
propunerile autoritilor administraiei publice locale privind nfiinarea,
reorganizareaidesfiinareaunitilorsanitarepublice,dupcaz,precumipe
celereferitoarelaschimbareaprofiluluisauadenumiriiacestoruniti.
Ordonana 70/2002 enumera in mod exhaustiv si atribuiile preedinilor
consiliilorjudeeneiprimarilorcomunelor,oraelor,municipiiloriaisectoarelor
municipiuluiBucuretiastfelacetia:
avizeaz, n termen de 5 zile de la data primirii, proiectele bugetelor de

venituri i cheltuieli i situaiile financiare trimestriale i anuale transmise de
unitilesanitarepublice
aprob, n termen de 5 zile de la data primirii, statele de funcii pentru

unitile sanitare publice, dup caz, i urmresc ncadrarea n normativele de
personalaprobateinbugeteledevenituriicheltuieliaprobate
potasiguraresursefinanciarepentrucheltuieliledentreinereigospodrire,
reparaii,consolidare,extindereimodernizareaunitilorsanitarepublice.
Consiliile judeene i consiliile locale pot nfiina, cu avizul Ministerului
Sntii i Familiei i al Ministerului Administraiei Publice, uniti de asisten

medicosociale,prinreorganizareaunorunitisanitarepublice.
Finanareacheltuielilorunitilordeasistenmedicosocialeseasigur
astfel:
a)dinbugetulfonduluideasigurrisocialedesntatepentrupachetuldeservicii
medicaledebaz
b) din bugetele locale pentru cheltuieli de ntreinere i gospodrire,
reparaii,consolidri,dotriindependente,nlimitabugetuluiaprobat.
146
Conducereaunitilorsanitarepubliceareobligaiadeadimensiona,cuavizul
direciilor de sntate public teritoriale i al consiliilor judeene sau consiliilor locale,
dupcaz,numruldepersonal,nlimitastatuluidefunciiiabugetuluideveniturii
cheltuieliaprobate.
Unitiledeasistenmedicosocialesuntinstituiipublicespecializate,cu
personalitatejuridic,nsubordineaautoritiloradministraieipublicelocale,careacord
servicii de ngrijire, servicii medicale, precum i servicii sociale persoanelor cu nevoi
medicosociale.Persoanelecarebeneficiazdeserviciifurnizatenacesteunitisunt
persoanecarenecesitsupraveghere,asistare,ngrijire,tratament,precumiserviciide
inserieireinseriesocial.
Internareanacesteunitisefacelarecomandareaunitilorsanitaresau
lasolicitareapersoanelorfiziceorijuridice,nbazauneigriledeevaluaremedicosocial
apersoanei.
Unitile de asisten medicosociale se nfiineaz ca instituii rezideniale
sau de zi, prin hotrre a consiliului local ori, dup caz, a consiliului judeean,
respectivaConsiliuluiGeneralalMunicipiuluiBucureti,prinreorganizareaunoruniti
sanitare, cu avizul Ministerului Sntii i Familiei i al Ministerului Administraiei
Publice. Reorganizarea se poate realiza dup evaluarea de ctre direciile de
sntatepublicjudeene,respectivamunicipiuluiBucureti,idireciilegenerale
de munc i solidaritate social judeene, respectiv a municipiului Bucureti, a
performanei unitii sanitare, a potenialului acesteia de transformare n unitatede
asistenmedicosocial,inndcontdenevoilemedicosocialealepopulaiei.
Propunerea de nfiinare a unitii de asisten medicosociale se face de
ctre preedintele consiliului judeean, respectiv al Consiliului General al Municipiului
Bucureti,saudectreprimar,dupcaz,pebazadocumentaieiifundamentrii
prezentatedeserviciulpublicdeasistensocialdelanivelulconsiliilorjudeenesaual
consiliilorlocale.
Conducerea unitilor de asisten medicosociale este asigurat de ctre
director.Inrealizareaatribuiilorsaledirectorulestesprijinitdeunconsiliuconsultativ
compusdin5membridesemnaidupcumurmeaz:
147
un reprezentant al autoritii administraiei publice locale prin a crei

hotrreafostnfiinatunitateadeasistenmedicosocial
un reprezentant al direciei de sntate public judeene, respectiv a
municipiuluiBucureti
un reprezentant al direciei generale de munc i solidaritate social
judeene,respectivamunicipiuluiBucureti
un reprezentant al casei de asigurri de sntate judeene, respectiv a
municipiuluiBucureti
unreprezentantalsocietiicivile.
Personalul existent n unitile sanitare care se reorganizeaz se preia de
ctreunitateadeasistenmedicosocial,cuncadrareanstatuldefunciiaprobat.n
contracteleindividualedemuncalepersoanelorpreluatese va prevedea obligaia
acestoradeaurmaformeledepregtireprofesionalndomeniulcerutdeangajator.
Bunurile aflate n administrarea unitilor sanitare care se reorganizeaz
trec n administrarea unitilor de asisten medicosociale, conform protocolului de
predareprimirencheiatntreacestea.Aparaturamedicalexistentnunitilecarese
reorganizeazvafiredistribuit,dupcaz,dectreMinisterulSntiiiFamiliei,prin
direciiledesntatepublicjudeeneiamunicipiuluiBucureti,laalteunitisanitare
publice,nfunciedenecesiti.
Bugetul de venituri i cheltuieli al unitilor de asisten medicosociale se
aprob de ctre consiliul local sau consiliul judeean, respectiv Consiliul General al
MunicipiuluiBucureti,dupcaz,cuavizulcaseideasigurridesntatejudeenesau
amunicipiuluiBucureti,ncondiiilelegii.
Cheltuielile curente i de capital ale unitilor de asisten medicosociale se
asigur din venituri proprii i din subvenii acordate din bugetul local n funcie de
subordonare. Subveniile de la bugetele locale sunt acordate pentru asigurarea
serviciilor sociale, n condiiile legii, pentru cheltuieli de ntreinere i gospodrire,
reparaii,consolidri,dotriindependente.
Veniturilepropriialeunitilordeasistenmedicosocialeseconstituie
din:
148
sumedecontatedecaseledeasigurridesntate,pentruservicii
medicale furnizate pe baz de contract, conform contractelorcadru de
acordare a asistenei medicale n cadrul sistemului de asigurri de
sntate, prevzute de Ordonana de urgen a Guvernului nr. 150/2002
privind organizarea i funcionarea sistemului de asigurri sociale de
sntate,precumiconformnormelordeaplicareaacestora
contribuii personale ale beneficiarilor, dup caz, stabilite prin hotrrile
consiliilorlocale
sau ale consiliilor judeene, respectiv Consiliului General al Municipiului
Bucureti,ncondiiilelegii
sponsorizri,donaii,altevenituripotrivitlegii.
CAPITOLUL17
ORGANIZAREASIFUNCTIONAREACOLEGIULUIMEDICILORDIN
ROMANIA
Colegiul Medicilor din Romania este o organizatie profesionala autonoma a
corpului medical, de interes public, apolitica si fara scop patrimonial, avand in
principal obiect de activitate controlul si supravegherea exercitarii profesiei de
medic.
La nivelul Municipiului Bucuresti si al fiecarui judet sa organizat Colegiul
Medicilor:MunicipiulBucurestisirespectivcolegiiteritoriale.
Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt: adunarea
generala,consiliul,biroulconsiliuluisipresedintele.
Adunarea Generala este formata din membrii colegiului teritorial, se
intruneste anual in primul trimestru la convocarea consiliului si adopta hotatrari cu
majoritatesimplainprezentaa2/3dinnumarulmembrilorsai.
Consiliulareunnumardemembriiproportionalcunumarulmedicilorinscrisi
inevidentacolegiuluiladataorganizariialegerilor,dupacumurmeaza:
11membriipentruunnumarde500demediciinscrisi
149
13membriipentruunnumarintre5011000demediciinscrisi
19membriipentruunnumarde10012000demediciinscrisi
21dememebriipentruunnumardepeste2000demedici
inscrisi
Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucuresti este format din 23 de
membriiproportionalcunumaruldemembriiaiconsiliuluisevoralege39membrii
supleanti.
Biroul consiliului colegiului teritorial este format dintrun presedinte, 3
vicepresedintisiunsecretar.Presedintelebirouluiconsiliuluicolegiuluiteritorialeste
sipresedintelecolegiuluiteritorial.
Colegiul Medicilor din Romania este format din toti medicii inscrisi in
colegiile teritoriale. Colegiul Medicilor din Romania are personalitate juridica,
patrimoniusibugetproriu.
Organeledeconducere,lanivelnationalsunt:
adunareageneralanationala
consiliulnational
biroulexecutiv
presedintele.
AdunareageneralanationalaestealcatuitadinmembriiConsiliuluinational
al Colegiului Medicilor din Romania si reprezentanti ai fiecarui colegiu teritorial.
Norma de reprezentare in adunarea generala nationala este de 1/200 membrii,
reprezentantii fiind alesi pentru un mandat de 4 ani. Proportional cu numarul de
mediciinscrisiinevidentacolegiuluiteritorialsevaalegeunnumarde310membrii
supleanti.
ConsiliulnationalalColegiuluiMedicilordinRomaniaestealcatuitdincate
un reprezentant al fiecarui judet, din trei reprezentanti ai municipiului Bucuresti si
cateunreprezentantalmedicilordinfiecareministersauinstitutiecentralacuretea
sanitara proprie. Consiliul national poate fi asistat, cu rol consultativ, de cate un
reprezentant al Academiei de Stiinte Medicale, Ministerul Sanatatii si Familiei,
MinisterulMunciisiSolidaritatiiSociale,FamilieisiMinisterulJustitiei.Reprezentantii
150
in Consiliul National sunt alesi pe o perioada de 4 ani de catre membrii consiliilor

colegiilor teritoriale si reprezentantii acestora in adunarea generala nationala,
intruniti in sedinta comuna. Deciziile Consiliului national sunt obligatorii pentru
colegiilelocalesipentrutotimediciidinRomania.
Biroul executiv al Colegiului Medicilor din Romaina este format dintrun
presedinte,3vicepresedintisiunsecretargeneral,alesidecatreConsiliulnational,
dintremembriisai,peoduratade4ani.
Presedintele Colegiului Medicilor din Romania este presedintele Biroului
executivalconsiliuluiNational.
17.1ATRIBUTIILECOLEGIULUIMEDICILORDINROMANIA
ColegiuluiMedicilordinRomaniaareurmatoareleatributii:
1. Asigura aplicarea legilor, regulamentelor si normelor care organizeaza si
reglementeazaexercitareaprofesieidemedic
2. Aparademnitateasipromoveazadrepturilesiintereselemembrilorsai,apara
onoarea,libertateasiindependentaprofesionalaamedicului,dreptulacestuia
dedecizieinexercitareaactuluimedical
3. Asigurarespectareadecatremediciaobligatiilorcelerevinfatadebolnavsi
desanatatepublica
4. Elaboreaza si adopta Statutul Colegilor Medicilor din Romania si codul de
deontologiemedicala
5. Controleazasisupravegheazamoduldeexercitareaprofesieidemedic
6. Colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la formarea, specializarea si
perfectionareapregatiriiprofesionaleamedicilor
7. Actioneaza singur sau impreuna cu institutiile sau autoritatile publice cu
atributii in domeniu, in vederea asigurarii calitatii actului medical in unitatile
medicale
8. ColaboreazacuMinisterulSanatatiilaelaborareametodologieideacordarea
graduluiprofesionalsitematicadeconcurs.
151
9. Organizeazaformedeeducatiemedicalacontinuasideridicareagraduluide
competentaprofesionalaamembrilorsai
10. Colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea criteriilor si standardelor
privinddotareacabinetelormedicale
11. Asigura cadrul necesar desfasurarii unei concurente loiale bazate pe
promovareacompetenteiprofesionale
12. Promoveaza si stabileste relatii pe plan extern cu institutii si organizatii
similare
13. Colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea reglementarilor din
domeniulmedicalsaualasigurarilorsocialedesanatate
14. Organizeaza judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica
profesionala, deontologie medicala si de la regulile de buna practica
profesionala,incalitatedeorgandejurisdictieprofesionala
15. Stabileste,infunctiedegradulrisculuiprofesional,valoarearisculuiasigurat
incadrulasigurarilorderapsunderecivilaprofesionalapentrumembriisai
16. Sprijinainstitutiilesiactiuniledeprevederesiasistentamedicosocialapentru
medicisifamiliilelor
17. Participa,impreunacuMinisterulEducatieisiCercetariisiMinisterulSanatatii
si Familiei, la stabilirea numarului anual de locuri in facultatile de medicina
acreditate,precumsinumarullocurilorinrezidentiat.
18. Participalaelaborareacontractuluicadru,inconditiilelegiietc.
ColegiulMedicilordinRomaniaavizeazainfiintareacabinelelormedicaleprivate
indiferent de forma lor juridica si participa, prin reprezentanti, la concursurile
organizatepentruocupareaposturilordinunitatilesanitarepublice.
17.2MEMBRIICOLEGIULUIMEDICILORDINROMANIA
Invedereaexercitariiprofesieidemedic,mediciicetateniromanisaumedici
cetateniaiunuistatmembrualUniuniiEuropene,unstatapartinandSpatiului
EconomicEuropeansauaiConfederatieiElvetiene,stabilitiinRomania,auobligatia
saseinscrieinColegiulMedicilordinRomania.Calitateademembruestedovedita
152
princertificatuldemembrualColegiuluiMedicilordinRomania,calitatecepoatefi
pastrata,lacerere,demediciipensionari.
MembriiColegiuluiMedicilordinRomaniasuntinscrisiintrunregistrucarese
facepublicanualdecatreColegiulMedicilor.
17.2.1DREPTURILESIOBLIGATIILEMEMBRILORCOLEGIULUI
MEDICILORDINROMANIA
MembriiColegiuluiMedicilordinRomaniaauurmatoareledrepturi:
1. Saaleagasisafiealesiinorganeledeconduceredelanivelulstructurilor
teritorialesaunationale
2. SaparticiplelaactiunileColegiuluiMedicilor
3. Safoloseascaimpreunacumembriifamilieitoatedotarilesociale,
profesionale,culturalesisportivealecolegiuluiMedciilordinRomaniasi
alecolegiilorteritoriale
4. Sacontestesanctiunileprimite
5. Sabeneficiezedeasistentamedicalagratuita,medicamentegratuite,
personalcatsipentrumembriidefamilie.
MembriiColegiuluiMedicilordinRomaniaauurmatoareleobligatii:
1. Safacadovadacunosteriinormelordedeontologieprofesionalasiacelor
carereglementeazaorganizareasifunctionareacorpuluiprofesional
2. SarespectedispozitiileStatutuluiColegiuluiMedicilordinRomania,Codul
dedeontologiemedicala,hotararileorganelordeconducerealecolegiului
MedicilordinRomaniasireglementarileprofesiei.
153
3. Sa rezolve sarcinile ce leau fost incredintate in calitate de membrii ai

corpuluiprofesional
4. Sa participe la manifestarile initiate de organele de conducere, la
activitatileprofesionalesaudepregatireprofesionala
5. Saparticipelasedintelelacareaufostconvocati
6. Sapastrezesecretulprofesional
7. Sa pastreze confidentialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor si voturilor
exprimateinorganeledeconducere
8. Sarespectenormele,principiilesiindatoririledeontologieimedicale
9. Saaibauncomportamentdemninexercitareaprofesieisauacalitatiide
membrualColegiuluiMedicilordinRomania
10. Sa acorde cu promptitudine si neconditionat ingrijirile medicale de
urgenta
11. Sa actioneze pe toata durata exercutarii profesiei in vederea cresterii
graduluidepregatireprofesionala
12. Saapliceparafa,cuprinzandnumele,prenumele,gradul,specialitateasi
codul,petoateactelemedicalepecarelesemnaza
13. Sarespectedrepturilepacientilor.
17.2.2 RASPUNDREADISCIPLINARAAMEMBRILORCOLEGIULUI
MEDICILORDINROMANIA
Medicul raspunde disciplinar in cazul nerespectarii legilor si regulamentelor
profesieimedicale,acoduluidedeontologiemedicalasiaregulilordebunapractica
profesionala, a Statutului Colegiului Medicilor din Romania, pentru nerespectarea
deciziiloradoptatedeorganeledeconducerealeCoelgiuluiMedicilorsipentruorice
fapta savarsita privind profesia. Raspunderea disciplinara a membrilor Colegiului
Medicilor din Romania nu exclude raspunderea penala, contraventionala, civila si
materiala, potrivit prevederilor legale. Sanctiunile disciplinare sunt: mustrarea,
avertizmentul,votul de blam, amenda de la 100 lei la 1.500 lei, interdictia de a
154
exercitaprofesiasauanumiteactivitatimedicalepeoperiodadelaolunalaunan,
retragereacalitatiidemembrualcolegiuluiMedicilordinRomania.
17.3 VENITURILESICHELTUIELILECOLEGIULUIMEDICILORDIN
ROMANIA
VeniturileColegiuluiMedicilordinRomaniaseconstituiedin:
taxedeinscriere
cotizatiilelunarealemembrilor
contravaloreaserviciilorprestatemembrilorsaupersoanelorfizicesi
juridice,inclusivdinorganizareadecursurisialteformedeeducatiemedicala
continua
donatiisisponsorizaridelapersoanefizicesijuridice
drepturieditoriale
incasaridinvanzareapublicatiilorproprii
fondurirezultatedinmanifestarileculturalesistiintifice
altesurse.
Veniturile pot fi utilizate penrtu cheltuieli cu organizarea si functionarea,
cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de capital,
perfectionarea pregatirii personalului, acordarea unor burse medicilor, incurajarea
medicilor cu venituri mici, acordarea de premii pentru membrii cu activitati
profesionaledeosebiteetc.
155
CAPITOLUL18
ORGANIZAREASIFUNCTIONAREACOLEGIULUIFARMACISTILORDIN
ROMANIA
Colegiul Farmacistilor din Romania se organizeaza si functioneaza ca
organizatieprofesionala,deinterespublic,apolitica,farascoppatrimonial,avandca
obiect de activitate controlul si supravegherea exercitarii profesiei de farmacist.
Colegiul Farmacistilor din Romania are autonomie institutionala, se organizeaza si
functioneaza pe criterii teritoriale, la nivel national si judetean, respectiv la nivelul
municipiuluiBucuresti.IntreColegiulFarmacistilordinRomaniasicolegiileteritoriale
exista raporturi de autonomie functionala, organizatorica si financiara. Colegiile
farmacistiloraupersonalitatejuridica,patrimoniusibugetpropriu.
Organeledeconducerealecolegiuluiteritorialsunt:
1) adunareageneralaafarmacistilor
2) consiliul
3) biroulconsiliului
4) presedintele.
1)Adunareageneralaesteformatadintotifarmacistiicudreptdepractica
inscrisiincolegiulrespectiv.
156
2) Consiliul colegiului are un numar de membrii proportional cu numarul

farmacistilor inscrisi in evidenta colegiului la data organizarii alegerilor dupa cum
urmeaza:
7membripentruunnumardepanala100defarmacistiinscrisi
11membripentruunnumarde101500farmacistiinscrisi
13membripentruunnumarde501panala1000defarmacisti
inscrisi
19membriipentruunnumardepeste1000defarmacistiinscrisi.
Consiliul judetean sau al municipiului Bucuresti are un numar de 311
membriisupleantialesideadunareagenerala.
3) Biroul consiliului este format dintrun presedinte, 3 vicepresedinti si un
secretar.
Colegiul Farmacistilor din Romania este constituit din toti farmacistii
inscrisiincolegiileteritoiale,arepersonalitatejuridica,patrimoniusibugetpropriu.
Organeledeconducere,lanivelnationalsunt:
1) Adunareageneralanationala
2) Consiliuljudetean
3) Biroulexecutiv
4) Presedintele.
1) Adunareageneralanationalaestealcatuitadinpresedintiicolegiilor
teritorialesireprezentantialesideadunarilegeneralelocaleprinvotdirectsisecret.
Norma de reprezentare in adunarea generala este de 1/50 membri, reprezentantii
fiindalesipentruunmandatde4ani.Proportionalcunumarulfarmacistilorinscrisiin
evidentacolegiuluiterritorial,sevoralege311membriisupleanti.
2)ConsiliulnationalalColegiuluiFarmacistilordinRomaniaestealcatuitdin
presedintii colegiilor teritoriale, trei reprezentanti ai Colegiului Farmacistilor din
Bucuresti, respectiv presedintele si 2 vicepresedinti, si cate un reprezentant al
farmacistilor din fiecare minister sau institutie centrala cu retea sanitara proprie.
Consiliul national poate fi asistat, cu rol consultativ, de catre un reprezentant al
Academiei de Stiinte Medicale, Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii, Solidaritatii
Sociale si Familiei, Ministerului Justitiei. Reprezentantii in Consiliul national al
157
Colegiului Farmacistiolor din Romania sunt alesi pe o durata de 4 ani. Deciziile

Consiliuluinationalsuntobligatoriipentrucolegiileteritorialesipentrutotifarmacistii
din Romania. Consiliul national stabileste strategia si planul anual de control si
supraveghereamoduluideexercitareaprofesieidefarmacist.
3)BiroulexecutivalcolegiuluiFarmacistilordinRomaniaesteformat
dintrun presedinte, 3 vicepresedinti si un secretar general, alesi individual de
Consiliul national dintre membrii sai. Biroul executiv coordoneaza activitatea
comisiilordelucrualeConsiliuluinationalalColegiuluiFarmacistilordinRomania.
4) Presedintele Biroului executiv al consiliului national este presedintele
ColegiuluiFarmacistilordinRomania.
18.1ATRIBUTIILECOLEGIULUIFARMACISTILORDINROMANIA
ColegiulFarmacistilordinRomaniaareurmatoareleatributii:
1) Asigura aplicarea legilor, regulamentelor si normelor care organizeaza si
reglementeazaexercitareaprofesieidefarmacist
2) Elaboreaza si adopta Regulamentul de organizare si functionare a
ColegiuluiFarmacistilordinRomaniasiCoduldeontologicalfarmacistului
3) ColaboreazacuMinisterulSanatatiisiMinisterulEducatieisiCercetariila
formarea, specializarea si perfectionarea pregatirii profesionale a
farmacistilor
4) Avizeaza potrivit regulamentelor de organizare si functionare a unitatilor
farmaceutice,fisadeatributiiapostuluidefarmacist
5) Actioneaza singur sau cu institutiile publice, in vederea asigurarii calitatii
actuluiprofesionalinunitatilefarmaceutice
6) Colaboreaza cu Ministerul Sanatatii in activitatea de inspectie
farmaceutica organizata de acesta, la elaborarea metodologiei de
acordareagraduluiprofesionalsiatematiciideconcurs
158
7) Controleaza modul in care sunt respectate de catre angajatori

independenta profesionala si dreptul de decizie profesionala ale
farmacistului
8) Promoveaza si stabileste relatii pe plan extern cu institutii si organizatii
similare
9) ColaboreazacuministerulSanatatiilaelaborareareglementarilorprofesiei
defarmacist
10) Organizeaza judecarea cazurilor de incalcare a normelor de edontologie
profesionala sau a celor care reglementeaza exercitarea profesiei sau a
actuluiprofesional
11) Stabileste, in functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului
asigurat in cadrul asigurarilor de raspundere civila profesionala pentru
membriisai
12) Avizeaza,potrivitlegii,structurareteleifarmaceuticelanivelnationaletc.
18.2MEMBRIICOLEGIULUIFARMACISTILORDINROMANIA
Invedereaexercitariiprofesieidefarmacist,farmacistiicetateniromanisauai
unuistatmembrualUE,aiunuistatapartinandSpatiuluiEconomicEuropeansauai
Confederatiei Elvetiene, stabiliti in Romania, au obligatia sa se inscrie in Colegiul
FramacistilordinRomania.MembriiColegiuluisuntinscrisiinRegistrulfarmacistilor
dinRomaniacaresepublicaperiodic.
18.2.1DREPTURILESIOBLIGATIILEMEMBRILORCOLEGIULUI
FARMACISTILORDINROMANIA
DrepturilemembrilorColegiuluiFramacistilordinRomaniasunturmatoarele:
1) Saaleagasisafiealesiinorganeledeconduceredelanivelulstructurilor
teritorialesaunationalealecolegiuluiFarmacistilordinRomania
2) Sa se adreseze organelor abilitate ale Colegiului si sa primeasca
informatiilesolicitate
3) SaparticiplelatoateactiunileColegiului
159
4) Sa benefieceze impreuna cu membrii familiei de dotarile Colegiului

Farmacistilorsialecolegiilorteritoriale
5) SapoarteinsemneleColegiuluiFarmacistilordinRomania
6) Sacontestesanctiunileprimiteetc.
ObligatiilemembrilorColegiuluiFarmacistilordinRomania:
1) Sa dovedeasca cunoasterea normelor de deontologie profesionala si a
celorcarereglementeazaorganizareasifunctionareacorpuluiprofesional
2) Sa respecte dispozitiile Regulamentului de organizare si functionare a
Colegiului Farmacistilor din Romania, Codul deontologic al farmacistului,
hotararile organelor de conducere ale Colegiului Farmacistilor si
regulementeleprofesiei
3) Sa rezolve sarcinile ce leau fost incredintate in calitate de membrii ai
colegiului
4) Saparticiplelasedintele,manifestarileinitiatedeorganeledeconducere,
la activitatile profesionale sau de pregatire profesionala organizate de
organeledeconducerenationalesaulocale
5) Sapastrezesecretulprofesional
6) Sa pastreze, in cadrul profesiei, confidentialitatea asupra dezbaterilor,
opiniilorsivoturilorexprimateinorganeledeconducere
7) Sarespectenormele,principiilesiindatoririledeontologieiprofesionalesi
sa aiba un comportament demn in exercitarea profesiei ori a calitatii de
membrualColegiuluiFramacistilordinRomania
8) Sanuaducaprejudiciireputatieicorpuluiprofesionalsauaaltormembri,
respectand statutul de corp profesional al colegiului Farmacsitilor din
Romania
9) Sa actioneze, pe toata durata exercitarii profesiei, in vederea cresterii
graduluidepregatireprofesionalasicunoasteriinoutatilorprofesionale
10)Sarespectedrepturilelegalealepacientilor
11)Sa acorde, cu promptitudine asistenta farmaceutica de urgenta, ca o
indatorirefundamentala,profesionalasicivicaetc.
160
18.2.2RASPUNDEREADISCIPLINARAAMEMBRILOR
COLEGIULUIFARMACISTILORDINROMANIA
Farmacistul
raspunde
disciplinar
pentru
nerespectarea
legilor
si
regulamentelorprofesionale,aCoduluideontologicalfarmacistuluisiaregulilorde
bunapracticaprofesionala,astatutuluiCoelgiuluiFarmacistilordinRomania,pentru
nerespectareadeciziilorobligatoriiadoptatedeorganeledeconducerealeColegiului
Farmacistilor din Romania, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu
profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si
prestigiulprofesieisaualColegiuluiFarmacistilordinRomania.
Sanctiuniledisciplinaresunt:
a) mustrare
b) avertisment
c) votdeblam
d) suspendarea calitatii de membru al colegiului Farmacistilor din
Romania pe o perioada nedeterminata, de la o luna la un an.
Retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din
Romania opereaza de drept pe durata stabilita de instanta de
judecataprinhotararedefinitivaainstanteijudecatoresti,cuprivire
lainterzicereaexercitariiprofesiei.
18.3VENITURISICHELTUIELIALECOLEGIULUIFARMACISTILORDIN
ROMANIA
VeniturileColegiuluiFarmacistilordinRomaniaseconstituiedin:
a) taxadeinscriere
b) cotizatiilunarealemembrilor
c) contravaloareaserviciilorprestatemembrilorsaupersoanelorfizice
sijuridice
161
d) donatiisisponsorizaridelapersoanefizicesijuridice
e) drepturieditoriale
f) incasaridinvanzareapublicatiilorproprii
g) fondurirezulatatedinmanifestarileculturalesistiintifice
h) organizareadecursurideeducatieprofesionalacontinua
i) altesurse.
Veniturilepotfiutilizatepentrucheltuielicuorganizareasifunctionarea,
cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de capital,
perfectionareapregatiriiprofesionale,acordareadeburseprinconcursfarmacistilor,
intrajutorareafarmacistilorcuveniturimici,cerereadeinstitutiicuscopfilantropicsi
stiintific,altecheltuieliaprobate,dupacaz,deconsiliulcolegiuluiteritorial,respectiv
deColegiulnational.
CAPITOLUL19
ORGANIZAREASIFUNCTIONAREAORDINULUIASISTENTILORMEDICALISI
MOASELORDINROMANIA
Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania se organizeaza si
functioneaza sa organizatie profesionala a asistentilor medicali si a moaselor,
neguvernamentala, de interes public, nonprofit, avand ca obiect de activitate
controlul si supravegherea exercitarii profesiei de asistent medical si respectiv de
moasacudreptdeliberapractica.
Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania este organizatie cu
autonomie institutionala, patrimoniu propriu constituit din bunuri mobile si imobile,
avandsediulcentralinMunicipiulBucuresti.IncadrulOrdinuluiAsistentilorMedicali
si Moaselor din Romania se organizeaza comisii de specialitate precum: Comisia
de Specialitate a Asistentilor Medicali Generalisti, Comisia de Specialitate a
Moaselor,ComisiideSpecialitatepentrucelelaltespecialitatialeasistentilormedicali
precumsiComsiadeDisciplina.
162
19.1ATRIBUTIILEORDINULUIASISTENTILORMEDICALISIMOASELORDIN
ROMANIA
b) Atributiilegenerale:
colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea normelor

specifice si a reglementarilor privind profesiile de asistent medical
simoasa,asigurandaplicarealor
promoveazadrepturilesiintereseleprofesionalealemembrilorsai,
apara onoarea, libertatea si independenta profesionala a
asistentilormedicalisimoaselorinexercitareaprofesiei
supravegheaza respectarea standardelor de calitate a activitatilor

deasistentmedicalsimoasa
participa in colaborare cu Ministerul Sanatatii la elaborarea

criteriilor si standardelor de evaluare a calitatii ingrijirilor de
sanatate,asigurandaplicareaacestora
elaboreazasiadoptaRegulamentuldeOrganizareasiFunctionare
aOrdinuluiAsistentilorMedicalisiMoaselordinRomaniaprecumsi
CoduldeEticasiDeontologiealasistentuluimedicalsimoaseidin
Romania
ii reprezinta pe membrii sai in relatiile cu autoritatile si institutiile

guvernamentalesineguvernamentaleinternesiinternationale
organizeazajudecareacazurilordeabateridelanormeledeetica,
deontologieprofesionalasiacazurilordemalpraxis
colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la inscrierea asistentilor

medicali si moaselor in Registrul Unic National al Asistentilor
MedicalisiMoaselordinRomania
colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la organizarea si desfasurarea

concursurilorsiexamenelorpentruasistentimedicalisimoase
elibereazaavizulnecesardobandiriiautorizatieideliberapractica
inprofesiiledeasistentmedicalsimoasa
163
reprezinta asistentii medicali si moasele care desfasoara activitati

de ingrijire in cardul sistemului asigurarilor de sanatate la
elaborarea contractuluicardu privind conditiile acordarii asistentei
medicaleincadrulsistemuluideasigurarisocialedesanatatesia
normelordeaplicarealeacestuia
stabilesteinfunctiedegradulrisculuiprofesional,valoareariscului
asigurat in cadrul asigurarilor de raspundere civila pentru asistenti
medicalisimoase
organizeaza puncte teritoriale de informare privind legislatia

sistemuluidesanatate
elaboreaza ghiduri si protocoale de practica, criteriile si conditiile

privindasigurareacalitatiiingrijirilordesanatatepecarelepropune
spreaprobareMinisterulSanatatii.
c) AtributiileOrdinuluiAsistentilorMedicalisiMoaselordinRomania
indomeniulformariiprofesionale:
colaboreaza cu Ministerul Sanatatii si M.E.C. la organizarea

educatieicontinue,cresteriigraduluidecompetentaprofesionalaa
asistentelormedicalesimoaselor
colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea metodologiei si

tematicilor de concursuri si examene pentru asistente medicale si
moase
sustinedezvoltareacercetarilorstiintificesiorganizeazamanifestari
stiintificeindomeniulingrijirilordesanatate
organizeaza centre de pregatire lingvistica, necesare exercitarii

profesiei de catre asistentii medicali si moase cetateni ai statelor
membreU.E.,aistateloraparatinandSpatiuluiEconomicEuropean
sauaiConfederatieiElvetiene.
19.2MEMBRIIORDINULUIASISTENTILORMEDICALISI
MOASELORDINROMANIA
164
Calitatea de membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din

Romaniasedobandestelacerere,fiinddoveditaprincertificatuldemembrucarese
elibereaza la inscriere, calitate care se pierde pe durata suspendarii sau in cazul
retrageriidreptuluideexercitareaprofesieideasistentmedicalsaumoasa.
Pot deveni la cerere, membrii ai Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor
dinRomaniasiasistentiimedicalisimoaselecetateniaiunuistatmembrualU.E.,
aiunuistatapartinandSpatiuluiEconomicEuropeansauaiConfederatieiElvetiene
stabiliti in Romania. Calitatea de membru al Ordinului Asistentilor Medicali si
Moaselor din Romania o pot pastra la cerere si pensionarii asistenti medicali si
respectivmoasecareaupracticatmeseria.
19.3DREPTURILESIOBLIGATIILEMEMBRILORORDINULUI
ASISTENTILORMEDICALISIMOASELORDINROMANIA
Membrii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania au
urmatoareledrepturi:
deaalegesideafialesiinorganelereprezentativealeOrdinului
AsistentilorMedicalisiMoaselordinRomania
de a avea acces la toate datele care privesc organizarea

administrativa a Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romaniasiafilialeloracestuia
de a se adresa tuturor organelor Ordinului Asistentilor Medicali si

Moaselor din Romania si de a fi informat privind desfasurarea
acestora
de a participa la programe de perfectionare pentru asistenti

medicalisimoase
de a contesta sanctiunile primite in termen de 30 de zile de la

comunicarealor
165
dreptul persoanelor care exercita functii de conducere la nivel

teritorial sau national in structura Ordinului Asistentilor Medicali si
Moaselor din Romania de asi mentine locul de munca pe
perioadaincareindeplinescfunctiilerespective
de a beneficia de asistenta medicala gratuita si medicamente

gratuiteatatpersonalcatsipentrumembriidefamilie.
Membrii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania au

urmatoareleobligatii:
sarespectereglementarilelegaleprivindexercitareaprofesiei
sarespectestatutulOrdinuluiAsistentilorMedicalisiMoaselordin
Romania privind exercitarea profesiilor de asistent medical si
moasaprecumsiregulamentuldeorganizaresifunctionare(ROF)
alOrdinuluiAsistentilorMedicalisiMoaselordinRomania
sarespectesisaapliceprevederilecoduluideeticasideontologie
alasistentilormedicalisimoaselordinRomania
saparticipelaadunarilegeneralealefilialelordincarefacparte
sa apere reputatia si interesele legitime ale asistentilor medicali si

moaselor
safacadovadacunoasteriinormelordedeontologieprofesionala
sa nu aduca prejudicii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor

dinRomania.
Raspundereadisciplinara:
membrii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania

careincalcanormeledeexercitareaprofesieisinurespectaCodul
de etica si deontologie al asistentilor medicali si al moasei din
Romaniaraspunddisciplinar,infunctiedegravitateaabateriisilise
va aplica una din urmatoarele sanctiuni: mustrare, avertizment,
suspendarea temporara a calitatii de membru, retragerea calitatii
166
de membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din

Romania
raspunderea disciplinara a membrilor Ordinului Asistentilor

Medicali si Moaselor din Romania nu exclude raspunderea civila,
contraventionalasipenala.
19.4ORGANIZAREALANIVELNATIONALSITERITORIALA
ORDINULUIASISTENTILORMEDICALISIMOASELORDINROMANIA
OrdinulAsistentilorMedicalisiMoaselordinRomaniaesteorganizatlanivel
national, judetean si la nivelul municipiului Bucuresti si functioneaza prin filialele
judetenesiceaaMunicipiuluiBucuresti.FilialelejudetenesiaMunicipiuluiBucuresti
nu au personalite juridica si beneficiaza de autonomie organizatorica si functionala
in limitele prevazute de statutul Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania.
Organele de conducere ale filialelor judetene si respective ale
MunicipiuluiBucurestisunt:
AdunareaGenerala
ConsiliulJudetean
biroulConsiliuluiJudetean
Presedintele.
AdunareaGeneralaesteconstituitadinreprezentantiituturorasistentilor
medicali si moaselor cu drept de libera practica inscrisi in filiala respectiva, potrivit
normei de reprezentare de 1 la 50. Adunarea generala alege prin vot secret, cu
majoritate simpla, membrii Consiliului Judetean respectiv membrii Consiliului
Municipiului Bucuresti, in prezenta a cel putin 2/3 din numarul total al
reprezentantiloralesi.
167
Consiliile Judetene au un numar de membrii proportional cu numarul

asistentilormedicalisimoaselorinscrisiinorganizatiaOrdinuluiAsistentilorMedicali
siMoaselordinRomania,dupacumurmeaza:
panala1000deasistentimedicalisimoaseinscrisi11membrii
intre10012000asistentimedicalisimoaseinscrisi15membrii
intre20014000asistentimedicalisimoaseinscrisi19membrii
peste4000deasistentimedicalisimoaseinscrisi21demembrii.
ConsiliulMunicipiuluiBucurestiestealcatuitdin25demembrii.Alegerilesunt
validateinprezentaa2/3dinnumarultotalalreprezentantilorinAdunareaGenerala.
Incazulincarenuesteintrunitaconditiademaisus,intermende2saptamani,se
va organiza o alta adunare generala pentru alegeri, al carei rezultat va fi validat
indiferent de numarul participantilor. Consiliul Judetean respectiv al Municipiului
Bucuresti, va alege dintre membrii sai un birou format dintrun presedinte, 2
vicepresedinti,siunsecretar.
OrganizarealanivelnationalaOrdinuluiAsistentilorMedicalisi
MoaselordinRomania:
Organele de conducere a Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romanialanivelnationalsunt:
Adunarea Generala Nationala este constituita din reprezentanti alesi la
niveljudeteansialMunicipiuluiBucurestipotrivitnormeide1reprezentantla500de
membrii. Adunarea Generala Nationala alege prin vot secret cu majoritate simpla,
membrii Consiliului National al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania,inprezentaaminim2/3dinnumaultotalareprezentantiloralesi.Incazul
in care la Adunarea Generala Nationala la care au loc alegeri nu se intrunesc un
numarde2/3dinnumarultotalalreprezentantilor,intermende2saptamani,seva
organizaoaltaAdunareGeneralaNationaladealegeri,alcareirezultatvafivalidat
indiferent de numarul participantilor. Adunarea Generala Nationala adopta in
prezentaacelputin2/3dinnumarultotalalreprezentantiloralesiCoduldeEticasi
Deontologie al asistentilor medicali si moaselor din Romania, regulamentul de
168
organizare si functionare al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din

Romania, precum si statutul Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania.
ConsiliulNationalestealcatuitdincate2reprezentantiaifiecaruijudet,
respectiv 4 reprezentanti ai Municipiului Bucuresti si cate un reprezentant din
ministerele cu retea sanitara proprie alesi de catre Adunarea Generala Nationala.
Consiliul National este legal constituit in prezenta a jumatate + 1 din numarul
membrilor sai si hotaraste cu majoritate simpla. Consiliul se intruneste in sesiuni
trimestriale si extraordinare. In cadrul Consiliului National functioneaza Comisia
Nationala de specialitate a asistentilor medicali generalisti, Comisia Nationala de
Specialitateamoaselor,ComisiiNationaledespecialitatepentrucelelaltespecialitati
aleasistentilormedicali,ComisiaNationaladedisciplinaprecumsidepartamantesi
compartimentedespecialitate.
OrdinuluiAsistentilorMedicalisiMoaselordinRomaniaestecoordonatintre
sesiunileCosniliuluiNationaldecatreBiroulExecutiv.
Biroul executiv al Consiliului National este constituit din presedinte, 3

vicepresedinti,siunsecretaralesiprinvotsecretdemembriiConsiliuluiNational.
Organizarea alegerilor la nivel national, judetean si respectiv al Municipiului
Bucuresti, se desfasoara o data la patru ani in baza regulamentului de alegeri
elaborat de Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
RomaniasiaprobatdeConsiliulNational.
VeniturileordinuluiasistentilormedicalisimoaselordinRomaniaseconstituie
din taxe de inscriere, cotizatii lunare, donatii, sponsorizari, fonduri rezulatate din
taxe, percepute pentru manifestari stiintifice, drepturi editoriale, alte surse cu
respectareaprevederilorlegale.
169
CAPITOLUL20
CONCLUZII
Sistemul serviciilor de sanatate din Romania aflat in plina reforma din anul
1989 are ca obiective strategice imbunatatirea starii de sanatate a populatiei,
garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de sanatate si
asigurareaunuisistemdeingrijirimaibinecalificat.
Pe parcursul derularii reformei sa actionat pe linia reorganizarii si
eficientizarii activitatii spitalicesti, revigorarii asistentei primare prin medicii de
familie,reorganizariiambulatoriuluidespecialitatesiarmonizarealegislatieicuceaa
UniuniiEuropene.
In contextul reformei se impune clarificarea rolurilor si responsabilitatilor
principaliloractoridinsectorulsanitar,profesionalizareapersonaluluideconducere,
constituind o etapa importanta a reformei. Managerii spitalelor trebuie sa se
preocupepermanentdetoateaspecteleceafecteazaacordareaserviciilordeingrijiri
170
de sanatate precum si de sanatatea financiara a spitalelor. Managerii de spitale

stabilesc procedurile corecte pentru monitorizarea performantelor stabilite pe baza
politicilordefunctionaresidezvoltare.Monitorizareaactivitatiiimplicastabilireaunui
fluxinformationaloperational,cevasemnalapermanentmodulincareserealizeaza
obiectivelepoliticilordefunctionaresiaudeasemenearesponsabilitatireferitoarela
crearea si monitorizarea politicilor financiare. Responsabilitatile specifice includ
stabilirea bugetelor precum si colectarea si evaluarea informatiilor financiare si
statistice.
Manageriideserviciidesanatatetrebuieinstruitiprivindmediulspitalicescsi
functionarea in cadrul acestuia. Asistentul medical, membru al echipei de ingrijire
poatefideasemeneasimembrualcorpuluimanagerialalunitatiisanitareincareisi
desfasoaraactivitatea,caasistentsefdesectiesaudirectornursing.
Analizand situatia actuala a sistemului sanitar romanesc precum si evolutia
acestuia,seimpunecaRomaniasasiidentificepermanentnevoilerealedeservicii
medicale sis a elaboreze programe de actiune bazate pe resursele disponibile,
avandinvederefaptulcaasiguratulesteelementulcentralalsistemuluiasigurarilor
desanatate.
Prioritatilereformeisectoruluisanitarvizeazaaspecteprecum:
1. Stabilirea unor politici coerente de sanatate, dezvoltarea acestor politici
bazanduse pe analiza indicatorilor de sanatate comparabili ca nivel cu cei din
UniuneaEuropeana.
2. Avand in vedere criza financiara existenta la nivelul spitalelor se impune
profesionalizarea personalului de conducere si dezvoltarea managementului
spitalicescstrategic,financiarsialproceseloradministrative.
3. Un alt aspect important al reformei este asigurarea finantarii durabile si
predictibileasistemuluisanitarromanesc.
4. Cresterea performantei spitalelor cu asigurarea accesului la serviciile
spitalicesti si expunerea acestora pe piata serviciilor spitalicesti.
Obiectivele
reformei organizationale a spitalelor fiind cresterea eficientei tehnice si alocative,

cresterea accesibilitatii pentru grupurile defavorizate si adecvarea structurii
serviciilorspitalicestilaasteptarileutilizatorilor.
171
5. Integrarea sanatatii in alte politici, cum ar fi cele privind protectia sociala,

educatia,cultura,dezvoltareaeconomica.
Masurileprincipaleceartrebuiurmatesunt:
dezvoltareaunuimodeldealocareobiectivaafondurilorexistenteinsistem
catrespitale,infunctiedecaracteristicilespitalului
stabilirea anuala a numarului necesar de medici si asitenti medicali care
suntpregatitiinsistemuldeinvatamantmedicalpublicsiprivat
dezvoltareaprogramelordeformarecontinua
incurajarea colaborarii intre spitalele din Romania si cele din Uniunea
EuropeanasiSUA,favorizandschimburiledespecialisti,creareacolectivelormixte
decercetare,ducandnemijlocitlaimbunatatireaactuluimedical
imbunatatirea eficientei si calitatii serviciilor medicale prin restructurarea si
reorientarealorcuscopuldearaspundenevoilordeingrijireapopulatiei
achizitionarea prioritara a produselor farmaceutice romanesti cat si a
aparaturiisiinstrumentaruluimedical
introducerea conceptului casteficienta, prin organizarea unor servicii
medicaleintegrate
cresterearoluluimedicineipreventivesipromovariisanatatii
accentuarea autonomiei serviciilor de sanatate, ducand la stimularea
competitieisicalitatiiserviciilormedicale
asigurareaunorserviciimedicaledecalitateridicatapeintregteritoriultarii,
reducanddiferenteleintremediulruralsiurban
sustinereainfiintariisidezvoltariiserviciilormedicaleprivateetc.
Aceasta carte intentioneaza sa ofere viitorilor asistenti medicali informatii si
cunostintecaresavinainsprijinulformariilorprofesionalesimanageriale.
172
BIBLIOGRAFIE
1.ArmeniaAndroniceanu"Managementpublic"Editura
Economica,Bucureti,1999
2. Charles Debbach "La transparence administative en Europe" ediia II
1995
3. "Carteaalbaaguvernrii"capitolulprivindsectorulpublic
4. Conferina privind problemele de sntate de interes comun pentru
RomniasiUniuneaeuropeana(Bucureti46octombrie2000)
5. ComunicatulMinisteruluiSntiisiFamilieiprivindreuniuneadela21
februarie2003
6. NitaDobrota"DicionardeEconomie"EdituraEconomica,Bucureti1999
7. Prof.G.Moldoveanu"Analizaorganizationala"EdituraEconomica,
Bucureti,2000
8. I.Plumb"ManagementulServicilorpublice"EdituraASE,Bucureti2000.
9. Institutul National de Statistica si Studii Economice indicatori
demografici
173
10.Legea70/2002priwindregimuljuridicsimetodologiaadministrrii
unitilorsanitarepublicedeintereslocalsijudeean
11. Legeanr.145/1997privindasigurriledesntate
12. Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de aisstent medical si a
profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului
AsistentilorMedicalisiMoaselordinRomania
13. Legea nr. 529 Legea pentru ratificarea Acordului European asupra
instruirii si formarii asistentilor medicali, incheiat la Strasbourg la 25 oct.
1967
14.Legea146/1999
15.HG743/3iulie2003
16.Hotrreaguvernuluinr790/2001privindorganizareasifuncionarea
MinisteruluiSntiisiFamiliei
17.Marius Profiroiu "Managementul strategic al colectivitilor locale"
Edituraeconomica,Bucuretii1999
18.MariusProfiroiu,IrinaPopescu"PoliticiEuropene"Edituraeconomica,
Bucureti,2003
19.O.Nicolescu,I.Verboncu"MetodologiiManageriale"Edituratribuna
Economice,Bucureti,2001
20.
Programul de guvernare 20002004 capitolul V privind

imbunatatireastriidesntateapopulaiei
21.
O.U.G nr 150/ 31 oct. 2002 privind organizarea si funcionarea

sistemuluideasigurrisocialedesntate
22. OUG 48/2003 privind intarirea disciplinei financiare si a creterii

eficienteiutilizriifonduluisistemuluisanitar
23.OrdonanaGuvernuluinr.124/1999privindorganizarea
cabinetelormedicale
24.OrdonanadeGuvernnr.182/2002privindlicitaiileelectronice
174
175

Curs Management Si Legislatie Sanitara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Management Si Legislatie Sanitara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementsilegislatiesanitara

Coordonarea multilaterala ce implica un proces de comunicare

Sa fie complex in sensul utilizarii combinate a stimulentelor

Sa fie diferentiat adica motivatiile considerate si modul lor de

Sistemul organizatoric al unei unitati sanitare consta in ansamblul

asigurarea consensului in cadrul organizatiei asupra scopurilor

sa formuleze scopurile generale ale organizatiei si sa favorizeze

sa fie mobilizatoare sa implice la eforturi de autodepasire

obiectivele fundamentale trebuie sa fie stimulatoare, se ia in

Strategia globala constituie fundamentul strategiilor partiale referitoare la

pozitive a acesteia, si de asemenea asigurarea premiselor tehnicomateriale,

Sistemul decizional reprezinta ansamblul deciziilor adoptate si aplicate,

Procedurile informationale constutuie ansamblul elementelor prin care se

Grupa informala reprezinta elementul de baza al organizarii informale fiind

energic si perseverent, capabil sasi asume initiative si sa le duca

Exista o serie de factori care determina tipul si stilul managerial si anume:

interesul pentru obiective si rezulatte si interesul pentru oameni si problemele lor

apeleaza la disponibilizarea personalului in somaj, atunci cand

Fiecarui tip de manager ii corespunde un stil managerial, care reprezinta

stabilirea unei misiuni si a unor scopuri clare la care adera

motivarea puternica, individuala si de grup pentru a contribui la

Pregatirea primita de leader cuprinde: pregatirea generala, prin care se

manifestarea de catre leader a capacitatii de a asculta si

conectarea scopurilor, ideilor si opiniilor leaderilor cu scopurile,

obtinerea si mentinerea dedicarii persoanelor abordate pentru a

transmiterea informatiilor de sensibilizare, convingere, atragere,

stabilirea principalelor puncte slabe si a cauzelor care le

asigura suportul informational necesar adoptarii unor decizii

asigura fundamentul necesar elaborarii si aplicarii programelor de

Pregatirea sedintei impune respectarea anumitor regului, dintre cele mai

formularea problemelor inscrise pe ordinea de zi cu maxim de

elaborarea de materiale cat mai scurte, rezumanduse strict la

in cazul sedintelor cu caracter periodic (saptamanale, lunare) este

Managerul trebue sa informeze asupra delegarii efectuate si asupra ratiunii

d) Societatile civile medicale cuprind un grup de medici care impart

In Romania exista mai multe categorii de spitale clasificate dupa anumite

de ambulatoriu de spital cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului,

Organele de conducere ale spitalelor publice sunt: consiliul de

analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii

analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se

raspunde la modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin

un reprezentant al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din

doi reprezentanti ai Senatului universitar pentru spitalele clinice si

analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii

analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se

analizeaza modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin

de la bugetul Ministerului de Resort, pentru spitalele cu retea

desfasurarea activitatilor cuprinse in programele nationale de

investitii legate de construirea de noi spitale si pentru finalizarea

expertizarea, transformarea si consolidarea constructiilor grav

asocieri investitionale in domenii medicale sau de cercetare

servicii medicale, hoteliere sau de alta natura furnizate la cererea

servicii de asistenta medicala la domiciliu furnizate la cererea

finantare din bugetele locale. Directiile de Sanatate Publica analizeaza executia

20% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la

spitalele devin furnizori de servicii de sanatate caresi vand

spitalele pot obtine resurse financiare numai prin platile pentru

a luat nastere o piata a serviciilor de sanatate in care spitalele

reforma financiara accentueaza importanta unui bun management

numarul serviciilor de sanatate ce urmeaza a fi furnizate

realizarea unor activitati stabilite prin ordin al ministrului sanatatii,

garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de

desfasurarea activitatilor financiare ale spitalului in cadrul limitelor

reducerea datoriilor catre furnizori sau creditori prin contractarea