Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil

Principiul relativitatii efectelor actului juridic poate fi definit ca regula potrivit careia acest
act produce efecte numai fata de autorii sau autorul actului,el neputand sa profite ori sa
dauneze altor personae (conventiile n-au effect decat intre partile contractante).
Continutul principiului este fidel exprimat in adagiul:res inter alios acta, aliis neque
nocere,neque prodesse potest(un act incheiat intre anumite persoane nici nu
avantajeaza si nici nu dezavantajeaza pe altcineva).Justificarea principiului relativitatii
se gaseste in doua idei de baza:
-

pe de o parte,el este impus de insasi natura volitionala a actului juridic civil-daca

este firesc ca cineva sa devina debitor ori creditor pentru ca si-a manifestat vointa in
acest sens,este tot asa de firesc ca altcineva sa nu devina creditor sau debitor fara
voia sa;
pe de alta parte, solutia contrara ar fi de natura sa aduca atingere libertatii
persoanei.
Notiunile de:parte,avand-cauza si tert:

Intelegerea continutului principiului relativitatii,ca si a exceptiilor, presupune precizarea

notiunilor de parti,avanzi-cauza si terti,deoarece,in raport cu un anumit act juridic
civil,toate subiectele de drept civil se plaseaza in una din aceste trei notiuni.Parte
inseamna persoana care incheie actul juridic civil,fie personal,fie prin reprezentare,si in
patrimonial ori persoana careia se produc efectele actului juridic intrucat a exprimat un
interes personal in acel act.
Termenul parte desemneaza atat pe una din partile actului juridic civil bilateral sau
multilateral,cat si pe autorul actului juridic civil unilateral,iar in raport de natura actului
juridic incheiat,partile poarta denumiri diferite(autor al ofertei,respective al acceptarii
ofertei,vanzator si comparator,societari,testator etc.) In sens juridic,prin parte se
intelege nu numai persoana care incheie direct si personal un anumit act juridic civil,ci si
persoana care incheie actul prin intermediul unui reprezentant(legal sau conventional).
Din punct de vedere juridic,o parte a actului juridic civil poate fi alcatuita din mai multe
persoane fizice sau juridice care promoveaza ori au un interes sau o pozitie comuna.
Partile reprezinta acea categorie de persoane fata de care actul juridic civil isi produce
efectele in virtutea principiului relativitatii. Avand-cauza este persoana care, desi n-a
participat la incheierea actului,totusi,suporta efectele acestuia,datorita legaturii sale
juridice cu partile actului.

Exista 3 categorii de avanzi-cauza:

1.succesorii universali - succesorii universali formeaza o singura categorie de avanzicauza deoarece intre ei exista numai o deosebire cantitativa,iar nu calitativa.
Este successor universal persoana care dobandeste un patrimoniu,adica o
universalitate de bunuri(universitas bonorum),precum:mostenitorul legal unic,legatarul
universal,persoana juridical dobanditoare a unui patrimoniu prin efectul
comasarii(fuziune si absorbtie). Este successor cu titlu universal persoana care
dobandeste o fractiune dintr-un patrimoniu,precum:mostenitorii legali,legatarii cu titlu
universal,persoana juridica dobanditoare a unei parti din patrimoniul persoanei juridice
divizate(total sau partial).
Din punct de vedere juridic,succesorii universali si cu titlu universal sunt continuatori ai
personalitatii autorului lor,tocmai pentru ca dobandesc un patrimoniu,respectiv o
fractiune dintr-un patrimoniu.

2.succesorii cu titlu particular - sunt persoanele care dobandesc un anumit

drept,privit individual (ut singuri),precum: cumparatorul,donatorul,legatarul cu titlu
particular,persoana juridical dobanditoare a activului net,ca efect al dizolvarii altei
persoane juridice. Dobanditorul unui anumit bun(successor cu titlu particular) are
calitatea de avand-cauza(adica se bucura de drepturi si este tinut de obligatiile
autorului),numai daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
- sa fie vorba de drepturi si obligatii strans legate de bunul dobandit de succesorul cu
titlu particular;
- sa fie vorba de acte(incheiate de autor cu alte persoane) cu data anterioara datei
actului incheiat de dobanditor cu autorul de la care a obtinut bunul;anterioritatea datei
se stabileste cu ajutorul datei certe;
- daca actul,in raport de care se pune problema calitatii de avand-cauza a succesorului
cu titlu particular,era supus,potrivit legii,unor conditii de publicitate,se cere sa fi fost
indeplinite formele de publicitate(sau, alte conditii cerute de lege).
Daca sunt indeplinite aceste conditii,succesorul cu titlu particular are calitatea de
avand-cauza. Daca nu sunt intrunite aceste conditii,succesorul cu titlu particular nu are
calitatea de avand-cauza,ci pe cea de tert.

3.creditorii chirografari - sunt acei creditori care nu au o garantie reala(gaj sau

ipoteca)care sa le asigure realizarea creantei pe care o au contra debitorului.Acesti

creditori au,drept garantie a creantei lor,un drept de gaj general,adica toate bunurile
prezente si viitoare ale debitorului. Acesti creditori au o situatie mai buna decat creditorii
cu garantie reala (gaj,ipoteca sau privilegii) intrucat ei au asigurata creanta cu toate
bunurile debitorului.In realitate,creditorii chirografari au o situatie inferioara creditorilor
cu garantie reala (creditori gajisti si creditori ipotecari) deoarece:
- ei nu pot urmari decat bunurile debitorului existente in momentul cand,creanta fiind
ajunsa la scadenta,se trece la executare,moment in care s-ar putea ca in patrimonial
debitorului sa nu existe nici un moment de activ(drepturi),adica debitorul sa fie
insolvabil;
- creditorul chirografar sufera concurenta altor creditori chirografari,neavand un drept
de preferinta,astfel incat poate ajunge in situatia de a nu-si putea satisface creanta,in
intregime;
- unele din bunurile debitorului,chiar daca exista in patrimoniul debitorului la momentul
executarii,nu sunt urmaribile(adica sunt insesizabile), exceptandu-le de la urmarire.

Exceptii de la principiul relativitatii

- Notiune si categorii de exceptii - daca principiul relativitatii inseamna faptul ca
efectele actului juridic se produc numai fata de cel sau cei care l-au facut,personal sau
prin reprezentant,exceptiile de la acest principiu nu pot fi decat acele cazuri, acele
situatii juridice in care efectele actului juridic se produc fata de persoane care nu au
participat la incheierea actului nici personal si nici prin reprezentant;
- Exceptii aparente de la principiul relativitatii - situatia avanzilorcauza.Producerea efectelor actului juridic fata de avanzi-cauza nu reprezinta exceptie
de la relativitate deoarece:
-succesorii universali si cei cu titlu universal sunt continuatori ai autorilor lor,fiind deci
asimilati partilor;adesea,producerea efectelor nici nu este straina de vointa unor astfel
de succesori;
-succesorii cu titlu particular,in masura si conditiile aratate,iau locul partii actului
juridic,iar dobandirea calitatii de avanzi-cauza se face cu voia lor.
-creditorii chirografari nu intra,nici ei,in exceptie reala,deoarece pe de o parte,actul
incheiat de debitor nu da nastere la drepturi si obligatii pentru ei,direct,ci pentru
debitor,sip e de alta parte,dreptul de a ataca actul fraudulos izvoraste din lege,iar nu din
actul debitorului incheiat cu tertul.

Promisiunea faptei altuia(numita si comventia de porte-forte).Aceasta consta in

conventia prin care o parte-promitentul-se obliga fata de cealalta parte-creditorul
promisiunii-sa determine pe o a treia persoana-tert-sa artifice actul incheiat in absenta
sa.
Promisiunea pentru altul sau a faptei altuia constiuie,numai in aparenta,o exceptie
de la relativitate deoarece,in temeiul ei, ce se promite este propria fapta a
promitentului,de a determina pe cineva sa adere la un act;in consecinta,tertul va fi
obligat numai daca se oblige personal ori prin reprezentant,ratificand actul care,pana in
acel moment ii era inopozabil; deci,tertul devine parte in act prin vointa sa;daca tertul
nu ratifica actul,promitentul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor.
Simulatia - prin simulatie se intelege operatiunea juridical prin care printr-un act juridic
public,(ostensibil),dar mincinos(nereal),denumit si simulat,se creeaza o alta situatie
juridical decat cea stabilita printr-un act juridic ascuns,secret,dar adevarat(actul ascuns
trebuie sa se incheie concomitent sau anterior actului public).
Reprezentarea - prin reprezentare se intelege procedeul tehnico-juridic,prin care o
persoana,numita reprezentant,incheie un act juridic civil in numele si pe seama altei
persoane,numita reprezentat,in asa fel incat efectele actului se produc direct si
nemijlocit in persoana reprezentantului.Reprezentarea este o exceptie numai aparenta
de la relativitate,deoarece in cazul reprezentarii conventionale,reprezentantul intra in
notiunea de parte a actului juridic.In cazul reprezentarii legale,dreptul de a reprezenta
este dat de lege,iar nu prin actul altcuiva,fara voia reprezentantului.
Actiuni directe - prin actiune directa intelegem dreptul la actiune conferit in unele
cazuri creditorului,printr-o dispozitie expresa a legii,de a pretinde executarea creantei
sale direct de la un debitor al debitorului sau,desi creditorul n-a fost parte la contractul
incheiat intre debitorul sau si debitorul acestuia.
Exceptie veritabila de la relativitate:stipulatia pentru altul:
Adevarata exceptie de la principiul relativitatii efectelor actului juridic civil o constiuie
stipulatia pentru altul sau contractul in favoarea unei a treia persoane.
Stipulatia pentru altul este actul bilateral prin care o parte-stipulantul-convine cu
cealalta parte-promitentul-ca aceasta din urma sa efectueze o prestatie in favoarea unei
a treia persoane-tertul beneficiar,care nu participa la incheierea actului,nici direct,nici
prin reprezentare.