N.

IORGA

ZBOI I.
R

IN

MTN

NOTE ZILMICE
VOLUMUL I

MOM-URA

RAM U R I"S.A.
CIRAIOVA

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL NOSTRU

IN NOTE ZILNICE

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

Rzboiul nostru

in note zilnice
1914

1916

VOL. I.

RAMURI"

www.dacoromanica.ro

CRAIOVA

Articolele s'au reprodus fdr4 schimbari.

Am fa-cut insa pe alocurea opera de

dreptate fat de oameni .cari i-au .putut
explica intentiile de atunci.
N. I.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

Rzboitil general i Romn la

Deci rzboiul a inceput-

Va fi unul bin cele mai marl ale istoriei omenirii prin marimea ostirilor-20 be milioane omenesti pornite pe macel si bare
be foc, prin perfectia mijloacelor be bistrugere, prin invattura
tacticienilor si strategilor, prin imensele pagube pe care le abuce
culturii umane.

Dar supt raportul ibeilor, supt acela al inbrept5rii morale, al

scopului be atins, acest obios masacru va fi unul bin cele mai
josnice acte be ur ibioatd care s'au sdvirsit vreobat pe fata pamintului, o bovabA atroce a pdcatelor pe care le poate sdvirsi
aceast turn? WA Dumnezeu si fdr ibeal.

De ce Ungaria lui 13erchtolb si Tisza, tirinb bupd binsa

zbrentele austriace, a atacat Serbia ? Pentru a zbrobi o ibeie national in mers.
De ce Germania beclard rzboiu Rusiei? Pentru a bovebi cd

,,rasa germane e .superioar crasei slave 51 are beci breptul be

a supune Europa comertului sAu ndvlitor.
Nicalri un principiu national care-si caut brumul peste orice
impotrivire rnenit s'a fie- sfArimat. Mari avintul spre civilizatie
care loveste cu brept in piebeca barbariei. NicAiri macar fanatismul
unei conceptii superioare pornita cu sabia in min pentru a cuceri
lurnea in numele unui nou abevar.
Ci pretutinbeni lacomia capitalurilor in clutare be bebuseuri,
nevrosa unei burghesii stricate, belirul unei prese bestrbsalate si
fAra vre-o rAspunbere, turbarea baloasa a bemagogilor care umbl
bup reputatie cu pretul nenorocirii sutelor be mii be vAbuve si
orfani, crima rece, calculata, a unor biplomati si ofiteri alerginb

bupd cariere strdlucite peste riuri be singe si be lacrirni si, ca

singur element superior, un imperialism tot asa be brutal ca si
www.dacoromanica.ro

R5zboiul nostru in note zilnice

unui biruitor beat care striveste, cu jeasta unui rnit, o

lume intreag be cugetare si be simjire.
Acest rkbolu ignobil, acest bant canibalic se invirte si in,
jurul nostru, abemenitor be o parte, be alta terorisator.
$i noi ne-am prinbe in acest infernal sabat pe temeiul be
vechi trabijii", be interese comune", be echilibru" si alte asecalciiul

menea formule ipocrite ?

Orice constiinta va raspunbe hotarit, bin toate puterile suite-

tului : nu! Avem o armatabeie-i Dumnezeu cinste si glorie nou'al

pentru a ne apra be asemenea contacturi imunbe ale barbariei,

iar nu pentru a o arunca in hora lor salbatea.

Ca un popor be omenie, cu liniste, arma la picior! Ceasul
nostru va veni, bar numai atunci cinb asupra ambitiilor zbrobite
ibeia senina va veni sa' cumpa'neasca breptajile najionale Care, azi
nu se vab be-asupra macelulur
27 tulle 1914.

Franta si Germania in cumpAna recunostintei noastre.

Ne-am hotarit pentru neutralitatea armata, bupa cum era si
borinja exprimata cu boua zile innainte in bEclarajia bin fruntea
acestui ziar, si sintem muljamiji. Nabajbuim ca aceasta neutralitate
sa fie pSstrata pinA la sfirsit, orice mar ar putea sa arate, bin

arborele binelui si al rului, mice Satana' Evei noastre romnesti.

Dar o foaie bin Arbeal abaug ca, in Consiliul be Coroana,
aratinbu-se temerea ca Rusii, veninb chiar ca aliaji, n'ar mai iesi
bin Romania, persoanele abunate acolo ar fi emis parerea ca', in
befinitiv, bac s'ar face be Unguri Rominilor be bincolo concesiuni
pe care, natural, tot Ungurii le garanteaz5 si tot _Ungurii le aplica, am

merge, pentru ispita acestei pomene nou, cu <brgufii> bin partea

ceia.

$i, anume, pentru a mai e un motiv ponberos: ca Germania

ne-a susjinut in multe, si, acum be curnb, in chestia neatingerii
tratatului bin Bucuresti.
De sigur !

mai sintem inbatoriji Germaniei pentru toata culture pe cart

atijia fii ai acestei fart au primit-o in marile laboratorii be stiinja*
www.dacoromanica.ro

N IORGA

ale Imperiului. De aceia borim ca Germania sd r5miie intreag5 si

folositoare omenirii cum e astazi.
Dar parca-mi abuc aminte ca expebitia peste Duna're a fost
recomanbara si sustinuta be cineva care a aplaubat bin rasputeri
la succesul nostru, consfintit prin pacea bela I3ucuresti.
Acel cineva e Franfa.
Si mai sint persoane care sustin c intre aceast Franta,
indlcat azi pe teritoriul ei, peste neutralitatea, violat brutal, a
I3elgiei si Luxemburgului, si amenintat cu sfisierea, si intre noi

ar fi oarecare legturi be vechiu singe latin,stiu eu ? asa un fel

be frgtie, besi atitubinea unora bin fratii, asa be apropiati, bin
Ungaria ne arat cS, be un timp, marfa asta frateasca a cam seazut

la pret
Franta a bat si ea atita bin cultura

ei la tineri cel putin be

bou oil mai multi becit cei ce invatd in Germania si cel putin
inteun timp be bou'a ori mai lung becit acela be cinb autam
lumina' si la Germani. $i mai stiu a bela inceputurile constiintei
noastre nationale ibeile ce ne-au inspirat si sustinut au fost in
mare parte nobilele si inAlfatoarele ibei pe care ai nostri le-au
primit la Paris.
Ba chiar se zice c, mult mai innainte be Imparatii cad calc
in picioare steagurile be neutralirate ale terilor mici si, tiinb in Ianturi Posnania, vorbesc be libertatea Poloniei rusesti, a fost un ImpSrat latin care a pus in cumpAnd toatd influenta si tot prestigiul
ski pentru ca bin Molbova si Valahia s se fac Romania be azi.
Am cercetat la cAsociatia latin, caie n'a bat niciun comunicat
astazi, cinb e vorba be moartea gloriei si bemnittii francese, si ni
s'a spus cA acest impArat ca pentru .altd vreme se chema Napoleon al III-lea, biruit apoi si prins la Seban
$i be aceia astazi, oricit be mult ar face prietenia ungureasca
veche, fireascA si sigurd
pe unii bin fratii nostri be
bincolo sa boreascA triumful Germaniei aliate pe ruinele Parisului
bistrus be bombe ca un Belgrab oarecare, noi strigm, cu sentimentul ca' nu cdlam nicio batorie be recunostint, ci tocmai represintAm pe cea mai mare.
Franta nu poate peri. Ar fi o catastrofa moral pentru omenine. 5i noi nu pufem ajuta prin nimic, fie si printeun gest, la
peirea ei, caci ar fi o crim nafional !

27 lulie 1914.

www.dacoromanica.ro

10

Rzboiul nostru In note zilnice

Atitudinea Ita
Dar Italia ?, ma intreba cineva care, jubecinb, ca b. Stere
ca Rusia ling Franta inseamna : barbarie, iar Germania ling5 Ungaria i vre- o Turcie oarecare : civilisatie, a Austria ne-a sc5pat
be cucerirea prin Muscali si ca acel ce incepe un r5zboiu e sigur
c5-1 cistigd si beci, 11 va cistiga (argumentele bespre batoria
noastr be a merge alturi cu janbarmii i temnicerii fratilor nostri
nu apruserd Ina). Dar Italia ? Abecd : baca Italia latin5, Italia,
boamna Romei, urmasa Cesarilor latini, merge cu Tripla Manta,
noi be ce-am face altfel ?
Vam ginbit atunci la lucruri bin Venetia, unbe acum citeva
luni mersesem pentru a tinea niste conferinte istorice. La Atenela
Veneto, inaintea unui aubitoriu be intelectuali, tineri si btrini, artam a Republica Sfintului Marcu avea o mare misiune istoricd be
inbepIinit: s stpineasca exclusiv Abriatica, be pe un term si bepe
cellalt, mostenitoarea, vechii rase ilirice, cu care asa be aproape,
sintem inrubiti si noi, ca ajunsese aici bupa anul 1000, bar a ambitii imperiale, firesti, bar fatale, au bus-o in alte ape, ia I3osfor,
apoi pe coastele Asiei Mici i Siriei si c locul ei in Dalmatia, in
Balcani 1-au luat altii: acea Ungarie ale 6'1.6 trabitii mebievale
traiesc si ptrunb ast5zi supt scutul biplomatiei vienese. $i trgeam
incheierea c5 Italia unit, asupra creia a venit si averea be amintiri a Venetiei, are be ales intre politica, nefireasca, alturi be Austria si contra Balcanicilor si politica, asa be logica, alAturi be 13a1canici si contra Austriei.
Au fost be acela cari au aplaubat ibeia. mai ales bStrinii.
Doar ei au trait in gregatul lombarbo-venet al Imparatului si Rege,
au vazut Croatii i spionii, au luat parte la tacuta lupta inviersunata contra ap5s5toarei si brutalei bominatii straine, cinb nu se
g5sea in Venetia o fat5 care & ie pe cel mai frumos si mai cuminte ()fifer imperial, cinb se parasiau cafenelele unbe se servise

un Kaiserlich" be acestia; pentru ei avea un sens beosebit plingerea lui Silvio Pellico in Le mie prigioni", bin tainitele tiraniei
austriace, si, trecinb pe ling5 mormintul lui manin, lipit be vechea
piatr a glorioasei basilice, ei aveau un fior giribinbu-se la tribunul
inbrAznet care n'a putut buce la biruint, in 1848, steagul national
italian, supt care tot sufletul venetian se abunase i purtase luptawww.dacoromanica.ro

N. IORGA

11

A boua zi, unul bin ziarele locale acel care explica si aproba"
azi neutralitatea" Italiei cu expectative curioase facea reservele
sale fata be ibeile conferentiarului, in numele crebintei fata be cTrip lice), : boar iachtul lui Wilhelm al II-lea era in port si trimitea arii
razboinice orasului, in asteptarea impunatorului oaspete ! Dar, trecinb peste aceasta reserva, eu ma tineam be spontanea manifestare ce salutase la <<Ateneo Veneto z. ibeia anti-austriaca, ibeia vii-

torului italian in Abriatica, ,,mare nostro", pe coastele Dalmatiei si

Albaniei, insemnate pretutinbeni ar efigia Leului venetian.
$i aveam breptate !
Italia are be aprat colonia libica, pentru care a cheltuit si a
riscat atita. Aceasta se afla insa intre Egiptul englez si Tunisul francez,

si brumul spre binsa trece peste linia corabiilor acelei Anglii care
vine azi sa-si satisfaca impotriva Germaniei bominante si provocatoare una bin urile cele mai, abinci care au bespartit vre-obata
popoarele.

Dar Italia are bincolo be Mare amintiri care sint asa be

amestecate in orice sentiment politic al poporului sail, incit toate
calculele biplomatiei celei mai abstracte, mai matematice, nu sint
in stare sa le isgoneasca. Albania e nu numai un interes politic be
astazi al regatului, ci ea infatiseaza si o batorie be bemnitate peste

care nu se Poate trece.

oricit ar zimbi ministrii si ambasaborii este
$i insfirsit
in hotarirea Italiei neutre" si spectrul politistului si spionului be
pe vremuri, al Croatului cu biciul in mina, si e si acel ibealcatre
Istria venetiana, catre frumosul Trento, catre Trieste bogata, catre
care facea baunazi pe stubentii Universitatilor
intinsa Dalmatie,
italiene, sa aclame viitorul supt amenintarea sabiilor armatei aparatoare a aliantelor.
Pentru acestea toate, Italia a cutezat sa fie neloaiala si nerecunoscatoare".

$i azi, bac& neutralitatea s'ar poticni_catre b. Carp, as putea

intreba eu : Dar Italia ?
3 August. 1914.

DupA neutralitate...
Neutralitate, si pe urma ?, se intreaba ziaristii si cetitorii

be ziare.

www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

12

$i noi crebem c aceasta intrebare trebuie pusa pentru a

arata cit rost are.
Cinb esti neutru, aceasta inseamna ca procesul _in besbaterenu te primeste supt raportul batoriilor sau subt raportul breptajilor.
CI poate avea insa un mare interes supt raportul realitajilor
puse in bisculie.
Acestea insg sunt in legatur cu alte realitaji, a caror valoare
se fixeaza acum pe cimpul be lupta.
Si pana atunci, peste citeva luni, poate fiinbca e vorb,a numai
be calcule care trebuie s fie, supt cele mai aspre pebepse, riguros exacte, ce am avea noi be schimbat in atitubinea noastra
3 Augast, 1914.

CAtre Rominil cari cad pe

cimpurile de lupta straine.
Am spus ce atitubine va trebui' sa avem faja be unii fraji be
bincolo, caH, in beclarajiile lor be fell, au uitat, in avintul unui patriotism" care begenereaza in gfrajieD cu busmanul lor etnic, acea

consiberajie care se batoreste unor sentimente pe care pina azi

eram in brept sa crebem ca le impartasiau. Vom iubi pe Romini
si mai beparte, bar vorn airea be aid inainte reserva faja be
cetajeanul ungur, be 4rate1e, Maghiarului, cu care, bupa ce ni I-au
bescris, o viaja intreaga, asa be grozav tot b-lor, ni vine cam greu
sa ne facem fraji i noi.
Dar, in aceste imprejurari, ginbul nostru se buce mai ales
catre aljii.

Catre acei bieji sateni romini bin vaile Arbealului, be pe

cimpiile manoase ale 13anatului si Ungariei, bin munjii Maramurasului, cari, ca ai lor si ai nostri be acelasi singe, bin preajma manastirilor Bucovinei, s'au bus sa-si verse singele pentru steagul

care este al unuia si altuia bar al najiei romnesti nu e.

Ii impusca gloanjele, ii sfirteca ghiulelele, si la 13elgrab, be
unbe ni vine cea b'intaiu lista be morji cu sergentul Olariu in frunte,

si la Sabaj, si pe Drina, si la Noua-Sulifa supt ochii nostri, si in

sesurile Poloniei, unbe s'au trirnes, cu minciuna ca Rusii sint la
Iasi si beci ei, Rominii arbeleni, ar fi chemaji sa ne rasbune, regimentele bin Tara Oltului si bin Tara 13irsei, acei cari cintau supt
www.dacoromanica.ro

N IORGA

13

ferestile ziarului romanesc bin Brasov :La arme al l3rasoveanului Iosif.

Fiinb cei mai viteji si fiinb trimesi, pretutinbeni, cei b'intiiu

ei bau cel mai mare numar be molt si ranifi." $i peirea, suferinta

li vine abesea -bin mina altor Romini ca si binsii, viteji si ei si
trimesi, pretutinbeni, cei b'intiiu, cari lupta pentru alte steaguri
becit tricolorul neamului nostru.
Cumplita fatalitate, necunoscuta poate lor, sfasietoare insa pentru inimile noastre, caH titn 0 cart nu putem impiedeca.

Dar este si o mingliere in mijlocul unei asa be mari bureri, o mingiiere care ar putea abuce un zimbet pe buzele celor
caH mor.
Cinb soarta orinbuieste ca Orli bintr'un popor sa lupte pentru
altii, sa lupte intre sine pentru alfii, stapinii cari au poruncit macelul

se bucura. Se bucura pentru cei ce cab la busman, si, pentru cei ce

cab la birisii, baca nu se bucura, nu piing.
Un gino ar ajunge ins ca sa li opreasca pagina bucurie.
Este 0 breptate pe lume. De sigur ca este. $i -aceasta dreptate
face ca 'orice silinfa, orice jertfa a unui individ, ca si a unui popor, oriunde si oricum s'ar face, sa se reverse, peste oricita vreme
si impotriva oricarii piedici, asupra lui.
SA fiti beci voiosi acefa caH, in strigate be comanba straing,
supt steag strain muriti ! Unbeva un alt steag se ribica, in masura
in care voi va cheltuiti vitejia, va ball singele tinar, fara sa-1 vebefi.

El se Tibia, tot mai nalt, tot mai larg, saltat in sus si rasfirat be
fiecare silinfa besnabajbuita a puterii voastre care se stinge. .i sa
stifi ca urmasii vostri, in ciuda tuturor puterilor lumii, supt acest
steag pe care in nestiinfa, in durere si in intunerec voi 1-aft innal/at, desfasurat si sfinfit, vor fi toll impreuna.
10 August, 1914.

Argumente de inlAturat.

N'am inbemnat Romania sa participe la razboiul european si

nu inbemnam nici acuna. Lucrurile au ceasul lor. Acest ceas nu e,
pentru ibealele firesti ale Rominilor, cel be azi. Probabil ca nu va
fi nici cel be mine. Dar cine va trai, va vebea. $i cine va sti sa
jubece cu intelepciunea si raspunberea cuvenita, acela va vorbi,
si va fi ascultat.
www.dacoromanica.ro

14

Rzboiul nostru in note zilnice

Dar totusi anume persoane, prin articole be ziar si prin brosuri, bau rAzboiu be moarte cu Rusia.
Evibent, beligeranti mai vechi, cari n'au incheiat pacea nici
la banchetul be la Constanta. In regularea afacerilor Europei la
congresul be pace se va tinea .seama, natural, si be acest conflict.
Dar, bacd Romania nu se poate alia cu Rusia contra b-lui C. Stere,
sa-i fie iertat a nu se alieze cu b. C. Stere contra Rusiei. E
prea riscat.
Dar in aceste tentative, care se fac si prin trimbita be mobilizare ungarA a unor Arbeleni se abuc bouA argumente care trebuie inlAturate. $i anume :
1) Rusia e bespoticS.
2) Rusia e panslavistA.
Deci hai cu fratele Ianos, ( 1 it:re r RI , sa-I barn tava pe Ivan,
(Kbespoticul),, si sA-i' luAm Basarabia!
Eu dam, azi, nici-o pArere cu privire la Arbeal si la Basarabia.
Prea nu-mi bau voie unii cu privire la cel b'intiiu si prea-mi bd

voie b. Stere cu privire la cea be-a boua. Si be aceia mA feresc.

InsA bespotismul rusesc poate fi el un motiv ca sA combatem
alAturi cu busmanii Rusiei ?

Dar ce ma privesc lucrurile constitutionale bin casa vecinului ? E brutal, regretabil bin punct be vebere umanitar! Dar purtarea mea se va inbrepta fatA be el be interesele mele, iar nu be
teorille po'itice pe care el le aplica, si se vebe a are cui le aplica,
be vreme ce, afar be citiva nihilisti cari omoarA si sint omoriti,
cinb nu trec, s zicem, in Elvetia, ceilalti gAsesc cA se poate trAi
cu acest regim, pe care, bintr'o singurA miscare, acele milioane,
ban' ar avea constiinta necesitAtii formelor libere, 1-ar barima.
Dar, bacA Mongolii, Iacutii, Turcomanii, Ciuvasii n'au necesitAti

be viatA parlamentara si be libertate a intrunirilor si a presei,

pentru aceasta sA atacrn Rusia? Franta e ceva mai innaintat ca
liberalism becit noi, si nu i se -pare be loc cA acest iuft autocratic
miroase prea rAu.
Dar gpanslavismulx. ?
Panslavismul e o musicA sentimentala ruseascA, bin care Viena
a fAcut cu bibAcie o intreagd teorie, pe care 13erlinul a rafinat-o.

Pangermanismul s'ar mai intelege, be si Danesii sau Flamanzii

raspuno la inbemnurile lui printr'o neutralitate captusita cu ibeia

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

15

revan$ei la cei b'intiiu si prin cea mai rspicatA ur contra invasiei

germane la cei be-al boilea. Pangermanismul, politica rasei germane, are pentru sine geografia, cultura $i mai ales are rasa,
care exist.
Panlatinismul ? Nimeni nu vorbe$te be el. De ce ? Cultura este
si, in ea, sint amintirile. Geografia? este afard be noi. Dar sint si
antagonisme geografice, in Maroc, in IllebiteranaPanslavismul intrunestd el oare conbitiile: unitatea be cultur6,
apropierea fra antagonisme geografice $i, al treilea si mai ales, rasa ?

Limbile, beta Cehi $i Moravi la Ru$ii Mari, be la Polonesi la

Bulgari, samn $i nu prea. Influentele culturale, nu : latinism i
ortoboxism sint cei boi poll spre cari se orienteaza Slavii: Sirbul
catolic se crebe Croat $i ura$te pe Sirbul ortobox, fgr a vorbi
be Sirbul mohammeban, care, ca Turc bosniac, ii bd bracului pe
aminboi.

Geografice$te, ar fi continuitate, be la Spitzberg pdn la Cattaro, ins... Insl se pot intelege 13ulgari $i Rusi asupra I3osforului,
Rusi $i Poloni asupra Balticei ? Nu.
Dar rasa, cu toate instinctele, obscure $i atotputernice, bin ea ?
Rusul semi-fines (in Norb) ori semi-trac (in Sub-Vest), 13u1garul, frsamintat cu Traci $i Uralieni, Cehal, Moravul, cu nume abesea germane, Sirbul, cu cap latin $i bas etnicg iliricA, vor zice
hotarit : nu! Si cine ar putea analisa puritatea slava' a Polonului ?
Nu pot $i nu vor Slavii s facd panslavism, chiar bac Rusia
ar putea i ar vol. Cercetati toat istoria lor !
$i atunci ?
SS jubecam problema : intiiu acas, intre carti, $i apoi la
cUniversuID, iar nu intiiu la cUniversulD $i apoi acas intre cgrti.
Dar s eliminam boi factori be rdtdcire, intimpratoare sau von'
autocratia ruseasci $i panslavismul !
,

10 August, 1914.

Regele i Tara".
Uncle foi spun public 5i unii oameni politici $optesc in taina
ca greutatile politicei externe a Romniei in momentul be fat vin
bintr'un besacorb permanent intre borintile Regelui Carol, care se
inbreapt spre Germania, si amintirile ca $i aspiratiile trii, care tinb
in birectie opus5.
www.dacoromanica.ro

Wazboiul nostru in note zilnice

16

S'a ajuns be la polemice be ziare la comunicate oficiale mai

rnult sau mai putin bibace si bine venite.
Daca vorbesc si foile Guvernului in articole-prime, iertat sa
_
ni fie s atingem si noi aceasta chestie.
Noi stiam ca Suveranul Romaniei e bin neamul vechiu si glorios
al Hohenzollernilor atunci cinb tam i-a increbintat conbucerea soartei
sale; noi ni babearn seama ca tinarul principe a_ crescut in mebiul
national german, ca a purtat uniforma lui Wilhelm I-iu, ca. frati ai

sai luptasi erau sa singeresupt steagul Imperiului.

$tiam insa, pe be alta parte, ca niciun viitor Dornn al Romaniei nu poate veni bintr'o societate fara caracter national, caci boar
nu era sa alegem pe nepotul presibentului Elvetiei ori pe fiul unui
senator bin Clevelanb. Dar mai stiam un lucru: c orice om este
ce batoreste innaintasilor sai, singelui salt, pamintului in care s'a
nascut, i ce-si batoreste sie insusi, atunci drib o misiune istorica
it aseaza prin voia lui Dumnezeu pe alt pamint, intre oameni be
alt sange si cu alte trabitii in suflete. $i stiam Ca marile constiinte
nu vab nimic becit brumul brept al chemarii lor provibentiale. Ori
vre unul bin rnarii sefi ai lumui catolice au fost altceva becit urmasii
Sfintului Petru, orice ar fi septa in taina inima lor be Italian, be
German, be Francez ?
$1 ca. Regele Carol este innainte be toate o mare constiinta,
s'a inboit cineva ?
Dar, obata facute aceste constatari, sa privim i alt lature a
chestiunii.

Sint suflete in care se petrec tragebii sfisietoare, in care se

poarta grozave lupte tacute. in chip eroic, batoria birueste in ele.
Rezervistul bin 1907, care a tras asupra taranului rasculat care era
tatal ski si, bupa aceia, a cerut voie sa iasa bin rinburi pentru
a-1 inmorminta, acela avuse in sufletul lui simplu o astfel be eroica
hotarire. Dar, baca s'ar fi gasit cineva care sa-i faca atunci, lui,
morala batoriei, s'ar E putut califica fapta aceasta altfel becit ca o
infamie ?

$i oare este o simpla nebelicateta sa se bea astazi, drib

Hohenzollernii stau in fata gloantelor, cinb floarea tineretului german cabe ;in lupta pentru ibealul, bine sau rau inteles, al patriei si
cinb Romania asteapta, prin hotarirea unui Consiliu presibat be
Regele, nurnai ceasal ei, inbemnuri be rominism sufletului singerat
bar plin be resemnare eroica al lui Carol I-iu ?
17 August, 14914

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

17

Care e dusmanul nostru?

Sintem in cautarea unui busman.
Nu ca nu i:am avea. Sint atitia vechi. Toti acei cari nu voiesc
inbepenbenta Romaniei, toti acei cari nu abmit ca Rominii supusi
lor sa-si pastreze limba romaneasca i sa si besvolte sufletul romanesc.

Acestia sint busmani be ieri- i busmani be mine, busmani

permanenti. Dar bin busmania lor nu rezulta batoria be a merge
azi contra lor. Atunci un Popor in trista noastra situatie ar trebui
sa aiba puterile ce trebuie pentru acest rzboiu, al carui capat n'ar
fi becit satisfacerea intregului nostru brept national.
Iar a merge cu un busman contra celuilalt e o politica foarte

buna pentru cineo, cum nu-s si eu acela!poate sti exact care

bintre binsil va fi biruit azi, si fr sa-si poat lua revatw miine,
asupra noastr mai intiiu.
In contra acestor buma.ni Iucreaza beocambata un factor nevazut si atotputernic: cuItura. Armatele nu yin becit bup binsa,
si tot ce se petrece n Ardeal pare a ne ardta ca n'a venit ceasul lot%
Dar un busman il avem azi: cel mai grozav.
El vorbeste mai multe limbi si poarta mai rnulte uniforme, bar
e acelasi. S'a nascut bin iubirea vinovata a lui Dapoleon I-iu cu
nevasta unui bancher be nationalitate inbecisa. Vrea singe pentru
steaguri si, mai ales, bani pentru taraba. E imperialismul, romantic
ca sabi4 lui Wilhelm al II-lea, practic ca exportatorii be marfuri si
bictatorii tratatelor be comert.
Acest imperialism, care, be la Lonbra, srapineste cinci continente, be la Petersburg, cere si 13alcanii si Manciuria, be la Viena
urmareste si Serbia si Ucraina, be la Berlin viseaza Asia-Mica si
brumul Bagbabului, peste noi toff, meniti a fi vasali batjocuriti si
bespoiati, acest probuct bastarb al ambitiilor nelegiuite bin veacul
trecut, acest monstru brutal care sfarma natiunile si brepturile ca
un Luxemburg, ca o Belgie oarecare, acesta e busmanul cel mare
al nostru, cari sintem tot ce sintem si putem fi tot ceia ce sintem
chemati a fi, prin ideia nationald, numai prin ideia nafional.
Aveny noi puterea be a-I bobori ? Cine se poate ginbi la
ace asta ?

Dar imperialismul are busmanul sau, tot asa be puternic ca

www.dacoromanica.ro

Razboiu1 nostru in note zilnice

18

si fAlcile lui uriase. Acest busman nu e altul decit el insuA 5i

opera lui be bistructie a pornit.
Vor pert sute be mii be oameni, bogtii imense se vor bistruge,
opere be art fAr pereche vor fi nimicite. Ce pacat pentru toti si
pentru toate ! Dar o mingiiere este pentru noi, si iata care :
Purttorii steagurilor imperialiste nu se pot anihila, bar a se
anula pot. Destul be tari pentru a-si face un nesfirsit rau, ei vor
rminea totusi, la captul imolatiilor uria,se, ca i la inceput, unul
_
in fata altuia.
.
Vor rminea, bar cit be slabiti! Pentru becenii intregi !
Si in acest timp be sigur se va imputernici noul ibealism uman,
care va face imposibile aceste crime ale turbatului materialism be
astzi!
17 August, 1914.

De ce iubim Franta?

Ca 'iubim Franta,e neinboielnic, be si azi e, se zice, invinsa

be Germania. Tot asa cum e neinboielnic ca respectAm si abmirm
Germania be si e, azi, se zice, invingaloarea Frantei. Si cum e neinboelnic ca restul beligerantilor celor mari ni e inbiferent, ban'

se las la o parte abinca mild pentru singele vrsat in zabar.

De ce iubim ins Franta ?
Pentru a intreaga noastr clas superioar trdieste in moba
si luxul ei ? Poate, pentru acea clas.
Pentru c sintem latini si cetim frantuzeste ? In mare masurd", ba.

Dar mai ales, la noi toti, nebiplomatii, pentru un al treilea

motiv.

Ce vrea Germania ? Domnia in Europa, pentru economia sa

nationall, pentru puterea sa politica,
Ce vrea Rusia ? Aceiasi bomnie politica' in 'Europa si, bacd
se poate, si mai beparte.
Ce vrea Anglia ? Pastrarea bomniei marilor si a cistigurilot
ce abuce.
Ce vrea Austro-Ungaria ? intArirea si intinberea ambitiilor unguresti in Carpati si Balcani.
Ce vrea ins Franta ?
Ea vrea s tthasca. Sa. trAiascl Statul francez si natia fran-

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

19

cezd. Sd-si pdstrez.; pdmintul si brepturile. Sd-si rdsbune onoarea.

$i numai bupd aceia vine partea intru cit-va conbamnabild a

actiunii sale: aceia care urmreste limite istorice care nu sint si
limite nationale.

$i pentru cd ea singurd buce lupta unui suflet national pentru

breptul si ibealul su, be aceia, ba, frd sd ne bucurdm be rdul
nimnui si frd sd cAlcdm fat be nimeni elementare batorii morale,
ei bine ! ba, iubim Franta!
17 August, 1914.

Ceasul nostru
Se poate prevebea ceasul nostru ?
Creb cd ba.
el va veni atunci cinb alianta balcanicd va ba, orice ar crebe
junii Turci mutati bin jibovimea be la Salonic in palatele bin Constantinopol, o noud Putere europeand, cind Dunrea nu ni va mai
fi o piedecg, ci un sprijin.
Atunci i numai atunci ceasul ofensivei, al actiunii provocdtoare va fi venit. $i el va fi minbru.
Pnd atunci nu noi vom fi luat ceva, ci vom fi asteptat numai
cu bibdcie trecerea Norocului.
Dar tinta ultimd tot siguranta basei balcanice trebuie sd fie.
17 August, 1914.

Infringerea Ungurilor
In Serbia
Lingd $abat, vechea cetat turce?.scd in fata cdreia s'a oprit
sAptdmini be zile Corvinul Matias, rege al Ungariei, o armatd
austro ungard a fost aproape nimicita be avintul Sirbilor cari se
rdpeziau nebuneste, cu baioneta besperdrii !or in mind, asupra cotropitorilor.

Pe fratii nostri bin Ungaria comunicatele oficiale i-au mintit

be bou ori spuninb cd trupe be Romini au biruit la $abat.
Azi statul-major chesaro-crdiesc recunoaste insusi, invaluinb-o
in scuse copilaresti, infringerea. $i tot obat presa maghiard spune
apriat cd la 5abat au fost Unguri, cu plea putini Cehi si Croafi),.
Deci ce s'a petrecut la $abat, e cea bintiiu mare incercare
www.dacoromanica.ro

RSzboiul nostru in note zilnice

20

militar a imperialismului maghiar pornit cu trufie la cucerirea

13alcanului.

Un neam a luptat cu alt neam, si Dumnezeu a tinut be-asupra

lor cumpSna breptatii. A coborit bin Scaun), spune Scriptura, 4cpe
cei puternici si a ribicat pe cei umilip.
Constiinta umand va tresri be caracterul tragic al acestei
pebepse.

P. S. Totu5i cu abina burere trebuie s insemnAm pierberea

regimentului 2 bin Brasov, avinb 754 Romini.
17 August, 1920.

Tratatul de la Bucure0

Noi nu putem schimba tratatul be la Bucuresti,a fost raspunsul bat be toat lumea, acum citeva s'aptamini unor ziaristi
turci veniti, supt un pretext ori altul, anume pentru aceasta.
Dar e bun tratatul be la Bucuresti ?
Nu e bun. Dar totusi noi 11 vom apra.
$i be ce ?
Pentru c bincolo be binsul este rSzboiul in Balcani. $i
noi nu-1 voim.

Asa vorbiam atunci. Dar avem acum alt rzboiu, be resultatul

cAruia va atirna si situatia in Balcani, pentru c Balcanii singuri
n'au stiut s-si bea resultate teritoriale befinitive, garantate printr'o
impunatoare unire militar, mult5mita areia biruinta be la Salmiar fi fost a noastr, a tuturora, cu toate consecintile acestui fapt.
Atunci, zic anume scriitori, sa schimbAm tratatul bin Bucuresti.

Dar unii nu pot s'o faca azl, cci aceasta ar insemna a scldea. Toti afard poate be Grecia, ar putea s'o fac5 atunci cind,

printr'o nou intelegere, s'ar capdta, aiurea, mini, alte hotare.

Pentru RomAnia in special, fratatul bin Bucuresti are un singur
sens imperialismul otoman nu va fi inlocuit prin altul si, al boilea,
schimbSrile be hotare nu vor face bin Statul romin al boilea in
Balcani.

Bulgarii se pot ginbi la aceste mot,ve. In loc s impiebece

altI RomAnie pentru a cgpta be la Austria Bulgaria Mare, ei ar
face, creb, mai cuminte, s boreasc acea RomAnie cu frontiere nationale mai vaste, care n'ar avea nimic be obiectat fard be o 13ulgarie
crescut i i-ar ba toate silinfile ca aceasta crestere s se facA
fr nicio vrsare be singe.
17 August, 1914. www.dacoromanica.ro

N. IORGA

21

Morituri te salutant...
In sfirsit, baca nu prin foile ce cinta Gott erhalt.e in trabucerea oficioasa maghiat, dram macar prin persoane care n'au
putut fi impiebecate be a trece prin Unoaria si be a vebea, be a
auzi in jurul lor abevrul asupra felului cum merg la moarte ostasil romini bin monarhia vecin.
Bietii oameni nu sint sovitori; ei sint nebumeriti. ,,Unbe
mergem ?" gImpotriva cui mergem ? Si, mai ales, cu burere: De

ce mergem? De ce ?" De ce sa murim pentru ce nu cunoastem,

pentru ce nu intelegem, pentru ce nu voim?.
$i totusi merg, cu o hotdrire sumbra, si, in funbul zrii, pentru
acesti 350.000 be osinbiti ai crebintei, vitejiei si nenorocului lor,
rsare o beprtata geana be lumina. gSg murim noi ! Poate cine va
veni but-A noi va apuca alte vremuri!
Si cintS, li se ba voie sa' cinte, li se impune,
prin cea
mai tragica ironie pentru acesti oameni cari umpleau temnitele si
singerau be baionete pentru un Desteapta-te Romine", soptit
sa cinte cintecele lor. Cintati
seara, pe brum be sat singuratec,
numai, cintati.... Mai mult ! $i mai mult." Cintecul libertAtii in catusele robiei, intre btgile be ciocane care asigura si intaresc Ianturile. $i se cint : gDesteapt5-te Romine, La arme", Pe-al
nostru steag. Cint pina se imbata; pind nebunesc, pina uit !
$i_ be pe peroanele garilor jibovimea patriotia aplauba : Eljen,
Eljen! $i pe palarii, la briie, in latul pieptului, tricolorul. $i vestea
zboard bin om in om ca a venit ziva neamului, a neamului intreg,
ea Maghiarimea spala picioarele sclavilor, ca merg toti in Molbova,
in Iasii lui $tefan-cel-Mare, in Basarabia strveche a breptului nostru.
Nebumerirea inceteaz: oamenii creb c au inteles.:. $i merg orbi
innainte.

Merg la Orsova, fgr tunuri, si, bin ascunzisul lor, cele patru
tunuri Sirbesti sigure ii bistrug. Artileria bin Lugoj pleaca grabit.
Ajung la locul be lupta, si tunurile Sirbilor tac. Se gatesc luntrile
si trec bincolo la busman... pentru ca niciunul sa nu se mai in-

toarca'. Altii se cufunn in mlastinile beta $abat, be unbe nu se

pot scoate cei ce mor be foame in miluri, caci artileria lor, a fugarilor, fulgera be bincolo be ap pe cei ce incearca sa mintuie.
Un regiment bispare; se trimite altul, supt acelasi tricolor, in acewww.dacoromanica.ro

22

RAzboiut nostru in note zilnice

leasi cintece, pe cinb Jibovimea be pe peroane isi face cu ochiul

si, umflinbu-si burta, striga Eljen, eljen".
Cinb in arenele Romei Cesarilor, a infamei Rome singeroase,
se babea brumul fiarelor flaminbe, cinb 5e intefia un prins asupra
altui prins, un rob asupla altui rob, un frate asupra altui frate, ii
se cerea sa salute figura imobila a Imparatului, vestinbu:i bucuria
morfii pentru binsul : Ave Caesar, morituri te salutant.
Dar in aceasta tragica ironie, care era salutarea bevotata,
minbra a calaului, un lucru lipsia, i analele lingusitorilor plant} ai
acestor cruzimi besfrinate nu pomenesc ca vre-obata, inaintea sfisierilor intre sine, inaintea fringerii cu bestiile pustiulpi, sa se fi
cerut acestor victime gata be imolafie, cu cununile be flori pe frunte,
un lucru : s cinte in auzul muff imfi avide de crunte petreceri imnurile sfinte ale libertatii lor invinse i distruse.
24 August, 1914.

0 datorie a Societhtilor
pentru rniti.
Avem, nu o singura societate pentru ajutorul ranifilor, ci mai
multe. Unele lucreaz be timp inbelungat ; altele s'au injghebat numai.
Daca va fi sa ni incercam puterile pentru scopurile noastre
firesti, acele societafi vor alina burerea luptatorilor supt brapelul
Romaniei.
Dar pina la acel ceas baca va fi alfi Romini sufar in
trei fari vecine, be pe urma unor rzboaie cu care neutralitatea

noastra n'are nimic a face si pe care simfirea noastra umana ca si

simfirea noastra romaneasca le beplora.
Zilnic, be pe cimpurile be lupt bin Serbia, bin Galifia, mii
be ranifi romini se inbreapta spre spitalele acelor State in folosul
carora, cu sau fara voia lor, frafii nostri lupta.
In Serbia, in Austro-Ungaria, in Rusia li se bd ajutorul care
se -cuvine pentru neprefuitele servicii ce le-au abus patriei" loz
care nu e Romania.
La acest ajutor contribue compatriofii cari nu-i iubesc, bar
pe care ii Ieaga be binsii o balorie be neinlaturat.
S'ar putea ca mine Ungurii, Rusii si alfii sa Ii aminteasca be
aceasta mingiiere si s Ii puie in vebere ca ea n'a venit i dela
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

23

fratii din Romnia. $i multora pare c Ii s'ar aprinbe ranile bin

nou la aceasta constatare.
Creb ca nu gresesc spuninb ca societatile noastre trebuie s
se ginbeasca la aceasta inbatorire.
Cinb Cehii au alergat la capatiiul ranitilOr sirbi si bulgari,
cinb noi insine am trimes ambulanta Turcilor, ar fi o rusine ca ranitii romini bin alte State sa nu poata auzi un singur cuvint be imbarbatare in limba noastra comuna.
24 August, 1914.

Nietzsche...
Foi bin Romania reprobuc, in mijlocul tumultului razboinic,
pagini bin cea mai oribila Evanghelie pe care a rostit-o, in frigurile unui belir genial, gura omeneasca. Ele par scuipate binteun
obusier be 42 be centimetri...
E profetia lui Nietzsche, teoreticianul bestiei blonbe", care
peste zvicnirile muribunzilor ucisi be binsa Ii urla beata triumful.
Nietzsche isi are, afara be nebunia care l-a bistrus, explicatia
si scusa
O intreaga societate ginbia si simtia ca binsul. $i astazi,
intarita be elixtrul filosofic" al acestei boctrine", ea lasa in urtia
ruinele oraselor milenare, in care cenusa artei i cenusa trupului
uman se infratesc in bataia vantului incenbiilor.
Dar be ce reprobucem noi pe Nietzsche ? Tocmai pe Nietzsche?

$i, in loc sa facem sa se auba in romneste biiguielile blasfematoare ale acestui sinistru cugetator, n'ar fi mai bine sa tragem
perbeaua be catre altarul ibealului pentru a se auzi cuvintele be
iubire be oameni ale Evangheliei ?
24 August, 1914.

Trenul german.
O abinca nemultamire a probus in societatea noastra intreaga
trecerea clanbestina a trenului german care bucea la Constantinopol
in vagoane militare si, besigur, cu toate cele be nevoie, mai multe
sute be marinari germani.
Ca erau solbati, o spunea toata infatisarea acestor lucratori,
be beosebite nationalitati, ai call ferate a Bagbabului", ca sa intrebuintam cuvintele comunicatului oficial, care abauge ca be acum
www.dacoromanica.ro

likboiul nostru in note zilnice

24

innainte nu se vor strecura prin Romania becit grupe be Ora

la 20 be persoane". La Sighisoara ei au fost serbAtorifi be Unguri
si Sasi ca solbafi ai ImpArfiei a!iate, si ei au rspuns la ,,Gott
erhalte" cu Wacht am Rhein".
Nemulfamirea se batoreste unui inboit motiv.
intiiu nu ,ni place, nu permitem a H inselafi, si chiar intr'un
chip mai inteligent becit acesta.
Dar mai ales pentru 0 nu putem ing5bui ca neutralitatea

pe care o voim-0 Oim toti de ce o voims fie

compromisl

prin acte ca acela be care s'au facut vinovafi trimeptorii marinarilor be cari au nevoie vasele germane cumprate" be Turci.
Noi nu tolerm ca printr'o atingere vbit abusa neutralitSfii
noastre s se provoace conflictul cu Rusia care ne-ar sili s' rupem
acea neutralitate pentru apSrarea hotarelor".
Aceste procebdri pot fi pentru Congo si Togolanb ; pentru
Bucuresti, nu!
24 August, 1914.

t Louvain.

Nu e un om, e Lin oras care a murit. A murit, la virsta be

o mie treizeci be ani, supt tunurile germane, pentru ca locuitorii
t raseser cu besperare asupra str'ainilor ce se incuibaserl intr'insul.

A Murit. Vechiul oras Louv3in, atit be bogat in comori artistice, nu mai exist astAzi". Cine scrie aceste rnburi infame? Un
sef be canibali care crebe c'd arta" e salba be sticla colorat pe
care o poart la git ori besemnurile fantastice cu care si-a im
piestrit pielea neagra ? Nu, ,,Vossische Zeitung", ,,vechea" Vossische Zeitung", care apare la Berlin, Capitala Germaniei, cel mai
civilisat" Stat bin Europa secolului al XX-lea.
,,Comorile artistice, care nu mai exist astAzi", bup ce, au
, lucrat obusierele servite be absolvenfii eroici a patru clase primare,
al caror simf be arta se tibia pAnd la cromolitografia patrioticA,
sint : Universitatea care a bat lumina in Apusul intreg, cu stralucitele sale Colegii, Primria, o minune be stil gotic, plind be figuri
incomparabile, Sf. Petru cu porfile be Her splenbibe, Sf. Mihai cu
,,confesionalele sale brobate in lemn", Sfinta Gertruba, cu corul
ski abmirabil, hala cea veche a postvarilor. Acestea, azi, nu
mai sint.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

25

Louvain, be unbe a pornit Papa Abrian al VI-lea, nu mai

este. Va creste iarba intre ruine, ca supt copitele calului lui Attila.
aci toate au murit : sufletul lui Goethe, cugetarea lui Kant,
melancolia mistica a lui Beethoven si Wagner. Toate au murif...
Dar unul e viu: scuturinb terna unui mileniu si junnalate, a rsdrit,
bin mormintul uitat in funbul stepei, regele hun Attila. $i visul
cruntei sale patimi s'a inbeplinit: mii be oameni pot muri intr'o
clipd si orase se pot frima inteun ceas.
Calul fantastic al lui Attila strbate lumea ingrozit. Buletinele be victorie ar ingrozi un barbar nebun si beat.
TrAiasca gcivilisatiaD !
24 August, 1914.

Napoleon?

Cinb, be la 1912 innainte, lumea a pornit pe lupte Vara pareche, in schimbarea subitA petrecutd in sufletul ei jubitor be frumuseta, buios pentru orice suferint, crutator pentru price viat,
tolerant pentru orice gin?), mi s'a prut CA vb trezirea, la o sut
be ani bup catastrofa sa, a geniului lui Napoleon I-iu. Pare ca
piatra be porfir be la Invalizi s'ar fi miscat si patima be biruint
si st5pinire a acelui spirit fail margeni si fr friu ar fi apucat
furtunos asupra lumii, preracnb in cimpii, be lupt ogoarele muncii
omenesti.

Dar nu, nu era Napoleon!

Napoleon era un ibeal, Napoleon era o concepfie, Napoleon
era o civilisatie. Si azi tralm, liberati be tirania lui, in formele romane pe care le-a impus Imperiul lui. $i Napoleon, bespoietorul
be tablouri, be statui, al Italiei, era in beajuns be Italian el insusi
ca sA se inchine innaintea pinzei, a pietrei bivinisate prin geniul
creator.

Dar, azi, ce ibeie se raspinbeste asupra lumii peste movilele

sutelor be mii be morti ? Ce respect pentru mintea omeneascA fptuitoare be frumuseta se poate beslusi la fiarele care au bistrus
Louvain, opera a zeci be generatii care n'au tras asupra solbatilor
germani, pentru fapta besnbajbuita a unor patrioti rebusi la Extrem ?
Napoleon ?, nu Napoleon !
Attila I 1..
24 August, 1914.

www.dacoromanica.ro

RSzboiul nostru in note zilnice

26

Copilriile rAzboiului
Oamenii nu fac conilarii becit atunci cinb se OM prinsi in
inbeplinirea unor fapte mari. Aceasta e o regula generala. 0 fi
cerinb-o legea contrastelor. La priveghiurile mortilor, se ribe cu
hohote.

Oribilul razboiu european bin 1914 nu se putea sa nu-si aiba

copilariile sale.

Caci ce alta e rasbotezarea strabelor pentru a face in nacaz

busmanului, ca la Pesta ? Ce alta e trabucerea in slavona a Petersburgului, bevenit un Petrograb nou-nout, in ciuba lui Petru-celMare, care nu se temea be Nemti ?
$i, azi, ce alta e hotarirea lui Haeckel, a marelui Haeckel
be a si parasi titlurile si onorurile stiintifice pe care i le-a bat Anglia ?
Ce ? oare generalul French, oare amiralul biruitor la Heligolanb, oare lorb Grey sau Asquith, aceia au recunoscul ca stubille
be fisiologie ale marelui invatat german merit sa fie rasplatite ?

$i, a boua zi bupa aceste acte be salbatacie ale omului primitiv,

trezit in represintantii civilisatiel europene, va trebui sa ne pitim
fiecare bupa obusierele noastre, be 42 cm. sau mai mici, cum ne-a
ajutat Dumnezeu ? Cum, hotarele vor trebui ribicate la innaltimea
unor ziburi chinese imbracate cu pielea inimicului prigonit? Cum,
vom intrerupe cursele be vapoare, mersul trenurilor si vom cere
celor ce se coboara la otele certificate be rasa autentica ?
Dar asta ar insemna ca furiile frigurilor tifoibe, probuse be
infectia ebucatiei materialiste be astazi, setoase be bominatie: om

pe om, clasa pe clasa, tara pe tall, rasa pe rasa,

sa'

se prefaca

intr'o nebunie permanent, care ar abuce begenerarea omenirii ! $i

baca, bin potriva, va trebui o nesfirsita iertare si iubire ca sa putern uita si lucra impreuna, cine trebuie sa bea exeniplul, Inca de
azi, becit batrinii oameni be stiinta, been raspinbitorii be ibei ca
Haeckel, cari trebuie sa stie ca tocmai luptele cele mai mari sint
far ura ?
24 August, 1914.

Au steagul lor.

Rominii bin ,,Monarhie" au bus totbeauna borul steagului

bon Cad ce e acest steag becit forma materiala, care flutura in
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

27

aierul liber si inbeamna la lupt5, a tuturor avinturilor catre neatirnare, catre razboiul neamului ?
Acuma li s'a bat. II au. Cum vor: steaguri maH baruite be
femei care pling_intinzanbu-1, steaguri cumparate bin crucerii strini
laolalta al solbatilor, mici steaguri ce se pun la piept, MO tricolore care tin calb inimii in noptile inghetate ale toarrflei si in fiorii
be groaza al inceputurilor be lupt5. II au, si-1 buc in cintece, cheltuinb supt el toata vitejia lor. N'aub comanbele straine, nu %Jab
chipurile bin MO ale apasatorilor, uita si be uniforma care-i face
una cu Ungurii; un singur lucru tin bine, beplin, in proportii
uriase : steagul lor, care pare cd tot cerul il acopere.
$i sefii politici si militarii, isteti ca un precupet be batch'
care strecoar5 bani falsi si vinbe stola putreba, clipesc bin ochi
cu bucuria c au gasit momeala Valahului, care-I face sa spumege,

sd turbe, sa biruiasca si s5 moar5.

Bucurati-va, isteti bomni, bar eu creb ca nu prea aveti be ce.
Va fi biruintcum crebeti voi, va fi infringerecum bantresc eu, be si nu sint profet, bar bupa lupta sa still a acei
steag se intoarce.
Cu siguranta ca se intoarce. Putini vor fi cei ce-1 vor abuce,
bar cu atit mai strans il v,or tinea. 0 sa-1 vaba sate si tirguri in
Arbeal: o sa 1 vabd si o sa-1 tie.
$i un steag nu e ce crebeti b-voastr, momeala pentru Nalahul care, in folosul vostru, trebuie sa turbe, ci ibeal, borintd be
neatirnare si sete be lupt5.
lar bupa rdzboiu nu vor mai fi in fatd nici Sirbi, nici Rusi.
$i atunci yeti vebea voi ce inseamna sa v5 jucati cu tricolorul
romnesc!
31 August, 1914.

In preajma noastra e rAzbolul.

(Ru01 in Bucovina)

Sintem tot in pace, cu toate ca suferim si noi bestul in pretul crescut al lucrurilor, in lipsa be locuri si be rosturi, in taierea
legaturilor cu strainatatea si in ginburile grele care tulbura mintea
fiecaruia, in simtirea be spaima ce stringe inimile la vestile cele
maH, fara sa mai vorbim
be aceia caH si-au Idsat pe ai lor, abesea
www.dacoromanica.ro

23

Rzboiul nostru in note zilnice

far niciun sprijin, ca sa alerge supt steaguri pentru a fi gata la

Price semn al terii.
Dar beocambata, cinb mii si mii be Romini se pierb in osti

straine, luptinb pentru un scop care nu e al lor, ca sa se intl.

reasca bomnii lor be alt neam si, pe urma, cu alit mai greu sa
taba asupra celor ce vor scapa be glonte, ca si asupra neamului
intreg,noua nu ni s'a cerut Inca s ni barn singele pentru binele,
siguranta si inaltarea Romaniei.

La hotafe ins arbe focul si secera moartea.

Din partea be catre Oltenia, la Orsova, linga Virciorova
noastra, s'a potolit flacaraia cea salbateca Sirbii au rupt in bataie
pe Austrieci, bust Fara socoteala la mace!, si au curatit tara be
binsii. 0, saracii fratii nostri arbeleni si ungureni cari au fost intre
binsii si n'aveau sa-si mai vaba niciobald casuta ribicata bitt truba
si toti cei bragi ai tor cari, cp lacramile in ochi, ii tot asteapt,
nestiinb in funbul carui cimp strain li zace trupul sfirtican
Dar toiul luptelor, care e astazi la Miaznoapte, tot in preajma
noastra se poarta. Acuma, in preajma Molbovei si pe un pamint
care a fost obata molbovenesc, pina acum ceva peste o suta be
ani, pe un pamint care inchibe moastele lui $tefan-cel-Mare si ale
nearnului salt, precum si al atitora bin boierii si Vlabicii vremurilor noastre be marine, in Bucovina.
Doua saptamini s'au framintat Austriecii cu aluscalii ; be o
parte si be alta au cazut atitia bintre Rominii ajunsi in stapinire
straina : in loc sa se irnbratiseze, bucurosi be intilnire, s'au nimicit
be beparte fara & se van' in ochi ; be glonte rominesc s'au stins
atitea suflete romanesti. La urrna a biruit steagul rusesc : cum sint
in Lemberg, tot asa sint si in Cernauti, Capitala Bucovinei, Rusii.
$i-au primit pebeapsa aceia cari cu un veac in urma, la 1775,
ni-du furat Bucovina. Dar, pana acum macar, nu noi sintem rasplatitorii, ci altii. $i greu ne boare cinb ne ginbim ca asupra manastirii beta Putna, care abaposteste oasele lui $tefan-Voba, un steag
strain va cbea, si alt steag strain se va ribica!
Doamne, apar-ne si pe noi! Da-ni macar astfel be capetenii
,cit sintem noi vrebnici !
$i atunci se va intoarce la noi mostenina noastra!
31 August, 1914.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

29

Finis Albaniae.
Wilhelm be Wieb i sofia lui au poruncit s6 se bea jos
steagul lui Scanberbeg be pe palatul be reparafie bin Durazo si,
prin mijlocul crebitorilor furiOsi, be cari-i pAzia o mind be Romini
inbraznefi, s'au strecurat, invinsi, spre vaporul Italian menit a-i
buce in romantica liniste a Venefiei, obinioard regina acestor ape.

Abia jumtate be in a trecut bela intrarea solemn a pdrechii

bomnitoare, in besfasurare be steaguri, in. salve be tunuri, in adamafii, pe cinb pe albastrul cer al speranfelor zburau porumbeii albi
be bun venire.
Acurna totul s'a isprvit.

Insurgenfiio bela $iac, abuntura be barbari care creb cd

zah5rul e ghiafd, vor fi stpini in Capita la be un an a Albaniei-

Vor, intra cu steagul Islamului si se vor bate cu pumnii in piept

prin moscheile pina acum neglijate. Vor chema poate pe Esab,
care, be beparte a invins pe rivalul sail incoronat, si vor trimete
abrese be solibaritate musulmand b-lor Enver si Talaat bela Constantin-opol.

Inseamn aceasta ca va fi be acum o nou'd Albanie, mai

tare, mai sigur, supt form musulmand?

0, nu! 0 singura Albania era posibil, o Albania inter-religionard, cu prinful crestin represintant al toleranfei, Albania lui
Scanberbeg care prdsise Islamul si luptase supt flamura crestin.
Wilhelm be Wieb a voit-o,si n'a izbutit.
Cealalt Albanie pleacd bin cucerirea otomana si s'a ribicat
supt steagul neo-otoman.
Acest steag poate el umbri insd bou patrii, cinb la Stambul

el e finut be generalul Lehmann be Sanbers si o ghiulea anglofrancesd sau ruseasca il poate ba jos? $i e in stare cgeniul zuceritor al b-lui Enver sd gaseascd o cale bela Constantinopol la
Durazio ? $1 este bispusd Italia, busmana austro-filului Wilhelm
be Wieb, s primeasca in loc aceastd parobie turceascS opusS ibealelor sale ?

Crebem ca nu. $i be aceia cpatriofii), albanesi cari au biruit

la Vallona si Durazzo, expulsinb si principe si comisiune be control, nu-si bau samd ca, pe ruinele unei inbepenbenfe albanese
care a trecut in bomeniul amintirilor, au beschis calea stpinului
pe care-I va ba resultatul rAsboiului, general.
www.dacoromanica.ro
31 August, 1914

RSzbotul nostru in note zilnice

30

0 declaratie.
In acest moment sintem batori sa vorbim limpebe toti.
Ne-am invoit asupra neutralitatii fiinbca nu se putea, fiinbca
era o imposibilitate morala s mergem cu Austro-Ungaria, fie si
pentru Basarabia be mini, pentru teribila razbunare be poimini a
unei Rusii care nu e Inca in halul Austro-Ungariei.
Voiau sau ba anumiti factori sa mergem cu Austria, binteun
motiv ori altul, bun sau rau ? Unii creb a stiu si ca trebuie sa spuie.
Eu multe lucruri nu le stiu, iar cite le stiu nu creb s am breptul
be a le spune.
Dar tam a spus, prin buzele mai mult sau mai putin bucu_

roase ale persoanelor invitate la 1 Consiliul be Coroana>> ca, orice

ar fi incheiat, in limitele Constitutiei ori ba, oricine, nu putem merge
cu Austro-Ungaria.

$i aceasta nici baca s'ar fi inbeplinit boua conbitii, si anume:

Intiiu, sa se fi acorbat cele mai largi brepturi nationale Ro-

minilor bin flionarhie, sa-i fi tratat cu cea mai mare breptate si

prietenie si

Al boilea sa fi bovebit ca Statul Habsburgilor poate lupta,

birui si UAL

Nici atunci noi n'am fi putut ba mai mult becit o neutralitate, care insemna fall be binsa o prelungire be termen, si nu o
renuntare, nu o abbicare, caci natia care renunt, ori abdica dela
drepturile ei naturale, nu merita sa traia,va.
Dar s'a bovebit ca Rominii bin Ungaria au fost inselati cu
zvonul intrarii noastre in actiune contra Rusiei, momiti nebemn cu
impunerea tricolorului si a lui oDesteapta-te Romine 1., ca ei, cei bin
Ungaria, au fost minati la moarte innabins, fall nicio acoperire,fara

nicio precautie, ca sa se mai curate Valahii. $i azi vine bin Bucovina tinaful Gramaba, si sufletul bin noi se zbuciuma be o inbignare ce nu-si poate afla cuvinte cinb bescoperim in sfirsit ce obioase ticalosii a tesut abministratia austriaca impotriva celor mai
buni bintre Rominii bucovineni, bin care atilia zac astazi, executati
sumar, in cimitirele inchisorilor politice, pe cinb altii isi blestema
ceasul cinb li s'a impus sa-si terfeleasca sufletul lubinbu-si calaii
\si lovinbu-ne pe noi pentru ca-i iubim.
Iar victoriile lui Dank! si Auffenberg, platite cu mii si mii be
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

31

Romini asasinati, se rezolv in fuga uriasd be azi, pregatinb poate

rusinoasa capitulatie be mini.
Se cer fapte notfa. Iat-le. Ele se jubeca bela sine.
Urmeaza" be aici ca opinia public5 are breptul s5 fan semnul
mult borit pentru trecerea muntilor?
Aceasta, o spun, bin toat puterea constiintei mele, nu.
Acest brept II are numai GuvernulDac5 el are toate asigurhile bin alt parte, cu ce sacrificii

se pot face, si ban armata noastr e pe- beplin pregalit5, regele

Carol s5 facd semnul, s5 se fan semnul in numele regelui Carol !
Dacd nu exist5 posibilitatea be a ni face o batorie elementar
far0 be ibealul pentru care generatii intregi au luptat si au sperat,
s5 ni se spuie, in forma in care aceste lucruri se pot spune.
Atunci ins, cu sufletul sbrobit astki, natia intreag5 s se
pregateasc5 pe ziva be mini, but-A pacea care ne-ar l5sa cum ne-a
gasit rkboiul, pentru o mare jubecat5 impotriva acelora cari ni
vor H fAcut, prin nepregtirea, batorit nepriceperii si lenei lor, mai
mult ru becit toti busmanii nostri etnici' impreund.
Asa creb eu.
7 Septembre, 1914

Nu de acela...

S'au strins stubentii la l3ucuresti ca s'a manifesteze pentru

Franta. Au vorbit aprins, ca pentru vrista lor. Si au strigat a be
aceia ii borim mintuirea si innaltarea nobilei rani care reprezint in
beprtatul Apus latinitatea, pentru ca fait binsa noi n'am fi fost,
nici Statul, nici cultura.
AplaubAm si noi la manifestatia tineretului bucurestean. Sint
intre noi si Francezi leg5turi be rasa, legaturi be suflet prin limba
asernnAtoare, legaturi be recunostinta politica' si cultural. Sint. $i
bac5 ni-ar fi ingAbuit sa le uitam cinb avangarbele francese, biruitoare asupra busmanului erebitar, trecinb Rinul s'ar inbrepta spre
Berlin, azi cinb armatele respinse ale Franciei se lupta pentru
onoare si viata, cinb acelas spirit be sacrificiu infr5teste pe toti
aceia intre cari avem atitia profesori venerati, atitia cole gi iubiti,
atitia buni si vechi prieteni ale cror chipuri ne urmarcsc in ginburile zilei si in visurile not-4H, azi nu le putem uita. $i e minbria
noastr c5, atunci cinb inciun triumf nu ne-a intimibat, inhminbu-ne
www.dacoromanica.ro

RAzboiul nostru in note zilnice

32

la carul trufasului invingtor, n'a fost nicio infringere impotriva vitejiei si a brepttii pentru care in acest neam, care Dumnezeu stie
cite bureri ale lui are, s5 nu se fi v5rsat o lacrim5 sincer si calb.
Dar be aid 'Ana la beclaratia ca Doi sintem fiinba altii au vrut, e
o bistantd mare, si nu trebuie s'o trecem.
Noi sintem, bragii miei tineri, fiinbcA noi am vrut-o.
Am vrut-o peste o mie be ani, am vrut-o cu munca, am vrut-o
cu crebint, am vrut-o cu suferintd si cu singe am vrut-o.
$1, be aceia, Franta poate fi invins, poate sca.bea,o plingem
fr5teste si am fi borit s'o putem ajuta. Dar si bup5 infringerea si
caberea ei beplorata", noi tot vom fi.
Cad si astAzi avem boar acea putere be munc5, be crebint5,

be suferint si be jertf a singelui pe care 4iimeni nu ni le-a bat

prin fericirea sa si, prin nenorocirea sa, nimeni nu ni le poate lua,
becit, obat cu viata, Puterile be la care am primit-o !
7 Septembre, 1914.

Fortificarea Carpatilor
s'a terminat.
La Pesta n'avem becit prieteni. Toti o spun, be la Tisza p5na
la cel bin urma manifestant care a strigat Eljen" la consulatul
romin bin Pesta.
Prieteni... De cite ori si in ce chip n'au spus-o...
$i cui n'au spus-o : n'au bat aceastd ultimA inghititura be ibeal
conbamnatilor la, moarte Romini cari se trimeteau spre executie,
prin inimic, la Sabat si la Lemberg ?
RomAnia prieten..."
Dar iat c5 acum aceleasi foi romnesti c5rora li se impunea

sa scrie Ca Romnia merge cu Ungurii si c i se va ba ca extrawurst" Basarabia, capat be la ,,biroul telegrafic ungar" orbinul s
tipreasca vestea c fortificarea Carpal-nor este beplin terminatd
si astfel ,bin partea aceasta nu ne poate ameninta nicio surprinberex..
Fiti pe pace bed, Romini bin Arbeal, cari Vali speriat la vestea
a vin Rominii be bincoace, bin Regat. Nu yin !
La Sinaia si la Bucuresti fortificarea Carpatilor este pe beplin terminatao !
7 Septembre, 1914.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

33

Asasinii.
Ministrul Serbiei la Paris a benuntat lumii asasinatele pe care
supt ocrotirea starii be asebiu, le orbona in Dalmatia impotriva
fruntasilor intelectuali si politici ai Sirbilor bin provincie, impotriva
tuturor acelor cari, intre lasi si vinbuti, au bovebit inbepenbenta si
simt national, autorittile austriece.

Austria, nu Ungaria.
Stiri sigure arata ca in Bucovina, bupa benuntarile invatatorului Chisanovici, a caruia opera be spionagiu se besfasura mai ieri
la Bucucesti, a fost arestat profesorul itu, un om be isprava, bar
un temperament vioi si pasionat, care nu se ferea be vorbe imprubente fata be asemenea agenti provocatori. Minerva spune ca el
n'a fost singura viciima a spionilor oloiali ci si altii, preoti, profesori si alte capetenii rominesti, pe temeiul unor invinuiri mestesugite ale miserabililor porn* pe cajoatuiala bin vinzarea singelui

neamului lor, au fost trimesi la Innsbruck, la Linz, ca Sa nu se

mai intoarca.

ala ginbesc la putinii buni bin aceasta terisoara conrupta, la

tinerii cu suflet inteinsii, la inimite calbe, la caracterele irebuctibile,
care s'au putut mentinea in acel oribil putregaiu al becabentei austriece, sl cu privire la moartea lor un fior ma trece.

Acuma, in Bucovina se va petrece ce e scris sa se petreaca.

Va raminea bomn pe cine-1 va voi soarta. Dar Iegalitatea se va intoarce. Si mortii be glonte bupa sentinta tribunalului martial isi vor
fi lasat urmasi. Cuvintul scris rmine, si alte suflete tinere se vor
incalzi si inbemna be binsul. Si, atunci, chiar baca regimul be ieri
va raminea la Cernauti, va suna ceasul socotelilor.
Si va fi vai be asasini ! SA si-o scrie in frunte !
7 Septembre 7914.

l3ucurestii

Dou feluri de simpatii

pentru Franta.

petit Paris* ; vitrinele librariilor be luxnumai

carti francese; saloanele rasuninb be jargon parisian, orasele be petrecere ale Franciei si locurile be petrecere ale Parisului, pline be
.boyarbs valaques".
S'ar fi putut crebewww.dacoromanica.ro
ca, be se va ribica in Romania un strigat

34

135zboiu1 nostru in note zilnice

be burere pentru Franta a boua oara invinsa, un avint spre a o

ajuta c ce putem, el va porni bela cei ce calatoresc in orasele be
petreceri ale Franciei, be la cei ce-i frecventeaza teatrele, bela cei
cari-i cumpara cartile $i-i vorbesc exclusiv Iimba
Ei bine nu, intre austrofili, afara be cite un refugiat bin Rusia,
care a venit cu ura impotriva prigonitorilor sal, se gaseste fina
Iloare x. a societal-II romine, fruntasi tineri i batrini ai conservatorilor, habitus" ai spectacolelor <,orasului-luming>>, sportsmani chi-

nuiti be nostalgia bulevarbelor, MO be familie imbracati pe binnauntru $i pe bin Mara in fabricatie francesa.
Si pentru Franta sintem cu abevarat noi, aceia cari am protestat contra mobei parisiene, contra absenteismului in Franta,
contra literaturii bulevarbiere", noi cari am bat spectacolul urgisit
bela 13 Mart 1906 contra maimutariilor acestei boierimi instrainate.
Este o explicatie, $i a$a be u$oara! Noua ni-a fost brag innainte

be toate poporul nostru. Dar, bupa el, pretuiam in Franta cultura

besfasurata in cursul veacurilor, patriotismul unei burgliesii abmirabile, economia inbaratnica a teranului ei, elementele serioase, inbis-

tructibile be apropiere intre noi $i binsa.

Acestea sint insa i azi.
Dar pentru ceilalti Franta nu mai are prestigiul be ieri, Franta
nu va mai avea poate mini, in burerea ei, nici veselia comanbata
a salelor be spectacole si petrecere pentru streini. $i, atunci, ca
orice Fanariot cum se cabe, abia ai ispravit Vive la France!, si
cauti alte silabe exotice pentru a scoate alta aclamatie, be sclav al
6Itei puteri, be care te vei apropia tot asa be superficial, cum te-ai
apropiat be Franfa, uitara bin clipa chiar a nenorocirii sale!

Maim* We' suflet!...

7 Septembre, 1914.

Desflintarea capitulatiilor.

Turcia lui enver-bei si a lui Talaat a profitat be razboiul

european, e ofertele ce i se fac bin toate partite si asa cum s'a

folositalla turcabe aurul $i otelul Germaniei, se foloseste acum,

fata be toti, besfiintinb, in mijlocul entusiasmului populatiei Stambulului, capitulatiile.

Incheiate intiu intre Francisc I-iu si Soliman-cel-Maret, intr'un

ceas be apropiere politica
be strins alianta, aceste tratate caci
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

35

capitulum" inseamna articol be tratat, aceste invoieli internationale, care, s ne iErte b. Talaat, be si bate supt forma be privilegii, ceruta be vechea minbrie otomana, nu erau simple concesiuni

marinimoase, au fost cerute si bobinbite pe lino si be celelalte

Puteri crestine, pina la State le be al -boilea si al treilea orbin.
PEntru Turcia veche, ele nu erau o scabere : era asa be mare
si be puternica I Pentru Turcia noua, ele au fost o vesnica umilinta
si o vesnica primeibie. Doar esenta lor e permanenta jurisbictiei
consulare si a situatiilor speciale garantate be ambasabe.
Inca be la revolutie, Otomanii be la Salonic voiau sa le
suprime. Austro-Ungaria primise ibeia, intre altele cu care a cumparat parasirea I3osniei si Hertegovinei. Astazi reprezentantii europei fac reserve, peMe care Statele vor trece, poate, mine.
I3ucuria bin Stambul e legitima. Dar, baca Turcii creb c prin
jubecarea streinilor be catre magistratii lor, ceva mai rau pregatiti,
au inaintat hotarit pe calea liberarii Statului lor be tutela, sfisiata
be biscorbii, a Europei, se inseala.
Nu capitulatiile mineaza Imparatia scazuta,' ci toata acea viai
economic straina, monstruos cancer, vioiu si spornic, intins peste
toate provinciile, cruia natia otoinana", ilia absolut inbefinit,
nu-i poate opune nimic.

Se va int,elege obata c aceasta natie nu poate fi be alt

esenta becit alte natii, si i se va infiltra gustul muncii,
atunci in
abevar se va fi folosit ceva._ Pana atunci, vor fi numai bemonstratii,rsi stim ce valoare au ele, oricinO si oriunbe.
7 Septembre, 1914.

Vin dovezile!
Banuiam ca rzboiul be azi al conteluk Tisza mai are *i alt
scop beat gloria be la Krasnik intiiu, si pe urma,be la Lemberg.
$i, cinb spun aceasta, nu ma ginbesc la beclaratiile naive al
allui conte ca simte mare bucurie be pe urma faptului ca. Monarhia

nu s'a sfrimat, a bamblagiul a putut sa umble.

Ma ginbesc la ceva mai grozav, pe care acum stiri precise
bin Arbeal, publicate be a Minerva, ni-I intaresc.
Acest rzboiu a fost menit de fruntaii maghiarimii, nu contra
Sirbilor sau RuWor. bin afara, in rindul intiiu, ci contra Rom2ni/or, bin launtru.
www.dacoromanica.ro

RAzboiul nostru in note zilnice

36

Se inmultiserS, se intriser5, aveau seHi lor, erau capabili be

resistentd nationala, be innaintare.
$i, atunci, a venit razboiul. Terorisati sau momiti, sefii lor au
fcut beclaratii care i-au omorit moral, pe toti, afard be Iuliu Maniu,
cu toate intilnirile clanbestine, la Brasov, cu b. Stere.
Iar tineretul satelor a fost minat impotriva tunurilor rusesti,
thr acoperire, anume pentru tnacel. 0 spun ranitii: qilm fost macelrifi ca niste ciini...

Iliciun Stat nu s'a fcut prt acum capabil be o asemenea

monstruozitate moralg.

Dar bomnii be la Pesta sint multAmiti. Fie ce-o fi: Scopul

s'a atins. Au distrus pe... credinciosii soldafi romini ai lui Francisc
losif 1-iu.
7 Septembre, 1914.

Ceasul desvaluirilor.
Un ministru englez a tinut un frumos biscurs, fcnb sa reias5
caracterul be echitate si ibealism al politicei pe care, azi, o buce
tan sa, inspirata numai be borinta c nimeni s'a nu-si poat intinbe
atotputernicia asupra lumii intregi si ca si cei' mici sa' fie ingabuiti
a trAi pe linga cei mari.
Atit i-a trebuit cancelarului german, b. Bethmann Holweg, unul
care s'a conbus in toat viata lui numai be imperativul categoric al...
Impratului Wilhelm, ca & inceap a face suratei engleze tot boprosul: Echitate? Ibealism ? Respect pentru natiuni ? Dar .I3urii ?
Dar Egiptul ? Dar Inbia ? Dar Malaesia ? 5i creb ca a uitat cateva...
Acum, ebificati, asteptAm pe ministrul englez s bea replica.
$i are be unbe... Dar Polonii bin Posen? Dar Danezii bin Schleswig?

Dar Francesii bin Lorena ? Fall a vorbi be altii mai vechi, cu cari
au ispravit Inca strmosii. $i far a incepe cu aliata Austro-Ungaria,
pentru al crei pomelnic in aceast privint, n'ar ajunge un volum...
Obat acestea le spuneau naivi scriitori politici in accese e
romantism ; acuma si-o spun cancelarii.
$i e bine ca asemenea Iucruri in care e vorba be crimele
imperialismului sa fie pecetluite cu sigiliile solemne ale celor mai
mari ImpAratii be pe pdmint.
7 Septembre, 1914.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

37

Guvern 1 opinie publia

Avem azi, in clipa cea mai grea, boua teorii politice fata in

lap, sustinute sincer sau interesat.

Dupa una, Guvernul, care tie lucruri ce nu se pot imparta0_
oricui, i, poate une ori chiar nimanuia, Guvernul singur e chemat
sd hotarasca atitubinea Statului in politica externa. Deci el are si

breptul be a tacea, be a nu vorbi nimanuia nimic, be a nu avea o

presa pe care s'o inspire, pe care sa o recunoasca i be care sa
fie raspunzator; el poate i trebuie sa innabw orice manifestatie,

fie ea cit be pwica

cit be breapt, sa puie in micare

cum

cere cConservatorul>> toata abrninistratia i, baca mijloacele obi0mite

n'ajung, sa proclame starea be asebiu, sa suprime, sa inchiba si

sa impu0e.
Dui-A alta, cpoporul, hotare0e: el are in guvern numai belegati, cari se bau inlaturi cinb apare ins50 natiunea. Aceasta
riatiune are o vointa, care e cvointa nationala. Ea tie mai bine
becit oricine ce e be facut i in politica externa pentru ca, fiin
inteligenta i cunoscatoare, e, mai ales, incoruptibila i curagioasa,
pe cinb Guvernele pot fi momite, intimibate i abalute bin calea lor.
Ca Q complectare a celor ce aratam ieri, intr'o beclaratie venita
bin partea unei con0iinti pline be griji i simt al raspunberii, trebuie

sa spun ca nicio teorie nici alta nu se pot abmite i c'a, bed, 0'
pentru Guvern i pentru opinia publica, sint alte datorii pe care,
macar azi, trebuie sa tie a le inbeplini.
Niciun Guvern nu poate betermina, ori bin ce inteligente ar
'fi compus i ori be cat patriotism ar fi insufletit, sensul unei poMice nationale. Acesta se coboarh-, din mii de experiente, grele ,si
dureroase, in adancul sufletului natiunii ki trece din generatie in
generatie ca un instind cu neputinti de a gresi, mai infailibil decit
toate Romqle pontificale. Cinb zice el: nu cu Austria, nu cu Ungaria, toate transporturile be griu, petrol, arme i binamita ale unei
'neutralitati suspecte trebuie oprite. Si, recunoscanbu-se solemn acest
brept al oricarui neam be a ti ce-i abuce scabere i moarte, sa i
se vorbeasca iubitor i respectuos, pe alt ton becit al procuroriior
si janbarmilor pebe0ri,
caci, imi inchipuiesc Ca be aceia orice

Cuvern e tinut sa-0 aiba presa lui.

Dar Jean Jacques Rousseau nu mai este astazi stapinul cuwww.dacoromanica.ro

38

Razboiut nostru in note zilnice

getelor politice. Natiunea, tocmai fiinbca este asa be mare, nu-si

are bomiciliul si semnele be. legihmatie, pentru a fi initiat, con-

sultat si fcut responsabilA pentru gre,selile ei, cu privire la modalitatea cu care trebuie adus la indeplinire idealul national, care
e neschimbat ,si unic. Unbe s'o cauji : la care rebactie si in care

sala be intrunire,caci, be aminboua felurile, sint mai multe? $i

oare bomnul care vorbeste in numele ei n'a trecut prin vre-un club
politic ori, Doamne fereste, prin vre-o legajie? $i be aceia, in chip
absolut, aceste modalitti Guvernul trebuie s 0 le reserve, dup5
ce face act de omagiu deplin ,si absolut directiei nationale neschimbate a politicei externe i bupa ce-i ba, in cea mai pujin cciocoiasca forma, toate lamuririle ce se, pot ba prin presa inzestrata
cu autoritatea necesara.

Flu cu Austriao spune be mult natiunea, be sigur. Contra

Austriei,cinb o va spune Guvernul, care trebuie s'o spuie.
Asa fiecare va fi in rolul sau.lar Romania va fi aparata, be
o potriva, be aventurile be jos, care abuc cu ele macar acel entusiasm care, be atitea ori, contra politicei sanatoase, a- bat biruinta
si be aventurile be sus, care nu lasa in urma for, bupa nesuccesul
tor, garantat, becit nenorociri imense si, firma binseie, responsabilitfi miserabile, be la care be cele mai multe ori lumea-si intoarce
capul cu besgust.
14 Septembre, 1914

Xenofobie sau-prevedere?
Un mare inbustrias austriac spunea mai ieri cuiva bespre
eventualitatea unei intrari in Arbeal: cCe ? Arbealul sa-1 iea Apra?
Dar Rominii be acolo stau be zece ori mai bine... Ei n'ar voi-o,.
Acest om are mai multe milioane, sute be lucratori ii stau
la orbine, e bomn in locul unbe se g-aseste.
$i, atunci, m'am ginbit la cite invinuiri be xenofobie fanatic&
ni se abuceau be cite ori staruiam asupra ibeii ca, fie si -in proportii mai mobeste, ale noastre sa- ni le facem noi, lr amestecul
oricit be binevoitor, al strainului.

Cad, WS, yin momente cinb trebuie ca toti sa barn tot ce

putern ba pentru un scop unic, cinb mobilisarea trebuie sa cuprinb
ultimul ban, ultima energie, toata viafa i puterea dte sint intre
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

39

hotarele tdrii. $i atunci se aube strigtul stribent, totusi asa be

firesc, al strinului, care, el, isi face batoria fat5 be ai luf:

cCe ? Arbealul s5-I iea dstia ?
14 Septembre, 1914.

NerecunoOnta i naivitate.
Francesii au ajuns sa se mire be nerecunostinta" Austriei
unguresti. 0 spune fostul ministru be Externe, Pichon, si o spun
si altii.
Se stie in abevdr CA Franciei aceast Austrie, pentru bistrugerea c5reia au luptat Francisc I-iu si Lubovic al XIV-lea, ii era,
cu toate legAturile ei germane, oarecum simpatic5. multi au explorat
la Paris,
Sabowa si Kniggratz, regretinb ca nu le-a opririnterventia
,

lui Napoleon al III-lea. $i be cinb Ungurii au pus mina pe cirm5,

cochetriile lor,provenite numai din ura nestins fag de orice e
german, pentru culturd frances5, pentru limba frances5, in care
si-au fcut o reclama" uriasd au prins.
Francesul e bon enfant, putintel cam naiv si nu stie istoria
si geografia.

Acuma insa isi poate ba seam5 pe beplin be cit pretuiesc

aceste siretenii turanice
S5 sperdm macar ca aceast convingere mine va fi befinitivd.

Fiinbcd fiii Asiei viclene vor incepe iar pe lngd Frantamai ales
bacd ea va rminea invingatoaretiririle pe brinci si zimbetele be
sclavi, care li-au reusit ieri asa be bine.
14 Septembre. 1914

Cea mai bun dispositie.

Anima usoard" cu care Napoleon al III-lea, nenorocitul Imparat

al Franciei, victima bolii sale si a increberii in nevrebnici, a pornit

ca sd mearg5 la Seban, isi and acum prechea in formula cu care
presa vienesd caracteriseazd situatia moral5 a Austro-Ungariei bupd
Lemberg: Cea mai bund bispositie".
De sigur cea mai blind bispositie" la Viena; n'au singerat
Cehii, Polonii si Rutenii pentru ca plebea internationald a Capitalei,
cu plebea bogat si oficiald in frunte, sa poat5 aplauba in berrii
cintaretele in fustd scurta ale operetelor becoltate ?
www.dacoromanica.ro
De sigur cea mai bun5
bispositie" la Pesta: n'au fost ma-

R5zboiu1 nostru in note zilnice

40

celdriti pAnd la unul Rominii pentru ca nasul b-lui conte Tisza sd

se poatd ribica putintel mai sus intr'o noud foame be imperialism hunic ?

Cea mai bund bispositie". 0 aveti, si v'o borim si mai beparte.

V'o borim anume pand cinb innaintea resebintelor voastre

ingrozite vor ajunge armate rusesti, cAlcinb peste ai vogri cdzuti,
cdci si aceia sint solbati si, cum au murit ai nostri pentru causd
strdind, macar asa, pentru causa lor, trebuie s moard si ei.
Cu increbere in Dumnezeu, care n'a ldsat- pe niciun om ca
sd fie vita be jug si mdceldrie a altuia, noi asteptdm !
14 Septembre, 1914.

Nationallti, narodnici,

socialiti...
Am fost be la inceput contra oricrui sprijin bat Austro-Ungariei.

D. C. Stere a fost be la inceput pentru sprijinul bat AustroUngariei.

Azi Inca obatd, cu enerqie, Romania Muncitoare" ne atitd

contra Rusiei.
Romini buni cu totii, be sigur : si b. C. Stere, si rebactorii

Romniei Muncitoare" sinu e asa?si, noi.

Dar be ce aceste atitubini beosebite ?
Pentru cd socialistii au in veberebar nu Or- Frank, cel abus
ieri be pe cimpul be luptd si ingropat supt steaguri germane la
Mannhein, starea sociald a muncitorilor bin fiecare tara si, fiinbcd
nicairi ea nu mai este innapoiatd ca in Rusia, ei bine, ei sint
contra Rusiei.

D. Stere e narobnic, i narobnicii, in trabucere ieseand: poporanisti, au in vebere starea politica" a poporului bin fiecare farS,
i, fiinOca nicdiri ea nu este mai innapoiatd ca in Rusia, ei bine,
ei sint contra Rusiei!
lar nationalistii nu tin in seamd becit un lucru, oricare ar fi
organisarea politica si sociald be aiurea : cine face mai mult ru
ibealului nostru national, si, be oare ce nicdiri nu i se face mai
mult becit in Austro-Ungaria, ei bine, ei sint, cu sau fr voia b-lor
narobnici si a cetatenilor socialisti, contra Austro-Unbriei!

www.dacoromanica.ro
14 Septembre, 1914.

N. IORGA

41

Acei4 oameni...
E abia un an si jumatate be cinb oameni cu aiere grave,
initiati in toate cancanurile Olimpului, frmintau be moarte opinia

publica pentru a se cere Guvernului o campanie be iarn peste

Dunre, contra 13ulgarilor, pentru Rusciuc, $umla, Varna. Sa fi spus
un cuvint impotriva', si erai un tr'abator.

Erau conservatori, si Guvernul OHL tot conservator. Ca sef,

isi boriau pe b. N. Filipescu.
Acum, cinb sentimente firesti frmint, fa.r nicio atitare be
la nimeni, lumea intreag, cinb e vorba be Unguri, be 13rasov, Sibiiu,
Alba-Iulia, Suceava, oameni gravi, initiati in toate cancanurile Olimpului, Vasesc pe fulls tistuinb orice strigat, oHce vorbd, recomanbinb
tAcere si, in acelasi timp, inbreptinb un beget, care, bin fericire,
nu e magic, spre 13asarabia.
Sint aceiasi oameni, conservatori, si b. N. Filipescu impArld,este sentimentele opiniei publice.

C aici un mister. D. Carp be sigur

ca-I

stie. Poate si

b.

Marghiloman. Noi nu-i putem ba be rost.

14 Seplembre, 1914

Cum respecteazl ziarele

germane din RomAnia
sentimentele terii.

Bucuresti apar bou'd ziare germane: Rumnischer Lloyd

i Bukarester Tageblatt.
Le urmaresc be mutt, si nu e intalasi bat cinb imi art
parerea asupra lor.
De si au rebactori impaminteniti, ele se rebacteaz5 fara nicio
consiberatie pentru interesele si susceptibilitalile terii in care se
publicg. Pentru lucrurile bin Romania ajung citeva informatii prezarite; restul s'ar putea tipari la Teschen sau la Mannheim. Pentru
cultura noastr niciun interes, pentru sufletul nostru nicio iubire,
be si noi purram atita interes si avem atita iubire pentru cultura
germana'. Puteau fi, ca foile corespunlatoare bin anii 1340-60, o
legatur intre noi si terile germane, bar, bin bespret, aceasta n'o
vor. Atitubinea aceasta se vbeste Inca mai mult be la beschiberea
In

rzboiului.

www.dacoromanica.ro

RAzboiul nostru in notn zilnice

42

Avem motivele noastre be a iubi pe Francesi, be a abrnira

pe 13elgieni, be a simpatisa pe Englesi, be a privi cu o buioas
simpatie silinjele Sirbilor. Oricine scrip la noi are batoria be a
cunoaste si be a respecta, bin conbescenbenja faj be jara, aceste
sentirnente.

Ei bine, nu, in aceste foi romanesti", bucurestene", nu se

crup nicio insult burerii celor invinsi si ameninfaji in existenja
lor najional, niciun afront Angliei.
E tot ce poate fi mai be rAu gust, tocmai fiinbc se stie ca
pulini Cetesc aceste foi.

Dar Rumnischer Lloyb" merge mai beparte. Cine nu stie

azi cine e Chisanovici, singerosul inforrnator" al Curti lor marjiale
austriece ? El bine, stiji cu ce incepe n-1 24 bin acest ziar ? Cu
articolul bin Pester Lloyb" al numitului Chisanovici.
Iar Bukarester Tageblatt" fabricd pretinse tereri ale Rusiei,
care nu sint nurnai un falsificat, ci, prin injosirea ce cuprinb, o
ofens pentru Rom6nia. Din nenorocire, si o parte bin presa noastr
le-a reprobus.
Legea ni permite a pebepsi si expuIsa pe cei cari abuc astfel
be atingeri minbriei jerii si astfel be pierberi intereselor ei. Noi
sintem insA cea mai larg ospitalier5 jar bin lume. Ne muljAmint
si be asra bard a atrage serioasa atenjie a rebactorilor respectivi
asupra unor purtari intolerabile, care in Germania, bin partea unor
straini, ar avea aceste urmri. SA stie ca sint cetiji...
Iar, bacA nu vor pardsi acest ton, ne vom abresa Guvernului.
14

eptembre, 1914.

0 trist aventurA.

Acum bou luni plecau in Albania pentru aprarea nepotului

Reginei un num5r be voluntari romini cu sterna binastiei be Wieb
pe calpacele lor albe.
I-am privit cu simpatia care se inbreapt la noi spre inbrAznefiSi noi, neutrii, cinb cetiam prin Rominul" bin Arab isprbile fcute
be aceasta singura armata a regelui Wilhem, ne bucuram ca macar
in astfel be intreprinberi se vabeste vitejia neamului.
Acuma tronul albanes serveste muftiului be la Tirana ca sa-si
fiarba pilaful, iar eroii bin Albania... cersesc la Bucuresti in zbrenje
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

43

si bau ziarelor memorii in _care acus5 pe seful lor, maiorul Cristescu, be escrocherie.

E vorba be numele bun al natiei, si lucrurile nu pot r5minea aici.

Guvernul trebuie s5 cerceteze. E abev5ratd plingerea, avem un

ofiter be sters, cu becret, bin rinburile reservei noastre. Nu e abe-vrat5, calomniatorii trebuie trimesi la urma lor.
Una ori alta!
14 Septembre, 1914

Cei ce au indrknit...
Rusii au scos pe Weisselberger si alti Germano-Evrei bin Consiliul comunal be la Cernuti si au instalat o comisiune interimar,
compus numai bin Romini. Face parte- bintr'insa un Hacman, bin

neamul fostului Initropolit, un Onciulbar nu b. Aurel, busmanul

Rom5niei barbare, care cine -s-tie pe unbe si-o fi mutat bemocratia
neagr-galbend _. beputatul alobest Scalat si abvocatul Temistocle
Bocancea bin Cimpulung, rabicali romini be veche bating, pe cari
i-am v5zut in Rom5nia si i-am primit cu fr5teasc5 simpatie.
Ce ginb a avut noul guvernator rus al I3ucovinei cu aceast
schimbare, nu ne preocup5, be si il putem gici usor, Un fapt ins
meritA s'a fie relevat, in acest moment cinb Rominii, cari, un veac
si mai bine, n'au bat un primar romin Capitalei l3ucovinei, compun
tot Consiliul comunal-

De pe urma unei inbelungate si nespus be bibace prelucrdri,

prin terorisare si conruptie, Rominul bucovinean a ajuns cea mai
prubent5, precaut si timib5 f5pturS omeneascd be pe fume. I se
pare cd si pietrele pe care calca il spioneaza si-1 trec la rAboj. Imi
abuc -aminte si acum be spaima cu care parintele Vlabimir be Repta
ma opria be a lucra asupra unei epoce foarte vechi si inofensive
in arhivele Metropoliei sale : <<Trebuie permisie be la Viena... Noi
nu sintem o Biserica autonom5...1.

C5 s'au g5sit beci oameni, call, intr'un moment cinb Inca

soarta rzboiului e socotit'd be multi ca nehotdrit, au inbriznit,
fiinb Romini bucovineni, s'a primeascd posturi be atita insemndtate
pentru ai lor, bar si, pentru ei, be atita risc, e un' lucru care nu
poate fi trecut cu vebereawww.dacoromanica.ro
'

RIzboiul nostru in note zilnice

44

Ai zice, zau, c5 printre acesti aoctoria, si cavaleri ai clasei

suprapuse bin I3ucovina sint si oampi be curaj...
14 Septembre, 1914.

f Reims

Dupg Louvain, Reims.

De aici ins5 n'a tras nimeni, n'a fost macar bAnuial CA au

tras. Orasul era ins necesar operatiilor armatei germane. 5i nu
stiu ce bestii care, NO ar fi platite be abversarii cei mai neimp5cati ai bunului nume german, ai onoarei si intelegerii pentru culturd a marelui ;I nobilului popor german, n'ar lncra altfel, au tras
cu tunurile grele asupra cetatii pline be urmele glorioase ale vechii
regalitAti francese. Din biserica in care a picurat mirul pe fruntea
unor suverani cari sint si o cinste pentru omenire, n'au mai r5mas
becit citeva ziburi.
Va trece acest atroce rzboiu. Nattile vor cauta sa se apropie.
Interesul umanitatii li-o va cere, Francesii vor tinea brept o innalt5,
batorie a lor s5 refaca, zib be zib, colt be colt, poboaba be poboab5,
catebrala strabatuta be spiritul sacru al vremilor cinb mai sus becit
astazi tintia anabitia natiunii lor.
51 pelerini bin toat5 lumea cultd vor veni cu o infinit evlavie
sg calce pamintul pe care a ingenuchiat, asteptinb mirul, Sfintul
Lubovic. Dintre ei toti, numai Germanii, erubiti, artisti, poeti, n'ar
putea fi primiti becit cu o singurd conbitie: s5 fi brimat la ei,
r5sbuninb civilisatia, regimul be brutalitate ibioat care, bupd arberea
Louvainului a abus bombarbarea pand la nimicire a minbrului
Reims.
14 Septembre, 1914.

Declaratia d-lui de Busche ?

In locul b-lui be Walbhausen, bisgratiat, ni-a venit, ca represintant al Germaniei, b. be Busch?. D-sa a visat pe un numar be
oameni politici si s'a presintat la Castelul Peles.
Cu acest prilej, unele ziare pretinb c5 b. be Busche ar fi
beclarat c5, bac trupele romAnesti vor intra in Arbeal vor gsi
* L-am cAutat in Wer ist's. Lipseste. Se pare c pentru publicuk
german, ca si pentru noi, e Inca un necunoscut.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

45

solbati germani cari nu vor !Asa ca niciunul bin ai nostri sA se

intoarcA.

Ziarele se insealg. Asa ceva nu se poate.

Un ambasabor e, neaprat, gentleman. $i in felul arAtat mai
sus nu s'ar putea exprima becit un om Vara' culturA si ebucatie.
$i, afarar be aceasta, RomAnia nu e un Stat african trAinb
bin protectoratul exploatatorilor sAi.
14 Septembre, 1914.

LogicA germanA in timp

de rAzboiu.
Intre victimele actualului rAzboiu pare sA fie o foarte utild
persoanA care stAtea foarte bese ori in Germania.
E logica.
In abevar Hamburger Ilachrichten, un mare ziar, argumen
teazA asa:
Sentimentul national al Rominilor a venit, nu bin Rusia, ci
bin Transilvania".
$i bin Transilvania, be la Rominii bin Transilvania. Din Rusia

fireste cA nu, pentru cA atunci Basarabia nu era in Rusia.

Dar sA lAsAm aceasta si s'a venim la conclusie.
Deci Rominii nu trebuie sA se ginbeascA la Arbeal, unbe, be
.

alminteiva, este si o Universitate romAneascA (!).

HotArit Ca in ghiulelele be 42 be centimetri este mai putinA

minte becit in capetele pe care cu sutele, le pot bistruge!...

14 Septembre, 1914.

Spenul...
Spenul era un onorabil fugar be la Romini, intre cari se chemase Spinul, ca toti innaintasii sAi, neintrecuti la Ruteni.
Rutean tinAr, Spenul. Deci boritor be Ucrain, be CAzAcia
viitorului si, fireste, busman al Rusilor chiar, al Muscalilor usurpatori, si prieten, mare prieten al Austriacilor, cari fcuserA bin
PutinAtatea Sa un beputat.
Cinb au venit Rusii la CernAutii, Spenul a crezut totusi cA
trebuie SA rAmiie. SA rAmlie si, impreunA cu primarul Weisselberger

si alti onorabili Evrei chesaro-crAiesti, s lucreze.

www.dacoromanica.ro

46

Rdsboiut nostru in note zilnice

Noul guvernator I-a arestat noaptea, ca si pe ceilalji, si l-a

trimes la o bestinatie necunoscuta.
Asa s'a incheiat cu Sperm!. $i pacat ca nu si cu Coco Was-

silk% care si el era un onorabil fugar be la Inolbova la Ucraina.

14 Seplembre, 1914.

Un factor constitutional de

care nu se vorbeste:
Parlatnentul.
0 strasnica tulburare bomnEste in spirite: traim intr'o atmosfera be banui2li, be piri, be minciuni si be intrigi care, trebuie s'o
recunoastem, n'are nimic bin senina maiestate a zilelor in care se
pregateVe innaintarea si triumful unei najiuni Se face procesul
Regelui cu amintiri bin Parisul anului 1793, se abuc amare invinuiri Guvernului, se iea in batjocura Consiliul be coroana, se bescopar pretutinbeni trabari" si contaminari" ; oameni seriosi" cer
esafobul ca mijloc be mintuire.
De toti si be toate se vorbeste in aceasta rece toamna umeba
be singe. De un factor constitutional ins& nu be unul bin cei mai
insemnaji, care aiurea e insasi intruparea vointei nationale, be
Parlament. Se aminteste be binsul numai ca be forma prin care
. anumite hotariri pot capata valoare legala, abauginbu-se a se vor
lua, be altfel, masurile trebuitoare pentru tacerea ceruta.
$i be ce oare aceasta besconsiberare absoluta a unui corp
care ar trebui sa bea el birectiva, si e chiar jinut s'o bea ?
Ginbiti-va numai la alegerile bin 1914 si amintiti-va, ca o circumstanja agravanta, nu atenuanta, ca toate s'au facut cam asa.
Tara n'a votat pe membrii Camerei i Senatului, ci ei au
lost numiti prin targ.
S'a parut ca lucrul dare importanja. Obata ce este un Guvern si, mai presus be el, Suveranul...
Dar iata, bin anume motive, o parte bin opinia publica inbrazneste a retrage increberea sa Suveranului insusi. Cit priveste
oamenit politici la putere, cine a vazut be la ei o fapt in abevar
mare pentru a fi siguri ca acum pregatesc alta ? Marimea in politica noastra consista in cuceriri bibace ale puterii si impacari istete
ale partisanilor.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

47

Aceasta nu ajunge astzi. 5i ce necesar ni se pare asrazi un

abev5rat Parlament, cu crebinfele, pasiunile si luptele sale, cu valoarea sa represintativa si cu puterea sa be l5murire si becisiune l
Dar nu-I avem. 5i atunci punem cu toat greutatea ei aceasta
intrebare, ce cuprinbe intr'insa o invinuire ce nu poate fi respins5;
Crib totul pare a se clatina sus, de ce ni-ati rpit singurul
mijloc prin care vointa national putea s fie altceva decit scandalut de azi, si poate conspiratia, rdscoala, anarhia de mine?
21 Septembre, 1914.

Ce ssa" facem.
Acum s'a stins sgomotul ultimei intruniri publice, in care aflu
cd s'a vorbit si be contaminarea mea, dub se she c5 nu infelep-

ciunea se transmite prin contaminare. A fost o intrunire, bou5,

trei, s'au votat mofiuni, s'a cintat ,<Marsiliesa si, natural si imnurile romgnesti, s'au presintat motiuni $i resolufii. Toate bune, be
sigur, intrucit toate sint sincere,. Oricine s'a amestecat in aceste
bemonstrafii Va lua parte, neapArat, mini la lupta pe care o vrea,
cci secdturile entusiaste n'au, in asemenea vremuri, tristul curaj
be ce face zgomot.
Dar aceste mijloace, cum era be prevazut, s'au isprAvit. Unii
propuneau ca mijloc urmtor in serie revolufia; Guvernul se mulj5meste cu un Consiliu be Coroand fall termin fixat.

Dar sint oameni, si mulfisi nu r5i, cari, nevzinb steagul

revoltei nici resolufia Consiliului be Coroan5, se intreabA, ingrijo-

rafi, besperaji, in patriotismul lor : Ce facem ? Dau si eu un r5spuns. E prost si vechiu, bar n'am altul.
Fiecare uncle sintem, sd muncim, indoit, insutit, eroic, nebuneste. 13iruinfa n'o bd azi entusiasmul, ci preggtirea, absolut, inte-

gral,,si a eelui din urm om la cel din urma lucru.

Asta o si putem face mai usor becit s ne crebem fiecare
centrul ferii si sufletul neamului.
Eu, cel putin, asa fac.
21 Septembre, 1914.

Acliunea profeso-

rilor universitari.
Profesorii universitari publicA o beclarafie cu privire la evenimentele politice be astzi si la batoria noastra.

www.dacoromanica.ro

48

Rgsboiul nostru in note zilnice

Nu ne vom ocupa be aceasta beclarafie, care nu inoveaza,

expriminb numai sentimentul tuturora, be care, ca birecfie, baca nu
ca precizare a mobalitafilor, oricine va trebui s'g fie seama. Daca
fiecare bin profesoriisi creb ca trebuie & fie mulficari au stubiat serios si be cu vreme, bin beosebite puncte be vebere, chestia
nafionala" ar H abaus memorii, necesare oricarui Guvern, ar fi fost,
neaparat, Inca mai bine.
$i, iara'si, nu vom numara cifi au fost, caci e firesc ca multi
sa lipseasca atunci cinb, cum e casul mieu care sint, be altminterea,

asa be putin profesor universitar !, atifia n'au vazut in

ochi macar o convocare ca sa stie cine chiama, cu ce brept sau cu

ce autoritate si in veberea carui scop. Ar fi fost be r51.1 gust a se
refusa iscalitura unei piese politice insuflefite be asa be frumoase
intenfii, oricum s'ar fi infafisat in forma ei.
Ceia ce intereseala si bucur e faptul c aceasta corporafie
innalta a profesorilor universitari bin I3ucuresti, caci beocambata
numai be ei este vorba a simfil nevoie, in al 50-lea an be la intemeierea scolii lor, sa faci o declaratie de solidaritate innaintea
unui ideal.
PAM acum Universitatea a fost imparfit pe partibe, pe grupe
si pe personalitafi. Nimic n'a putut stringe impreuna pe tofi profesorii, nici macar ameninfarea saberii morale cuprinse in legea
b-lui Babarau. Ba gresesc, obata ba: era vorba be cresterea lefilor.
$i, in tot acest timp be o jumatate be veac, nici un rector nu si-a
batorit locul inaltei sale situalli stiinfifice sau influenfei sale morale; toate canbibaturile au venit be la cluburi sau cu asentimentul
cluburilor. Se stie cum a ispravit rectoratul, rau pregatit in aceasta
privinfa, al b-lui I. Bogban.
$i acuma visiunea Arbealului face aceasta minune. Profesorii

Universitafii bucurestene se aseaza in cel b'intiiu rinb al inbra'snefilor si nerabbatorilor. Un fapt now
El va fi un fapt important, cad va trebui sa aiba consecinti.
Intriga si patima be partib trebuie sa bispard neapgrat bin actiunea
profesorilor unifi obat'd pentru ibeal. Ramiinb membrii partibului

lor, ei se vor manifesta cu acea reserva pe care li-o impune situafia lor caci, altfel, stubent i profesor se pot gAsi inteun moment combalinbu-se bin tabere opuse. i, evibent, la pragul Universitafii vor trebui sa lase resentimentele inspirate be profana
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

49

lupta pentru putere. Caci altfel rCar califica o lume intreaga actul
bin Septembre 1914 ca inspirat el insusi be acele interese urite
be care nu s'ar fi putut astfel besparti ?
Si, tot obata, participinb, ca unii ce au fost invitati in for-

mete cerute be respectul fata be binsiila o intrunire a tineretului

universitar, tinuta, fireste, pentru a ex2rima sentimente, nu pentru
a enunta solutii, profesorii arata Ca inteleg in sfirsit caracterul dualist al Universittii: protesori, da, ins i studenti, contopiti intr'o
unitate morala perfects.
Un fapt nou si acesta la o innalt scoald unbe stubentii aud
numai ca s'a ales un rector, care nu li se prezinta, unbe invatAtorii
n'au becit contactul be la curs si be la examine cu ucenicii lor,

unbe beschiberea cursuritor se face mai banal becit beschiberea

unui bilciu, fra un cuvint be inbrumare pentru tineri.
$i acest fapt va fi si el foarte important. Caci, be sigur, bupa
aceagta, cazinb ceva bin frica be casarrna fata be superior, va veni
in loc iubirea, increberea fata be bunul basal, fara sa lipseasca
acele semne be respect fall care anarhia -ar intra in Universitate.
Cu b. rector in frunte, profesorii vor cerceta societatile stubentesti,
vor imparti ajutoare, vor rasplati merite, vor creste caractere. Altfel,
in abevar, rauvoitorii ar putea sa spuie ca prin stubenti s'a cautat
a se face ceia ce o sama be profesori nu voiau ori nu pute-au sa
faca be-a breptul.
In veberea tuturor acestor lucruri, mai mult becit bin causa
importantei sale politice propriu zise, actiunea profesorilor universitari Din Bucuresti ne umple si pe noi be multamire.
21 Septembre, 1914.

Evanghelia WI Koettchau.
Un ziar reprobuce bin scrisele unui ofiter superior german,
Hoettzhau, rinburi be o salbatacie nespusa, in care un canibal turbat
ar vebea trabucerea ,,civilisata" a visurilor flaminziei sale bupa
copiii fripti.

El spune Ca razboiul trebue sa bistruga, sa uciba, sa ingrozeasca. Orice arma, oriunbe, impotriva oricui. Or ce alt sentiment
e o slabiciune, orice alt ibeie o prostie. Salbatacia e cea mai sfinta
bin batorii, cruzimea cea mai innalta bintre virtuti.
Cetesc in ziare ca Steinmetz, acela care a barimat forturile
www.dacoromanica.ro

Rsboiul nostru in note zilnice

50

be la Liege, Ma lines si Namur, a murit be gIonte. 5i alp generali

au cAzut a boua zi bup triumfuri.
Hoettchau traieste insA.

Ce soarta s-i borim ? SA fie rAnit pe cimpul be luptg, sa

zacA .inbelung zile intregi, chinuit be frig si be foame i, cinb va
vebea o fiintA omeneasca apropiinbu-se be binsul, aceia s-i taie
bucAticA be bucAticA mina cu care a scris acele infamii ?

0 nu, poate pentru asa ceva e pregAtit. $i te trezesti chiar

cA in burerile lui fAr be nume ar gAsi oarecare plAcere vzinbu-si
boctrina aplicat fie pe pielea lui.
Altceva ii borim.
SA trAiascA pina ce omul va intelege, ca putinA minte be o

parte si be alta face sA nu mai fie be nevoie ghiuleaua be 42 be

centim etri.

51, cinb o apuca ziva aceia, monstrul crapA cu sigurantA, in

cele mai infiorAtoare bureri ale sufletului.
21 Seplembre, 1914.

Studentli din lagAre.

Un mare numAr be stubenti universitari s'au strins la Dacia

pentru ca sa asculte, in sensul opiniei publice, frumoase enuntAri
ale profesorilor, cari, be la b. br. Toma Ionescu pAnA la b. profesor
RAbulescu-Motru, s'au ratat, ei cari sint membrii crebinciosi ai partibului conservator-bemocrat, al neutralitAtii loaiale si befinitive",
si cei mai cdlburosi inbemnatori cAtre rAzboiul be besrobire a
Arbealului.

Linistea si bisciplina au beosebit intrunirea, care a fost o

frumoasA manifestare a tineretului. CA au lsat pe profesori sa
vorbeascA, e incd un element nou be care trebuie sA se tie seamA,
binb cuvenitele laube. Peste zece ani, altii vor asculta, la rinbul
lor, cuvintul plin be autoritate al stubentilor be astAziDar, cetinb barite be seamA ale intrunirii si bemonstratiei, m'am

ginbit si la alti stubenti.

Pe ploaia aceasta be toamn, in lagare stau supt arme, urmrinb si ei cu ochii acelasi vis. In fat-a lor nu e marea be capete
a intrunirilor entusiaste, i nici zgomotul imbAtAtor al aplauselor
nu rasplAteste frasele fericite, gesturile mAestre. Copii ai poporului,
steni cu fruntea brzbatA be griji sint in fata lor sau lingd binsii,

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

51

si in salvele be pusca, in betunaturile obusierelor si ropotul mitralierelor ei invata impreuna taina biruintei. Iar, bupa ceasuri be
osteneal, oasele obosite se lasa pe paturile si paiele umebe ale
corturilor, pentru ca visuri mari sa strbata somnul lor cel greu.
Ginbul nostru, al invatatorilor lor, ii urmareste .mai ales pe
acestia, cari azi inbura bin greu, si mine vor singera, beparte be
ochii lumii, Fara' alt inbemn becit al batoriei si al crebintei lor
Harnici si viteji baieti, beie-va Dumnezeu sanatate si biruinta!
bar, cinb primiti foile proaspete cu stiri bespre agitatia patriotica a colegilor nostri, supt conbucerea oamenilor cari prin lungi
sacrificii si o munca tacuta si inbaratnica si-au captat breptul be
a vorbi mai tare becit oricine bespre ibealul national, trimiteti-li
scrisoarea pe care cu 'nerabbare o asteapta: aceia in care sa vi-i
boriti ca voluntari, pe toti, pana la copilanbrul be 18 ani, care
calca acuma pragul Universitatii, tovarasi rabbatori, tacuji si supusi
,

ai grozavelor lupte prin care generatia be azi e chemata sa rascumpere suferintele milenare ale neamului si sa-i asigure pentru
totbeauna viitorul.
21 Septembre, 1914.

130i de cetteni i porunci de stApini.

Era o vreme cinb, baca tiitoarea vre-unui rege se ribica in ,
rea bispositie si-si punea minile tranbafirii in peruca augusta, nervositatea provocata la Curte putea sa abuc un conflict biplontatic
si be aici sa se ajunga la un razboiu.
Era vremea cinb Lubovic al XV-Iea raminea le Bien-Aim,
<<cel Prea Iubit>, si pana lua boala, mortala, a varsatului be la
fetita grabinarului pe care o inbragise si Franta lua boliul pentru
acest stricat fara rusine.
Pe atunci b-na be Pompabour putea sa fan un razboi rizinb
cu toate benghiurile sale.

Tara pierbea une ori o provincie, bar cel putin acei cari sin-

gerau pentru un capriciu regal erau salariatii pentru a muri ai

Maiestatii Sale, sclavii sai in uniforma, cari beau si faceau bragoste in timp be pace ca sa fie gata oricinb sa mearg in razboi.
Astazi, insa, be pe urma Revolutiei francese, cine poartA razwww.dacoromanica.ro

136sboiul nostru in note zilnice

- 52

boiul, e natia intreaga, cu toata energia, inteligenta si bunatatea

cuprins in ea, cu toati imensa suferinta omeneasca ce lash' in urma.
Oastea s'a schimbat in compunerea ei, luinb, ca numar si ca
valoare, proportii uriase. Dar, bin nenorocire, nu s'au schimbat In
aceiasi msura conceptiile cetatenilor despre drepturile si puterea

Oricit socialism ar face in limp be pace. ei ramin si intr'o

tara ca Germania
nu mai vorbim be biata Austrie bastarba ori
be intunecata Rusiecarnea be tun a Maiestatii Sale.
$i be aceia astazi, cinb floarea tineretului german, cinb mii si
mii be OHO be familie se ingroapa in norolu\l\santurilor be la
Reims si Verbun, cinb omenirea pierbe atita energie si atitea talente,
atitea aptitubini extra-orbinare, nu se poate sa" nu te ginbes-ti cu
oroare si inbignare la causa abevarata" a acestui mace], pe care,
orice ar zice ofiteri i scriitori suggestionati be ibeaturi oficiale,
nu-I cerea niciun interes national.
S'a intimplat c5 Imparatul Wilhelm al II-lea s'a visat zeu pe
pmint si Ca fiul Maiestatii Sale s'a convins be necesitatea imebiat a rzboiului. De aici a luat foc casta militarista, pentru care
cel mai mare cugetalor si poet al Germaniei, nu e becit un qcivil
bun be pus la ciuberele regimentului. $i iat'a ca omenirea plateste
aceste pasiuni personale, aceste conceptii inbivibuale venite be sus
cu puterea bivina" be oracol. Mor miile be oameni si betia tor,
for.

aclama. pe Cesar!

Quidquid delirant reges, plectuntur Achivi,abeca: be orice

nebunie a regilor tot Acheii, cei be rinb, ptimesc", zicea poetul
latin acum aproape bou mii be ani.

$i e trist c, bupa ce a bescoperit atitea telefoane, cinematografe si avioane, politiceste omenirea a rmas tot la stabiul acela..21 Septembre, 1914.

Altii hotArAsc, domnilor!

Se face la masa biplomatilor impartiri be State. Inteun fel
bac inving unii si, baca' inving altii, in altfel. Si presa pune trim-

bita la gull ca sa" se stie cine si unbe va peri, bac norocul nu-1
va conbuce pe cimpii be lupt.
Grozave preziceri, care te fac s'a te cutremurn Se vorbeste
si be molbova noastra, pe care ar putea-o lua zice Vossische

Zeitung, bup ,,stiri bin izvor sigur be la Bucuresti",Rusia, chiar

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

53

aliata cu noi, ca trampa" pentru Arbeal, be Oltenia care, bupa

boua sute be ani, s'ar intoarce la Austria.

Grozave, be sigur,
bar ele nu tulbur5, de fapt nu tulbura
pe cugetatorul care stie ca pe lume nu stpinesc nici bomnisorii
pomabati ai biplomatiei nici bruta pazitoare a tiraniilor politienesti,
ci altceva: sufletele. Sufletele be oameni i sufletele de popoare.
Da, ele srapinesc. Erau inc:a slabe la 18111, cinb, in congresul
be la Viena, bupa ce sabia lui Blikher faiase, Metternich impartia
zimbinb baraburi be pamint: si capete be vite omenesti. Si au trecut
zece, bouzeci, cinzeci be ani, si ce mai e astazi bin hotarele singerosilor awimensori, trufasilor pastori be turme umane : -Asupra
operei lor a suflat furtuna sufletelor nationale becit care Dumnezeu
n'a facut un mai spimintator uragan !
$1, acum, ilustri barbati be Stat cari faceti bin vii =Ili si

tratati ca pe morti pe cei ce au ramas vii. luati, ball, imprtiti !

Peste zece, bou'azeci, cinzeci be ani ce vor mai ribe aceia cari vor
vebea znarnicia constructiilor voastre, crube si naive. Popoarele,
cari au ba'ut larg bin vinul generos al culturii, se vor ribica in picioare, si laturile voastre be pitici se vor Oesface ca ate be paianjeni la cea mai mica miscare a for !
far bin cit ne veil fi fa'cut sa suferim pe toti, vom trage atita
intelepciune cita trebue ca sa facem imposibila oriunbe, supt coroana
be suveran ori supt tricorn be biplomat, sila voastra neghioaba,
piebeca pentru o mai rapebe ribicare a omenirii, prin popoare .

catre culmile pentru care, si nu pentru asasinate si furturi, ea a

fost creata!
21 Septembre, 1914.

indreptarea ce ar fi putut fi.

.
Nu cu Austria ? Deci cu Rusia.
Asa jubeca toti, si au breptate. Hotarit nu cu Austria ; beci
neaprat cu Rusia, asa jubecarn si noi, in agonia neutralitatii t ecretate be sefii celor trei partibe cbe guvernamint)>, nu Mil oarecare melancolie si fra mult, foarte multa ingrijorare.
Cad politica noastra aici ne-a abus. Was zice: la alternativa
intre boua vasalitti, bar la trista nevoie be a nu putea face nimic
prin noi in rindul intgiu.
www.dacoromanica.ro

54

RAsbolul nostru in note zilnice

$i, cu alfi oameni be guvernaminth, cu alfi factori responsabili>> se putea face besigur si altfel, cu mult mai bine.
Pe un timp cinb Austria era numai in germene, ca un element
al mardi carolingiene la Dunarea mijlocie, si cinb Rusia era cnezatul rutean al Chievului, ,barbar si nesigur, l3alcanii si Dunarea,
cu anexele lor insulare si asiatice, babeau Imparafia bizantina, care
bomina Orientul i putea sa infrunte oricinb pe Apuseni Si Bizanful,
baca nu era Turcii, era insa Grecii, Slavii si Rominii.
La 1877, Turcia lui Abbul-Hamib Ikea la parnint bupa o
grozava infringere. Nimeni nu se arata a o sprijini sincer. Serbia
era furioasa Ca Rusia-i ribicase in coaste o asa be mare l3ulgarie,
chiar bup amputarea, la Berlin, a hotarelor beta San-Stefano.
Grecia-si musca minile ca n'a suportat si ea riscuri pentiu p-si
avea partea bin praba, in Tesalia, in Epir. Bulgaria noua se zbatea in brafele unei tutele care o innabusia.
Alianla noastr sprijinitoare era dorita oriunde. 0 puteam
incerca pretutinbeni cu siguranfa unor mari si burabile foloase.
Cel mai mare succes ar fi fost cistigarea unei presibenfii be onoare
si influenfa asupra unei asociafii balcanice intregi cu crestinii ca
si cu Turcia. SA zicem ca n'ar fi fost cu putinfa. Puteam incerca
si era preferabilpregatirea ofensivei crestine contra resturilor Imperiului otoman, si atunci rzboiul glorios bin 1912-13 ar fi lost
si al nostru poate, mai ales al nostru. cu Macebonia autonoma la
capat. Ori, baca nu, puteam, susfininb Turcia sub toate raporturile
--si printeo misiune militara, sa menfinem un status-quo impus
be noi.
N'am facut-o nici pana la 1912, .nici macar bupa tratatul bin
Bucuresti. Am lasat ca socoteala cea mare-sa se incheie fara noi,
si Romania, smerit, glaneuse umbla in 1912-3 bupa snopii uitali
be seceratori. Norocul ne-a ribicat bin cea mai abinca bescurajare.
Am fi putut face in August 1913 la I3ucuresti o opera breapt si
statornica, in folosul tuturora si in contra tuturora. fle.am mulOmit cu biplomafia fruntariilor militare si ale echilibrului balcanic.
Drepturile nalionale capatate peste Dunare nu le-am exercitat. In
provinciile anexate am fost si stingaci si brutali. Cu prietenii bin
nou cistigafi am fost reservati si reci. N'am cultivat serios legaturile cu binsii. Diplomafia pentru vanitali personale a ramas in
floare. Am infeles ca aliafii trebuie sa bea tot Fara sa ceara nimic.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

55

Serbia s'a inboit supt furtuna austriac5 Vara sa fim pregatiti a o

ajuta, ci am ramas cu picioarele prinse in beplorabila conventie
militar reinnoit5 be Guvernul Maiorescu. Grecii ne intrebuintard
ca o_amenintare fat be bu$manii lor, WA a lua efectiv vre-o masur in folosul elementului romanesc bin Macebonia. $i noi aclamam pe Turcii veniti s-$i bata joc be naivitatea noastr5, la Ia$i
unbe s'a ajuns 'Ana la servilism$i la Bucure$ti unbe b. b-r Toma
lonescu epuisa pentru ei la banchet tot bictionarul amabilit5tilor
festive. Surisuri pentru oricine, surisuri bela oricine, buicein$elare
be sine, beatitubine be ciocoi gibilati la talpi, iata ce fceam in
acel an be zile, menit celor mai serioase pregatiri, in care b. Stere
se visa un al boilea Tubor Vlabimirescu.
$i iat5, teribil moment, lichibarea european5 general, ceasul
cel mare, problema Arbealului, a Bucovinei, a l3asarabiei. Cum s'ar
ribica bin abincul Marii innaintea unui om care, a$teptinbu-se la
aceasta, n'a invatat totu$i sa innoate comorile uria$e inghitite be
valurile mileniitor, a$a zimbia innaintea noastra, peste ape furtunoase pe care nu le puteam trece, miragiul ibealului nostru.
Cu Austria, o nott pecetluire a vesalittii. Cu Rusia
trei
milioane zvirlite la Constanta pentru a ba un mare spectacul r<responsabililor,, acoperiti be corboane noti, pe cinb Suveranul, care
avea o conventie militard recenta contra Rusiei, se imbrati$a cu
Tarul Nicolae. Cu Bulgaria,ptiVile granicerilor bateau la granita.
Cu Serbia, nicio intelegere asiguratoare $i cupriniatoare be promisiuni fara be viitor. Cu Turcia remeniscentele $ampaniei be la
Otel Continental. Cu Grecia,politetele sterpe ale b-lui Venizelos.
Cu Franta,bunele relatii personale cu b. Blonbel, caruia-i bAbu-

sem o prefectura in ,,Cabrilater". Cu Italia,nimic,un nimic a$a

be absolut, incif eram siguri ca $i ea, ca $i Suebia vor cbea asupra bu$manibr Triplei-Aliante.

Mai conbamnabil in aceasta incurie total a capacittilor" $i

,,talentelor" era faptul c5 Dunirea, in loc s fie o linie de sprijin,
era, in cea mai mare parte a ei, o linie de primeldie. l3alcanul,
impartit prin uri tot a$a be nefire$ti ca $i unele bin aliantele oportunittii, st5tea legat be mini $i be picioare, fiecare bin popoarele
sale pierzInb ceva bin asteptarile sale legitime sau lucrinb la primejbuirea propriului sau viitor.
A cui e vina ? A -geniului nostru politic in rinbul intiiu, a

www.dacoromanica.ro

56

Rasboiul nostru in note zilnice

fortelor organisate, care, cu atita trufie, se grupeaza astazi in jurul

unei neutralitati fatale, iar mine, inbrazninb a rupe cu Austria, vor
merge neaparat cu Rusia.
Am voit sa constat aceasta astazi, la ceasul comunicatului
al boilea.
28 Seplembre, 1914.

Moravuri pe care nu trebuie s le adopthm.

Toata lumea s'a umplut be revolta ori besgust drib a aflat
supt ce auspicii a inceput in anume jeri, cu Germar.ia in frunte,
macelul european : straini supusi bunului plac al oricarui gura-casca
autorisat a bescoperi spioni, calatori inchisi cu zilele prin birourile
be polltie, bolnavi, batrini tiriji pe brumuri, oteluri bevastate pentru
un cintec oni o firma si alte urite pacate contra civilisajiei.
Ele nu se vor uita lesne, si istoricii altor timpuri pe temeiul
lor vor putea spune cit be lipsiji am fost be cultura morala.
D, inginer Nestor Urechia semnaleaz acum ca in Bucuresti,
f ara sa fim in stare be razboiu, ci numai in stare be manifestajie,
au fost insultaji oameni cari vorbiau nemjeste, si chiar femei.
Aceasta e urit. E ianobil, onoraji bomni. D. Urechia o spune
mai biscret, eu o numesc cum se cuvine.
Ca ar fi bine ca prin localuri publice sa se tie mai pujine
conversatii in limbi straine prin care, vorbinbu-se be razboiu, se
jignesc sentimente asa be firesti ale noastre, ca publicitatea putea
lipsi banchetului, cu lauba tunului be 42 cm., care s'a bat b-lui
von bem l3usche,
aceasta e foarte abevarat. Dar, bin' faptul ca
unii oaspeji ai nostri ignoreaza biscrejia, baca nu si cea mai elementara buna cuviinj, nu urmeaza Ca si noi avem breptul be a
uita batoriile acestei ospitalitaji, care la noisa fost totbeauna foarte
larga. Un strain care nu poate fi aparat be armele najiunii sale
trebuie sa fie aparat be simjul nostru, trabifional, be toleranta.
Fara be spioni, Guvernul sa fie vigilent si neiertator. FajA be
oamenii cum se cabe sa raminem prevenitori si ainabili.
28 Sep fembre, 1914.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

57

Atentate la onoarea RomAnlei.

$i mai ieri vagoanele cu explosibile ale firmelor germane, be
fapt ale statului-major german, au incercat sa treaca spre Bulgaria
$i Turcia, supt o masca oarecare.
Ele au fost oprite si, sintem siguri, se vor retinea pana la
ceasul socotelilor finale.
Dar, intreb, oare aceasta strecurare be mijloace be lupta

printr'o tara neutra, care, mine, ar putea fi atacata chiar cu ajutorul lor, nu cuprinbe in sine, prin presupunerea ca noi am putea
H inselati, conrupti sau intimibati ca sa le trecem, o besconsiberare,
ce se bovebe$te nemotivata prin opririle repetate bin partea noastra?

Alta: Un bomn Hennenvogel, care, potrivit cu numele sau,

ar trebui sa cloceasca altceva becit spionagii $i afaceri be presA,
propune b-lui Emil Nicolau, cunoscut ziarist $i scriitor, sa scrie
pentru 10.000 be lei 10 articole pentru Austro-Ungaria. D-1 Nicolau
innainteaza acontul procurorului, cu benuntul cuvenit, caruia ar
trebui sa i se bea urmare.
Dar, intreb, aceasta masura urita nu cuprinbe in sine, prin
presupunerea ca mice ziarist romin ar a$tepta numai un bacsi$
gras ca sa-si schimbe parerile, o besconsiberare ce se bovebeste
nemotivata prin refusul banului be conruptie, $i prin benunt ?
Si oare be ce unii oameni $i-ar creia gratuit bu$manii inteo
tara care, oricit be mica, e asezata macar intr'un loc be unbe, economic $i militar, poate abuce altora mult Mu si mult bine bupa
cum se respecta ori ba, nu numai brepturile $i interesele ei legitime, bar $i onoarea ei ?
28 Seplembre, 1914.

Feciorul pArintelui Turcu"

Se bucura o foaie be bincolo a pe cimpul be lupta a fost
gasit infa$urat in steagul sau, stropit cu singele a treizeci be rani
capalate intru apararea patriei) $i monarhillui., feciorul Orintelui Turcv. Si noi era sa reprobucem buiosul articol : baca in
1914 nu vom avea altceva, nu ni vor lipsi macar cele treizeci be
rani ale lui.
Tinarul erou se va inbrepta $i va trai. Ani multi viteazului!
Dar, baca vor fi multi cum borim, frica ni e ca se va intimpla ceia
www.dacoromanica.ro
ce s'a mai intimplat cuiva.

RAsboiul nostru in note zilnice

58

Precum Avram lancu, salvator al tronului, a nebunit bupd ce

minile unui oilier imperial pAlmuiserd obrajii cpretentiosului Valah,

astfel mine, tindrul Turcu, bad, abucinbu-si aminte be sacrificiile

sale, va inbrdzni s fie altfel becit robii ceilalti, sd cinte un cintec
romdnesc, sd-si anine o panglicd tricolord la piept, va afla cit bureazd recunostinta austro-maghiard.

Si atunci se va vebea merginb intre boi janbarmi, cu vindtal

be pumni pe urmele rnilor sale, gfeciorul pdrintelui Turco.
28 Septembre, 1914

RAnitii rornini i indiferent,a

Rorngniei
Zilnic sporeste numrul ranitilor romini, mai ales bin Austro-

Ungaria. De eroi, un Turcu, un Boeriu (pentru Maghiaro-evrei:

Boerin), se vorbeste; numele celorlalti, pe cari-i roabe burerea, rmine necunoscut. $i, o, cit be multi sint!
S'a cerut, s'a cdptat pretutinbeni ajutor pentru rdnitii vita
ai nobilei Francii. Pentru ai nostri am cerut, bar se vebe Ca aceastd
foaie se ceteste prea putin: n'a rdspuns nimeni.
5i totusi la 1877 cite semne be iubire, be mil n'au venit be
acolo, bin Arbeal, rnitilor nostril
.
In schimb, orasul Zenta petrece intreg pe un Romin mort in
spital be rnile sale. L-au prima strdinii, 1-au ingrijit strainii, 1-au
plins strdinii.

Luati sama, bomnilor! Cu toate manifestatiile b-voastr entusiaste, sinteti pe cale s trageti, cu aceasta nepasare, Inca un hotar
intre fratii nostri si noi: acela al sufletelor!
28 Septembre, 1914.

Trip la aliantd interng.

cu motiv sau fdr, tara astepta ceva. D. I. Brdtianu ii spusese Ca' va fi un Consiliu be Coroand, b. Filipescu vebea necesitatea unei actiuni imebiate, fratele b-lui Tache lonescu presiba pe
stubentii impacienti, si toat presa conservator-bemocrata cinta eta
Arme, be la pagina intdiu pnd la cea bin urm.
De-obat ni se www.dacoromanica.ro
spune, frd niciun fel be explicatie, cit. be Ns-

N. lORGA

59

creta, in tonul bictatorial al unui comunicat, cL neintervenin6

niciun fapt nou, atitubinea Romaniei rmine neschimbata bupa parerea b-lor I. Bratianu, Al. Marghiloman si Tache lonescu, cari s'au

abunat si au beds.
Regelui i se va supune becisiunea ; opiniei publice, innainfe

be aceasta, i se comunica ; persoanele boritoare be amanunte se

pot abresa, fireste, la oamenii be serviciu ai celor trei sefi, cari au
orbin sa-i satisfaca in marginile biscretiei lor profesionale.
Cu hotarirea n'am niniic- Autorii ei au cetit bepesi biplomatice si au ascultat expuneri tehnice militare be care noi n'avem
stiinta, si bed nu putem jubeca,---fiinb i mintea noastra, mai putina.
Pe multi insa ii va nemultami mobul si tonul acestei hotariri
Fara a mai vorbi be schimbarea la fata momentana care se impune,
nu fart' oarecare jena, ziarelor razboinice ale conservatorilor bemoCrati.

Pe mine marturisesc Ca aceasta tripla alianta ma bucura.

Nu jubec oamenii cari au conbus in ultimele-becenii, absolut,.

viata Romaniet. Jubec sistemul, care e al unei oligarhii minbre,

lenese, neprevazatoare si intrigante. Era greu s'o combati atita
vreme cit situatia be opositie babea unei prti bintr'insa o atitubine
care samna cu bemocratia activa a aril nevoie o simte tot mai
mult opinia publica.
E abevarat ca la 1907 primejbia internk provocata be clasa
politica a Romaniei, a infratit-o intreaga, pe binsa i numai pe binsa.
Dar be atunci s'au uitat multe,-S1 masti nou au putut sa apara in
balul politic romin. Acuma insa primejbia externa, provocata be
clasa politica a Romaniei, o infrateste iarasi intreaga, pe binsa si
numai pe binsa. A zis b. Bratianu, a zis b. Marghiloman, a zis
b. Tache Ionescu. Ingenunchiati, noroabe !
Ingenunchem. flu pentru bomniile lor, ci pentru Romania,
pentru linistea netulburat, baca nu pentru solibaritatea morala a
Romaniei, care se capata prin alte mijloace. $i, mine, baca norocul
terii, cu acest accesoriu be tripla intelepciune, ne va ajuta, vom lua
parte si la Tebeum.

Dar nu vom striga ura" la ferestile mesei unbe autorii fericirii romgnesti se vor felicita intre ei.
Vom examina atunci ce s'a fcut pe nepregtite si ce se putea
face cu pregatire, cu pregatire, cu intreaga pregatire a unor oameni
trainb numai pentru far5.
www.dacoromanica.ro

60

RAzboiul nostru in note zilnice

$i ni va pgrea bine a procesul va fi simplificat, avinb innaintea

noastra vechiul regim intreg.
28 Septembre, 1914.

Ru0 in Mararnur4.
Sziget, Hrsmezii, Hoszumezo,pe acolo se afl azi, ori se
aflau ieri, trupele rusesti, avangarba be Cazaci, tununile si mitraliesele Tarului, luptinb cu militia ungar.
Sighetul Maramurasului e, be fapt, orasul evacuat si spre Cimpulungul Maramursului s'au retras militienii, cari sint in cE a mai
mare parte Romini ca $i noLSe 66 lupta bed pentru bulevarbul norbic al Arbealului, pentru
muntii cari au trimes pe cei b'intii boieri ai Molboveisi <<boieri
se zic teranii acestia 'Ana azi, ca si acei irr Tara Oltului arbe-

lean, se b' lupta pentru mosia lui Drago$ batrinul, lui I3ogban
intemeietorul Molbovei, pentru leagAnuf binastiei lui Stefan-cel-Mare.

Ungurii ieri, mini poate

Ru$i,

cci si acolo elementul rutean a

napabit pe al nostru.
0 zi boua, si la Cuhea, be unbe a pornit neamul besCalectorilor, se va ribica pajerea cea nou, ca i in alte citeva zile, la
Putna, unbe borm oasele lui Stefan, stralucita mlabita maramurAseana

Noi,potrivit cu nevoile vremii si cu pcatele noastre, multe

si vechi, st5m si privim.

Cci ce putem face altfel ? 0, ce putem face altfel ?

Pier mii be Romini in foc, gemetle altor mii umplu spitalele
strinattii be la Apus si be la Rsrit, nevinovati bintre ai nostri
asteapt in temnite ceasul mortii, ceas be ceas femei rAmin vnve
$i copii ramin orfani, sate se mistuie in flcri care inghit robul
grelei munci romanesti; peste toate celelalte strigale ale besnnejbii
pare a se ribia strigatul aceslui nobil i nenorocit neam care e
lipsit si be ultima mingiiere a unui Meal pentru care ar suferi
Martiriul.

Cei trei Magi ai nostri au vorbit, au chibzuit, au hothrit. Asa

trebuie sa fie, altfel nu se poate. S ne supunem !

0 facem. Si totusi niciobat n'am avut cu totii un ceas be

bescurajare dsemene a cu acesta. Ea e asa be mare, incit si puterea
unor acusatii impotriva rdspunderii acestor factor! rspunzatori",
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

61

cari n'au stiut s ne bucd mai beparte be.cit unbe sintem, inceteazd
atita se besprinbe be pe buzele
Doamne, facd-se. voia Ta,
noastre care tremurd!
28 Septembre, 1914.

Minerva se vinde ?

Dupd Epoca" un consortiu german ar fi cumpdrat be la b.

Grigore Cantacuzino pe 3 000.000 ,,Minerva", ziare, tipografie, cdrti.

Foaia cu acest nume besminte,bar Mee' inbignare!

5i-mi abuc aminte rolul be pe vremuri al tipografiei ebitoare :
Sgmdatorul". nationalismul literar, cultul ibealului be unitate romdneascd, schimbul entusiast be scrieri cu Arbealul, cu Banatul,
cu Bucovina, curentul pan-romdnesc al unei culturi noud...
$1 azi bdnuielile cu consortiul german .. Intre ce ar H cumpdrat sint si cdrtile mele, ce a mai rdmas bin cartile anilor be
splenbib entusiasm.

0, cit ironie eSte in lucruri, bomnilor capitalisti politici bin

consortiu; si ce bureroasd ironie...
28 Septembre, 1914.

Mediatorul...

In acest limp, cinb toti, pe rinb, se fac vinovati be cele mai

urite pdcate fatd be sufletul si be bietul trup al omenirii, v'ati

ginbit cit be greu va fi s se afle mebiatorul, in ceasul cinb cei

bin urma solbati se vor infiora sa se mai sparga intre ei be hatirul Suveranului respectiv?
Ar fi Wilson, Americanul, bar el zdboveste. Si apoi mi se

pare cd n'ar fi nici competent.

0, ba, in vechile rzboaie, in care era vorba be brept si be
natie, se cduta un rege bdtrin si cuminte care sd spuie el cel b'intiiu bulcele cuvint: pace.
Dar acum e vorba be pretaluit crime si be potolit violente. Alit.

5i as crebe cd un onest rege african, cdruia-i ajunge un om

pe sAptdmind, ar fi cel mai chemat arbitru. Ar sta supt coVoana-i
be pene si in goliciunea-i mai putin goad becit sufletul mobern ar
becibe evaluinb mortii si ranitii.
Tar, ca rdsplatd, ar cdpta
si n'ar fi prea mult! un cotet
be copii fragezi bin toate natiile, pe cari s'ar buce sd-i mattince
acesd in liniste, binecuvintinb culture".
28 Septembre, 1914. www.dacoromanica.ro

62

135zboiul nostru in note zilnice

Negociatiile d-lui conte Tisza.

N'as fi crezut ca b. conte Tisza e un barbat asa be glumet.
Auziti numai ce-i ba in gino (besmintirile austrci--ungare nu
conteaza, ca be obiceiu). Atunci cinb Ga litia orientala si I3ucovina
sint ocupate be Rusi, cinb Cazacii se apropie be Sighetul Maramurasului, bumnealui chiamaspune e Epocape Romini ca sa biscute
conbiliile impacarii.
Gray,- contele beclara ca .5coli be Stat romanesti si abminis-

tratie prin Rornini nu se pot, Statul fiinb unitar-national.

Sa fi avinb 6 conte Tisza asa be putin be lucru ?

Ori sefii Rominilor nu se ginbesc ca, azi, este altceva be facut
becit sa stam be vorba cu prim-ministrul ungar ? Anume s'a ni
ingrophm mortii ; pe ai nostri si pe _ai lor !
28 Septembre, 1914.

Capitanul Fischer.
Doamne, multi prieteni mit avut noi 1
Era serbarea lui Stefan-cel-Mare.. Capitanul be janbarmerie
Fischer, bin I3ucovina, s'a aprins be abmirafie pentru faptele eroului
molbovean. Si a scris o carte bespre lupta bin cobrii Cosminului.

Cartea s'a impartit prin Glinisteriul be Externe.

Un ofifer romin a trabus-o. Autorul a fost becorat.
0, cum ne iubia!
$i, acum, cetiti Universe,. Cine e in fruntea prigonitorilor
elementului romnesc bin biata Bucovina prabata si pingarita, cine
pune la lant pe popii romini, cine umple temnitele Muncaciului ?
Abmiratorul lui Stefan-cel-Mare,
becoratul regelui Carol : capi_
tanul Fischer!
28 Septem5re, 1914.

t Regele Carol.

S'a intimplat ceia ce tuturora li se 'Area cu neputinta, asa

be mult erau legate ginbul si vointa regelui Carol, linistita si neinbuplecata, be orice lucru se facea be aproape cinzeci be ani in

aceasta tail. Regele Carol s'a stins pe acest pamint al Romaniei

be care-1 legase o misiune careia-si consacrase viata intreaga. "[drilla noastra
va acoperi pe Acela care, potrivit cu crebintele sale
,
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

63

nestramutate, a muncit ca muncitorul cel bin urm5, fara crufare

fat be sine $i fara brept be obihna, pentru intarirea, innaltarea si

minbria noastra. $i ea ii va fi usoar5, cum e pentru aceia cari s'au
str5buit mutt si au suferit mutt!
Cad, baca viata aceasta a cuprins atitea clipe mari, ea a cuprins $i o suferint, ascunsa cu ingrijire be oricine, bar cu atita
mai putefnica.

De ce sa amintim evenimente pe care be mult istoria le-a

sapat in paginile ei be arama ? Ar fi banalisarea acestui ceas unic,
plin be recunostinta pentru trecut, be reculegere pentru viitor. In
jurul unor momente ca acesta, cel mai primit semn be pietate e al
linistii absolute, sacre.

Dar pentru oameni, nu pcntru aceia cari "Ana azi bimineata

au fost supusii Sal, suferinta aceasta nemarturisita becit innaintea
lui Dumnezeu va face bin Carol I-iu, rege al Romaniei, una bin
figurile tragice ale istoriei.

A trait peste 70 be ani far5 alta tovarasie, fara atta comuniune be spirit becit a Datoriei. Zeul sau pe pamint
$i ce zeu
nobil, ce zeu tEribil la fost aceasta. In afara be binsa n'a cunoscut
nimic. Din vremuri foarte vechi ca ale Romei n'a existat om care,
in fnijlocut vietii, sa se 8mu1ga mai beplin bin tot ce o alcatuieste,
pentru a tri cu ochii reci fixati la o singura stea care nu poate
apune: D3toria sa be Suveran!
Si, obat5, a simtit ca omul, pe care se torturase sa.1,uciba,
traie$te in el, ca are amintiri be tinereta, vechi reminiscente be
cimpuri be lupt5, c inima bate Inca pentru lucruri be care eroic
voise sa se bespart5. Si lumea a simtil: furtunoas a inceput, in
strigate be minie, sa-1 recheme la batoria lui,pe Dinsul...
DaL5 a suferit ?... Cu atit mai mult, cu cit nu putea altfel.
0 sfa$ietoare bualitate morala se trezise in el. Nu poate fi mai
crub5 natura pentru un om, pentru un om bun $i nobil care a facut

tot ce omeneste se poate face ca s atinga culmile ei morale. $1

nu poate fi Dumnezeu mai milos be cum a fost pentru Dinsul.
Regele Carol se obihneste. Pace amintirii Regelui Carol! Pace
pana la ceasul Dreptatii care, inbuiosata, se va pleca asupra mormintului celui b'intaiu Rege al Romaniei, $1iinb tot ceia ce nu $tim
noi astazi $i simtinb ceia ce nu toll pot simti in acest ceas al
Soartei !
28 Septembre. 1914.

www.dacoromanica.ro

Razboiul nostru in note zilnice

64

0 Domnle nou.
Nu se poate incepe o Domnie in mai grele imprejurari becit
a lui Ferbinanb I-iu, astazi Rege al Romaniei.

In interior, problema material asa be grea a liberarii teranimii bintr'o robie economica Fara pSreohe intre popoarele Europei
intregi.

Alaturi cu binsa, si cel putin tot asa be insemnata, problema

morala a inbreptarii unei societati care n'a trait 'Ana acum becit
be o viata sufleteasca aparenta: coborirea celor rai, ribicarea celor
buni, inlaturarea lenesilor si neprevazatorilor, chemarea la locurile
be raspunbere a acelor cari abuc cu binsii o constiinta, o energie
si un abevarat bevotament catre tara si rege.
far la hotare razboiul european, furia milioanelor, tOate patimile be cucerire beslantuite, violenta, brutalitatea, serbinbu-si infernalul sabat, pe cinb noi stam innaintea intrebarii, nespus be grele
ca urmari, a insusi viitorului nostru national, nu numai al Romaniei
bar al tuturor Rominilor.
La noi aici vechea orbine s'a scufunbat. Au ramas numai
formele, farime be pareti care, Fara temelie, se clatina. Autoritatea
si-a pierbut puterea asupra suflerelor: nimeni nu mai crebe in altul.
Solidarrtatea n'a aparut Inca : nu crebem Inca in noi. 0 natie neebucata politiceste e la bispositia magulelilor si intetirilor oricarui
agent provocator, in solba unora sau altora, oricarui bemagog setos
be renume. Se vebe aceasta prefacere simptomatica: oamenii cei
mai impovarati be pacatele trecutului cari imbraca piele noua si,
vorbinb be ibeale in care nu au crezut niciobata pontifica be pe
scarile templului bin care nimeni rnai mult becit binsii n'au facut o
taraba, bespre .prabusirea zeilor". Caiafa in hlamiba patata be
singe a lui Isus pc! care I-a rastignit.
Afara nimic bin legatura morala a natiunilor n'a mai ramas.
Un vint be nebunie oarba suceste in virtejul sau omenirea si lasa
in urma lui zilnic mit be oameni ucisi. Tinuturi intregi bistruse.
Loaialitatea, justitia,cuvinte ramase total Fara sens. Principiul national el insusi nu se intrebuinteaza becit ca rnomeala pentru cei
vii, ca giulgiu al mortilor pentru o causa straina.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

65

In aceste imprejurari Ferbinanb I-iu incepe a bomni, in aceasta

zi hotAritoare be 27 Septembre 1914.

. . .
El dare popularitate, fiinbca ajuttorii cari s'au impus regelui
Carol au facut tot ce li-a stat prin putint pentru ca el sa nu fie
o forra prin sine 'insui. Despre insuirile MoVenitorului, besore
felul sat.' be viat5 s'au colportat cu staruinta toate zvorurile cele
mai jignitoare, cele mai facaloare be Mu, i dne li cauta izvorul il
gasia totbeauna in lumea privilegiata a acelor cari se apropiau mai
mult pe lingA binsul, cari stAteau mai mult pe linga el, cari 'i erau
batori cu crebinta absolut5 i cu toate sfaturile bune. Ziare erau
puse anume pentru a-1 pierbe in opinia viitorilor sal supui. Se
comanbau la scriitorii bin Paris earti infame contra lui. Nici sfintenia

vietii be familie nu i-a fost respectata, macar in povestirile ce treceau bin om in om pentru ca un popor intreg s5 creabA c5 nimic
nu e be nabajbuit be la vittorul Suveran. Si, in ace14 fimp, se luau
m5surile cele mai bibace pentru a-1 impiebeca be a sta in contact
cu oamenii cari-i voiau binele i fiinbc5 voiau binele Pill, pentru
a zabarnici orice forj nou pe care s'ar putea razima un nou stpinitor.

Aceasta face ca in crebinta multora, a celor mai multi, lovitura Sottei care ajunge astzi Romania s5 fie ca o catasstrof total5
pentru Tron i tara.
Principele Ferbinanb a tiut aceasta. El a simtit nebreptatea
care i se face. Altera' Regale, inbrazniam a-i spune la serbrile

pentru besvelirea monumentului bin Ia5i al lui Cuza-Voba, iubirea

unui popor nu trebuie bespretuite, $i mi se raspunbea cu cuvin-

tele, pe care nu le-am Oat: ,,Desigur c5 nu. Cu greu se capt5 ,i

u or se pierbe". $i tot atunci am aflat nesfirOa lui iubire pentru
jeran, care e singurul element neatins prin pacatele lui proprii be
conruptie in aceasta Ora, arzaloarea-i borintg be a innoi msurile
lui Cuza-Vob5 baca ar g5si numai puterile politic ?. pe care sa i e
poata fazima. Din alt prilej am pastrat formula ca. fiecare om are
o conViinla care se beschibe numai innaintea lui Dumnezeu>> i
aceastalalt, tot aa be clara i be noug, cA pentru ca sa aib o
valoare viata, trebuie cucerita". N'a fost o intimplare Ca principele
Carol a venit aici la Valeni i apoi la Universitatea bin 13ucure0
www.dacoromanica.ro

66

RAzboiul nostru in note zilnice

nu pentru a capata cunostinti, ci pentru a se patrunbe be un ibeal.

$i nu se cetiau cuvinte scrise be altul cinb, la Craiova, innaintea
statuii lui Barbu $tirbei, princiarul cuvintator afirma ca niciun Stat
nu poate trai becit raziminbu-se pe o teranime egal inbreptatita si
multamit.

Nu $tiu ce crebe Ferbinanb I-iu bespre mobalitalile prin care

se poate realisa ibealul nostru, dar n'am macar breptul be a banui
ca sufletul lui se incalzeste be el mai putin becit oricare bin sufletele noastre. In materie be politica interna insa, besigur CO aceasta
Domnie nu va fi stearpa. Ea va vabi hotariri nebanuite si puteri
la care nimeni nu se asteapta. Sinceritate, lipsa be fast sint insusiri
pe care noul Rege le imparte cu Regina cea noul

El va trebui sa fie insa bine sprijinit in actiunea lui. Nu be

ambitiosii cari au ceva be asteptat be la binsul A-1 ribica ar fi
poate o mai mare gresala becit a mentinea trabitii fatale be la o
bucata be vreme, care macar be la o Domnie la alta trebuie schimbate. CI va trebui sa fie sprijinit be bevotamente tacute si obscure
pe care nimic sa nu le conbitioneze becit insusi interesul patriei si
al viitorului ei.

Unui Rege in cea b'intaiu bin zilele cirmuirii sale i se poate

vorbi altfel becit unui Suveran beprins a vebea in ace; cari-I inconjoara supusi, batori innainte be toate cu ascultare. E Inca asa be
mult 7ntre noi ! Si, in aceasta zi be care atirna asa be mult tot ce

vom fi, ne inbreptam cu increbere catre Regele Ferbinanb pentru

a-i s(pune cu un glas pe care incercam a-1 face be o potriva cu
glasul, totbeauna vrebnic be respect, al constiintei nationale insesi :
,,filaiestate, fii si de acum innainte ocrotitorul celor mici, cari
numai la Dumnezeu $i la Rege isi pot ribica nabejbile! In margenile
puterilor constitutionale, care sint totusi bestul be largi in ele insele,
consacra zilele pe care ti le va ba Dumnezeu pentru innaltarea lor.
Ca ostas, stii ca ei sint cei mai crebinciosi, cei mai bevotati, cei
mai buni ; ca ei bau pentru Ora ultimul ban si ultima picatura be
singe, Fara a cere nimic in schimb pentru binsele. Sotia Majestatii
Tale, Regina cea noua, pe care mila be oameni a bus-o la capatiiul
lor, stie CO, bupa silinti be eroi, ei mor o moarte be sfinti, gasinb
in chinurile lor un ultim zimbet be recunostinta pentru maririle
lumii care au stiut sa bescopere agonia lor! Cu acesti oameni se
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

67

pot face lucruri be care lumea sa se uimeasca, atunci cinb ei vor

vebea, sus, pe parintele lor in Suveranul terii. A trecut jumatate
be veac be la plecarea lui Voba Cuza si el traieste Inca in toate
sufletele ; be ce sa fie siliti, saracii be ei, a-si cauta numai linga
morminte mingiierea ?

,,Uita-te in jurul Tau, Rege nou si Inca tinar! Uita-te, Regina,

iubita bin instinct be un popor- intreg care totusi abia te cunoaste
Inca! Uitati-va aminboi, ca Suverani si ca parinti, ca-- oameni si ca
Romini, cu interes, cu bragoste ! Nu stili cili oameni buni sint pe
parnintul acesta, cu totul beosebiti be toti aceia pe cari i-ati vazut
Oita astazi in jurul vostru, be la ministrii unui joc be partibe,
rdzimat pe o falsificatie permanenta, Oita la oamenii care prin
talente be lingusire si be petrecere au cautat si unii creb ca au
izbutitsa strabata in intimitatea Voastra! Descoperiti obat si pe
acesti oameni be trLaba, cari arb be borinta be a folosi si ei terii !
0 clipa be hotarire, si tan IntrP RA s'ar simti intinerita si ar multam! Acelui ce a facut minunea 6.,, a o
Iti be vechile si grelele ei
infirmitati. Ea singura nu poate, si nt, 1)oti Tu singur : impreund
ati fi in stare s svirsiti minunea. Si fara minuni nu putem trai,
Maria Ta ; nu puteam ieri: astzi si mai putin !
far noi, cei cari totbeauna am asteptat ceva de la asemenea
provibentiale prefaceri, cari am putut tral numai bin nabejbea lor,
ni vom inbeplini batoria, bin coltul nostru be umbra, intrebuintinb
toate puterile graiului si scrisului nostru pentru a-Ti crea acea mare
popularitate, pe care un Suveran trebuie sa si-o merite in fiecare
zi prin fapte, si fara care Domnia lui nu este becit o firma asupra
careia totusi contemporanii ca si urmasii arunca toata rspunberea
pentru nenorocirile care ar fi.
SS traiesti, Maria Ta, iti zice astazi lara, care Te vrea biruitor pe brumul nabejbilor noastre si facator be breptate ca Domnii
cei buni be pe vremuri ! Inbraznesc a talmaci bupa sufletul multimilor acest strigdt :
Viata ta beym s'a inchis in aceasta bimineata, cu toate aplecarile

$isa zicemlslabiciunile omenesti ale tarinei noastre. Regele s'a

nascut acum: el nu poate avea scaptari, sovairi, slabiciuni. E icoana
be bronz a Terii, statornica, neinbuplecata in cele bune, in cele

rele neiertatoare. A trai e pentru El altceva becit pentru noi, cari

www.dacoromanica.ro

68

Rzboiul nostru in note zilnice

putem cauta obihna si mingiiere in plcerile vietii ; a trai e a munci,

a crebe, a jertfi, a se jertfi.

De aceia iti putem spune si rioi : Sa traiesti Maria Ta!
28 Septembrie, 1914.

S'aptmina Regelui Carol.

Intr. o zi rece be toamna, cu fulgi be "zapaba opriti in verbele

abinc al brazilor, Regele Carol, care se trezise pentru o noua zi be
munca si be suferinta, la cei 76 be ani ai sai, si-a plecat fruntea
innaintea poruncii neinbuplecate a sortii. Sufletul sat' se ribicase
catre parintii sai cari au fost si numai trupul trecut prin primejbii
be razboaie si prin aspre incercari ale vietii, in care sinctele curge
inlauntru fara ca o picatura bin el sa se van, se obihnia in sfirsit,
pentru acest ceas si pentru toate cele care vor veni bupd binsul.
Am aflat toti vestea neasteptata. Primise si in zilele bin urma
si vorbise mai limpebe si mai hotarit becit totbeauna. Eu nu sint
contra inbeplinirii ibealului national romanesc. Vreau sa se stie ca
nu sint contra. Daca s'ar fi nut al boilea Consiliu be Coroana, toti
ar fi vazut-o. SA mergem insa intelept, facinb toate lucrurile la
ceasul lor". $i altuia, care-i vorbia be cei cari-1 asteapta bincolo be
munti, be borul tuturora be a trece hotarul cu Dinsul in frunte, El ii
zimbia be o supraumana fericire : Da, in abet/5r? Volli sa mergeti cu
mine? Asteapta: vreau s'o spun si Reginei. tar', peste citeva ceasuri, Soarta lovia, ea ribica be-asupra acestui mare suflet obosit
toata grija viitorului, toata raspunberea hotaririlor, toata sfisiarea
vechilor legaturi 5i instincte. Muria Carol I-iu, oprit brusc innaintea
teribilei becisiuni. Si noi ramineam uimiti, fail un cuvint, fara o
lacrim. Ce sint aceste semne ale burerii omenesti drib trece, cu
ochii sai be ghiata Destinul ?
Am simtit numai un gol. Caci, la urma urmei, ce este moartea
becit aceasta ? La inceput, un gol, care masoara intaiasi bard ce
fusese acel care a plecat ; o tacere, o prabusire, un pustiu. Apoi
alearga buioase amintirile, bune si rele, unele abucinb bupa binsele plinsul cel mai buios, allele zimbetul ratacit bin ceasurile
fericite, tot ce ni-a lasat cel care nu va mai veni innapoi niciobata ,

il cream bin nou tot mai intreg, cit a fost pentru noi si cit stim
ca a fost pentru allii, il cream bin nou bin tot ce ni-a bat si ceia
ce sufletul nostru restituie pentru a-i ba bin nou fiinta be care neawww.dacoromanica.ro

N. IORGA

pArat avem nevoie. Si golul acesta

ii

69

simtiam intinzinbu-se prin

aceast zi trist be la un capt al ferii la altul. Steagurile negre

iesiau la feresti pretutinbenea, fara nicio impunere. inacar atita
lucru putea abuce fiecare. SA H putut abuce mai mult!

Dac Bucurestii ar avea un suflet, s'ar vebea la ceasuri be

acestea. Si tot asa bacA I-ar avea toatA aceasta oficialitate pe care
El a creat-o, ori macar El a ingAbuit-o. Dar.--sA trecem.
Orasul, cu tricolorul cernit in largui strabelor sale be capetenie, asteaptd azi pe Regele cel nou. E un simbol al terH, al neamului care nu moare, aceast razA clard si calbd care trebuie sA
treacA in mijlocul Manor triste ale miezului noptii. S fie intAiu
ceia ce se asteapt i apoi cti totii ne vom pleca asupra sicriului
acelui care a fost.
Deocambath se cint la Mitropolie vesnica pomenire innaintea
lui Dumnezeu pentru abormitul robul su Carol 1-iu rege al Romniei. De la un arhiereu la altul trece tinguirea si pentru intAia
oard acest nume care se rostia cu abinc respect si minbrie national stoarce lacrami; pling bhbati in toatA Hrea, lacrmi be acelea

care nu curg pe obraji, ci sufletul le soarbe innapoi bin

ochii

umezi. Afar musica sfisie aierul si clopotele orasului intreg vuiesc

be la o zare la alta, pentru un suflet be Rege care innainte be a

merge in lacasul eroilor flutur in jurul nostru, plin be pAreri be
ru si be inbemnuri intelepte. Vesnica pomenire pentru Carol I-iu,
rege al Rom'aniet>>... Din veac in veac va rAsuna acest strigat, cinb
vom fi mai multi; mai tari, mai minbri si- urmasii nostri se vor
ginbi la Dinsul. Tare va striga glasul nesupus la bAnuialA al Isto-

riei, care stie si cu cite a avut s lupte un om : r eg el ui Carol vesnica pomenire..

In jetul regal sta Regele nou. Are privirea omului care vebe

aiurea. A petrecut bouazeci be ani be ucenicie avinb in fail pe

acela care acum nu mai e si simte CA a mosteni inseamn5 o burere
intAiu si apoi o raspunbere. Rspunberea NeprevAzutului, Incomensurabilului. Ce va fi? Ce va putea ? Cu ce-L va ajuta Dumnezeu
i pe Dinsul? Ce se va mosteni bup El? Ce va ginbi printre lacrdmi be printele ski copilanbrul care cu ochii in pAmint beapnl
i el acum in urm firul vremurilor ? 0 conOinfa a fost totbeauna
Ferbininb al RomSniei, bar acurna ea se innalfa, se rargete; ea se
www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

70

zgubuie la atingerea cea b'int5iu cu Viitorul care-i rAsare plin be

teribile intrebri ca Sfinxul in calea lui Ebip. In jos, sint flori si izvoare $1 cintece i locuri be obihn5 bulce, Rege Ferbinanb,si uitare ; in sus e Calvarul si Crucea,
si este Invicre
i Innljarea

si gloria vesnic pentru Tine $i pentru noi.

Acuma, faci Jurmintul. Camera, Senat, arhierei, tribune pline
be muljime. De sigur c5 nu vezi pe nimeni anume. Vezi Cartea
veche a crebinjei, vezi Crucea care spune numai be Suferinta si Sacrificiu i vezi bin noi toji o singura icoana, mai sfinta becit toate
formele religiei care ne uneste, mai minbr5 becit Coroana be ojel
spre care privesti, mai mareaja becit regalitatea Ta care incepe
Patria! i be aceia-Ti tremurd glasul si cuvintele Ti se rup bin
suflet, pe care be azi innainte nu-1 mai ai pentru tine. Noi Ti 1-am
luat, intreg, pentru totbeauna. fle trebuie nou si copiilor nostri, si
nu Ti-I barn innapoi becit pentru ca s5 se infajiseze innaintea Dreptului jubecator al tuturor Faptelor. 0 injelege Regina Maria, caret
uitinb be acum innainte ca a fost mai presus be toate o poboab'a
abmirat5 a acestei Teri are, chemat5 a fi astAzi mingiietoarea unui

popor, o lacrimd be regret in ochi cinb isi acopere cu mina frumusejea fejei.

Regele vorbeste. Regele,nu protocolui, Regelenu oficialitatea care va vorbi pe urm6, cum e batoria, batina

putinja ei.
Acesta nu e un biscurs, e un strigt be curagioas sinceritate, o
fagabuinja solemn in care un suflet se resum5. Incepe be la grajia
lui Dumnezeu si ca innaintea lui Dumnezeu, smerit si hot5rit, vori

beste. Nu va uita pe Acela care a 'bat regalithjii romine un prestigiu moral care poate numai sa fie p5strat, caci mai sus nu poate
s se ribice. In mostenirea Innaintasului a gasit o glorie be care
acum nu vrea s vorbeasc5. ce este toata gloria innaintea lui Dumnezeu ?bar a gsit iubire $i crebinj. Cu ele-si va usura sarcina
cea grea; le aminteste, cerinbu-le bin toate puterile sale. Sint
aplause, jos in incint5, sus in tribune, bar sint altele, inmiite, care
nu se aub aici: acelea sint crebinja $1 bragostea cea tare, pe care
nu le zgubuie interesele si nu le mineaz patimele. Aceia-Ti sint
prietenii abevAraji, cari nu vor sul niciobat treptele cere Tine, bar
cari singuri sint in stare sa-Ti bea si sa-Ti sprijine pe oamenil Cu
cari in abevr poji inbeplini pe pmint facerea be bine. Esti bun
Romin", o spui cutremurinbu-Te be minbrie najionala i aplause
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

71

nesfirsite Ifi taie glasul, o spui bin nou, ca s simfi pentru Tine

inca obata bulceafa acestor cuvinte, si noi toff, cari-Ti stain gata
pentru orice ajutor, plecafi cu bucurie asupra muncii noastre bin
care ai breptul sa-fi iei, ca Suveran, birul be prosperitate si be

glorie, vom face asa ca bunul Romin" sa fie la sfirsitul

sale si un mare Romin".

zilelor

,,Traiasca Regina", striga cineva, $1 tofi boriam & fie cineva

care sa scoata acest strigat. Intre insusirile care impobobesc un

suflet be femeie, mai presus becit toate talentele chiar, este sinceritatea Si aceia se simte. De mull am simfit-o cu tofii in principesa Maria a Romaniei. $i, baca, Innalta Doamna, se vor gasi atifia cari vor spune Ca omagiile se inbreptau catre frumusefa Voastra
suverana, inbraznesc a cere unei femei s nu-i creaba: se inbreptau
catre energia franca si breapia, catre cavalerismul zimbitor, catre
vitejia sinccra. Parea ca vebeam in Voi pe una bin acele Doamne
ale vremilor batrine, sf tnica sigura a sofului ei, mama buna a co
piilor ce-i infloresc casa bin bielsug iubitoare abevarat, fara vorbe,
a poporului care sirnte nevoie totbeauna ca linga severitatea minbra

a Suveranului &au sa fie un zimbet be care o fara intreaga sa se

poata incalzi si lumina, in ceasurile grele, cinb timpurile incearca.
A facut bine acel tinar be sus care a strigat Traiasca Prinful
Mostenitor". Era pentru Altefa Ta Regala, Principe Carol. Ai simfit
be unbe vine urarea, pe care ceilalfi, oficialii, au trebuit s'o aplaube.

Acolo e toata nabejbea Ta, si nu la tovarasii be jocuri si be sporturi, cari nu vor $ti niciobata ce inseamna pregatirea unui Rege si
cari-i vor ba bin prietenia lor amintiri triste si ispite rele. Acolo,
unbe sint baiefi saraci, cari muncesc p2ntru o pine si do au totbeauna intreaga. Cinb vei infra in lupte, triumful Tau va trece printre trupurile thiere ale lor, asternute in calea viitorului national. Cinb
greutafi vor rasari in calea Ta, minile lor viguroase Te vor sprijini
sa nu luneci pe covorul magulelilor menite sa Te tirasca in prpastie. $i, cinb vei purta insufi Coroana regala si Te vei minbri ca
Domnia Ta va fi fost impobobita cu superiorul prestigiu al $tiinfei
si artelor, al poesiei i moralitafii publice, fruntasii in toate ramurile, strinsi in jurul tronului Tau pentru a-1 impobobi cu florile cele
mai alese bin viafa unui neam, nu vor fi bin eleganfii tovarasi ai
telor b'intaiu petreceri, ci bin tinerii palizi, be munca $i veghere,
www.dacoromanica.ro

72

Rasboiul nostru in note zilnice

cari Ti-au aruncat astazi, bin toata inima, acest strigat: Traiascgt
Mo5tenitorul!

A5teptam pe Regele Carol la gara mica a Mogo5oaii, innaintea

bumbravilor care s'au imbracat in aur 5i purpura pentru a-L primi,
linga bisericuta lui Ienachita Vacarescu, care, fiinb smerita, a trait
si, be and parte, linga ruinele uria5e ale palatului lui Bibescu-Voba,
care, fiino trufase, s'au barimat, innainte chiar be a fi ispravite. Te
a5teptarn, cad eram siguri ca vei veni. fli a spus boar acel nobil
testament, care e ultima spovebire a unui suflet regal innaintea lui
Dumnezeu 5i a natiunii sale, ca ai fost fericit intre noi, iertinb pe
eat cari Te-au calomniat 5i c ne-ai iubit: poporul nostru, legea
noastra, pe care ai respectat-o, cultura noastra al carui ctitor Te-ai
facut 5i acest Bucure5ti care a ajuns prin Tine Capita la regalei Itibepenbente a Rominilor. Vii la noi unbe ai fi voit sa rmIi pentru
ca ochii nostri sa se opreasca o ultima bard asupra Ta. Vii, 51 acuma
nu-ti mai putem spune: I3ine ai venit.
Sicriul se acopere cu ?mud steaguri, be-asupra door se prinbe
purpura regala i cele Ocilla semne ale rangului suprem in cele
boua mai mari o5tiri in lupta astazi. E ribicat pe umerii generalilor 5i ofiterilor Casei Regale pentru a fi a5ezat pe afetul imbracat
cu negru al unui tun. De o parte 5i be alta, pe dub Regele i fruntasii ostirii saluta, se apleaca glorioasele rama5ite ale steagurilorbe la Grivita, un vultur, becoratii, coroane ve5tebe, frinturi be matasa ranite be gloante., $i pare ca toata brama razboinica be acum
aproape jumatate be veac mai scinteie ()bard in lumina soarelui
care invaluie toate intr'un zimbet intarziat, innainte be a se cufunba
in amurgul maririlor. Caci sint aid cu toff brapelele, crucile, flo-

rile, eroul. $i sint colo, in umbra, ajutatorii cari au Mutes Inca :

grupul teranesc al veteranilor palizi, cu lungi plete albe, avinb pe
zbrente tot a5a be mar* ca 5i ale steagurilor semnele vitejiei tineretelor. Regelui i-a fost brag ?)e bin5ii totbeauna, 51 cu cita minbrie
primia la Iasi befilarea camarazilor be la Grivita 5i Smirban! $i creb,
ca in loath aceasta multime: be biplomati straini cari biscuta ultimete operatii ale razbotului, be actuali si f o5ti mini5tri cari cugeta
ia simpatiile politice probabile ale noului Domnitor, be parlamentari
5i magistrati cari in conversatii banale i5i tit'asc umbrelele bup
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

71

sicriul Regelui, baca i-au venit cuiva in ochi lacrami sincere pentru
biruinta pe care au cistigat-o impreuna, pentru batrinetele pe care
impreun le apropie be gura mormintului,a fost la acesti saraci.
Prin nesfirsita multime, abesea serioas'a, cuviincioasa totbeauna

ce pare_a simti c totusi aceasta nu e o petrecere, trece convoiul

urias, in frunte cu toate steagurile ()Orli, vechi si noua, miscinbu-se in aceleasi valuri be coloare i aur Sus, sicriul luminat be
soare bomina'.

Palatul asteapta posomorit pe stapinul sat' care, acum patru

luni, 1-a p5ra'sit cu bucuria ca s'au potolit patimile trezite in jurul
viitorului teranimii si cu asigurarea c nu vrea s inchiba ochii Ong
nu va !Asa o far asigurata $i fericita. Nu i a lost ingabuit s aibd
aceastd mult5mire bin urma; focul arbe jur imprejurul nostru si orice
alta grij becit a apa'rrii si boritei noastre intregiri au incetat.
Sicriul e asezat intre braperiile negre si luminile se aprinb in
jurul catafalcului. Regele Carol e aici. In umbra bibliotecii cptusite
be "Carti nu va mai faski chipul sever cu nelinistitii ochi scrutatori
cari autau s smulga" ginburile innainte be a se rosti un cuvint,
graiul traga'nat care Cauta cuvintee si bAbea fieckuia bintre binsele
un sens ce parea beosebit be acela bin toate zilele liu va mai
rsuna, rostinb sfaturi bune inbreptate Catra iubirea be Ora si be
neam, catre moralitate, munc5 si pace. Numai aceia cari vor if avut
cinstea be a fi primiti be Dinsul, cari s'au invrebnicit a li se vorbi

cu toat'a sinceritatea unui suflet mare si nobil, numat- a ceia vor

transmite urmasflor amintirea be ce a fost in adevdr, dub nu-1 incunjura pompa, cinb oficialitatea nu-I impresura, cinb sufletul lui
nu era imbracat in purpura Regelui, ramininb ins regal si atuncea,
'Ana la cel ntai neinsemnat gest, pAn'a la apsarea glumeat a minii
pe umerii unui tinAr, Carol I-iu.
*

Pe catafalc intre lumindrile innalte, strajuit be colonelii nemi$cati cu sbii1e trase, regele Carol asteapt pe aceia cari pot $ti
astki c'a au fost iubiti be binsul, chiar baca nu 1-au iubit, si mai
ales baca. n'au $tiut prin ce tacut6 si beplina jertla a ostenelilor
fieCaruia se iube$te un Rege. Multi trec cum nu trebuie, ca infatisare i ca suflet, toat aceasta bogat plebe a oraselor care s'au
ribicat in Domnia lui fr sa capete, pe ling Iefi si cistiguri, $i puwww.dacoromanica.ro

74

tinA

Razboiut nostru in note zilnice

cretere. Dar atitia, be la veteranul care aube fianbu-i la

urechi matasa steagurilor vechi in freamtul nebun al luptelor purtate cu binsul, 'Dana la fetita be coal care inbrasneste a lasa peste
florile celelalte umila floare in care a cazut o lacrimd abevarata,
atitia simt ce inseamnA bespartirea be acela innaintea caruia n'a mai
fost in Romania o coroanA regalA.
*

Acuma sicriul e pecetluit. GI cerc inchis, arhiepiscopul catolic a binecuvintat corpul. ConOinta e satisfAcut. Acuma incepe
marea pomp funerara a I3isericii Statului, fatA be care a fost mai
larg becit fat be toate celelatte confesiuni, i beci i a sa, Regele.
CintArile mortitor rAsunA bin gurile tuturor episcopilor i un
cor musical, foarte bun, intovAr4We slujba. Dar poate, bacA ar fi
fost in vastul cuprins al sAlii be marmor ceva mai multA tacere
i mai puting migare, bac:I numai cei chemati pentru rostul lor in
armata i Stat s'ar fi aflat be fat i ban' un suflet smerit be ca.IugAr infiorat la fiecare atingere cu moartea be la care a0eapt
mingiiere i obihnA s'ar fi gasit intre strAlucitoarele cununi episcopate, ar fi fost bine sa i se lase lui, numai lui rostirea cuvintelor

be care orice inimA omeneascd se cutremurA. SA fi auzit in bAtrinu-i

glas tremurat plingerea sufletului ce se besparte be lume, ce parsete pe ai sai intre cari i ieri se afla i li vorbia i ieri. Bunul
cretin smerit care era Regele Carol i care spunea in revarsarile
be conOinta be care avea nevoie am ascultat si- eu una, i-ini
abuc aminte, micat, be ceasul acela a religia lui e mai presus
be toate formele i be toate osebirile teologice, curata i supusl
innaintea lui Dumnezeu, ar fi fost multamit in lumea lui be aceastk
chemare tremurat catre binsul.
Acuma, pe umerii generalilor i abjutantilor sicriul coboarA
scArile pe care be atitea ori le-a suit piciorul sigur al Regelui. incet,
el strAbate, legat be gura tunului, brumul scurt pAnA la multimea
nemarginita care-I a0eaptA afara, unbe be pe innaltele piramibe
negre tamiia fumega. $i beobat aierul se sfarma, ca intr'o furie
razboinica, be trimbiti, be musici, be clopote, pe cinb beparte tunurile bubuie. 00le-1 chemau ca pentru un nou asalt contra unui noubusman secular al neamului, bar, supt ochii inlacramati i ai celor
www.dacoromanica.ro

N IORGA

75

mai tari, sus be-asupra multimilor el aluneca spre mormint, infasurat in steaguri,
Trecinb printre sirurile episcopilor, printre biplomati in toate
-uniformele lumii, caH se bespart be aice, sicriul e asezat intre coroanele be flori naturale pe care singure le-a borit acest om al abevaratului silit a trai in .milocul celei mai rafinate si mai mincinoase
artificialitati, spre a fi bus la mormintul ce si-a hotarit la Arges,

innainte ca Bucurestiialti Bucuresti, in ceasul istoric al recunos-Until simtite be fiecaresd-1 aseze be veghe pe una bin culmile sale.
*

Acolo, in cetatea be intemeiere a celui mai vechiu Voevobat

al nostru, la leaganul Terii-Romanesti, in scaunul lui Seneslav, lui
Tihomir si lui Basarab, in resebinta patriarhald Inca, a celui b'intiu episcop, acuma peste sapte sute be ani, asteapta lumea strinsa
binioate colturile terii. Primarii, putinel in neorinbuiala si abesea
in vesminte be oras vechi si murbare, marginesc brumul cu luminarile in mina. lar, sus, nemiscati stau pe innaltimi, cu miile, teranii,
in haine be serbatoare, foarte cuviincioi. Cinb, innainte be 1300,
Seneslav Voevob a fost bus la mormint in bisericuta lui be lemni
be mult inlocuita cu caramiba, piatra si marmora unor vremi ma,
mari si mai bogate, tot asa trebuie sa fi fost. f, ca pentru alti
Domni batrini pe care i-a luat toanma blinba obata cu cele b'intai
lacrimi ale ploilor pentru moartea apropiata a anului, tot asa lunca
Argesului isi scutura bin mile be copaci batrini aurul frunzelor
moarte, asterninbu-1 pentru convoiul stapinitorului si semaninbu-i

sicriul, pe cinb in funb muntele sta aspru, mdret supt zapaba sa

imaculata, icoand materiala, a sufletului ce s'a bus acum, plin be
melancolia simtirilor ce cab supt austera infalisare rece a Regaltatii si in asteptarea prhnaverii, a vietii noud ce va veni. E in aier
o liniste be biserica, nu se misca o ramura in plopii innalli ce
cuprinb intre ei brumul la minastire; sint nori atitia ciii ii cere
ialea si printre ei atita albastru cit se beschib amintiri bin ceasurile maH si ceasurile bune ale Regelui in sufletele tuturora.
Ne apropiem, supt alauzirea steagurilor care vin aici unbe
pentru intiia oaid pentru acest popor nI nostru s'a ribicat un steag.
LingA noi fac salutul tunurile be munte.
Locul se beschibe larg acuma i biserica pc care a innoit-o
www.dacoromanica.ro

_ 76

Rgzboiut nostru in note zilnice

Carol l-iu se innalt sprinten'a, pe neasteptate, innaintea noastr

cu vcrbele, albastrul ei palib, cu aurut ei ce se stinge. 0 unba be
vint rece trece asupra capetelor bescoperite. Supt balbachinul asupra caruia se pleac steagurile, uitimele rugaciuni se risipesc lin ca
si fumul usor al tarniii be pe innaltele piramibe negre.
Ceasul a venit. Dupa suflet, trupul parseste aceast lume. Et
se cufunb in marea usa inflorita cu sculpturi a lui $erban Cantacuzino. El bispare in cuprinsul minastirii. E, in urm, fruntea in
grijorata a noului Rege, cu lacrmile pe obraz, e o Regina cerni15,
sint chipuri triste be prinfi, ministri, be azi si be ieri, cari-si intrean constiinfa bespre ce au primit l ce au bat in schimb. Dar,
in fafa, sint nevAzufi oaspefii mai vechi ai Argesului, vechit ctitori

amestecati in ferna rdscolit be rAzboaie si be reparafii, sfioase

suflete eroice care biruiesc frica be atita aur nou pentru a-si face
batoria iesinb innaintea urmasului, a innlttorului si inbeplinitorului operei lor.
Esti tu, Rabu-Voba be la Afumafi, care ai cistigat in vremea
ta, prin lupte grele, necontenite, bureroase, crufarea Patriei be stpinirE a turceasca ; calare pe calul tau be rkboiu, cu hlamiba in

vint, cu coroana pe fruntea increfit, asa pare ca te ribici bin umbra abincurilor sfinte i brept stai innaintea Viteazului care in viemile noastre a smuts aceluiasi busman neatirnarea. Au fost eroi si
innaintea lui, si el a stiut sa He erou ca binsii. $i in tristefa cautturii tale, Domn jertfit be patimile boierimii, se cuprinbe o mingiiere pentru acela care nu fara bureri be pe urma unor patimi
ca acestea a simfit zbrobinbu-i-se in piept inima.
Rzboiu in afar, busm'anie innauntru, zbucium neintrerupt, siElite fara obihn, jertfe fara mingiiere,aceasta v'a fost aminburora,
peste patru sute be ani be la unul la altul, bomneasca viap. Dar
legea noastra cere uitare intreaga, iertare intreag, iertare besavirsita. Daca nu Rabu-Voba, Carol I-iu a stiuro, in sentimentele sale
be o biscret, bar nesfirsita caritate. $i be aceia el st, nu linga
acela a crui mina a incremenit pe sabia pebepsitoare a revoltei,
ci ling seninul, infeleptul filosof bomnesc Basarab-VoN Neagoe.
Vechea scriptura a Voevobului sopteste pare, ca la venirea tovafasulul be coroan, fratelui in constiinfa bespre zabrnicia si totusi
bespre superioara sfinfenie a viefii 1: Ce este omul? 0 nimica :
1 ,Invfturile lui Neagoe-Voba cAtre fiul sdu Teo0osie."

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

77

.,

slabiciune i neputinra. Iar mila lui Dumnezeu vezi cit este be mare,
incit s'a mirat Proorocul be lucrurile ce a facut pentru binsul si a

zis: Ce este omul be ai facut pentru binsul atita marire ?".

Lespebea be marmora se aseaza pe mormintul lui Carol I-iu
Rege al Romaniei. Iar in funbul zarii, cea bintaiu raza be soare
in aceasta zi be melancolie linistita se opreste o clipa pe alba zapaba a muntelui, atinge ca o binecuvintare usile manastireisi se
cufunba.
12 Octombre, 1914.

Arominii si soarta lor.

S'a afirmat, fara breptate, ca un personagiu politic romin, intorcinbu-se be la Roma, unbe a avut una bin cele mai secrete bintre
misiunile publice si bin cele mai publice bintre misiunile secrete, a
bat un interview unui ziarist italian.
Aceasta pretinbea ca i-a spus multe. Dar una provoaca o
impotrivire in sufletul nostru.
D-sa, aratinb
foarte bine
ce poate fi Italia in Balcani
impreuna cu Romaniaspuneam aceste lucruri acum vre-o boi ani
la Acabemie, ar fi abaugit ca Arominii, pierbuti pentru noi, am
fi gata, cu bucurie, sa-i invitam a Italieni.
In aceasta ibeie se vabeste toata usurintanu zic: usuratatea
cu care presa, si be aiurea, e beprinsa a resolvi problemele
11

politice.
Bietii Aromini ! Au trait Oe la Paul-Emiliu si pada azi mai

bine be 2.000 be ani in liniste. De cinzeci be ani propaganba noastr

i-a scormonit. Si be atunci, pentru citeva scoli 'inutile, cu bubgete
pentru partisanii bin Bucuresti, cui nu s'a oferit aceasta ramasita
romaneasca asa be venerabila, acesti frati ai nostri cari, atita cit

ne pot intelege in graiu si suflet, ne-au iubit totusi si au crezut in

noi! Acuma i-am putea trece be la Greci si Sirbila Italieni.
Fabricantul interviewului poate crebe a gestul e mai nobil.
Noua ni se pare neingabuit.
Se poate ca o parte binteun popor, bin imprejurari fatale,
s fie menit peirii. Ceilalti o ingrijesc Oita la sfirsit, ii piing amar
bisparitia si-i pastreaza cu pietate mernoria. Dar sa repezi in prapastie pe fratele care se stinge numai pentru a usura calea prietewww.dacoromanica.ro

78

Rsboiut nostru in note zilnice

nului care trece, $i poate a ta bupa binsul,

acesta e un lucru

care nu se face.
$i ,,fratii" nostri cei mai buni trebuie s'o $tie...
5 Octombre, 1914.

Un strAin bun pentru a fi

expulsat: Shakespeare.
Nu, zau, ca acest razboiu are part be ribicul

in acelea$i

proportii ca $i prtile sale be tragic.

.
Un birector be teatru bin Berlin, teminbu-se ca i se vor
sparge geamurile pentru trabare, a intrebat pe scriitori $i cugetatori baca poate H represintat Inca numitul Shakespeare, banuit be
multi a fi un elastiger Frembe, bun be expulsat.
Raspunsul a fost unanim : ba I. Crebeti insa a pentru genialitatea lui ?

Fereasca Dumnezeu! Cei mai multi atrag atentia asupra laptului ca suspectul poate fi privit mai mult ca German.
Fiinb naturalisat bed, el poate sa ramiie.
5 Octombre, 1914

Uncle-s Maghlarii?
La inceputul rzboiului, Ungurii, cari $tiau

ca.

fitilul 1-a pus

contele Tisza, Bismarkul lor, ni vorbiau cu glas tare be cele boua

rase unite contra panslavismului cu anexa francesa : rasa germans
(vreo 80 be milioane) $i rasa maghiar (s5 tot fie opt).
Lumea in boua : unuia Apusul, altuia, Maghiarului, Rsaritul.
Dar, in razboiul ccelor boua rase*, Romini, Sa$i, Slavi bin armata
Ungariei reclama partea lor nationala beosebit. Nu honvezi, husari
maghiari, ci fiecare cu numele lui.
Am cetit o zi intreaga foi germane. De toate este vorba. Chiar
be costenrreichisch-ungarische Aumee. Dar be Maghiari, be rasa
maghiara, viitoarea coparta$A a bominatiei universale, nimic. Dar
nimic!

$i atunci ma intreb mirat, cuprins be ingrijorare: Triumfuri,

sbrobirea panslavismului, barimarea Illoscovitilor,
Dar, vorba e, unbe sint Maghiarii ?
5 Octombre, 1914

www.dacoromanica.ro

toate bune...

N. IORGA

79

Fabricanti de abdicare.
Cetiam si eu, ca noi toll, vestile bin ziare, in care, pe tronuri

beosebite, be la Facia" pana

la

,,Lokalanzeiger", se vorbia be

abbicarea Suveranului,care in minile lui Dumnezeu singur trebuie

sa abbice, be hotarirea Principelui Mostenitor be a nu primi
tronul, s. a.
Ca om care nu ascult la usa si nu ma uit pe borta cheii, nu
stiam nimic bin toate acestea.
Dar vebeam oameni seriosi biscutinb astfel be eventualitati,
vebeam cum, intr'un articol be o corosiva ironie, foaia unuia bin
cei trei Magi, poate prin insusi conbeiul lui Melchior, ataca, prin
ziarul german, pe Principe le Ferbinanb, baca n'ar primi tronul.
Eu as crebe ca intreaga ch,..stie nu era bine pusa.
Noi am volt binastia strain. Ni hebuia, nu pentru ca nu
aveam patrioti capabili be a bomni maretul Cuza abia bisparuse
la orizont, ci pentru ca voiam siguranta, stabilitate. Atit, si nu ne
ginbiam si la prestigiu, fiinbca Milos Sirbul era un fecior be porcar
si biografii lui germani II socotiau printre oamenii cei mai autentic
geniali ai epocei sale.
D'arn voit binastie strina pentru a ne ebuca. Fereasca Dumnezeu! Cine a avut pe Negri si pe Rogalniceanu, pe Bratianu
Rosetti, n'are nevoie sa intre bin nou la scoal, fie si la cea mai
buna. Si nu ni trebuia nici un ibeal politic pe care sal abucil
Alesul nostru: acest ibeal se besfacuse bin suferintile si luptele
noastre be sute si mii be ani. Un ibeal national: nici mai mutt
nici mai putin becit atita.
Acest ibeal se putea sti, si tinarul principe care la 1866
a calcat pe pamintul romartesc stia bine ce inseamna un ibeal national. Ii, pe atunci, facinbu-si bin stubiile istorice o ocupatie be
prebilectie, n'a facut becit sa se patrunba tot mai mult be binsul.
0 abbicare bin incompatibilitate be birectie in chestii be polltic5 externa e cu putint numai- atunci cinb un Suveran bintr'o Casa
straina nu cunoaste poporul in mijlocul caruia a trait in tenbintele
sale firesti, nevoile sale absolute.
Dar Regele Carol vazuse ribicinbu-se trei generatii cu ochii
la acelasi simbol, pe care-I stia mai bine becit noi si-1 pregatia cum

www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

80

stia el, iar Principele Ferbinanb, Principele Carol au crescut in acest

mebiu moral, care nu putea sa fie becit al lor.

Asa fiinb beosebirea be veberi in asttel de lucruri nu putea
fi i bed nici consecintele sale, fireste neaparate : abbicarea si
renuntarea.

Aveam a face numai cu cine stie ce flecarii be curtesani nemultamiti. Acuma, e sigur.
Mine, precum alr fi facut-o si Regele Carol, care a mers cu
Rusii contra Turcilor Vara a-i aprepia cu un pas macar be Constantinopol, regele Ferbinanb va merge, cu oricine, cortra Ungurilor
fara ca panslavismul sa fi cistigat prin aceasta citusi be putin teren.

La altceva nu se putea ginbi becit ignorantul care nu stie ce

inseamna astazi un popor si un Suveran, besi a conbus un popor
si a servit un Suve7an.
5 Oclombre, 1914.

Un rdiboiu inutir
Ispravesc be cetit un malbar be gazete germane, pe care mi
le trimete un necunoscut, in oorinta care a cuprins pe poporul
german intreg, nu atita be a cistiga sprijin, cit be a bovebi ca are
breptate si c simtul moral, be care se minbria, n'a murit in el.
Am mai cetit si o brosura be propaganba si, bupa paginile be argumente ale lui Ebuarb (Dever si Delbrck, splenbibele pagini be
pasiune buioas, be nesfirsita iubire pentru tara si neamul sau, be
absoluta increbere in Dumnezeul tuturor breptatilor ale lui Willamowitz-Mbllenborff. Am mintea plina be scrisori be ostasi si ofiteri

in care e vorba be franctirori innpucati, be femei minate in focul

satelor ce arb, be regiuni pustiite, be santuri pline be morti, be
raniti care se zbat urlinb, be jertfe ale unui busman nevazut linga

busmanul care be mai multa vreme a capatat linistea. Gesturi

eroice imi strabat inca spiritul : ofiterul cu patru solbati care abuce
capitularea unui fort, strengarul bin Berlin care famine linga ofiterul
ranit care-I pebepsise aspru, capitanul care sta la locul sau un
ceas intreg intre gloantele busmanului si ale fratilor sai bin alt
corp. Si asa mai beparte.
Ici si colo rasar icoane mai luminoase. Ranitii sint mai pretutinbeni ingrijiti bine. Daca pe ai Englesilor trebuie sa-i pazeasca
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

81

be furia fasbunatoare a mulfimil germane, ofiferi francesi pusi in

acelas car cu niste rgnifi germani, se bucura be crufare si chiar
be onorurile batorite rangului lor, si mulfamesc innaintea atasafilor
militari strdini, al Rom'aniei si al Suebiei f,Dupa lupt nu mai e
ur. marinarli germani prinsi 1a Heligolanb se laubd be tratamentul pe care 1-au g5sit la Lonbra, unbe principesa be Batten.
berg, fiica reginei Victoria, li imparte Carp germane. Negustori
germani oprifi in Rusia inbrdznesc a vorbi cu clbur be aceastd
a boua patrie a lor", in care au gsit numai bine si g6sesc si
a cu m a.

Deci acest rdzboiu abuce intAiu o consumafie be oameni si

be averi, colosall El nu mai ingdbuie alt vitejie becit a rAbecarii
animalului uman fAr sd mai pofi beosebi intre bruta care nici
acasd n'avea alt traiu si intre omul civilisat care se biruie pe sine
prin silinfi supraumane. Si, in al treilea rinb, pasiunea nu exist
becit intefita be grija propriei apd"rari ori be befia sraprielelor si
granatelor; ea se risipeste, si boi oameni cum se cabe se uit cu
mila unul la altul, se ajut pe cit pot. Lucrul cel mai firesc, atita
timp cit nu .sint popoare care lupt pe viata" si pe moarte pentru
solul lor national. Doar la Francesi bacS s'ar gsi acest eroism, si
Inca ei pot fi siguri cd nu li se va smulge nimic bin teritoriul lor
actual.

Rzboiu be preponberenfa, rAzboiu be borninafie, rAzboiu al

imperialismului, acesta a fost si rmine caracterul barbarei Incaierri be azi, care lipseste nafiunile be o potrivd si be comorile
trecutului si be energiile viitorului.
Dar, in aceast infafisare a lui macar, ba oare, poate Oa,
acest rAzboiu resultatele borite be nebunii cari I-au provocat ?
Anglia a vrut s bistruga concurenfa economicd a Germaniei.
Flota rival trebuia nimicit instantaneu. Dar iat ca lovitura becisivd intarzie, bate fiinb .mijloacele be bistrugere si binteo parte
si bin alta; nici unul nici altul nu inbrzneste. Ce e in Mama AbriaticA e si in Marea Norbului. 0 asteptare bemoralisant.
S'au prins multe corbii. germane. Dar si multe corabii englese. $i negustorii englesi se piing ca s'au oprit mgrfurile lor pe
corgbiile busmanului, pe care le preferaser pentru iufeala lor. Iar

un birector be companie transatlantica germana arat c s'a rspins oferta be cumprare a Americanilor, Ca mine se va relua conwww.dacoromanica.ro

82

Rasboiul nostru in note zilnice

curenta, intrerupt azi. Un popor be 67.000.000, spune el cu minbrie, nu poate fi bat innapoi befinitiv in progresul sAu.
Inbustria engles a autat sA ia locul concurentilor. Se fabrica.
in Lonbra jucUrii be Crciun in locul celor bin Nurnberg. Ei si ?
Germanii asigur c'd-si vor recpta clientii : lucreazg mai bine si
vinb mai ieftin.

Germania, bin partea ei, nu va putea ba nicio lovitur simtitoare Angliei. Fat be Franta, beclar ca nu hrAneste nicio lacomie
teritorialS. Facatorii be planuri nu trebuie crezuti : e una bin variefatile inofensive ale nebunilor. Cei mai multi cer ca Rusia s fie
raspins in interior. Cum ? Creinbu-se o Polonie autonornd 9 Dar
tot foile germane ni arat pe functionarul prusian care-si musca
minile c5, bupd 30 be ani be lupta cu Polonii in Posnania trebuie
sa-i crute azi. $i oare Polonii au uitat trecutul ? 51 se vor mulfami
cu autonomia ? 5i, in avintul lor national, vor cruta tocmai Prusia?
$i be aceia Harnack, o Excelent),, inbeamnd public la moberatie
si in aceastd parte. Cu atit mai mult, cu cit orice schi .nbAri mari
ar abuce reactiuni colosale, cu incalculabile urmAri.
In Rusia se fac mai multe planuri becit aiurea. 0 sfisiere a
Germaniei intr in ele. Dar be la un articol be jurnal pan la un
proiect biplomatic, mai este. S'a-i vebem la masa verbe !
Deci pentru ce toat aceast beslantuire a celei mai teribile
furtuni ce a brimat asurira omenirii roabele insesi ale intelioentei
si ale muncii sale ?
Din punctul be vebere al provocatorilor, evibent Ca e un riz, boiu inutil. 0 intre-bistrugere, o contrabalantare, o imobilisare, un
joc be singeroase compensatii.
Un punct viu exist insa. Dar nu pentru aceia s'a pornit
lupta.

Cugetatori germani atrag atentia asupra faptului ca bin egalitatea be azi innaintea mortii nu se va mai ribica viu blastamatul
iuncarism prusian, cu aroganta si exploatarea sa. Un cistig pentru
omenire, be sigur.

Dar ea va mai avea unul. Prusia scoate ziare nationale polone. Austria organiseaza legiuni revolutionare ale aceluiasi popor.
Marele-Duce Nicolae chiam in arme pe Poloni pentru libertatea
lor. Pe Poloni si pe Ruteni ! 5i crebeti oare ca bin toate acestea
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

83

nu va raminea nimic ? Ar trebui pentru aceasta vanitatea unui biplomat sau prostia unui spion.
Dar mai este unbeva o carcer pentru natiuni. E AustroUngaria.

Germanii se ocupa abia be soarta ei. In litere mici bbeau

stiri bespre cvictoriile> lui Dank! si Auffenberg. De ceia ce i se
va ba ei, cine vorbeste I De si-ar scapa pielea, bup ce a facut
munca pentru altii si prin altii, prin bietii ei sclavi inselati pentru
ultima oar. Da, pentru ultima oar. Sau crebe cineva cd visul pe
care, luptinb, I-au avut supt tricolor sutele be mii be Romini, va
abat si be la
bispArea vre-obat bin mintea invinsilor be la
Lemberg ?

Un rzboiu inutil pentru acel cari s'au besmeticit la zgomotul

lui intr'o binefacere provibential.

$1, ca be obiceiu, Dumnezeu isi va lua larg vama bin opera

bl6st5mata" a Dracului.
5 Octombre, 1014

Cuvintare 1)
Aici se represint brame pe care scriitorii le smulg bin vlmsagul vietii, stringinb toat suferinta si lupta si biruinta unui
om, tot sufletul plin be patimi si be avint al unei vremi in cinci
acte pentru citeva ceasuri. Dela bucuriile si burerile, be la grijile
si sperantele lor alergati cu totii aici, pentru ca sa priviti si sa
ascultati povesti care sint abevarate pentru toti, tocmai fiinbc
pentru nimeni nu sunt abevArate. Dar fiecare stie bine c viata,
care e abevkata, este pe atit mai mare, pe cit este mai v eche
beat inchipuirile noastre. De la binsa imprumutm si ei voim s-i
folosim prin purificarea si innaltarea sufletului, bar, in vesnicia ei,
arta pleaca smerit genunchii innaintea trecatoarei victi omenesti,
in care rAnile bau singe si lacrimile arb obrajii. locul nostru se
opreste cinb marele bramaturg care e Soarta incheie ultimul act
al vietii unui Rege.

0 innaltaloare bram'a a fost cariera regal a lui Carol I, asupra careia, incet, supt ochii nostri plini be lacrimi, s'a lAsat perbeaua be purpur. Aiurea si in alte timpuri, ea s'a mai represintat
1 Cetita be 6. C. Nottara la serbarea funerara be la Teatrul Nalional, in seara be 3 Octombre

www.dacoromanica.ro

84

RAzboiul nostru in note zilnice

lasinb nume be eroi pentru paginile istorieL Aici, pe acest pmint

ea nu s'a mai besfasurat bela 5tefan-cel-Mare Oita astazi, bin vre-mile cinb pentru mai multi busmani avearri fier mai mult.
Puterile acestei brame au fost boua : be o parte umanitatea
luptatorului, suflet bun si iubitor, plin be asprime pentru sine insusi si be larga, imparateasca iertare pentru alfii, be poesie intima,

borita be vechi castele, be paburi batrine cu umbra beasa, be izvoare ascunse, be tainuite plimbari pe poteci nestiute be altul, be
sete a cuno5tinfelor ce se capata bin lumea tacuta, si totusi buna
e sfaturi, a carfilor, be mulfamire cu viafa be familie in rercul
ingust si binecuvintat al celor mai be aproape. A fost sfial be
lume, a fost romantica pasiune_pentru natura salbatec, a fost rivnire bupa norocul unui umil acoperis, a fost pasiune pen tru carte si
mulfamire be scriitor care-si imbraca ibeia in forma _solemna a
scrisului, au fost toate aceste elemente ale unei mai zimbitoare
si mai senine fericiri in sufletul aceluia care acum patruzeci si opt
be ani bescaleca pe pamintul unei fell, cu viitorul careia, nebesparfit, unia pe al ski. Si, in clipa cinb primia greaua misiune, pe

care totbeauna si-a simfit'o pe umeri, be a colabora bin toate puterile pe care i le babuse natura la intarirea unui Stat si la innalfarea mini neam, el se hotari sa renunfe la ceia ce fusese visul
anilor sai tineri.

Dar cerinfele unui suflet nu se aleg si ele nu se inlatura nici

be cea mai puternica voinfa omeneasca. Cie ramin alaturi be misiunea pe care fi-au bat-o hotaririle bestinului neinbuplecat si innaintea carora caracterele nobile se pleaca priminbule ca si cum,
ele ar fi izvorit bin cel mai liber arbitru. Ele, acele cerinfi funbamentale, care vin beta stramosi, beta parinfi, bela locul be nastere,
traiesc uneori in umbra si resemnare, bar sint momente cinb ele
se tibia inburerate, rebele. 5i, atunci, intre severitatea rafionala a
misiunii si intre umanitatea chinuita a celei b'intai 5i abev5rate naturi incepe lupta, drama incepe.
Cei mai multi se furiseaza, cu mai mult sau mai pufina bibacie, beta inbeplinirea necontenita a sarcinii aspre, care nu abuce,
be cele mai multe ori, alta rasplata becit nemulfamirea celor ce
vreau altfel, banuiala celor cari nu stiu ce vor ei si nu pot sa -stie
ce vor alfii. Acei conbuc5tori be feri si be popoare pot fi bin voinfa nalionala, care nu poate fi sigura ca nu se inseala, bar mai
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

--

85

poate reveni asupra alegerii sale, insa bin ,gratia lui Dumnezeu nu
sint, nu sint bin acea sublim gratie, care singur poate sd ajute
pe un om, cit be energic si sthruitor, in biruinta grea asupra lui
insusi. $i Carol iu a fost Rege bin gratia lui Dumnezeu, pentru
c5 biruinta lui a fost Oep1in5,pentru ochii tuturora beplind a fost.
In logica ei absolut5, brama noastr nu cunoaste revenirea
pornirilor si nevoilor sufletesti obat5 invinse. Sufletul omenesc primeste ins5, mult vreme bup cele mai grele izbinzi ale sale, mustrAri bureroase bin partea simtirilor osinbite cu atita mita' si care
nu voiesc sa moar5. Trec.e un Rege, un Rege impunAtor si mAret
Cu ochi be vultur strb5tStori si oominanfi el --cat in jurul lui la
aceia cari bupd intelepciunea-i regal trebuie & se inbrepte. Lingd
el filfiie steaguri sfisiate, cu crucea prins5 be vultur, cu vechi cununi inconjurinbu-li sulita:- sint semnele victoriei. Calare, in zile
aspre be toamn5, in cristaline zile be iarn5 a strbtut cimpitle
pustiirii si ale mortii, a urmrit beta innAltimea comanbei incierarile bin care, cu pret, be singe, be furioas burere, pentru unii iese
biruinta, iar pentru altii infringerea ; a intrat incoronat cu laurii ostasului, in care roua stauceste rosie, in Capitala terii sale, acuma
liber5 prin bureri si sacrificii; femei in negru au aclamat pe Acela
care busese la moarte pentru tar pe fiii lor, si orfani al- cror parinti zAceau in frIna strinA, infAtisau cu minusifele lor sfioase manunche be flori Domnului Romaniei inbepenbente. Au trecut ani be

atunci, bar ziva cea mare ramine aceia in care s'au zbrobit lanturile si steagurile s'au ribicat ; fierul ostasilor pazeste intregimea si
minbria Patriei. In zale sta Rom5nia, scormoninb cu ochii nelmurirea viitorului, care ascunbe poate primejOii $i in care stau poate
s rsar ibealuri noul Regele stie, si injelepciunea Sa rbb5toare
se sprijin pe minerul sabiei vesnic ascutite. Unii aclarn5, allii ab..
mil* cite unul cirteste. Intre solbati si steaguri, Regele trece, impunator si mret.
Dar cellalt asteapt acas5. Aceasta lupt il oboseste, aceast5
m5retie il apas5, aceast5 nerecunostint il boare. Sarman suflet
omenesc care-si cere si el brepturile be care se imparraseste beplin,
fr5 mustrari be cuget bin partea lui, fgra imput5ri bin partea altora si cel bin urma bintre oameni 1 Un zimbet be pe buze iubite,
copii veseli ce se string la lumina vetrei; -copacii pburei stravechi
chiam5 misterios supt ferestile castelului cu turnurile innalte; un
www.dacoromanica.ro

86

Rzboiul nostru in note zilnice

zvon be veselie clatind intreaga lume be a fard. Un moment, toat

,aseasta fericire, simpld $i mare, ptrunbe in suflet si-1 umple intreg.
Dar, nu, Regele se cere, Regele trebuie, Regele apare. 0 noud sfor-jare a rebus sufletul la singura realitate ce-i este permis be soartd.
flu e al lui, nu e al celor iubiji be astdzi, nu e al strAmosilor, nu
e al locului be nastere, al poporului, cu care samnd si al cdrui
singe il are, nu e al graiului care-i vine pe buze asa be bulce si pe
rare nu se cuvine sd-1 vorbeascd, inbat ce aljii sint be fajd si

cinb nu sint aljii ? , nu e macar al vristei $i al suferinjelor sale.

E al batoriei. Si la $eptezeci si $ese be ani ochiul e vioi si minbru,
pasul hotarit, vorbele sund puternice ca becisiunea bin care pornesc.

Asa e bator s fie,ei bine, va fi asa. Asa este.

Orice bramd lasd in suflet, peste cite chinuri cuprinbe, impcarea, armonia, fericirea. Si, in testamentul sau, Regele Carol isi
rnrturise$te pentru intdia si ultima bata fericirea. 0 fericire pe care
pujini o pot atinge, bupd- cele mai mari incorbri si jertfe supreme.
Sublima fericire a umanitajii complect biruite, befinitiv rapuse,

macar pentru momentul acela! E tot atita beosebire intre binsa si

fericirea comund, ca intre privelistea pe care o cuprinzi, larga, luminoas, inseninatd, in bepArtarea-i imensd si absolut tdcutd, be pe
virful muntelui pe care singerat I-ai suit si intre fericirea vilor
si cimpiilor inflorite, pline be cintece,cdreia un lucru singur ii lipseste : minbria bucuriei ea ji le-ai cucerit.
Dincolo be binsa este numai pacea. Zeii se bau in laturi. Inca
Imul vrebnic be tovdrsia tor a intrat. A fost om ca noi, a fost
erou, si acum Impardjia eternei linisti s'a beschis pentru binsul.
Drama s'a isprdvit; peste carnea suferinjelor farina s'a Idsat nemiloas. E ceasul apoteosei. A meritat-o !
12 Octumbre, 1914.

Regele Ferdinand *i datoria noastr.

In grele imprejurdri externepentru a vorbi numai be acestea
se incheie o lungd, laborioasd si plind be glorie Domnie, cart ni
iasa tuturora o bulce batorie be -recunostinjd. In cripta beta Arges

www.dacoromanica.ro

N. IORdA

87

s'au a$ezat ramasifete lui Carol 1-iu $i sufletul sau poate a$tepta
senin jubecata fara interes a Istoriei.
De acurn innainte acela care a fost intaiul Rege al Romaniei
e mai mult becit atita ; e, prin amintirea lui, factorul moral be capetenie in besvoltarea Statului romin. In orice pornire gre$ita puterea lui tainica ne va opri, fara sa putem protesta impotriva ei,
fiinbca ea va face parte /bin constiinta noastra insa$i.
Dar linga Regele care trae$te viu in sufletele noastre e Regele
care se afla in fruntea noastra. El i$i incepe Domnia ; El ni cere
s incepem Domnia Lui.
Caci o Domnie nu e opera unui om, ci e supt impulsul $i pe
raspunberea unui om, bevenit simbol national, resultatul strabuintelor $i sacrificiilor pe care le face un nearn intreg. Astazi e vorba
be Ferbinanb 1-iu, $i be noi toll este vorba, pentru ca precum la
sfir$itul unei stapiniri fericite; oamenii unei gencratii nott asociaza
la recuno$tinta fata be Suveranul bisparut pe parintii --lor cari i-au
ajutat fie $i cu cel mai mic fapt $i cu ginbul cel mai slab, astfel,
cinb o stapinire n'a izbutit sa raspunba a$teptarilor, osinba cabe
asupra tuturor acelora cari n'au acorbat un sprijin perfect loial si
absolut besinteresat Domnului lor. $i nimic nu e mai greu becit
acest act be conbamnare bin partea copiilor cell yin pe urme.
De aceia e bine sa ne ginbim in acest moment be tragica solemnitate a nu e unul bintre noi care sa nu fie in cel mai abevarat inteles al cuvintului factor raspunzator".
Regele cel nou are mai mult becit oricine in aceasta tar&
simtul a tot ce i se batore$te ei $i neamului pentru innalfarea ca.ruia in margenile breptului etern Romania a fost intemeiata. CI $tie
ca e vorba be numele sau bun be-a lungul veacurilor, be batoria
Sa fata be o mare mo$tenire $i be viitorul fiului $i al urma$ilor
Sai. Increberea in El e cea b'intaiu batorie a noastra astazi, o in-

crebere care nu exclube sfatul cel bun, bar nu se poate impaca

nicibecum cu presumptia a oricare cetafean poate $ti mai mult goi
jubeca mai bine becit Intaiul Cetafean al Patriei. Pe cit e be !aubabil ajutorul bat be fiecare in tacere, bupa masura puterilor sale, pe
atita e be reprobabila pretentia critica pornita bela informatii gresite
pentru a buce la suspectari ireverenfioase.
Sa-i barn Regelui Ferbinanb, in acest ceas cinb El jubccd bevotam entele bupa ce bau, nu bupa. Ce se grabesc a core, un sacriwww.dacoromanica.ro

88

Rzbotul nostru in note zilnice

ficiu suprem: al egoismului noStru, be partib sau be persona% Cu

acesta, El n'are ce face. Cu oricit bunavoinfa s'ar uni, el poate
fi piebeca be capetenie a unei Domnii noua, ale card sovairi chiar
n'ar insemna greseli si ale aril greseli chiar n'ar putea fi interpretate ca resultatul unor intenfii rele. Cine inbreapta supt numele
aceluia caruia inbreptinb, ii face omagiul cuvenit al crebinfei sale,
acela si numai acela este un bun cetafean al ferii. Iar cine provoaca si asteapta cu bucurie scapatrile unei neexperienfe fatale in
unele momente, acela e mai mult becit un caracter neloial : e un
trabator be fara.
In laturi ambifiile bin jurul Tronului ! Tutelagiile ofensatoare

s taca! Imbulzelile triviale sa se opreasca be bunul simf al nafiunii! SA fie in jurul Tronului astazi unire, s fie liniste, sa fie libertatea hotaririlor neinfluenfate! $efi be pai tibe, ginbifi-va ca Patria, ca viitorul acestui neam simt nevoia be .Regele, in plina putere
a autoritafii sale brepte, iar be formafiunile noastre be lupta ceva
mai pufin, mult mai pufin.
Mine, drib la hotare va fi liniste, cinb soarta neamului va fi
esigurata, cinb numai problemele interne vor exista, beCiaebirile vor

putea aparea bin nou. Astazi e un Tron be susfinut si be purtat

un steag. Silinfele tuturora trebue s se uneasca, fara ca nimeni sa
se ginbeasca la partea pe care o abuce el.
E batoria noastra fafa be Regele Ferbinanb.
12 Octombre,1914.

Darurile Regeluf.
Ferbinanb I-iu incepe Domnia Lui cu baruri, cu largi baruri
intinse Terii be minile Lui regale.
Vor iesi bin temnife osinbifii pentru nebunia besperata bin
1907, $i mamele batrine, femile care buceau traiu be saracie si
jale, copiii orfani be parintele, care totusi traia, vor binecuvinta pe
Suveranul liberator, care, stiinb suferinfa celor umili, a inceput sa
infeleaga si s ierte.
Nevinovafii cari nu s'au putut apara innaintea jubecafii, pocaifii pentru pacatele lor vor fi rebafi si ei societafii bin care ia
inlaturat osinba.
De peste toate hotarele vor alerga a.ceia cari au fugit be
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

89

steagul terii $i cari be atitea ori s'au rugat s fie ingbuiti a-I
servi cu toat puterea pe care li-o bau mustr5rile be cuget.
$i o funbatie be orfane, cu agere be un milion, va vesnici
la Iasi gloria lui Carol Nu $i pioasa mrinimie a urmasului S'au.
Incepe a se vebea ce cuget sufletul si ce simte inima marelui nebreptalit care e astzi Regele Terii.
12 Octombre, 1914.

f D. A. Sturdza.

Dacd i s'ar fi lsat sd aleaga ceasul mortii sale, Dimitrie

Sturbza 1-ar fi bora fie si numai o clipd innaintea mortii Regelui

Carol. Soarta a vrut insa altfel; el a murit citeva zile bupd Suveranul, bup zeul sdu.
Va fi auzit btrinul care se stingea pe incetul in cAsutai mobestd bin Straba Mercur sunetul trimbitelor care salutau la boi
pasi be locul suferintelor sale trecerea cea bin urnn'a a lui Carol
I-iu innaintea trupelor sale ? Se va fi gash pioasa minciuna care
sa"-i acopere un abevr, strasnic pentru binsul mai mult poate becit
pentru oricare om ? Dac s'a gAsit, atunci minciuna sa fie binecuvinta t !

Cad be multi ani fostul sef al partibului liberal nu trAia becit

prin Regele s'au si pentru Regele su.
Aceasta nu inseamna ca, bac 1-a servit mult, I-a si iubit totbeauna. Era un om be pasiune si une ori si be inbArdtnic5 si neiertAtoare pasiune. $i nu pleca totbeauna be la un fapt, ci abesea
be la o ilusie. Chiar si fat be Regele su, oricit 1-ar fi oprit un
besperat simt be orbine.
In orice moment insa el nu se supara pentru sine insusi,
pentru persoana sa, care n'avea nici lcomie, nici vanitate, nici
mai ales, vicii. Ci pentru ce crebea el cd este abeklarul, breptatea,
moralitatea.

Pentru aceia jertfia orice, si pe binsul in rinbul intiu. Nu se

inapea nicio explicatie, pe care o fulgera si o tintuia la stilpul
infamiei. Niciun cuvint, niciun gest impotriva. Asa, si numai asa
trebuia sa. fie. In afard be acest imperativ categoric era numai Raul,
unic si absolut. Cad pentru binsul nu existau trepte in vinovalie ;
era una singur, si pentru aceasta o singura pebeapsa, cea mai
mare. Afara numai bac5 nu se convingea ca... n'avea breptate. $i
www.dacoromanica.ro

90

Rdsbowl nostru in note zilnice

atunci, fiinbca totusi era bun, buntatea lui avea si ea o singura

masura : cea mai mare.

Om al batoriei a fost ,i acest neobosit, care, binteun corp

asa ba mic, cu mijloace care n'au lost ale unui mare talent, a bat
asa be mutt. Nu putea trai fara aceasta revarsare activ a personalitatii sale. Orice, fie si clasarea be vechi hirtii, fara folos real
pentru altii, orice, numai un lucru nu : neactivitatea, nenorocirea
cea mai mare, si cea mai mare alma, Icnea. 0, ce lungi i se vor
fi parut acele citeva zile be board, si margenea patului va fi fost
be fapt pentru el margenea sicriului.
Intre Regele Carol si acelksare, murinb ar fi socotit ca i se
rasplateste toata viata baca ar fi ingabuit sa boarma la picioarele
lui, a fost, in cultul batoriei, in fanatismul ibeii be Stat, in pasiunea muncii, o mare asemanare. Unul a murit insa in Tron, cellalt
in afara be partibul sau, be viata publica in care muncise trci sferturi be veac. 0 mare beosebire in resultat, fiinbca era si o mare
beosebire in birectie. De o parte un singur brunt, pe care nicio
pasiune n'avea voie sa se rataceasca, nicio simpatie sa incinte,
nicio antipatie sa impiebece,
jerrfa be sine insusi prin abbicarea
umanitatii. De alta, insasi aceasta umanitate in visibila lupta cu
conceptii superioare, carora nu li s'a putut inchina becit silintele
bin fiecare clipa ale unei lungi si harnice vieti.
Citeva zile bupa ce Carol I-iu a trecut be la linistea care
boare la aceia care nit mai simte bureri, fostul sau sfetnic a intrat
pentru intaia oara in cuprinsul senin al linistii absolute, asteptinb,
in cuget crestin, jubecata lui Dumnezeu asupra tuturor faptelor
sale, multe si felurite, al caror scop n'a lost insa altul becit innain-

tarea acestei teri si acestui neam. $i be sigur ca bupa lumea noastr care critica actiunile este un Scaun mai innalt, in care se infatiseaza innainte be toate si capata bumnezeiasc iertare cugetele
bune. $i un mai bun cuget becit al lui cu greu se va gasi, si se
va putea cheltui cu greu o munca mai aspra.
12 Octombre, 1914.

Presa bulgarA si Regele Carol.

intre glasurile bin presa strina, cuprinzinb sentimentele altor
teri si popoare fata be raposatul nostru Rege, niciunultrebuie s'o
www.dacoromanica.ro

N. 1ORGA

91

spunem lamurit nu a miscat mai abinc becit al ziarelor bulgare.

In 1913 -Carol I-iu a conbus o actiune militara contra Bulgariei : el a contribuit esential la pierberea unei glorii cu nespuse
silinfi si sacrificii cistigat, el a luat bin pamintul Bulgariei o larga
si fecunba parte, care poate sa fie asiguratoare pentru hotare amenintate pe nebrept, oar nu cuprinbe conationali ai nosfri becit in
foarfe mica masura.

Se puteau auzi be la Sofia glasuri be ura ; sau macar putea

bomni in jubecarea marelui mort un ton be reserva amara. Ei bine,
nu!, fara beosebire cununi be lauri vesnic au fost impletite be
kbusmanii3 be acum un an. In cuvinte abinc miscatoare s'a vorbit
be ocrotirea be catre binsul a vechilor pribegi cari au pregatit cu
singe Patria bulgara, be rolul lui be colaborator fruntas la intemeierea Statului bulgar be astazi, si unul bin ziare afirma cu minbrie ca poporul pe care-I represinta stie sa uite raill si in ceasul
solemn al mortii multanma-,ca pentru tot binele ce a primit.
Ma simt bator fata be aceas gobila atitubine cu o amintire
si cu un inbemn.
Era in Octombre 1912 Straba cerea ajutarea Turciei, atacul
Balcanicilor, fie si lincta Austro-Ungaria, care, prin generalul be

Hoetzenborff, verifica la Bucuresti planurile actiunii comune. Nationalistii tinusera o intrunire contra acestei birectii. 5i Regele Carol
m'a primit pentru ,a-i arata ce crebe abevarata opinie public. Imi
abuc aminte insesi cuvintele pe care le-a rostit, bupa ce beplorase
caberea Turciei, la care se asteptase, bar nu fiinb el Inca in viata.
Sentimentele b-tale sint si ale mele. riam luptat in tinereta pentru liberarea popoarelor be peste Dunare ca sa purnesc astazi,
batrin, impotriva lor. Imi trebuie numai boug lucruri, fara razboiu:
o granita sigura, pe care ei sint bispusi sa mi-o bea, i putinta
unei legaturi cu Marea Abriatica".
$i inbemnul e acesta.
Este la noi o bulgarofobie artificial, raspunzinb unei rominofobii, pe care o creb tot artificiala, bin partea multor bulgari.
Ca a inspirat legea bin toamna trecuta pentru teritoriul anexat.
Pastrez asupra oportunitatii i breptatii ei parerile ce le-am exprimat atunci in Camera.
Regele Ferbinanb va avea sa strabata mini pamintul fedi Sale..
www.dacoromanica.ro

Razboiul nostru in note zilnice

92

Pretutinbeni el va trebui s buc5 o solie bun5. Este una care ar

impAca atitea suflete acolo beparte la Mama Deagr. Aceia ca,
represintanti ai unui brept national cuprins in limbA, in asez5minte,
noi vom sti s respectam oriunbe limba, asez5mintele acelora pe
cari o soarta aspra i-a fcut s5 nu se mai afle supt steagul, iubit
be binsii, al natiunii lor.
12 Octombre, 1914.

A trecut soarta...

Era in Novembre trecut. Avusem Inca ()bard favoarea unei

aubiente la Castelul Pe les.
Regele presiba masa, ca be obiceiu vorbinb mai mult, fiinbca ,

si minca mai putin. Sunetul musical al glasului sau bomina conversatiile reservate ale celorlalti. Regina era vesel be sanatatea sotului Ei. intovarasirea anecbotelor spuse solemn inteun bas profunb, be Kalinberu lipsia, bar niciobat nu vzusem pe 0-na Bengescu mai vioae, mai gata be intrenri, mai plin be interes pentru
toate.

Eram la stinga princesei be Wieb, care se informa bespre

stramosii sal Cantacuzini bin Inolbova si ma invita s caut ling5

fratele s5u, la mo.Tia bunicei sale, Fintinelele, acte nou privitoare

la trecutul neamului su romnesc. Principelui be Wieb Regele Carol
ma sf5tuise sa-i bau, impreun5 cu brosura mea suebeza bespre Albania, si ce lmuriri aveam la bispozitie bespre aceast5 tara in care
ma asigurase cd nepotul s5u s'a hotArit -s5 meargA. $i, la iesirea
bin sal5, ziceam principelui Wilhelm c va avea o Domnie fericit
bac5 nu va cere supusilor sai viitori bou5 lucruri : serviciul militar
si impozitul. Uitasem al treilea lucru intolerabil : sa sperm c5 se
va putea si f5rA aceasta.
Nici un an n'a trecut be atunci. larsi cab frunze be aur si
rugina pe aleile singuratece ale Sinaii. Regele Carol boarme insa
ling5 vechiul mormint al lui Neagoe Basarab. in obAile regale be
la Peles o v5buva va plinge norotul Ei be patruzeci be_ ant. lialinberu nu mai bescreteste fruntile cu pretentia lui naiv5, iar spiritul
zimbitor al b.nei Begescu a inghetat be mutt. Printul be la Fintinele zace supt tuna unui cimp be lupte bin Apusul beprtat, Wilhelm be Wieb, srac si umilit, se gateste s lupte ca simplu maior
in rinburile armatei germane, pe drib Esab-Pasa, prigonitul, e Domn
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

93

in Albania. Iar isteafa, energica princes5 Sofia va veni in curinb

sa caute obibna acolo unbe malusa Sa regal5 are nevoie be mingiiere.

Pe la castelul Pe les a trecut Soarta...

12 Oclombre, 1914.

0 tall care nu mai exist.

Anversul a cazut. Telegrama e scurt5. Da, bup5 lungile suferinfi ce a purtat armata belgian, ultimele ei rAm5sife, sbrobite,
imprstiate, trebuie sd lase cale beschisa nvalitorilor.
Steagul Imperiuiui german fluturd si aici ca si la l3ruxelles
Guvernul I3elgiei e fugar in Franfa.
Lumea intreag5 a ramas uimit5 be neasteptata si formibabila
vitejie a acestui popor, gata be orice sacrificii pentru pmintul sAu.
$i acel suveran link' a bat bovezi be un eroism fr pAreche intru
apararea onoarei sale si a Patriei. Fiul Mariei be Hohenzollern, nepotul be sor5 al regelui Carol, si-a inscris numele intre marii viteji
ai tuturor timpurilor.
Dar I3elgia nu mai exist acum. Exist numai garnisoane germane si locuitori terorizafi in orase si sate ruinate sau ameninfate
si ele cu ruina. Din atita munca si constiinf5, aceasta a ramas.
Pentru armatele germane poate fi un mare triumf si un mare
folos. Dar pentru omenire aceasta l3elgie singerat si fumeginb va
fi unul bin locurile be pelerinagiu plin be abmiratie, pentru oricine
crebe c umanitatea nu traieste pentru aceste triumfuri!
12 Octombre, 1914.

Autonomia Transilvaniei.
D. Conte Tisza ne instiinfeaz5 ea nu se ginbeste la o autonomie a Transilvaniei, pe care nici breptul public ungar nu o permite.
Sintem perfect be acorb. $i be aceia noi n'am cerut niciobatd
autonomia Transilvaniei.

Fiinbc5 stiam ca este breptul public ungar care o impiebec5.

Dar bup ce nu va mai fi acolo breptul public ungar ?
Ei bine, nici atunci nu vom fi pentru autonomia Transilvaniei.

Dar atuncipolitet1 pentru politef5si b. conte Tisza sa fie

be acorb cu noi!
12 Octombre, 1914.

www.dacoromanica.ro

RAsboiut nostru in note zilnice

94

Bucuria din Cernuti.

A fost la Cernduji o bucurie mare. Trupele austro-ungare au
reintrat,abevdrat fdr gloria unei biruinji in Capitala 3ucovinei.
$i toatd lumea li-a iesit innainte, cu osanale care nu smanau be
sigur cu cele ce se auziau in vechiul Ierusalim. Scdpaji be o fricd
grozavd, care i-a chinuit sdptdmini intregi, Iubeii chesaro-crdiesti au
primit pe liberatori ca pe niste noi Macabei.
Dacd ar fi numai atita, nu fcea sd se mai scrie aceste rinburi. Cine nu stie ciji parasiji inalzeste puful vulturului habsburgic?
Dar bunii burghesi semiji bin Cernduji si bin alte orase au
simjit nevoia unor jertfe nou abuse lui lohova pe lingd cele care
precedaserg intrarea muscalilor. Listele be proscripjii au iesit la
iveald si s'au ribicat iardsi spinzurdtorile, pentru Ruteni, bar si
pentru Romini.
Fiecare a fost in rolul sdu : cine putea pretinbe omenie be la
unii i blinbejd bela aljii ? Pentru aceasta se cere si mai multd inteligenj becit a unui funcjionar austriac si a unui spion si benunjiant jibov.

Dar si noi putem lua notd, macar be suferinjele noastre. $1

mine, fereascd Dumnezeu, se pot intoarce Rusii sau mai stii ?, !pot
veni si aljii.

Am scris ca s punAn vebere i aceast ipotesd.

19 Gctombre, 1914.

Donatia canonicului I. M.
Moldovan.
S'a bruit, bincolo, in zile ca acestea, un milion pentru

cul-

tura najionala.

Donatorul nu e un bogatas care iea o parte bin averea lui

mostenit pentru a o ba sufletului najiei sale si nu e un om mare
bin lumea aceasta.
C un calugar, un canonic, un smerit slujitor al lui Dumnezeu
in Blajul lui Inochentie Clain si Timoteiu Cipariu, care i-a fost inbrumtor si mobel in viajd. E parintele I. M. Molbovan.
Una bin casufele bin jurul piejei abdposteste be mai
bine be jumdtate be veac pe un om harnic i cumptat care

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

95

nu she be alt bucurie becit a c5rtilor sale, be alt5 mulfmire becit

a constiintei, be alt familie, be alfi prieteni becit neamul caruia
astAzi ii face un bar be rege. A fost birector, preposit, presebinte
al AsociatieP>; e membru activ al Acabemiei. Nimie n'o spune in
simplicitatea be anahoret a vietii sale. In vechea-i reverenn, pe
scuiesul be lemn, in marea tkere a chiliei el rsfoieste filele cArtilor care-i vorbesc numai be Dumnezeu si be natie. Din cinb in
drib apare, la zilele mari ale Bisericii, si oricine poate fi sigur ca
se vor auzi atunci vorbe asa be raspicate, incit si ziburile care cus
prinb be boug veacuri atita oficialitate bisericeascd se vor cutremura. Apoi iar5si usile chiliei se inchib si Joan Micu Molbovan
vorbeste cu cei mari ai neamului s5u.
Din aceasta infrinare a unei viefe intregi a iesit milionul feciorului be teran bin Varfal5u, si azi, foarte simplu, el it._ OA natici
sale, pentru care I-a agonisit.
Si el nu s'ar supara becit be un lucru : baca 1-ar tulbura
cineva ca s-i muirameasca".
19 Octombre, 1914.

Ziva I

1.

Slavici.

Din ce in ce mai cu besgust se pronunla numele aceluia care

rebacteaza organul oficios, in I3ucuresti, Capitala unei teri !there,

al Legatiei Austro-Ungare. E totusi un nume care va rminea in

istoria literaturii noastrer legat be pagini bin cele mai frumoase

care s'au scris cu privire la viata sateanului romin be peste Carpath. Un nume care se va pomeni be cite ori va fi vorba be acea
abmirabild lupta a tineretului arbelean care s'a bat in jurul marii
Tribune), be obinioarA.

$i, azi, Ziva,), cu telegramele ei msluite, cu insultele abuse

sentimentului general, cu atacurile, piezise infaiu, apoi bin ce in ce
mai inbrznete, abuse acelor membri bin familia regal pe cari
b. conte Czernin are motive sa-i creab5 neutilisabili...
C. o chestie be trbare la mijloc? S'a prefdcut abec, pe incetul luptatorul sincer si alburos be pe vremuri in salariatul unui
Stat, carula in abevr i-a aparfinut, bar pe care 1 a pArsit tocmai
pentru c5 el insemna pentru neamul s5u robie si intunerec ? Asa e,
bar, cu oarecare bun-voinfa, aceast trist begrabare isi are ex-

www.dacoromanica.ro

13 zboiul nos ru in note zilnice

96

plicatia, cel putin pentru oamenii cari nu cer nimanui martiragiul,

be $i sint gata sa-1 abmire la ori cine.
Omul acesta a venit aid si fiinbca a fost atras. 0 anume politica be la noi avea ramificatiile sale in Arbeal. Ea s'a servit be
loan Slavici si ea a chemat, bupa infringere, pe loan Slavici.
Era un om inca tinr, foarte cult si be un mare talent. L-au
facut intaiu corector la colectia Hurmuzaki. N'avea pregatirea trebuitoare, si a suferit publicatia ca si ebitorul. Apoi a fost asezat
abministrator la o scoala be fete. N'avea pregatirea trebuitoare, si
a suferit scoala ca si birectorul.

In alta tara s'ar fi hranit nuvelistul bin conbeiul salt muncitor,

publicistul bin lupta lui cinstita. La noi,refugiul ultim ii era pe la
rebactii Vara birectie, be unbe 1-au scos ca fiinb prea batrin $i anost
fata be gustul cel nou al publicului, pe la scoli particulare care pla-

tesc un profesor ca pe un rinbas. Acasa, era o familia, o familie

grea, foarte grea.

sa-si traga un glonte lasinbu-si copiii muritori be

foame omul a luat bin mina Contelui Czernin pinea lui luba. Poate
Ca nu e bine sa-1 intrebam ce gust are,bnpa ce a hrnit pe ceilalti,pentru binsul...
Este evibent o vina in aceasta trista poveste. Cine jubeca
brept, va gasi poate ca. sint mai multi, foarte multi vinovati...
Si becit

19 Octom5re, 1914.

intrirea guvernului.
Regale n'a primit bemisia Ministeriului liberal.
Vor fi si sperante inselate, bar marturisesc a nu gasi ce pute a
sa le inbreptateasca.

Ferbinanb I-iu poate sa nu continue in unele puncte politica

lui Carol I iu, bar el nu o poate besaproba innainte be a inceta
rugaciunile asupra mormintului abia acoperit.
Al boilea: Ministeriul Marghiloman, care umbl prin visurile

unora, ar fi fostse stie pentru ceo jignire abusa sentimentului

terii, bun, rau, asa cum este. Iar Ministeriul national poate avea un
sans numai pentru cine a uitat fllinisteriul be coalifie bin 1912-3;
el inseamnA neputinfa be acfiune i elubarea be la responsabilitfi.
Dar mai e ceva. Partib liberal, partib conservator, partib conwww.dacoromanica.ro

N. IORGA

'97
.--..-----

servator cbemocraP).. Dar e aceia,si lume ! Sint aceleasi sisteme,

aceleasi practice ! 5i be aceia b. I. Brtianu, care e cel mai incurijurat, poate bispune oricinb in ciuba intrigilor subteranebe asentimentul public al celorlalti boi sefi cari intr in socoteal. $i, atunci,
be ce s se mai incurce cu bumnealor in Ministenul national ?

Nu, asa cum este, e bine. In singurul sens in care se mai

poate spune azi cd e bine
19 Oclomb re, 1914.

A vorbit i Burdia...

Numai Mangra tace. Dar Burbia a vorbit. L-a cercetat un

coresponbent al Universului, care vebe in ilustrul bArbat un sim-

plu beputat".
I3urbia i-a abus la cunostinla ziaristului cd el, care be bunk
seamA va fi stiut a se inchib Romini in temnita be la Caransebes,

a binevoit s-i ierte, ca unii ce au pacatuit numai cu ginbul.

In materie be politica intern5, nici Burbia nu bk. autonomia
Arbealului, be si el n'ar avea nimic be pierbut, cAci boar sta. in
Banat. Dar obat5 ce fratele Tisza a zis cd nu se poate...
Un lucru e sigur. Burbia il spune. Devotamentul cdtre patrie
va fi rAsplAtit.

Burbia are ins si Oren bespre noi. In curinb, <<350 000 be

Unguri neaosi vor veni la noi s elibereze Basarabia".
Acum s'ar putea crebe cd I3urbia e obraznic. Ilici vorbd insa
be asa ceva. El e numai ceva mai loaial" becit altii, cari plingeau
ieri totusi si pe regele Carol.
Ca este ins5 un gazetar putin inteligent,e sigur. S'ar putea
sA fie chiar acela care a vorbit cu Burbia. 5i, innainte be toate,
pentru a a vorbil cu I3urbia.
19 Oclombre, 1914.

Ra-zboiul D-lui Enver.

Enver-bei, al cArui nume putea s5 rmiie legat pentru tot-

beauna numal be ziva cea mare cinb Imperiul Otoman si-a cistigat,
prin inbrznetul act a boi tineri ofiteri, libertatea si simtul unei
bemnitti be mult pierbute, a avut noroc in viata sa, prea mult noroc.
C5ci pentru un om lepregatit, Mil chibzuial5 si fr5 friu, nu

www.dacoromanica.ro

Rsbotul nostru in note zilnice

98

poate fi mai periculos, mai bezastros lucru becit norocul be a ajunge,

pe cal revolutionare, conbucdtorul unui Stat subreb si be mult atins
in izvoarele insesi ale vietii sale.
S fii conbucdtorul Turciei in 1914, ce grea, ce strivitoare
sarcind! Un mare vis in fata: refacerea materiald a imparatiei, o
mare batorie in jur, refacerea morald a societalii otomane. Un eroty>
poate alege pe cea b'intdiu ; un om cuminte se va consacra celei
be-a boua.

Enver-bei pare a fi in abevar un erou, frd a intelege macar

ce poate fi un om cuminte. el a vrut inndltarea patriei sale be sigur,
si pentru aceia i-a zis ca umerii Germaniei nu sint rdi.
A luat banii Germanilor, armele Germanilor, solbatii Germanilor. Ce avantagii !

Dar be obard el a vdzut cd a luat si politica Germaniei.

Si-a inchipuit 0 o poate face cind i cit vrea el ? Dar WA'
cd Goeben", uriasul vas german, trecut la Islam, infra, WA sd fi
intrebat pe toat lumea, in Marea Neagrd, inneacd stationare si vase
be transport rusesti, bombarbeazd Feobosia si ameninta (Mesa.
In bucuria lui Enver-bei se amestecd oare, azi, si ceva care
ar putea s samene cu o aprehensiune ? Crebe el serios cd opera
eroului suit in spatele altuia poate fi continuat si busd la biruinta?
Dacd ba, cel mai fericit om bin Europa este b. Enver t e la
Constantinopol.

Cad iatd ce se va intimpla :

Ori Germania e invinsd, si atunci toat ceata neofitilor musulmani ai Iubaismului, Talaatii, Giavizii, vor trebui sd ceard un loc
la vre-o bancd bin Berlin, iar Constantinopolul va inceta be a mai
fi gloriosul Stambul al Osmanilor.
Ori Germania va invinge, si atunci, stapind Eupt toate raporturile in aceast Turcie, monopolizatd pentru exploatarea ei, va mentinea in functiuni pe agentii sal be astdzi cari au fdcut bravura bin
,

Octombre 1914.

Iar vre-un Turc btrin, foarte bdtrin, lingd ziburile Brusei lui
Osman, privinb trenurile Companiei germane care buc beparte roaba

ostenelilor umile ale nepotilor sai, muritori be foame, va ginbi,

plinginb in barba lui alba, cd altfel be oameni, mai putin <eroici >,
becit bomnul Enver, ar fi putut pregti stravechii sale rase o altd
soart !

www.dacoromanica.ro

26 Octombre, 1914.

N IORGA

99

t Alexandru Bogdan.
Ni 1-au omorit si pe binsul. Ilu Rusii, ci ceilalfi. Aceia cari
1-au bagat in focul ucigator pentru o causa care era tot una cu
sclavia lui si a neamului sau.
Profesorul Alexanbru 13ogban be la gimnasiul bin 13rasov,
cumnatul mieu Sanbi, era unul bintre cei mai culfi tineri bin generalia sa. Cu o nesfirsita rabbare, cu o staruinfa be fier inteuri corp
subreb, cu cele mai mari jertfe $i infrinari a izbutit el sa-si capete
la Berlin cunostinfele cele mai serioase si mai intinse in bomeniul
literaturii germane' si a teoriilor literare. A publicat un mic stubiu
foarte ingrijit bespre metrica romaneasca, a facut propuneri jubicioase in materie be ortografie, a fost unul bin cei mai harnici
colaboratori ai foilor politice si literare bin Ungaria.
Putini profesori sint ,caH sa aiba nesfirsita iubire pe care el
o avea pentru obiectul lui, pentru scolarii lui iubifi, pentru caltura
romneasca, Imparfinb toate veberile noastre, incalzinbu-se la marea
vatra a ibeilor prebicate be Eminescu, pentru care ca scriitor avea

cultul cel mai infelegator, el era un factor moral be capetenie in

besvoltarea tineretului ce-si cauta lumina in Brasov.
Sfios si bun, totbeauna cu o lumina be infelegere si prietenie
in frumosii lui ochi albastri, trainb in alt lume becit a noastra,

abucinb in glasul lui bulce si clar ca o buioasa solie be aiurea, el

'Area menit numai sa iubeasca pe alfii si sa primeasca in schimb
iubirea lor.
Cu bragoste s'a bus in razboiu. Delicatul sublocotenent in

reserva se putea eschiva be la primejbie. N'a vrut. Nu ca-i psa

be soarta acelei infame temnife a Ungariei pe care $i el era s'o
stropeasca cu nevinovatul lui singe, bar simfia nevoia be a fi alaturi
in cele bin urma si mai grele suferinfi cu ai lui. I-a sfatuit, i-a mingitat, i-a inbemnat, i-a hranit si i-a pazit in obihrta, uitinb cu toful
be binsul, nib, innaintat pentru vitejie, calaria printre molt pe
cimpiile be lupta bin Galifia. ApOi intr'o zi, acum boua saptamini
asa be incet yin vestile be acolo!
un srapnel I-a sfsiat. Noi
nu i-am putut spune un cuvint si nu i-am putut pune pe piept o floare.
Acum tu, Sanbi, bormi acolo beparte. Glasul tau be copil nu

1-om mai auzi si nici lumina buna a ochilor tai nu ne va alina in

www.dacoromanica.ro

---

Rzboiul nostru in note zilnice

--

100

nacazuri. Sarace erou Fara be rasplata al unei cause straine si

obioase....

Viitorul nu-1 putem sti. Poate ca. niciobat visurile noastre nu

se vor inbeplini. Poate c mai tarziu numai. Poate ca mine... Dar,
baca va fi ziva aceia, si in Brasovul tau, liberat in sfirsit, vom
infra intre steaguri si flori, te voiu vebea pe tine colo sus, innaintea
batrinei case printesti unbe nu te-ai mai intors, si voiu auzi glasul
tau spuninb linistit si vesel : vezi tu, pentru asta am murit si eu!
26 Octombre, 1914.

Neutrii.
A fi neutru e a H las, o spun oameni interesati bin afara si
unii oameni bin launtru, cari !Ana acuma tocmai prin curajul lor
nu erau vestiti.
A fi neutru inseamna a-ti prsi brepturile, a-ti pierbe prilejurile cele mai potrivite, a te elimina singur bin rinburile natiunilor
vrebnice be a trai, abanga altii, cari buc teoria pana la capat.
Fara s fiu bintre aceia cari creb Ca bin neutralitatea perpetua
se pot hrni aspiratiile unui popor, sa-mi fie ingabuit a nu impartasi
nici eu parerea boritorilor be aliati bin afara si a boritorilor, -Inca
mai aprinsi, be cMinisterii nationale >.

Si, in loc be argumente

care sint, cu oarecare bibacie, asa
s examinam insesi situatiile acelora cari sint neutri
in Europa framintata be cea mai grozava vijelie razboinica pe care
a cunoscuto vre-obata.
Este intaiu grupul neutrilor care nu vor nimic becit sa rbmiie
cum sint, fie c se mai amestec ori ba temeri, antipatii, prietenii.
E Norvegia, care e multarnit cu inbepenbenta ei pasnic cistigata. E Olanba, care nu iubeste 6elgia, smulsa be supt binastia be.
Orange in 1830 si careia poate unele abause flamanbe, bin gratia
lui Wilhelm al 11-lea, nu i-ar bisplacea prea mutt. E Elvetia, care
plinge boar pe amatorii be suiri pe munti in folosul otelierilor sal
bin vai. E Spania, careia nu i se poate oferi nimic 5i care, ea insasi
are asa be putin be bat. E Portugalia, careia un razboiu alaturi be
Anglia poate sa-i foloseasca boar prin intarirea Republicei subrebe
be astazi.
Dar sint si altii. Neutrii cari vor ceva. E Suebia, in care toata
lumea, Regele, Sven Hebin, armata, poporul, bupa ce au trait supt
be elastice,

www.dacoromanica.ro

N IORGA

tot

amenintrile Rusiei, ar voi Finlanba, pierbuta numai in 1812. E

Italia, pentru care bominatia Abriaticei e o chestie be viata si mintuirea irebentilor>> bin Trieste, Istria, Trentino, Tirol o chestie be

onoare. Eca sa lasam la o parte Palestina juna-turca

I3ulgaria,

care se istoveste be borul Maceboniei.

Sintem in sfirsit noi, pe cari privelistile spinzuratorilor beta
Cernauti ne string be git si listele mortilor bin Galitia, be multe
ori asa be aproape be noi, ne fac sa varsam lacrimi calbe.
Si, intre atitia neutri bin aceasta categorie, miscarea cea b'intaiu
nu se hotaraste s'o MCA nimeni.
De ce ?

Pentru c grija de cdpetede privWe totu,si Statul liber, bin

care se poate reface oricinb puterea cuceritoare, oar lava care totul recabe in haos. $i o infringere macar a acestui Stat inseamnd
o aminare inbefinita a inbeplinirit ibealului
A gasi formula care sa beschiba brumul spre viitor Fara primejbuirea presentului, aceasta e problema, caci un salt in vib pentru a recabea cu picioarele zbrobite cine l-ar cuteza ? $i totusi
saltul trebuie sa-1 facem, bar cu oarecare siguranta a puterilor
noastre sf a locului unbe vom ajunge.
E o teribila problema, si toti la un loc n'avem prea multa
minte ca s'o resolvam. $i, Oin cita o avem, e pacat sa pierbem
prin suspiciuni

biscorbii civile.

26 Octombre, 1914

Condamnarea lui Printip.

Copilul care a bat foc Europei, liceanul Printip, nu va muri.

Va sta bouazeci be ani la inchisoare, va posti o zi pe luna,
si in fiecare an la 28 lunie se va ginbi in celula neagr la inboita
crima savirsita impotriva a boi oameni care n'aveau alt pacat becit
ca intrupau in ei o teribila fatalitate.
Va imbatrini la inchisoare Printip. Pe incetul pbrul ii va fi
alb si se vor increti minile lui singerate. Va avea atitea mustrari
be cuget ! Va vebea in intunerecul celulei un om bun si nobil Cazinb be gloantele lui si o mama ginbinbu-se in clipa uciberii be
binsul la copiii ei orfani. $i Printip va plinge, si pe obrazul lui se
vor sapa abinci urme be lacrami.
Va afla mai tarziu si cit_singe_ a curs pe urma lui , singele
www.dacoromanica.ro

Rsboiul nostru
_ in note zitnice

102

---

binsul ginburi pe care le-au

avut numai morfii si simfiri be care numai ei s'au imprtasit. I se
va 'Area ca se inneaca intr'insul si va urla be spaima in pustietatea lui strasnica.
Dar bouazeci be ani sint vreme multa. Ce nu se poate petrece in ei ! Dreptatea merge, pe vremea noastra, mai iute becit
omenirii intregi aproape, bucinb cu

atita.

$i, cinb, bupa incheiarea lor, btrinul care in :copilaria lui a

fost asasin, va iesi iarsi in lume, el o va gasi altfel. Nu va mai
fi nevoie be ucigasi ca binsul, fiinbcd nu vor mai fi apastori. $i
cea b'intaiu raza be soare care-i va atinge fruntea increfita va fi
un semn ca la ispasirea oamenilor s'a abaus, pentru acela care a
mers pe calea Iabului intru inbeplinirea ursitelor ceresti, s'a abaus
iertarea lui Dumnezeu!.
26 Octombre, 1914

Italia la Valona.
In sfirsit, inkleginb marea ei misiune in locurile care poarta
Inca urmele monumentale stralucite ale bominafiei venefiene si ruinele castelelor angevine, Italia apare in I3alcani, unbe Austro-Unr
garia-si apara cum poate contra Sirbilor bominafia asupra I3osniei
si Herfegovinei.

0 stafie be ajutor pentru Albanesii muritori be .foame s'a

asezat la Valona, si aceast stafie are, WA' inboiala, pe uscat si pe
Glare garanfia militara trebuitoare pentru a putea functiona.
Era si necesar in momentul cinb trupele grecesti vin in Epir
s puie capat unei anarhii ai carii autori se cunosc, be sigur, foarte
bine la Atena.
Noi salutam cu bucurie aceasta aparifie a trupelor italiene
pe malul balcanic al Abriaticei. 0 asteptam be mutt. Ca corespunbe
unei intregi trabifii si pregateste un viitor, la care noi vom colabora cu bucurie.
26 Octombre, 1914

Se cauta un alt nume...

Cinb am vorbit be miselia be la Louvain, am strigat cu toatL
puterea be inbignare a unui om civilisat : Attila :
De atunci s'au mai intimplat insa si alte lucruri.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

103

Iat numai cel mai recent:

Amiralul Austriac be la Po la, in perfect intelegere cu fostul
xVoevob) bucovinean Hohenlohe, care amenint cu spinzurarea
Italienilor suspecti" bin Trieste la cea b'intAiu mi$care a Italiei,
promite in acest cas, bombarbarea, totala bistrugere a Venetiei, ca
$i cum s'ar vorbi be un sat bin Prusia Orientald sau be un cuib
be Evrei bin Galitia. tar celor cari-i faceau oare care mobeste observatii li raspunbea ea acestea nu sint lucruri care-1 privesc pe
Zama..
Stau $i abun numele cele mai blstmate bin trecutul omenirii. G'asesc piramibe be capete, oameni taiati cu fier5strAul, bumbrvi be nevinovati tra$i in tap, maceluri si ruguri. Dar in toate
este ceva la capt: un interes real, o ibeie put ernic.
Dar $i una $i alta 1 caci nu putem primi ca atare nevoia
unei binastii in becbere be a se impart4i be strAlucire $i glorie
lipsesc total la acei cari vreau s bea jos ca niste carAmib putreba cupola Sfintului Marcu $i turnul be la San Giprgio Maggiore.
Se caut un nume, il caut cu sete $i ur! Si dam macar
mingiierea be a g5si pe barbarul care sa poata corespunbe acestor
infamii!
26 Oclombre, 1914

'

Haos...
Impresia pe care a probuc unui linistit observatorsi lini$tea
'se poate impca foarte bine $i cu cea mai mare iubire $i cu burerea be inim cea mai taietoaretoate aceste zbuciumari ale opiniei publice romnesti: patriotism be Cap$a, abunAri la statuia lui
Mihai Viteazul, beclaratii $i proclamatii, befilri si asalturi, be o
-parte, iar, be alta, machiavelism be carton, ifosuri bismarkiane, mutenii solemne, brosuri misterioase, este a unui .complect $i !amenlabil haos.
De asa ceva n'am auzit la Berlin in momentul cinb se punea
problema intregului viitor german.

De asa ceva nu s'a pomenit la Lonbra cinb s'a inceput lupta

pentru bominarea mrilor.

Nici la Paris, unbe anume agitatil anarhiste au limit o singull noapte.

www.dacoromanica.ro

Rdzboiul nostru in_ note zilnice

104

Ba nici la Petersburg, unbe cel mai aprins nihilist nu mai

are astAzi o bombA pentru Tarul Nicolae.
Se va zice : acolo e rAzboiul si la noi e numai pregAtire.
Dar oare pregAtirea, meticuloasA, punctualA, precisA a acelui
lucru de la care nu ne mai putem intoarce incl'aral, care e rzboiul, se poate face in aceastA frAmintare be panbemoniu ?
Ilu, be sigur CA nu.
SA ne inchibem pufin in constiinfa noastrA,toti. SA ne ginbim o clip si pe urmA, creb cA bin o sutA cari strigg azi nu va
fi unul care s creaA CA e necesar a vorbi.
2 Novernbre, 1914.

Rzboiul Islamului.
Anume foi germane, avinb rebactori be sigur foarte competenfi, noteazd CA rAzboiul ruso-turc va fi un rkboiu sacru, lupta
suprem a Islamului, cA be partea semilunei pusA in virful coifului
prusian al lui Lohengrin vor fi tofi mohammebanii, be la Afganii,
cari au si pornit in contra Angliei, pArA la Hinbusi, Fellahi ,i

Berberi.

SA fie iertat si unui om care a scris istoria Imperiului otoman sA-si bea pArerea.
1. Califatul a fost luat be Sultani cu sabia supt Selim al ll-lea,
acum 400 be ani.
2. El priveste numai pe Sunifi, iar Siifit persi, sectarii lui Ali,
I-au urit be moarte si nu I-au recunoscut niciobat.
3. Seriful marocan, urmas al Maglabifilor separatisti, nu s'a
inchinat niciobat Sultanului ca unui sef religios.
4. Marele-Mongol bin secolul al XVIII-lea nu socotia pe Otoman becit ca pe un puternic ef bin Apus
.
5. Turcomanii bin Asia central %ID be la Timurlenc incoace
in Turci niste rAi si falsi Musulmani stipusi mobelor crestinAtAfii.
6. Acum o sutA be ani, pe aceiasi temA a conrupfiei constantinopolitane, a inbeferenfei religioase
si nu erau pe atunci Junii-

Turd fArA Dumnezeu, cari au gonit pe hogi bin lagAre la 1912 1

eau rsculat Vahabifii arabi, cari, au luptat cu bisperare, si se poate
zice CA azi in fiecare Arab zace o constiintA puritanA vahabit.
un ingenios pollt Califul" e o lozincA a lui Abbul-Hamib,

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

105

tician Cu acest spectru al panislamismului crebea el sa. sperie Puterile europene cu supusi musulmani.
In timpurile vechi, si r5zboiul sacru raminea o vorba' goal,
bar acum, cinb ibeia e intrupata in bunul btrin Mohammeb al V-leal...
Spre stiint6.
2 Novembre, 1914

0 infringere a imperialismului
in Extremul Orient.

Cingtao a fost tuat be Japonesi. Asupra marelui oras german

be pe coasta Chinei, creat nou.nouf, cu cheiuri, cu palate, cu largi
bulevarbe si piefi vaste, flutur'a acum steagul bracilor galbeni.
S plingem noi, Europenii, pe cari, acum cifi-va ani, Imparatul
Wilhelm, care nu vebea Inca alfi busmani, ne instiinta ca vom avea
s aparm cinbva, impreun'a, cele mai sfinte bunuri ale noastre" ?
flu prea.

Fiecare ras isi are 15sat locul pe lume; acel parnint a probus-o si ea se potriveste pentru acel pamint. Si biplomafii, cei mai
orbi bintre oameni, cum sint si cei mai rai, vor infelege cinbva
acest lucru.
5i atunci ce caut, numai pentru a face bani bin nebibacia
si nepregalirea altora, prin acele beprtate locuri unbe-numai soarele si stelele sint ca la noi, matelotul bin Pomerania, 13ursch-ul
bin Berlin si negustorul iubeo-german ? Ce cauta becit imperialismul, care buce la catastrofa be azi bin Cingtao ?
Nu, sa raminem fiecare la locurile noastre, inbeplininbu-ni cit
mai bine misiunea naturala pentru care sintem creafi. 5i atunci
impotriva agerului si chibzuitul Japonez binb lecfii be civilisafie
tehnica nnobernA milioanelor fra numr ale rbbtorilor si incefilor

Chinesi nu vom avea s aparAm cele mai sfinte bunuri"

ale

cuceririi si exploararii noastre.

2 Novembre, 1914.

Concesii pentru Rominil

de dincolo?

Cu neapratele reserve, afirminb necesitatea unitbfii Statului

maghiar" si anunfinb numai concesii, contele Tisza se abreseaza

www.dacoromanica.ro

Razboiul nostru in nole zilnice

106

nu senior politici mirenipe cari arata a [nu-i cunoasteci unuia

be ce unuia numai ?-6in sefii ierarhiei bisericesti a Rominilor
bin Ungaria pentru a beclara ca:
a) Recunoaste breptul scolii primare be limn romdneasca ;
b) Recunoaste breptul limbii romanesti in abministratie ;
c) Recunoaste breptul tricolorului romin, bar altfel becit al
Romaniei;

d) Recunoas

nebreptatea legii electorale.

- Acestea le numeste b-sa concesii". Noi le numim altfel :.

cuceriri".
Zeci be mii be oameni si-au varsat singele pentru ele, fie si
contra Rusilor, si, baca e o concesie, ea vine numai be la Dumnezeul breptatii.

Pentru cit am jertfit ca neam, avem.

Dar cei cari au jertfit sint pana acum numai cei be bincolo.
Vom jertfi noi,concesiile Dumnezeului breptatii se vor face
si mai mari, in breapta proportie cti binsele.
51 ne-ar putea impiebeca oare 0. conte Tisza be a abugi si
noi aceste jertfe fara sa ni pese be orice ,,unitate" straina be unitatea, funbamentala, a neamului nostru ?
2 Novembre, 1914

Pentru d.

I.

Slavici.

illi se comimica un nr. bin .Ziva" prin care 0. 1. Slavici se

apara, intr'un ton be paracliser pocait,,bin care nu lipsesc insa
epitete pentru abversar ca pripit", usuratec", fara bisciplina intelectuala", etc.

Nu ma inboiesc ea 0. I. Slavici n'a scos Ziva" pripit, ci

bupa o cugetare foarte matura. $i cu calitatile si befectele sale
sufletesti n'am nici in clin nici in mineca,
neavinb obisnuinta
pamfletului ipocrit, in care b-sa se pricepe be minune, bar avinb
si eu o bisciplinaD: ceamorala.
Eu spun lucrurile cum le creb, cu asprime pentru ele cinb
sint raufacatoare, iar fata be oameni cu o mila be care carapacea
b-lui Slavici se bovebeste insensibila,si nu eu o voiu suptia.
Vorba e cd un om retras bin publicistica pentru ca ibeile
sale erau intr'un contrast prea revoltator cu acelea ce stapinesc
un popor intreg, mai putin amicul sku, mangra, se rapebeva mg,
www.dacoromanica.ro

__

N. IORGA

107

mu e opripa., si Inca mai putin usuratate", ci bisciplina intelectuala"!ca sa scoata o foaie cinb noi n'avem nevoie be binsa, bar
anume Legatii o aveau in cel mai innalt grab.
Un om sarac scoate o foaie scumpa, care nu se vinbe.
El figureaza intre bb. Reitz si Sergies, cari, bupa cit stiu,
n'au misiunea be a apara pe Romini be primeibia slava.
Ungurii recunosc ,,Ziva ' brept organul Legatiei austro-ungare.
La scolile unguresti, ca aceia bin Giurgiu, ea se imparte be
profesoare scolarilor.
De si b. Slavici pretinbe ca scrie si lucruri neplacute pentru
Unguri, <<Ziva

sa e singura foaie care trece muntii cu voia, bit-

curoasa, a vecinilor nostri.

Daca as ceti mai bes ,<Ziva.

chestie be resistenta fata be

lucruri besgustatoare, i-as abuce si mai multe bovezi acestui om
care se face a nu intelege si a nu sti.
f ncheiu.

Ii place b-lui Slavici be cei 580 be lei be la scoala evanghelica ? Sa-i consume sanatos! Are atita ura pe Slavi, incit inbura
pe tinguri ? Treaba 6-sale! Dar sa porneasca un razboiu fara sens
impotriva unui popor intreg si pe sama unor oameni pe cari totul
ii face supusi banuielii, aceasta n'o face, b-le Siavici, becit un om
WA constiinta.
Acestea nu 'sint calificative, ci constatari. Cu ele pe frunte te

vei cobori si in mormint.

Iar eu, care n'am bus pripa asa be beparte incit sa bau
Acabemiei volume intregi be Hurmuzald care sint, bin nepriceperea
crasa a ebitorului, un vesnic biscrebit pentru binsa, laid usuratatea
pana a primi situatii abministrative ale caror socoteli as sti sa le
port asa be ,prost incit s pot fi izgonit supt banuiala be incorectitubine, eu iti zic be pe acum, incheinb o biscutie, bureroasa fata

be ceia ce ai fost si plina be scirba MO be ceia

ce esti politi-

ceste, prin cuvintele crestinesti: cDumnezeu s te ierte, bomnule

Slavici! Pentru lucrurile frumoase care le-ai scris, pentru lucrurile
bune care le-ai facut, Dumnezeu s te ierte !.
2 Novembre, 1914.

www.dacoromanica.ro

108

Rzboiul nostru in note zilnice

Ce este Ziva d-lui Slavic!.

intimplarea face s putem ba Inca un numar be lamuriri privitoare la Ziva" b-lui I. Slavici.
Intaiu: cine sint colaboratorii ?
Iata citeva mostre :
Din Viena, la 16 Octombre, b. Max Wassermann ,,be profe-

siune ziarist", care ca solbat austriac a luat parte la marile lupte

bin Galifia si pe teritoriul rusesc, unbe a fost ranit si se an in
concebiu mebical la Viena", regretinb a marea presa bin Romania se alimenteaza bin izvoare care in timpul be fata numai obiective nu pot fi", se ofera a trimete impresiunile sale proprii bin
razboiu si_ articole interesante, in care se va oglinbi abevarata
stare be lucruri, ca unul ce are cunoasterea perfecta a Statelor
beligerante" si bed e sigur b'innainte be succes".
Din Simlul Silvaniei, b. loan P. Lazar, birectorul Gazetei NOP-

torilor", e gata a colabora bucuros fara a pofti ceva rebonificare".

Solomon Aberbuch, bin I3urbujeni, colaboreaza be mult, 'Car
se plinge ca nu-i yin bani, ruginbu-se sa nu lasati sa bevie la
acest cas>> sau sa bevie la acest lucru>>.
Iar al patrulea, Filip Alter (13 Septembre, 107 bis, Bucuresti),
borinb a fi si el colaborator, cu Wassermann si Aberbuch, se abreseaza b-lui conte Czernin, care trimete, prin b. secretar Csaky, ras-

punsul ca nu este in stare a-i procura un loc la rebactia ziarului

Ziva, neavinb nici o legatura cu el, asa incit urmeaza ca b-voastra
sa va abresati direct numitului ziar". Alter o face si aceasta, ce-,
rinbu-si scrisoarea inbarat.
IMO bed cine alearga sa inbrepte politica externa a Roma-

niei pe calea cea breapta :

Wassermann, Aberbuch Filip Alter, plus bietul bomn Ion

P. Lazar be la Simlaul Silvaniei, pe linga batrinul Slavici, care nu

e pripit, usuratec si mai ales fara bisciplina intelectual a
intereselor sale materiale...
2 Novembre, 1914.

Rdzboiul Sfint.
Blajinul Pabisah a iscalit beci actul solemn care proclama
razboiul sfint al Islamului.

Se afirma in acest act, in bespretul intregii istorii, ca Franta

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

109
=...-

si Anglia, fara care azi Mohammeb al V-lea n'ar fi mai mult becit un
rajah inbian avinb linga el un resibent rus, stapin pe toate actiunile sale, n'au incetat niciobata be a nutri ginburi ascunse impotriva ilustrului nostru Califat" si ca ele <au pus la cale toate nenorocirile noastre>>.

Sprijininbu-se pe oarescare biruinfe be Curzi, se face apel la

vitejia ostasilor ce sint chemafi a libera 0300 be milioane be Mohammebani nevinovafi si oprimati,,.
300 be milioane in capat?
0 intrebare numai pentru bomnii atei prigonitori be hogi si
besertori be moschei, cari bau generalului Leman von Sanbers si
ofiferilor be pe Goeben,) si Breslau'> si aceasta arma scoasa bin
vechiul Museu al Imperiului :

Musulmanii ocupati si anexall be Austro-Ungaria in Bosnia si

Herfegovina intra ori ba in aceasta cifra ?.
fflusulmanii bin Dobrogea Romaniel neutre, cei bin Tracia
cucerit be Bulgari, cei bin parfile supuse Greciei, tot neutra, cei
bin Albania protejata si be Austria arnica', cei bin Tripolitania sta..
pinita be Italia, cu care, bupa cit stim, s'a incheiat un tratat cinstit,
la Duchy, fac parte bin acest total ?
fllusulmanii pe cari-i stapinesc ca niste proprietari be robi inginerii be la caile ferate ale Turciei asiatice sint poate infelesi si ei
in acest apel ?
lar, cit priveste succesul rzboiului sfint, acei cari Lau beclarat sa intoarca foile istoriei otomane pana la anul 1769, ca sa van
ce s'a intimplat cu alt rzboiu sfint pe o vreme cinb la sublima
Poarta erau inca piosi fibeli ai Protetului !
9 Novembre, 1914

Irmainte, cnilor, s Ira

pustiiti cu totul..."

De unbe acest strigat be salbatec ? De pe cimpurile be lupt

unbe ofiferii maghiari mina biata gloata valaha, ocinib) cu borinta

ca niciunul bin ei sa nu se intoarca acasa.

$i ,cinii" se buc Pulini bin ei nu se vor fi pustiit, si nu bin
borinta lor be a supara prin aceasta pe bunii lor conbucatori.
Dar cinii" acestia au copii. $i ei se vor face mari. $i atunci...
Atunci sa-i ia mama lor vabuva si sa-i buca innaintea celui
b'intaiu ofifer ungur si, aratinbu-I
cu begetul, sa li spuie :
www.dacoromanica.ro

Rdsboiul
nostru in note zilnice
_

I to

Vezi tu, pentru hatirul unuia ca 5sta s a pustiit tatd-tdu ca

un cine.

$i puiul be cine isi va face batoria-- cineste.

i stie Dumnezeu cA va veni ceasul acela !
9 Novembre, 1914

Retragerea Sirbilor.
Sirbii se retrag spre Valievo, oup Valievo. Sincer si simplu,
o spun. Ca pe strmosul nostru Stefan-cel-Mare, i-a ( stropsit numrul.

Dup5 alte trei rzboaie, bup trei luni be usur in acesta be-al
patrulea, era be astePtat. Vitejii vitejilor lasd inca o bucat be fara
in mina nvAlitorilor si-si caut alte sanfuri si culmi be apArare.
Ce bucuros li-am veni in ajutor, lor si notfal C5ci, obat zbrobifi ei, va mai fi un cerc be busmani si in acea parte be Dunare

care, la ceasul s5u, va putea lovi in noi.

Dar fatalitatea face sa nu li putem ba astzi becit sufletele
noastre. 0, bac5 ne-am fi infeles la timp... Daca ei ar fi zAbovit

i NO noi ne-am

pufin

fi

grbit mai mull Daca

ar

fi fost o

chestie intre noi, unifi, si busmanii comuni... Dac5 rzboiul european n'ar bovebi ca pot r5minea in picioare p5n la capAt numai
cei foarte tari...
Ostasi bela Valievo, terani eroici, fie Norocul in calea voastr!
Ain' parte fara si neamul nostru be secerisul ostenelilor voastre
be viteji!
Azi putem spune atit. Mine poate vom putea face mai mult !
.

9 Novembre, 1914.

t Avram S'adeanu.
Inca unul bin fruntasii cu minte ai Rominilor bin Ungaria,
cabc/ victima a razboiului atroce pentru toti si, pentru binsii, si
stupib.
Avram Sabeanu, profesor la Seminarul bin Arab, a murit in
Galiiia.

Cetitorii lucr5rilor be istorie ce apar bincolo" cunosc stubiila

lui serioase si cinstire bespre invafamintul romanesc in aceste parfi

si mai ales acea carticica bespre Gheorghe Lazar, marele bascAl
arbelean, ale crui www.dacoromanica.ro
inceputuri s'au beslusit atunci pentru intdia oard.

N. IORGA

111

Cu am avut placerea sa numar intre ascultatorii cursurilor be

yard' pe acest om blinb, mobest, plin be zel pentru cunoa$terea
trecutului national si urmrinb innalte $i minbre visuri in viitor.
Firul lor s'a rupt astazi. Visdtorul boarme in farina pamintului strain.

Dar figura lui prietenoasa nu va bisparea bin amintirea noas-

tra. Ea se va a$eza intre ale acelor cari au murit MO sd trebuiasca a muri, $i bin umbra tot mai beasa a vremii va veni $i zimbetul lui, be inbemn pentru munca besfa$urata Fara binsul si be
parere be rail pentru plecarea lui bintre noi.
9 Novembre, 1914.

Tisza se desveleste...
Concesii pentru Romini, acesta a fost cel bin urma strigt
al 130apestei gamice. Dati benzirca, bati griu, oati, va" rog, si
oaresice ajutor militar. Ili se batoresc toate. Doar am fcut concesii pentru Romini".
Numai cit avem obiceiul be a ne uita mai be aproape la lucruri. ,<Tot ptitu-i priceput, $tie bine Rominul, iar Italian& a bagat

be seama cd tot cotoiul oparit se teme $i be ap rece".

Si ne-am uitat be aproape.
Am vaiut intaiu ca bata concesiei e mai veche, tocmai bin
Septembre. Si Ungurii nu sint oameni cari sd ascunba ce au facut,
atunci club striga Oe'nnainte ceia ce ar fi avinb intentia sa faca $i
nu fac.

Al boilea, am constatat ca e vorba be inbicatii neprecisate,

care se pot intoarce in asa fel, incit sa nu mai insemne nimic becit un nume gol $i o baljocura.
Steagul sa nu samene cu al Romaniei, $coala sa fie $i romaneasca, ibmininistratia sa tie seama be oorintele Rominilor, legea
electorala s se mobifice a$a incit Rominii sa fie mai bine represintati.

Dar biplomatia maghiara intrece pe oricare alta in bibacia ei...

WA o iodic:2 care preciseaza ea : acte publice in romnete nu

se vor rebacta, limba romaneasca va avea boar o oara, boua mai

mult in program. Ne inchipuim ce va fi cu legea electoral.
lar opozitia tipa turbata. mina b-lui conte a fost !prea largi
cu Rominii...

www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

112

Si, in sfirsit, articolul recent bin xPiz Est, pe care-1 vom reprobuce 5i aici, ba nota unei mentalitati asa be inspaimintatoare,
incit te opresti. Pare ca 1-ar fi scris un agent rusesc besperat ca
sa-si merite pinea.
Lumea se cutremura be Ungur. El e .xbomnul tuturora. Rusia
se clatina la loviturile lui. Un gest, si Serbia se brima. Honvezii
au scapat Germania ingrozit.
Si, totusi, scrie ribiculul patriot, Maghiarul cu sufletul be
zeu" are vremea sa imprastie si baruri. L'a vazut pe pirlitul be

Ion Valahul cu pusca maghiare pe umar, 1-a inteles ca ajuta cit

poate, natingul be el, causa maghiara, i iata ca bin nobilele inimi
be macnat cu unghii be Shy lock cabe o frima si pentru calicul
acela. 13abe loane, iea-o ; e be la noi."
Si, baca e vorba pe asta, apoi cinii si porcii 0-ta1e, b-le conte,
s'o culeaga. far Rominii vor astepta libertatea pe care, pada la capat,
ei si-or agonisi-o !
9 Novembre, 1914.

Totu0 mai ramIne ceva...

Ne-am temut un moment, ne temem si acuma, ca virtejul be

ura in care se sbat natiunile innebunite, crimele rafinate care se
fac be unii impotriva altora, maul, cu mijloace be bistrugere biabolice, vor inlatura ultima ramsit be omenie bin sufletul bevastat
al umanittii,

Ei bine, se pare ca totusi nu!

Pe linga generalii cari beclara, in Germania, ca tin asa be
mult la victorie, incit ar smulge-o calcinb pe ruinele civilizatiilor nimicite, se gsesc, chiar acolo, si be aceia cari incep a recunoaste

c totusi Francesul e un viteas, Englesul un cavaler si Rusul

tin om.

Patru luni be zile vasul Emben a trecut pe ma:1 bepartate

ca o naluca raufacatoare. Pe urma lui ramineau in porturi asiatice
case sfarimate si beposite i flacari. Sute be milioane au perit
prin aceste lovituri fAra gres.
In sfirsit 1-au prins. Lemnul temutului calator fantastic a ars
la rinbul lui. Iar citi bintre aparatori n'au peril in foc ori in apa sint
astazi prisonieri. intre ei, e si un print, nepotul Regelui nostru, bar
E, mai ales, capitanul von (Duller.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

113

Eng testi simt o mare bucurie pentru aceasta. Oare fiinbcd au

be ginb s-1 lege be seaua cailor unor intrdri victorioase si sa-I
bea spectacol multimii, cum au fAcut Germanii la Bruxelles cu ofiteri belgieni prinsi?
Nu, ci ca sd se inchine toti eroismului su bespretuitor be
moarte Ca sa-i arMe be ce entusiasm" e capabild Metropola lumii
britanice pentru un astfel be om.
0 spune toat presa engles. flu, oricit be oribile ar fi lucrurile care se petrec zilnic, in sufletul omenirii totusi mai rdmine ceva...
9 Novembre, 1914.

0 greala de tact.

Dupa o intrunire publicd in care s'au putut auzi si cuvinte

frumoase consacrate sincer unei cause nobile, manifestantii, cari
n'au fost inbemnati, bar nici opriti, s'au bus sd huibuiascd, sa

sfarme sisd aclame.

N'am aprobat niciobat 'politica 'geamurilor sparte. Stiu insd
cd in vremuri tulburi isi are si ea ceasul ei. Asa e i la alte popoare si, comparati cu Germanii bin lune- trecut, putem fi priviti
ca poporul cel mai blinb.
Nu voiu biscuta huibuielile be la Clubul liberal. Anumite stingdcii au fdcut pe multi, pe foarte multi sd vabd in actualul Guvern
un busman al unei intregiri),, be care crebem ca nu e mai putin
bornic becit altii, be si unele sovdiri puteau fi, be sigur, mai putin
accentuate.

La Minerva>, s'a. bat un asalt. Circuld cu persistentd zvonul

c acel bomn Hennenvogel bespre care Fara inboiald Ca se vorbeste

prea mult, ar fi ajuns stdpin in casa be obinioard a tinerei literaturi romnesti. Unii rebactori pleacd suparati, fcinb bestdinuiri

baunatoare bunei reputatii nationale a societAtii. Am vdzut si calenbarul

si mi-a parut foarte ru c am gasH si in cronica anului

beclaratii amicale* be brbati be Stat maghiari, pe

lingd sfaturile rincebe, be veche morald afumatd, ale b-lui Slavici

si argumentatiile" bietului bomn I3drbulescu be la Iasi, membru
coresponbent al Acabemiei bin Belgrab si purttor al unei becoratii sirbesti mult borite. In asemenea conbitii trebuie sd-ti pui

obloane la toate ferestile.

www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

114

Dar s'a mers si la Legafia ruseasa S'a aclamat acolo, si,

amabil, b. Poklewski-Hoziel, care, se vebe, uitase cu totul be neutralitatea noastr, ar fi r5spuns. a

DacA se g5seste un ministru rusesc amabil, nu ne putem

plinge. Crebem ins5 ca bemonstrafia be la b-sa putea sA lipseasa
In abevari in cite schimb5ri politice le-ar impune timpul, simfim

inca oarecare greutate bin partea acestei nota prieten:i asupra careia, chiar usinb be binsa, nu trebuie sa ni facem ilusii exagerate
0, bac5 am fi azi in fruntea unei confeberafii balcanice! Cu.
cit graba, cu cita siguranf am fi alergat in ajutorul Sirbilor, stiinb
a si I3ulgarii, impAcafi pe basa breptafii statornice a tuturora, vor
sta alSturi in lupta noastra comunA, in loc s'a ne astepte la vre-o
strimtoare, cum poate si alfii i-au asteptat cinbva pe binsii ! Dar
in 13alcani zace ura neabormita. Si, bed, pentru Arbeal se lupta"
linga Rusia.

Daca va trebui, fie! Cu precaufiune, cu mAsur, cu toat incorbarea minfii, bar WS nimic bin amestecul inimii. 0, frg nimic
din amestecul inimii!
Si be aceia incibentul be la Polilewski-Koziel a fost un pas
gresit bin partea noastra16 Novembre, 1914.

Intrunirea din Suceava.

Guvernul Bucovinei a chemat pe ferani, prin mijlocirea unui
numr be primari si beputafi bietali, ca sA li bea certificat be buna
purtare si sa-i voteze mofiunea be increbere innainiea Regelui Fer-

binanb al RornAniei.

Li se spunea : Trenul va fi fiber

si nu bin punga convoca-

torilor si, se infelege, se va minca, se va bea pe gratis la praz

nicul Imparatului.

Cine nu va raspunbe la invitafie, va fi abus be janbarmi.

Acestia vor scusa pentru absenfa numai oamenii cari vor
fi spinzurafi ori impuscafi be binsii, conform cu orbinul bin 13 Septembre al comanbamentului general si al contelui Meran ori pe
morfii be pe cimpiile Galifiei.
frlofiunea va fi abus be-a gata, confipistii guberniali fiinb mai
experfi in asemenea probuse.

Efectul a fost, fireste, imens. Toatk Bucovina feraneasca s'a

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

115

besfunbat ca s'a vie la Suceava. Nicio inboiala n'a bomnit asupra

sinceritatii resolutiilor. far noi stim un lucru. In Bucovina n'avem

ce auta. Nu ne vorteranii romini be acolo

0, zeu al ironiei!
16 Novembre, 1914.

Casul de la Turnu-Rosu.
Ziarele n'au tinut seama in be ajuns be atentatul incercat
innainte be Turnu-Rosu, pe teritoriul nostru, be politia ungureasca
be granitl impotriva blot Vast le Stoica, un ziarist be bincole,
refugiat in Romania.
El a fost beclarat arestat in vagonul unguresc in care se
suise, si incuiat acolo. Cel amenintat astfel cu cea mai grea pebeapsa pentru refugiarea sa la noi s'a aprat cu bratul, amenintinb
si cu revolverul A intervenit seful gbrii noastre be hotar i boi
graniceri, si b. Stoica a fost liberat.
0 ancheta va trebui s se faca, si nu ne inboim c Guvernul
va sti s cear toata satisfactia ce ni se batoreste. Acel functionar
unguresc nu mai poate rminea in contact cu functionarii nostri.
Dar faptul insusi, petrecut azi, cinb vecinii au atita nevoie be
noi, arat la ce ne putem astepta be la binsii mine.
Nu numai a se inbArdtnicesc a tinea in robie pe conationalii
nostri, bar Ungurii n'au acorbat niciobat, in materie be bemnitate,
paritatea Statului romin, intemeiat, fr voia lor, contra silintilor
lor, bincoace be Carpati

Tot Valahi" sintem si noi, cesti bin Regat, si contra Valahului" ce nu se poate incerca!
Cinb interese sint, nu zic, se poate ajunge totbeauna la o intelegere; bar cinb un Stat !neaga viata moral a celuilalt, nu se
poate inchibe niciobata, prapastia.

Si casul be la Turnu-Rosu o bovebeste bin nou.

16 Novembre, 1914.

Motiunea pentru Serbia.

Luinb parte la sebinta Institutului be stubii sub-ost europene,
aplaubAm ibeia be a se gsi un mijloc care s uneasca statornic
popoarele balcanice intr'o legAtur care Ii poat ingAbui a re .
sista oricarii incercari be
infiltrare in aceste regiuni a marilor Puwww.dacoromanica.ro

Rdzboiul nostru in note zilnice

116

teri vecine, care urm5resc bistrugerea lor pe rinb. ArOtinb nobilului

popor sirb toat abmiratia cea mai miscat pentru inbelungata Iupt
eroicA in care numai strivirea prin numr a putut sa-i forteze re-

tragerea si, borinb bin toat inima ca steagul sirbesc s5 se ribice

bin nou, umbrinb pe toti membrii natiunii, pe ziburile Belgraburugam pe conbuc5torii State lor 13alcanice sa se ginbeasc5 in

lui,

acest moment hotritor la tot ceia ce uneste in trecut natiunile lor

si la interesele lor solibare in viitor pentru a nuii asuma o prea
grea rspunbere innaintea generatiilor viitoare".
30 Novembre, 1914.

Declaratiile d-lui Salandra.

Salanbra, noul prim-ministru italian, care a provocat, in
Martie trecut, cAberea multilateralului Giolitti si s'a impus ca succesor al acestuia, a muncit bin rsputeri luni be zile intregi bupO
D

uimitoare pentru anume mari filosofi be la noi, ba

chiar pentru Magi a neutralitatii italiene. $i la captul acestel
munci, innaintea unei Camere care-I respect si pe care o respect5,
bup sfAtuirea sincer si serioas cu toti aceia cari in Italia au
o situatie in politica' si in viata national5, a vorbit.
A vorbit asa cum vorbeste un om be Stat autentic innaintea
represintantilor autentici ai unei teri.
A constatat opera inbeplinita, fOr a se lauba cO a fcut ceia
ce era neinlaturata sa batorie. A bovebit a proclamarea neutraliproclamarea

USW a lost un act cuminte, pe care I-au recunoscut astfel si strinii,

pOn5 la aceia bintre binsii pe cari nehotdrirea italiand i-a pgubit
mai mult si i-a jignit mai abinc.
Tot obat5, in aplausele generale
s'a aplaubat pnd acum
si oare se va aplauba in Camerele formate ale Rom5niei? , el a
beclarat ca aceast neutralitate nu poate fi eterna ,,befinitiv", cum
.era in August si Septembre a b-lui Tache lonescu. E o expectativd armat si, mai mult, o expectatimi atentii. Italia n'a simtit nevoia be a interveni intr'un conflict pe care-I besaproba in originea
lui, care se intimplase a fi in tabra aliatilor ei. Poate ea', iartsi, NO
jertfele si greselile bin Libia, nu se simtia intru toate pregAtitA, be
i nu e rebus5 a-i cersi munitii si mebicamente in strinalate. Dar
Italia

are drepturi si ea are interese, iar acestea 6in urm5, sint

fireste, in funcinine www.dacoromanica.ro

de vecinAtdtile ce i se pot crea i pe care 'in,

N. IORGA

117

anumite proportii nu le poate primi. Ea nu este pentru razboiu,

bar contra unei anumite pci va trebui .5.1 fie.
5i, fiinbca e bine sa o stie toti, 0. Satan Ora a spus-o. Nu e
vorba be o abbicare, be o resignare, be o acceptare : sint unele lu-

cruri care nu pot fi, care nu vor fi, fiindca nu le vrea Italia.
Dar b. Salanbra a si precisat. Sint oameni cari tot vorbesc
be intentiile ei asupra provinciilor pierbute catre Franta, Savoia cu
Nizza, ori asupra unor teritorii africane pe care Franta i le-a luat
aproape bin mina : Tunisul. Ei pretinbeau chiar ca Italia le-a cerut,
uitinb ca toata expansiunea italiana se inbreapta, nu spre Vestul
inchis, cu anexele sale, ci spre Sub-Ost Discursul be astazi inlatura orice echivoc. Nu e vorba be asemenea tenbinte be recuperatie, precum nu e vorba be o gelosie nepotrivita si meschina fata
be cit poate face o Grecie in besvoltare, o Serbie mai fericita
E vdrba be aspiratiile in legatura cu cresterea unei Puteri vecine,
cu caracter ofensi-v beci,*-- si se stie cd Austria, si nu Franta, are
aceasta tenbinja. D. Salanbra n'a besfasurat harta, Oar pe ea stau
scrise: Istria, Trieste, Trentinul, Tirolul Subic.
Aceste Oeclaratii aveau nevoie be un corolar. La trecere be
aproape boua luni Oupa incetarea bin viata a regelui Carol, atit
0. Sonnino ministrul be Externe Impus be natiune, cit si prrsebintii
Camerei si Senatului, au comemorat in cei mai innalti termeni be
lauba innaintea Parlamentului pe regele Romaniei si cu acest prilet
s'au primit cu ovatii cuvintele care constatau cornunitatea be trabitii cu poporul nostru si amicitia corbiala cu Statul romin..
Italia a spus tot ce era be spus : si incotro i cum.
E rinbul nostru ? Nu creb !
30 Novern.bre, 1914,

Adpostirea Rominilor
pribegi.

Doua lucruri noua se puteau 'ceti in foile be Simbata, 22 Novembre.

Universul" a abus vestea ca bupa interventia parintelui Illitropolit al molbovei, ['mien care e si Mitropolitul Sucevei si patronul bisericii in care se pastrau pana ieri moastele Sfintului loan
cel Nous'a abmis primirea in manastirile cele marl bin Carpatii
molboveni a biefilor oameni
bin Bucovina, cari fug, si be Austriac i
www.dacoromanica.ro

118

Rdzboiui nostru In note zilnice

pe cari-i lauba in abunari feranesti, si be Rusi, pe cari nu-i lauba,

cari fug be foc, be frig, be foame, be escese ostasesti, be spinzurtorile janbarmitor. Cit vor tinea aceste vremi grozave pentru
binsii, bietii oameni vor putea sa aib5 o ingrijire crestineasca si romaneasca in aceste lacasuri sfinte care s'au intemeiat be aceia ce
stapiniau si asupra stramosilor lor si asupra strAmosilor nostri.
Masura ar fi bine sa se generaliseze. Oriunbe te buci in I3ucuresti, iti rasar ferani bin Ungaria, schilobiti be gloantele busmane,
zapaciti be miserie si be nenorocire, intelectuali scosi bin rosturile
for si izgoniti be asprimea soartei, &parte, nu numai be ai lor be
pe cimpiile be lupta, bar si be sotiile, be copiii lasati acasa, i tineri, MO be prin scan, cari vkinb c noi nu mai venim la binsii,
au venit sa ne caute aici, in salasurile noastre be libertate. Si toll
aproape nu stiu untie se afla, in marele oras asa be rominesc
si asa be strain, in care e asa be usor s intelegi vorba, bar asa
be greu sa-ti apropii sufletul. Cearca pe la Liga, cearca pe la Ministere, pe la scoli, cearca pe la prieteni, prin localuri publice...
Cearca Si gsesc asa be rar, asa be greu si asa be putin!
Innainte', ziarul b-lui Marghiloman, public un articol-prirn
foarte calburos bespre binsii. Struie puternic ca ei sa fie ajutati.
Si be sigur trebuie s fie. De aici be la noi sa nu piece nimeni

cu impresiape cari atijia au capatat-o si si-o tot intarescca in

Romania afara be frasele bin intrunirile publice nu este nimic
pentru binsii becit o politeta rece, un zimbet jenat, o strecurare
grabita.

Oameni ca b. Marghiloman, patronul ziarului ,<Innainte, sa

bea exemplu. Haibe. b-le Marghiloman, o miscare be altruism national: citeva zeci be mii pentru acesti frati izgoniti bin casele for_
Ar urma be sigur, si aljii: frajii Cantacuzino in rinbul intaiu. Si e
greu pan incepe unul.
Liga", ocupata cu atita biplomatie, care trebuie s ramiie pe
sama biplomatilor, a neglijat, intre alte batorii, si pe aceasta. Prin
ea trebuie s fie agitata toata societatea romneasca in folosul pribegilor, prin ea trebuiau sa se beschiba usile caselor prietenoase,
prin ea sa se reverse banii bin pungile Nine.
Lumea noastra politica nu ceteste aceast foaie, nu se coboara

s'o ceteasca. Nu e vina noastra ca nu ne putem ribica pana la rtivelul nasurilor celor mai suptiri bin Romania. Dar, back totusi,
www.dacoromanica.ro

N. 1ORGA

119

s'ar ceti aceste rinburi in cercurile pentru cdre citeva mii be tel
pltesc be multe ori o bistractie inutild si ibioatd, n'ar fi bine sd-si
zicd obatd cd bin compdtimirile in litere be tipar nicio vdbuvd nu
captd abdpost, niciun orfan o coajd be pdmint, cd pentru a folosi
acestor oameni sint alte mijloace, pe care bogatii Romniei le au?
Voim unitatea politicd a Rominilor, mare si frumos ibeal, poate

apropiat. Prin ce alta becit prin iubire se poate pregdti o bund

viald impreund? $i sd nu se uite cumintea vorbd veche: ca buzele
cinb sint amare trebuie sa le sruti, si nu cinb sint bulci.
30 Novembre, 1914.

Bulgaria i Turcia.
13ulgarii sint un popor practic si socotit. Ca une ori se druncd
intr'o mare aventurd nenorocit, nu trebuie sa mire pe nimeni: sk

te fereascd Dumnezeu be rdbbdtorii cari ajung sd nu rabbe si be

calculatorii cari si-au uitat aritmetical

Nimeni nu poate sa-i tie be rdu cd, fiinb vorba be interese

marl si be ibeale sfinte pentru binsii, se socotesc astzi, bupd mereusita pripelii bin 1913, asa be mult innainte be a risc3 un pas.
Se zice ca au o conventie militard cu Austria: ii beplingem si, bact,
vor observa-o, vor avea si ei motive s'o beplingd.

Vecinii for au batoria sd se pregteascd pentru orice Sint

sigur cd vom fi fd-cut-o. $i nici ei n'au be ce s ne tie be rti.
Dar ceia ce e be-a breptul caraghios e rivna Turcilor be a 1
face bine, baginbu-i imebiat fa rdzboiu. Du trece zi lsatd be Dum
nezeu in care vre-un June-Turc sd nu i inbemne a intra in actiune,
evibent alturi cu Puterile germane. $i be sigur numai in inte-resul lor.
Ca la Stambul se vorbeste be prietenia cu fratii bulgari bupd
oribilele mdceluri reciproce, bar mai ales bin partea crestinilor, in
1912, se intelege ea' e o simpld form biplomatica oportunista. Ori
creb Turcii, cinb li se spune cd Bulgarii nu mai au nimic be recta-

mat in Tracia? Ori creb Bulgarii, cinb li se spune cd in Abrianopol nu sint consingeni be-ai for?
Astfel be situatii se accepta si se exploateazd. Dar be aici
pdnd a te incerca sd faci bin ele basa morala a unei politice este
o mare beosebire.
51 conbucatorii Juni lor Turtt n'o simt in be ajuns cinb arata.
www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

I 20

3ulgarilor ca att batoria be a merge alaturi cu ei supt steagul

german ori supt acela, bastarb, al Austriei unguresti.

50 Novembre, 1914.

Otomaniio i aderea
Belgradului.

...$i aceasta batjocura.

0 telegrama bin, Constantinopol arata ca presa otomana" se
bucura be caberea 13elgrabului.

Din partea invinsilor be la Cumanovo nu ne mira. Nobleta

se uneste cu vitejia, si, unbe lipseste aceasta, cum sa astepti pe
cealalt!

Dar aceste ziare abauga: acest eveniment pune capat

vietii

politice a Regatului".

Aceasta e prea mutt..

Auzi b-ta obraznicie ! Pe sama harnicului, si bunului popor
turcesc, o sama be Evrei, Armeni si alte scursuri be natii fac azi
politica si gazetarie, unifi prin instinctul comun al exploatarii.
$i aceasta abunatura cuteaza a proclama moartea politica
a celui mai eroic bin micile popoare ale Europei, in care este be
la un capat la altul numai un singe si numai un suflet!
0, parasifii natiunilor, cum se inteleg be bine, be la Pesta
si Viena pan5 la Stambul si Pera ..
30 Novembre, 1914

Belgradul robit 1).

Acum abia un an eram la 13elgrab, abucinb regelui Petru clopotul lui Caragheorghe, menit bisericii bin satul lui be obirsie. Vebeam a boua oar5 orasul bupa o scurta visita in zile singeroase si
triste. M'au uimit marile progrese realisate in ultimii ani, in mijlocul
pregatirei grele, a aprigii purtari a razboiului. In toate partite se
lucra, cu zel, be aceiasi oameni cart ieri inca purtascra arma ; se
lucra cu bragoste pentru a face cit mai frumoasa Capitala unui
popor biruitor.
Atunci intaiasi bata am vazut interiorul frumosului Palat Regal
nou, mult mai impunator si mai ingrijit cu beosebire!
becit al
1) Scris cu patru zile innainte be recucerire. Lasam articolul neschimbat.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

121

nostru, si m'am bucurat constatinb in buna primire a citorva Ro

mini bin cari faceam parte si eu atita simpatie si prefuire pentru
tara noastra. Am strabatut Inuseele facute cu atata staruinfa si cu
atita jertfa in atita saracie si economie, si am vazut colectii Oe etnografie cari nu-si au parechea in toata Peninsula Dalcanica.
Acum pe acolo umbla solbafii biruitori ai Companiei maghiare

Berchtolb si Tisza. Vor fi stricat bestul, vor fi luat mull. Vor fi

batjocurit si risipit inca mai mult. Aceia cari, in sate, nu s'au sfiit
sa arba batrini si copii, sa uciba pruncii in bratele mamelor,cum
oovebesc anchetele sirbesti oficiale, be o precisiune care besfibe
once besminfire,nu vor fi crutat aceste comori ale stiinfei bespre
Sirbi si bespre Balcanii intregi. Vor trebui iarsi inbelungatele silinff
ale unui biet profesor be gimnasiu, ale unui biletant pasionat
pentru ca Museele sa se orinouiasca bin nou si sa se complecteze
in momentul cinb Dumnezeul neamurilor va hotari implacabil. $i prin
frumoasele obai ospitaliete pentru strain unbe au scurmat bombele
si jafuitorii au patruns prin usile sfarimate, harnicia plina be gust
a bunelor gospobine va abuce iarasi la locurile for belicatele sapaturi
in lemn, talerele fragile, covoarele be Pirot triumfatoare in colonVoiu veni atunci bin nou la I3elgrab, cu constiinfa acelui care
n'a parasit in clipele cele mai grele pe vechii prieteni si, fara multe

Ii voiu stringe boar mai tare mina eroica.

Si-mi abuc aminte be o represintafie be teatru, bard pufintel
pentru noi, in Teatrul ribicat prin marinimia marelui principe Mihail.
0 trupa putin platita, bar cu atit mai bucuroasa be placerea pe,
care o Ikea ascultatorilor, inOraznise a cinta ,(Trovatore, $i era

cuvinte,

bine !

Glasul intemnifatei care-si fringe besnbajbuita valurile cintecului but eros be piatra rece a parefilor mi-a ramas in urechi. Era
altd interpretare becit cea italiana, mai simpla, mai biscretd, mai
calba, cum e si sufletul acestor Slavi bin Sub, la cari cultura apuseana n'a putut abuce bistrugerea spontaneitafii populare. Tinguirea
ma urmareste be atunci be cite ori e vorba be o suferinta Fara
mingiiere, careia totusi Ii va veni cinbva izbavirea.
Asa sta astazi ca intemnifata insasi vechea cetate a I3elgrabului. Din sufletele celor ramasi, bin sufletul celor izgonifi si pribegi

se ribica, neauzit be tirani, o plingere tot asa be sfasietoare ca a

www.dacoromanica.ro

122

Rzboiul nostru In note zilnice

eroinei bin Trovatore. De jur imprejur ziburi be temnit. Nicio lic5rire bin nicio parte.
$i totusi prin izbvire, intreag5, triumfal, se va mintui si
aceastd suprem tinguire.
7 Decembre, 1914.

Destainuirile cllul Giolitti.

In caMera italian,ce sebint memorabilA si vrebnic5 be a

fi imitat5!, b. Giolitti, uitinb c a fost prim-ministru si cd poate
sa ajung bin nou, s'a raliat la politica urmasului s5u in conbucerea
afacerilor si z tinut s abauge atit : c5 aceast5 neutralitee, care e,

fat be Austria si Germania, un refus de concurs , st5tea be la

inceput si in intentiile- sale.

Pentru a o bovebi, a cetit doua acte bin coresponbenta sa

cu befunctul bi San Giuliano, care nu era un busman al Austriei.
Se arat cu o limpeziciune bes5virsit5 un lucru : ca. in August 1913,

adeca in nromentul cind se ducea la capat pacea din Bucuresti

in folosul Sirbilor, Austriecii voiau si cada asupra acestora si ca
o anuntau formal aliatei italiene, care, hotrit, a refusat, cerind si
Germaniei .51 se ia misuri pentru a se infrina nebunia dela Viena.
Puneti alAturi aceast5 best5inuire cu aceia bin Cartea Alb5

englesa, ca in 1914 se luasera misuri care puteau si se afle

de Englesi, pentru deschiderea drumului la Salonic.

$i atunci yeti intelege bine aceast infernal politica lipsit,

pe linga toate, si de orice indreptatire, pentru a Austria nu represint nici un imperios principlu national, nici necesitatile cu ne-'
putinta be inlaturat ale unei expansiuni economice.
Deci si c5l5toria bin lunie in Bosnia si Hertegovina era in
legatura tot cu acest vechiu plan : spiritul populatiei sirbesti be aici
trebuia cercetat, cistigat, macar imp5cat pentru ceiace era s urmeze.
Astfel grupul be Curte bin jurul raposatului Mostenitor, boritorii be a invia timpurile lui Eugeniu be Savoia, ei au fAcut-o. Au
facut-o calculat, rece, ca un sport aristocratic.
HotArirea nebuna a ac.istor biletanti si aventurieri in politica
a sarcit png acum omenirea cu aproape 500 000 be oameni intre

care erau atitea talente care nu se vor mai naste.

$i grozav va fi osinba Istoriei pentru raufctori I.
7 Decembre, www.dacoromanica.ro
1914

N. IORGA

123

Manitestatiile din Italia.

Un mare numar be parlamentari italieni, si bin cei mai cunoscuti s'au aratat in chipul cel mai calburos boritori, nu numai ai unei
trainice si fecunbe intelegeri intre Italia si Romania, bar si ai unei
bune cunoasteri intre sine a acestor boua teri latine, ceia ce, be
sigur, e o conbitie neaparata pentru ()rice conlucrare serioasa razimata pe o breapta apreciere.
Sint multi ani be zile be cinb acel care iscaleste aceste rinburi a aratat necesitatea acestor raporturi si marele folos pe care-I
pot abuce unora si altora.
Acum aproape zece ani, intr'o abunare a Ligei Culturale, la
Daciap, am propus o motiune prin care, cerinbu-se ruperea Ianturilor vechii robii fata be Austro-Ungaria, se cerea si o inbreptare
catre I3alcani supt egiba ltaliei. Orice prilej se presinta a fost intrebuintat pentru a se probuce borita apropiere. De aceia s'a scris
I3reve storia bei Rumeni", cartea italiana bespre istoria Rominilor,
care a fost alcatuita be Liga Culturala in zilele be Jubileu ale regatului italian. De aceia s'a relevat in Parlament, beosebita insemnatate a primirii triumfale pe care toate straturile populatiei italiene
au facut-o acum boi ani principelui Carol. De aceia s'a provocat o
manifestatie la_ legatia Italiei, manifestatie in fruntea careia erau
fruntasi ai vietii politice si culturale. De aceia s'au tinut, acum citeva luni, la Venetia conferintele cari au aparut baunazi si in care
se alpha ibeia colaborarii Italiel cu I3alcanul unit contra Austrieimaghiare.

,Cele mai multe bin aceste inbemnuri au fost primite in tara

cu o receala be care, bata fiinb cultura noastra politica, nu m'am
mirat. Ce au zis Italienii, bovebesc scrisorile, pe care le-am publicat
in Calenbarul Ligei pe 1912, ale unor personalitati italiene eminente.
Astazi am bucuria Ca vab succesul incoroninb silinte isolate,
pentru care, insfirsit, ceasul a:venit. Facute in alt spirit becit al sentimentalitatilor latine, ele vor probuce fapte fericite. Aceasta o si
boriam.

Daca ar fi la noi o opinie publica atent si inzestrata cu puterea amintirii, n'as avea neplacerea be a trebui s nal eu insumi
unul bin izvoarele miscarii be astazi.
14 Decembre, 1914.

www.dacoromanica.ro

124

Razboiul nostru in note zilnice

Evenimentele rAzboinice de

pe frontul de Est.
Austria se bucura. Au intrat Sirbii in I3elgrab, prisonierii nu
mai incap in lagarele be concentrare ale busmanului bin Sub, ram5sitele a bou armate caut ingrozite vaburile be retragere. Ce
are a face! Dumnezeul unguresc tine totbeauna in reserva o mare
biruinta pentru singurii sal fii autentici, maghiarii. Macar una pe'
spl'amina" ..

Data aceasta, e vorba be cmarea> lovitur bin Galitia vestia

be retragerea Rusilor pe toat linia cu un oarecare abaus be
strategie german , be unul bin uriasele fapte be arme bin istoria
militar a lumii, be rAspingerea in interior a Imperiului Tarilor, ba
mai stii ?, poate be crearea in citeva saptamini a Statului rutean
anti-moscovit.

I-au prins iarAsi... Era si firesc in viata zgubuita a unui popor

care nu traieste becit in crise be nervi si prin crise be nervi. far,
in ce priveste pe Austrieci, era firesc in viata unel birocratii pe
atit be lubkoase in form, pe cit e be fricoas6 in fonb.
Nu e mai putin abeva'rat c'd teatrul luptelor bin Ost n'a bat
be mult o nou bovan a bestoiniciei strategice rusesti. De trei ori
milioanele supuse si rabbatoare s'au frint be minbra inbardtnicie
german'a, conbusa be capete mai bune. Pentru o armat care era
spaima lumii, e cam putin. ea nu va peri din aceasta, bar va seabea mult ca prestigiu.
E un motiv sa plingem ori sa ni schimbam orientarea ? Nu.
Orientarea ra'mine. lar nesuccesele rusesti sint intru citva spte folosul nostru Ele ni recomanb s ne ginbim si mai mult la noi
insine: la ceia ce putem noi, la tot ceia ce noi putem.
14 Decembre, 1914.

Arhiducele mostenitor in
Bucovina.
Noul si neexperiEntul mostenitor al Coroanelor habsburgice a
visitat l3ucovina, asa cum Tarul a visitat Caucasta. Si, cum acolo
a fost entusiasm musulman si armenesc, a fost bincoace entusiasm
romnesc. Sincer, nepregatit, be o parte si be alta. ,,Nationalistur
www.dacoromanica.ro

.,.......

N. 1ORGA

125

Dori Popovici, intors bin 13ucuresti, unbe 1-a chemat borul be noi,

a ars tamiia cea mai curata in catuta be aur a guritei sale,

hibucele a gasit ca miroasa bine.

ar-

Chestie be nas!
Va s zica be acum sa ni luam orice ginb bin partea aceia.
Nu ne vreau gospobarii" be la Cimpulung, si nici b. Dori Popovici.
Dar, vezi, eu as pune un ramsag.
N'am intilniri misterioase cu nimeni, n'ascult la nicio usa,
nu frecventez nicio ambasaba. Curiositti be temperament ! N'asi
putea spune cu aceiasi siguranta ca reporterul cel mai rau informat
c intram si cind intram.
Dar se poate sa intram...
Atunci bau ca sigur urmatorul lucru: Parintele Repta n'o sa
binecuvinteze pe flacaii in uniforma Romaniei libere. Dar cel b'intaiu biscurs o s ni-1 tie b. Dori Popovici, iar cele b'intaiu adamatti o sa4vie be la ,,gospobari". Si mai garantez un lucru: ca o
sa le primim i o sa le rasplatim.
14 Decembre, 1914

Ucraina...
D. Zamfir Arbure, cunoscutul publicist basara bean, ni presinta
o carte bespre Ucraina, cu strigatul chesaro-craiesc al oconstiintei

rutene care-si cere un Stat be la geniul lui Hinbenburg.

Rutenii sint cunoscutii nostri busmani bin 13ucovina, cari, favorisati, bin rasputeri, be abministratia imperiala a Ducovinei, ni
ocupa satele, ni besnationaliseaza tineretul, ni rapesc scolile, ni
incalca brepturile, ni ascunb existenta prin statistice msluite.
Vechi simpatii,

flu e ap?

13rosura abuce o hartg. Ucraina, cu 38.000 000 be locuitori,

merge pn in Caucas, luinb toata coasta Marii Negre, plus un
mare colt bin Basarabia subica, cu Cetatea-Alba cu tot.

isi poate inchipui oricine ce fericire ar fi pentru noi in viitor

sa fim inchisi intre cei patru vasali ai Germaniei, prin agentura binastica bin Viena Ungurii, Polonii, Rutenii si Bulgarii, unii ,,autonomi", altii inbepenbenti".
Dar sa spunem boua cuvinte bespre temeiul istoric al acestor
:

revenbicatii.

Cultura, viata politica ruseasca au pornit in Vestul cu veche

basa etnica traca. Prin crestinism si alte influente bizantine Chievul
a prebominat intaiu. Apoi au venit Tatarii. Din innecul lor, Rusii
www.dacoromanica.ro

135zboiul nostru in note zilnice

126

au rskit supt firma moscovitk Dar Vestul rutean a ramas Lituaniei, unit apoi cu Po Ionia. Teranimea a protestat prin rAscoala bin
care au iesit Cazacii, cari s'au intins pAnA la Cuban. Apoi s'a amestecat Austria.
Ajunge atit pentru a vorbi be alta trabitie? $i o beosebire
bialectat pentru a vorbi be alta limba ?

Atunci avem si o limbd molboveneasca si o nevoie be Stat

separatist a fflolbovei.

$i te trezesti ca la Viena s'or fi ginbit si la aceasta...

14 Decembre, 1914.

Intilnirea de la Malmoe.
Acum citiva ani, Norvegia era cutremurata be imensa bucurie

a liberkii sale, si orice om cu simf pentru breptul popoarelor la

viat si la vial-a asa cum o doresc si o inteleg ele, a impartsit
aceste sentimente.

Dar erau unii carora schimbarea petrecut in Norb Ii babea

o ingrijorare. Odatj br-facuta. be Suebia, va fi aceasta' Norvegie
altceva becit o feuba engles'a ? $i Suebia va putea ea, rebus5 astfel la propriile lor hotare, sA resiste tenbinfelor navalnice be cotropire ruseasc5 ? Fka a mai vorbi be biata Danemarca mutilatk
fra sperantA be a-si i iai c5pAta vre-obat provinciile smulse be
Germania si ameninfata si in ce priveste stSpinirea ce i-a mai
rmas?
Se vor fi ginbit oamenii politici ai Norbului la aceste probleme be existent i, ajutinb acum si rzboiul general, s'a ajuns,
pentru a se stringe legAturile be pand acum, la congresul be la
malmoe.

Hotkirile luate acolo be regi si be ministri sint, be sigur,

hotkiri be neutralitate. Dar sint multe feluri be neutralitate. $i
acolo s'a ales unul, care convine tuturor celor trei feri care au sa'
se menfie si poate sa" se intregeasck
Vor reveni oare prin legAturi be familie intre binastii, prin
legaturi be cultura intre popoare, zilele vechiului Scanbinavism al
marii regine Margareta be acum 500 be ani ? Tofi prietenii popoarelor florbului li-o ureaz.

Jar pentru omenlre ar fi Inca o garanfie be orbine in civilisatie

21 Decembre, 1914
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

127

Egiptul engles.
Obat ce Turcii vreau s reinceapa in sens invers campaniile lui Bonaparte si ale lui Ibrahim-Pasa, bin 1830-40, obat ce
ei viseaz5 o ,,liberare" a Egiptului, era firesc co Anglia sa ia masuri penttu asigurarea intereselor ei in tara Faraonilor.
A mazilit pe Abas-Hilmi, Chebivul crescut la Viena $i iubit
la Constantinopol, si a pus in loc pe unchiul acestuia ca Sultan"
el insusi al egiptului iribepenbent".
0 lovitur5 be Stat, be sigur. 0 violenta si o calcare be tratat, evibent. Dar cine crebe c5 ea va intilni impotrivire, ca zilele
lui Arabi-Pasa se vor intoarce, se inseal5.
Turcii in egipt nu inseamn ma? nimic. Ei sint fostii stapini
invinsi. $1 aceasta nu lasA mult5 simpatie in urma.
Sint ceilalti : Arabi $i mai ales Fellahi, milioanele nebrepttite
si strivite be veacuri, be drib cdrau in spinarea lor insingerata
pietrele piramibei lui Cheops. De acestia insa Anglia se apropie si

aziastzi mai mult ca oricinbcu compatimire si promisiuni be

inbreptare. Si, be oare ce oamenii stiu a n'au rmas Fara folos
be pe urma abministratiei englese, ei se vor fi bucurinb.
Iar, cit vreme lucrurile stau astfel, corturile solbatilor Pabisahului nu se vor intinbe, ca in vremurile lui Selim I-iu, pe malurile Ililului.
21 Decembre, 1914.

Liga italo-rommnA.
Un numr be beputati italieni si bintre cei cunoscuti au
funbat o HO pentru apropierea Italiei be Romania. Iar parlamentarii nostri, instiintati be aceasta, au aspuns prin calburoase asigurari be prietenie si prin anuntarea unei viitoare asociatii romanesti cu acelas scop.
Evibent a se va ajunge in curinb la o organisare, la un
program be lucru. Dar cine ar crebe c5 se poate opri aid, s'ar
insela foarte.
E be sigur o mare opera care poate fi si burabilaaceasta
apropiere italo-romina. Nu e un singur bomeniu in care ea n'ar
putea fi robitoare. Dar ea cere, innainte be toate, cunostinte si
munca.
www.dacoromanica.ro

135zbowl nostru in note zilnice

128

Acuma, cit umbl marte cet turbat pe fata pdmintului, unele

di nu vor putea fi bAtute. Dar ele trebuie ardtate Inca be acum

pentru ca, la cel b'intAiu moment prielnic, sa se facA pasii7be
cuviinta.
SA ni impArtasim stiri bespre trecut, bespre cel comun si

bespre acela care e beosebit. SA cream biblioteci be trabucere bin

limbile respective. SA popularisam in tara noastra..mobestA arta lor

cea mare. SA punem la cale excursii be la o tall la alta, pe acea

Mare a Abriaticei pe care au cunoscut-o si strAmosii lor si ai
nostri.

C greu, bar tocrnai be aceia s ne- felicitam. Cad si roabele

vor fi imbielsugate
21 Decembre, 1914.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

129

Visita d-lui Georges

Lorand.
Un strain a fost la noi, pe care I-am primit mai bine ca pe
un invingator bintre ai nostri, besi el e numai unul bin pribegii
t-t, lui popor invins, strivit supt numar, ruinat, becimat, bar nu
bar stiam ca erau si
it4rint. L-am primit asa, besi stiam bine
tInotive be scrupul moral, care nu sint inOiferente Ca, nu mai Oe-

parte becit acum un an, el n'avea cuvinte prea aspre pentru a conbamna politica noastra fata be Bulgari, pe cari-i iubeste in abevar,
pentru ei si nu pen ru folosul ce pot abuce terii sale. L-am aclamat, be fafa ori cu ginbul, besi ni-1 -recomanbau, ni-1 presentau si
si-I exploatau, pentru felurite ,,tirajuri" be popularitate si cistig, oameni cari sint antipatici unei opinii publice sa'ntoase.
Rominii au f.-ut toate acestea pentru ca acest out vorbia in
numele unei Oureri imense si represinta un principiu sfint. ,
Durerea era aceta pentru barbara--ba, barbara, amici germani!
alcare in picioare a ferii sale, care, pentru Ca se aprase impotriva unei brutale , agresiuni, fie si prin franctirori, nu merita s
fie supusa la tratamentul la care se supun boar popoarele ignobile
si lase care nu stiu ce e o armata si n'au bescoperit Inca still*
onoarei militare si omenesti. Aplausele acelea se prefaceau in conbamnare impotriva tuturora cari, Fara" nevoiq material si moral,
sfarimasera cu tunul minunate biserici si palate istorice, Oistruseserd
opere be arta', incenbiasera biblioteci si pusesera la zib, aproape
fara cercetare, femei si copii cari nu voiser sa spioneze pentru

busman, fara a mai vorbi be crimele orbinare, obioase, ale plebei

oraselor, nebemni be uniforma cu cari-i imbracase imparatul bor.
Cum nu li s'a iertat niciobata Francezilor lui Turenne bevastarea,
<strategic5,) totusi, a Palatinatului,/ori lui Muraviev < pacificarea Var.

www.dacoromanica.ro

130

Rzboiul nostru in note zilnice

soviei, cum ororile bin 1912 vor p5ta totbeauna steagurile crestinilor
ce s'au luptat totusi pentru o nobild caus5, cum Anglia-si acopere
fata, si bupA cAinta si rAscumparare, la amintirea rAzboiului cu I3urii,
cum, azi, bupA mai bine be trei sute be ani, o rubd a lui Gheorghe
Basta imi scrie, bin Italia prieten5, pentru a ma intreba ban totusi
n'ar fi o <<circumstant atenuantA pentru asasinatul lui Mihai Viteazul, tot astfel, cu toate virtutile, abmirabile, be patriotism solibar
pe care le-au Obit Germanii bin 1914, cu cpiatra neagrA)) se va
insemna in istoria natiunilor saptamina belgianA.
Iar principiul, in puterea lui trAim. e acela care ingbuie
unui Ste/ mic, chiar atunci cinb nu represinta o natie, bar s'a creat
in curs be mai multe generatii o constiint be patriotism si s'a

acumulat un tesaur propriu be muncA si civilisatie, be a tri Ita

beosebi asa cum voiesc cetatenii lui.
Ne Mcurajam, ne indemnam i pe noi in aplaudarea btrimaul Lorand, FM% ca pentru aceasta s fi lipsit citusi be putin reprobarea moralA fata be agresorii fAr milA, reprobare pe care am
avut'o totbeauna, spre onoarea noastrA, Fara be orice acte be
acest fel.
Georges Loranb, a simtit-o be sigur, i multe bemonstratii
vor fi fAcut sA singere rana lui. e asa be grea situatia unui om
primit cu cAlburA, imbrAtisat, ospatat, aclamat pentru nenorocirea
terii lui. Ce pAcat cA nu se pot gasi alte semne be solibaritate mo-

ralA becit semnele obisnuite ale bucuriel! Sau cA unele cuvinte

n'au fost spuse DacA nu I-am fAcut niciobata sA pling, ei bine
n'am izbutit in silintele noastre be a-I mingiia.
El, be alminterea, nici nu venise pentru aceasta. E un om be
la Norb, care ,,spune fapte" i cere fapte. Le-a cerut, poate ca
nu in forma cea mai bunA, cinb ne asigura, la Cercul Analelor",,
c nu-si vor avea partea la bistributie becit copiii obraznici (si
noi cari am fost totbeauna cei cuminti 0
I le-am fAgAbuit. $i, cinb ele vor fi, el va pune alAturi suferintele i incerarile noastre alAturi cu ale lui, si be atunci innainte
Georges Loranb nu va mai putea 'Astra fall be noi o jubecata pe
care, bacA n'a mai exprimat-o, nu inseamna cA a si pArasit.o.
4 Ianuar, 1915.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

131

Grija terii i preocupatiiie

de partici.
In acest moment trebuie sa avem cu tofii grifa fedi. E vorba
be pastrarea, be onoarea, be viitorul si be marirea ei. Lucruri asa
be innalte si be sfinte, incit mice cuvint fi se pare asa be vechiu

si be Vers drib ai sa le numesti pe binele. Unii striga borul lor

be a a intregi neamul, 11 striga ca o trimbifa be razboiu care a inceput sa sune innainte be a se ribica steagulceia ce la razboiu
poate fi periculos, alfii il spun numai, cu solemna scurtime a hotaririlor ce nu pot fi schimbate, i sint si be aceia cad prefera sa-1
sopteasca numai ca o rugaciune, chestie be temperament.
In acest zgomot be glasuri si in acest lin sopotit be borinfe
se amesteca insa accente bisarmonice, care, bin orice parte ar veni
trebuie fistuite si fluierate.
Sint accentele uritului interes be partib,si, cinb zic aceasta,
infeleg si partibele cele bune. Oamenii creb ca, in aceste imprejurani, partibul trebuie s se van', be partib trebuie s se stie, ca
partibul nu trebuie .sa-si piarba popularitatea, a el trebuie sa se
impuie, sa biriga, sa iasa in frunte.
Nu putem conbamna bestul be aspru aceasta parere.
Partibele au, evibent, pe linga solufii in chestii interne, si
orientari in chestii externe. Oricinb, ele trebuie sa lupte si pentru
unele si pentru allele. Dar, pe cinb in chestiile interne, ii este iertat
promotorului, sa-si insemne locul pentru a nu-1 pierbe, caci fara
nu pagubeste nimic, in cele externe .orice divisiune manifestat public e un moth; de slabiciune pentru far.
$i abevarafii patriofi, lucrinb pe alte cal, care ramin beschise
totbeauna omului inteligent si stimat be alfii, se feresc a besfasura
fanioane be partib cinb este un steag national, caruia oricine trebuie sa i se inchine far a se intreba baca purtatorul lui Ii e ori
nu simpatic personal si chiar, back luiribu-i-1 bin mina, n'ar fi in
stare sa-1 buca mai bine.
Aceasta pentru nerabbatorii be oriunbe.
4 lanuar, 19.15

www.dacoromanica.ro

RAzbotul nostru in note zilnice

132

Iar4i a vorbit d. Tip

Cinb cineva iea asupra-si o grozavie ca razboiul elnu se facea fara nebunia megalomana a biplomalie:

el are macar o batorie. Anume : sa astepte r`

bine, pna biruieste causa cea rea, pentru rsurlele succesului,fireste bine pregAtit si ci.
D. conte Tisza, mai marele contelui Bei
bintre acestia. Soarta armelor ii e inbiferenta. A
fringeri, in zile be mare inboiala pentru viitor, b-s.
impune sa-si spuie iarasi cuvintul, pe biapasonul bin .
Si I-a spus. Austro-Ungaria va birui. Dar, oricum. v
Va raminea, intreaga, Ungaria binteinsa. Cine crebe alt.
nebun periculos".
Pana si foi austriace, ca aceia bin Graz, s'au speriat be
portunitatea acestui limbagiu. Dar ce-i pasa acelui care viseak
rolul be obinioarA al batrinului Anbrassy!
Numai cit lumea e beprinsa a se feri be nebuni. 51, baca
pana si mintea b-lui Tisza e be parere ca sint periculosi, se apropie o nevoie mare pentru Ungaria....
1

4 lanuar, 1915.

Plecarea d-lui Berchtold.

De sfintele serbatori, b. conte 13erchtolb ne-a lasat. Demisia
i-a fost primita. Impratul-Rege i-a recunoscut boala, incurabill
Succesorul lui AerenthaI n'a fost un mai mare biplomat beat
acela care la patul be moarte i-a lasat grija Austriei muribunbe.
Om be protocoale, be mebiajii, be proiecte, 'el a crezut totusi ca
poet& calca pe brumul unui Anbrassy, facinb si besfacinb toate la
hotarele unei Austrii stApine pe Balcani cu lanjuri be fier si pe
Romania cu lanjuri be aur. 5i-a facut ibei exagerate, imense bespre
rolul provibenfial pe care Far putea Inca juca monarhia. Fara a-si
ascunbe causele abinci be slabiciune ale ei, el a ispravit cu parerea

ca, la o boala besperata. cel mai bun leac e sa smulgi pe bolnav

bin patul moale al obaii calbe, bintre ceaiurile si boctoriile lui,
al sa-1 zvirli, cu termometru cu tot, in zapan inghetata. Atunci
a rebactat somajiawww.dacoromanica.ro
be la 24 Iulie, in care invite Serbia sa-i linga

N. 1ORGA

133

cismele. Atunci a provocat un razboiu european, pe care s'a intim-

ca-I boriau si All

Ungurilor el nu li-a placut prea mult. $i totusi oniul facuse
tot ce putea ca sa-i satisfaca. Sot al unei Maghiare be veche fa-

plat

milie istorica, stapin be mosii unguresti, parinte al unor fii botezati

ungureste: Zsiga si Bela, el a servit cu crebinta innainte be toate
ibealul arpabian, angevin, corvin al Ungariei. La marirea ei lucra
atunci cinb isi punea iscalitura nemteasca pe actul be fulminanta
excomunicare catre Serbia.
Dar natiei inaghiare, care vrea sa imparta lumea cu puternica
rasa germang, nu-i trebuie un Ungur facut, aboptat, cistigat, ci .unul

nscut. $i cine putea fi mai potrivit pentru aceasta becit trufia

incarnata, inbaratnicia facuta om, intoleranta impelitata, care e bomi- -

natorul conte Tisza, intrinb, ca- Lubovic al XIV-Iea in Parlament,

cu cravasa in mina in mijlocul nationalitatilor?
Deci Tisza s'a bus la Impratul Wilhelm si a umplut lumea
be zvonul ispravii sale, uitinb beocambata sa pomeneasca si o cerere be aubienta, care a iesit la iveal numai pe urma. lar, la intoarcere, a beclarat birz ca, orice-ar fi cu Austria, o (Jngarie national este si, sA piar si lumea, ea va fi, eterna si intreaga.
0, ce cancelariu ar fi fost pentru ai lui acesta!

Era ins prea ocupat aiurea. Din oficiul cancelariatului nu

poti supraveghia in be ajuns macelul sistematic al nationalitatilor

in Galitia si Serbia. Trebuia un em be paie, bin sun', si el a fost

gasit. Obscura personalitate a ministrului ungar pe linga Imparat,
b. be I3urian, un onest abministrator, a fost facut cancelariu, cu
observatia, pe care o primeste, Ca astazi biplomatia nu mai are
niciun rol.

Iar Berchtolb se retrage. 0 satisfactie poate avea si el: ca,

bupa ce a voit si a urmarit, cu slabele lui mijloace, marirea Monarhiei, nu va presiba la jalnica ei lichibare.
Noi, pe cari nu ne-a iubit be loc, il felicitam pentru aceasta.
11 lanuar, 1915.

Catastrofa din Italia.

Iarasi e mare jale nationala in Italia, be pe urma unei fatale
lovituri a naturii oarbe. Calabria e samanata cu jalnice ruine si mii
www.dacoromanica.ro
be oameni striviti, mii be
raniti ce se sfirsesc be rani si be foame

Rzboiul nostru 'n note zilffice

134

zac supt ele. Lumea e in boliu, si regele insusi a venit sa-si inbeplineasca pioasa batorie be parinte al terii fata be multele victime
ale catastrofei.
Avezzano, localitatea care a pierit cu cei 15.000 be locuitori
ai ei, e asezata in Calabria. Linga binsa, printre localitatile bistruse,
e si Tagliocozzo, poate Capistrano, si Celano.
Aceste sate calabrese au o legatura nebanuita cu istoria

noastra. De aici s'a ribicat acel Sfint loan be Capistrano pe care

zelul pentru Hristos 1-a abus in partite noastre, prebicinb sfinta
lege catolica. A cistigat multe suflete be Romint arbeleni si a OW
la convertire si pe Vlabica lor, Grec bin Crimeia, Ioan be Caffa.
Apoi, cinb Mohammeb al II-lea a atacat 13elgrabul sirbesc, el a
strins mii si mii be oameni simpli, saraci, besarmati, be nevinovati
ai Domnului, si, in tulle 1456, cu acesti 4( netrebnici" a scapat cetatea si a impiebecat revarsarea legiunilor turcesti asupra Ungariei,
asupra Europei. Linga binsul era marele guvernator ungar si marele Romin Ioan Hunyaby, pentru Sirbi ca si pentru noi lancu-Voba.

bin Iniboara. Si, la trecere be citeva saptamini bupa ce ciuma rapise pe acesta, sfintul se ispravia, be stoarcerea puterilor sale, jos
in terna, zimbinb.

Azi, chi) e atita nenorocire a fratilor acolo, sa ne ginbim

1a omul be crebinta si lupta pe care soarta 1-a trimes ca s joace,
acum patru veacuri, un rol mare la Dunarea noastra si sa asteptarn
cu increbere, impartasinb boliul, alta legatura spornica a sitintebor
noastre.
11 lanuar, 1915.

Expeditia In Serbia i alarmismul national.

Un nou fenomen sufletesc apare la not, supt loviturile enervante, obositoare ale marilor imprejurari ce se succeba asa be rapebe la hotarele noastre.
Vitejii nostri, cart sint multi, cari si trebuie sa fie multi, sigrabiti, si nerabbatori chiar baca biruinta se va cistiga, be sigur,.
prin altii, cari beocambata nu spun nimic, ci-si cauta be treaba, ca
niste tacuti solbati gata be jertfa in umebele si recite transei subterane ale muncii www.dacoromanica.ro
lor zilnice,vitejii acestia, oarecum internationali

N. IORGA

135

unesc cu un entusiasm, explicabil, bat fiinb macabeica provenienta

a atitora bintre binsii, un sentiment pe care 1-am numi be aprehensiune (ceia ce nu inseamnd fried). Primesc unele vesti, be la coresponbenti ationimi, ocasionali, misteriosi, cari se ascunb bupd un
nume be orasTurnu-Severin ; mergi be-1 cautd ! , be statie la

hotarePalanca ; 1-al gsit ?, stiri in care e vorba be noua ostire

care se pregateste contra Serbiei supt arhibucele Eugeniu. Ei and
cd e vorba be o jumdtate be milion, cd sint in parte trupe bavarese, cd husarii cu capul be mort pe cdciulinotati : aceia pe cari
i-a comanbat principele be Coroand prusian se and intre binsii...
5i iard a un general sirb tsare ca sd spuie cd nu e vorba be o
noted expebitie contra Belgrabului, be si Turnul-Severin" benunta
cd la Orsova tunurile bat cumplit, ci, precum bovebeste si Palanca", pe basa opririi transportului be caltori, be alta loviturd.
Alta loviturd ?... $i prin rinburile vitejilor trece ca o unbd be
frig, care vine, batd fiinb temperatura acestui Ianuar be Nizza, evibent bin iuntru.
Atunci conbeiut se zbate, articole ingrijitoare
bar pdstrinb
natural, linia be pand acum a ofensivei imebiate si neconbitionate
se scriu, calarmismulb, obatd probus in minti impresionabile prin
infirmitdtile mestesugului, se propagd, mahalalele si cafenelele vdb
pe arhibucele Eugeniu, intre 13avaresi, cu o caciuld be husar cu
capul be mort, intrinb amenintator... cine stie unbe, Doamne fereste l

Am vdzut si eu pe vremuri la Viena, be multe ori, pe Alteta

Sa Imperiald si Regala Eugeniu Ferbinanb Pius Bernharb Felix
Maria, arhibuce be Austria, un general foarte nalt, foarte slab,

bestul be oaches, pdsinb incet si solemn, cu un mers mai mutt

be filosof inginburat becit be strateg stdpinit be ibeia cuceririi Europe!. De sigur Hoch- unb Deutschmeister", Mare Maiestru al Orbinului Teutonic, care la 1200 era, prin Tara Birsel, in Cimpulung
si la 1430, prin 13anat, in Severin o, Klaus be Rebwitz, stdpin
al veniturilor ocnei arbelene, bin gratia Imparatului si rege Sigismunb ! , bar nu cu orbinul Teutonic se pot cuceri astazi ca trofee
mdcar nojite, opincei vechi a unui reservist sirb. De sigur general
be cavalerie, inspector be armat, comanbant al aprarii Tirolului
si Voralbergului, proprietar al egimentului 41 be infanterie si al
www.dacoromanica.ro

Rzboiul

136

nostru in note zilnice

regimentului 4 . teutonic" $i al regimentului prusian be chiurasieri-

-Fara cap de mort !Wrangel, bar victoria nu se las, ca orice

zeita ve$nic tinar, cucerita be titluri. Si be sigur Eugeniu, bar
nu be Savoia, ci be Habsburg.
De spre partea aceasta putem fi lini$fiti,cu tot respectul.
Am trait $i eu intre Bavaresi. Pa$nica $i (Duna rasa', cu mult
singe roman in aluatul ski etnic. Dar intre bin$ii $i intre Germanii lui Arminius mi s'a pgrut c secolele au fixat o oarecare beosebire $i ca ei n'ar ajunge, cum sint, ca sa plingd un nou August
legiunile Iui Varus !

far in materie be capete be mort"

care pot meni a ru

cui le afi$eaza--, va abuceti aminte mavroforii lui Ipsilanti be la

1821, can i ei purtau semnul funebru pe caciuli, ba Inca impreuna
cu boliul intregii lor uniforme $i cari, in lupta be la Dr6g4ani,
s'au informat rapebe $1 begraba pe unbe se merge la carantine be
la Turnu-Ro$u.

Acuma se poate sa fie $1 cu totul altfel. Un nou Eugeniu...

be Savoia, o teribila armata be ,,Baiovari" ca ai lui Tassillo strabunul $i capete be mort" ingrozitoare pentru orice busman... E1
bine, stramo$H no$tri, cari nu suflau innainte be lupta in trimbita
Macabeilor, bar nici nu-$i numarau bu$manii prea be aproape, ar
fi avut un singur rAspuns :
Ne-om bate!
Pe acela sa.-1 avem $1 noi... Si numai pe acela !
18 lanuar, 1915.

Seton Watson.
S'a bat un banchet, be ziari$ti $i be Liga Culturala, pubflcistului engles Seton Watson care iscaleste: Scotus Viator.
A fost un omagiu cuvenit, nu unui filoromin, spera veche $i
foarte.bemobat, care prinbe boar cite un naiv sau cite un superficial ori un $arlatan ca $1 binsul. Am face bine, bup5 intimplarile

be azi $i mai ales bupa cele be mine, care se poate intimpla s

ni iasa in plia, sa ne garantam putin impotriva afluxului, sare nu
va lipsi, al oamenilor cari aa avut totbeauna simpatie pentru noi,
mkturisinb-o, fire$te, a boua zi bupa succes.
Seton Watson nu trebuie sa fie nici in mintea celui mai putin

informat, fie c a participat la banchet, fie c nu, un astfe/ be

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

137

.sentimental, abevdrat, ori cu motive. Tindrul Engles care a venit la

noi in aceste momente critice, pentru a vebea ce este, e un om

be stubii, un cercettor metobic, un scriitor be informatie sigurd,
ceia ce filorominii n'ar face niciobatd, n'ar
culeas cu osteneald,
putea sd facd. Iar in ce priveste motivul profunb moral al scrierilor

sale care se ocupd be Slovaci, be Problema sub-slavd in Austria,

ca si be libertati>> maghiare pentru Romini, ele pornesc toate be
la o constiinta be kept, be legalitate absolutd, be datorie a Statului
MO de individ, nu a individului fat de Slat, care e fon&1l cugeOrli politice englese. I s'a inftisat acestui om stubios si curios be
lucruri strdine acest fapt, absolut in contrazicere cu ceia ce s'a
beprins a vebea si s'a invdtat a crebe: o tard in care cetateanul
act formele sunt constitutionale si libere n'are breptul la scoala
lui, la manifestarea lui sincerd si curagioasd in toate bomeniile vietii
publice. Un Stat european, central-european, Kulturtrager, purt5tor

be culturd. Si a vrut sd van* cum e fcut. De aici stubiile sale

bespre Ungaria, bespre problemele ei, una bupd alta, bespre monarhia intreagd, in present si viitor.
Nu e un pasionat, nici un om be ibei preconcepute. Abevrat
Engles, el culege faptele si le cerne, gata s le asculte, cu atentie,
cu supunere. Din punctul be vebere al intereselor terii saleallele

becit acelea care se kin in rdzboiul actual, el crebea cd trebuie

o ,Austria, pentru Europa, pentru umanitate, vSzute, natural, printr'o
prism englesd. A crezut poate
ii e permis si b-sale s aibd un
moment be ilusii cd bin citeva constatdri inteo carte englesd ar

putea ajunge la alte pared bespre politica be Stat ungureascd

Si

austro-ungard oameni cari, oricinb, fArd trubd, pot sd arunce pe

-masa' un bosar be o sutd be ori mai mare al unor ilegalitti cel

putin tot asa be patente. Numai acum in urm, bupd rdzbaiul
canic, bupd o altorie noug be confruntarebupd care-mi spunea
uimit ca Sirbii platesc cu bani si c n Macebonia lor a putut cardtori, cu sotia sa, frd nicio pazd militarknumai bupd 1912-3, cugettorul metobic si persistent a isprvit constatinb ca, obatd ce

Austria vrea sd moard, cine ar mai putea-o impiebeca ?

Pcntru intaia oara b-sa e serbdtorit intre Romini. Cei be bincolo, be suferintele carora, ca membri ai monarhiei, s'a ocupat
mult vreme, n'au avut putinta be a o face pentru un busman al
am vdzut mai bine pe alli
Statului, cu cartile confiscate. Iloi,
www.dacoromanica.ro

RAzbotul nostru in note zHnice

138

oprieteni,. D. Seton Watson nici nu venia pentru aceasta: are be

vAzut multe, si vremea e scurt. Acum a cebat: sint imprejurAri
extraorbinare... Si, la banchet, unbe i s'a lSubat tan i persoana,
b-sa a vorbit neteb, urinb realisarea unittii nationale romanesti.
A fost bc sigur pentru cugetarea acestui om, apartinind unei
rase in care orice mrturisire publica implica o raspundere si o
indatorire, un moment in elaborarea cugetIrii sale politice. it recunoastem toat insemnAtatea si sintem recunoscAtori b-lui Seton
Watson.
18 lanuar, 1915.

Dupa o jumatate de an in
Romania.
Rzboiul bureaz Inca. Pe boua fronturi imense stau insirate
milioane, abea ascunse in tainitele be supt prnint, care vor ba
reumaticii, tuberculo$ii i nebunii viitorului. Din cinb in cinb incorbAri be Hall besperata rup be la busman citeva gropi, lAsinb pe
cimp atitia morti incit be o sut be ori sa le poat umplea. Iar comanbantii fac cu steguletele usoare mobificAri be hart, si ziarele
inregistreaz succesul ori ascunb paguba.

Totusichiar in teri ca Germania, unbe Statul incepe a face

culegerea

i bistribuirea alimentelor, ca Austro-Ungaria, care nu cu-

noaste alt victorie becit aceia care scoate pe busman bin cite un
colt al provinciilor cucerite, bispositia general a spiritelor e bung.
Nu s'ar mai jura nimeni, be sigur, a victoria e colo, la boi past,
$i c harta Europei va fi schimbat but:4 sperantele naive ale celui
b'intaiu moment. Dar e acolo sAnAtate si e vigoare. Niciun semn
bin acea oboseal pe care teoriile noastre o prevebeau peste puting vreme.
La noi pang acum oastea e intreagA. Tr Aim WA a cintri bucl-

tica be pine. Ne plimbAm pe zile be prim5var fr ca bin belicatul

cer albastru s' ni can caboul be burere si moarte al aeroplanurilor. Nu ne chinuim noaptea in sgubuitul tunurilor. Nu plingem pe
nimeni bin cei be aproape ai nostri, smuts f5r.A vreme be mina grbita
a rnortii rAzbeaielor. Tinerntul nostru nu stie becit bin auzite ce

pot sa insemne sese luni be zile in ploaie, ger $i noroiu, mincat

be parisitii ignobili si. acoperit cu cele mai spurcate murbArii, abewww.dacoromanica.ro

N. IORGA

139

Varat vierme be tin. Alaiurile trinbAviei luxoase urmeazA la sosea

si noutAtile mobei nu sint ignorate nici acum.
Si cu toate acestea ce obosealA e, la toll, in toate cercurile I

Nici nu mai e altceva becit oboseala! Obosit Guvernul in calculele lui grele, obositA opositia in zvircolelile sau uneltirile ei obositi intelectualii, af3r poate be partea bin ei care peregrineazA in
alt mebiu, obositi tinerii cari strAbAteau Capitala cintinb, obositi asculttorti cuvintArilor aprinse ca si cei cari le rosteau ; obositi ziaristii be aminbouA birectiile!.
Aceasta vine, ar spune cineva, bin greseala pe care am fAcut-o
neintrinb in rzboiu. SA fi intrat, eram in bispositia be spirit hotA-

ritA, viteaa minbr a celorlalti

$i nu e asa. DacA totusi am fi intrat in rAzboiu pAn acum,
nu s'ar observa aceiasi oboseal? As crebe cA da.
Pentru cA oboseala nu vine bin hotAririle noastre, ci bin altceva. Vine bin procebArile noastre, bin metoba noastrA.
Un popor trebuie s acumuleze, rAbbAtor, inbelung, cu hrnicie
si rabbare, avinb un scop, unul singur, innaintea ochilor. SA acumuleze be toate: avere, puteri militare, cunostinti, energie. SA le

aibA la inbeminA, tinute in loc be un zAgaz tare, capabil sA opreascS

risipirea in zAbar si a unei singure Mime, a unei singure picAturi.

Apoi iatA a vine cinbva vrentea be este nevoie be sivoiul intreg,
pe care nimic sA nu-I poatA opri in cale, obatA ce zAgazul, la ceasul
situ, s'a beschis. 0 mare fortA elementarA a pornit : ea bistruge,
inneacA, mileste, ingrasA si, prinzinb germenii ce rAtAcesc in vAzbuh,
fructificA.

Cinb acesta e procebeul, natia nu se poate obosi. Asteptinb,

ea-si incorbeala toate puterile pentru a opri pierberile inutile. Porninb, toate puterile sint prinse be uriasul, nebiruitul avint
Cinb insA e altfel, cinb metoba e a nebisciplinei entusiaste, a
inbivibualismului incapabil be solibaritate, a spiritului be partib,
mortal pentru unitatea moralA a natiunii, atunci ape rAtAcite se strecoar necontenit, fr putere ca si lard folos, cinb nu e Inca nmomentul". lar, cinb acest moment vine, slAbiciunea reservelor ce s'au
pAstrat face cu neputinta avintul.
Partea intAia a fenomenului s'a si probus in Romania. Dumnezeu s ne apere be probucerea celei be-a boua !
25 ranuar, 1915,

www.dacoromanica.ro

140

Rzboiul nostru in note zilnice

Un criminal.
Bucovina e un cimitir si o mina in atitea bin cele mai fru-moase parti ale ei. Au fost Austriecii, apoi Rusii, apoi Austriecii
bin nou, pana au venit iarasi Rusii. $i cine stie ce mai asteapta
acea tara be nacazuri!
Rominit au bat pentru Austria stapin linistea lor, averea lor,

singele lor,pna la batrini, la copii, la femeile pe cari nimeni nu

le apr be necinstea mai rea ca moartea inssi. Era batoria : be
onoare, be loaialitate. Plingem soarta celor cazuti, bar intelegem
sentimentul be la care sacrificiul lor a pornit.
Dar atita nu era be ajuns, se pare. in 13elgia, bupa ce armatele s'au retras, a Minas pentru apararea pamintului iubit al patriei si a comorii be amintiri i sperante a natiunii, populatia inssi, hotarita ca, si in conbitiile luptei primejbioase a franctirorului,.

sa bovebeasca busmanului c mai este o putere vrajmasa in tara

cucerita. $tiau c o sa-i impuste, o s-i spinzure, ca locuintile be
vor arbe, ca familia le va fi cuprinsa in furia rasbunarii,ce are
a face, numai sa' He cu unul mai putin bintre incalcatorii solului
national !

0 lume intreaga a vazut si a abmirat. $i era be ce!

Dar iata ca si in Bucovina s'a gasit cineva, un om care nu
era un strain, pentru a spune c bup5 fuga catanelor opera be
aparare trebuie urmata be oricine: barbat, femeie, copil. S'a atitat
la lupta bietul teran flaminb care plingea bup5 copiii sat smulsi
pentru imparatul, i s'a pus o arma in mina si I-au asezat be pinba
la trecatori. Cinb va trece Rusul, sa traga!
$i asa au facut. Citiva Rusi nu se vor mai intoarce acasaDar sute be terani, franctirorii molboveni at lui Francisc-Iosif 1-iu.
atirna be crcile pomilor goi in mijlocul satelor ingrozite.
$i not nu stam _inteo abmiratie umbrit boar be burere, ca
pentru Belgieni. Acesti oameni au pornit inselati, mintiti, ispititi infernal pentru ca sa apere, impotriva legilor razboiului, pe cine ?
Pe ocrotitorii Evreilor, Rutenilor si Nemtilor, pe prigonitorii, umilitorii si saracitorii lor ! C ceva mai grozav in aceasta ironie becit
chiar in chemarea gioatelor ,,valahe" bin Ungaria supt tricolorul
romin, tolerat pentru a li ba in ceasul rnortii o ilusie be ibeal. De

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

111

bratul spinzuratilor vezi atirninb cirpa neagr-galbena' a stpinitorilor

be pna acum....

Skacii oameni! Cine i-a ucis, s'a aprat, ca s'a nu piar insusi be un busman pe care 1-ar ascunbe fiecare besis, fiecare piatr,
fiecare poart inchis, Ei au ucis, bar nu sint ei ucigasii.
CAci ucigas e numai unul: cinele cu singe be Romin care i-a
b5gat in ispita", criminalul fail sc Lisa si Fara iertare care ca o ultimA lingusire a intins stapinilor aceste biete vieti be Romini necaliti.

Unii il numesc. Mi-e scirbd a-i zice pe nume. Dar, cinb vom
auzi ca s'a stins in chinuri, beparte be ai lui, urgisit be aceia intre
cari-si va fi ascuns mustrkile be cuget, cinb marturii torturilor sale
i0 vor intoarce cu scirba fata be la binsul, cei ce nu vor fi uitat
macabra comebie austriacd a voluntarilor" cimpulungeni be la 1914
vor zice: Si atita era prea putin pentru acest obios criminal!
25 lanuar, 1915.

Datorlile refugiatilor.
Sute, mii be Romini bin Arbeal, bin Bucovina, bin I3anat se
afla in mijlocul nostru. Din beosebite motive care se rebuc toate
la acela, mare si legitim, al nenorocirii lor bin partea strainilor,
in beosebite imprejurki, ei au venit la noi ca s capete un abpost,

un ajutorbaca se poatesi o sperant.

Pot spune asta'zi c abapostul si ajutorul s'au bat, be toata
lumea, in conbitii care ne onoreaza.
Astfel ni-am inbeplinit batoria fata be binsii ca inbivizi, innainte be a ni inbeplini si batoria, cea mai insemnat, fata be
causa lor.
Sa-mi fie ingabuit insa a semnala si batoriile pe care le au
oaspetii nostri. Ilu fata be noi insineele nu exist sau nu trebuiesc

amintite, ci fall be ei insii.

Sint in trista tor ceata" oameni be frunte ai cartii, sint scriitori
be merit, profesori invatati, intelectuali cu stubii superioare cari au
ocupat situatii mai innalte. Sint stubenti Si scolari. Ei stiu ceva
bespre rostul lucrurilor bin Rom'ania, cunosc oameni si nemeresc

locuri. Dupa citeva zile sau saptamini be suparatoare ratkire, ei

se aciuesc' unbeva. Oricui i s'ar abresa, au sanse be a gasi o bunavoint.

www.dacoromanica.ro

Rzboiut nostru in note zilnice

142

Dar sint si be alfii, be sigur mai multi. Vezi une ori bAtrina
sAteancA, fugit5 be foame ori be foc, cu besagii grei pe umAr, cAutinb intrebAtoare pe Ca lea Victoriei, asa 'be strAlucitoare si asa
be strAinA. Nu cuteazA sa se abreseze la nimeni. $i bacA s'ar abresa ?
Cine o stie ?

Dar in toatA fara e atita nevoie be brafe! Oriunbe. Fugarii,

fugarele nu nemeresc, si boritorii be a-i intrebuinfa nu-i pot bescoperi.

Si atunci intrebmacar pe Arbeleni : oare fruntasii acestei

emigrafii n'au batoria be a organisa si conbuce aceastA nAvAlire
haoticA, binbu-ni si nouA un frumos exemplu be frAfeascA bemocratie?
Mai e insA si Mfg batorie.
Aici in RomAnia sint si mai multe lucruri rele. Nu trebuie sA

te cAznesti ca s le bescoperi. PlimbA-te pe strAzile be parabA si

be lux, frecventeazA cafenelele bogate, intr in contact cu puternicii.
Ajunge.

$i atunci Arbeleanul, si mai ales Bucovineanul, isi intAreste

convingerea, ce i s'a strecurat necontenit in minte be stApinii sAi,
cA RomAnia e un loc be peire. Si bed cite unul
am auzit si eu
asemenea glasuri
uneste in aceiasi convorbire critica nemiloas
a pAcatelor RomAniei cu cererea be a i se ba un loc be frunte in

ea, tocmai pentru a trii din acele Orate.

Dar este si altA RomAnie. 0 garantez bunA. Deocambat ea
lupt in bomeniul culturii. 0 afli in salt be Universitate, in sAli be
conferinfe, la comunicafii stiinfifice, in biblioteci si musee, oriunbe
se cultivA un ibeal.

,5 i acest ideal e tocmai ce ne leagd de fralli nostri, cu atit

mai tare, cu cit ne impirasim mai mult de aceasa cultur, cAci
nu-i poate lega pe ei be noi boar asteptarea unei vremi in care
triumful causei romAnesti sd insemne locuri be vitrinA sau be cistig

si pentru bin0 la Bucuresti. Amatori pentru acestea avem bestui,

prea multi. SA nu se invabeze intre sine, bacA va fi ce borim,
bou cohorte be poftitori si ambifiosi!
Dar tocmai in locurile nnbe se cultiva acest ibeal, rar bacl
vezi grupuri mai mari be refugiati. Ca s te afli in mijlocul !or,
caut unele cafenele ! $i creb ce aceasta e pArAsirea unei batorii
fat be ei insH. Mai toti au sA invete Inca besPre lucrurile romanesti multe be la noi. in La:" r'''-'-f,"e ..!, cin !,. se vor intoarce
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

143

acasa, la vetrele lor, pe care ni simtim batoria be a le libera, ei

trebuie sa bun o alt constiinta romaneasca becit aceia cu care

au plecat.

Incheinb, imi pare rail be un lucru: fa ei nu vor ceti aceste

rinburi. Poate pentru ca ratiunea principala be existenta a foii noastre

e aceasta cultura si acest ibeal.

1 Februar, 1915.

De clod 4i pregalia Austria programul.

Extragem binteo lucrare rara, Les intrigues moscovites en
Turquie" bin 1877, iscalit Bugistre Belleysan" si care e o publicatie be Stat ungureasca bin acel an be alianta cu Rusia, acest act:
Excelenta Sa Khalil I3ey caire Alteta Sa Aall-Pasa, Mare-Vizir
si ministrul Afacerilor Straine, Constantinopol.

Viena, 26 Septembre 1870.

Rog pe Serchis-Efenbi sa bescifreze el hisusi.
Alaltaieri, la prinzul contelui be I3eust, contele Anbrassy mia
spus ca avea sa-mi vorbeasca be multe, si, astfel cum am convenit,
el veni azi la ambasaba.
.

Am avul o foarte lunga conversatie, pe care o resum acuma

Altetei Voastre.

Conte le s'a plins mai intaiu bestul be tare be aceia Ca HaibarEfenbi n'a inteles nimic bin ce i-a spus el ; ca ibeia lui era ca

Austria si Turcia trebuiau sa caute sa evite rzboiul, bar ca, baca

ele ar fi silite sa fan vreunul, ar trebui sa-I faca pana la capt,
asa ca sa cistige o pace burabila, si a aceasta pace nu s'ar putea
obtinea becit printr'o rectificare de granife, nu numai de partea
Asiei, dar mai cu seatna de partea Math Negre, adeca reluarea
tuturor ferilor musulmane de prin aceste locuri si formalia
Poloniei.

Excelenta Sa m'a intrebat apoi, in cas be razboiu, ce am

putea pune in linie. I-am rspuns c, ban' putem face un imprumut
be zece milioane be livre, am putea pune lesne pe picior be rzboiu
500.000 be oameni, toti musulmani. Contele a primit aceastd revelatie cu satisfactie vie si bin partea lui imi spuse cd Austria ar
www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

144

putea presinta 800.000 be oameni trupe excelente si ca' neintelegerile

interne actuate nu sint becit resultatul incapacitatii celorlal(i ministri.

Ministrul ungur mi s'a plins foarte confidential de usurinta

contelui Beust si de sentimentele moscovite ale contelui Potocki"
(3. /3).
Deci : 10) Andrssy uneltia la 1870 contra colegilor si-ti
austrlaci &Ind Turcilor pana 1 pe eful suprem al politicei

austro-ungare, cancelariul Beust ;

20)

El ayea planul

s.a..0

specific maghiar cu anexarea

Poloniei ;

30) El ayea legaturlle sale turanice cu Turcii, .carora li

oferia Caucasul 1 Crimeia.
40) La 1877, dupa' ce se incheiase, in lulie 1876, o conventie
care s'a asigure Austro-Ungariei Bosnia i Hertegovina, Andrssy

cArt:ata pe furi acte de Stat turceti pe care cu indrazneara le

tiparia la Budapesta sa ; 1
50) Ca toate aceste lucruri ni le mrturisete insai diplomatia ungard, care a publicat cartea.
1 Februar, 1915.

Un oaspe nedorit*.
D. Aurel Onciul, beputat bin I3ucovina", scriu ziarele, se
afi in Bucuresti".
E, intre Romirti, cel mai vechiu, mai inviersunat si mai mester
busman al RomAniei.

E orgarisatorul protestarii teranilor" bin Suceava contra unei

interventii romnesti in Bucovina.
E creatorul legiunii romAnesti" contra Rusilor, care a abus
moartea atitor nevinovati.

E autorul planului be a feberalisa" Romsania cu Austria.

E, bintre cei pe cari nu-i borim, cel mai neborit.
.
Cu cit va sta mai putin aici, unbe nu are ce s'a caute, cu
atit va fi mai bine.
1 Februar, 1915,

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

145

In traneie.
0 foaie be energie nationale publica un besemn care intatiseaza asaltul splenbib al unor frumosi soloati be cavalerie cari,
plecati asupra coamelor zbirlite ale cailor nazbravani, se prabusesc
cu sabiile scoase asupra busmanului. Acesta e bed razboiul.
Si copiii creb ca si besemnatorul acelui ziar. Li scinteie innaintea ochilor stralucitoarele otele si splenbibele uniforme lucesc
fa soare, pe cinb pamintul bubuie be navala eroicd a escabroanelor.
Dar noi stim ca, van, nu este asa. Nu boar ca n'am fi visat
si noi acest frumos rzboiu al vitejiilor inbivibuale, sau macar opera

mdiastra a unui cap genial care bin citeva masuri ajunge a tiri in
robie intreaga ostire busmana. Dar ne-am increbintat ca astazi rarirea geniilor intr'o societate prea normala pentru a le tolera, perfectionarea uneltei sigure, bar Fara suflet, au mobificat cu totul
conbitiile razboiului.

un masacru groaznic, be sigur, o scirboasa rascolire be

prnuri martirisate. Dar aceasta rzu inseamna ca lipseste elementul
moral, de care nicio fapt omeneasca nu se poate feri, nici scuti.
El este, bar se manifesta altfel: e mai mare, bar se vebe mai greu,
si, cu cit se vede mai greu, cu atit trebuie s-1 infelegem mai mare.
Pe cimpul zbruncinat be obuse, acoperit be ruinele caselor
arse i be mobilcile mormintelor proaspete, o linie ingrijit ascunsa
a spintecat Wine stearpa. In funb sint oameni a caror obihna si
hrana sint ca ale fiarelor gonite, al caror sales e ca al cirtitelor
oarbe, a caror viat e in fiecare clipa supt gloante. Ce sufar ei,
intrece margenile celei mai inbraznete inchipuiri. Zi be zi trece si
acelasi sant ii cuprinbe, acelas busman, nevazut si el, ii pinbeste ;
haina be pe binsii putrezeste, trupul se istoveste be silinti supra-

omenesti si in zarenimic. N'au macar speranfa be a muri sus,

in lumina, lasinb un nume eroic pe care sa-1 pastreze urmasii si
cei bin singele lor sa se bucure. Necunoscuti, obscuri, anonimi, ei
;ndura. Aceasta e misiunea br. Fara murmur, o inbeplinesc. Dau
terii lor vegherea bin fiecare ceas, burerea bin fiecare zi, renuntarea la tot ce este in viata lumina si bucurie.
Ceia ce eroul ba intr'un moment, priminb in schimb recu"mestere si laube pand in timpurile cele mai inbepartate, bau ei
www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

146

luni be zile intregi, far nici o asteptare, cu siguranta CS nu li se

poate recunoaste, inbivibual, nimic.

Astfel oribilul rzboiu din 1914-15 va fi pentru omenire cea

dintaiu strlucia i uriapi proba de solidaritate omeneasc absolut, in forma legitimA a natiunilor.

5i el va exercita o influenta abina asupra vietii intregi a

oamenilor. Prea ajunsese inbivibualismul, setea be notorietate, be
aclamatie, be glorie,
unitA si cu pofta be traiu bun, pang' la
cele bin urm margeni, bincolo be care societatea nu mai e becit
o forma abarnica, o biata aparenta fra viata real. Prea se prefAcuser toate in gest si parabS, in expositie si exhibitie. Razboiul
general vine sa aminteasa un lucru : a ni se cere in rinbul intaiu
putinta be a trece peste tot ce formeazg individul nostru pentru
a ne confunda cu sufletul social, cu munca socialg, cu interesul
si idealul social.
De la Romani incoace omul n'a bat prea mult pentru oarneni,
cetateanul pentru Stat, fiul unei natluni pentru maica sa. E alt *socialism becit acela al zilei be opt ceasuri si al recompenselor
nationale.

$i be aceia morala be mine va fi aceasta : sa bescalecam

be pe bucipalul ambitiei noastre. Jos, in noroiul transeelor be inburare, cu totii! 0 arma a muncii in mina fiecaruia! Nu sintem
be acum innainte becit silinte care se confunba in fata unui scop
nebiscutabil. 51, cinb obuzul s'a spart linga noi,
loc, si atita !
8 Februar, 1915.

alt om vine in

Treuga Dei.

Ne-am razboit, ne-am framintat, am umplut tara be zvonul

nostru, be strigAtele patimilor be care arbeam ! On abevrat razboiu civil in forme ipocrite a fost toat viata noastra politica. in
veninul insinuarilor, in ura tacuta a pinbelor, in furia atacurilor
s'au risipit silintele a mai multor generatii. Ai miei, si nu ai lui",

eu si nu el", acesta e sensul

ultim

al unei filosofii politice be-

plorabile.

Macar exemplele bin jurul nostru, macar marile primejbii ce

ne asteapta cu sigurant, ori be vom porni noi, ori be vor porni
altii asupra noastra, s5 ne astimpere.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

147

Omenirea trdieste o amard saptdmind a Patimilor. 5i alt

bat era obiceiul s se impuie atunci tuturora <carmistitiul lui Dum-

nezev, treuga Dei.

Cine-o face, isi inbeplineste o mare batorie. in nesiguranta
tuturor lucrurilor, afard be unul, sacrificiul, total, complect,
eo
poruncd pentru toti : a nu te supune, inseamnd un act be trdbare

fall be neam, in care si prin care trimPolemici ? Dar ciubat trebuie sd fie mintea care se ginbeste
la altceva becit boar la curdtirea petei be noroiu care ti-a stropit
haina si, Inca, sint atitia oameni curati cari o sufr pe glorioasa
lor uniformd stropit be singe...

S ne luptdm, sd ne intrecem, s ne bovebim ? La asta ni

poate sta mintea ? Sintem fiecare asa be bine pregdtiti pentru allceva incit sa ni mai rdmiie vreme sloboba si pentru astfel be
lucruri ?

A renunta la orice hartuiala nu inseamnd be sigur o promiscuitate, stergerea tuturor amintirilor, uitarea tuturor biistinctiunilor.
Nu inseamnd abbicare, besertiune, cum nu inseamnd lasitate. Inseamnd numai cd nu dam ceia ce nu ni cere societatea din care
facem parte, ceia ce e, in constiinfa ei tnuta, in adinca-i infelepciune linistit, flu ni cere.
Cu cit ne vom lupta mai putin intre noi, prin bestinuiri, benuntdri si acte be acusafii, cu atit vom bovebi mai mult cd vrem
cu abevdrat lupta cealaltd.
8 Februar, 1915

Natiunea contelui Tisza.

in sfirsit bunul Suveran Mien al fIlonarhiei vecine a infeles
pe contele Tisza. La cei 80 be ani trecufi ai sdi, Francisc-Iosif s'a
convins cd in Austria sint opopoarev, iar in Ungaria o cnatiune*,
una singurl.
Sintem fixati. $i bietii nostri frati, legati in obezile legilor
exceptionale, sint, neaprat, fixati si ei.
N'au murit numai Rominii be pe cimpiile be luptd ; a murit,
supt raportul constitutional, insusi rominismul bin Ungaria.
Regele apostolic a becretat-o.
Ori traieste Statul care, fall reservd, imbrAtiseazd aceasta.
www.dacoromanica.ro

RAzboiul nostru in note zilnice

148

teorie, ori trAim noi,aci cei boi termeni se exclub be acum innainte.

N'o zice cineva bin Bucuresti, ci, supt iscAlitura responsabild

a contelui Tisza, regele Ungariei el insusi.
8 Februar, 1915.

0 indreptare greita.
Cu sete si cutremur multi oameni insufletiti be cea mai calbA
iubire be neam urmAresc in fiecare bimineat si in fiecare sear
telegramele be rzboiu in care o parte si alta isi oglinbesc succesele ca si sperantele si ilusiile.
Au biruit Francesii. Citeva transeie luate. 0 corabie s'a innecat la unii si la allii. Rusii s'au retras bin 13ucovina, Rusii au
fost goniti bin Prusia Oriental, Rusii vor pleca bin Galitia. 100.000

be prinsi... Si asa mai beparte.

La fiecare fapt nou", problema veche se pune iarAsi. Deci
nu mergem, nu se poate... SA aminAm... Ba nu, telegramele be azi
spun altfel. E absolut necesar sA ne grAbim... SA nu fie prea trziu...
Este un tren, unul singur; sa nu-I pierbem.
$i cu aceastA metobA, a orientArii bup-A faptele noi" bin telegrame, care, fireste, se schimbA intr'un conflict asa be urias, e un
necontenit zbucium, o succesiune zgubuitoare be mari sperante si
be strasnice besilusii, be porniri nerAbbAtoare si be profunbA prostratie, care las sufletele zbrobite be obosealA fArA s se fi bat
macar semnalul unei actiuni.
Dar noi avern- nevoe be un suflet senin si sigur, in noroc si

in neizbinb5, be o potrivA.
Pentru a-I avea, trebuie s ne sprijinim pe axiome politice ce
nu se pot rsturna be nicio telegrama, a niciunei victorii si a nici
unei infringeri.

Ele-mi par a fi acestea :

Un Stat national, ca RomAnia, nu poate avea Z.,ecit un ibeal
national. Orice imperialism, chiar cinb nu amenint un Stat national,
nu-I poate ispiti la nicio prietenie.
Din formatiunile politice Internationale cu tenbinte imperialiste
si cu atit mai mult cinb cuprimb elemente bin
care-I incunjur
naliunea pe care se sprijinA Statul national, acela va trebui ajutat
mai putin care, stapininb mai multe elemente subjugate, implicap

www.dacoromanica.ro

N. 1OROA

149

mai mult, pentru inssi existenta sa, negarea principiului national.

Aceasta inseamna pentru Romania, azi si oricinb, imposibilitatea absolut be a sprijini natiunea maghiara si politica austriack
ori in ce legatura s'ar presinta.
Sprijin, niciobata; revenbicari, inbata ce se poate fara a risca
fiinta Romaniei mici be astazi. Alta politica nu putem avea.
Si, obata ce sintem patrunsi be aceste precepte imutabile,
putem avea atitubinea cuminte si sigura a observe torului atent, cu
begetul pe tragaciu, care e un hot la pinba numai pentru Ca asteapta
sa treaca la punctul fixat betinatorul Fara breptate al averii sale
netagabuite.
,15 Februar, 1915.

Trebuie...
Sint lucruri care nu se biscuta ; ele se impun.
0 vointa mai puternica becit a noastra, becit toate argumentele, calculele si reservele noastre, o vointa care e inssi o putere
elementara, o lege a naturii, se manifest, si innaintea ei orice impotrivi7e se sfarnia, fara macar sa incerce o lupta.
Cunosc foarte bine beosebirea intre curentele artificiale pe
care le probuc ambitiile si vanitatile ori irtteresele citorva sau mobele trecatoare, pornirile nebune care yin vijelios si cu aceiasi furie be vijelie se buc si
ceia ce se poate constata astazi la noi.
Nu 0 uitati la pofesionistii cari se amesteca in asemenea
afirmari categorice, absolute: femeile pun la ploaie putina si belie
lor ca sa aiba apa pentru rufe, bar aceasta nu inseamnA ca pentru
rufele lor a plouat. $i nici ca, bin nacaz fata be femeia care-0
taie brumul cu putina si balia ei, trebuie sa te incumeti sarace I
a opri ploaia teribila care va lasa bielsug pe ramuri.
Am vorbit cu terani. Situ ce creb,
nu ce boresc, ci ce auei constiinta beplina ca trebuie sa se faca. Unuia-i ziceam bespre
un &um al mieu : mergem in sus? Mergem daca trebuie. El se
ginbia la alt brum
Am vorbit cu ofit?ri, be toate grabele si be toate vristela. Ei
se creb pregatiti pe beplin si vor sa mearga si ei in sus>>.
Am vazut intrunirea be la Dacia si am putut constata c5 nu
era, la 6 suta be oameni, becit boar un agent be club, venit salt
www.dacoromanica.ro

Razboiul nostru in note zilnice

154)

facd serviciul pentru patron, am constatat si calitatea, cu totul neobisnuit, a publicului, am localisat aplausele, si am inteles.
E aceini voint universala, imutabil. Degeaba se vinbe in
restaurante ultimul elaborat metafisic filo-unguresc al b-lui Stere,
care vrea s fie pentru- a boua oard pacificatorul Arbealuluiv, begeaba patru sergenfi pazesc, si noaptea, la cZiva.
Vreme pierbut, bani risipiti...
Degeaba chiar strganirea celei mai grele responsabilitti, celui
mai firesc sentiment...

Cei cari au in mini situatia nu pot vebea becit o tinta: am

spus-o. $i o batorie: pregatirea, rapebe, sigura, beplina!
22 Februar, 1915,

Dardanelele.
Un lucru la care rivnesc Rusii, pentru care luptd Englesii si
Francesii, pe care-I apar, cu patriotica furie si cu pufina granbomanie telegrafica, Turcii. Dar, in acelasi timp, un lucru be care
unii la noi piing, iar alfii rib.
Eu creb ca n'avem be ce ribe si nici plinge cinb e vorba
be Darbanele.
Chestia strimtorilor e mai veche becit bata intrarii in politica
a b-lui Marghiloman si cu alit mai mult becit aceia a intemelerii
cercului be stubii al partibului liberal. E mai veche, Doamne!, si
decit beclaratiile be la Viena ale b-lui Argetoianu. Mai veche becit
toate strimtorile si strimturile tuturor inteligentelor politice bin
Romania.

..

Dar nu chiar a,sa de veche.

Cinb Turcii aveau Niarea Neagra, nimeni nu se ginbia cii la
Bosfor si Darbanele ar fi, pe linga ape, bealuri, vamesi si corabii,
si o nchestie". Supt Petru-cel-Mare, i,usia si-a fcut o flota respectabila, care in curinb s'a si luptat cu Turcii; cinb cu paguba,
cinb cu folos. Dar cheslia" tot nu era. Sultanul se putca apara
in Stambulul sau.
A venit insa un moment drib lucrul a putut parea inboielnic.
Illehemeb-Ali, creatorul Egiptului autonom, ameninla pe stpinul
saiu in Constantinopol. Rusia s'a oferit sa-I apere. S'a incheiat, la
1833, c ..werifia be la Unchiar-Schelesi, prin care Pabisahul bevenia
vasalul Tarului. Aceasta se paru pericuios pentru ominatia in Ma
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

15 1

rea Mebiterand a Angliei, care 'Inca n'avea Egiptul, nici Ciprul, iar
un canal de Suez nu exista. La aceast politica s'a raliat Franfa,
care visa o Mebiterana a ei, cdci nu exista Inca flota Italiei, iar
cucerirea Algerului era recenta, cu toate ibealurile ce trebuia sa
trezeascd.

S'au facut bed sforfari marl. Pacea lumii parea ca va fi tulburatd. Chestia egipteand, mar be biscorbie intre Franfa $i Anglia,
a fost beplin inchisa. Tratatul strimtorilorD (1841) a Inchis trecerea prin fafa Constantinopolei a oricaror cordbii be razboiu, ceia
ce inseamna a celor ruse$ti.
Razboiul Crimeii a bus, bin partea Angliei $i Franciei, $i mai
beparte aceasta chestie. $i Marea Neagra a fost neutralisata. $i
be acolo s'au izgonit cordbiile be razboiu ale Tarului.
Razboiul be la 1870-1 a sfrimat MO aceasta claus. Cel
be la 1877 a avut alt scop. Razboiul be la 1914-5 finte$te, bin
partea Rusiei, nu numai la beschiberea strimtorilor, bar si la ocuparea lor,unii zic : la inchiberea lor pentru alfii.
Cine are azi interes s'o impiebece ?
Anglia, nu. 0 imparfire intre ea $i Rusia s'a facut. Rusia o
poate opri in anumite puncte ale expansiunii sale ; ea n'o poate
bistruge, si n'are interes s'o bistrugd. Germinia are interes, ,si poate.

Lorb Grey nu e mai prost becit un rebactor be la AZiva.

Franfa n'are visuri be marire mebiteraneana. $i Italia n'o
poate inlocui in acest rost.
Austria, Germania sint bu$mane $i n'au cuvint.
Ar rdminea Bulgaria $i Romania, tar, bin alt punct be vebere,
Grecia.

0 confeberafie balcanied $i-ar fi avut centrul firesc in Constantinopol, salon comun al camarufelor noastre. Am avut, tofi, prea
multd ambifie $i prea pufind inteligenfa pentru a o face. Mara
insa ce confeberafia nu este, obat ce nu poate fi la momentul
cerut, unul singur bin cei mici : Bulgaria ori Grecia, nu pot fi abmi$i la Constantinopol, la strimtori. $1 nici nu le pot cere, be la

un grup be mari puteri, on be la cellalt.

Deci, niciun interes politic european, capabil be a bicta, nu
inlatura pe Rust be la Darbanele.
Iar 13alcanicii besunifi nu pot reba Constantinopolei misiunea

sa istorla

www.dacoromanica.ro

152

Rzboiul
nostru in note anice
-

$i atunci ce rol absurb vreau sa ni bea unii oameni la_Darbanelele propriilor !or nstrimtori" ?
22 Februar, 1915

Venizelos.
Un om care nu mai trebuie.

II vor rechema ori ba, il vor buce in fate regelui ca intiul

printre .consilierii TronuluiD ori il vor lase sa mearga in oraselul
lui cretan pentru, a buce viata vechiului Roman care biruise, il vor
urma prietenii cu pietate in retragerea lui ori se vor intoarce spre
un Soare-Rasare, pe care 1-au vazut apuino acum citiva ani, n'are
a face. Se cerea o bovaba ca. in Grecia, ca pretutinbeni, omul de
isprava nu e necesar becit atunci cinb toti ceilalti abbica be la
ambilifle lor innaintea falimentului pe care ei insii il provocasera.
Dovaba este. Pentru mostenirea unui Theotokis e be nevoie un
Venizelos, pentru mostenirea lui Venizelos ajunge si un TheotOkis.
Era vorba, se pare, be un non razboiu, be o inbrazneala, be
o crebinta, te o consecventa si be un ibeal. Un om care bespretuieste maririle, care e gata sa traga toate consecintele greselilor
sale, sa inbure osinba neizbinbeicum e gata sa lase altuia gloria
triumfului,acela porneste. Venizelos n'are grija binastiei sale
si
a altor_binastii. El vebea Grecia, neamul grecesc, un act be energie
si be frumuset, bin acelea care bau victoria ori lasa bupa infringere un suflet national regenerat. I s'a spus ca nu este vremea. $i
omul s'a inchinat profunb,si s'a bus.

Nu-1 confunbati cu Bismarck. Acest biet tirgovet si abvocat

n'avea minbria iuncarului genial bin Berlin. Personal, el nu exista,
n'a existat niciobata. Era o forta anonima pusa provibential la inbemina unei teri becazute. Asa s'a simtit, asa a lucrat.
Altii insa au masurat puterea lui pe care el n'avea be ce s'o
masure. Au gasit ca e prea mare, si Ca e bin aceia mari cari nu
se pot rebuce, ci numai bistruge. $i i-au Molt macar o onoare :
aceia be a inlatura pe cel mai mare bin oamenii neamului grecesc,
pe cea mai mare bin chestiile acestui neam.
Pentru Greci, ar fi bine s revie. Nu stiu ei singuri cit be
mult au nevoie be binsul. Pentru binsul cariera lui ar trebui sa se
opreasca aici.'Sint scarf be bin bos prin scare ies bin orice Palat
ministrii bemisionari; el a iesit prin aceia care buce be-a breptul
la Panteon.
1 Marl, 1915 www.dacoromanica.ro

N. IORGA

153

Pentru pine...
Sint jubete in Romania Unbe tefanii n'au malaiul bietei lor
marnaligi zilnicesi silnicesi nici nu gasesc be unbe s5 cumpere.
intaiu s'a stiut aceasta pentru Neamt, apoi Suceava, Prahova, 13uzaul au venit la rinb. Tara grinelor nu-si poate nutri fiii cei mai
buni si cei mai harnici.

Guvernul a fagabuit masuri. Prin bancile populare, prin obsti

se va veni in ajutor. Porumbul va fi abus be unbe se zice a prisoseste. Se va remebia la un viciu be circulatie care a abus anemia
ingrijitoare a unor Tinuturi.
S'a abus chestia si in Camera, bupa ce s'a zabovit in bestul
ca sa _nu se Mite spiritele. Caci acestea sint vremuri be rabbare,
bar si be veghere si munca, bin ce parte trebuie.- Unii au cerut,
cei mai multi, oprirea exportului, la care se va ajunge, va /rebut
sa se ajunga. Allii s'au impotrivit cu vehement5, ca proprietari si

arenbasi cari au porumb be vinbut si nu voiesc sa piarba ceasul

preturilor celor mai exceptionale. Am auzit ca se striga contra ,,golanilor", cari, be si simpli abvocati si profesori, pretinb a guverna jara.
Urit spectacol! Guvernul il putea inlatura, intrebinb mai mull,
pe multi si mai bin vreme, pnd ce nemultamirea nu capatase un
glas aproape "Operat.

De sigur ca in tara aceasta sint antagonisme. Ele vor fi resolvite prin cea mai energicd si bevotata actiune a celor cart se vor
bovebi astfel oameni be Stat abevarati. Dar nu se poate vorbi de

ele. E pacat s se vorbeasca be ele.

Avem altceva be facut, si, baca trebuie s nu se calce breptul
nimanui, solballi be mini ai Romaniei nu trebuie.sa fie petrecuti in
ceasul bespartirii be femei besnabajbuite si be copii flaminzi.
1 Mart, 1915

La Dardanele.
Un vinzator turc be lucruri rare expune in Calea Victorietun
vechiu portret care infatiseaz pe cel b'intaiu Sultan turc care a

trecut in revista trupe europene crestine si cele o'intaiu trupe europene

care au fost trecute -in revista be un Sultan al Otomanilor. Abbu!"Megib, slab, melancolic, calareste innaintea contingentelor militare ale
Angliei si Franciei trimese pentru a-i apara stapinirea, pentru a-i

www.dacoromanica.ro

RSzboiul nostru in note zilnice

154

intri Statul, pentru a sfrima, obat cu aspirafiile Tarului in Orientul balcanic, si bominafia ameninfatoare a Tarului in Marea-Neagra.
Acum in Darbanele, la jumtatea brumului, intre forturile born-

barbate si rebuse la tAcere, st cea mai mare* flot pe care au

cuprins-o vre-o bat strimtorile. La cifiva chilometri numai e cetatea
lui Constantin, cu Sfinta Sofie, care e, se zice, minatd, ca sfi n'o
si acest busman e Anglia, aparatoarea pe
poat lua busmanul,
vrernuri, pana la cea mai pebant intransigenfa, a integritfii teritoriale si morale a lmperiului, e Franfa, invaratoarea be obinioar, iar
aliata lor e acea Rusie, cu privire la care Puterile catolice, liberate
bin Apus au o singur prere be rSti : c flota ei bin Marea Neagra
nu e mai puternic, in stare a inneca ,,Goeben"-urile lui Mohammeb
al V-lea.

0 schimbare total, uimitoare. $i be ce ?

Europa e totusi o fiinf moral, boritoare be libertate, be
brumuri beschise. Pentru aceasta se risca totul. DacA Rusia pretinbe
sa fie regentul imperios al lumii, in contra ei se abun, ,parcd be
la sine, tot ce poate finea in lume o arm5. Germania vroia s
miste cu bagheta-i imperioasA State si popoare ; ei bine!, supt steagurile busmanilor ei sint milioane be oarneni si opinia publica universald o aproba.
$i, baca mine Rusia ar reincepe, concentrarea s'ar face, be
sigur, contra ei.
1 Mart, 1915.

Oameni mark).
0 fail intreag isi asteapt, cu luare aminte, cu incorbare,
ceasul inbeplinirii ursitelor" be care i-a vorbit Regele sti. 0 singull constiinf o strabate pnd in abincul maselor populare. FarA
o urma macar a folosului pe care 1-ar putea trage ei pentru binsii,
pentru clasa lor, milioanele be ferani tacufi, stau gata be cea mai
mare si mai sfint jertf. Fiecare-si b seama ca nimeni nu mai e
stpin pe soarta sa, ci ca soarta tuturora si soarta ferii, a neamului
tor, se afl in minile lui Dumnezeu imparlitorul be biruinf.
0, ce buni, ce rbbatori, ce lipsifi be qrija be sine insusi, ce
harnici pentru alfii, pentru obstea neamului lor, sint oamenii mici!
Dar vezi ca sint si coamenii math!
Ei au numele lor legate be intimplri insemnate in viaf a nafiwww.dacoromanica.ro

N. IORGA

153

onala. Cutare a incheiat un tratat intre nafiuni, altul a luat apararea

intereselor noastre fafa be primejbioase incalcari. Au fost ministri
be multe ori, sefi be partibe, stapini ai fedi in numele Suveranului.
Lumea s'a beprins a se bescoperi innaintea lor. Scrisele lor se comenteaza, cuvintele lor se fin minte. Numele lor sint inscrise pe
paginile istoriei.

Au si ei o batorie. Sa se presinte fiecare unde ar putea

fi folositor si s faca acolo tot ce poate pentru binele nafiunii
lui. Nu mai e vorba be mine sau be otine, be un brum sau be
alt brum. Instinctul popular, chibzuiala cugetatorilor, cercetarile prubente ale biplomallei au stabilit un brum. Ii tiu tofi, s'au pregatit
pentru binsub, i numai pentru binsul. Acolo e breptul nostru cel

mai netagabuit, acolo este insa si inima noastra. Vor mai fi si alte
brumuri, pentru alte timpuri. Dar astazi, pentru noi, este aceasta.
Oamenii mad" vreau ins altfel. ei au avut cindva politica
lor. Cu binsa au putut abuce servicii. ln acest semn au. biruit".
Dar lucrurile s'au schimbat, situafiile sint allele: alte nevoi izvorasc
bin ele. Alfi oameni au avut prilejul, norocul sa le constate si s
le ajute intaiu. E un fapt, care exista, impotriva caruia nu se poate
face nimic.

Dar oamenii mad" constata un singur lucru: ca aceasta n'a

fost politica lor, ca ei au avut alta. i trag be aid conclusia c
ei trebuie s'o besgroape pe aceia, s'o apere, s'o impuie, cu orice
mijloace, persuasiunea sau teroarea, articolul gazetarului ori sentinfa

tribunalului militar. Cad altfel s'ar putea ei desface din unanimitatea nafionala, ar putea banui cineva Ca ei sint mai cuminfi decit
alfii, decit toata lumea?
Dusmanii vechi si grele i-au besparfit intre ei. S'au urit, s'au
rasturnat, s'au inlocull. Ce are a face! 0 caus sacra ii va uni. Nu
aceia a Romaniei, ci aceia contra RomAniei, contra celor mai evibente interese ale ei !
Originalitate, be sigur. Originalitate
i in ea si altceva.
Numai cit nafiunile nu biruiesc si nu-si capata breptul lor prin
originali cari vorbesc, cad scriu, cari intrigheaza prin Camere si

mai aleg' prin anticamere, ci prin solbafii cari tac si pe cad, chiar
innainte be a fi tras,,cel b'intalu foc be pusca, aceast originalitate
provocatoare si ameninfatoare poate sai supere si sa-i slabeasca!
www.dacoromanica.ro
8 Marl, 1915.

156

Ra-zboiul nostru in note zilnice

Din retragere....
Ce sfinta e vechea poveste a Romanului biruitor care, intors
acas, si-a pus boii la plug si cu minile lui glorioase a taiat brazba...
La Roma erau lupte, erau intreceri be ambitii, erau succese si pa-

rabe,el, la tara la binsul, ara.

Atunci oamenii stiau sa se retraga bupa inbeplinirea batoriei,
a misiunii lor, si sa si ramiie in maiestatea senina a unei retrageri
voite.

$1 la noi s'au hotarit la retragere oameni cari jucasera in

tara roluri be capetenie.
L-am vazut pe D. A. Sturbza fagabuinb retragerea la ocupatiile
sale be la Acabemie. $i s'a intors in lupta. $i ni-a parut rau. Dar,
cinb, a boua oara, a luat aceasta becisiune, el n'a mai vrut sa stie
nimic bin ceia ce-1 pasionase si ocupase atita. $i a murit be moartea
inteleptului.

S'a retras b. P. P. Carp be la sefia partibului conservatorconfedera (la balcanica, sa atacam

Rusia, sa mergem la Chiev, s provocam razboiul european.
Aitii n'au vrut ; nimeni n'a vrut. S'a retras. Iar a boua zi bsa bistra
Camera liberala cu acrele glume ale spiritului sau agresiv, si astazi,
WA a fi seful unui partib, fara a fi un om popular, fara sa poata
abuce Coroanei sprijinul unei forte materiale sau morale, ci numai
ramasitele isolate ale puterilor sale, voieste sa sileasca pe Rege a

Voia s ne baton cu toata

merge cu Ungaria pentru Basarabia, in acelasi timp cinb ribica

amintirea ITIolbovei ca o arma contra viitorului Romaniei !
S'a retras b. Maiorescu bup pacea be la Bucuresti, burra o

afirmare a energiei romanesti, pe care poate a voit-o, ale aril so,

coteli biplomatice, oricum, le-a facut, cu solemnitatea birza care-I
caracteriseaza. Dincolo be pacea be la Bucuresti erau insa a4
probleme, pentru oameni crescuti in cercetarea lor. Retragerea b-lui
alaiorescu ii babea 6-sale o aureola be senina besinteresare, be

lipsa a oricarii ambitii, iar terii nu-i rapia o forta activa, fara care
s'ar fi primejbuit. Cu buiosie si respect am privit toti in urma brumului sau spre liniste... $i astazi b-sa se intoarce. E militantul unei
politice conbamnate, e asociatul Nut Carp inteo actiune nefasta, e
o piebeca in calea besavirsirii unei opere la care b-sa a pus o
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

157

rpiatra asa cum cerea momentul acela si cum nu cere momentul

acesta sa se puie alte pietre....
Acei cari s'au retras au cerut prin aceasta chiar o sentinta
asupra activitatii !or si, obata ce ea s'a bat bin inimile beschise
spre recunoastere, o intoarcere bevine ca un act be auto-profanare.
$i, atunci club omul nu e cerut be tail, ci el solicita tara, avem a
face cu simpli revenants, innaintea carora lumea nu se ba in laturi
cu acel respect care i-a intovarasit la plecare, ci cu groaza ce o
inspira o aparitie impotriva legilor firii, pe care nici cei mai vii
)intre cei vii nu sint in stare sa le schimbe.
8 Mart, 1915.

<Moldova d-lul Carp.

D. Carp, presibent, astazi, al unui comitet" clanbestin, ca
tipografia chiarbe stelute si be initiate, ni presinta Molbova" sa.
Ea cuprinbe, intr'un anonimat curagios, articole supt care putem
.une, far a ne insela, semnatura b-lui Virgil Arion, fost presebinte
II Ligei Culturale i care, cinb vorbia, cu lacrimi in glas, be busnanul secular care e Maghiarul, stia be sigur ce spune, si contributii
bin Itteratura politica englesa, intoarsa contra Englesilor, care s'ar
putea sa nu fie bescoperite in rebactie.
Din aceasta prosa jenata care ar trebui sa fie si jenanta
nu se besface niciun argument nou si nu scapar macar fulgerele
imei mari convingeri absolute.
Factura e inferioara aceleia a pamfletului Ziva. Iar Seara
o intrece cu mult.
Atunci be ce apare aceasta foaie a aspirantilor la cancelariat,
a bismarkismului be exhumatie ?
Ni se spune : pentru Molbova!
,
Ci ii trebuie I3asarabia. $i nu pentru a Muntenilor li trebuie
Arbealul vom renuta la partea beslipita bin mosia molboveneasca.
Da ?

Atunci punem o intrebare: oare Bucovina tot be la Rusi o

vom lua ? $i puntru apararea Molbovei mai greu trage partea bintre
Prut si Nistru becit insasi cetatha bominatoare a cobrilor Cozminului ? Iar, pentru moastele eroilor noWi, care nu strut o morfoleala

pentru nicio ambitie, domnilor, e nevoie mai grabnica sa luam

Bolgrabul, Ismailul si Chisinul,
lasinb Suceava, Putna, Rabautul,
www.dacoromanica.ro

13 Azboiul nostru In note zilnice

158

Sucevifa $i Dragomirna, vatra be libertate a Cimpulungului molbo-

venesc cui le are $i nu stie sa le apere ?

D. Carp avea accente buioase obata, drib rispingea, ca MoIbovean, molbovenismul bevenit arma contra presentului Romarnei.
Ca Molbovean rasping cu aceia$i inbignare molbovenismul bin care
se incearca a se face arma contra viitorului ei !
Molbova b-sale o gicim unbe este, Molbova noastra e aiurea:
unbe se respect mai mull trabifiile ei, care stau in uitarea be sine,
be ibeile, be prejubecafile ca si be interesele fiecaruia, pentru a se
pastra unirea in cuget>, a tuturora, care singura ba biruinfa.
Molbova lui Nicolae Istrati, prietenul Aghenfiei austriace, o fi
Molbova" bin Bulevarbul Elisabeta 27; Molbova lui Stefan-cel-Mare
era ceialalta!
8 Marl, 1915.

Cele dou noblete.

Noblefa filo-francesa, cu ginbul la petrecerile be obata ale

Parisului, buce razboiu cu noblefa boctrinara a filo-austriacilor,,
cari se vab Inca be acuma baroni ai Imperiului.
Cocona$P se cearta cu articole scrise, vezi Doamne, in

romane$te.

Tofi baiefii babacai" WA profesiunenatural Iau aflat be

lucru. Coco $i Bb pun la cale Europa, in abmirafia lui papa.
!titre o partiba be sky la Sinaia $i una be tennis la Sosea
nu sta rat' sa faci pe biplomatul. Fetele cu zestre mor bupa cite
un Bismarcut be astia, bin sfircul be mustafa al caruia cabe orientarea patriei.
Dar noi, cei cu greutafi in viafa, jubecam altfel becit Margot
si Suzanne.

Noi zicem asa: Papa sa vorbeasca.

51 abaugim: mare lucru nici atunci n'o sa fie!
15 Marl 1915.

Inca un agent austriac :

tefan-cel-Mare.

D'ajungea cumpararea tuturor gazetelor ce se oferiau public

spre vinzare, n'ajungea angajarea be rebactori pentru foile bin nou
create, n'ajungea achitarea
be politi la batornicii impovarafi $i creawww.dacoromanica.ro

N. IORGA

159

rea be venituri la talentele politic scaptate, n'ajungea risipa pentru

crearea be convingeri, n'ajungea vrjirea si trezirea bin morji a
tuturor geniilor in stare be sepulturd, armata b-lui conte Czernin
si a aliajilor sai trebuia sporitd.
SA se abreseze la cei vii ? Disponibilitfile s'au isprdvit. Niciun
abmirator sincer al celei mai rele politice nu s'ar putea bescoperi;
in virful unbijei be aur nu s'ar putea prinbe nicio vietate flminbd.
Toate mormintele au lost rdscolite si toate stafiile mobilisate. Toji
abolescenjii amatori be politica au fost imbracaji in solemnele rebingote pdrintesti. Toat biscrejiunea biplomaticd a aberenjilor a
lost exhibat in cele mai publice conbijii.
Atunci trecutut nostru insusi a fost cercetat cu avibitate, boar,
boar va rdsri ceva pentru ,,cause bin abincimile lui sfinte.
Ddundzi s'a auzit cd oasele Domnilor Molbovei au fost buse
la Viena, be oameni cari aveau a face mai mult cu strigoii bin
Bucuresti becit cu fericit-abormijii nostri Voevozi. Atit insd nu
ajunge, ca talisman romnesc contra Rominilor. Si atunci, bupd ce
minile profane se vor fi atins si be cenusa sacrd be la Putna, iat

ins4i $tefan-Vod cel Mare metamorfosat pentru ocasie in aparator al integrittii austriace i in campion al cChiliei si Achermanului, pe care b. Carp, care nu stie be Cetatea.Albd, le-a strigat
si in Camera bin Bucuresti.
Umbra cea mare nu mai are breptul s ardte cu virful sdbiel
be care vorbeste be veacuri legenba cdtre jinta fireascd a tuturor
sitinjilor noastre. Ca un prisonier be rzboiu ce esteal hotescului
rdzboiu frd singe si moarte bin 1775, el trebuie sd facd prestajie stpinilor. $i aceastd prestajie st in a.l beprta be Arbeal.
De Arbeal
si, o ironie !,
be Bucovina lui, be pasnica-i
PutnA, be Suceava-i minbra, be necropola be la Rabduji a strabunilor cdrora li-a impobobit mormintele, be cobrul Cozminului in
care a frint ostile lui Ioan Albert, Regele Poloniei, care nu urmdria alt ibeal becit al Austriei be azi, pe aceleasi cal, cu aceleasi
mijloace. 5tefan-cel-Mare e fa cut sa ceara innaintea Rominimii
intregi vep2ka lui robie.
5i, zi be zi, se citeazd cuvintele lui bespre cetajile Dundrii
si Nistrului prin care rdsulla Molbova lui. Ignoranti crasi sou obiosi

sarlatani cari nu stiu ori se fac a uita cd politica lui $tefan a lost

reald si cd el a cautat sa pastreze unde se putea, in loc sa cu.

www.dacoromanica.ro

RSzboiul nostru in note zilnice

160

cereasci unde era cu neputinta, vab in aceste sfinte cuvinte legitimarea propriei lor miselii. $i ei, cari trec cu veberea toata parasirea eroului be catre trufia seaca, neputincioasa, plina be invibie
si lacom be laube a lui Matias Corvinul si lasa la oparte insasi
buioasa plingere a invinsului be la- Valea-Alba, ei mai WM' un fapt

esential: ci al cincilea innaintas al lui ,tefarz, cu o suti de ani

abia innaintea urcarii lui in Scaun, era un Maramurasearz pribeag
si ca el impodobise mormintul acestuia. Ulla ci Stefan a limit in
Ardeal toati laturea de Nord-Est, ca el a stapinit in Ciceu (cum
stapinia in Cetatea-de-Balta) si ca intaiul episcop romanesc canonic, la Vad, el I-a dat Ardelenilor
$tefan-cel-Mare agent austriac, colaborator... literar al b-lui
Virgil Arion la ,,molbova", complice al b-lui Slavici la Ziva", urnplutura la cine stie ce Tara" exhumat ad hoc, .. pe linga atita
ticalosie, lipsia boar aceast impietete !
22 Mart, 1915.

Luptele _din Carpati.

Pentru cine asteapta bin zi in zi marea lupta becisiva, unbeva,
in Rsrit sau in Apus, fugarirea unei armate, capitularea unei tabere intregi, prinberea unui Suveran, scufunbarea unei flote, ceva
unic si mare, zgubuinb toata sirntirea noastra pentru a ni ba, in
sfirsit, sentimentul ca a venit ceasul", a putem porni, ca avem s'a
ni atingem breptul si apoi pentru mull timp va fi pace intre oameni,
pentru acela rzboiul urias al macelurilor fail nume si al supraomenestilor sfortari n'a bat nimic in zilele bin urma.
Dar pentru cine intelege un lucru : ca putinta macar a baldIiilor be citeva zile, al caror succes sa se poata anunta imebiat, a
ori, cel putin pn se va bescoperi
bisparut, si pentru totbeauna
pentru acela este ceva, in noile vesti be pe teatrul be
un geniu,
lupta ruso-austriac.

Se bau lupte la pasul Ujoc, la Ducla, la Latorcza si in alte

regiuni -carpatice. Rusii innainteaza, cu pierberi grozave, bar cu o
neinfrinta hotarire, lard amenintri si acte be provocare, bar cu o
consecventa be Her in atacurile si asalturile lor. La I3artfa ei vor
fi mine. Se spune ca be la Casovia si Eperjes ar fi retrase garnizoanele. Dar aceasta nu inseamna altceva decit drumul spre_Pesta.
Drum greu, be sigur. Ping la un punct. 51, obata acest punct
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

161

trecut, obat cei b'intdiu 100 be chilometri strbatuti, Rusii ii vor

vebea cu ochii putinta be zbrobire a busmanului pentru care au
pierit atitia f5rd ca oastea lor nesfirsit s se fi istovit. minbria
inbrtnica", nesubjugata trufie, cerbicea be otel a maghiarismului se
va cla"tina.

$i pajurea ortoboxiei rasdritene va innainta iute atre

burgul be piatr fubuld care se ribic5 pe ruinele vechiului cuib turcesc

bin Buba. $i, cine stie ?, in zilele lui Tisza Istvn Cerchesii si Turcomanii vor trece pe call lor mrunti pe straba larga" si minbrd a
marelui Anbrssy.
Iat ce ce pregteste acolo in munti, zi cu zi, ceas cu ceas,
peste movilele mortilor rasrinb bin zapezile mari stropite cu singe.
Si pentru noi acesta e azi lucrul cel insemnat si a carui inbeplinire,
cu toat mita pentru partea nobil i eroicA a Ungurului abeOrat,
o borim,
caci ei, Ungurii, ne-au silit s'o borim.
29 Mart, 1915.

Cuvintare 1).
Ca secretar al Ligei, am be cetit o motiune. N'am pretentia
be a o talmaci fata be sufletele b-voastr, care sint l prea intelegtoare si prea curate ca s aib nevoie be aceasta, ci numai, cu toat
ingrijorarea unui om cinstit ca nu cumva o jubecat fals sa-i
scape,
si ce teribila al fi o jubecat falsa in momentul be fata,
ce teribil ar fi s murim pentru ce nu trebuie isi ca o batorie bed
f ata be constiinta mea ingrijorat pentru efectele pe care vorbele
care se spun be un om cu autoritate in aceast Ora', mult, putin
cit o are, voiu abgogi citeva -cuvinte.
Cite ceva poate s'o fi uitat intre multele lucruri bune spuse
astazi. (in lucru s'a uitat, si trebuie sa-I spunem.
Este o zi be mare serbtoare crestineasc5, si ceia ce face
maretia si binefacerea crestinismului este cd nu e una bin serbdtorile sale care F'd nu poat fi pus in fiecare an in legtur cu toate
burerile, cu toate bucuriile si toate sperantele noastre. Astzi este

ziva Floriilor. Cu aproape 2000 be ani in urm, Illintuitorul, intrupinb cea mai strlucit ibeie moral bin omenire, intra in lerusalim calcinb pe stilparile care i se asterneau in cale. $i noi astzi
1) Tinuta la abunarea bin Iasi a Ligei Culturale (in Dumineca Floriilor).
Inzbo,u1 nostru in note zilmee

www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

162

avem be intins stilpAri in calea .ibealului nostru, care, blinb si lini$tit, innainteaza cu sigurant cAtre tinta pe care neapa'rat trebuie
s o atinga. (Aplause calburoase).
Sint Ogini si intre noi : ii rugArn sa nu ni spurce serbtorile.
(Puternice aplause).
Astzi e ziva in care toti trebuie sa ni preggtim stilp'arile. in
(ceasul binecuvintarii raspinbite asupra tnturora, al unirii besvirsite

prin tot ceia ce se zbate 'n inima flearuia, prin tot ceia ce lumineaza' 'n ginbul fiecruia, sa nu se amestece glasul pgin! (Aplause.)
Va veni pe urmd suferinta, va veni bataia cu vergile, ribicarea
pe cruce, be $i nimeni nu va putea a$eza in mormint ibealul nostru,
obat ce el a alcat pe stilparile pe care i le vom fi intins. (Aplause.) Dar voiesc sA vie ceilalti, sa' vie atunci! Cine are be impuns
cu sulita, sa' crute ceasul Floriilor; sa a$tepte SaptAmina Patimilor,
cinb vom fi bla'stmati, lovifi, busmaniti!
Noi s avem macar aceastA mingiiere: pe acei cari invoca
azi patriotismul ca s impiebece poporul nostru in brumul su iiresc,
sd-i vebem atunci alaturi be stralni. flu poate fi pebeapsA mai mare
becit aceasta (Furtunoase aplause.)
Si s'a Ii fg'abuim un lucru la toti : oamenilor cari au nevoie
be bani pentru polite, oamenilor cari au nevoie be bani pentru vicii,
oamenilor cari au nevoie be-bani pentru ambitii, oamenilor caH se
ribica bin mormintele lor, obioase fantasme, infiginb" ghiarele lor in
tria pentru a se infli$a in lumina zilei be astazi 5cotinb blstame
pe care le infAtiseaza ca binecuvintri. ei bine! tuturor acestora s
Ii fagabuim un lucru. Cinb va veni ceasul invierii, nu-i vom pebepsi

noi: vom l'asa ca privelistea unei bucurii in care nu s'a amestecat

avintul si munca lor sa-i pebepseasa. singur (Inflcrate aplause.
Bravo !)

Du voiu spune nicio vorba contra acestor oameni; nu voiu

aminti numele lor ea s nu amintesc $i binele legat cinbva be acest
nume. Ii a$tept in vremea cinb noi, citi vom rAminea, ne vom intoarce plini be praful $i be singele luptelor $i vom ingenunchia multminb lui Dumnezeu. Ii a0eptAm atunci. fle vom uita in ,ochii lor
si li vom spune : abu-li aminte be ceasul acela; fu niciobat nu o
sa-ti ai locul in fericirea pe care n'ai ajutat-o &A se intemeieze. (PUternice aplause.)
Oare se ginbesc oamenii ace$tia la ce fac? imi abuc aminte

a in lulie, cinb unele minli crebeau cA e be ajuns puterea,

www.dacoromanica.ro

si

N. 1ORGA

163

ce blstam este o astfel be ibeie! , ba, ca e be ajuns puterea ca

s cistige biruinta, imi abiic aminte c in lulie, cinb se crebea cd
unbe sint cei mai multi, unbe este tehnica mai besavir$115, unbe e
preg5tirea mai veche si minbria mai strasnia, unbe e unitate $i
solibaritate national mai besvirsit, acolo va fi $i biruinta, imi
abuc aminte 0 in momentul acela, cinb 'Area sa se piece cumpana
in spre mersul nostru aldturi cu bu$manii nostri seculari, Ungurii,
$i cei ce se tirdsc bupa bin$ii, Austriecii, si cei ce au nevoie be
inbrzneala unora $i tialosia altora pentru a bomina in Europa,
Germanii, imi abuc aminte ca la pragul usii mete a aparut un invtalor si m'a intrebat : D-ta poate stii mai multe becit mine ; abevarat este a vom merge noi cu Ungurii laolalta, para'sinb in urm
tot ceia ce am pregalit si n'abjbuit pdn'a acuni ? Plecinbu-mi capul,
i-am spus : se poate sa" mergem alaturi cu Ungurii. E ingrozitor,
bar in momentul acela am avut impresia ca s'ar putea $i aceasta.
Si, atunci, invatatorul a soptit : Un singur lucru ,i1 blastam : toat
nbejbea pe care am avut-o o viat intreaga in sufletul mieu, toat
nbejbea pe care, in cariera mea be invatator, am s'abit-o in sufletele care mi-au fost increbintate. (Aplause calburoase-)
VA ginbiti by. ce s'ar intimpla bacd aceia ce s'a pregatit prin
toat cultura $colilor, prin ceia ce aceast cultur a coborit bin ce
e mai abinc, mai tainic, mai sfint in sufletele tuturora, ar trebui s'a
fie prsit ? Ni se zice: grinele noastre vor trece libere gurile Dunarii, $i se va asigura comerful nostru. l3asarabia va fi capatata,
cu prtile ei bune si rele. De acum innainte ins, Arbealul s-1 parsim..- Caci nu e chestiune be aminare ; e o chestiune be pardsire
obat pentru totbeauna- Cinb natiunea maghiara biruitoare se va
infige acolo, hothrit s sfrime orice piebea interioara s'ar impune
imperialismului sat!, trebue s fie cineva nebun sau stupib ca sa-si
inchipuie ca vom scoate aceast natiune, sigur ea e sprijinita" be
toate puterile germane, atre bominatie, bin cuibul sat' arbelean.
(Aplause.) Daca s'ar face aceasta, ar trebui ca li la noi sA se iea
msura care s'a luat obata la Atena. In vechea AtenS era o tribun
la care se ribicau spune Plutarh oratorii rinb pe rinb ; unul
vorbia mai bine, altul mai slab ; bar o flaar se aprinbea in inimile tuturor Atenienilor la cele b'intdiu cuvinte spuse. Inbemnul cel
mare venia ins be aiurea : be pe tribuna aceia se vebea Marea
liber, $i fiecare Atenian isi amintia be toate biruintele care se cistiwww.dacoromanica.ro

164

RAzboiul nostru in note zilnice

gaser5 pe intinberea aceia albastr a /MIS Cultura noastr este

tribuna be pe care, oricine ar vorbi nu se poate s nu se vab5 intinberea stralucit a tuturor gloriilor trecutului. Si, in Atena be obinioark cinb spiritul public a becazut, cinb constiinfa a incetat, cinb
in tialosie politica si besorganizare moral s'au prbusit toate, unul
bin cei treizeci be tirani s'a mirat be un lucru: be ce totusi sint
Inca suflete in care se pastreaz5 setea be lupt5 si iubirea be cetate ? $i atunci un cetafean a bat mijlocul ca sA scape pentru totbeauna be ultimii represintanfi ai ibealului. El li-a spus : coborifi
tribuna in asa fel in cit sA nu se mai van be acum innainte Marea
cu toate amintirile ei ! Ei bine, ar trebui, bupd clipele acestea, baca
o nenorocire WA nume ne-ar atinge, bac interese subterane si
ambifii nesntoase si cruba neinfelegere a nevoilor politice be astzi

ar birui, ar trebui atunci s'a se cufunbe sau s'a se sfrime insusi

altarul culturii noastre, pentru ca nimic bin gloria noastr cea veche
s nu se mai poat vebea. (Aplause inbelung prelungite.)
Au inbrknit sA v5 vorbeasc by. tofi Molbovenii be pripas, tofi
Molbovenii cei cu coroane litvane be usurpafie, care innainte se
rusinau be a se intitula coboritori ai rkesilor fflolkovei, au inbraznit s v vorbeasa b-voastr, nou (Dolbovenilor, be Molbova!

SA exploateze un sentiment care prinbe pe oricine cinb priveste

bunga Prutului catre cimpiile, unbe s'au purtat atitea lupte stramosesti, ale Basarabiei... Poate fi ceva mai ticAlos becit sa utilizezi un

sentiment stint pentru a impiebeca pe un om sau o nafiune be a

inbeplini o batorie cel pufin tot asa be sfint ? Nu exist5 act mai
miserabil becit acela be a trezi in sufletele noastre sentimente bune
pentru a zbrobi alte sentimente bune si pe cele mai sfinte sentimente pentru a impiebeca inbeplinirea celei mai neaparate batorii.
(Aplause puternice.) Arbealul, un vis pentru Munteni ; Basarabia, un
vis pentru Molboveni ? 0 minte hranit bin bou trei Orli, bin amintirea citorva lectii la Paris, bin conversafiile be la Capsa si bin
cetirea unei prese usoare, se incint ! Au Mat geografic pe meribian
ibealul romnesc si au spus : voi, Molbovenii, nu v5 ginbifi la Arbeal
pentru c trebuie s5 %IA ginbifi la Basarabia. $1 pun ramAsag ca
ar fi venit si ar fi spus tot asa be usor, bac altele ar fi fost imprejurarile : Voi, Munteni, nu va ginbifi la Basarabia, fiinbc in calitate be Munteni avefi breptul vostru catre Arbeal. $i nu fiinbcl
intr'un cas i-ar H burut be I3asarabia si in cellalt be Arbeal, ci
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

165

fiinbc intrebuinteaza si ar fi gata oricinb sa intrebuinteze, o parte

bin breptul nostru ca arm5 pentru bistrugerea celuilalt brept. (Aplause.)

Atunci mie,- care sint un istoric strbuitor tn cunoasterea trecutului nostru, sa-mi bati vole s va spun un lucru: nici ca beosebire geograficd ni puteti b-voastr, Molbovenii, sa localisati brepturile

noastre si asteptdrile noastre in sens basarabean. Nu. Au spus tovarsii mei bin Comitetul Central al Ligei Culturale c be acolo,
bin Arbeal, au venit intemeletorii_unui principat ca si ai celuilalt,
c bin Arbeal a venit Rabu Negru, intemeietorul Terii-Rom5nesti, si
bin Illaramuras Dragos si pe urmS Bogban ca s bescalece Molbova. Ei bine, s ma ierte bumnealor, bar nu e asa. Singura tard
care s'a intemeiat cu oameni veniti be bincolo si cari au scapat
regiunile acestea be pierberea rominismului in masa ndvalitorilor
ruteni, singura tara care-si batoreste principiul be viald Rominilor
bin partile celelalte, este Molbova. (Aplause.) Rabu Negru este o
legenba ; Dragos si mai ales Bogban sint abevarati. Nu cu Rominii
bin Fgras s'a intemeiat Tara-Roma'neasca; Fgrasul 1-am intemeiat

ca o cetate a rominismului noi, cei bin Tara-Romaneasca; bar Molbova s'a intemeiat numai prin Voevozii maramureseni, cu toate puterile lor rom5nesti, cu toll minbrii cnezi coboriti bin muntii acestia
be be-asupra Arbealului. i, bacd este pdmint romnesc care innainte
be toate batoreste recunostinta fratilor be bincolo, acest pamint rorn5nesc este bed Molbova. (Aplause prelungite.) SA-si schimbe titlul
onorabilii bomni be la Aghentia chesaro-craiasa ; Aghentia, care-si
are la bispositie fonburi pentru toate strickiunile si pentru toate
Tatacirile be minte, va avea fr inboial si o ibeie pentru acesti
inbigenti, pentru acesti saraci be ibei si argumente, i Molbova

tor se va numi cu un nume care sA se potriveascA mai bine cu

curatia be cuget i claritatea be ibei a acelora cari au intemeiat-o
;I o conbuc. (Aplause.)
Dati-mi vole s incheiu amintinb anume trabitiuni statornice
ale istoriei. Moldova si Tara-Romaneasca au fost i innainte be 1859
strins unite intre binsele. Din cele mai vechi timpuri, ceia ce a fost
intr'unul bin aceste Tinuturi a fost si in cellalt. Dar o beosebire
cu toate acestea a existat intre caracterul politic al unui principat, al
.unei regiuni, si caracterul politic al celuilalt principat, al celeilatte
regiuni.

Avem inteabevar trabilii molbovene;ti, bar trabitiile molbovewww.dacoromanica.ro

166

Rzboiul nostru in note zilnice-

nesti sint cele care vi se inbicd be aici, nu cele care vi se strecoar be bincolo. Trabitie molboveneascS este ca, fat be Domn,
s nu se exploateze sentimente firesti la binsul pentru a le intrebuinta impotriva terii sale, ci sa-1 ajute a se ribica (aplause furtunoase. Bravo!) eroic, cu toate puterile infringerii be sine inst.*,
cdtre batoria fulgeratoare, care-i poate ba nemurirea pentru toate
timpurile (mari aplause.) Molboveanul a fost totbeauna un supus
crebincios, si, bac in zilele grele as bori ceva Regelui Romdniei,
este s fie incunjurat in cea mai vainic luptd be hotrirea si vitejia
molboveneasa. (Aplause entusiaste.) Crebinciosi au fost rdzesii be
obinioar5 ai Molbovei. $i, ban sint minbru, bin trecutul alor mei,
sint minbru be acele piaturi be singe razesesc care curg in vinele
celui care se coboara si bin neamul lui Costea si l3ucur. Crebinciosi
am fost ; lingusitori niciobat, niciobat intriganti.

Iar, in ceia ce priveste batoria NA be targ, Molbova a stiut

una : in clipa be primejbie toti laolalt. Molbova a cunoscut ici

sit

colo cite un trAbAtor; niciobat insd trbdtorul n'a putut s'a gseascd

in mijlocul ei oameni pe care sl-i abune si si-i arunce impotriva

steagului sau a ibealului terii. (Inflacdrate aplause.)

Cine inbrkneste astzi a se abresd Molbovei pentru a gsi

aici pe busmanii viitorului nostru, acela savirseste un pkat fat be
rominismul intrei, bar savirseste mai ales cea mai grea gresald fatd
be toate amintirile Molbovei. (Mari aplause.)
Atinginbu-se aceste amintiri, s'a luat !Lin besert numele celui
mai mare Molbovean, care a fost si cel mai mare Romin bin trecutul
nostru, numele lui Stefan. Au inbrznit, in foile lor clanbestine si
in belle lor marturisite, sa ribice pe Stefan-cel-Mare insusi ca busman
al ibealului rom'anesc. De o parte Mihai Viteazul, cuceritorul Tramsilvaniei, stSpinitorul muntilor arbeleni, al Molbovei si al Munteniei;
be alt parte $tefan-cel-Cuminte, care a plins pentru Chilia si Cetatea-Alb, care a asigurat cd prin Chilia si Cetatea-Albd se poate
recistiga tot restul, ca fr cettile acestea, sfinte WS inboiald, tot
pmintul romnesc, tot neamul nostru ar peri.
Poate fi ceva mai infam becit aceast incercare ca, in mo-

mentul cinb avem nevoie, nu numai be toate puterile noastre be

astAzi, bar be toate amintirile noastre bin toate timpurile, cinb.
precum avem nevoie be ultimul teran, avem tot atit be mult nevoie

ca bin abincul pmintului sa se ribice, OTIS la cel bin urma, toll.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

167

eroii nostri, ocrotinb steagurile romanesti ce vor merge catre biruinta, sa se infatiseze fata in fata ca busmani, $tefan be o parte,
-Mihai be alta parte, beschizinbu-se mormintul be la Putna ca s se
arunce blastam oaselor risipite ale aceluia care a cazut pe cimpia

be la Turn ?
Ei bine, nu ! Daca impietatea lor scormoneste mormintele, sa
ni se bea voie noua sa evocarn umbrele care borm intr'insele. $i,
atunci, bin Putna s'ar ribica, purtinb hlamiba lui regal, invesmintat
in purpura lui be imparat, strabunul $tefan. $i nu busman, ci prieten

ar sta in fata aceluia care si-ar abuna cenusa be pe tot cuprinsul

paminfului rornanesc, care ar lipi sfintul sail cap be la Dealul be
osamintele ingropate in cimpia arbeleana si care ar purta pe umeri
-in locul purpurii imparatesti, haina alba stropita cu singe a martirului ski. $i nu si-ar aminti unul altuia Mei politice beosebite, ci
Sfintul be la Putna ar aminti Mucenicului be la Turba ca, baca
-unul a murit prin Austria, cellaR, $tefan prin vechea Austrie ungureasca a putut sa fie invins. (Aplause prelungite.) $1 n'ar fi nevole
sa rascolim prea mult in paginile trecutului nostru ca sa gasim cu-

vintele insesi pe care $tefan le-ar inbrepta catre Mihai. Cuvintele

acestea sint scrise in plingerile lui catre crestini, in acele memorabile cuvinte prin care el, trabat in fiecare clipa st umilit in fiecare
clipa be Matias Corvifiul, care nu i-a bat nici bani, nici oaste, bar
care a tras profit viclean bin orice sfortare biruitoare a lui, striga
lumii intregi : nimeni nu m'a ajutat si multi s'au bucurat be infringerile mele.

Acei cari s'au bucurat de infringerile lui $tefan erau bunicii

acelora cari erau sa-si infunbe minile in singele lui alihai Viteazulii leaga be la un capat la altul aceiasi politica : be trabare MO be
$tefan, be crima fata be Illihai. (Mari aplause.)
Nu, cu sigurant Ca nu vont fi singuri : drib mice suflet curet,
-orice vointa hotarita, orice intelepciune si orice vitejie se vor uni
laolalt pentru triumful unei cause brepte, in jurul nostru stramosii
toti vor sta. $i numai afunci drib steagul biruintei rotnanesti va
umbri ramasitele lor, numai atunci va fi si bucurie beasupra pamintului si pace in mormintele acestui neam. (Mari si entusiaste
.-aplause inbelung prelungite.)
29 Mart, 1915

www.dacoromanica.ro

168

Rzboiul nostru in note zilnice

Politica' de BucureVi..
0 Ora intreaga priveste cu ochii spre ceruri cautinb besiegarea soartei sale ; un neam intreg se zbuciuma in asteptarea unui
ceas pe care 1-au pregatit veacuri si care veacuri poate s ni pregateasca. De cinb sintem noi aid pe pamintul nostru n'a fost o nerbbare mai chinuitoare, un mai firesc conflict intre tot ce borim
si intre toate be care ne shim, o tortura be constiinfa mai continua
si mai istovitoare pentru tofi aceia cari mai pot finea in loc ori
sint in stare a ba brumul frinelor. Ce fierbe acum in sufletele
noastre ale tuturora, be cinb este pe lume neamul nostru, n'a fiert
veberni ca acelea ce se poarta innaintea ochilor nostri nu le-a vazut Inca nimeni be un singe cu noi, atita furie be rsplatire si be
jertfa n'a inboit bataile inimilor romanesti nici cinb. Trec zilele una
oupa alta, Sfinxul norocului face Inca, si ne intrebam, in funbul
constiintei noastre, baca noi ii putem smulge raspunsul pe care altora I-a refuzat Oita acum, si noi stim c rinbul nostru va veni ca
sa-i supunem viitorul nostru, ca bin gura lui va trebui sa vie pentru
noi unul bin aceste bou, bin singure aceste boua raspunsuri : viafa
intreag ori moartea.
Cum Scriptura infafiseaza sufletele ce vor trebui s stea cinbva
.

innaintea jubefTtlui care

nu vorbeste be boua ori, asa sint astazi

sufletele noastre innaintea hotaririi.

Toata barb-60a si toata chibzuiala, toata prubenfa si toata cutezanfa, toata experienta si toata libertatea fie si fafa be experienta
intreaga, optimismul cel mai avintat si pesimismul cel mai harnic
in a repara tot ce ni lipseste Inca si a pregati un nou punct be
sprihn pentru cea mai trista infringere chiar, toate acestea la un
loc, cu ce poate abuce fiecine bin cit i-a lasat soarta, fac politica

romineasc

Ili se ba insa in schimb acel surogat inferior, care e politica

de Bucuresti.
.
Oras Mare si oras mic, oras- be cultura si be naivitate inbrazrreafa, Capitala si mahala, biplomafie si inbiscrefie, acesta e centrul
a carui pretenhe e sa faca el totul pentru Romania. Aici se -she

totul si nu se stie nimic, se fagabueste totul si nu se lucreaz' nimic. Evitinb bestul be bine toate greutafile viefii, citeva mii "b, ca-

meni au be lucru toata ziva si toata noaptea cu visite zabarnice,

www.dacoromanica.ro

_N. IORGA

169

-cu scrisori fail rost, cu frdmintdri Mil vre-un folos, prin saloane,
obAi be lucru", rebactii, cluburi si cofetrii boieresti. Conspird cu
ferestile beschise si bin cinb in cinb isi scot si capul ca sd-i prinbd
si mai bine fotograful pe care sr I-au comanbat In strabd. Fiecare
trebuie sa-si aib gazeta, articolul, noutatea senzationald, secretul
profunb, solutia victorioas. Zeci be oameni se tin bup tine la restaurant, la teatru, la cinematograf, pe strabd ca sa-ti comunice ultima
hotrire a Guvernului, ultirnul termin al intrdrii in acliune, ultimul
plan al bublei aliante sau triplet intelegeri. Pas' be-I refuzd pe vreunul, bacd vrei sd-ti faci un busman pe viat I Si, bacd totusi ai
scdpa be tog, in cele b'intal rinburi ale ziarului pe care-I vei bes,chibe, o s gdsesti neapdrat un mare secret, o mare revelafie, o
gravd acusatie, o profunbd suspHune, un gest solemn!
De la cel mai mare la cel mai mic, be la tristele balrinefe
cu legAturi ,,europene" ale b-lui Carp pnd la vdxuitorul bin strabd,
be la planurile molbovenestP> ale celui b'intdiu pnd la grija hotarului bucovinean sau maramursan in Romania Glare a cutdrui
om precis, e acelas fenomen. Aceiasi zarvd, aceiasi rdscolire a lumii.

SA evacudm Bucurestii ca sd nu moard Franz Joseph obat

pe -saptdmind, ca sd nu facd revolutii Grecia la fiecare fas a lunii,
ca s nu-si schimbe atitubinea Bulgaria be trei ori pe zi, ca s nu
se bivulge conbitiile impRrii austro-italiene,ar fi bine, bar e si
greu! Proprietarii stabilimentului Capsa ar protesta bacd in interesul terii li s'ar cere sd nu-si mai abdposteascd un timp geniile biplomatice. De libertatea presei nu se poate atinge nimeni. $i nici
nu poti trimete pe toti incdlzitii" dstia la aier liber si sandtos pe
citeva zile macar.
Dar un lucru putem face. SA sfatuim pe toti aceia cari n'au
fericirea si nenorocirea be a sta permanent in ,,Capitald" a nu crebe
bin o mit be vesti becit cel mull una, a trece peste toate ,,secretele" si a inltura toate ,,solutiile" ce se trimet be acolo. A nu
confunba politica be Ducuresti cu politica romdneascd. $i a pdstra

acea minte asezat cu care strdmosii nostripe vremea cinb nu

erau nici cluburi, nici cafenele, nici ziare si drib omul bogat si
frd ocupatie, in loL. s'", umple lumea be minciuni si be prostii, se

inchina un ceas, minca trei ceasuri pe zi si bormea patru (fard a

socoti toatd noaptea), au fcut atita lucru, cu vitejie si rbbare :
ne-au pstrat ca targ Ipi ca neain.
5 April, 1915.

www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

170

In umbra unel negocIatii

misterioase...0
Cum a luat Austria Bucovina?
Koglniceanu striga, in momentul cinb serbarilor austriace
pentru centenariul anexiuniii noi Ii raspunbeam prin lacrimi la mormintul lui Stefan-cel-Mare, bar si prin innaltarea unei statui, meritate ori ba, Domnului Molbovei bin 1775: o rapise :
Austria are un cuvint special. Neputinb zice: Eroberung, cucerire, caci n'a curs alt licvib becit cerneala, ea spune : Erwerbung,
bobinbire.

intimplarea face sa gasesc un alt termen pentru aceasta ,,achisitie". el ba explicatia care o caractefiseaza, conbamninb-o.
La inceputul veacului traia un foarte insemnat istoric, Schoell,
be nastere Msacian, bar consilier be legatie si be regenta al regelui Prusiei si om expert in ale biplomatiei, care a si scris o (<1storie a tratatelor.
hi aceasta el are urmatorul rinb, cu care vom incheia:
Autriche acquit a l'ombre d'une ngociation mysterieuse un
district apant 178 mulles cares gographiques et une populationde 132.000 mes."
Austria achisitiond in umbra unei negociatii misterioase un
Tinut de 178 de mile ptrate geografice i o populatie de 132.000
de s Jflete".
ign umbra unei negociatii mistertoase"...
Consilierul be regenta bin Berlin stia cum se inbeplinesc in

politica lucrurile miserabile si el bovebeste ca stia si cum se infiereaza!

5 April, 1915.

Nravuri vechi.
De cite ori la o intrunire publica a ibealului nationall' vezi
cite un politician care-si arbe tamii6 innaintea ibolului, be cite ori
cite un spectator urla un strigat electoral pentru sef, be cite ori
un grup be '<claqueurs porneste mitraliera aplauselor si oovatiunilor entusiaste la cel b'intaiu gbomnilor iesit bin sacrul gitlej,
cetatene, trage-te innapoi
cu sfiala : sint naravurile vechi.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

171

Se petrece cu acesti oameni, pe cari nu trebuie sa-i conbamni

prea aspru; ceia ce printr'o asociatie be ibei inveterata se petrece
cu vultanii vinatori be gazele, al caror bresaj e acesta :
(Nita vreme, ei sint tinuti framinzi. Cinb furia foamei ii fra-

mintaca in opositie, o bucata be came e pusa in orbitele unei

gazele impaiate. Vultanul se beprinbe inbata cu ibeia ca acolo este
hrana lui. Si cinb in aierul liber, ribicinbu-se sus, el vebe gazela
'vie, in elegantul avint al fugii si zburbalniciei sale, rapezinbu-se
salbatec, el ii crapa ochii.
Hrana bubgetara a acestor bomni a stat in orbitele vietii
noastre politice, moarta si impaiata. Se hraniau bin ele WA a pri-

tinui vre-o burere. Cum li pop cere ca astazi, cinb viata politica'
e avint spre sacrificiu, sete be ibeal, ei sa nu se arunce cu acelas
nesat asupra ochilor a caror viata n'o pot banui si a carom bureroasa jignire n'o pot pricepe,asa cum o Imtem pricepe noi ?
12 April, 1915.

Cinii de singe.
Obinioara cinel un Negru, satul be robie, pornia prin paburi,
gol intre maracini, flmine in pustietate, si se pierbea urma besperrli sale, stapinul urmria pe acest negre marron, cum se zicea in coloniile francese, aruncinb asupra-i cini anume beprinsi
,pentru a-I bescoperi si a-si infige coltii in vinatul omenesc. Pe acesti
,ci.ni Englesii bin aceleasi colonii cu Negri ii numiau bloobhounbs*,
<<cinii be singe.

Dupa ce s'au pierbut boua treimi bin tinerii zbraveni ai Rominimii bin Arbeal, o parte bin acesti Negri ai Ungariei s'au abapostit aici, singerati si flaminzi si ei. Si, innainte be binsii, se aflau
pe pamintul nostru .atitia cari crebeau ca viata lor merit a fi jertfit pentru scopuri in legatur cu dinsa.
Ei bine nu, acesti fugari trebuiau abusi innapoi.
La Legatia austro-ungara, la consulate s'au luat toate masu-rile. Prin scrisori false be acasa, prin amenintari si fagabuieli, prin
majorarea enorma a taxelor be pasapoarte, prin persecutia Orintilor si a rubelor, prin vestea ca se confiscl pgminturile, oamenii
sint incoltiti si tiriti innapoi.
Cinii be singe" isi fac batoria
www.dacoromanica.ro

Razboiul aostru in note zilniee

172

Numai cit stapinii paburii pot interveni. $i, Limn?) insisi Ilegri,

be si nu s'au nascut robi, ei au datoria be a interveni.

Asa crebem noi si, cu noi, mult lume.
12 April, 1915

Rspunderea guvernului.
Niciobata un Guvern romin n'a avut mai multa raspunbere
becit Guvernul presibat be b. I. I. C. Bratianu si, be oare ce primulministru a inteles a-si reserva conbucerea superioara a politicei
Regatului, niciobata n'a fost la noi om care sa poarte pe umerii
sai sarcina be raspunbere pe care o poarta fiul lui Ion Bratianu.

Nu mai sintem in starea be spirit nenorocit bin vara anului

trecut. Anumiti sfetnici nu mai inriuresc parerlle acelor cari n'ar fi
trebuit sa-i intrebe niciobata, oricit be marl si inbreptatite pared ar
fi avut bespre cunostintele lor si onestitatea lor politica. Ziva,
organul intemeiat pentru a schimba parerile opiniei publice, a cazut
in cel mai absolut biscrebit : ea serveste boar pentru a minti pe
aceia bintre Arbeleni si Bucovineni, bestul be pufini, be alminterea

in ce priveste cetitorii be gazete, cari n'au si alte mijloace be

a sti ce se petrece si ce se crebe in Romania. I ar Molbove be
boi bani a b-lui Carp a trecut rapebe bin fasa provocarilor birze
ale intemeietorului ei, care se visa cancelariul unei lovituri be Stat.
pe tema be politica externa, la literatura bulceaga be suspinuri, reverii si atacuri personale a rebactorului sau obisnuit, b. Virgil Arion.
Astazi nimeni nu mai joacd rolul be stilp inbicator pe brumul Chievuiui, iar partisanii Puterilor centrale, recunoscatori pentru invatatura
capatata in abmirabilele scoli ale Germaniei sau libertari pentru
cari

Rusia e innainte be toate o temnit, se margenesc a tilcui

telegrame si scrisori particulare si a prezice viitorul cu aceiasi siguranta ca celeva lui Ahmeb bin Ierusalim.
De partea cealalta, stubenti nu mai strbat Bucurestii cu o
Marsiliesa gata pentru janbarmii pebestri i varbistii romini. Nu se
mai vab corboane pe Calea Victoriei. De mult timp personalul Legatiei rusesti n'a mai sim tit nevoia be a iesi in balcon. Universitatea
tine cursuri,si le tin chiar aceia cari-si atribuiser un moment alt
rol in viata publica. Liga Culturala face o Iinitit propaganba in
sensul care corespunbe pareril generale. Ilimeni nu mai trimete
i nu-1 ameninta cu nicio executie. Moratoriul
portarei b-lui l3ratianuwww.dacoromanica.ro

N. IORGA

173

ca si cel extern, se
b-sale intern e tot asa -be absolut
astAzi
pare. Ambitiile ministeriale s'au potolit
se zice, $i e bine s tie
4a. Alergarea bupd ultimele stiri e intrerupt, si vor fi azi multi
bintre cei ce voiau ultima comunicatie inebitA cari vor fi fAcinb ca
subsemnatul, cetAtean romin fr pretentii, care n'a intrebat be
bouA luni pe nimeni bespre nicio .informatie si nicio intentie
si
nici n'are be ginb sA intrebe. D. Marghiloman isi invirteste nelinistit

bubla figura be Janus (care e un zeu roman neutru in befinitiv,

cit se miscA, si nu un nume maghiar), iar intre b. Tache Ionescu,
busmanut beclarat al oricArui ,,Boche" germanic, si Herr von Babareu, Lohengrinul be Ia Iasi, s'a stabilit, se pare, un armistitiu in
chiar transeele acestuia bin urmA.
$i astfel b. I. BrAtianu rAmine singur intrebinb zArile innainte
0 a porni pe un brum bescoperit bincolo be rAscrucile inboielii.
Sintem toti o tabAr. Pe informatorii busmanului nevAzut i-am

0scoperit si i-am bat bincolo -be santuri. Le abincim tot mai mult,
si tesem apArArile noastre be sirm5. Inimile noastre sint pregtite
pentru tot sacrificiul si toatA suferinta ; am strins in ele comori be
hotArire si be_ mi15. Ni cunoastem tinta, bar nu stim cinb va rAsAri

neteb in bAtaia armelor noastre. Sentinela o vebem Ina $tim cA

omul acela nemiscat si mut este acolo, cA numai de aceia poate
sta acolo. ii barn Inca obatA cu increberea noastr si ceva bin 0reroasa noastrA asteptare, bin incorbarea puter;lor noastre sufletesti
pentru ca s'a van" mai bine, sA bescopere mai iute, sA inteleagA
mai beplin. ConcentrAm- ertergia noastrA in vigilenta lui.

Mai mult becit aceasta noi nu putem face, si el nu poate face

mai putin becit tot ce asteptim de la dinsul.

19 April, 1915.

astAzi...

5i astAzi tot be ei se vorbeste...

AstAzi, cinb totul ar trebui s fie reculegere, emotie, seninState.
AstAzi cinb, bacA uitAm be luptele noastre firesti si brepte, be

pAcatele noastre Inca mai putin ar trebui sA se vorbeasca.

AstAzi turpitubinile cele mai infame isi cer breptul la atentia
publicA.

5i atentia publicA li se bA. Din nenorocire li se 66...

Iar fall be aceast revelatie a supremelor inpubori si promiswww.dacoromanica.ro

_174

R5znoiuI nostru in note zilnice

cuit5fi un strigt trebuie s5 se aub5 intre oamenii be treab5, cari

au mai mult becit oricinb batoria be a se bessolibarisa si a se isola.
In insula muncii noastre fiecare $i s rupem toate poburile
ce buc in spre Gomora!
19 April, 1915.

Cuvintare *).
In vestita povestire epic a Elinilor, veche be mai multe mii
be ani, eroii, innainte be a lupta, fin biscursuri. Discursurile bin
Iliaba lui Homer sint vestite, bar timpul Mabel, fr inboial, a trecut be mult pentru noi : innainte be a luptasi aceasta trebuie s5
o facem : sa lupt5m , innainte be a lupta, in spornica lupta sufleteasc5 a pad si in biruitoarea lupt cu bra ful a razboiului, nu
sintem btori s5 finem strlucitele cuvintAri ale lui Achile, Patrocle
$i Hector, cinb se auzia intdia oara" zingnitul armelor. Noi avem
batoria ca be trei primejbii sa ne ferim astazi, fiecare bin noi, chiar
acei cari, prin beprinbere, prin insusirile temperamentului lor ar
putea H ispitifi in alt5 birecfie : s5 ne ferim be bemagogie, s ne
ferim be biplomafie $i sa ne ferim be retorica. (Aplause.) Prin urmare, bafi-mi voie, in aceast cuvintare be citeva minute, s fiu,
cum sint rare ori vorbitor be la o bucat be vreme,
& Hu, zic,
foarte scurf, foarte faptic si foarte rece.
Fiinbc5, intre acusafiile cari ni se aruncd bintr'o anume parte,
in care pietrele pornesc cu u$urinfa celor ce se gasesc in mina copiilor, in mina nebunilor sau in mina acelora cari s'au trecut cu
vrista, intre acusafiile cari ni vin bin partea aceia, in care asa be
buios se intov5rse$te nebes5virsirea minfii, rAtacirea minfii si beprtarea in trecut a cugetarii, pentru minfi chiar foarte bune, este
$i o puternic5 invinuire. Nou, acelora cari venim bin locuri beosebite si, Fara a ne confunba, bucem fal5 be imprejur5rile be astzi, o lupt breapt pentru scopul pe care-1 spunem rspicat oricui : in partea aceasta si pe brumul acesta, iar nu in alt5 parte
si pe alt brum, nou ni se abuce acusarea ca sintem romantici, ca
sintem sentimentali, ea sintem cAlburo$i, c5 sintem entusia$H. en*) Tinuta la abunarea bin Galati a Ligei Culturale in ziva be 19
April 1915.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

175

lusiasmul nesincer este fall inbbiald un mare pacat ; entusiasmul

sincer este o mare fort. Dar cine este capabil be cel mai sincer,
prin urmare be cel mai robnic entusiasm, in anume momente trebuie sd biruiasca entusiasmul bin el, sd se sileasca sd fie numai
omul ratiunii, pentru a nu beschibe pe aceastd cale a calburii entusiasmului sau a 135nuielii be calbur5 a unui entusiasm care ar
trece bincolo be marginile posibilittii, o poart abversarului care
pinbeste pentru a spune bespre tine : be aceia crebe, pentru
c5 nu e in starea aceia plin5 be rspunbere, in starea aceia be
constiint perfect a omului care spune numai lucrurile pe care' in
orice fel be imprejurri le-ar fi spus.
S5 vorbim prin urmare linistit rece, faptic cu privire la lucrurile be astazi.
Domnilor, au trecut citeva zile be cinb btrinul conbucator al
celui mai viteaz bintre' popoarele - care se lupt astazi in Euuopa,
be cinb bdtrinul conbuc5tor al poporultti sirbesc, b. Pasici, care
acum citva vreme, soptia, intr'o convorbire particular cu privire
la soarta Bosniei si liertegovinei, la soarta Arbealului nostru, cuiva
mai tinr becit binsul: zilele acelea o s le apuci, fiinbc5 esti final.,
si nu stia CA va apuca si el zile be o asa be bogat vitejie pentru
poporul sau,
au trecut citeva zile be cinb b. Pasici spunea un
mare abevr pe care nici asociatiunea tuturor falsilor cugettori politici bin Romnia nu va fi in stare sa-1 rstoarne, chiar baca ar
mai invala fiecare cel putin be zece ori cit i-a ingabuit viata lui
politica s5 invete Ora astzi. Anume ca un popor, un Stat nu poate
s triascd inteabevr cu izbinba becit potrivit cu principiul pe
care s'a intemeiat viata lui.
Care este principiul pe care s'a intemeiat inssi viata noastr ?
De ce s'au infiintat, inteun anume moment, acum atitea sute be ani,
bou'a Domnii, care au luptat intre binsele cu atita patim poate
fiinbc5 tinbeau sd se confunbe prin biruinta uneia bin ele, be ce
s'a intemeiat Tara RomAneascd si be ce Molbova ? S'au intemeiat
ca s5 vinba mrfuri pe cutare cale, pe cutare brum ? S'au intemeiat ca sd cistige fiecare boglii multe, sd creeze prin prisosul be
bogtii finante be Stat infloritoare ? S'au intemeiat fiinbc5, poate,
clasa bominant a vrut s5 supuie alte popoare ? Nu! S'au intemeiat
fiinbc5 un numr be terani viteji, respectuosi be cuvintul bat, gata
www.dacoromanica.ro

1 76

Rzboiul nostru in note zilnice

sa se inchine lui Dumnezeu bin cer ca s Ii bea biruinta, fiinbcd

aceastA mind be terani, strAmosii cei mai abevdrati ai pArtii celei
mai abevarate bin neamul nostru, au zis : in numele acestui neam
si pentru scopurile acestui neam, luptinb impotriva oricui, trebuie
s traim! De aceia s'au intemeiat. (Mari aplause).
Si bati-mi voie ca pe abversarii acestei conceptiuni care explicA intreaga noastrd viatd, bati-mi voie ca pe acesti abversari,
cari-i abuc prin atitubinea lor cea mai gravd inSult, s5-1 inteleg
prin ei insii. Da, fArd inboiald, nepotul cutArui Grecusor pribeag, pe
care intimplarea 1-a ajutat sA se ribice in rangurile unei intelectuaMAO be bistinctiune superficiald, sau urmasul cutdrui cneat litvan,
urmas abevdrat sau presupus, bar care zice cd se coboarA be
, urmasul cutdrui cneaz litvan, care n'a $tiut becit sabia lui
ribicatd, pdgina lui sabie ribicatd pentru a st5pini neamuri, sau acela

acolo

care si-a slavisat numele pentru a ascunbe cea b'intdiu porecld pe

care au purtat'o innainta$ii si, sd-mi bea voe sA-i inteleg be ce
sunt impotriva cinstitei conceptii funbamentale a vietii neamului nostru $i a scopurilor pe care acest neam, potrivit bestinelor lui, trebuia sd-1 urmdreascA. Noi insd ni abucem aminte be .acei viteji te-

rani, noi stim pentru ce au fost intemeiate terile noastre, stim prin
ce lupte au fost pdstrate $i $tim prin urmare CA astdzi noi nu ne
putem asocia cu niciun pret la rdzboiul pe care cea rnai besAvirsit
organisatie omeneascgo recunosc-1-a inceput pentru a benega popoarelor breptul be a trdi pe basa lor nationald $i pentru scopurile lor nationale. (Aplause puternice, inbeluag prelungite).
Sint, bomnilor, boa feluri be non possumus), in lume. Este
un 'x nu putem>> al biplomatiei, care tine be azi pe mine : o biruinta

in cutare loc ori o infringere, un tratat incheiat, o soaptd spusd la

ureche, asigurarea unui biplomat, acel imens mahalagism be note si
rapoarte pe care le mdturA in fiecare moment biplomatia lumii,
acestea o pot face sd-si schimbe pdrerea pe- care a avut-o pdn5
atunci: bar este un non possumus>>, un <<nu putenr national, mo
ral, absolut, etern, acela pe care poporul nostru ii opune azi poftelor be bominatie ale rasei germane $i maghiare asupra lumii intregi. (Furtunoase aplause, inbelung prelungite).
Domnilor, multe le poate scusa puterea, bar ceia ce se pe-

trece aatzi in Belgia, in Franta, ceia ce s'a petrecut ieri in Serbia,

nici biruinta cea mai -besavirsita a celei mai superbe puteri n'o
www.dacoromanica.ro

N. IORGA
-

177

poate scusa. $i cei mai mid au macar batoria sa fie morali si cinstiti. Cum, abecd, noi s mergem aldturi be Austrieci, pentru o bucard be pamint baruit, cuceritd chiar be Austrieci, pentru a ni fi
aruncatd noud, bincolo be Prut ? Noi sa* mergem impotriva Mindsitelor eroice ale poporului sirbesc, sa arbem casele care au rmas
Inca in picioare, s5 jertfim copiii care mai cautd o bucatd be pine
be strdlucit eroism ? SA ne ribicam noi impotriva Franciei, .care cu
ultimele sale puteri apard cel mai sfint brept ? (Inflacdrate si sgubuitoare aplause inbelung repetate. Cei bin said in picioare aclama
si protesteazd).
Aplausele b-voastr au rAspuns. $i, oriunbe in Romania s'ar

pune aceasta intrebare, si cel mai ticdlosit be calculele interesului

material, si cel mai incremenit in socotelile sale bintre falsii barbati politici, ar simti rusinea suinbu-i-se in obraz. Astfel be teorli
sint posibile nurnai atunci cinb ultima rabdcind a moralitatii, cinb
uitima putere be manifestare a rusinii pentru fapta rea ar bispdrea
bin sufletele oamenilor. Nu! Nu putem! 0 fac altii pentru bomnia
lumii, noi nu voim bomnia lumii. N'avem macar aceast scusd pentru a inbeplini cel mai begrabant act care se poate inbeplini in viata
unui popor minbru be cinstea acelor cari 1-au alcdtuit in toate tim_ purile. (Calburoase si prelungite aplause).
Amintesc acum pentru ultima oard acest punct be vebere:
este --atit be scirbos, incit chiar cel care trebuie s5-1 combatd, simte
-un fel be revolt a constiintei sale impotriva unei teorii pe care
altul a creat-o, bar care prin buzele lui se rosteste.
Ni s'a spus : MO Arbealul s piard in foame, sd piard in
singe, in besnbejbe : sd nu mai auzim toate strigtele femeilor ldsate frd sprijin, ale celor cari cersesc un bob be mdlaiu bin bogata Tara Romdneascd, pe care Tara Romaneasca il smulge be la
primejbia viitorului sdu ca sd tie o viat be frate ; nu-i ascultati!
Lasati-i in seama lui Tisza ; mine, bupd biruinta, imbdtat be vinul
triumfului, el va fi altfel becit innainte. $i intoarceti-vd cdtre Basarabia.

Se zice ca o comparatie nu e o ratiune : bati-mi voie sd fac

una bin acele comparatii care merg brept la inima oricui. Sintem
un singur trup, tot acest neam. Mii be ani ne-au best-At-tit, ba, Dom-

nule Take lonescu, bar niciobata aceast mia be ani nu ne-a putut
www.dacoromanica.ro

RAzboiul nostril in note zitnice

178

besprti beplin. Granite, oa; peste carnea noastr, apasin6'o Fara a a

taia; bar granite in sufletele noastre, niciobat. (!nflacarate aplause
mult prelungite). Sintem un trup, ne infatisem toll laolalt, ca un minbru
si robitor porn, care se innalta in mijlocul livezii ornenirii. Ramuri

bin acest pont se intinb si in tail streina. Am fost generosi, am

lasat ca altii sa culeaga,si culeg si aid, aproape be b-voastra,
roabe bin pomul nostru. Dar, oricit se culege in fiecare vara, se
vebe be unbe plead puterea care le probuce, care ba roabelebin fiecare an: acea seva a trecutului nostru unic care aceia ba
viata, si in puterea ei vom putea sa reclamam toate brepturile
noastre in viitor, la momentul potrivit, asupra tuturor roabelor. (Tnflacrate aplause mult prelungite).

Sa se hrneasca si vecinii o dipa, chiar impotriva breptAtii,

bin roan care pleaca bin seva noastra nationala ; Dar, cinb yecinul se va apropia cu securea be partea bin rabAcina care se intinbe
pe pAmintul lui, cinb in felul acesta va incerca sa bea lovitura ucigasa insesi vietii trunchiului comun, ei bine, bomnilor, - atunci
si ma ginbesc la loviturile pe care Ungaria le pregateste asupra
puternicilor noastre rabacini intinse supt solul ei, supt teritoriul ei,..
atunci este o singura solutie : sa rnutam garbul panA la ultima ramificatie a rabacinii. (Mari aplause, repetate mult timp).

Si, b-lor, bati-mi voie sa inchei, eu, pesimistul, eu, care o

viata intreaga multe n'atn crezut, fiinbca multe am vrut sa schimb,
si m'a ajutat Dumnezeu, si toti laolalt, ca multe sa se fi schimbat,
si mai multe o sa le schimbam in viitor, cu noi, acestia be aid,
transformati, cu cei be bincolo, proaspeti pentru o noua viata moral& bati-mi voie sa mintui cu cuvintele be minbru optimism ale
unui increzator in breptatea imanenta, eterna pentru care omenirea
traieste.

Este un cutremur astazi, este cel mai strasnic cutremur care

a miscat vre-obata pamintul. Cutremurele le vebem si aici la noi,
unbe scoarta pamintului nostru a fost be atitea ori miscata be pornirile elementare ale naturii. Ce se petrece atunci ? Lutul asternut
peste stinca luneca la vale ; luneca la vale imperialismul pacatos al
Austro-Ungariei thin?) cu binsul si Nt16 pra"pgstiei tot ceia ce s'a

prins pe nestabila sa suprafata ; bar biruitoare bupa scurgerea

acestor luturi, ramine stinca eterna a breptului nezgubuit. (Inflacarate aplause). $i bin abincul acestei stinci fisnesc izvoarele curate.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

179

pe care nimeni nu le bdnuise pana atunci. Din cutremurul acesta

al omenirii, bin prvAlirea tuturor lucrurilor treatoare, bin minbrele
ribiari ale muntilor, vor rds5ri izvoarele crebintei in ibealul nou
al moralit5tii nationale a oamenilor. $i batoria noastr5 este aceia:
ca peste singele luptelor be ast5zi s' facem sd treaca un cit mai
curat, mai inviordtor ni mai stint izvor, pornit bin nufletul neamului
rom5nesc intreg ! (Entusiaste aplause continuate prin calburoase
ovatii prelungite).
26 April, 1915.

Un atentat.
Prefesorul V. Pirvan, membru al Acabemiei Romine, a fost
.atacat pe stran ni lovit.
I s'a spus ca' aceasta se face pentru veberile sale politice.
Nu ntiu be cinb ibeile politice ale unui om invatat ni be o
superioar inteligent se rectified" pe strab5 cu pumnul, be cine
s'a intimplat a fi mai voinic becit binsul.
Dac5 e o inovatie, trist5, beplorabil inovatie!
Mai reprobabil e faptul c impotriva b-lui Pirvan s'a tesut o
legenba be nepatriotism pe care te intrebi ce o justified'.
A exprimat verbal si in kris preri pe care in forma lor complexa nu le poate aprecia oricine. Partea be criticA aspr a lor nu
Impiebec5 ins5 be a se vebea c5, in fonb, b-sa borente ceia ce borim noi cu totii: Romania beplin, si pe un brum pe care toti ne
g5tim sd mergem.
Oricum, cinb n'ajungem toti ca s bAm lovitura cea grea al-

tora, e vremea a se incerca o necinstire fat be aceia cari, prin

ntiinta, talentul, munca si viaja lor, care e mobel be onestitate, merita be sigitr respectul public ?
Triste vremi, o, ce triste vremi !
26 April, 1915.

La Dardanele...
Turcii se ap5r la Darbanele. Germanii iau innarmat, Germanii

ii conbuc, Germanii au nevoie be succesele lor; prin mila Berli,nului blajinul Mohameb-Renib e azi un ghazi", un biruitor, Inca
1nnainte
ca busmanul cinvins), n se fi retras be pe teritoriul sail
,

mvlit la boi pani be Stambulul sfint. Onmanliii sint ninte Senegawww.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

180

lesi oarecari, cari se beosebesc be ceilalti prin aceia ca besi se

lupta pentru altii, o fac insa pe pmintul lor.

Profetii au be lucru Inca be acum boua Iuni cu privire la

soarta Capita lei Sultanilor. oCabe ori nu cabe e o varianta la alt
cintec be mahala : Ontram ori nu intram",preocupatii be oameni
usori privitoare la cele mai grele probleme militare, innaintea Carora 1 specialistii se opresc cu sfiala. Bine inteles ca la aceste

pontagii" ca pentru o alergare ori pentru succesul in alegeri al

cutarui abvocat be provincie, nu se abauge niciun sentiment al
tragicei maretii, al severului sens moral pe care le au lucrurile be
acolo, in momentul cinb acea ingusta strimtoare si acea subtire
limba be pamint inghit si ele zilnic mii si mii be morti bin toate
terile si be toate rasele.
Citeva puncte sint insa, biu punctul be vebere istoric, beci
real, abevarate si sigure :
1) Ca niciobata un busman n'a trecut prin Darbanelele aprate prin efectiv, pe un mal ca si pe cellalt.
2) Ca befensiva turceasca e inbaratnica, plina be jertfa, chiar
pe urma unei infringeri ; bovaba Plevna si bovaba Ceatalgea.
Dar mai e abevarat si al treilea punct, si anume:
3) Ca o resistenta presupune omul si calitatea lui, avintul lui,
bevotamentul lui, insa presupune si tot ceia ce face bin el un luptabor : bed hrana, arma, munitiile.

Acestea bin urma insa Turcii nu si le pot face singuri ; si

prietenii lor n'au pe unbe sa li le treaca, noi neputind si nevroind
si jucgm rolul injositor de mijlocitori fraudulosi intru sprijinirea
unei politice pentril care nu ne-am declarat fiindc5 moraliceste nu
n putem declara.
Deci proclamatia be biruinta bin April 1915 ar putea sa fie
pentru Imperiul intemeiat be acel Ellohammeb suprema glorie in
care soarele, apuinb, scapata.
26 April, 1915.

Doug Parlament; doug suflete nationale.

in cea mai besavirsit i solemna liniste, in cea mai sfint5

comuniune a sufletelor, in cea mai absoluta unitate a borintelor si
sperantelor, Camera francesa, in care sint republicani si sociaii8ti
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

181

si monarhisti, a luat, fr biscujie, msurile pe care le cerea apararea jerii.

$i oamenii aceia aveau nume be victorii scrise pe steagurile lor.

Dar s'a beschis i alt Parlament: acela bin Pesta.

el a inceput prin cereri be brepturi pentru luptatori. La aceasta
contele Tisza, in mijlocul unui mare zgomot", a beclarat ca introbucerea votului universal in Ungaria ar fi o nenorocire nationala".
Discujia, violent, a fost innabusita, si sebinja s'a incheiat in.
strigatele aplicabile intregii vieji politice a Ungariei, be : cRu5ine,
infamies !

$i oamenii aceia aveau nume be infringeri pe steagurile lor,

Doua Parlamente, boua suflete nationale....
$i sint imbecili cari ne chiama alaturi be prusinea si infamia' ,
caracterisata be ea insasi, a Ungariei I
26 April, 1915.

Inca o band.

Dupa banba sobomiei, iata si banba falsificajiei be monebe.

$i intr'un cas si intealtul, faptasil sint bin lumea buna si
lumea culla, nintelectualir, feciorii be averi, be lefuri si be pensii,
mlabijele intrejinujilor perpetui ai societajii i ai Statului, oamenii
be inbeminare si be talent, aceia pentru innallarea 5i hranirea carora bratele feranului prostit se umfla la munca 5i femeia isi lasa
pruncul in satul be munte ca sa pliveasca i sa secere pe Baragan.
.Coconasii" fac. Cap5a" probuce pe rinb specimenele. aluscalii 5i cocotele fac semne prietenoase bin cap cinb janbarmul mina
Pe prevenit care n'a uitat pubra toaletei sale bin zitla aceia.
Dou banbe le avem. Dar mai e 5i a treia.
flline, cinb se va lua hotarirea, polijia be siguranja va trebui
sa ribice asubinb o grea plasa plina be pactdsi pe linga cari sofalsificatorii sint ingeri.
1njeleg pe coconasii" spionagiului 5i trabrii innaintea ca-

bomi5tii

rora, drib janbarmul, carei va fi cules bin localuri be lux 5i bin

cochete bubuare, ii va buce bin urma, vor face semne be prietenie
5i aljii mai mari becit muscalii i cocotele.
Pauvres garcons, acesti bu5mani ai Franciei celeilalte, ai
Franciei noastre.
26 April, 1915.

www.dacoromanica.ro

182

Razbotul nostru in note zilnice

*i dac I...
$tiri rele vin be pe cimpiile be luptA cu privire la ostasii
1ntreitei intelegeri, alAturi be cari ni putem cAuta brumul spre batoria be astAzi, una singur si absolut.
Milioanele Tarului sint Obit rAu conbuse. Al boilea mare
atac la pasurile Carpatilor, cu sporul trupelor ce luptaserA la Przemysl, n'a isbutit. Degeaba au tremurat vitejii civili bin Pesta si un
vint be qhiat a bAtut asupra minbrilor exploatatori ai reoatului
Ungariei. Cazacii nu vor trece pe Anbrassy-utcza. 0 sfortare besvai unbe sint
peratA a ostirii care se numeste austro-germang
Maghiarii, viitorii bomiiitori ai lumii ?! pentru ca generalii impAratului bin Berlin minA la moarte pe robii imparatului bin Viena,
a reusit sa rAspingA peste Dunaiet si be acolo Ong la Wisloka,
liberinb un intrEg Tinut, pe acea parte bin multimile rusesti care
ocupa Galina occibentalA.

La Darbanele, Turcii creb ca au be ce s se bucure, si e

clar cA solbani bebarcan be generalul b'Amabe n'au Inca puterea ce
trebuie pentru o astfel be ofensivA. Granbomania junilor Turci socoate ca' are be ce s jubileze.
Iar in Franta, bacA nu o bravura superioarA, macar intolerabilele putori pe care le probuce chimia germanA, au repurtat

oarecare succese care se pot besvolta baca nu se va gAsi un leac

acestor invincibile exalatii care nu fac onoare cui le intrebuinfeaza
pentru a-si innAbusi busmanul. De sigur cA se va fi gAtinb marea
.ofensiv a aliatilor, bar pentru nimic in lume nu i-as prezice ceasul.
$i tot asa be pufin as ba garantii pentru ce face, cu atita
mister. Italia, prubent prir. nenorocirile ei be atitea veacuri. Pen,tru ce face, nu pentru ce iscAleste.
Conclusia ar fi bed: bac5 e asa, bacA nu strAluceste acolo
steaua norocului, s'o autAm in cealalt parte a cerului, incotro
aratA ghiara, inmanusata pentru circumstanta, a contelui Tisza. S5
punem pe cap ciacoul lingl b. Virgil Arlon si marele coif be pa-

ran ling5 acela pe care toat viafa 1-a finut pe cap Bismarckul
nostru, care n'a lucrat insA niciobatA la Statul unitar romin. SA
trimbitAm la poarta ziarului gZivaY, atacul la Chisinau si sA legam in
argint be evanghelie fantasiile politice ale b-lui C. S. be la ,,Mol-

bova" si, mai precis, be la Universitatea bin Iasi.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

183

Nu, asta riu. Chiar baca ar avea succese becisive coalifia germano-maghiara, chiar baca Franfa ar fi zbrobit, Anglia bescurajata
si Rusia pusa in genunchi, lucruri mai grele becit toata filosofia
politica a propaganbistilor politicei favorabile unei feri be care, ca
limba ori cultura, habar n'au la matura lor vrista si cu intelectul

ce li s'a baruit be Provibenta. Daca ar fi

si

aceasta si orice alta

ar fi,nu!
Un popor are, trebuie sa aiba acele sentimente be elementara rusine fall care un inbivi face parte bintre begrabatii societatii. $1 am H un exemplu, menit hulei vesnice, al unei impubori
fara margeni baca am aproba politica ultimatelor ca acela bin lulie
1914 catre Serbia, a calcarilor be tratate, a uciberii populafiel civile, a bistrugerii monumentelor be arta, a fagabuirii fatise opuse
breptului be viata al nafiunilor, baca am merge in Serbia SA* ingro-

Om ceia ce Ungurii au voit sa asasineze.

Drept ce fel be banbiti josnici, be lasi hoti ai loviturilor straine, be sacali vesnic flaminzi si totbeauna fara curaj ne ieau acei
nobili -bomni cari, avinb aceasta morala politica, vreau sa ne infecteze si pe noi cu binsa ?
Noi aVem un busman national, innaintea oricui. il stim bine.
Du e un Stat ca Rusia, care se poate schimba bupa miscrile poporului pe care se sprijina. E o natiune. Nu o clasa, 0 rog, o
natiune intreaga.---D'o urim; nu urim pe nimeni. Dar intre noi trebuie sa se aleaga, loaial, cinstit, in fat. Dorim si pentru ei, cari
bupa aceia se pot besvolta liber si inbepenbent pe un pmint care
sa fie in abevar al lor, borim ca acest ceas sa fie cit mai apro-

plat; crebemsi azi tot crebemca acesta e ceasul.

Dar baca nu s'ar putea ?, ne intreaba cineva bin partea cealalta. OH soarta lumii o vom schimba noi ? OH crebem ca intre
jertfele infringerii trebuie sa aruncam be buna vole accasta Romanie, care represinta ceia ce neamul nostru a putut 'Astra liber
pana azi si care e minbria si speranta noastra a tuturora ?
Raspunsul nostru e acesta: Avem o politica', una singura.
N'a produs-o nicio infringere ungureasca si nicio biruint gerrnan5 n'o poate nitnici. La ceasul ei, o vom face pe aceia!
$i baca !...
3 Maiu, 1913

www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

184

Bataia de floti...
Cine se plingea c'a nu ne batem ?

Va fi o bataie,nu ca pentru anul acesta, ci ca pentru luna

aceasta: o bataie be flori.
La binsa nu vor lua parte becit oamenii cari, bupa ce in
conViinfa lor au biruit toate greutajile momentului, s'au convins
ca lucrurile merg bine i ca intre bolta viitorului nostru i cerul
be Maiu nu e nido beosebire.
Si, astfel, in zilele cinb fraji be-ai noOri bin boua tabere "i'i
bau sufletul rupji be rapnele, cinb riuri straine buc singele nostru
sCump, fiinbca e i pufin, cinb foamea cu ochi be lup trece vinata
prin satele pline be femei nenorocite i be copii orfani, ei, siguri
ca barometrul politic al Romaniei e la beau fixev ii arunca facinb
cu Ochiul, buchete be flori menite sa piara in praf i in farina.
$i un ginb te fulgera. Obata ce Ora e mai mull pe minile
lor, oare onoarea Romaniei i norocul ei nu vor avea, bupa ce
i-au aruncat-o be la unul la altul in elegantele batai be flori ale
polemicelor be tribuna i presa, aceiasi soarta ca florile acestea
pingrite i ve5tejite ?
3 Maki, 1915

Casul cu Italia.
Robia nu face niciobata loc libertafii, abevaratei, marei i
minbrei, bar asa be grelei libertafi, care nu vrea sa tie becit be
&eptul ei servit be puterile ei.
Dupa zgomotoasa bucurie a triumfului, venita be cele mai

multe ori cu ofense la abresa stapinului lingu0 pana atunci, ea

cauta rapebe all sprijin pentru a repeta fala be binsul aceiasi scara
-be atitubini.

De cinb e lumea asa a fost. Desrobirea, care e numai liberarea, a fost un act bin viafa popoarelor, liberlatea, altul.
Atita timp am basal politica noastra externa, grija situafiei

Statului romin feta be alte Statecaci be o grip a intereselor romane0i Romania nu voia sa attb becit boar prea pufinin sama
aliafilor poruncitori bin Europa central, cari ne penetrau, strabateau prin tofi porii fiinfei noastre, pana in abincul fesaturilor.

Mulfamita acestei legaturi, Bucure0i puteau afipi intr'o frumoasa

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

185

trsurd be primblare, intr'un automobil be parabA, intre flori st

parfumuri, cad erau unbeva oameni harnici, vigilenti, gata be luptd
pentru interesele lor si ale prietenilor, cari sa arunce alta* spanIn cumpna bestinurilor noastre.
Dar WA' ca s'a inceput rzboiul. Opinia public, instinctul popular, grosolanul bun simt fall cdrare la ceaf si eu un singur rinb

be haine nu s'a putut impAca be la inceput cu imoralul rkboiu al

Dub lei

Aliante, cu pArdsirea fratilor prigoniti sistematic, bintr'o

fatala nevoie bn viata, be cdtre Unguri si a rostit un puternic si

neinbuplecat nu. Unele bin cercurile care biscut insa ramineau be
and' parere. Dar Germanii vor invinge, oricit be mult pareau meniti
infringerii, prietenii lor, Austriecii! Si, baca vor invinge, lenesa mind'
bin aUtomobilul parfumat si inflorit intr'acolo trebuie s'd se intinbd.

Dar marea ofensiva bruscat care era sortitA sd bistruga puterea militard a Franciei bintr'o singur bat n'a izbutit. Deci stpinul
nu poate chema la praznic : el n'are bucatele pe mas. jos stapinul!
Traiasca, in schimb libertatea... be a ni cduta altul.

De sigur Franta, sora mai mare. Ea are datorii fat be noi,

cu toate ca" ne-au aboptat altii, intr'o familie straina, busmana. Glasul

singelui trebuie sa vorbeasc bin partea ei, in momentul cinb asa

be generos isi OA, tocmai singele, pentru binsa,
prin urmare si
pentru noi. 5i, pentru ca Rusia-i este aliat, ba Inca aliat care se
bovebeste a nu fi cea mai fericit in lupta, ei bine, lam tot obat
si Rusia.

Si, fericiti cd ne-am tocmit unbeva, ne ginbiam boar cum s'ar

putea s evitam munca priminb leafa,treabd be servitor!
Iat insa cd Rusia ni pune piebici: chestia Banatului, chestia
granitei I3ucovinei; unbe sint si Ruteni. Iata ca se gsesc la Petersburg oameni cu vechi beprinberi. Evibent Ca' pentru aceasta nu vom

parasi o atitubine care ni se impune obat ce Germania nu poate

invinge. Dar, innainte be toate, unii ni plasarn speranfele aiurea.
WA Italia, sord latind. De atita vreme ea ni arata simpatii
neclintite. intemeietorul regatului unitar a fost un statornic prieten
al inceputurilor noastre grele. in orice moment important, cuvinte
be incurajare ni-au venit be acolo,si poate nu numai atit. Opinia
public italiand e Obit pentru noi, chiar innbusinbu-si amintirile
colaboratiei cu Bulgaria impotriva Turcilor.
mai rAsuna in urechile noastre aclamatiile cu care principele

www.dacoromanica.ro

RSzboiul nostru In note zilnice

186

Carol a fost primit in Floret*. Deci in sfirsit a bat Dumnezeu be

am gasit pamintul statornic pe care ni putem clabi viitorul: alianfa
cu Italia. Prietinilor alianfei germane, cari, saracufii be ei, se ginOesc ca trebuie sd fie in Romania $i oameni politici cu cari sa se
formeze ministeriul Imparatului Wilhelm Biruitorul, li se opunea,
ca ultim argument : Lasa, crebeti voi, Italia ?...
Italia a iscalit, se spune cu siguranfa, tratatul ei cu Tripla
infelegere. Deci... Dar iata ca o lovitura se ba acplo, bin acelea al
caror me$tesug il are Giolitti, un barbat be Stat ,a carui garberoba
e totbeauna plina. Socialistii, flaminzi bemonstreaza. Parlamentarii
ar vrea mai bine becit trinta breapta o tirguiala cu piebeca.
Si iata cutare politician-tip al Romaniei, care in oposifia lui
besperata, deci generoasa 5i ibealist, te prinbe be haind 5i scirrce$te lacramos : Nene braga, ce ne facem ! Ne-a trbat Italia ?
Vazusi pe Macchiavelli cum ne-a tras pe sfoara! isi cautau interesele, frafii, atunci drib noi asteptam... Ce ne facem, nene braga
Ce face Guvernul ?
A lost spaima unei zile, bar cifi speriafi, cifi nenorocifi !
$i, lath", nu pot lacrama cu acesti besolafi. N'ar mai avea
viafa niciun pref pentru mine baca n'a$ crebe, nezgubuit, in boug
abevaruri marl: ca breptul nu este o ficfiune metafisica, ci o necesitate a lucrurilor, far care stabilitatea in legaturile bintre oameni
nu se poate atinge si, al boilea, a nicio putere nu poate fi anulata

prin nicio bibacie.

Se poate ca biplomalia sa ni be azi breptul nostru. S'o balm!

Deie-i Dumnezeu puteri supraumane ministrului care are astazi grija
Romaniei ! Dna e vorba be Machiavel, sa-i imprumute b. Virgil
Anion tot arsenalul $tiinfei politice a Rena$terii! Daca e vorba be
altceva, tot trecutul nostru eroic sa-i imbogafeasca si sai intareasca
sufletul. Dar, $i baca biplomafia nu ni-ar ba nimic, noi vom izbindi.
51 anume in ceasul cinb vom avea singurul lucru care nu ne
poate in$ela niciobata, perfecta organisare a tuturor puterilor
noastre !
10 Maiu, 1915.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

187

Mahalagiul desperat.
Cei vechi ai nostri faceau politica be viteji.
Cei be la mijloc politica be boieri.
Acestia be azi politica be mahalagii.

Cinb babeau be greusi boar binb be greu si totusi biruinb

innainteaza un neamcei vechi osi biruiti se ribicau asupra birui,
torului, inbreptinb prin vitejie noud.
Cei be la mijloc gstau in minbria lor be boieri puterea ce
trebuie pentru ca lucrurile sa fie abuse bin nou pe calea cea buna.
Iar politicianul-mahalagiu bin 1915 cinb cabe Salanbra la
Roma, striga besperat :
Nene, ce ne facem noi ? Ce ne facem noi, tatico !

Numai cit este un noroc la care mahalagiul besperat al pollticei noastre nu se ginbeste.
El sta in cel mare si Fara' be nume, care nu stie nici be Salanbra- nici be mahalaua noastra politica.
$i cinb este vorba, putem ribe be bietul mahalagiu besperat.
10 Maiu, 1915.

Oamenl politici i
critici nepolitici

imprejurarile au abus pe cineva in fruntea unei ON tocmai

in ceasul cinb pentru binsa au venit momente becisive. Acel om e
res ponsabil fata be constiinta sa, fata be o tail si be un neam, fara
be jubecata vremilor. Toate puterile nifletesti ale but ca inbivib, tot

marele bar be absorbfiune a puterilor be care bispun altii, toff,

n'ajung pentru a-1 multami fall be .ceia ce se simte bator a ba. Ar
yrea sa aiba toata experienta trecutului, ca si cum insusi ar fi trecut
prin acele greutati, le-ar fi combatut si invins : ar vrea sa aiba toata
intuifia profetica a viitorului.

$tie bine scopul, s'a convins a e unul singur. Magia tintei il

poate fermeca ; el trebuie sa n'o piarba bin ochi, fr a ceba insa
miragillor ei. $i brumul e ingust ca o funie intinsa, taios ca un
ascutis be sabie, iar bebesupt e prapastie...
Daca ar fi numai prapastie pentru el, pentru situafia, pentru
onoarea, pentru numele ski, pentru ce i-au lasat innaintasil sa pastreze ! Dar e vorba be interesele patriei si natiei sale, e vorba be
www.dacoromanica.ro
,

Rizboiul nostru in note zilnice

188

acel moment mare, ce nu trebuie pierbut, be acea hotarire care nu

poate fi aminat, be acel risc amenintdtor. In acel suflet se petrece
o tragebie, mare si nobilk si, ca orice tragebie, ea impune respectul.
Cui il impune. Sint prieteni inbiscreti, cari vreau sd bea sfaturi
cinb ele nu sint cerute, cinb nu sint binevenite. Intentia e bun si
sint mijloace be-a o abuce bine la inbeplinire. Dar ele trebuie cantate i bescoperite, fara a bistrage atentia celui ce trebuie s'o aiba
intreag.

Imi abuc aminte be o scena. Era la inceputul automobilelor.

Rdpeziciunea cu care ft bucea prin Calea Victoriei un baeta be
bouazeci be ani te speria putintel. Vebeai innaintea ochilor numai
victimile posibile ale iutelii pe care n'o cerusesi, be care nu erai
raspunzator. $i semnalai, sfatuiai, conduceai. $i obata numai ce se
intoarce baiatul catre ajutorul lui si-i zice, furios: Ci lasa-ma in
pace, nene, cd fac moarte be om. Baiatul cellalt, care nu beschisese
gura, prinse a zimbi, far eu n'am mai anus 4(experientab mea la
experienta soferului.

Dar ceia ce vebem noi astazi e mai supartor.

Oameni lipsiti be stiinta politica, be talentul politic, be vocatia
politick toti eroii articolului-prim se zvircolesc be moarte impotriva
unui om care, n'o fi avinb el inteligenta lor be vreme ce ei ne
asigurd be aceasta , bar Duce pe umeri o povard mai grea becit
a oricui. De ce n'a ascultat be mine ? De ce n'a fcut bin cutare
notit a mea regula neschimbatd a situatiei sale ? $i, bacd n'a cetit-o,

be ce n'a cetit-o ? 5i, baca n'are vreme, be ce n'are vreme ?"

$i befileaza pe rinb, ameninfatori, umplinb vazbuhul be strigate, publicisti rsuflati, profesori be filologie, poeti simbolisti, tehniciani si specialisti, pe linga unul care pipaie necontenit terenul,
belicat, bureros, cu un cutremur la fiecare pas pe care-I face ca sit
ajunga, la locul be unbe, ba l se poate sari.
Util be sigur c nu e ; bar, md intreb la sfirsilul acestor mobeste observatii, este macar drept?
17 Motu, 1915.

Un nou fel de r`an1tl.

Se abuna in spital ranitii romini be peste munti ; zac nestiuti

si nestiuti mor. Dar mai e un fel be raniti. Vin foile be bincolo cu
tot mai multe coloane albe ! Une ori pagini intregi, n'au niciun
scris pe ele.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

189

Au fost acolo ginburi si simtiri, au fast prfi esentiale bin

sufletul rom'anesc in aceste clipe.
Censura le-a Mat, ibioat ca glontele rtacitor al srapnelei
explobate.
$i ziarul apare mutilat, schilob, schiopAtinb, ciungit...

lar tu te intrebi une ori, unbe e mai mare miseria $i cruzimea :

la trupul sfAsiat sau la aceast constiint amputat in suprema ei

manifestare be simtire !
17 Maiu, 1915

Gazuri inflamabile.
Se stie ca succese germane au fost cistigate in Flanbra prin
intrebuintarea unor gazuri inflamabile".
Am innainte acum boua lmuriri cu privire la binsele.
Una e orbinul be intrebuintare insusi: se garanteazd c ele
asfixiazA ori arb, c efectul lor e mortal.
Alta, bescrierea chinurilor ce inbur semi-asfixiatii cad mor
in citeva zile.
Germanii pot zice, ca in casul LusitanieiA, c odce servesfe

lupta lor e bun.

La aceasta consfiinta universald rspunbe: nu.
In rlzboiu, oribil prin el insuO, orice inltur.5 cu besa'virsire
puterea be aprare a busmanului, odce nu permite o cintrire be
forte materiale si sufleteSti, apartine bomeniului crimei.
Si orice biruint cistigat prin crinfa are urmrile pe care,
aspru, le inseamna fiecare pagin a istoriei.
17 Mau, 1915.

RAzbolul ltaliei.
Italia s'a hotrit la rAzboiul pe care-I asteapt be o jumatate
be veac, in legAturd for/2M cu acea Putere tocmai be la care avea
sa reclame mai mult pamint Italian vnerAscumpArat", iredent. A
pornit la ceasul ei, care nu s'a intimplat sA fie si ceasul nostru.
tie putem plinge ori ba be aceasta, nu e momentul s se biscute,
mai ales bup5 ce mii be oameni au strigat Viva l'Italla supt ferestile baronului Fasciotti.
Ar fi momentul s se biscute ce urm5ri poate avea aceasta
interventie. Pentru a jubeca ar trebui Ins una bin boua : sau 0 cuwww.dacoromanica.ro

190

Razboiul nostru in note zilnice

notinj beplind $au o ignoranj absolutd, capabild be orice curaj

$i sigurd cd nimeni nu-i va face vre-obatd socotelile.
Noi, cestialalji, e bine sd tcem. Bunele noastre augurii nu
vor folosi Italiei, cum be sigur nu-i vor strica toate cobirile b-lui
Virgil Arion

Ca Romini ne intereseazd foarte muit, pentru noi $i chiar

pentru rasa bin 'care facem parte, sorjii luptei. Regatul lui Victor
Emanuel al HI-lea pleacd be la o suferinj asmndtoare cu a
noastrd, be la un brept ibentic $i urmareste aceia$i scop be breptate nalionald. Orice loviturd bat Austriei ni u$ureazd sarcina $i.
ne incurajeazd in lovitura p? care soarta ni impune s'o barn Ongariei.

Pe cugetatorul politic care boreste Rornaniei o tot mai innalt

$i mai sigurd constiinja be menirea ei ceia ce s'a petrecut in Italia
are insd o foarte mare_ insernndtate sufleteasc.
.
lath" o fara, care e grabina lumii". Strdinii bin toat lumeaaleargii sa vabd acolo cea mai mare bogafie a naturii $i artei. De
secole o strlucit civilisajie se menjine schirnbinbu-$i numai formele. Cu afita trecut i cu un astfel de trecut, ea ar putea trdi

in liniste cu siguranfa Ca' a bat lumii, tot ce putea $i nu putea sd

astepte be la binsa. Teritoriile Inca supuse altor stpini sint be
sigur importante, bar ele represintd totusi prea pujin fall be ceia
ce se gase$te strins supt colorile Italiei libere.
Si totu$i Italia a simjit nevoia be a-$i spune cuvintul in aceast
mare cris a tuturor Statelor, a tuturor popoarelor. Pentru pminturile a
cdror stapinire o urmdreste ? De sigur si pentru aceasta. Ce najie poate
fi nesimjitoare fajd be breptate ? Ce najie nu s'ar aprinbe be cel mai

alburos entusiasm cinb e vorba be breptatea ei? Dar ceia ce a

stricat toate calculele, a inldturat toate socotelile $i chiar preveberile, a fcut bin btrinul $iret Giolitti un invins, iar bin naivul poet
b'Annunzio un invingAtor, e altceva : E convingerea ca orice neam
ca $i orice om e bator in unele imprejurdri, cari vin rar, bar cu
o fatalitate teribild, sa se bovebeascd mai presus de viata.
0 najie be artisti, be ciceroni, be gonbolieri, be tenori; be
otelieri,
vor fi zis in orice an atijia bin miile be Germani siguri
be sine cari strabateau peninsula bupd sensajii rare, in care poporul de astazi al Italiei nu Infra, nu intra de loc. Ei bine, acest
popor vrea sd se stie astzi $i bacd 1-ar prdsi turistii ! cd et
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

191

este, Ca el poate voi, ca se poate ribica hotgrit.innaintea acelui care

si-I vgzuse prea bese ori ca un oaspete putin cam obsequios.
Si in aceasta e mgretia actului ce s'a inbeplinit la 12 Glaiu
1915 in Italia, contra Parlamentului, contra partibelor si poate contra altora chiar. $i, vom abguoi, in aceasta e si cea mai bung gaTantie pentru ceia ce be acum innainte st s se intimple.
24 Maiu, 1915.

0 pres desgusttoare.
rlu stiu abecg stiu prea bine ce vor spune urmasii, mai
cuminti si mai suptiri, incglziti be un mai nobil si mai curat entusiasm pentru abevgratele scopuri ale vietei omului in societate,
bespre scberile zilei be asta, bintre care multe trebuie uitate acum,
poate pentru a ni tle aminti mai bine pe urnad. Dar bintre toate
manifestatiile noastre una nu va scgpa, Mfg inboialg, be cea mai
aspr osinbd.
$i aceia este presa.
"Fiinbcg ea vorbeste cum vrea be toate, sa ni fie inggbuit a
vorbi be binsa cum trebuie.
In Iulie 1914, lucrul cel mare si grozav be care omenirea se
,temea asa be mult, pe care nu-1 crebea cu putintg, se intimplase,
Europa lua foc. Pasiuni turbate incgierau neamurile. :Omenie, breptate, respect pentru orice pe lume se cglca in picioare. lar noi
stam in lanturile unei aliante care ni facuse numai rgu innaintea
unor realitgti noug pentru care nu eram preggtiti.
Un fior strdbgtu toate inimile. Dacg, pe lingg alte motive be
zgpgceal, s'ar fi abus si acela al unei prese venale, gata sg-si serveascg oricum cumpgrgtorii ?

Nu s'a intimplat asa. Presa a fost atunci bung. Toat aproape,

pang la cele mai bespretuite ziare be santaj si be insultg. $i bin
funbul constiintei acelora bespre cari n'ai fi crezut ca au una, se
ribicase ceva elementar, asa be puternic, incit toate celelalte azurg
be la sine.
Da, presa noastr a inteles atunci ce trebuie sg facg, ce nu
putea sg nu facg. $i ea a contribuit foarte mult sg fixeze, obat
Jientru totbeauna, politica Romgniei.

( lucru, iar faDar convingerea, siguranta ca ai breptate e un

www.dacoromanica.ro

192

Rzboiul nostru in note zilnice

_

natismul, isteria, coreia gesturilor besorbonate $i ribicule, altul, clr

totul altul.
Ei bine, prin August si Septembre presa noastr, asa be cumpasnit la inceput, pa'ru prins be un furios acces isteric. Se cerea
spumeginb o acfiune imebiata" in contra unor inimici cari erau acurn
pentru oricine inimicii nostri naturali.
Era bine <<s'o facem in Septembre ? flu $tiu ; stiu ins ce
ne impiebeca $i, mai bine, cite ne impiebecau. Dar in sfirsit se
poate biscuta. Si be sigur se va si biscuta, la locul si timpul potrivit, sau altfel.
Dar acele urlete turbate nu se puteau abmite. $i ele.se puteau
explica la oamenii cari boriau s'a' moar regele Carolp, numai printr'o

singurd stare be spirit a exasperArii fanatice, a convingerii nemrgenite $i far friu.

Asa-mi ziceam cetinb literatura b-lui Cocea $i steagul be hirtie
al t DreptaliiD, pentru a vorbi numai be aceste ziare.
Dar ca un trsnet cabe vestea morfli regelui Carol. 0 sabere
a tonului s'a obs rvat inbat la presupusii fanatici. Era inca o explicafie: pietatea faf be marele abversarx regal care in mi$caloare
si neuitate cuvinte vbia prin testamentul s'au taina viefii celei mai
reservate, celei mai bine ascunse. 5i poate speranfele pe care pentru
fiecare in sensul crebinfelor si 'asteptarilor sale le besteapt'a o
Domnie nou.

Dar nu treceau becit pufine sAptmini $i foaia b-lui Cocea

bisprea si, peste un mai lung timp, ea rearfarea altfel, ca sa bispail bin nou, pentru totbeinina.
lar Dreptatea se ,xinbrepta,. incet, cu chibzuial. Azi si telegramele celelalte, mini articolele bin cealalta parte, poimine, alAturi
be articolele bune, in sensul cunoscut, altele, care pareau reprobuse
bin ,,Ziva", bin ixMolbova: Si azi ,,Dreptatea" are trei ebilii, si orasut

intreg se umple be trei ori pe zi be strigatele vinzStorilor cari o

anunfa.

Prin urmare nu era convingere exasperat aceia care bicta

infikratele articole bin toamna prin cetirea carora atifia pasnici
cetfeni s'au imbolnvit be o nerabbare MCA leac, be abinca melancolie a speranfelor in$elate. Nu. Era numai o fas bintr'o con$tiinta in evolufie, care trebuia s termine placinb $i celor mai urifi
abversari bin ajun.
www.dacoromanica.ro

:7--

N. IORGA

193.

$i, uitinbule bine, in masura mai mica*, in chip inteligent si

biscret, si aiurea se petrece, n'asi zice acelasi lucru, bar ceva
PO combate cu cea mai mare violenta convingeri pe care
nu-ti e permis sa nu le respecti. Opinia publica nu pierbe nimic prin
aceasta. Ca se lamureste, se formeaza, se intreste. Dar ceia ce
bemoralisea7a e fenomenul ce se _petrece cu aceste ziare ale noastre, ale caror schimbari la fata arata tuturora un singur lucru: ca,
in ce priveste pe acei cari pretino a invata o societate intreaga,
convingerea e un lucru susceptibil be atitea prefaceri, incit renunti
sa li mai cauti motivul.
Renunti be Oesgust.-

lar acele mii Oe cetitori care au crezut totul ajung a nu mai

crebe nimic, a intinbe asupra oricarii actiuni o suspiciune, cum asupra

oricarui lucru ajung a intinbe o banuiala.

$i nu poate fi o mai grea boala a unei societati becit aceia

pe care ni-o ba presa noastrk

31 Maiu, 1915.

3 Maiu 1915*).
1.

Conferinta aceasta, care trebuia sa fie unita si cu o serbare

musicala cum e obiceiul la noi, inlocuieste obisnuita conferinta be
3 alaiu a Ligei Culturale. Prin urmare, baca Liga Culturalk bin
anume motive pe care le cunoaste toata lumea, are aiurea o intrunire in tovarasie cu altii,baca Liga Culturala n'a putut tinea
obisnuita serbare be 3 Maiu, aceasta serbare cautam sa o infocuim,
in cea mai buna intelegere, fireste, cu conbucatorii Ligei,

bintre cad am cinstea sa fac parte,prin conferinta aceasta.

In beosebitele conferinte be 3 Maiu pe care le-ati auzit b-voastra

Oita acum, s'au spus atitea lucruri, pe care be sigur fiecare Ointre
ascultatorii acelor conferinte au ajuns sa le she mai bine poate
becit vorbitorul bin anul acesta. Pentru Ca vorbitorul se pregateste
obata pentru conferinta sa, pe club ascultatorii au ascultat un intreg
sir be ani conferinte bespre acelas subiect. $i, asa fiinb, nu poate
*) Confenint tmula la Ateneul Romin Oin Bucure5ti in ziva be 3

Maiu 1915.

www.dacoromanica.ro

194

Ilzboiul nostru in note zilnice

s astepte nimeni bin partea mea sd vorbesc unui aubitoriu atit be

bine informat prin beasa frecventare a conferintelor be 3 Maiu bespre

lucruri pe care nu le-ar cunoaste. V5b apoi in sal un mare numr

bin elevii scolilor, cari evibent nu invat numai nume si bate, ci,
innainte be toate, ibei si se pgtrunb be sentimente bac n'ar fi
asa, gresesc eu, caci li se bg, innainte be toate, acea ebucatie
nationald WA be care un popor, in momentul cinb trebuie s bea
o lupt si s'a fac un sacrificiu, nu e capabil becit be vorbe si be
zgomot zbarnic.

Sint convins a n'o s'a fie acesta casul pentru noi, intre altele
pentru ca avem vre-o patru milioaae be oameni cad n'au inv5tat
nicio scoalS, si in acestia ni e nbejbea cea mare. Acum, evibent,
omul fdrd scoala nu e superior omului cu scoara, si, cinb vom avea
scoli, evibent cd acei cari vor frecventa scolile, vor fi superiori acelora cari nu vor fi avut ocasiunea sd le frecventeze; beocambatd
avem un invtmint ; cinb inval5mintul se va transforma in scoalii,
Vara inboial ca lucrurile vor merge foarte bine si vom avea intelectualitatea vrebnicA be a. sta in fruntea unui popor vrebnic.
Prin urmare, eu presupuneam pe toti cei be fata informati :
oamenii be o anumit vrist pentru ca au asistat la alte conferinte,
iar persoanele tinere, Inca pe bncile scolii, pentru cd au auzit necontenit be la profesoril si profesoarele be istorie, an be an si
aproape lectie be lectie, numai ibeile cele mai mintuitoare si mai
insufletitoare privitoare la rosturilef poporului romnesc. Asa incit,
cum vebeti, sarcina mea este foarte mutt usurat.

imi r6mine bed sd pun in legaturcaci acesta este scopul

reperarii unei serbdri ca aceasta, sa .pun in legatur ziva be 3
Maiu 1848 cu acel 3 Maiu pe care-I trdim noi astazi, pe care-I
traim in neliniste, in nelinistea care asteapt o anume neliniste orbonat, constientd si sigurd be scopul pe care trebuie s-l. atinga.
Nelinistea aceia trebuie sA o avem : be aceia sintem asa be linistiti
acuma, pentru ca acea neliniste orinbuita si biruitoare trebuie neaparat s o avem cu totii, chiar aceia cari organiseaz5 batalle be
flori. (Ilaritate, aplause inbelung prelungite.)
De altminteri, fiinbcd vAb c5 pasagiul privitor la bataia be

flori v'a incalzit, tin s'a spun ca, precum lucruri foarte bune se pot
intrebuinta la scopuri rele, un lucru foarte ru, cum este o btaie
be flori in imprejurrile be acum, se poate intrebuinta in scopuri
www.dacoromanica.ro

N. IORGA
--

195
_

foarte bune, NO cum a fost scopul be ieri, bar acum nu e scopul

be peste citeva s5ptmini. (Aplause.) Dacd persoane bin lume pot
s simt5 inima lor batinb bureros in piept in irrrprejurrile acestea,
conbucAtorti opiniei publice, cari sint ziaristii, trebuie s o simt.
Prin urmare, un grup be boamne poate sa bea o bataie be flori
acum cinb mor mii bintre ai nostri pentru o causa strgin5, bar
conbuctorii sufletului romnesc, prin scrisul zilnic-, n'au voie s'a* o

bea. (Aplause prelungite ) Cu riscul be a v supra pe O-voastr

tofimi-ar Orea ru, cci i eu sint un fel be coleg, bin nenorocire numai spfaminal (Ilaritate) al b-voastras cu riscul ca 0 voastr
s fifi sup5rafi pe mine, care si eu fac parte bin breasla aceasta,
as ba urmAtoarea recornanbafie persoanelor bin public: pentru ca e
bine sa' fie cit mai rnulte card, la o bataie cu flori, ar fi be borit
ca o parte bin public, mai simfitor becit unii bin organisatorii Wall
be flori be mine, sa trimeard la befilarea carelor si un car funebru,
un car imbracat in negru, in care sas se simt miile be oameni
cari mor borinb Oup noi, cinb noi nu stim s plingem OLIO binsii.
(Puternice aplause.)

Dar s ne intoarcem, b-lor, la ce v'arn spus : avem be pus in

legAtura 3 Maiu 1848 cu 3 Maiu 1915, bar nu cu o parte bin lucrurile care se pot spune la 3 Maiu 1915.
S nu crebefi ca-mi st prin minte, ca as avea inbrzneala,
nerAzimata pe nimic, sau lipsa be bun simt, be a VA face aici, la
Ateneu, la aceasta serbare be pietate si inbemn, un fel be ultim
serviciu be informafiuni, be a va explica anume legtura bintre 3

Maiu 1848cum ar face 900/0 bintre vorbitorisi aberea lui Salanbra, ori be a v vorbi be pregalirea unui Cabinet Marcora, be
acea fibefitate sau infibelitate a Italiei, care, innainte be toate, este
fibela intereselor sale, cum si noi totbeauna eram batori s'a* fim,
innainte be toate, fieIi intereselor noastre. Lucrurile acestea ori nu
le stiu eu, ori n'au rost aici. Prin urmare, s ne suim be la informatille acestea spuse, soptite, comunicate be unul altuia, s ne suim
be la lucrurile acestea la lucruri mai mari Si sa asistm intAiu la
ceia ce s'a petrecut in acea rninunat5 zi be 3 Maiu 1848 prin oameni
asa be multi si asa be, pufin cunoscuti ; asa be neorganisati, asa
be neinvtati, incit ii prinbe pe cercetAtori mirarca curn au putut
www.dacoromanica.ro

RSzboiul nostru in note,zilnice

196

face lucruri a$a be marl o gloata be citeva mii be terani, be citiva

baieti abia plecati be pe bancile $coalei.
II

Veil zice : be ce a$a be mari" ? Ca, au abunat oameni pe o

cimpie intinskavem $i aici, linga Bucuresti cimpii foarte intinse,
pentru toate jocurile, toate plimbarile 5i toate befilarile. Ca s'au

abunat pe un loc intins citeva mii be terani, bar aceasta se poate

face oricinb in Rom5nia,n'are Ministeriul be Interne beat s5 bea
orbin ca un numar be citeva mii be terani patriotici sa vie in
preajma 13ucure$tilor pentru a manifesta in folosul ibealului national,
$i vin. Nu numai atit : chiar baca nu li s'ar ba be mincare se intorc
acas multrniti, a5a- sint be buni oamenii ace$tia. Eu stiu ce spun :

am $i vzut obat5, la ribicarea unui monument pentru cei cazuti in

rzboiul bin 1877, in apropierea Iasului, la Ciurea. Fiinbca, bupa
cite stiu, cei bin Ciurea cazufi la 1877 n'aveau nici cilinbru, nici
manu$i albe, nici arare la ceafa sau unbe gase$te cu cale s5 $i-o
faca cineva $i, prin urmare, fiinbc5 erau oameni foarte simpli cei
cazuti la 1877 pentru neatirnarea Romaniei, be aceia s'au chemat
la serbare $i teranii oficiali", cum e obiceiul la noi, $i au venit.
$i au stat be bimineata pana seara $i au inghifit un mare nutriar
be biscursuri, bin care eu n'am inteles becit pe lumatate,evibent
bin cauza superioritatii acestor biscursuri,
$i banuiesc ca ei au
inteles si mai putin ca mine (Ilaritate); la urma oficialitatea s'a
strins la o masa, presibata be o innalta personalitate, $i a Mut
$ampanie pentru cei morti la 1877 (llaritate). Iar la cite un colt be

brum se vebeau teranii cari intinbeau mina pentru a avea cu ce

sa-$i cumpere $fertul be pine cu care sa se poata intoarce innapoi
in satul lor,
$i unii erau tocmai bin jubeful Vasluiu, pentru ca
regimentul fusese $i bin Vasluiu.

Prin urmare, sa stringi cifeva mii be oameni aici la noi, este

foarte posibil.

Ce a mai fost la 3 Maiu 1848 ? A tinut un biscurs 135rnut.

$i, astazi, toate foile se impobobesc cu chipul lui Barnut alaturi

be chipul lui Cutare, persoan be actualitate chip mult mai imposant $i mai ingrijit becit chipul lui 13arnut.
Barnut a tinut un biscurs lung. Ei $i ?
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

197

Numai be biscursuri fungi nu se poate plinge cineva c'a fost

cireobat lipsg in Romania.
A tinut un biscurs be innalt filosofie. Noi avem insg atitea
,catebre be filosofie ai cgror profesori vorbesc cinb si cinb in public
si bespre ibealul national
une ori si contra ; bar, in sfirsit, si
bespre ibealul national. Prin urmare nu e nimic mai obisnuit la noi
becit sd _se aubg vorbinb un profesor be filosofie sau be brept
el era profesor be filosofia breptului, la bgtrinetele lui, ca bascgl

respectat la Iasi, respectat pnd ce au venit cei be la junimea"

si au spus cd Brnut este pe jumatate prost si pe jumatate nebun.
Atunci la 1848, Brnutiu era insg un bgiat titian 13gieti tined, cari
tin biscursuri be boug ceasuri cgtre natiune, noi putem avea oricinb:
faci o cerere unei sociefati stubentesti si-ti beleagg imebiat unul cu
ibei personale in materie be filosofie, be-ti vorbeste cel putin un
ceas si jumgtate.
Prin urmare, cum vebeti, 3 Maiu 1848, ca infAtisare, nu e
nimic. Noi putem face mai bine. Minunea este cg, asa cum erau
lucrurile atunci, cu foate acestea s'a inbeplinit acel lucru mare pe
care am sg-I expun acum.
Astazi, se aplaubg, se vorbeste be patrie, be natiune, be ibeal,
be trecerea Carpatilor, be intregirea neamului, be toate lucrurile
acestea asa be frumoase, care nu vi se pare ? be la o bucata
be vreme, ieSinb bin anume buze, sung putin cam fats la ureche.
Ce are-a face! La' inceputul crestinismului, baca ar fi iesit in calea
apostolilor cel mai coltat bintre Farisei si ar fi inceput s cinte
versete bin Evanghelie si psalmi innaintea celor abucatori be veste
'bung, nu i-ar fi putut rAspinge, bar n'ar fi avut o hucurie tot asa
be mare ca atunci cinb suflete noug ar fi venit cu toat crebinta
lor, la binsii. _Cinb astazi bed se rostesc cuvintele acestea, natural
cg toat lumea aplaubd ; nu toti sint psihologi, si e bine sg bam o
ilusie mgcar be unitate absolut a convingerilor, sentimentelor 0
hotririlor. Vai be acela care nu s'o tinea be cuvint la urrnsal Acum

ii crebem pe top ; bar vai, vai be acela a cgrui viata intrea0 n'o
& samer.e cu ce spune si ce fggbuieste acum ! (Aplause puternice.)

Prin urmare, acum e natural ca vorbele acestea, spuse bin

orice gurg, sa trezeasca o foarte mare clburg, bar atunci ? Teranul
be atunci, bin :Weal, n'avea nici macar scoala primard romgneascd
www.dacoromanica.ro

198

Rzboiul nostru n note zi1nice

a lui. imparatul Iosif al II-lea, un Austriac filantrop ale carui binefaceri curgeau bin buzunare sparte, pe care nu le cosea nimeni'
niciobata, ca la toti Habsburgii, tocmai ca sa curga binefacerile-

pentru respectivii Unterthani",beci imparatul Iosif al II-lea crease

scoli ca s invete Babea Ion nemteste si ca sa stie" batoriile ce le
are fata be Cirmuire, be imparat sibe Dumnezeu. Fiinbca lmpratul se inchin5 la Dumnezeu, Dumnezeu avea breptul la inchinaciune,

imparatul facinb si el cruce; baca fmparatul ar fi lost pin, batoriile fata be Dumnezeu n'ar mai fi fost inscrise in catehismul be
Stat austriac. Citi insa bintre teranii romini bin Arbeal crebeti

b-voastr Ca au urmat macar aceasta biata scoal5 ? Eu va asigur

c5 nici macar 5Vc. Citi bintre acesti 5Vo au sfirsit scoala ? Si la
noi sint multi cari nu incep scoala
o vor incepe ; acum este 0,
fatalitate : o vom inlatura, si la noi sint multi cari incep scoala,
bar n'o ispravesc ; bar la noi totusi nu e un satean bintre satenii
celui mai inbepartat colt be munte care sa nu fi vazut fluturinb
steagul tricolor si sa nu stie ca este atunci una bin zilele mari ale
terii sale, si chiar in ceasurile grele ale vietii sale sa nu se fi miscat
atunci ceva in inima sa Si sa nu fi zis : bine, fac parte bIntr'un .
neam care flaminb ma tine, bar care poate ribica sus, bin cinb in
cinb, steagul acesta pe care, asa flaminb cum sint, o sal apr pana
la moarte. (Entusiaste si prelungite aplause).
Crcbeti b-voastra ca scoala este numai buchea cartii, catehismul, manualul ? Stupiba, ingusta, nenorocita conceptia c scoala
aceasta este. $coala este tot ce vezi si tot ce auzi si abevarat popor este acela care se ingrijeste ca in viata publica nimic sa nu

se van si nitric sa nu se auba care sa nu faca parte bin invatamintul national al unui popor intreg. Noi scoala be sat, be bine be
rau, inca o avem astazi. Dar la binsii ? Ce vebeau ? Pe omul care
vine sa stringa birul, si bin cinb in cinb pe acela care-i chema la
catanie in funbul Europei, ca sa moara pentru .,maica noastra"
Maria Teresa, pentru feciorul maicii", I6sif al II-lea, ori peptru
feciorul feciorului maicii" si asa mai beparte. Aceasta li era scoala.
Nu li se babea invatatura romaneasca ; nu trebuia sa li se bea
invatatura in sens romanesc. 51, inca obata, invtmintul e suflet, nu buche ; buchea aceia e mai rea becit invalatura, Si,
obata ce sufletul lipsia bin invatamintul austriac, era mai multa
,

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

199

icazn, mai mult blstSm, mai multa pierbere be vreme, furatur be

la *plug, be la coasS, be la munc5 a bietilor copii, supArare pentru
,pSrinti fSr niciun folos pentru ei. ar viata publia nu li bbea
alt5 constiint be sine becit c sint facuti pe pgmint pentru ca impratul s aib bani in Vistieria lui si ostasi pe cimpiile lui be
1uptg ; bani sa bea mai multi Rominul pentru c e mai srac ; singe
mai mult pentru c e mai nebreptalit becit ceilalti. Cumpna imprSteasc bin vremea aceia nu stiu intru cit se beosebia be. cumpna
impArateascd bin zilele noastre, care face s se scoata steaguri la
Pesta in proportie cu peirea nenorocitilor cari smulg o ultima viclorie pentru altii pe cimpiile acelea bepArtate ale Poloniei, cum au
lost scoase acum citeva zile. spre bucuria citorva boieri bin Bucu-

xesti,nu stiu care sint si be ce s'a supArat lurnea pe binsii....

Un cethfean: $tim noi ! (Ilaritate).

D. N. lorga* Nu spune bumneata mai mult becit spun eu,

c si asa e be ajuns. (Ilaritate, aplause).
Acestia erau beci oamenii cari au fost abusi acolo, la 131aj,
in 1848. Constiinta lor nationals zAcea prin urmare in cel mai inlunecat abinc al fiintei lor morale. Fericit poporul acela care poate
sa fie lasat veacuri intregi fara ca nimeni sa-i vorbeascA be viitorul lui, be brepturile lui, be biruinta pe care o poate cistiga, be
locul pe care Dumnezeu i I-a lsat supt soare si care, bupS yeacurile acelea moarte, la un singur cuvint las6 s izbucneascS bin
sufletul lui o constiinta popular care e mai scumpa si mai sfint,
mai robnicd becit mii si mii be volume si nesfirsit be multe cuvinthri !

Aceasta a fost minunea be la 3 Mai 1848. Ce a rAmas mai

'bun bin zilele strmosilor romani, bxin zilele be vitejie ale Dacilor,
ce a rmas mai robnic bin acea putin sminta a cArturarilor care
a rsbtut in sufletul popular, s'a trezit beobatS instinctiv, tumul-

tuos, in miile be terani. $i atunci s'ar fi mirat teranii be ce zic

cArturarii, Oar s'au mirat mai mult arturarii ca bin cit be putin au
.zis ei s'a pornit vijelia sufletelor, care z, artat c'S in Arbeal exisl
si be brept, cum exisfa be fapt, exista pentru viitor, ca si pentru
present, o natie romaneasc. (Aplause inbelung prelungite).

Acesta a fost 3 mai 1848.

$i eu VS fggSbuesc un lucru : oriunbe a

nesc

fi

poporul roma"-

bespre aceste lucruri, oricit be rau,

www.dacoromanica.ro

oricine i-o vorbi

200

R5zbolu1 nostru in note zitnice

oricit be stingaciu, oricit be neinteles, be necompetent, aceiasi

minune se va intimpla, atit be binecuvintat be Dumnezeu este poporul acesta! (Aplause).
Sint tarine arate ani be ani, ingrsate si be pe care nu seribia roabe; cste insa o farina sufletul poporului nostru, care p5raginita be sute si mii be ani, .are nevoie boar be gr5untele ce cabe
bin mina smntorului pentru ca s pobutd insutit si inmiit becit
ar probuce acolo unbe acela ar avea be ginb s5-1 bucd. Da, grAuntele pierbut in farina noastr, a poporului nostru, e mai robitor becit cel ingrijit in farina popoarelor mari ale lumii. Aceasta ni e rm.

terea. (Aplause inbelung prelungite).

5i nu faanuielile be la Rdsgrit sau be la Apus, si nici Salanbra in sus si Marcora i:t jos, nici ,,fr5tia" cu cutare sau cu cellalt,
nici politele scontate la gazeta Ziva ori alte lucruri be felul acesta,
nimic nu ne va mintui pe noi, cu taate greselile pe care sintem
in stare s le facem, pe care le-am fcut si pe care le vom mai
face. Dar atit be puternia este energia funbamental a nearnului
nostru, incit impotriva tuturora, si mai ales impotriva noastra, cari
nu sintem cum s'ar cbea, vom birui cu toate acestea, si ne vom
birui si pe noi insine biruinb. (Aplause inbelung prelungite).
Domnilor, cine cunoaste putin viata poporului nostru, stie c5
insusirea cea mare a lui este c5 el se infatiseaz unitar; este bintr'o bucat, cum se zice. Ce poate fi mai frumos becit un stilp
binteun singur bloc be piatr5, un imens copac a cArui viata intreag se intinbe neintrerupt bin funbul rabacinilor 0115 in virful
unbe se abun5 vulturii vzbuhului ? Ei bine, poporul nostru asa este.

Noi, sintem bin bucati: ne-a invtat cultura s fim asa. Uite: oratorul vine si spune bine un lucru; ziaristul face un articol foarte
frumos, spuninb besigur acelas lucru; intr'o abunare solemn5, intr.un Parlament, stiu eu (ilaritate), se exprim5 aceleasi Mei Pe urm&
toti oamenii acestia se buc pe acasa, si sa nu te I bup binsii...
(Ilaritate) Fiinbc5 se poate s ai besilusii. 5i, acum, besilusiile intre
noi ni le ie_rtm ; bar sa ne fereasca Dumnezeu be ceilalti, be necArturari, cArora bac li-ai vorbit intr'un fel, se tin bup 0-ta s5
van' cum e si pe urm. In biseric5 ingrijeste clerul & fie &

perbea care se trage ca sA nu se vao5 toate cele ce se petrec in

altar; bar in lume, nil este perbeaua care se trage intre altar si
lumea crebinciosilor Si apoi chiar cele mai mestcsugite perbele sint

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

201

subfiri : se vebe cum joaa umbrele in bos, $i lumea isi ba, seama

c5 aceia ce se face acolo nu e tocmai pregAtirea trupului Domnului pentru a-1 infafisa crebinciosilor.
Ei bine, la najiunea noastr cea be jos nu e asa. Multi zic:
ce najiune grea be' urnit ! Cu zic altfel: ce bine cd nafiunea noastr5 e grea be urnit ! In viafa mea n'am v5zut lucru bun facinbu-se

altfel becit cu urnirea grea a celui care, cinb s'a urnit obat5, $i
mn lanj intreg be munji se cutremura $i se brim5.
Acele fire be nisip care se poartg in bataia vintului, o, acelea
se beslocuiesc u$or ; numai cit nu pofi face nimic cu binsele. Pe
dub cu ceilalji, cinb, in pornirea lor elementar, s'au cutremurat
prt in straturile lunbamentale ale pAmintului, se face ceva! Un
3 Mai la o abunare be oras, aceasta inseamnA c5 bup5 intrunire
unul se buce la berArie, altul la cofetarie, un al treilea la cinematograf, ba cutare chiar merge s cumpere un bilet pentru bAtaia be
flori in contra cdreia a aplaubat in abunarea unbe s'a gasit. Viaja
noastrA asa este: plin5 be contraziceri, pentru cari ni facem concesiuni continue ; viafa sociai5, leg5turile be familie, lucrurile be
toate zilele ni impun asemenea concesiuni : nu ne socotim angajaji
prin cuvintul nostru. La bin$ii ins cuvintul este o inbatorire ve$nic5, un jurAmint, $i prin urmare, cinb la 3 Mai 1848 ei au spus
ltd I35rnuf c5 au infeles, era teribil cuvintul ce-1 rostiau. Era si o
oficialitate acolo, mirat be ce linistitA pArea najia aceasta, care
bup ce ascultase totul, se bucea acas s5 se apuce iarAsi be lucru, $i ea socotia a peste citeva luni, ori be o fi Imp5ratul st5pinitor in Arbeal, ori be Ungurii vor fi cistigat biruinfa, totul o s5
mearg ca si innainte. Nu-i cunosteau.
Crebeji a furtuna in natur5, in oHce parte a lumii se porne$te asa : incPpe un vinti$or, creste bin ce in ce zgomotul,
se misc5 pujin praf la suprafaj, apoi se r5scoleste un virtej
mai mare, norii se strecoar5 ca o perbea pAn5 acop5r tot
cerul, fulgerul se besf4oar5 intaiu ca o ingusta bung5 be foc
panA ce pare cd va cr5pa universul intreg ? Nu: e liniste bes5vir$1t5 in atmosfer5, bar lumina scabe, viet5jile se ascunb, pasrile
nu mai cinta, si beobat5, bolta cerului se fringe be cele b'intAiu lovituri ale trAsnetului. Ei bine, a$a este in miscarea mulfimilor, la
popoarele serioase, abinci in cuget, cum e poporul nostru. i linistea
i-a in$elat pe biejii bomni streini bin Blaj, cad au trecut numai
www.dacoromanica.ro
.

Rzboiul nostru in note zilnice

202

citeva luni be zile si tot muntele era aprins be cetele lor. Viafa
si-o juruisera in momentul cinb beclarasera Ca sint hotriji a jinea:
steagul lor beosebit in faja celorlahe natii care-i apasasera. $i beacest juramint s'au jinut cele 40 000 be oameni cari au perit acolo.
pentru Imparat, aparinb breptul be viaja al poporului lor. (Mari:
aplause).

Aceasta este iarasi un invajamint.

III-

Dar zic unii : Doamne, naiva najie, si aceasta najie roma-neasca : s'a avintat spre moarte pentru imparat la 1848, continb .

pe memoria tinarului Suveran al Austriei ! 0 najie inteligenta n'ar

fi crezut ca lucrurile acestea sint posibile ; ai nostri, ins, timpiji
be nacaz, cu mintea inchisa pentru ibeile politice, au zis : sa mergem bupa steagul negru-galben, cad in cutele brapelului schwarzgelb o sa cistigam breptul la viaj, o sa avem viaja cea bunk p .
mintul care sa fie numai al nostru, organisajia economica, organi.
sajia politica. $i pe urma imparatul i-a momit, i-a inselat, si s'au,

gasit tot asa be apasae tot asa be saraci, fara carte, fara brepturi,
cum fusesera si innainte.
Crebeji b-v. insa, ca in sufletul oricarui jeran care se ribica
pentru imparat putea fi ibeia aceasta naiva pe care i-o atribuim
noi aid si aljii aiurea ? Ca el se lupta pentru imparat in insusirea
lui be imparat ? Orice steag be pe fume este alcatuit bin colori,
bintr'un semn viu care sta be-asupra steagului si binteun bat oarecare. Steagurile se lin cu bejele. Daca imparatul a crezut, la
1848, ca fiinja lui e mai mult becit un bat be steag a lost mai
naiv be cum ne inchipuim II:A Ca erau Rorninii atunci. 13ajul be
steag, club ai s aperi steagul insui, cinb il stringi la piept ca
s'a" cazi be moarte, insingerinbu-I cu cele bin urma picaturi vii bin
trupul tau, batul acela obivulie0i a-I fringe be genunchi i--1 zvirli
ca un lemn netrebnic. Ei bine, lucrul acesta il vor face Rominii arbeleni, WA inboiala. (Aplause furtunoase.)
Caci

a boua oara au aierul sa faca aparenta greala' be la

1848. Evibent, e mult mai frumos sd lupti i falis numai pentru

tine, bar este eroic, este innaltator, este semnul celei mai innalte mucenicii sa ascunzi, sa ai puterea be a ascunbe scopul ce!

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

203

abevarat pentru care WO si sa lupti totus, in constiinta ta, pentru

scopurile sigure ale neamului tau_
Creoeti b-v. ca acei cari au murit pe cimpiile Galitiei si in
Carpati au sfirsit cu un cuvint be comanba austriac sau maghiar
pe buze, ori au murit cu cel bin urma cuvint romanesc prim care-si
chemau mama ori cei be aproape ai lor, satul lor, viata lor romaneasca ? Lupta lor are bed nu sensul steagului supt care s'au
bus, ci al celui bin urrna cuvint care a incremenit pe buzele celor
cari muriau. Acesta-i intelesul. (Aplause.)
De aceia eu nu creb pe 3 Maiu 1915 inferior lui 3 Maiu 1848.
Deosebirea intre unul si altul este aceasta : atunci erau oameni
care-si smulgeau bin flint-a lor nestrabatuta be carturarie, cel b'intaiu
strigat be constiinta nationala. Sensul lui 3 Maiu 1915, pe care noi
il amintim azi cu toata emolia bin inimile noastre, cu cele mai

calbe cuvinte pe care le putem trezi in fiinta noastr morala si pe

cari altii ce nu se pot vebea il pomenesc in vuietul tunurilor busmane, linga tovarsii cu cari nu se pot intelege in graiu si il sarbatoresc be mii be ori mai intim si mai calburos oe cum il putem
sarbatori noi,acei pribegi ai neamului nostru cari acum trag pentru
alta,sensul zic e acesta : 3 Maiu 1915, va insemna cea din urtna
tertfa de rscumparare pe care neamul nostru din Ardeal, o va
aduce pentru robia lui de 2000 de ani. (Furtunoase aplause.)
Mai beparte becit atita, in lumea aceasta pacatoasa a camenilor, nu s'a putut merge. innaintea imparatului lor, innaintea lui
Dumnezeu bin cer, innaintea lumii care o sa se abune in curinb
ca sa jubece pe invingatori si pe invinsi, ei vor putea sa spuie: Al
nostru a fost parnintul acesta totbeauna, nicio munca n'a fost mai
inbaratnica, n'a fost mai pagina becit munca a mii si mii be Romini ;

n'a fost vre-o bat munca mai bes rasplatita prin palme, prin singerari becit munca noastra; n'a fost mucenicie mai inbelungata a
unei cause mai brepte becit causa noastra. Mii si mii au cazut ca
sa apere tam be busmanii bin afara si pe Imparat be busmanii lui
bin tail. Astazi alaturi be acesti busmani ajunsi stapinii nostri,
mergem si cit singe este in vinele tineretului tot l'au bat. Drepturi
asupra noastra nu mai ai de acum innainte, Impgrate; ti-am scapat
frinturile tale austriace, si am cistigat prin aceasta chiar dreptul
de libertate ,pe pamintul nostru stramosesc. (Aolause furtunoase.)
www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

204

$i cinb istoricul va scrie povestea zilelor be astazi, cu aceste

cuvinte va trebui sa incheie amintirea lui 3 Maiu 1915. (Entusiaste aplause mult prelungite.)
51 Mau, 1915.

0 declaratie.

Se anunta un apel la popor, o agitatie violenta pentru a

schimba mobalitatea cu care Guvernul intelege a servi interesele
_

terii.

Orice actiune be acest fel presupune o minutioasa si sigura

cunoastere a imprejurarilor, putinta be a le urmari in schimbarea

lor be pe o zi pe alta.
$i ea cere un act be constiinta basat pe o convingere absoluta c e bine a$a i nu altfel.
Fiecare e bator, be sigur, sa se hectare la asemenea intorsaturi.

In ce ma priveste pe mine, ca om si e vremea azi ca fiecare sa fie intaiu omul, nu pentru a se afirma, ci pentru a se
scruta pe sine si a se expune numai pe sine,
Eu n'am acea minutioasa si sigura cunoastere a imprejurarilor
si, cu toata buna vointa oricui, nici nu le pot urmari in schimbarea

lor be pe o zi pe alta, far, pe be atta partesi mai ales,

imi lipseste acea convingere absoluta a e bine asa, si nu.
altfel.

Creb si azi ce crebeam acuma un an : ca nu putem ajuta

pe Unguri, cu oricine ar fi aliati si orice causa ar invoca pentru.
satisfacerea intereselor bor.
Siguranta aceasta o am : toata experienta mea be istoric,

toata inbelungata mea cugetare asupra problemei mi-au format o

convingere elementara.

Mobalitatile insa nu le cunosc in be ajuns si nu pot alege

intre ele. far intre oameni ca oameni, bup simpatii si antipatii,
nu-mi e permis a alege.
Un simf firesc ma inbeamna catre o unitate nationala in zile
grele, supus unei singure autoritafi, responsabila fireste pentru ce
face, batoare a primi sfaturi, bar a-si intreba innaintea hotaririlor
propriul ei cuget.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

205

in acest sens ma voiu conbuce, gata numai pentru acele acfiuni positive care pot in abevar folosi ferii fara nicio preocupafie
be noi insine.
6 lunie, 1915.

Cum ne putem lupt

cu spionii.
Un calburos manifest, batorit unor oameni politici cunoscufi,
benunfa opiniei publice opera spionilor.
0 cunoastem. Ei se pot vebea oriunbe si oricinb. Doar nu
sintem o Ora unbe se poate jena cineva! Spionul ca si orice alt
profesionist lucreaz cu totul liber. Lucreaza liber si ffis. Tot asa
be fafis, ca oricine in Romania, bintre noi, Rominii, are be inbeplinit si cea mai belicata opera in folosul patriei. Fafis ca tratati-

vele, fafis, caDoamne iarta-ma!conspirafiile.

De sigur presenfa spionilor e o primejbie pentru fara cinb
_yin sa cumpere pe cineva, iar, cinb au si cumparat pe atifia...
Aici e durerea.
5i be aici vebem si leacul.
Pentru spionii caH vreau s afle, sa tacem !
Pentru spionii cari vreau sa cumpere,Doamne, sa-i refusam !
Atunci, neavinb nicio ocupafie aici, se vor buce aiurea.

Altfel, baca-i gonim pe astia, vin alfii.

Fiinoca, bin nenorocire, ii chiama be aceia cari nu se pot
goni!
14 lunie, 1915.

0 iesponsabilitate pe
care n'o pot accepta.
Din beosebite locuri, mai ales be la Arbeleni si I3ucovineni,
si fireste be la aceia cari n'au gasit ca aiurea trebuie sa-si grupeze silintele si sa-si brat-teased sperantelemi se spune: Avem
liniste pentru ca te vebem pe b-ta linistit.
0 mare cinste mi se face printr'aceasta, bar n'o pot primi.
Eu nu sint confibentul nimanui.
flu pot fi eu si nu poate fi nimeni confibentul cui trece ceas,
be ceas, prin cele mai
neasteptate situatii.
www.dacoromanica.ro

RAzboiul nostru in note zilnice

206

Sufletul mieu, il stiu eu singur, bar n'am breptul sa prefac

in actiuni, neap5rat contraziatoare si pasionate, inboelile crube ale

acestui suflet. 0 actiune ar fi posibil numai bac aiurea as vebea
siguranta.,

in situatia mea mobest5 eu pot face un singur lucru: sd afirm

cu orice prilej necesitatea unei anume politice, unei anume orientari.
Dar bincolo be aceasta incepe sarcina altora, cari nu sint be
sigur cei mai MI bin oamenii be cari, in actuala ei organisare politica, poate bispune tam.
Acestora li urez izbinb5, cum li-o urezi si 0-ta, cetitorule.

Si, ca si 0-ta, stau gata s ajut cu ce pot, in rostul pe care

ni 1-au hotarit imprejur5rile.

Dar atit. Pentru astzi si 'Ana va tinea aceast stare be lucruri, alit.
21 lunie, 1915.

Lembergul 1 LiovulD
cu prilejul liberrii" sale

imp5ratul Wilhelm a b5ruit blajinului sau aliat, imparatul

Francisc-Iosif, Lembergul, care fusese un an be zile Lvovul Rusilor,
si, printr'o belicata atentie, a permis trupelor austriece s5-si fac
intrarea in oras Iar populatia polon, care vAzuse binteo yard

in alta limba ruseascanu rutean5, ci limba Rusilor marl, a oficialitAtii moscoviteintrobusa in scoal, prin orbinul guvernatorului,
clerul catolic, care asistase neputincios la opera be .intoarcere la
ortoboxie, inbeplinit5 be belegatii Sfintului Sinob si mai ales covirsitoarea Evreime care nu putea s5 spioneze pentru patrieN f5r
a fi bepArtata in interiorul Rusiei,au aplaubat fanatic reaparitia
cunoscutelor ciacouri nationale si a steagurilor al aror negru galben
vorbia asa be buios inimilor austriece
fllu1t5 lume a fost pe acolo, pe la Lvov, pe la Leopol, pe la
Lemberg. Obat5 o sam5 be Rusi au vrut sa intemeieze o regalitate
slava beosebit in lialiciul vecin, si be aceia ieri Marele-Duce Nicolae si

Tarul Nicolae vorbiau be o grecucerire>>, r5zimata pe fapt care se

petrecuser5 cinb nici nu era poate o Moscov5, iar in bAltile Petersburgului, ce avea s vie bup vre-o septe veacuri abia, cintau broastele
arii litvane. Apoi Ungurii s'au intins lacomi intr'acoace, ca miri
pentru fete be print rusesc, ca tutori, ca aspiranti la tron. Litva"
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

207

pagina s'a coborit bin Mlazanoapte $i a cuprins aceste locuri supt

suzeranitatea sa. Regii poloni bin veacul al XIV-lea s'au luptat
pentru GalitiaD Haliciului si au unit-o cu provinciile lor. lar peste
patru sute be ani in care au fost aici nobili poloni catolici si terani
ruteni ortobocsi, scoli be latineste, lux aristocratic si apasare feubal, resistenta ortoboxa si incalcari iesuite, unire prin sila cu Biserica
Romei, bar, mai ales, in orase si pe marile brumuri, negot : german,
armenesc, jibovesc, Austria, sfasiinb Polonia in tovarasia Prusiei

aliate si astazi $i a Rusiei cu care crebea ca se uneste pentru totbeauna printr'o memorabila crima, si-a valorat brepturile istorice
asupra GalitieP, anexinb-o,

Nu e asa mult be atunci. Abia au trecut boua sute be ani.

Toata constiinta polon traieste, be si pertizii stapini au cercat sa
faca a incolti bebesuptul ei o constiinta rutean unita, ucraina, si acei
cari aclama vulturul negru cu boua capete au, nevazuta, pe inimile

lor vechea pavaza a vulturului alb cu un singur cap.

Au venit beci pe rinb aici cuceritorii bin Rasarit, bin Miazanoapte si bin Apus. Dar nici aceia bin Miazzi n'au lipsit, atunci
cinb Bucovina, Poculia erau insemnate cu bourii Molbovei celei
vechi, intregi.
Daca la Lemberg Petru al Musatei, unul bin cei b'intaiu Domni

molbovenesti, a sarutat crucea in mina Mitropolitului Rusiei, recurioscinbu-si atirnarea be ruba sa, lagelonul litvan ajuns rege al PoIoniei si be tinara sa sotie liebviga (1387), baca, o jumatate be
veac mai tarziu, in vremea slabului fiu al lui Alexanbru-cel-Bun,
Ilias, la 1435, intr'o zi be Septembre, sulita steagului Molbovei fu
rupta public innaintea Domnului ei venit pentru inchinare $i regele
polon primi matasa besfacuta, in semn be supunae, luinb si fagabuinta ca i se va plati un tribut, ca i se vor ba cai buni molbobovenesti, boi bin cirezile Domnului, morun be la gurile Dunarii si
purpura abusa bin Rasarit la Cetatea-Alba, in schimb venira si zilele
rasplatirii. Dup alungarea bin Bucovina a ostilor lui Ioan-Albert,
navalitorul urmas al lui Iagello, intr'o zi be lunie bin 1498 Stefancel-Mare, biruitorul, arbea Trembowla, cetatea Tiribol.>. si lua
multi ostasi be acolo, cari au fost taiati cu totii, arzinb pe altii, nu
putini, in cetate; el facea sa patimeasca Buczaczul, arbea Pobhaeczul.
< Si be acolo praba "'Ana la Liov, si apoi se invirtejira si trecura
www.dacoromanica.ro

203

Razboiul nostru in note zilnice

apa Nistrului be ceia parte, la Haliciu, si prbar be ceia parte si

supt munte, si arser5 si pustiir tara Pato liei, si asa se intoarser5
cu babinb5 mare in tara lor>, spune vechiul calug5r.
Jar, peste citiva ani niimai, jignit prin purtarea vecinului, 13ogban

Orbul, fiul marelui Domn, se trase la Liov, si au Htut tirgul, si

putin de nu I-au dobindit>>, talmaceste Vornicul (Jreche, si zic c5
singur Bogban-Vob au lovit cu sulita in poarta Liovului, care semn

se cunoaste si astzi, si nici Lesii nu tgabuiesc; si au prabat imprejur, si au ars pretutinbenea ; si au ars Rohatinul orasul, si mu1t5
avere au luat Atunce au luat si clopotul cel mare bela Rohatin si
1-au pus la Mitropolie in Suceav5 ; si multi terani si boieri au robit
si bomnii lor Inca i-au prins; si cu mare izbinba s'au intors la
Scaunul ski, la Suceava, fara nicio sminteal, si robilor ce-i abusease bin Tara Leseasc5, li-au impartit hotar in tare sa. $i Ilicolae
Constantin abauge: Erau bucurosi si Caminifenii lui Bogdan-VocIA,
fiind de lege provoslavnici toll Podolenii, i pesemne avinb bon-

ial5 be Lest pentru lege, s fie toti unitati, cum apoi in zilele lui
loan al triile Sobietchi Craiul toat Tara Leseasca, Ruseasc5 si
Pobolia fcuse unie. Auzit-am, rAind taamieu Miron LogofAtul
cum (Inca minie ca- era scris in poarta Liovului chipul lui BogdanVodA i, bupa mult vreme, stinb, 1-au sters Lesii.),
Venir apoi zile cinb Domnii fugari ai Molbovei scazute singerau pe piata Lembergului be sable calului, cerut be Turci si ing5buit be alt slbiciune, a regilor Poloniei begenerate, care nu-si
mai abucea aminte c5 e crestina.
Aici peri Stefan-Voba Tomsa cu boierii s5i, loan Motoc vtaful be Iasi, Petru Spancioc Vornicul si Veverit Postelnicul. dn
casa be piatra a bumisale Sixt masarul, ceratean al Liovului, in fat5
cu cetatea si-au asternut ei cartea be ultim voint, ingrijinbu-se
Von' be Doamna Canbachia si be soarta celor boud suliti, una be
aur si alta be argint, aminboud btute cu pietre scumpV. $i i-au
ingropat afard bin tirg la manastirea Sfete Onofrie>,, spune o cronica, be si osinbitul ceruse a se obihni in biserica Sfintei Fecioare,
be lege greceasca, ce este in cetatea Liovului", lasinou-i si trei sute
be zloti be aur. Aid se jertfi pentru linistea Turcilor, frumosul, viteazul loan-Von Potcoava, Cazacul care striga multimii : Oameni
buni, stiti voi be ce mi se taie mie capul ? Fiinbca mi-am abapat
www.dacoromanica.ro

N. 1ORGA

--

209

sabia cu singe turcesc si mi-am pus be atitea ori viata in primejbie

luptinbu-m5 cu busmanii vostri si ai tuturor crestinilor. Aid isi
babu supt sable cea bin urma suflare Iancu-Voba Sasul. ,,Si au
trimes Craiul pe pobscarbul (Vistierul) sau sa-i iea averea IanculuiVon, numai feciorilor si Doamnei s5 lase o parte, sa li He be hrana.
si bupa porunca lui Craiu asa au facut, si au taiat capul lanculuiVon' (Septembre 1853).
Biserica Ruseasca, in care z5ceau cu tofii acesti luptatori
pentru neatirnarea crestink acesti prigonifi ai Turcilor, biserica Precistei era acum el3iserica Molboveneasc5)>, precum pana ast5zi au
ramas. Un casnic al lui Lapusneanu, Cretanul Constantin Corniact,
o ribicase be piatra, chipuri be Domni ii impobobiau parefii, clopotul
cel mare se chema Alexanbru fiinb baruit be cruntul AlexanbruVon L5pusneanu, Movilestii toff se facura ctitori ai lacasului, si
breasla ce se ingrija be binsul tria bin banii fllolbovel.
Din acesti bani se hraniau atitia argintari $i mesteri be lucruri
scumpe, cart aprovisionau pe Voevozi cu ceia ce trebuia stralucirii
lor.Casele be piatra ale negustorilor erau pline be pribegi si oaspeti:
Doamna lui lancu Voba, Maria si fetele ei erau cunoscute be toata
lumea. I3oieri, negustori romini se intilniau oriunbe. Copii be (Dol.
boveni invafau carte latineasc5 in scoli. Preoti, clugari, bieci be la
noi slujiau in biserica noastra. Carusii bin Roman, Suceava si Iasi
erau vazufi zilnic pe ,,brumul Molbover, care venea be la Prut_ si
Nistru, vesnic plin be acesti brumefi prin care Apusul schimba
,
marfuri cu intreg Rsaritul.Acesta e Liovul nostru, mai strins legat be batrina 111olbova
.becit be patriile besrobitorilorh sai be astazi.

Se bucura unii la noi be aceasta besrobire". 0 talm5cesc

ca o piebeca be neinvins pusa avintului nostru care se asteapta.
Noi nu ne intristam be plecarea Rusilor, be intreruperea unei
opere be_ violenta besnationalisare in paguba Polonilor, vechi prie-

teni ai nostri. Nu ni pare rau ca Rusii nu vor raminea acolo, beasupra capetelor noastre. Iloi stim ca breptatea nu se opreste fiinbca
i s'a inchis un brum, cinb ea stie mai multe
becit toti strategii
cari au trait pdna acuma. Dar, tocmai be aceia, nici nu ne bucuram be intoarcerea Austriecilor.
www.dacoromanica.ro

210

Rzboiul nostru in note zilnice

$tim ca acolo sint popoare ce se zbat pentru libertatea lornationala, cum si fratii nostri pe alte tarimuri se zbat. $i ni barn
seama be ceia ce inseamna a rascoli prin razboiu amintirile lor sr
-amintirile noastre. Avintul ostasilor lui $tefan va invia baca sintem.)
vrebnici be ceva pe !me- ,,Drumul molbovenesc" va iesi be supt
'farina si bourii vor rasari bin brazba. Se vor vebea iarasi Rornini
spre Liovul lui $tefan si 13ogban, gata sa-i infiga sulita in poarta,
si in biserica molboveneasca vechi Wine se vor framinta la apropierea razboinicilor bin singele bor. $i borim ca astfel, prin chibzuielile ce nu se pot prevebea, ale soartei, sa se apropie vremea
cinb vulturul alb, al breptului, sa umbreasca Liovul restituit libertatei celei adevrate.
21 fume, 1915.

prInciplul na-.
tionalitatilor.

RomAnia

un articol din Revue des Revues"

Ca represintant al curentului nationalist bin Romania, nu pot

sa fiu becit cel mai calburos aparator al causei nationalitatilor.
Apreciez foarte mult rolul for in civilisatia universala care n'ar putea
exista altfel becit in formele sale materiale, bupa bisparitia acestor
suflete nationale in care vibreaza viafa particulara a regiunilor naturale si amintirile unei solibaritati seculare care lipsesc marilor
asociatii, create pentru cistig sau pentru bominatie.
0 natie este in rinbul intaiu o limba, o literatura, apoi trabitii, o constiinta instinctiva be unitate, intr'un cuvint o forma morata a umanitatii. Cu toate acestea exista State, unbe, cu toata beosebirea limbilor vorbite be cettenii lor, cu toata ibentitatea acestor
limbi cu acelea pe cari le vorbesc marile popoare vecine, nationalitatea exista ca basa a alcatuirii politice. Nu e be ajuns ca sa fi
fost aici o mare munca Comun; trebuie sa se amestece un ele-ment psihologic: elanul unei resistente eroice NA be invasii si be
tiranii, starea be spirit, fecunba pentru civilisatie, care urmeaza timpurilor acestei befensive, crebinta in breptate, absoluta si suverana,
care result be aici. Acesta-i casul Belgiei.
Ea trebule sa invie prin tot ceia ce represinta in istoria
umanitatii: ca recunostinta pentru luptele vechii Flanbre, pentru
libertatea politica si sociala, pentru capoboperele be arta batorite
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

211

oamenilor sai, pentru exemplul permanent be patriotism befensiv

simplu, curat si muncitor pe care 1-a bat Europei.
Si, chiar baca Belgia n'ar fi fost becit un teritoriu politic
oarecare, ea trebuie sa invie.... Constiinja morala a unitalii cere o
satisfactie stralucitoare pentru violarea brutala a breptului, a carii
victima a fost, pentru crimele neexpiabile, care s'au savirsit contra
locuitorilor be,sarmati, contra preojilor, batrinilor, femeilor si copiilor. Nu intereseaza be catre cine si pentru ce! Faptul exista si
umple be inbignare si oroare pe oricine nu concepe viaja ca un
teren inbiferent pe care cel mai tare are breptul 65 striveasca pe
unul mai slab becit el.
Trebuie ca aceasta amintire obioasa sa fie cel pujin slabita
prin rebemptiunea jerii martire si prin necontenitul omagiu al tuturor najiunilor. Trebuie sa-si zica fiecare, Club va vebea bin nou
libera 13elgie aplecata la lucrul ei folositor pentru umanitate breptul exista bed beasupra violenjei trecatoare si fiinjele umane pot
fi unite printr'un lucru mult mai innalt becit mincarimea intereselor
lor materiale.
21 lunie, 1915

Neutrii slracii...
Automobilul intrase abinc in pamintul umeb. Plecat pe o
parte, rojile se miscau besperate in. gol. Tot zvonul infernal al

masinei nu abucea nimic bupg binsul. Cosul fumega be sforjarile

zabarnice.

De unbe ajutorul ?
$i iata jeranul cu caluseii lui. Haibi-hai, haibi-hai. Muschii
supjiri se incoarba be pe coastele iesite, si funiile hamurilor primitive se intinb. Are brum lung ; il face Mut si tacut ; ajunge.
Dar baca s'ar incerca tfi acesta !

$i iata lanjul be fier se prinbe supt roatele bietei caruji hlebuite. Inca un avint. Cu capu 'n piept, biejii calusei fac o silinja,
Inca una... Da Doamne ! Automobilul e pe sosea, lar salvatorii stau
smcriti, privinb zarea unbe-i asteapta...
$i atunci nu stiu cum m'am ginbit la cutare automobile be
marl Puteri, care s'au innomolit in sanjuri si care, pufaitoare, rdsincalzite, asteapta funia si suptirii muschi ai... neutrilor !
www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zitnice

212

N'aibA grij cei ce se sting be grija <<momentului. FArd el,

la sosea nu se ajunge !
28 lunie, 1915.

La 1-iu tulle.

1-iu Julie era obatA o zi mare pentru noi acestia strinsi in.
jurul Neamului RomAnesc".
Cu sAptAmini innainte cAutasem pe profesorii be crebint si
ibealprofesori fAr arginti", inbemnasem prietenii sA vie, cAutasem a gici pe noii asculttori ce ar putea s se afle, rAspinbisem
vestea be frAteasca propovebuire peste hotare. Clasasem scrisorile,
cautasem gazbele, intocmisem programele. Lucruri nou erau hon.rite pentru luna cursurilor. 51 in ziva abunkii, la gara mica bin
VAlenii-be-Munte era, in asteptarea trenului be bimineata, atita nerAbbare amestecatA cu grijA si teamd cA totusi nu va veni nimeni.
cit numai eu stiu.
Un singur an, be la 1908 pana acuma, n'au fost cursuri.
Dar nici cel ce scrie aici nu era acas : el isi revebea ascultAtorit
si cetitorii in muntii si vAile Bulgariei.
Aceste rinburi se scriu insd be acasA, bin casa pe care multi,
o cunosc si pe care citiva o iubesc, bar ginbul be 1-iu Iulie, acel
fermecator ginb, inriurit be atitea sentimente, nu-1 mai am.
0 parte bin ascultatori asteapt ceasul, altii sint in lagAre
be concentrare. Multi sint pribegi, cari nu stiu ce pregAteste Ro
mania pentru viitorul lor. lar pe citiva ii acopere terna pripit
aruncat a ostasitor ce s'au jertfit.
SA abun pe cei cari caut azi in ochii tuturora inlAturarea
unor inboieli grozave, intArirea unor sfinte sperante, si atit ? Dar
ce pot ei culege in ochii miei ? 5i poate ca nici nu sint ochi bin
cari sA poata culege ceva.
Ani be zile s'a vorbit aici bespre un crez care acuma in fasa
spovebaniilor innaintea mortii, bespre nevoi nationale care stau s
se inbcplineascA ori sd piard in fum, bespre o menire pe care ceasul viitor o va brui ori o va nega bacA nu pentru totbeauna
aceasta nu I, macar pentru citAva vreme poate pentru cit mai
au be trait oamenii be vrista mea. Aceste lucruri nu se pot spune
be citeva glasuri intre patru pAreti ai unei sail ; numai arama trim-

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

213

bitelor si bubuitul be tunuri le pot spune in largul cimpiilor bebatlie.

A vorbi astazi nu e numai a fi inutil; e a fi meschin.

5i be aceia acest 1-iu Iu lie va trece altfel. Dar fiecare unbe
sintem sa ne ginbim la cele care au fost
si sa ne ginbim si la
aceia cari au imparrasit obata cu noi aceleasi emotii cazinb cu
amara parere be rau ca e prea curinb pentru inbeplinirea sperantelor,
ceia ce e totusi mai bine becit a muri prea tarziu bupa,
zabarnicirea lor !
5 Arlie, 1915.

Cei ce se leapd.

Anumiti barbati politicisi nu numai bin aceia cari be obiceiu

poesii, nuvele premiate be Acabemie si alte probuse umane,
poate superioare politicei, bar in orice cas foarte beosebite be binsa
se leapaba, cu convingere, cu energie si chiar cu infocare, be mice
pareri favorabile impatritei intelegeri pentru a beclara c be acum
innainte biruinta Germanieia Germaniei germane si a Germaniei
maghiaree -sigura si ca, bed, lasinb la o parte sentimentul, tre-buie sa se urmeze linia inbicata be ratiune si interesul terii.
Socoteala aceasta onorabila, bup care pe la 1500 ar fi trebuit sa ne facem Turci cu totii fiinbca era sigur ca Turcii sint cei
mai tari, vorbeste bed be trei lucruri, care au fost sau trebuie sa
fie be acuma innainte: sentiment, ratiune si grija be interesul exfac

clusiv al Romaniei.

Dar vorba e ca, in adevr, niciunul bin aceste lucruri n'a fost
si, cu astfel be oameni, nici nu poate sa fie.
Sentiment ? Dar cinb a conbus el pare politica Romaniei ?
Sentiment era cinb, inlauntru, ni culegeam lefile, biurnele, rentele,
arenzile si furaturile pe spinarea fratelui nostru teran ? Sentiment
era, in orientarea externa, cinb aratam fratilor bin Arbeal boar atita
atentie cita o cereau luptele noastre politice in carel amestecam si
pe ei? Sentiment, cinb unii li fagabuiau ca Romania va lupta pentru Unguri, alaturi be cetele lor nenorocite, care trebuiau fanatisate
prin asemenea minciuni ? Sentiment, cinb Natiunea", organul partibului conservator-bemocrat, insulta, in August 1914, Franta, pentru
ca a intrat in rzboiu Fara a sti sa se lupte ? Sentiment, cinb riu
trimeteam un singur mebic in Serbia cercetata si be trimisii sant-

www.dacoromanica.ro

214

lizboiul nostru in note zilnice

taH ai Americei si cinb nu aflam un gologan pentru miseria Rominilor arbeleni ? Sentiment, cinb faceam sa coinciba uriasele lasri
be singe bin Galitia cu Waite be flori bin Bucuresti ?
Sentiment ? Dar s'a facut aici politica be sentiment ? De cine,
ma rog ? Cinb ? Ori poate era sentiment cinb strigam ura! in urma
pasilor Franciei invingatoare si aruncam asupra-i florile noastre be
retoricd ? Ori cinb, la 1913, aparam Serbia be borul I3alcicului ?
$i acum se vorbeste be ratiune ? Care ratiune ? 0 politica' be

ratiune inseamna una basat pe cunoasterea adinc a factorilor

permanenti din leglurile intre popoare. Inseamna o politica be
stubiu, o politica be stiinta, o politica be muncd si o politica be
prevebere. Politica bo ratiune e totbeauna bine informata si consecventa totbeauna. Ea nu se plateste cu bani si nu se face be
frica. Ci ea se razima pe constiinta, totbeauna vie la fiecare, a priet nitlor care se impun si a busmaniilor caH nu se pot evita.
Ori face poate politica be ratiune persoana bin coltul strabei
care chibzuieste cine bin treatori poate avea buzunarul mai plin ?
Dar macar politica be interes, aceia titrr s'o facem.
Vi se pare, bomnilor fabricanti be articole ? 0 natiune are

dreptul s se conduci dupa interesul ei, in margenea cerintelor

morale fdra indeolinirea cifrora se s5virseste o derogare de la
umanitate. Un astfel be interes e totbeauna nobil, precum e sacru
totbeauna, ca legile neschimbate ale ratiunii. Dar el e unic si etern.
insa politica b-voastra, aceasta e alta: e politica be interese.
De interesul prioritatii in partib, be interesul popularitatii, be interesul mai scirbos, al banilor ce se prirnesc be la unii si altii, uitinb

pe cel ce a bat ieri pentru cel ce iti ba azi.

Asa este.
.
De aceia sa nu mai vorbim be o politica be sentiment, fcut

ieri, care se paraseste pentru politica be ratiune si interes, care

s'ar putea, face azi.
AO facut aceiasi politica totbeauna. Lepabarile sint aparente;

be aceia si sint asa be usoare, asa be bese. Dar be un lucru nu

v5 puteti lepaba, toti : be voi insiv I
12 Julie, 1915

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

215

Studenti?
Se vorbeste be citeva zile, cu inbignare, be imoralitatea stubenjilor. Se benunja acei cari au luat bani bela agenfii cutarui om
politic pentru a sprijini prin manifestafii cutare politica externa, iar
aljii arunca alte sagefi bin arsenalul be peste brum.
La Universitatea bin Bucuresti b. rector ancheteaza pe cet ce
nau luat bani be la Nemfi". Nu stiu ce va face b. rector bela Iasi
ca sa-si arate solibaritatea cu colegul bucurestean.
Iar lumea se scanbaliseaza be aceasta becabere a stubenfilor.
Sa mi se bea viz& sa abuc, ca profesor, o precisare.
Stubent este acela care cu sufletul plin be nesfirsita iubire se
apropie be abevarurile stiinjei, cautinb a osebi bin ele si tot ce-i
trebuie pentru a fi in cea mai innalta forma a culturii un cetafean
bun al ,ferii sale, un crebincios fiu al neamului s5u, un exemplar
superior al umanitafii.
Discorbiile bintre aceia cari si-au framintat be mult cu noroiul intereselor ultima picatura bin mirul crebinfelortinerefei nu-1 intereseaza. Peste capetele tuturor osebirilor politice el vebe Romania si pe Romini. Si el se pregateste in tacere be ceasul club va
putea sa li bea comoara intreaga a tinerefelor sale, unbeva pe un
cimp be lupt5.
Cum, acesta e stubentul ? Dar atunci cei ce bemonstreaza, ce
euleg bani, ce scot ziare, ce se framinta, ce-si rob ghetele pe pragul rebactiilor si usilor patroniior cari pot asigura o cariera ?
Aceia sint agenfi be cluburi si oameni be. casa, cari se intimpla ca frecventeaza si Universitatea.
Niciunul bintre binsii nu e stubent, fiinbc5 nu e numai stubent.
De aceia, dub oamenii politici se turbura in lupta bintre stubenlii respectivi, profesorii n'au be ce se emofiona.

Ei stiu ca stubenfii sint,bar sint aiurea !

12 Mlle, 1915.

www.dacoromanica.ro

216

Rzboiul nostru in note zilnice

_

Po litic nationala activA

i politicA nationala. contemplativA.
Un Stat intemeiat be un singur popor, pe bas5 exclusiv national, p5truns in toate rosturile si alcAtuirile lui be un singur spirit
national, avinb ca inbreptAtire fiinta si besvoltarea unei natiuni, trebuie

s aib o politica nationala, chiar bacd nu cuprinbe intre hotarele

sale pe toti membrii natiunii, ba, mai mutt: el trebuie s5 aib cu
atit mai mult o politica national, interesinbu-se be toti membrii ei,
urm5rinbu-i pas cu pas, ajutinbu-i la oHce imprejargri, cu cit au
ramas mai multi <<frati in afar be granitele Statului national.
E, be sigur, casul Romniei. mai mult sau mai putin, mai
exact sau mai strimb, mai rar oH mai bes, au v5zut-o, au trebuit
s'o vaba toti aceia cari au fcut politica in RomAnia, be la inceperea
vietii noastre moberne pana' astdzi.
Aceast5 politicA nationala, preocupata be toate problemele unui
neam si miscat5 be toate nevoile lui, poate Nice la culmile cele mai
mari ale triumfului si poate buce si la trista z5p5ceal, la bemoralisarea muceb5 a celor mai bureroase besilusii.
in casul cel b'intAiu, Statul national si-a bat samA ca i se cer
sfort5ri extraorbinare, ea toat5 energia acelor cari sint cuprinsi supt
steagul lui trebuie bescoperit5, legat solibar, ebucat5, moralisat,
intetit5 pentru atingerea unor anume scopuri, opera in care, pentru
lolosul tuturora, al celor liberi ca si al ceior subjugati, se pot intrebuinta numal incorbdrile unora, ale celor liberi. Precum ochiul

eamas s van singur cad vreme cellalt, bolnav, st5 acoperit si nu

poate sa .ajute, isi inboieste puterile ca s5 vaba pentru aminboi si
s ar5te brumul ca si mai innainte, asa trebuie s facA Statul celor
liberi. Lene, biscorbie, apsare a unora be altii, lux, intrig5, bemoacestea sint pentru el pacate be moarte. Prin crebinta lui
ralisare,
neinvinsd in scopul ce este be urmArit, prin constiinta be cita munc
trebuie pentru al atinge, el b5, in toate bomeniile intelegerii .si mintii
omenesti, roabe cari sint mult mai presus becit temeiurile lui materiale, roabe care-1 fac sd infatiseze in abev5r

si pe aceia cari

beocambat nu pot lucra, pana ce se va ajunge a-i smulge bin lanturi

si a-i aseza in aceleasi rinburi ale muncii nationale.

www.dacoromanica.ro

N IORGA

217

Un astfel be Stat nu se poate bescuraja si bemoralisa. Se

poate ca prilEjul pentru intregirea batorita s5 nu vie, se poate ca
el s5-i scape bin mina", prin socoteli gresite, prin fatale accibente,
be care nimeni nu e rdspuniator pe beplin. Se poate. Dar el, cu
organisarea lui abmirabil5, cu triumfAtoarea lui cultur5, cu solibaritatea lui be granit, ramine. Pentru neizbinba momentand il mingiie

constiinta ca oricind poate face ceia ce doreste, c el e suveran in

a-si alege momentul. Biruinfa sigurg o are inl5untru innainte de
a o avea in afdr.
Aceasta o abuce politica nafional5 activ
Dar este si o alt5 politica nationala, a bemora1is5rii si a besastrelor: politica nationald contemplativd.
In acest cas, in Statul cu aspiratii nationale, toti le impArtasesc. Unii au pentru binsele un cult fanatic, feroce. Nu se poate
zice c5 mii si mii be oameni nu sint gata a-si_._ba viata pentru
acel lucru mare, care trebuie s5 fie abus la inbeplinire. Rsar bintre
locuitorii acelei teri mari viteji, bineractori ilustri. Strdluciti poeti
si abinci cugetatori exprimd in versuri nemuritoare, in propositii filosofice lapibare batoria nationald.

Dar toti sint, nu indemnafi, ci vrafifi be ibeal. Ci nu ramin

in lumea real, pe care n'o poti st5pini si intrebuinta ,becit frmintinb-o cu suboarea in care picurd singe, ci uit be binsa pentru a
se pierbe in alt fume. Cnergiile cele mai puternice, mintile cele
mai limpebe-v5zAtoare se absorb intr'o evlavioas contemplatie. Patrunse ca be un abevar religios be neaparata biruint a Dreptului,
ele nu se mai preocup5 be conbitiile in care se face izbinbirea lui.
Sigure .be un ajutor provibential, ele nu bag5 be sam c in stratele
mai joase, lasate frA o necontenit5 ocupatie bisciplinata, Far5 o
munc in stare a-si ba rsplata, fierbe tot mai mult invibia, biscorbia,
ambitia personal, pofta be traiu bun, luxul, si bemoralisarea, fer
menti cari se, misca vioi si probucalori be groasnice otrvuri in
gelatina moliie a lenii.
Atunci prilejurile pot s vie, bar natiunea n'are veghetorii cu
ochii cei mai buni suiti pe turnurile cele mai innalte, si n'are nici
acea societate supt arme care se ribicd intreagd la un usor semn
venit be pe acea innaltime. Atunci miscarea ce se probuce nu e o
pornire, ci o frAmintare.
5i totusi vor cu tofii ceia ce 1111 sint in stare a face. Vor si,
www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

218

neputind face, se invinuiesc unii pe aljii, pe cinb s'ar putea invinui

pe toji laolalta. Ura ce nu se poate cheltui contra busmanului roabe
firele slabe ale pujinei solibaritji ce a rmas. $i, cinb prilejul a
trecut, cinb s'a constatat definitiv, iremisibil, c prilejul a trecut,
atunci nu mai sint becit inbivizi toropiji fiecare la locul lui, cari
n'au macar puterea be a se sfsia intre sine cu furia care li arbe,
neputincioas, in ochi.
Sint zile in care constat'ari ca aceste se impun mintii, oricit
ar H be triste. $i e bine sa le spui si altora. Obafa cunoscul originea raului, poji face macar un lucru: sa" nu te p5strezi si mai

beparte in mebiul care a probus.

19 lulie, 1915.

Articolul d-lui Clemenceau.

I3alrinul om be Stat frances Clemenceau ne insult.
Incepe cu seful Guvernului ca sa mintuie cu cei bin urm5 bin
, 0 rientalii" cari alearga la stiinja frances -Fara a fi in stare sa-i
ia si virtutile.
Acest ,articol be ofense a fost reprobus in litere groase be
o parte bin presa romina.
In ce priveste pe . Clemenceau, intelegem prea mult starea
be spirit a calburosului patriot pentru a face altceva becit sA o
constatgm. Oamenii cari va.6 jertfele fdr5 numb ale celei mai grozave lupte. in care e vorba ba insusi viitorul jerii lor, au breptul
s spuie orice, chiar si impotriva altor oameni cari ge ginbesc si
ei, innainte be a abuce jertfe Fara nume in cea mai grozavA lupt,

la faptul 0 e vorba be insusi viitorul jerii lor.

De alminterea 6. Clemenceau insusi va trebui sa-si ra'spun61
atunci cinb va vebea cit be pufin'a breptate a avut sd scrie rinburile sale be astki. Cel pujin asa crebem noi.
in ce priveste acea parte bin presa romin5 careia, bac e
vorba be a se lovi in abversarul politic, ii e usor sa primeasca,
orice impotriva Romaniei insesi, ea nu mai poate abauga la inconstienja ei

Rmine opinia publica, frAmintata, bureroasa opinie publia

serioas be astki.
Ea s'a beprins a fi abemenitP be o parte sau be alta prin
insultele unei prji ca si ale celeilalte. Ca e convinsA CS pentru
www.dacoromanica.ro

N. TORGA

219

omenire azi nu e nici ceasul jubecatii brepte, nici al bunei crested.

flu se supara pe nimeni, cad cine s'ar supara pe fatalitatea insasi?
Dar e sigura be un lucru : ca va sti sa-si tie firea in be ajuns pentru
ca sa nu-si schimbe brumul, pe care si l-a hotarit obata, bin simplul
motiv c be unbe asteapta o infelegere abinca a nevoilor noastre
vin vorbele grele ale unei firesti nerabbari.
Si nu-si va schimba acest brum, orice ar face, nu b. Clemenceau, ci Franta intreaga, pentru ca acest &um care buce, la
ceasul sau, acolo unbe $i Franta se lupta, nu e brumul Franciei,
la care ar fi sa ne bagam Senegalesi, ci e brumul Romaniei si al
rasei romanesti.
19 Julie, 1915

D. Dungern....

D. Dungernbeacolo be unbe este azine instiinfeaza ca '<be

vom face un pas gresit, Romania va perP>.
Asa be mare lucru nu-1 poate spune fiecine.

Si bed noi trebuie sa stim cine e b. Dungern.

lath :

D. baron be Dungern e profesor la Universitatea bin Cernauti,

profesor 6e brept abministrativ.
Dar b-sa e nscut la Neu-Wieb, si aceasta l'a inbemnat sa
scrie bespre Regele Carol al Romniei, ba, mai mutt, sa faca o istorie a Hohenzollernilor.
Apoi a rebactat cu sirguint genealogia raposatului nostru
Suveran.

Cine face scrieri be acest fel urmareste numaiomeneasca

slabiciune ! o becorafie

Dar nu, b. Dungern a vrut altceva,asa be pufin! A vrut s

intre in serviciul Curfii noastre.

A izbutit. A stat aici citva timp. Dar si-a pastrat catebra la

Cernauti.

Apoi a plecat. Poate stia ceva mai mult becit in momentul

cinb venise la Bucuresti.
La oamenii invkati nu stiu cum se chiama aceasta.
Astazi, b. Dungern anunta peirea Romaniei baca..
Probabil baca va continua sa beschiba tainele sale unor oa-

meni cari au misiuneanu stiu cum se numeste la oamenii inva

pe care a avut-o la Bucuresti b. baron von Dungern.
19 Julie, 1915
www.dacoromanica.ro

tati

220

Rzboiul nostru in note zilnice

-

Desertori...
.

De zeci be ani se face in Romania, pe linga o opera be

cultur generala romaneasca, a aril inbrepttire si al carui folos
nu-I poate tgabui nimeni, si o opera be irebentism sentimental.
Nu trecea un prilej mare, o aniversare istorica, o zi solemna,
o intilnire intre Rominii be aici si cei be peste Carpati, in care
acest irebentism sa nu se manifeste, in strigate aprinse fa I3ucuresti, in biscrete si ispititoare soapte in Arbeal.
Oamenii be acolo zac be veacuri in abinca suferinta. Aceasta
suferinta nu i-a bemoralisat, bar a slabit intru citva resortul be
otel al initiativei. Ei vreauorice-ar bicta oportunitateace vrem
si noi. Dar nu cuteaza a intreprinbe .nimic. De aceia tofu! it asteapta be la acea Romnie pe care o creb mare si tare ca visul
lor si ca pretentiile noastre.
Ei o mai creb sigura in fagabuielile ei. Ce vreti ? Sint, in
haine be abvocati, in reverenbe be preoti,terani. $i teranul greu
se inbatoreste la ceva, pentru c neaparatcel putin pana nu 1-am
conrupt noi, boieriise tine be cuvint. ei au putut s aub be la
atitia, fruntasi be partibe in Romania, membri sau sfatuitori ai Guvernelor, au putut sa auba be la b. C. Stere i de la b. Virgil
Anion
ori poate nu ? vorba cea mare. $i au trait be atunci in
-

nabejbea inbeplinirii acestei solemne juruinti.

A pornit rzboiul lumii. Oricit be ingrijit s'ar fi taiat be Austro-Unguri comunicatiile cu noi, ei au aflat ce se vorbeste, ce se
anunta la noi. Demonstratille stubentesti, cuvintarile be intruniri
publice, articolele scrise, ai fi zis, cu singe bin inima fiecaruia, au

.rasbatut. Nu s'au mirat : aa trebuie si fie. 5i, cinb s'a bat un termen, fie si al boilea, al treilea, ei erau siguri ca se intimpl ori
la binsii Horea si Iancu au glumit cu lucruri be acestea?
$i, atunci, ca sa fie, nu intre jertfele ce se zugruma pe intunerec be calaii ce fug, ci intre cei cari cu pieptul beschis, expus
.gloantelor, intra alaturi cu borobanti pentru a face breptate si a
inaugura era libertatii, au trecut la noi. Solbati ori ba, unii pe piept
-Cu becoratiile vitejiei, pe trup cu semnele ranilor, au trecut, ca
s se intoarca!
Ori puteau face altceva toti aceia cari auzisera biscursurite
cu intelesuri be la banchete, cari convorbisera in taina cu fruntasii
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

221

partibelor bin Romania, cari primisera 'noua evanghelie be la Bucuresti ? Au facut altfel, au ramas, au robit, au murit numai aceia
cari nu stiau be juruinta veche, aceia pana la cari nu patrunsesera
fagabuielile notta, oameni cu o misiune i raspunbere speciala ori
naturi exceptional be bek,Ttate, care crebeau Ca pentru rscumpararea neamului trebuie si aceasta jertfa, a singelui lor bat pentru
mintuirea celorlalti.
Dar noi vorbim be psihologiile obisnuite.
Acuma, o parte bin refugiati, o mica parte stiau la cine vin.

Traisera intre cei cari conbuc pe rinb soarta Romaniei si nu se

puteau expune la besilusii prea mari. Instinctiv se va fi probus
insa si la acestia un sentiment nou : bar, baca, in neobisnuitele imprejurari be astazi, oamenii acestia ar fi altfel be cum ii stim ? Au
avut atunci fata be ei un moment be sinceritate, pentru ca pe
urma bieti oameni i ei !
sa se nsigneze a juca un rol care
vom vebea unbe si cum se va mintui.
Dar cei multi, veninb aici, au ramas incremeniti. Pregatirea,
orientarea, solibaritatea, tacerea sumbra a norului bin care vor
porni trasnetele, atmosfera sacra be lagar gata a porni la moarte,
nu era la Bucuresti, nu era be loc. Se chibzuise de unii o lovitur, in care intrau si ei sracii, cu toate suferintele si toate sperantele, cu tot viitorul tor.
far altii, cei cu biscursurile mai calbe, scriau in Bucuresti la
Molbova>> si bin Iasi cereau Basarabia.
.
flu li se cuvenia oare oamenilor -acestora o..., sa zicem :
o scus ?
Dintr'o parte li s'a bat continuarea biscursurilor be baachete.
Contingentul luptelor noastre, mai stii ?, putea creste cu ei. Tocmai
pentru ca ei ieau lucrurile in serios,
cu besperare ei pot ba

Bucurestilor, stapini ai Romaniei, ce n'au avut niciobata in biscorbiile lor : o convingere, un spirit be sacrificiu. i ei au mers geminb supt povara burerilor, fermecati be stralucirea sperantelor,
au mers furios innainte, pana ce, unul cite unul, cab, fart mingiierea
macar ca mersesera catre un soare abevarat, si nu catre gioburile
electrice be la cofetaria Capsa.
Iar, atunci cinb cbeau, bomnii be la frlolbova>,, societatea
aleasa a b-lui Virgil Arlon, privinb pe acesti oameni cu cari ieri,

www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru In note zilnice

_ 222

la marile ocasii sentimentale-, se imbratisasera, au aruncat ultima

ofens: besertori!

$i eu creb c5 a Facut bine, Ca au fdcut bine si unii si altii...

Veti vebea in sfirsit c5 sint dou Romktii. Aceia, zimbitoare
si minbr5, bogat5 in lacrimi sentimentale si gata be fagabuieli, in
care ati crezut si care, pe cinb un cumtru v utiliseaza, cEllalt
v5 insulta.

Si uitinbu-v5 acolo be unbe pana astzi nu v'a venit nicio

vorba mare necintrit, la cei tacuti si ginbiferentiD si areci, la

cei cari nu fac teatru cu ce e mai scump unui popor pentru ca

mini s5 rib5 cinic be zorentele pe care le-au purtat, yeti recunoaste
alta Romanie, perfect asemenea cu oamenii pe cari i-ati lAsat acasd
in tacuta burere si in nestrmutat hotrire.
Atunci, lsinb pe ciocoii>> vostri linga ciocoii nostri, vE ti

pune mina pe umarul borobantului si yeti baga be samd cinb va

incarca pusca. Acela singur nici nu flec5reste, nici nu mime si
.

nici nu trbeaz5.
Desertorilor>>, crebeti in el,-0 in nimenea altul!
26 lithe, 1915.

D e scuraj are,

nu!

Asiperea si unbe-I biruiau altit ne-

5 tetan-Von, nu pierbea nabejbea,.

ca, tiinu-se cazut jos, se rabica .
be-asupra biruitorului,
(Cronicarul Grigore Ureche )

Oameni cari n'au criticat niciobata, nici relele care bateau la

ochi mai mult si faceau mai mult5 pagun terii, oameni cari n'au
incercat niciobata o lupt5 Cu beprinberile nenorocite al cdror gust
scirbos il simtim acuma, oameni pasivi, frd convingere si Fara energle,.

lipsiti be initiativ5 si be staruint5,oamenii acestia sint astazi profunb

bescurajati si prebica pretutinbeni crezul be bescuraiare
Patrioti cari crebeau ca e scris in ceruri ca orice complicatie
politica' bin Europa s5 abuc5 neaprat largirea granitelor Romaniei,
orice ar fi facut Romania ins5si, naivi in asteptarea unor trenuriy
minunate, pline be baruri pentru toate neutralit5tile <<loiale si befinitive, pref5cute in provocatii lard socoteal5 si fara sens, se tinguiesc astazi la toate ras,)intiile si bescurajeaza, nu numai pe alti
naivi ca binsii, bar si oar ni seriosi.

Plescari, cari stiu cum se ,,iea" 0 alegere, cum se cap5tA un

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

223

post sau o innaintare, cum se cucereste o zestre, cum se ingrijeste

o mostenire, cum nu se plAteste ui imprumut, fericiti ai vietii,
aureolati be zimbetul lor sigur, vars lacrimi be bescurajare pentru
pierberea momentului" si se inbigneazA be inbiferenta, be nesimtirea ta cA nu hAulesti aldturi be ribicula lor tinguire.
Chiulangii, cari n'au miscat niciobatA un beget pentru a se
impArtAsi be binefacerile unei societAti ce rAsplAteste pe isteti Si
pe bibaci, se intreabg ingroziti cum be n'am avut ca popor, inteun
mebiu eroic si tragic ca acel be azi, aceleasi insusiri pe care le au
ei ca inbivizi si cum nu ni-au cAzut in gu55, Inca innainte be incheierea pad, teritoriile rivnite, impreunA cu felicitArile pagubasului.

NerAbbAtori, cari creb cA popoarele traiesc be azi pe mine

si cA bin clip in clipA ,trebuie sd Ii cabA tot ceia ce boresc, tot
ceia ce au breptul s boreasa sint besolati be taragartirea lucrurilor intr'o luptA care se afnestecA aproape toate interesele si intrebuinfeazA aproape toate fortele materiale si morale bin Europa,
pi orice intirziere li se pare pe aceast cAlburA, cA Ii stricd bu-catele; ei invit pe oricine sA iea parte la bescurajarea profunbA a
propriei lor impaciente.
Ignoranti si necompetenti, cari isi inchipuie c o negociatie
biplomaticae ca o biscutie be cafenea si cA orice client al cofetriei
Capsa poate face calculele strategice pe bosul unei crfi be visitA,
oameni cari pun Cernautii la Nistru si aseazA l3anatul prin MaramurAs, incapabili be a schita harta revenbicArilor pentru care trAiesc

lot asa be mull ca pentru un pontaj la alergarile be cai ori la alegcrile generale, au cAzut in marasm, si gangurile umebe ale MArcutei

n'au locuitori mai asibui in neagra lor melancolie becit acesti bescurajati.
Barbati geniali, cari, ,bacA ar fi fost ei in loc", ar fi facut
minuni fara... atitea lucruri sint abinc besgustati be nepriceperea

acelora cari nu s'au bus macar sA iea lectii be la binsii pentru a

pricepe cum se bistrug binteun gest ostirile si energille.
Amatori be locuri in vaz, cari nu se pot mingiia cA in greselile altora nu s'au amestecat greselite lor, care fArA inboialA ar
Ii fost mai bOacAne si poate fatale, sint prapabiti be jale pentru
soarta ce asteapt tara si neamul si fac seinn ca sd incepem cu
marsul funebru al rominismului.
Aventurieri. cosmopoliti, Evrei furiosi in accesul subit al ro-

www.dacoromanica.ro

135zboiu1 nostru in note zilnice

224

rninismului ce i-a lovit, samana in gematul bescurajarii nota ascutita

a temperamentului lor national sau inbivibual.

,,Nationali$1r be cei cu plapoma tricolora, in care borm $i

viseaza, rani a fi lucrat ceva, nationaliVii oricarii bemonstratii, oricarii manifestatii, oricarui biscurs, bar nu $i ai mobestei munci care
singura ba biruinta, te-ar sfa$ia ,pentru trabare baca n'ar fi $i ei, ca
toata lumea, a$a be bescurajati.

Noi am criticat, am infruntat, am luptat contra oricarui rat' in

tara aceasta, $1 totu$i $i poate tocmai pentru aceia
nu ne bescurajam.

Noi stim i noi credem. Credem Iiinbca tint. i crebinta tine

pe cineva $i in mijlocul celor mai turbate valuri ale furtunii celei
mai salbatece.

Stim ce este aceasta natie. 0 $tim in toata intinberea ei, in

toata harnicia

$i

statornicia ei, in tot sufletul ei be rabbare

$i be jertfa, o $tim in tot minunatul ei trecut, in care pe urma

pustiului facut cu foc $i sabie au rasarit alti muncitori $i mai
birji, alti osta$i mai viteji, o $tim in scrisul ei be lumina breapta
$i be afirmatie inbaratnica in mijlocul celei mai nemiloase apasari,
o $tim in ibealismul ei neinfrint orice ar fi! , in con$tiinta ei
minunata be breptate, chiar atunci cinb era o nebunie sa-$i inchipuie
cineva c bomnia nebreptatii va inceta.
...

Am pornit in viata cu borinta be a strabate cit mai abinc in

acest suflet national abmirabil, $i nu banuie$te cel mai increzator

bintre noi cit aur este acolo in funb, atunci cinb la suprafata e
nisipul nerobitor al politicianismului, al superficialittii, al sportului
cu ibealele $i al bescurajarii.
Orice ar fi, credem.

Sint altii cari, in ceasuri mai grele, au crezut mai mull. 5i,
cum ei nu s'au inselat, nu ne vom insela nici noi!
2 August, 1915

CAderea Varsoviei.
Var$ovia, ca $i Ivangorobul, ca $i Lublinul, au cazut.
Acestea sint fara inboiala lucruri marl. Austro-Germanii se
gasesc intr'o tara bogata $i care nu iubeste pe Ru$i. Ei au o situatie strategica foarte multamitoare.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

225

spete comune
Diplomatii si strategii
trag conclusjile lor,
gi s'ar putea sa se 'organiseze be la <Molbova si Ziva>, un conbuct
cu fade la b. conte Czernin.

Dar istoricii au si ei punctul lor be vebere.

fatal.
De obiceiu invinsul e acela care o recunoaste. infringerea e
un fenomen sufletesc.

La Rusi mai mull becit la oricine. Cad mijloacele materiale

nu li pot lipsi.
In 1812 Napoleon a incercat sa-i convthga ca sint invinsi prin
aceia c s'a instalat in Moscova. ITa izbutit. $i a fost el invins.
El, abeca geniul, care e mai tare becit toate inventiile tehnice,
cinb e vorba be .ofensiva.
Vor convinge Germano-Maghiarii pe Rusii bin 1915, numai
pentru CL avinb citeva masini mai mult, au mai putina minte becit
Napoleon ?

Rusii zic: nu! 0 zic solemn in Duma.

$1, baca nu ma inset, ei se tin be cuvint.
2 August, 1915

Cludat natie!
Creb ca natia noastranu natia romaneasca, ci natia politica
bin Romania, cu toate specimenele etnice i polietnice care o cornpun, boieresti si boierite toate e una in cele mai curioase be
pe lume.

furia cu care face politica, in

cafenea, in tramvaiu, la masa, bupa masa, in tren si in restaurant,
unbe spionii pot vebea ce inseamna un secret la noi, luinbu-te bupa
articolele pe care le serie toata lumea bespre orice, incepinb cu
cele mai grele probleme militare, in care se pot incurca si specialistii cei mai reputati, si, in sfirsit, tiino sama be cantitatea enorm
be articole, stubii si brosuri care cab asupra noastra, pacatosilor,
be la inceperea razboiului european, ai zice : iat o natie politic
prin excelenta! E ca in Grecia veche, in care fiecare cetatean facea
toata politica pentru cetatea lui si in care politica acestei cetati insemna vointa tuturor cetatenilor in toate birectiile.
Uitinbu-te astazi la focul, la

www.dacoromanica.ro

Rkboiul nostru in note zilnice

226

Si s'ar putea ab5ugi: lucruri asa be marl in materie be cultur5

nu s'au prea fcut aici in beceniile binecuvintatei 1ibert5fi constitutionale. Cei cari au avut naivitatea be a incerca ori nebunia be a
sthrui pe aceste meleaguri au fost biciuifi bup5 cuviint5 be sleahta
analfabefilor sau be stimatii lor confrati, colegi, etc. Altii, tratati mai
caritabil, au fost lasati sa crape be foame. Toate-s abevarate, bar
iat5 o explicatie, o scus5 : prins5 be un alburos sentiment pentru
WA, nafia s'a absorbit toata in politica.
Pan5 aici nu e nimic ciubat.
Dar in acesti cinzeci be ani cele mai grele chestiuni au
fost agitate, si, la urm5, neresolvite sau resolvite ru, neinbesturator,
oportunist. Acum in urma, bup o rscoal5 crub inn5busit5, problema ter5neasc5, be resolvirea careia atirnA tot viitoruT terii, s'a
ribicat, cerinb neaparat o solufie. Un program agrar a fost schitat
be Guvern, si Ora a fost be bou5 ori intrebat cu privire la binsul.
Tara,asta inseamna ,xnatia, singura cu brepturi.
Cu o asemenea convingere, pasiune 5i pricepere politica la
binsa, te-ai fi asteptat la o formibabila lupt ! Ce mai biscutii, fie si
in restaurante si trenuri, cad la asa ceva nu alearga spionii I Ce
mai polemici aprinse !. Cite articole, stubii si publicafii asupra marii
chestiuni!

Ei bine, n'a fost nimic. Alegeri obisnuite. Conrupfie bin partea

tuturor. Presiuni abministrative. Citeva injurii personale. in general
Camera ministrului be Interne, ca totbeauna. in bisculiile ei, nulitate totala.

Totusi aceste lucruri se pricep mai usor si sofa/lite lor sint

de toat evidenta .1

Si be aceia zic: ciubara onatie !

9 August, 1915.

Cel dol Barbarossa.

Freberic Barbarossa 4 fost un impArat german care a murit
in Asia-mica, in calea spre Ierusalim, in calitate be cruciat.
Cairebin l3arbarossa a fost un amiral otoman care a prbat
toat5 viata lui pe crestini.
Cum se vebe, unul nu s5m5na cu altul. Unul a trait ca sd
stiice ceia ce altul s'a cznit s ajute.
www.dacoromanica.ro

N IORGA

227

Acum citiva ani, Turcii Juni au facut apel la loath' lumea ca

sa-si faca boua corabii ,,europene", boua breabnought-uri.
Crib au fost gata, au cautat in fastele glorioase ale marinei

botezat, nu se poate spune

in acest casTorgub-Reis si .Cairebin Barbarossa.
lui Soliman-cel-Maret si le-au numit

Pe Cairebin Barbarossa 1-au innecat acum zece zile Englesii,

si Turcii Juni au facut socoteala, exprimata prin ziare : una be la

n6i, zece be la voi", uitinb sa spuie si: -cit a ramas la voi, si

cit... la nor.
Presa europeana, care stie ca acum Germanii si Turcii merg
laolalta, cu alti Turanici, Maghiarii, ca legatura, vorbesc be scufun-

barea vasului Freberic I3arbarossa".

lar bin ceruri, fiecare bin compartimentul sau religionar, Freberic, busmanul Musulmanilor, si Cairebin, busmanul crestinilor, se
privesc -uimiti be aceastk tovarsie, cuprinsa si in actuala confusie
be nume, bar refusa cu inbignare sa-si confunbe barbile rosii,
singu'rul lucru care i-ar putea apropia.
9 August, 1915.

Casul de la Severin.
A fost in sfirsit razboiu: la Severin :
L-a provocat o Olanbesa, bin speta care se numeste qbame
be consurnatie. Un ofiter voia sa si-o pastreze. Politaiul o reclama
pentru sine. Palme,evibent bin partea ofiterului. Punere jn catuse
(autentic) i inchibere la beciu,
evibent bin partea polifaiuluL
Cum se vebe, razboitt formal. Sirbii, cari sint aproape be Sever-in, au avut pe al lor, si ne-au tinut in curent. Cum il avem acuma
si noi pe al nostru,
sa li-1 comunicam.
Se zice ca Papa vrea sa fart pace in rzboiul cellalt.
0 pace se impune si bincoace, si ceva mai grabnica.
flimeni n'are nimic cu Olanbesa: ea ii face meseria.
Dar un ofiter -romin care in ajunul unei sfinte lupte petrece
cu fernei in localuri neoneste nu-si face meseria.
$i un politaiu care leaga burbuf pe un ofiter si-1 baga la beciu,
pentru... Olanbesa, si pentru orice alta, face alta meserie becit a sa.
_

Doi ministri au be pronuntat boua sentinte strasnice, exemplare.

$i ele vor trebui sa atinga si pe cd cinch ofiteri cari erau in

www.dacoromanica.ro

Inzbotut nostru in note zilnice

228

acelasi local, Obit neonest, si au permis nemai pomenith umilinfa

a colegului lor.

Toate acestea bine inteles bac5 factorii becisivi au aceiasi

notiune ca mine bespre ceia ce nu poate fi permis niciobata, si azi
mai putin becit oricinb.
9 August, 1915.

Aniversarea Regelul.

Regele a implinit cincizeci be ani.

Intre felicitrile be rigoare si alMuri be iubitoarele urari ale
familiei Sale se tibia azi catre Suveran, bin partea milioanelor
care locuiesc Romnia, un 'sentiment care nu e cel obismit fat
be acela care cirmuieste o tara.
Multe se amesteca' in acest sentiment. Sint mai ales sperante,

brute si inflacarate sperante, care au urmArit pe rinb cu lumina

lor bureros be neastimparata tot ce in tatta aceasta are o situatie,
un trecut, un nume, si mai cu beosebire s'au oprit asupra Regelui
care nu vorbeste, care nu poate si nu trebuie s vorbeasca, sa
besminta, sa repinga si sa .fagabuiasca.
Aceste sperante sint o frumoas poboaba pentru o aniver-

sara, bar impun si o grea sarcina.

trebuie s'o spunem
ele sint astAzi mai mult becit
Caci
mice, mai mult, nu numai becit regalitatea, bar becit tot ceia ce
o poate incunjura in afara be iubirea nemrgenita cu care un popor stie sa rasprateasca pe aceia cari 1-au inteles si 1-au ajutat in
calea singeroas catre triumfurile cble maH.

$i, fa be aceste sperante pe care nu peate sa nu le impartaseasca Regele, trebuie sa tie seama be imprejurari pe care
nu poate s le inlature.

Poporul care aclam azi pe Suveran e bus numai be sperantele sale. La cei cari inteleg ceva mai mult se abauge la urMile
catre Rege si acel sentiment be profunb respect, be pietate emotionata pe care orice inimd trebuie sa-1 alba fata be o mare tragebie.

Deie Dumnezeu ca regele Ferbinanb sa fie la capatul acestei

tragebii eroul biruitor pe care-I cer toate aspiratiile sufletului nostru. $i batori sintem cu tofu sa-L ajutam a fi ceia ce El cel b'infiu o boreste.
10 AugIst, j1915.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

229

Fanarul, Parisul, Berlinul...

Cetiam intr'un ziar al nostru, in ce Priveste razboiul european, un articol obraznic, in care vebeai, nu convingerea exaspe.

rata a omului care crebe a se paraseste singura cale pe care se

pot servi interesele Romaniei si ale poporului romnesc, ci bevo-tamentul incapatinat si provocator al slugii.
$i am facut putintica istorie.
Obata' acesti oameni pupau papucii si poala vesmintului oricarui besleaga in trecere si se informau ce slabiciuni scirboase

au stapinii, ca sa le poata servi; scoteau exclamatii turcesti si se

infatisau cu turban in jurul capului.
Era Fanarul...

Nepotul be fiu, trecut la rapezeala prin licee frantuzesti si o

Facultate be brept, ca un fecior be print anamit, nu mai stia ro-rnaneste acas, si, baca intilnia pe straba un coafor parisian fugar
pentru escrocherie, ii babea un banchet be o suta be tacimuri.
Era Parisul...
Acuma Berlinul e tare. La parnint, ciocoiule ; scarpina-ti spi-

narea be pinten si, ca s fad placerea noului stapin, insulta si

ibealul saracilor neamului tau.
E l3erlinul.

Si, cinb, ca orice putere, si aceasta se va clatina, unbe va

cauta ,,aristocratul" romin ce sa linga cu tot bevotamentul ignoniniei sale ?
16 August, 1915

Canalii I
Sa zici unoi: oameni be Stat, unor solemni si imposanti oameni be Stat, cari tin o tara in mina, si gazetarilor cari li anunta
comenteaza masurile, ,,canalii", sa fii silit a le zice astfel,
,cinb n'ai mintea celui b'intaiu orator be meeting, e ceva.
.si li

$1, totusi, sa van orisicine Nal acest termin nu trebuie ars

pe fruntea conbucatorilor be azi ai Ungariei.
Roininii apasati au fost minati cu sutele be mii in razboiul
menit sa li vesniceasca apasarea. Au cazut pan la jumatate bin
ei. Aceia call si-au pierbut viata pentru triumful causei maghiare
szu fost stampilati maghiari si pe terna mormintului lor.
www.dacoromanica.ro

Razboiut nostru in note zilnice

230

Dar nu be aceia cuvintul canalii!" iti iese bin gitul strinsbe emotie.

De pe urma mortilor ramine pamint. 0 foaie economica be

bincolo anunta ca se pregatesc masuri pentru ca acest pdmint sd
fie cumpdrat de Stat si Imprtit viitorilor colonisti unguri.
Auziti infamie ! Omul a murit in razboiu pentru stapini. larstapinii alunga be la vatra in ju-rul careia sufletul lui buios rataceste Inca, pe vabuva saraca, pe bietii orfani, pe fatal batrin, ii
mina' vagabonzi in lume, si infig pe brazba Fara muncitor tricolorul
maghiarimii invingatoare. A fost aici un Romin ; acum e un Ungur .
Si aceasta be ce? Fiinbca Rominul a murit pentru patrie.
0, canalille!...
16 August,1915

Gazeta pentru -tirrnp..

De un timp, Austro-Ungaria oficiala vorbeste in barbaruP

graiu al Valahilor.
Albumuri apar pentru Romini, biscursurile lui Tisza trec prin
buzele valahe" ale lui Siegescu, unse cu ce-i ba Guvernul, iaracuma oficialitatea anunta ca vinbe si publicului gazeta solbatilor,
care pe romneste se zice Gazeta pentru cimp".
0, Gazeta pentru cimp", in titlul tau schilob

milog" se

oglinbeste o intreaga politica, acea inburatoare politica be filantro-pie care pleste pe exploatatorii a patru milioane be intunecati

be cite ori e vorba ca bin singele lor sa robeasca bin noi tarinele
pentru altii!
Gazeta pentru cimpv e alcatuita bin cuvinte roma/testi,
cine ar tagabui-o ?, bar nici aceste trei cuvinte nu sint la un

loc ceva romanesc. Ceia ce s'ar parea ca e bestinat cetirii cimpului, cetirii be catre cimp, cu toti bolovanii si cu toate buruienile
lui, e be fapt altceva : povestea ispravilor pe care le-au facut pentru imparatul si Regele lor, pentru imparatul si Regele asupra lor,
vitetii.

flu stim ce va fi mine in acele Orli be bincolo, baca nu

vom putea sa Ii intoarcem soarta spre.o breptate asteptata be

o mie be ani si mai bine. Unii au sperante. $i be aici, bar si be

bincolo. Prea multi au cazut ca sa fie in zabar, prea soliba s'a
aratat aceasta crebinta romaneasca pentru ca sa nu fie rasplatit._
www.dacoromanica.ro

N 1ORGA

231
-

Ori se mai zice : prea inteligent si prea puternicA e aceastd Germanie, care, ea biruieste, si nu creierul felbmaresalilor chesaro-crgiesti, ca sd mai rabbe in Ungaria si Austria o stare be lucruri
care ar putea constitui o primejble pentru cuceririle si intinberite
be influent- ce-si propune a face. Deci vor veni sta'ri mai bune.
Da,va veni ,,Gazeta pentru cimp"... Se va vorbi romAneste
unbe pand' acum limba noastr era huibuit, se va ingui scrisul
rom5nesc unbe el nu era cunoscut pa'n5 azi. Tricolorul nostru se
va asterne ling celelalte covoare in calea prea-slvitului monarh
tinr be mine, care a bovebit ca poate ciripi rom5neste.
Dar din ele toate va lipsi sufletul, ca bin <<Gazeta be cimp.
$i el singur intereseazA.
Caci intre un Isac rebactinb gRominul, bin Arab ori intre
Siegescu trabucinb biscursurile lui Tisza si intre cSecuiulD ori S5tmAreanu1 be lege -unita sau <greco-oriental, care, intrebat ce

-este, striga bin toate puterile sufletului su : Mi olla" (Eu sint

Romin !"), prefer be o mie be ori pe cel kin urmA.
Acestea mi-au trecut prin minte oprinbu-mA la instiintarea
c oricui i se poate vinbe pe pret mic .Gazeta pentru cimpP.
16 August, 1915

$i ofiterii?...

Ziarele care inftiseazd astdzi Germania, cu hartile, portretele

buletinele ei, be-o parte, iar, be alta, ura contra GermanielUngunii sint aproape uitati !, cu hartile, portretele i buletinele celorlalti, se sup5r5 foc lit harta care a izbucnit, prin presa mai placuta
,unora si prin cea mai pracuta celorlalti, cu privire la strategie.
$i unele articole, cele interesante, yin be la ofiteri.
Un orn cuminte ar putea zice ca ofiterul care face si el poll-tied intern5, in veberea eine she Caror protectii, scriinb la ziare
.politice be partib, trebule pebepsit imebiat si aspru.
Da, ofiterii s-si caute be treab. $i nimeni n'are mai mult
-si

ibe lucru becit binsii. Fiecare solbat, fiecare reservist trebuie pregalit

asa fel, incit s rdspunb, la momentul bat, intrebkilor, intrebAi le va pune acest teribil fazboiu,
cum n'a mai cunoscut omenirea. Caci fiecare ofiter trebuie sd-$i bea
-seama c acesta nu e rzboiul generalilor al Napoleonilor, abewarati sau inchipuiti, ci rzboiul solbatului be rinb si al ofiterului
www.dacoromanica.ro
-in

rilor speciale si tehnice pe care

232

Rzboiul nostru in note zilnice

bin mina c5ruia iese, sau nu iese altceva becit un teran in excursie, purtinb o uniformA si avinb oarescare arme la inbemin5. Et
poate avea, ofiterul, minbria a prin el tam s'a ribicat la culmi care
0115 acum sint infsurate be negurile visului, ori cd tara a cazut,
prin el.
0, ce scirb5 Ili face specialistul iintrigant be strategie care-si

scrie nervos articolul be r5spuns la ceia ce a strecurat in alt5 gazeta alt specialist, tot asa be intrigant, al aceleiasi strategii ! inAmerica-be-Sub cu besertorul be la batoria sa be munca si be tacere,
obrasla limbutA si cu mincrime be scris a protipenbabelor fanariote r

Nou5 ni trebuie numai ofiteri be aceia cari, in afara be mobesta si

asa be mareata lor chemare, au be sigur o convingere politic5, un
ibeal politic, bar atit be iubit lor, atit be sfint pentru binsii, incit
n'ar putea s-1 marturiseasca becit in extasul sublim al biruintei
ori in ultima soaptA be agonie a rnitulut!
Dar si acesti ciubati ofiteri, cari ar merita sA fie rnobilisati
sebentar la Arenele Romane, sA fie pusi portari la clubul respectiv
si, in loc be sabie, s5 li se atirne la coaps5 conbeiul reoactiei respective, au o scus5; ba, au una.
Apoi bine, bomnilor, ce faceti b-voastr, acestia cari nu sinteti
ofiteri, ce vA vebe ofilerul ca faceti be bimineat5 p5n5 sear ?
lese omul bin cas5 si, p5nA sa-si fac5 ghetele, vhxuitorul ii
va explica be sigur un nou explosibil, vinztorul be gazete-i va
presinta o expunere complectAsi criticA a ultimelor operatii, cu
prognosticuri personale, scrise be un biet Ovreias fugit be la recrutare ori be cutare Grec care, avinb bou5 cetatenii, nu si-a Matt
batoria militar niairi. lesinb be la serviciu patronul restaurantului
ii va expune cauzele ne izbinbei rusesti ori acelea pentru care Germanii nu vor birui pAnS la sfirsit 5i, facinbu-i socoteala, talul va,
anugi opiniunile sale in aceast5 materie. Pe Calea Victoriei, la
fiecare boi pasi, va gasi un civil islet, care ar putea s5 invete carte.
pe Joffre si pe Hinbenburg. far, cinb sracul be el meroe la o
grabinA s5 se bistreze, be atita strategie: a lui, pe care n'a spus-o
nimnuia, si a celorlalti, pe care a trebuit s'o asculte be la toff,
cintreata-i va ba in cupletele ei o ultima lectie be istoria rkboiului.

$i atunci, bac5 se mai ginbeste cA e bine s5 se intereseze

be cariera lui militar coconut A sau coconut 13, vi tori ministrisi
poate chiar be Razboiu!, iatA c articolul be ,.pcialist... ii scap5._
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

233

Foarte prost c l-a scris. El nu poate fi becit un act be partib,

un act be pasiune, un act be inbiscrejie si belatiune,bar, conbamninbu-1, i cu cea -mai mare asprime, trebuie si-i recunoastem cornplicii: intreaga aceasta societate be flecari.
Pentru ea conbamnarea trebuie sa fie mai grava. Si anume
ma cutremur spuinb-o : tacerea!
23 August, 1915.

D. Iuliu Maniu, soldat.

Ziarele be bincolo abuc vestea ca s'a raspins cererea MitroTolitului bin Blaj be a se scuti be serviciul militar b. Iuliu Maniu,
beputat obinioara al Rominilor arbeleni.
Va merge ca glotas la razboiu.
Cra nascut ca sa fie conbucatorul unui popor in lupta pentru
brepturi,
urmas al celor mari cari l-au precebat si cari n'au
putut birui.

Acurna va merge in gloata, pentru izbinbirea causei contrare

neamului sau, va merge ca ,,ausgezeichnetes Material".
Poate fi o mai crun, o mai salbateca ironie becit aceasta ?
23 August, 1915.

Guvernul d-lui
Marghiloman?
N'am fost printre aceia cari au urtharit pe . Al. Marghiloman,
eful unei pri bintre conservatori, cu focul unei inbignari in parte
sincera. In trebile bin launtru ale partibelor cei bin afara n'au be
ce sa se amestece, mai ales club, ca noi, tagabuesc legitimitatea
morala a intregii vieji be partib bin Romania, pe temeliile be conruplie care susjin tot falnicul ebificiu, clabit bin aurul bubgetului
romin. 5i, iarasi, crebem a in imprejurarile be fall cel mai bun
fel be a bistruge un <grantor', e acela be a inboi puterile crebinjei
si silinjile muncii tale. Ni s'a parut numai ca 6. Al. Marghiloman
face, cu mijloace foarte antipatice, o politica externa care, bupa
parerea noastra, e cea mai rea si pe care, oricum, n'o poate
servi becit francheja curagioasa care in aceasta tabara a lipsit
lotbeauna.

Dar, in sfirsit, oricine are o convingere nestramutata nu poate

www.dacoromanica.ro

R5zbolul nostru in note zilnice

234

s teroriseze pe altul ca s5-i smulg5 o crebint care si aceia poate .

fi nestrAmutat.

Aceasta cit priveste lumea luntric5,sfintd $i cinb e pAgina

a convingerilor. Altceva e insa cinb convingerea tinbe a beveni fapt.
Dac5 tin anarhist inofensiv scrie sau trabuce lucruri in care
se prebica viata omului numai bup capul lui, atunci cinb totusi mai
sint si alti, oameni pe Iumi, nu-I tulbur, be si as bori sa nu se
fac5 o propaganba, care poate z5p5ci. Nu-I tulbur fiinbca nici legea
nu-mi bo breptul. ma multamesc a-i opune o alt propaganb5, pentru
ceva mai cuminte.
Dar, bac anarhistul comploteaz5, voiu urm5ri cu luare aminte
complotul si voiu ajuta s5 fie pebepsit. 5i, bac5 anarhistul iese la

lupt5 ca s5 puie mina pe acele puteri prin care se cirmuieste 0

societate, o, atunci se schimba lucrul. Guvernul e bator s iea ma.
sun], iar, bacl,prin cine stie ce imprejurare nenorocitlanarhistut
ajunge a fi Guvern, ce msur social5 nu e ingabuita fata de aceast
crima social!
$i in materie be nationalitate, nu numai be societate, sint

pared anarhice. $i anume acelea care tind a substilui necesitatilor

de viata si de desvoltare ale unui popor- filosofii individuate sau
ambitii de stapihire.
P5rerile b-lui marghiloman, impotriva arora nu se incape
nicio acfiune p5n5 la conspiratie si p5n5 la lupt5, s zicem : pnla succesul conspiratiei, sint anarhice fat5 be necesitatile be viata
si be besvoltare ale poporului romin.
Unii zic a o conspiratie incepe a se pronunta. Guvernul d-lui
Bratianu va avea aprobareaintregii teri cind va porni energic 2mpotriva

conspiratiei, neintrebind decit datoria sa fata de acest neam. lar,

claca totusi ar fi invins, ei bine atunci, ca si In casul succesului
conspiratiei anarhiste fata de societate, se vor gasi alte mijloace.
Dar pana atunci crebem Ca b. Al. Alarghiloman nu poate fi
consiberat becit ca represintantul, prin mijloace care nu sint simpatice, al politicei externe
Romania.

celei mai rele pe care o poate face

30 August, 1915.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

235

Ungurii aruncA mAnusa?

Ziarele oficioase abuc vestea ca' la Prebeal autoritafile ungare
,zabarnicesc exportul nostru be grine si c niciun clator nu poate
trece la noi si niciunul be la noi nu poate intra Fara a garanta ra-minerea acolo, in tara vecina', cu care nu sintem in stare be razboiu.
Nebunifi be succesele contra Rusilor, urmasii acelora cart au
bat istoriei lumii numai pagini be singe si e la crami iii arunea
Imanusa?
Ouvernul Romaniei are cuvintul. El stie baca sint, astki, steaguri

be ribicat. Dar el are o batorie: sa plateasca fiecare jignire cu virf

si inbesat.

Nu ne speriem be asemenea apucaturi ; be la Posaba si be

la Baia, cinb osti rnaghiare au fost sfarimate supt pietrele munfilor
nostri si sageata feraneasca' a Valahului a patruns in spinari be
Crai fugari,

ii

cunoastem.

Ii cimoastem, si ne cunoastem.

Poftesc ei,hai sa incepem, si vom vebea cui o

s-i para ru

la sfirsit.

Asa spune un popor intreg, care nu e beprins a provoca pe

nimeni, bar care pana astazi nu s'a bat innapoi innaintea niciunei
provocari.
30 August, 1915

0 serbAtoare maghiarg.

A fost serbatoare mare la Viena.

Cea b'intaiu bin manifestafiile be loaialitate s'a probus.
,Cu un alaiu bin acelea al caror secret il are marele-Maiestru
be ceremonii al etichetei spaniole s'au presintat Croafii linga Unguri
in faja lui Francisc-Iosif I-iu si, infrafinbu-se Eljen cu 7ivio, au be-

clarat c vor sa ramina totbeauna supt acest sceptru habsburgic,

care e varga magica a tuturor barurilor.
A boua zi bupa ce Sirbii in splenbiba lor obrznicie> au
vorbit be dreptul national, nengabuit, ce-I au,orice-ar zice Primatul catolic al Ungariei, care se ofereste be pravoslavnicia ce
ameninfa goifele)) sale slave be la Agram, be a intemeia, ei, cei
liberi si biruitori, Statul iugoslavilor be graiu sirbesc, besminfirea
be la Viena a sosit.
www.dacoromanica.ro

Razboiul nostru in note zilnice

236

Asemenea cereponii sint fAcute ca sa impresioneze.

Numai cit sint pe lume si oameni cari stiu si oameni cad

jubec5.

SA crezi cd tofi Croatii, p5nd la uneltitorii be asasinate politice be Nunzi cari si-au trimes glontele in bratul Mriei Sale-

Banului numit be Unguri, pAn la ibealistii bin tineretul universitar

al Agramului, p5n5 la partibul care se beclara ftis sirbesc innainte
.be inovatia constitutionala a qtaberelor be concentrareDbe sigur :

patrioticr , sA crezi a toat5 aceast5 Sirbime, fie si catolic5, s'a

imp5cat cu srapinirea maghiard supt oblabuirea b5trinului monarh
numai pentruc5 ai lor au fost pusi s5 impuste in Sirbi ca s5 piar
apoi prin gropi si mlastini, innainte si bup5 Valievo,asta e prea
mult si pentru grosolana finet5 a Bubapestei.
Austro-Ungurii inving,cum si be ce si prin cine, e altg chestie.
Dacd inving pan la capt, isi vor p5stra robli, 0115 la un termen

oarecare,caci victoria nu inseamnd acolo decit moratoriul. $1,

bac5 e asa, be ce mai trebuie o mascarab5 ca aceasta ?
9inbc5, vezi, unii se intreab5 dacd ele nu sint de nevoie. Si
atunci ei fac tristel reflectii asupra intelesului adevarat al marilor
succese bin Rusia.
30 August, 1915,

Belgia i Romnia.
Nu stiu ce samsar cruia i se ribicase la cap furia be a cistiga si be a stpini ne-a amenintat cu soarta Belgiei, baca vom inbrzni s5 facem politia nationala rom6neasc5 WA visa sefului
janbarmilor chesaro-criesti be la Prebeal sau l3urbuieni. Abica Intelegeti : atac bruscat, solbati germani be boi coti si jumAtate, ostateci

bespre

alegerea prealabil5 a cArora bintre preofii si

invatAtorii nationalise stie s vorbeasc5 Abev5rul", f5r5 sa aba-

uge ca lista o vor face, in aceast5 Molbov5-be-sus, Evreii sal,

spInzurarea si impuscarea recalcitrantilor si apoi ,,avantagii", ca :
salarii sporite pentru lucrul be rkboiu, teatru german si allele.
Cum ni s'a spus obat, be un glumet: Belgia Orientului",,
cum -sintem si noi neutri si /Stat micD, si cum nici noi nu iubim.
politica be infiltratie si cotropire a vecinilor nostri, unii au gasit c5
s'ar potrivi. Si, citeva zile a fost o spaim intre cei mai belicosi
gazetari, 'Ana ce contele Czernin a binevoit a spune c5 tot ce s'a
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

237

fcut la granifa, cu transee cu tot, e ceva provisoriu si cd s'a mai

facut, besi fara transee, si la hotarul Sviferei....
Noi crebem !ma ca nu se potriveste.
Nu se potriveste, pentru ca bin fericire noi avem o mare armath' perfect pregatita, pentru cd aceasta armata, tot asa be capabird be fapte eroice intru apararea patriei ca si armata belgiana, nu
se razima pe nici o fortareata becit aceia bin sufletul pornit pe
lupta inviersunata al fiecdrui solbat.
Nu se potriveste pentru c bin fericire barbaria noastra n'are
perfectele sosele be excursii pentru automobile be care au usat Germanii la bruscarea>, lor in Belgia.
Nu se potriveste pentru ca bin fericire aceiasi barbarie saIngrid' sate la bistanfe mari, cu atitea primejbii be la unul la altul,
in loc s ofere ca in Belgia si rfavalitorului acel oras neintrerupt",
perpetua urbs, be care se vorbia obata cu privire Ia Flanbra intre aga.

Nu se potriveste pentru ca bin fericire, in loc sa fim o societate be harnici burghesi beprinsi a trai bine si linistit, sintem
niste biefi saraci pe cari nu ne leaga be viafa becit batoria ce ne-a
impus-o soarta be a trai pe acest pamint al muncii si suferinfei
noastre si be a-i apara pana la moarte farina neagra becit singe
s'a framintat intr'insa.
Si nu se potriyeste pentru ca, baca Gerrnanul be azi nu mai
e Germanul be ieri, maghiarul, care umbra* sa facd inca obata cunostinfa acestor prapastii si paburi valahe, va gasi boar in ele 11msifele strmosilor sdi infrinfi si zbrobifi.

Si nu se potriveste, mai ales si mai presus be toate, pentru

cd, asa cum s'a vdzut si acuma, la Ivangorob si aiurea, babea Ion,
ori be poarta ceacoul Imparatulur ori caciula lui mihai Viteazul,
e cea mai inbracit faptura bin cite a facut Dumnezeu.
Nu se potriveste.
$i, fiinbca nu se potriveste, nu se va intimpla.
lar, cit bespre ceia ce se va intimpla, li spunern, fiinbca ni-au
abus aminte, ca, baca este in lume o breptate si o vrebnicie in
noi, vor vetea-o, cu siguranfa, ei, acasi la dinsii.
6 Seplembre 1915.

www.dacoromanica.ro

23B

Rdzboiul nostru
in note zilnice
,

Pentru Steagul 0 deci

pentru d. Marghiloman.
Articolul mieu, asa be linistit va recunoaste oricine bin
fruntea n-lui trecut al Neamului Romanesc" a avut barul sa supere Steagul" b-lui Al. Marghiloman,lucru pe care nu 1-am prevazut, bar care nu ma supara.
Foaia b-lui Al. Marghiloman imi pune intrebari la care cere
raspunsuri precise.
Ilu mi se poate face o mai mare bucurie pe lume, becit puinb
orice biscutie pe terenul faptelor precise.
Dar be-obata s inlaturam un element care nu face parte bin
agrementele be stil. Steagul" spune ca nu be mine bepinbe crearea unui Guvern Marghiloman".
Are breptate, si cunosc Constitutia.

Dar cunosc si tara, si stiu ca be mine si be citeva mii be

oameni ca mine, majoritatea cetatenilor Romaniel, bepinbe" caberea unui Guvern Marghiloman", fie si baca am avea in fata noasta
acea stare be asebiu cu care se sperie numai naivii.
Ma intrebati care e ,,cea mai rea politica externa", politica pe
care o voieste b. Marghiloman ? E politica aliantei cu Puterile centrate pentru a lua Basarabia. Poate sa ni spuie b. Marghiloman ca
nu e ,aceasta politica b-sale, ca-si mentine bedaratiile bin Decembre
be partisan al ibealului national contra Austro-Ungariei ? il rog sa
raspunba b-sa, si numai ziarul care oglinbeste ginbirea si preocupatia sa". Poate s'o faca,, orice ar crebe bespre situatia sa politica
fata be mine, care nu-mi ascunb situatia mea personala. Ori sintem
aminboi bin Olimp si zeii vorbesc intre ei, ori sintem be pe pamint
aminboi si oamenii vorbesc si ei intre sine.
De unbe am ajuns a crebe Ca politica b-lui Marghiloman e
cea aratata mai sus ? Din ziarele pe care le intretine si pe care
nu le-a besmintit niciobata. .Steagul)) imi presinta o colectie. Aleg
un numar. WA chiar acela be acum boua zile in care-si ribe be
,,antropofagii" Angliei imbatrinite", be intrigile si abemenirile" ei
fata be e b ie f i i 13alcanicP, be qtavalugul enorm si ostile zbrobite"
ale Rusiei, iertinb boar Franta pentru a o compatimi. Ce Dumnezeu!, nu vorbirn be inscriptii hitite bin Asia Mica, ci be lucruri cari
se pot verifica imebiat.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

239 _

Si iat5 si nmijloacele antipatice".

E simpatic, oricit ar gresi, omul care, avinb o p5rere, o spune
lAmurit, subt numele sau, la orice prilej, cu orice jertfa, insistent $i
eroic.
Dar :

A scoate mai multe foi si in aceste foi a spune pe acoperitele ceia ce se vebe foarte bine ca voiesti, e un mijloc antipatic.
A te expune acusafiei ca persoane care-fi stau aproape si pe
care nu le-ai aratat ca nu mai fac parte bin organisafia b-tale politica, bau bani tineretuluicum s'a verificat prin cercetkile Senatului universitarpentru a infalisa politica b tale, e un mijloc antipatic.

A lasa ca in foile b-tale sa se faca statistica momentelor be

conversafie ce fi se acorn' be Suveran, care nu poate face nici
politica be persoane, nici politica be partib, e un mijloc antipatic.
filie-mi ajung atitea.
Si, baca preopinenfii sint bispusi a continua bisculia in formele obisnuite ale bunei crested, putem continua. Voiu vorbi fait

acea patime be care nu pricep be ce a$ fi acusat, caci supt nici

un raport nu rivnesc la tot cc. are $i poate avea b. Marghiloman.
Opinia publica nu poate becit sa ctstige.
6 Septembre, 1915.

Cel adevaratf...
Cei abevarafi sint la posturile lor. Aceia cari n'au spus si

n'au scris nimic, acei cari nu s'au Jaunt pe binsii si n'au batjocurit pe alfii, aceia cari n'au samanat neincreberea si ura in sufletele nimrui, aceia cari sint noi $i curafi.

Cine a avut norocul sa-i van', e bin acea 00 alt om. A$a
be sanatosi $i minbri, asa be mgrefi si simpli, merginb la batoria
lor, oricare ar fi, ca la intimpinarea unei absolute nevoi a viefil
neamului lor, lini$tifi $i plini be hotarire. 0 vorba be prietenie in
cale, un zimbet, un cintec, prinosul .lor be oameni saraci la orice
opera folositoare ferii
500 bin abonafil nostri cei noi $ tiu did
mulfAmire miscata se ascunbe in aceste cuvinte,$i pe urrna uncle
irebuie !. Unbe trebuie $i orice ar fi!
pline
be
lumina
ele
S'au mi$cat apele be la funb : clare $i
www.dacoromanica.ro

--

RSzboiul no3tru in note zilnice

240

trec vioaie innainte! Mini ne vom intreba miraji baca a fost vreobat'a acea necurAjenie superficiala be care ne scirbiam.
PSn atunci n'are becit s strige oricine ce vrea, cerneala
be noroiu poate sa insemne orice momeli, orice piri si orIce biastame. Ce au a face astAzi toate aceste lucruri cinb cei adevgrati
au ap5rut, infalisinb in ochii nostri boua mii be ani ai trecutului
mare si zarea nesfirit a viitorului !
Se mai uita cineva la cat-file risipite jos ale Fariseilor cinb
Isus, tinAr si viteaz, vorbia in Temp lu bespre Dumnezeul cel brept
si bespre Mintuirea oamenilor?
13 Septembre, 1915

['Mania d-lui Dumba.

Ambasaborul austro-ungar la Washington avea o ocupajie
foarte onorabil, pe care, be altfel, o au si &Ill aiurea. Ajija la
greva pe lucratorii ameritani pentru ca impatrita Manta sa nu
poat avea munifii si be peste Ocean si, pe lingd aceasta, intrebuinta Americani pentru a-si face batoria be spionagiu.
0 scrisoare a fost prinsa, si acum Guvernul Statelor-Unite
cere hotrit rechemarea acestui ambasabor.
D. Dumba e Romin, bin neamul vechilor negustori macebonerd. Cu vremea, familia s'a besnationalisat, si acuma, bupd frumoasele ispfavi at-Mate mai sus, minbrul ambasabor sufere aceasta
umilinja, cu mingiierea boar cd s'a besonorat pentru Austria.
Am spus-o si alt bata, la Acabemie, bupd casul Mangra:

rertegatismul, voit sau acceptat be la innaintasi, are totbeauna o

fatald aplecare catre acjiuni be aceasta spejd, si hibrizii najionali
bau lumii be obiceiu astfel be spectacole.
13 3epternbre, 1915

Ce fac Bulgarii?
Aceasta e intrebarea pe care o intilnesti necontenit in foile
noastre.
Ce fac Bulgarii si de ce fac unele lucruri care evibent ca
nou'a ni sint neplacute si pagubitoare,
aceasta e intrebarea
zilnic.

Bulgarii au facut cu Turcii o invoiald cari li b'a' o parte bin

teritoriul pe care enver-beiu li-I luase la .1913. Ei string trupele
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

241

lor acum cinb ofensiva noud a Germarto-Arstriecilor se pronunra

fat be Serbia, in n'abejbea c'a astfel vor recgOta Inca o parte
bin ce au pierbut atunci.
$i noi ne supargm peste masura be aceast atitubine a tor,
care, baca nu ma insel, nu e cu totul lipsit be explicatie.
Ce incorigibili sentimentali am rAmas noi, cari totusi n'am
crutat niciobat sentimentele altora !
Ce fac altii ? Interesul lor, asa cum il inteleg ei. $i noud nu
ni ramine a face becit tot ce putem pentru ap5rarea interesului
nostru.

Dar sa plingem asupra atitubinilor stralne, pe care nu le

putem schimba, e sa pierbem o vreme pretioasa pe care -o putem
intrebuinta mai bine pregAtinb si incurajinb pe ai nostri.
13 Seplembre, 1915.

Tunurile cele marl

de la Belgrad.
0 bepes5 be la Viena, captusita cu un aspru comunicat militar al Germanilor, anurit inc6putu1 ofensivei contra Serbiei. ,,Belgrabul e supt tunurile noastre" si, pe alaturi, stiri be ,,izgonire" si
,,nimicire", obisnuite la cruntul Marte teutonicul.
Pe omul politic aceast veste trebuie s-1 inbemne a cerceta

cu cea mai mare hotrire, bar si cu cea mai mare libertate be

spirit, ce avem be facut, ce sintem in stare a face.
Pe omul cu simtire vestea noii lovituri ce se pregteste impotriva unui popor be o epica vitejie in apArarea pmintului salt
il va umplea be inbuiosare si be revolta.
Iar cugettorul care nu e legat be batoria irnediat a omului
politic, nici oprit in zborul ginburilor sale be margenile, une ori
inguste, ale sentimentului, va privi cu ochii inchipuirii acel sir be
tunuri mari ce bat la Belgrab si la Semenbria si, amintinbu-si be
altii, tot asa be mari si be minbri, tot asa be amenintatori si be
fiorosi, va zice, mingliat in mijlocul groazei universale:
Mari sint tunurile be la Belgrab ale calilor be popoare, bar

www.dacoromanica.ro

Razboiul nostru in note zilnice

242

este totusi ceva mai mare si becit binsele, fiinbca nimic nu-1 poate
atinge : sufletul nebiruit al unui popor.

Si poate c inc obat lucrul se va vebea in aceast saran

si chinuit Serbie.
13 Septembre, 1915.

t 1. M. Moldovan.
intr'o cAmruta in care erau numai arti si scinburi goale s'a
stins la abinci batrinete, canonicul Molookianut", ucenicul si prietenul lui Cipariu.
l35trinul cArturar care stia be o mie be ori mai mult becit a

scris si a spus, a murit be greutatea celor 83 be ani pe cari i i-au

socotit altii, bar pd cari OM baunazi el nu-i simtia. A murit pentru
c5, precum face numai cu cei pe cari-i iubeste mai mult, Domnul
il chemase, f5r amestecul suferintei, la sine pentru a se invrebnici
be rsplata ostenelilor sale pe pmint.
Dar calugrul bin Blaj nu va fi murit zimbinb, ca aceia. cari
nu mai au cu viata nimic fiinbca i-au bat tot ce se poate cere.
Nu, _nest suflet nu era ,al unui sfint : era al unui viteaz.

imprejurkile au pus pe trupul ski be fecior be teran rasa

monahal, bar ochii lui, cari erau numai foc aprins, scinteinb be o
salbateca hotrire, fata lui thiat5 in linii tari si aspre, barba rail
in care para se sprijinia, ghemuirea ca pentru asalt a trupului s5u
mrunt si vinjos vbiau pe acela care ostas trebuia sa fie.

Si a fost osta.
-Altii au biscutat ; el a afirmat. Altii au negociat, el a pretins,
Altii s'au supus, el birz a rmas impotriva sortii.
Da, soarta se hotarise impotriva poporului s'au. La orice prIlej
ea a rostit osinba impotriva noastra. Unii au intins, innaintea fatalitkii, mina c5tre busman. Altii au Fasat ceva, crezinb a primesc
mai mult. N'a fost poate unul care s'a nu fi inbulcit, macar in form5,

protestarea lui.

El nu s'a injosit macar s proteste : a negat.

S'a inchis in obaia lui si a fcut bin ea cetate nebiruita. Cu
focul bin ochii lui be Dac sAlbatec se apara. $i gura lui statea inchis5 ca in rinjirea unui blstdm mut.
Asa a trait cinzeci be ani canonicul Molbovan bin Blaj, increwww.dacoromanica.ro

N. IORGA

243

menit be infringerea pe care sufletul sgu n'a voit s'o recunoasc.g.

$i acum sus, innaintea lui Dumnezeu, el va putea sa" vorbeascd.
.20 Septembre, 1Q15.

Citeva cuvinte ca pentru

acest ceas.

Colegul mieu be Acabemie, ,generalul Crginicianu, ma intreabg

bacg, alaturi be Arbelenii si I3ucovinenii cgrora b-sa li oferg o tribung liberg, unbe iubirea unora nu poate trezi jignirea altora, nu
creb ca e bine & abaug si eu, care am avut legaturi vechi cit binsii,
cuvintele be care acest neam are nevoie astgZi.
Raspunb bin toat inima : bucuros.

Dar o intrebare se pune : be ce are nevoie acest neam, be ce

au nevoie zecile be mii be cetitori cari cetesc acest ziar si cari in
fiecare bimineata ieau cu mina grabitd, tremurinb be emofie, foaia
tipgritg, in care cautg stirile, si cautg si talmacirea lor bupg nabejbile noastre si bupg nevoile noastre ?
Neamul, publicul", are nevoie sg i se spuie be ce trebuie sa
se pazeasca, in ce priveste pe alfii, si in ce se poate sprijini,. in
ce-I priveste pe binsul.

El vrea sg i se argte, in haosul be stiri c.? ploua in fiecare

clipgminciuni, exagergri, ameninfari, lingusiri, urlete si chiote, ruggminfi, striggte be burere, ca in Iabul acesta Mil pgreche be astgzi,
ce ne
atinge pe noi in abevr si cum putem be fapt s ne pzim.
_
La ce serveste acest nomol be telegrame care cabe ceas be
ceas asupra noastr bacd nu sint minfi care s cearng neghina bin
griu, hrana bin otravg Mina bin praful murbar al brumurilor ?
Niciobat ziaristul si ce nobil titlu poate fi azi ziarist, si ce ignobil

a ajuns abesea!n'a avut o mai strictg sarcina be sentinel, care

sd besiuseascg bin toate zgomotele nelgmurite, bin toate spaimele
nopfii pasul furisat al busmanului ce se apropie, gernatul rgnitului
frate care striga bupg ajutor.
$i lumea vrea sd-i spui ce este ea, nafia, ce brept are, ce
poate & facg.

Sint rat, be toat spefa ; sint ratAcifi; sint firi sovgitoare. Sint
solbafi cari scapg arma bin ming, alfii cari o aruncd si fug; sint

criminali cari o intrebuinfeazd pentru a trage asupra camarazilor,

www.dacoromanica.ro

RAzbotul nostru in note zilnice

244

asupra $efilor lor. Unbe nu sint ? Trebuie recunoscuti, inlaturati

$i pebepsiti.

Dar ceia ce boreste natia e altceva s i se spuie care sint

puterile ostirii intregi, ale miilor $i miilor be oameni cari azi sapa
abapostul pentru luptele be mini. Ca vrea s tie abec5, pentru a
inltura be-ocambat comparatia, cit con$tiint5, cita. butfatate, cit
rivn5 be a folosi si ajuta, cit nobil5 $i simpl vitejie e in aceast
tar5, pe care numai in clipa cea mare o vor $ti cu totii cit pretuieste.

Si ea vrea s i se nate mai presus be orice steagul: ibealul

secular al atitor rinburi be oameni cari au avut singele nostru si
cari s'au coborit in farina care astki cere bin nou, prin tot ce este
mai sfint $i mai iubit in ea, aphare.
Aceste mii be oameni n'au nevoie be ascuti$ul conbeielor patimase ca s $tie ce rele sint Inca in Romnia ; boar ei le-au suferit

o viat intreaga. Dar ei tin s $tie ce se porneste asupra noastr5,

be unbe $i cu cit putere. $i ar avea cu totii o mare bucurie s
afle necontenit c5 sint puteri in aceast fara, puteirmateriale $i
puteri morale, care la ceasul nevoii vor arata c5 toji laolalt sintem
asa cum strmo$ii nostri au fost.
Despre aceste lucruri $i numai bespre aceste lucruri voiu vorbi
bin cinb in cinb. 5i voiu vorbi asa ca $i cum n'a$ fi avut niciobat
becit prieteni. C5ci in acest moment busmniile sint toate, pentru
sufletele brepte, lucruri be ieri.
20 Septembre, 1915.

Mobilisarea Bulgariel l atitudinea Romdniei.

Bulgaria a mobilizat toate contingenthle ei. D. Raboslavov a
celebrat ceasul revan$ei $i oameni interesati au arnestecat amenintan pentru noi in cuvintele sale be inbemn. S'a anuntat lumii ca o
jumtate be milion be solbati sint gata. S'a prezis cberea Serbiei
innaintea armatelor austro-bulgare infratite. ,,Tara", competent, nia
spus ca sint in bepozitele be peste Dunare 400.000 be cartuse,
pentru oricine. Iar la Rusciuc s'a strigat: moarte Romaniei", ,,boliu
Romniei"!

S'ar fi crezut ca i la noi presa va lua foc, c5 se vor porni

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

245

pe str5zi alaiuri furioase, ca se va striga pe Ca lea Victoriei r5spunsul

la provoarile be peste Dun Are ori cd trupul nostru va fi strAbdtut

be cine stie ce fior al aprehensiunilor pentru viitor.
Si nimic bin acestea nu s'a prabus. Cum nu s'a proZius nimic
bin ce se astepta la vestea inUatisrii Ungurilor in Carpati. Nimic
becit agitatii interesate be profesionisti sau citeva frase be impresionabili.

Un popor be opt milioane a primit aceast5 veste cu o liniste

perfect.

Ilu pstrm niciun n5caz Bulgariei. Fiecare popor e liber s5

mearg build ursita lui. Doriam ca vecinii nostri sd o gseascd pe
o cale care s fie si a noastr. Presupuneam c5 borintele be revansd
ale unor oameni vor fi biruite be sentimentul c5 orice exagerare
be avint azi abuce negresit o retragere exagerat5, in urma breptului
nalional, mine. Nu s'a inbeplinit presupunerea noastra. Vom introbuce in chibzuirta si preg5tirea Romniei un element mai mult.
Si alit.

Inca), fatalisti si noi ca si binsiicci boar trim supt acelasi

cer be Rsrit,
vom urmri si noi ursita noastr5, poate sgu mai
mult jubecatg, bar, asigurm pe oricine, cu aceiasi hotrire.
20 Seplembre. 1915.

Cei de optsprezece ani...

Austria chiam supt arme pe copiii natiunilor sale.
Monarhia vrea sd traiasca, pentru gloria unei binastii, pentru
huzurul unei caste nobiliare, pentru leafa ciforva sute be mii be
functionari, pentru minbria be stgpinire a aristocratilor unguri, baroni
ca aceia be pe vremea regelui Coloman. De aceia vrea s traiasc5

Si ea trebuie s triasc pentru Germani. Rzboiul acesta

urias cere jertfe be oameni uriase, holocauste nemai pomenite pentru
triumful nsupraoamenilor" bin ,,Straba Teilor" be la Berlin. Ar fi
p5cat ins ca insisi supraoamenii s5 se jertfeasca toti pentru triumful lor: bestul CA ei isi bau barbatii, be ce nu si-ar ba suboamenii"
bin fara aliat5 copiii ?
Si astfel mergeti, bAieti, la nioarte ! Abia stiti ce este inceputul

aleii be flori care se chiam6 finer*, abia v'a sunat in urechi cel
b'infaiu cintec al naturii care vA salut5 viitorul. 0 perbea rosie se
www.dacoromanica.ro

Razboiul nostru in note zilnice

246

va rasa innaintea ochilor vostri boritori be lumin, si innaintea pasilor

vostri cari sand in triumful vietii se va beschibe groapa, care asteapt be obiceiu pasii sovgitori ai btrinilor.
Ce are-a face! Bucurati-vA insg! Prin moartea voastr un lucru
se va cpta : fratii vostri cari nu vor muri be foame acasa vor
trage la carul minbriei maghiare, functionarii scutiti be mobilisare
vor primi lefile intregi, trsurile nobilimit vor trece stAlucite prin
Vrosligetul Pestei, iar la Viena ultimii Merovingieni" ai Iiabsburgilor vor bormita solemn, unul bup altul, supt egiba Carolingienilor
Berlinului.

Iar istoria va insemna, minbr be umanitatea bespre care vor,

beste: De aceia au murit copiii be 18 ani ai Rominilor si Slavilor
bin Monarhia Mtrinului Francisc-Iosif intiul!
-20 Sqpfembre, 1915.

Virgil ArionAurel Onclul.

D. Virgil Arion public5 in Molbova" prosa injurioasa pentru
-RornAniae vorba chiar de nu stiu ce Fanarioti, a aror semnalare
poate fi supratoare pentru unii oameni,a celebrului bArbat politic
bucovinean Aurel Onciul.

Gsim c asa trebuia, Ca nu se putea mai bine, mai potrivit

becit asa.
Virgil Arion, presebinte al Ligei multi ani be zile, maghiarofab
irebuctibil, colaborator cu b. G. Bogban-Duia la teribila motiune

be la Piatra-Neamt contra regimului austriac in Bucovina, contra

existentei insAsi a Monarhiei habsburgice,
astazi birector al unei
foi in care nimic bin ce este in interesul Ungurilor, pAnd la calbuToasele laube ale lui Aurel Onciul, nu se las la o parte.
Aurel Onciul, strgnepot be razesi molboveni, autor be scrieri
romAnesti l'aubate si premiate, sef politic romin,ieri organisatorul
mascarabei be la Suceava, prin care regelui Ferbinanb i se interzicea in numele teranilor romini intrarea trupelor romanesti in Bucovina iar azi, in recibivg, insultAtor al Rom5niei.
Li st bine laolalt acestor oameni politici romini pe cari-i
leagAba, ii leag!lupta comuna contra viitorului natiunii lor!
20 Seplembre, 1915.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

247

Un mort care se Ingroap:

I. Clocan.
A murit bietul Ciocan, abec, mai exact, pe rposatul Ciocan
il ingroapd azi. A murit la Pesta, spun ziarele, bar il pun in mormint la Ngsdub.

5i asa si este : a murit la Pesta.

Biet om fr talent si chemare, s'a lsat a fi fcut be Bnffy,.
amicul su, profesor be limba si literatura romin la Universitatea
bin Pesta, obiecte pe care le stia cit si 13dnffy.
Era un renegat" be scoal veche bietul Ciocan. ininca leafa
si tdcea bin gurg. Nu scria: parca era cineva care sa i-o cear!
Acuma isi lasd averea, se zice, scolilor romnesti.
$i cinb te ginbesti la altfel be renegati, be scoalS nou, cari
fac carp si se misca neastimprat, te prinbe un sentiment blin6
pentru omul cuminte care a fost Ciocan.
in zilele lui 5eghescu o lacrima pentru bietul Ciocan !"
BO Seplernbre, 1915.

Geamurile colif
Evanghelice.
S'au spart geamurile $colii Evanghelice, si rau s'a facut. Dacg
s'a fcut be stubenti, si mai ru. Pt spuneo si be scoala maghiark
cum o spun be aceasta. Orice scoal imi e o biserica.
Dar o intrebare se pune : be ce s'au gsit unii oameni inbemnati a sparge acel geamuri?
Fiinbca in scolile germane be la Bucuresti este si o cetate .

o cetate exclusiva si fanatia, in care profesorii sint comanbanti 0

instructori.

Am vdzut-o in acesti bouSzeci be ani bin urmd ribicinbu-se. $i

mi-a parut ru. Mi-a p5rut rdu pentru copiii be Romini cari au'
prd'sit invramintul national fii be profesori be Universitate si be
liceu, bar mi-a parut rAu si pentru altceva : pentru simpatia si
abmiratia pe care o merit, nu cultura" german5 a biplomatilor si
generalilor be azi, ci civilisatia german a vechilor miei profesori,
a prietenilor miei bin tara lor, civilisatia acelei puternice si frumoase

limbi in care am scris opere cu care am breptul sd ma minbresc.

www.dacoromanica.ro

_ 248

Rzbolut nostru in note zilnice

Mi-a pgrut rgu. Ajungea in l3ucuresti scoala germana pentru

Oermani si, pentru copiii nostri, scoala be specialitate germana, cgreia
i-am bat intgiul loc pe lume.
De ce atunci casarma be propaganbd bin Romgnia ?
Poate ca sd trezeascg urile be azi, conbamnabile, bar, omenesie
vorbinb, explicabile.

Cgci orice organism tinbe sg expulseze elementele strgine, be

orice fel, care au patruns in carnea lui.
20 Seplembre. 1915.

Opinie publicgo> si simt

national.
Intr'o ilustratie be gazetd am vgzut mai ieri, cu jena pe care
o simti fatg be positiile neplgcute ale altuia pare c mai mult becit pentru ale tale chiar, pe un foarte insemnat om politic, si personal foarte respectabil, in mijlocul natiunii". El, imbrcat ca bupg
starea lui, intre citiva bgietasi si lume be abunaturg ; se silia sg
zimbeascd la aclamatiile opiniei publice", si se vebea mai mult
silinta becit zimbetul. As fi preferat sg-1 vgb urmrit be o mie be
banbiti cu ciomege si supt o ploaie be pietre ale aceleiasi anatiuni.
$i mi-am abus aminte si be alte momente in care <<opinia
publica a vorbitD, eu insumi fiinb unul bin nenorocitii actori.
La Iasi, in sala Siboli. Un loc nu se ggsea liber. Asa o mare
be capete n'am vgzut la nicio intrunire. Era in ajunul unei alegeri.
A vorbit Cuza, am vorbit si eu. Ce cglburg, ce furie be entusiasm,
ce furie be nationalism! Niciobatg canbibati n'au fost incunjurati be
o iubire mai zgomotoas Fiecare pasagiu smulgea aplause nesfirsite. In Piata Unirii amabilul prefect be politie, conservator be-ai
ministrului be interne atunci b. Marghiloman, comanbase un conbuct be

fade, si serpi ca ai politicianismului se suciau in noapte, rspinbinb scintei burabile cit un proiect be reforme in Romgnia. A boua
zi, abeam rusinos : nici un sfert bin voturile be mai innainte.
Ce se intimplase ? $i in ziva alegerii amabilitatea prefectului be
politie se unise cu entusiasmul natiunii" pentru a buce la acest
resultat.

La 13ucuresti. Printul Carol fusese primit la Roma cum n'a

mai fost primit vre-un membru al unei binastii strgine. Spontaneu
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

249

si sincer, toata presa italiana cinta calitatile tinarului principe $i

valoarea politica a Romaniei. Tr Ebuia sd raspunbem cu ceva la o
iubire asa be magulitoare $i asa be utila. S'a injghebat o spun
acuma : am injghebat un grup be parlamcntari pentru a organisa o
manifestatie be simpatie fata be regele Italiei si be poporul sau.
Oameni be sarna au primit sa se abreseze opiniei publice. Era
or. Istrati, era b. Flava, era b. Bianu, si altii, si altii. Am colectat
bani pentru a lua sala Dacia, scumpa ca intr'o tara in care intrunirile se platesc be Guvern ori- be milionarii opositiei ori be finanta socialista germana. La Ooua ceasuri eram acolo toti. Publicul
be boua ori cit noi be pe scena. Si ce public ! Cine n'avea be
lucru la ceasul acela. Am vorbit innaintea natiei" ziaristii constatasera o afluenta extraorbinara; opinia publica ne-a aplaubat.
Am iesit in straba avino prubenta be a nu ne fotografia ; s'au
strins in cale citeva sute Oa uriosi, intre cari multi Evrei, caci Legatia Italiana este in cartierul locuit be bin$ii. Si astfel am putut
avea cu cine &A se strige in curte ura pentru Italia, in momentul
cinb b. Fasciotti ni intinbea pahare cu vin italian pentru a ciocni
be infratire.

Si cite, cite ceasuri ca acestea ! Am vAzut $i aiurea opinie

publice. La Sasii bin Arbeal ea vinenelipsit, 'Ana' la unul,cu
convocari inbivibuale. Fiecare tine sa se $tie ca a fost. La Bulgari
societatile sint instiintate $i-$i trimit top membrii, negustori, mestesugari, oameni cu gospobariile lor. Nu e public select poate, bar
e foarte serios Am fost be fata la organizarea manifestatiilor bin
Filipopol cu prilejul exceselor contra coloniei grecesti. Era slbatec

bar era real.

La noi, functionarul se teme sa fie vazut, boierul" nu vine
becit pe scen ca sa fie Ozut ; negustorul cinb se intimpla a fi
Romin, se misca numai pentru partib". Noroc a sint $coli multe
$i citeva mii be oameni cari se primbla in permanenta ca $i cum
i-ar fi platit cineva pentru aceasta. Ei sint opinia publica pe care
trimbita presei o vesteste la cele patru colturi ale fedi.
Nenorocit popor am fi noi baca efasonelul be la Cap$a, baca
baiatul care a fugit beta scoala, NO speta be stubent Cu patron
politic, bacd cetateanul $efului be culoare", baca cucoanele Oaritoare be emotiile retorice sa nu le uitam!
ar hotari viitorul
nostru! Toate mistificatiile ar prinbe $i toate aventurile ar reusi, in
www.dacoromanica.ro

250

Razboiut nostru in note zilnice

-numele a ceia ce e mai puternic: natia", a ceia ce e mai stimabil:

<<opinia publica.

Dar, Oin fericire, e altfel. Ce face un foarte restrins grup be

profesionisti are, cu tot concursul, naiv sau interesat, al presei, un
foarte slab rasunet. Lipsa noastra be a civilisatie nationala serioasa
are un mare rau : a nu putem avea a/t opinie publica, si un
mare bine : ca aceasta nu rsbate. Santatea cea mai viguroas se
pastreaza acolo in abinc, unbe hotarirea e grea, si be aceia si trainica. Lipseste constiinta limpebe, care ne-ar aseza intre cele b'inMitt popoare ale lumii, bar este in .schimb un atotputernic instinct national care, fiinb totusi bintre cele mai nobile, are valoarea
. be intelepciune si vitejie a stramosilor.
$i be aceia cine stie, nu se emotioneaza be ceia ce fac profesionistii, be o parte si be alta, pentru opinia publica" a natiei".
Ei stiu ca mine vom merge linistit pe brumul sigur al biruintei,
calauziti be sanatatea instinctului national!
27 Seplembre, 1915

Un ceas decisiv.

La Sofia s'a petrecut un lucru gray.

Interpretarea pe care noi n'am bat-o, nu eram in situatie s'o
bam masurilor luate be Bulgaria, o ba hotarit si energic Rusia, si
aliatele ei se unesc la aceasta interpretare.
I se spune Tarului balcanic si ministrului su presebinte c'

alianta cu Germania e un fapt, c ea inseamna o abbicare ca a

Turciei in mina Puterilor centrale, ca, intocmai ca in Pasalicul be
yasalitate al lui Cnver, care a fost obata Imperiul otoman, conbucerea militara o au in Bulgaria Austro-Germanii, ca Turcia e ajutata
pe toate Calle si ca e vorba be un atac contra Serbiei, ca, asa fiinb,

ministrii Triplei Intelegeri nu mai pot resin, WA a primi o satisfactie, care e be fapt imposibil in Capitala unei simple sucursale
a dusmanilor, unbe n'au intimpinat becit rea vointa si minciuna.
lar in acelasi timp ministrul Franciei la Atena anunta b-lui
Venizelos bebarcarea la Salonic a primului betasament bin trupele
francese bestinate sa ajute pe Sirbi si sa tie liber brumul la binsii.
illacar acuma, Tripla intelegere a vorbit tare si a vorbit la
limp, fail be abversari cari n'au putut fi prinsi niciobata ca ar fi
lucrat cu timibitate sau cu zabava.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

251

Pentru RomAnia, care nu poate sa nu cread ce s'a spus la

Sofia si nu poate s nu vada- ce s'a petrecut la Salonic, e o insemnat schimbare a .situatiel.
Locul Bulgariei rmine fixat acum: nimic nu-1 poate schimba.
intre ea si noi este numai forma biplomatic5.
Dar acest fapt impune Guvernului o mare si solemna respon-

sabilitate. $i din punct de vedere militar totul trebuie sl fie gata

in Romnia pentru orice. Gata in acel sens c5 nimic s5 nu nepoat surprinde, nimic s nu ne poat pagubi.
Supravegherea acestei pregAtiri integrale nu se poate face bin .
afarA be Guvern. Din afarg, ea se poate tulbura numai. Cu atit mai
mutt, cu cit cei ce vreau s ajute sint mai insufletiti in actiunea lor.
Dar noi cari o spunem aceasta si marea multime care o crebe
belegam Guvernului rspunzAtor numai brepturile unei natiuni perfect
orientate asupra intereselor sale si gata s'a le sustie cu orisice jertf5,
si nu abbicAm in minile lui convingerea si jubecata noastr, care

sint mai presus -be orice.

Ramininb la cirm singurputem zice singur ca om, b.
13rAtianu intelege, evibent, tot ce i s'a incredintat in momentul cinb .
be hot'arirea b-sale prubent5, bar neaprat energick atirna cea mai
mare fericire, bar si nenorocirea cea mai inspimintgtoare pentru
aceast tar si acest neam intreg.
Din partea mea, intr'o anume privint, nu am tAcut 'Ana acum,
pentru a ra"minea mitt, ci pentru ca nimeni s nu-mi poat'a tagAbui
astzi breptul be a vorbi, linistit bar limpebe, astfel.
27 Septembre, 1915

0 excludere patrioticsain Ungaria.

D. Octavian Goga, membru al societatii Petffy", a fost exclusbintr'insa. Ni-o spune, cu satisfactie, Telegraful Romin/'.
Mrturisesc cA nu inteleg aceasta msur.
Din orice societate ungureasca putea fi exclus poetul national
care si-a pAr5sit o patrie" ce nu e be o potrivd cu natia sa, ci
tocmai incearc sa o suprime pe aceasta, bar bin societatea Pe_

tffyD, nu.

www.dacoromanica.ro

252

135zboiul nostru in note zilnice

C5ci Petbffy, b5iatul be Slovac care a cintat in versuri nemuritoare ura contra Austriei, contra oric5rii tiranii si aps5ri, contra
tuturor felurilor be a se instpini cineva asupra sufletului unei natiuni, revolutionarul
- pentru breptate si rept, el e prototipul tuturor
acelor cari scriu s i simt ca poetul Rominilor arbeleni.
Era altcineva be exclus astAzi la societatea Petffy". 51 anume:
amintirea lui Petffy el insusi.
27 Septembre, 1915

Cei mai fal dusmani

,
,

ai Germaniei.

Rusia a schimbat acum citeva luni vechiul nume istoric be

'Petersburg, legat be amintirea lui Petrucel-Mare, cu acela, curat
slay, be Petrograb. Se urmareste in mijlocul rkboiului, cu inviersunare tot ce inseamn organisatie economic5, bac5 nu si influent5
cultural german5 ; se lea innapoi ,Neamtului" ceia ce, pe tcutele,
cu sirguint si inbrtnicie, a cucerit. La cei mai multi bintre Francesi se ribicd sus flacara urii contra acelora cari au amestecat in
nenorocirile fatale 'n orice razboiu uciberea oamenilor Fara arme si
besonoarea femeilor. Slavismul urste pe Germani, chiar cinb, supt
steagul austriac, e silit &A lupte pentru causa german. De sigur Ca
-si aiurea, unbe nu s'a ribicat inca un steag be lupta impotriva
aliantei germane bin centrul Europei, sentimentele celor mai multi
--si intre ei se cuprinb si atitia bintre cei mai buninu sint favorabile Germanilor.

Dar este un busman mai inviersunat becit oricare bin acestia,

.ba chiar becit toti laolalt.

E ibeia pe care si-o fac bespre valoarea actual si viitorul

posibil al natiei !or unii bin publicistii germani, a dror cugetare
amenint s ajung5 crezul unei intregi generatii.
Slavul fantastic, gfanboman pentru s:ne si pentru teoriile sale,
Nietzsche, a avut nenorocitul noroc be a face o scoal, pe care
baunazi o complecta Englesul renegat si busman al propriului sau
neam Houston Stewart Chamberlain. Ea innainte7a si, pe cinb
orice innaintare in ratiune, e lamurire, orice innaintare in absurbi-

tate ajurge a fi nebunie

Am lsat bin min o carte, o elegant carticica invelit in cowww.dacoromanica.ro

N. IORGA

253

bin Austria. Ea mi s'a parut

mai atroce becit un cimp be lupta cu carnuri sfi$iate $i pamint
perfi negre-galbene, ca oliul

ura

rascolit be bombe. Autorul, Robert (Miler, e un Vienes, care scrie

bespre Ce a$teapta Austria be la Prinful ei moVenitor ?" (Was

erwartet Osterreich von seinem jungen Thronfolger", Munchen,
Hugo Schmibt-Verlag). Om versat in teoriile be rase, in boctrinele
be filosofie ale timpului nostru, scriitor energic $i curagios; opera
lui e cuprinsa intr'o biblioteca be carfi pentru popor.
Ce zice acest Austriac, German pang in mabuva oaselor, be
mult ce e Austriac, bespre rasa prin care, $i pentru care, bupa socotinfa Iui, Austria viitorului trebuie sa traiasca ?
Pe lume exista numai o rasa, nu mai multe. Si rasa" nu
insamn pentru binsul singe, ci ibeie, concepfie politica singura
concepfie politica , orbine. C rasa germana, care be mult a trecut
be margenile materialitafii ca sa ajunga o ibeie singura ibeie
un ibeal singurul ibeal, o imparta$anie pentru omenire; o picatura binteinsa ajunge ca sa faca bintr'un noroiu inform be barbarie o statuie bivina. Si e asa be minunata acfiunea ei, incit rasele
in care s'a coborit ceva bin fiinfa ei germana ajung a birui, trezinb
toate energiile omenesti, chiar rasa germana materialiceste curata.
Rusia, o batrina cocota asiatica", Italia, Franfa, putregaiuri
latinecare nici nu sint macar latine, caci ceilalfi nu pot ba macar
o rasa ; Slavii,amestec antropologic cu basa hunica.
Si atunci Germania e lumea, e viitorul, e totul. Austria e un
organ al germanismului $i atita ; e mina cu care Berlinul se intinbe
spre boggfiile Mebiteranei 1. Serbia cea abevarata nu poate fi becit
o prelucrare germanica in Austria viitorului; Romania, Bulgaria, State

provisorii", tolerate. Peste Italia trebuie sa se treaca ; fermurile ei

sint necesare rasei unice, i ajunge. Centrul Africei se cabe s ajungti
un nou Stat german; Arabia o intregire a cercului germanic ce va
margeni Ecvatorul.

$i apoi: germanisarea pentru tofi, ceia ce inseamn aboptarea

kricita care poate buce la civilisafie.

1) Acum se arata insa ca interesul germanismului la Marea MebiteYana e mai mare becit al Imperiului german. Austria insasi, ca betasare a
Imperiului german, se vira cu toata greutatea ei in fiecare lacuna ce se
beschibe spre Sub. Desvoltarea spre Ost it e inchisa momentan (vorriu fig)
prin ivirea Romaniei si a Bulgariei tp. 80).

www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

254

Razboiul se va sfir$i. Nu creb ca o singura natie sa poat

birui pe toate, cu atit mai putin sa-$i poata mentinea resultatele
biruintei.

Rasa germana s'a ribicat impotriva lumii; lumea va birui energia germana, oricit ar fi ea be abmirabila. Acestea sint lucruri
fatale.

Dar dub toate se vcir intoarce la viata normala $i Germania

pagubita $i isolata, cu toata gloria victoriilor sale, va cauta pe vinovati, ea trebuie sa arba in piata publica aceste probuse be brutala nesAnatate intelectuala $i sa umple cu autorii lor casele benebuni.

Caci acestia i-au fost cei mai rai busmani.

27 Seplembre, 1915.

Unguri i Croati attn.

Nu s'au btuf frunta$ii Rominilor pin Arbeal ca sa fie aie$i
in beputatia ce a mers la Viena pentru a ba batrinului imparat
o asigurare be care simte nevoie, $i cit be bes. Dar cu oarecare
minbrie s'au bus la preainnaltul prag" fosti beputati i episcopi
ca sa arate ca $i in viata civila tronul Regelui" e incunjurat be
Romini.

Au vorbit ce li se impunea sa vorbeasca, ceia ce erau batori

a vorbi fata be situatia lor $i fata be ceia ce, in casul cel mai rail,
poate astepta pe ai bor. Apoi presa a bus v'estea in cele patru unghiuri.

Si a bus $i cuvintele imparate$ti.

Francisc-losif I-iul cunoaste nurnai trei faciori: coroana" sa,

natiunea maghiara", naliunea croate.

Restul,cini be impuscat pentru Ru$i, Sirbi, Italieni $i oricine

ataca acea coroane

Cu aceasta solie s'a intors beputatia acas.
Si nu i se va fi prut cuiva oare ca buzele care au sarutat
'<pragul>, singera ?
27 Seplembre, 1915.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

255

Dou feluri de oameni.

Mai grozave imprejurari becit acestea be astazi, care ceas
be ceas ne fac s'a ne cutremuram la ginbul calor ce asteapta
aceasta tar& acest neam, n'au fost niciobata. Visurile hranite, o
viata intreaga, mostenite be la innaintasi par a se intuneca tocmai
in momentul cinb se aprin beau be lumina unor mai vii sperante.
Sint clipe in care-ti pare rau ca nu te-a cuprins be la inceput toropeala impotriva careia ai luptat o viata intreaga, ca n'ai fost un
pasnic si fericit animal bubgetar in aceasta nafie pe care ai cre-

zut-o manila calor -mai innalte chemari.

$i atunci, cu chinuri be cuget, te intorci in urma, iti amintesti tot ce ai spus, tot ce ai facut, tot ceia ce bin ginbul tau intim s'a impartasit altora si a cautat s lucreze asupra lor, si, pe
cit be crub te silesti a fi cu tine, pe atita be ingAbuitor te apropii,
in aceasta opera be amintire, be ceia ce au spus si au facut altii.
Ai fi bucuros s5 afli ca inteo lume in care toti si-au facut batoria
tu singur ai bosh be la binsa, ai fost inferior chemarii tale. Atunci
cel putin ai pe cine pebepsi fara sa-ti ceara nimeni socoteala be
ce esti aspru in ceasul reculegerii tuturora.
Si, totusi, nu, nu e asa. Aiurea, sint cei gresiti, la cei multi,
foarte multi, covirsitor be multi, la cei pe cari nasterea, bogatia,
calitatile sociale i-au asezat in rinburile intaiu, la aceia cari puteau
face, baca nu tot, macar acel putin care ni trebuia acum citeva
luni si care nu s'a facut.
Iar pe tine, ca i pe tovarasii UM, te vezi scormoninb bureros in carapacea be Jena si be vicii a unei societati ca aceasta,
cautinb un punct simtitor pentru a o trezi bin abinca-i somnolenta
multamita, suninb alarma in mijlocul taberei incremenite ca be un
farmec rau, semnalinb busmanul care se apropie, prapabul care
vine, ceasul rau care st5 sa bata. $i toate acestea fara alt efect
becit ribicarea intr'o rina a cite unuia bintre vrajitii acestia, care
se uita la tine 6atjocuritor, iti arunca o insulta sirecabe.
Acum, fireste nu e nimeni care sa nu vaba cit avem be facut si ce putin ne-am pregatit pentru aceasta. 0 vab, o simt toti.
Numai cit,, in acest ceas al ceasurilor, oricit be mull ne-ar uni
acelas simt al primejbiei, aceiasi borinta be a o inlatura, aceiasi
nobil5 pasiune a biruintei, prin alte manifestatii trebuie sa se trawww.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

256

bucd la unii $i la altii, la cei multi cari au bormit si la cei putini

cari au bus o viat be veghe.
Cei b'int5iu au Inca ochii plini be somn,-trupul tap5n be prelungita obthn. Ii caut5 armele pe care nu le-a furat nimeni flinbca
nu era ce s fure si, negsinbude, se arunc6 unii asupra altora,
insultinbu-se si fkinbu-se raspunz5tori, cu cele mai grele cuvinte,
care rasbat pn la busman si-I fac s'a petreaca, be o infernal5
placere.---Tu t-13a tu !, strigd glasurile ragusite. $1 in aceast hib

lupta intern se useazd puterile cite mai erau pentru a se opune

o resistent5 unit5 impotriva navalitorilor, be la cari chiar se g5seste cite unul ce miserabillca s astepte foloase personale ori
be partib.
Ori, alte ori, club mai Ninueste totusi ecoul ultimelor ofense,
ostasii lungului brum se imbrac5 in vesminte be parab5 si, cu trimbitele innainte, sirAbat gloriosi lagarul.
Noi sintem vitejii, noi

sintem eroii! Si acelasi hohot be ris rdspunbe be bincolo, bin tabAra busmanilor, siguri be binsii, fiinbcd niciun moment nu s'a
oprit munca lor si ei stiu bine Ca lupttorii celei mai exaltate iubiri be patrie n'au armele, care pretuiesc mai mutt becit uniformete be procesiune triumfal si ca steagul ce se invirte pe sus
I-au f5cut in prip bin servetul pale be $ampanie al celei bin
urm orgii.

I ar cei putini stau si privesc. Ar fi vrut ca vorbele lor be

instiintare sa fi fost prea tari, ca prevestirile lor sA fi rmas mincinoase, ca aceia bespre cari au spus bine sA-1 fi meritat be ct
sut5 be ori pe atita, iar aceia -pe cari i-au osinbit s fi fost npastuiti i ponegriti be binsii. Ar fi vrut macar ca, ac toate erau
s se inbeplineacA, ei insii s5 fi fost be mult vreme acoperiti be
pmintul milos al terii lor.

51, nu,soarta-i tine ca s van o ispasire in care nu-si gasesc nicio vin5. Ar putea sA se bea la o parte, sA benunte, sd
infiereze, s5 cheme miile be mii ale multimilor trabate be ostasii
vitiosi si lenesi pe cari nu fuseser in stare a i inlocui. Ar putea
macar sd-si spele minile i s se bepArteze be sfinta cetate care
se cutremur5 bin temelii. Dar nu, ei isi abuna toate puterile, in
acest loc be furie si bestrabalare ei caut cu O i postul care
pkeste si, fr si-i intrebe pe p5zitori be unbe vi c tm ii chiama,
www.dacoromanica.ro

N. 1ORGA

257
-

ce au fcut innainte, cita vinovatie poarta pentru trecut, alturi cu

ceilalti, i se infatiseaza fara conbitii pentru a-1 intari. Poate sa fie
in zabar, bar, atita lucru se poate face, alita fac.
Aceasta e ,,politica" noastra.
4 Oclombre, 1915.

D. dr. Paul Ernst

si teoriile sale.
Inteun articol bin Der Tag. un bomn br. Paul Ernst, publicist german bestul be june, nepot be componist musical si el
insusi autor be felurite nuvele care nu sint celebre beneaga brutal,
ca un pumn intre ochi, breptul be a trai al natiilor.
PrincipiuL nationalitatilor poate ca' a lost numai un accibent
istoric, tot asa ca si luptele religioase astazi :bisparute In epoca
noastra be amestec reciproc, niciun fpopor nu mai gaseste nicairi

puritatea singelui ski. Limba chiar ttu mai caracteriseaza esential o

natiune. Irlanbesii au renuntat la limba lor fara s renunte si la inbivibualitatea !or, pe cinb membrii familiei austro-ungare si-au pastrat
limbile lor confunbinbu-se armonios (sic! N. R) supt sceptrul Habsburgilor, asa precum Elvetienii, ltalienii si Francesii se contopesc
in unitatea elvetica. Nici sentimentul, nici trabitia nu rnai formeaza
basa Statului mobern, ci breptul gruparilor superioare be a tinea

linga ele pe celelalte, cum si interesttl acestora bin urma be a se

besvolta supt protectiunea celui mai tare.
.Razboiul va bemonstra Alsacienilor-Loreni superioritatea evibent a Germaniei asupra franciei ; va bemonstra locuitorilor bin
Trento si bin Trieste superioritatea Austriei, si popoarelor balcanice
falimentul slavismului. Poate chiar a acest razboiu va ba si altor
populafiuni, retinute pana acurn be prejubecati be limba si be origine, borinta s mearg be ad innainte, in urma Oermaniei mai marl"

Dup el, limba, fleac! Trabitia, nimic ! Sentimentul, molt!

Cel mai tare" porunceste, cellalt culege farmaturile robiei sale
Dietzsche asa zice, precum si altii cari au nebunit innainte be
a scrie cArti.

www.dacoromanica.ro

258

RAzboiut nostru in note zilnice

Du se poate zice c'a" nuvelistul nostru nu e clar. Dar 1-am

pune o intrebare.

rlatiile nu rmin totbeauna tad. Cinb beau prea mult bere,

cinb mnincA prea mult came si fac prea multi copii naturali
fh a mai vorbi be aplecri amoroase cAtre prietent, ele slbesc
moral si pe urm, evibent, si material.
$i, atunci cinb Germania nu va mai H cea mai tare", ii facem

si ei la fel,nu-i asa b-le or. Paul Ernst ?

4 Oclombre, 1915.

Cine poart a. vina:

slovele chirilice!
Ca este ura in Ungaria contra Statului, contra tuturor elementelor care-I conbuc, apsinb prin mijlocul lui, cine se inboieste oare?
$i cine nu stie cd ura aceasta, baca' se intimpin la Romini, nu
lipseste la vecinii tor Rutenil ?

Motivul ? Unii banuiesc a ar fi pornirea nebunA be a

face

Unguri bin toate fpturile pe care blstmul lui Dumnezeu le-a begat
be paminturile Coroanei Sfintului Stefan.

Dar nu, ne inselam. S'a luat msura ca .- Rutenii s nu mat

scrle... cu Mere chirilice!
13uchile erau vinovate, si, obat ce alte litere li vor lua locul,

va fi but-a pace in prtile rusesti ale inagyarorszag"ului.

Dar, vorba e, ce facem cu cel cari nu scriu chirilic ?
4 Octombre, 1915.

Politica regelui
Constantin.
Acum citeva luni regele Constantin al Greciel, Bulgarocton"'
cum i s':2 AG, se besprtea be omul talentat pe care soarta-1 bAbuse
Greciei, aleginbu-si bin grAmaba politicianilor obisnuiti, gata oricinb
s guverncze pe b. Gunaris.
explicatia care se b'abu e aceasta. Venizelos vrola intregirea
neamului in Asia *1 in insule, cu ajutorul Triplet Intelegeri. Jar regele,

care stia cite osteneli se cheltuiser, cite jertfe se facuserS pentru

cucerirea Tinuturilor macebonene si care simtia cit be mull sint ele
rivnite be lacomia 13ulgarilor, invinsi numai in anume imprejurrt,
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

259

regele boria mai mult becit orice sA se pAstreze ceia ce soarta-I

ajutase sA abauge regatului elabei.
Venizelos se retrase tAcut. N'a organisat niciuri instrument be
oposijie, n'a fesut nicio intriga, n'a rostit nicio ameninjare. El $tia
bine cA, si impotriva celui mai sus a$ezat bintre oamenii mici, oamenii

mari au un aliat sigur : timpul

Timpul n'a labovit sA rAsbune pe izgonitul bin primAvara trecuts. Cu toate presiunile guvernamentale, poporul grecesc a fost
bestul be hotArit pentru a-i ba o insemnatA majoritate la ultimele
alegeri pentru Parlament. Omul a revenit cu aceia$i borinfA be a
folosl jerii sale, neamului sAu, cu aceia$i capacitate politia, bar in
imprejurAri, fire$te, beosebite.
El se gAsia innaintea pregAtirilor 13ulgariei, atijat $i salariat
be AustroGermani, pentru a smulge Sirbilor partea lor be Macebonie,

un punct intAiu bin programul care avea ca punct al boilea, neapArat luarea celeilalte parti be Macebonie, be la Greci. A mobilisat
dub au mobilisat Bulgarii. Si, cinb solbajii Triplei injelegeri au bebarcat la Salonic, a acoperit cu frasele unei protestAri formate bucuria ca aljii yin sA-I ajute in opera sa be aphare.
Dar regele ii st iarA$i in cale si a boua oar. Venizelos cabe
pentru ca, bata aceasta, tot politicianismul be conrupjie, toji oamenii
trecutului, sA-i iea locul omului be viitor.
Explicajia ?

Care poate fi explicajia ? Doar acum e vorba be Macebonia,

e vorba be Bulgari, e vorba be ceia ce a beterminat pe acelas rege
Constantin, acum citeva luni, sA se bespartA be acela$i Venizelos.
Deci nici Macebonia nu trebuie pAstratA ? Nici primejbia butgareasca inlAturatA ? Nici Serbia ajutatA conform tratatului?

Intrebarea nio punem noi, cu surprinbere. Grecia si-o pune

be sigur, oricare ar fi popularitatea regelui, cu burere si inbignare.
4 Octornbre, 1915.

Zlua de la Arge.
Un an bup coborirea in pAmint a ramasijelor aceluia care a
lost regele Carol I-iu al RomAniei, la mormintul sAu bin Arge$ au
venit pentru inbeplinirea ruoSciunilor cerute be 7' Itina jerii urmasul
inf5tipt in trecut
stu, familia regala, cei ce infajiseaza asthi or"
www.dacoromanica.ro
1

260
-

Razbolul nostru in note zilnice

-

Statul Romin si citiva altii. Pe piatra fr inscriptie, care asteapta

pare-ca insemnrile unui viitor apropiat, flori multe se revarsasera
si babeau in mijIocul aurului greu, trivial, bin biserica refacut impresia unui colt be seninatate pasnica, be abevarata natura, asa
cum a borit acest Rege care numai la coborirea in mormint a volt

sa se she ca era un om si cit era be om.

Au rsunat in cuprinsul bolfilor aceleasi cintari cu care s'a

cerut iertarea Cerului pentru greselile Voevozilor mari, vecinii sai

be acuma, cad in pacea misterioas a nopfilor ii spun astazi be

lupte pentru tara pana la moarte ! si be cumintea chibzuire a
intereselor ei, be vraja prin care se pot tinea si neamurile mici in
mijlocul celor mari, fr sa-si inchine steagul. 51, ca acum un an,
musicele plingeau, clopotele framintau vzbuhul si in ultimele raze
be soare foi galbene se besfaceau incet, czinb.

Data aceasta nu era oaste, nu erau tunuri, nu erau steaguri.

Cie nu jlesc astazi, ci asteapta, infiorinbu-se be aceiasi minbra
nerabbare, otelul, matasa si sufletele.
Dar in locul lor trebuia sa se and si alfccva becit boliul
protocolar al celor b'intaiu oameni in vic..fa Romaniei. Mormintele

au si ele asteprri bure-oase, nerabbari cumplite, sete be fapte pe

care cel inmormintat n'o mai poate inbeplini. 51 la Arges e uvenia
sa abucem roabele vietil unui an inteun timp club bin bouasprezece
luni se poate face un secol.
51 ce-am abus! Discorbii inteine, neincreberea unuia in alM,
cele mai cumplite invinuiri reciproce, amenintari be revolte i soapte
be conspiratii. Asa be mult ne vebeam unii pe altii, i ne vebeam
astfel, incit uitam be Dinsul, be Regele nostru be ieri...
SI, orice solie s'ar abuce unui monrint, raspunsuri yin bin
abincimile lui. Raspunsuri au venit l be supt piatra be marmura
bin Arges, goala be toata goliciunea unui an pierbut, in toate,
be toll.
Ele nu privesc o anume politica. iJoricul stie. cit a iubit Carol
l-iu pe linga poporul misiunii sale si poporul in mijlocul caruia s'a
nascut si a crescut. Dar el she ca s'a ginbit la Germania nu pentru
a o servi, ci pentru a ne sprijini pe dinsa. fw3i, lar41, el stie ca a

fost bese ori inselat in sperantele sale, ca i-a phut rau, bar a recunoscut-o. lar cugetatorul politic nu-si inchipuie ca peste mormint
se transmite, binteo politica, directia ei.

www.dacoromanica.ro

N. 1ORGA

261

Dar el stie ca metodele ei se transmit. Si aceste tretobe, ba

se cuprinh in raspunsurile be la Arges. Ele sint pentru insusi Domnitorul terii : loaialitate, cinste, nEpartenire, hotdrire chibzuita, bar
neinbuplecata, prubenta si avint. lar la cei chemati sa-I ajute in
numele terii sfat bun totbeauna, bar totbeauna increbere si respect.

Cu toate aceste povete s'a intors be la Arges cine e in stare

s inteleaga.
4 Octombre, 1915.

Ceasuri cari Intr

in soLoteala.
Zi be zi telegramele, in care unii oameni s'au beprins s afle
a bistractie, ca si cum toate aceste lucrari ar fi organisate, ca la
-cinematograf, pentru placerea spectatorilor, ni anuntA cd be jur iuiprejurul nostru mii be oameni, tined si batrini, cab in lupt, cA
populatii intregi isi lasa avulul praba focului si jafului, ca mii be
ostateci sint tiriti in feri straine ca sa lincezeasca si s piarA, ca
unbe a fost muncA si bucurie omeneascA, unbe copiii au ris vesel
in jurul cetrei. acolo e prapab i pustiu, e iabul revarsat pe pamint. I3. covina e un mormint, Banatul e cotropit be miile be mii
ale qapartorilorp unguri si gerniani, Arbealul moare be foame,
Bulgaria e pus5 pe brum IntreagA ori silita a-si scormoni pmintul
pentru transeele unei besnabajbuite aparAri, iar, cit priveste Serbia,
ce tara be pe lume, fie chiar i Belgia, ar putea fi comparata cu
acest pmint al celui mai innalt eroism, bar si al celui mai cumplit martiriu ?

Not sintem Inca in asteptare. Ca asteptam, cine se inboieste?

Ba unii zic ca prea asteptam. Dar sint mai multe feluri be asteptare.

Este stupiba asteptare pasiva. Vita asteaptA sA fie junghiata.

Picioarele-i tremur5. I se impaienjenesc ochii. Simte ce se petrece
cu binsa si s'ar putea apara cu mijlocul ce i-a bat natura. Dar, inbobitocita be presimtirea fatalitatii, ea intinbe gitul fArA Impotrivire,
pe juma.ate moart5 prin renuntarea el la viata.
Este si asteptarea besperatA. Ca pentru mahalagili cari, acum
4itiva ani, asteptau be la cometA sfirsitul lumii, ca pentru Florentinii napabiti be onoartea neagra" a ciumei, oamenii caut5, stiinb

www.dacoromanica.ro

RAzboiul nostru in note zilnice

262

ca tot nu scapa, sa stoarca vietii, cu frenesie, cu turbare, ultimele

picaturi ale placerii care imbata
Sint si asteptari u$uratece. Ti se vorbe$te be o primejbie, pe
care o slit chiar apropiata, be o sfortare pe care va trebui s'o faci
in ceasul ce urmeaza. Socoti insa c acel ceas, iti va ba $i inspiratie si energie. $1 luneci mai beparte pe panta hna a traiului obi
nuit. Asa facea in pragul Marii-Revolutii cu e$afoburi zilnic scalbate
in singe acea societate bin secolul al XVIII-lea cu care samana asa
be bine, ca frumuseta, inteligenta, spirit si usuratate, societatea
noastra bominanta.

Trec ceasurile, $i noi zimbim fiecaruia. Daca petreceam innainte,

petrecem, baca ne certam innainte, ne certam, baca faceam intrigi

unii impotriva altuiaGreci be Bizant innaintea lui 29 Mai 1453,
cinb caii Turcilor nechezau supt ziburi , le facem si acum. Cautam
fineta atacului in sportul politic al zilelor noastre goale $i publicul,.
ce se simte gibilat in vechi beprinberi, aplauba.
Si totusi aceste ceasuri infra' in socoteal. 0 mina nevanita,
inexorabila, le trece in sama noastra, tot asa curn trece in sanaa
altora eroismul $i sufcrinta. Le trece la ce ni-a dat, la ce are-

dreptul s ni pretinca
Ginbiti-va la aceasta, vioii Truei bomni vorbareti i agitati, ageri
regustori, oficiali i neoficiali, be afaceri extraorbinare, frumoase
boamne luxos gatite, purl-Mori ai cuvintului in nurnele tuturora,
scrlitorl, profosori. Ginbiti-va!
incorbati-va inchipuirea . nu mult, atita cit trebuie. Veti aux!,

cinb conversatia spirituala tace, cinb framintarea se incetineaza,

cinb o clipa be liniste se face, gemete be raniti, urlete be agonie,
7gomotul be Infern al celor mai noua masini be bistrugere. Si, mai
be aproape, vett simti borul be acas
suferinta fisica a fratelui
nostru care pazeste in munte, suspinul femeii lasata fara sprijin la
vatra saraca, pentru ca noi sa putem ft linistiti i sa facem ce
1

facet! voi acuma-

Si atunci yeti intelege pentru ce ni sin! lsate Inca be Acella

a carui mina inseamna necontenit meritele $i bemeritele, batoetilit si
brepturile popoarelor, aceste ceasuri be asteptare !
31 Octombre, 1915.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

263

Declaratia de fa'zboiu
a Bulgariel.
Bulgaria a fcut pasul hotritor. Dup prefala neonestacare
vutea lipsia atacului unui tren cu -munifil be solbafi cari in aseinenea imprejurri nu sint becit banbifi in uniform, beci be bou.A
oil banbifi, Serbia a fost instiinfat cA miserabila stare be ,pace)
care bin 1913 pArt azi exista intre cele bou6 mai mari State slave
..bin 13alcani a incetat.,

Cei cari nabajbuiau sA vab pe Bulgari fcinb o politicS be

-orizont sint astfel inselafi : Bulgaria face politica lui ,ce-i in mini'
nu-i minciunr si nu urmAreste vrabia bin par". Orice ar zice
Rusia, orice ar zice sentimentele firesti ale poporului bulgar chiar,

Tarul Ferbinanb vrea, pe calea unei revanse be mult $i cu sete

pregAtit, & scrie capitolul al boilea bin opera unitAfii nalionale

(al treilea priveste pe Greci, al patrulea pe noi).

Ce vrea Bulaaria, astzi ?
Vrea Macebonia. Pana la Ohriba. $i bincolo be Ohriba. Para
iln munfii Albaniei. Rana bincolo be acesti munfi. Pn la Marea
Abriatia Ea vrea s fie o imprfie adevrati, oglinbinb in trei
iMArl steagul noului Tarat.

$i mai vrea ceva: Austria i-a fagbuit o participare larg la

imprfirea vechii Serbii. Aliata balcanicA va Ina teritoriul 'Ana la
Morava, iargsi mult dincolo be aspirafiile be ieri, asupra Pirotului.
Acelasi steag oglinbit in trei Mari trebuie sg se ribice beasupra
Dunrii bela Vibin OM ling Belgrabul rmas austriac. Astfel s'ar
inbeplinl harta feberafiei celor patru Imparafil: germank maghiara,
bulgara si turceasc, intinzinbu-se be la Rgen,pn la Basora.
Ce poate Bulgaria ?
Ori cu cine te-ai alia, nu poll mai mult becal ai. Ce nu-li ia
dupnanul, fii sigur cali ia aliaful.
Bulgaria poate birui azi cinb bb. Roves be ROveshaza si
.Mackensen isi fac plcerea be a nimici un Sirb eroic intre zece
Austriaci fra curaj. Poate ajunge ea intinbd o mina plin be viteaz
altora cari se vor fi minjit in acelas singe. Ferbinanb I-iu al
Bulgariel se poate plimba pe strAzile I3elgrabului execrat sl poate
www.dacoromanica.ro

Razbotut nostru In note zilnice

264
_

petrece o noapte in camaruta parsita a mosneagului fugar Petru

Caragheorghevici.

Dar bupa azi vine mine.

Fiecare isi va lua bin praba,

daca va fi o pradA si dug

biruitord de azi nu vor fi vgrsafi ei in prada aitora,cit inseamni

el cu abevarat, in cea mai precisa bin cintarituri.
$i atunci pe ruinele Serbiei bistruse se va vebea un turc
unginb cismele rasei germane biruitoare iar minbrul Bulgar, saturat
insfirsit, binb lustrul.
Daca lumii ii e pstrataceia ce nu crebem nici acum nenorocirea victoriei acestei monstruoase coalitii intre tea mai perfecta civilisatie materiala a veacului si cele mai urite amintiri isto-

rice, aceste lucruri se vor vebea. Le vom vebea noi, acestia

acum, fara sa avem o viata prea lunga.
Cad ,,lacomia pierbe omenia", la State ca

de

la oameni.

71 Octombre, 1915.

RAzbolul Bulgaria.
Bulgaria a beclarat ca Serbia a atacat-o pe binsa. Serbia, cu
jumatatea be milion be Germano-Unguri in feta ei, n'a avut, v6i
bine, altceva be facut becit sa-si mai creeze un busman. Pentru ori

ce om cu bun simt, Bulgaria oficiala a mintit. flu ca la 19'13, club

cel putin n'a bat asigurari nimOnuia, cinb sa tinut in rolul be bru.talitate oarba al calcatorului be tratate fara frase, ci in toate formete be inselare, be perfibie teatrala pe care le-a invajat be la
maiestrii sai be morala. intaiu solemne asigurari bin partea tuturora, si bin partea noului comanbant suprem, apoi atacarea trenurilor cu munitli rusesti ale Sirbilor.
La 1913 li s'a spus Tarului Ferbinanb si uneltelor sale mill-tare, li so, spus be o gura bulgareasca, a celui caruia i se batoreste Unirea balcanica biruitoare, b. Ghesov, c atacul bruscar
contra Sirbilor si Grecilor era o nebunie a crimeix. Mustrarile be
atunci au avut efectul be a se perfectiona sistemul pentru a se
ba malastra lovitura infama be astazi.
Infama cel putin pentru citi creb ca n'a sosit pentru omenire
la State azi, la inbivizi mine vremea club mice alte raporturi
becit ale jafului si omorului, pentru rsbunare i cistig, inceteaza,
pentru citi nu creb ca veacul al XX-lea poate insemna repetarea
epocei be piatra cu mijloace telituce superioare.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

265

Ce vor Bulgarii, nu poporul, care e viteaz $i recunoscator,

care e muncitor $i pasnic, care e hotarit in ce priveste breptul sau,
bar $tie Ca mai sint si alte brepturi,ci oficialitatea bulgara be azi,
prinsa be frigurile be ambitie ale oricarui parvenit? Macebonia.
precis
Toata Macebonia. lar ocrotitorii ei, cari ni babeau obata,
in 1900
cabrilaterul Rusciuc-Sumla-Varna (b. Ghesov insusi o
spune), i-au convins Ca pot sa iea, ca trebuie sa iea si Serbia pana
la Morava, bupa.., ,,breptul istoric".
Vor izbuti orl ba ? Nu ei vor becibe, aceasta e sigur. Si eu

creb ca ceilalti nu vor fi in stare sa becig.

Si, bad e asa, zile grele vor veni pentru autorii actului din
29 Septembre 1915.
Cad se va $ti be acum innainteobata ce protestatorii contra
celei be-a boua < crime nebune> n'au putut s'o impiebececa impotriva unui Stat care-0 permite totul, totul va fi permis. Facet be
superioarele insusiri ale unei natiuni careia imprejurarile i-au pus
in spinare o clasa bominanta ca aceasta !
11 Octombre, 1915.

L-am vAzut...
Un bee et dl batrinului imparat si rege Francisc-Iosif a bat
un nou steag, bublu ca si regala si imperiala sa persoana, Statului
sau, be acum innainte si mai bublu becit innainte, bar exclusiv bublu.

Pe un fond be o albeara nula se besface o pasare be pran

sl o cruce strimba una be-o parte, Oesterreich, alta, pe partea
opusa, Magparorszag.
Auzisem be steagul acesta, bar niciun Romin be aici nu-1 vazuse.
Acuma Severinenilor el Ii s'a aratat.
De-asupra ruinelor Clabovei, capitala Timocului romanesc, pe

cerul rosu be flacartle besperarii eroice a Sirbilor, fantasma amenintatoare a rasarit, tocmai in momentuLeind Mackensen triumfatorul trecea pe teritoriul neutru" be la hotarul neutralitatii" noastre

beschis, se vebe, oricuica sa-si abmire isprava.

S'a ribicat fantasma amenintatoare, infatisinbu-ni, be sigur,
crucea strimba a suferintelor romanesti bin Arbeal.

0, be-ar veni vremea sa putern trage in aceasta profanare a

crucii be breptate!
18 Oc1ombre, 1915.

www.dacoromanica.ro

266

____

_RSzboiul nostru In note zilnice

Evolutiile Greciel.

Cinb istoria va scrie cele ce s'au petrecut in Balcani be la

1911 innainte, ea va trebui sa caute formule nott, neintrebuintate,
pentru a explica si califica atitubinile succesive ale Greciei.

0 tail bemoralisat be politicianism. Ofiterii fac politica be

cdpdtuiald alaturi cu toti ceilalti; sublocotenenti pot combate pegenerali in Parlament; opositia singurd plteste impositele; scoala
elementard aproape nu exist ; coalitii militare expulseazd bin armatd.
pe mostenitorul Coroanei si pe fratii lui; finantele complet ruinate
sint supt control european. Politica externa consistd in petitii catre
Europa cu piese bovebitoare luate bin timpul lui Leoniba si lui
Pericle. Pretentii care se intinb asupra intregii mosteniri bizantine,
$i in sprijinul lor o armat be janbarmerie si be parabd, avinb ca
state be serviciu mai recente : Domokos.
Un om providential vine: abvocatul Venizelos bin Creta, fost
$ef be insurgenti. Vorbeste sincer $i naiv in mijlocul istetilor sl
siretilor acestora spalati in toate apele. Rsare be-abreptul bin legenba eroicd, si acest lucru-i face un piebestal. frare nevoie be
nimic si be nimeni, be aceia e al tuturor $1 bed mai presus be
top. Ambitia si interesul nu se pot prinbe be marmura lui. Nimeni
nu-I cunoaste asa cum se cunosc" oamenii politici si bed toti
il urmeazd. Ajunge prim-ministru, bictator : 1eg1fereazd, bestituie, pe-

bepse$te, reformeazd. 0 Grecie noud a aprut.

Vremuri provider-Wale %Yin. Slavil bin Balcani se inteleg pentru

imprtirea Turciei. Rusia-i sprijind, Austria nu-i poate impiebeca,

Romania e neutr, Europa are nevoie be pace. In mijlocul negocierilor bintre Serbia $1 Bulgaria, Venizelos strecoard tratatul stt be
o superioard bibAcie. Rzboiul incepe: Bulgarii trec prin crisa be
la Liu16-Burgas, Sirbii prin aceia be la Cumanovo; regimentele gre
cesti trec granita si, plecinbu-se jos, culeg o victorie pe sdptdmind
Si, cinb vine ceasul imprtelii, cinb aliatii se incaierd, Orecia bispune be o armat intactd si nu e legat be niciun tratat. Bate pe
cea mai strasnicd bin ostile in abevr biruitoare. Si Provibenta iti.
creazd innainte. Ea ba Greciei, a boua oard invingtoare, interventia
Romdniei, tratatul bin Bucuresti: e be bond ori mai mare becit CE
boi ani in urm.
www.dacoromanica.ro

N. 1ORGA

267

Vine ins alt ceas extraorbinar, in 1914. Rzboiu european'

.atac anglo-frances la Constantinopol... Ce va face Grecia ? Ea las
sd cabd pe Venizelos. Urmeazd atacul austro-germano-bulgar contra
Serblei. A boua oard cabe Venizelos ; se beclard nul tratatul be
atianta befensivd cu Serbia,invocinb motivul cd in el e vorba be

un singur atac, pe cinb acuma s'au probus... boud !, si Grecia

afirm hotrirea ei be a rdmine neutr pnd la sfirsit, orice ar fi.
Cine a fdcut asa ? Se rdspunbe: regele Constantin. De sigur.
Si, impreund cu el, Zaimis. $i cu Zaimis, Dragumis. Si cu Dragumis,

Teotokis. Si cu Theotokis, Rhallys. $i cu Rhallys, statul-major $i

Pariamentul care prseste pe Venizelos. Si cu Parlamentul aceast
Ci.recie intreagd, care

inburd.

La sfirsitul rdzboiului se va face o socoteald. Se poate ca ea

-sd lase Grecia intreagd, afard boar be mai tot ceia ce i-au bat
omul provibenjial si imprejurdrite provibenjiale.

Cdci multe i se pot da unui popor de W7 om si de un mo'merit, dar el pastreaz numai ce este in stare, prin toll oamenii
sai si in orice fel de momente.
51 in Grecia ca si aiurea.
18 Oclombre, 1915.

Un Indemn In ajunul rscoalei de Duminea.

Clare adeviiratiiCredindosi

al idealului nostru.

Sinteti chemaji Duminecd la o mare intrunire publica in sala

Dada. Doud bin grupdrile oposillei voiesc s v vorbeascd, acelea
care au beclarat cd sint pentru izbinbirea brepturilor noastre MO
Ze Austro-Ungaria si anume imebiat, printr'o actiune peste Dundre
sau peste Carpafi, atunci cinb altele sint pentru neutralitatea befinitivd, pentru neutralitatea expectativ5 sau pentru unirea cu Puterile
Centrale in veberea unei anexdri, usoare astdzi, a Basarabiei.
Personal $i lard s5 vorbesc in numele nimdnui, intr'o vreme
:n care eu nu-mi permit si nu-mi voiu permite a vorbi in numele
mriunei grupri si cu atit mai putin al unei confusii politice, eu
.sint pentru- o politica externa fintinb la Arbeal, cu concursul gruputuf be Puteri beligerante care ni 1-a f5g5buit, $i indata ce, cornwww.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru In note zilnice

268

binind mischile noastre cu ale lor, ne vorn putea ajuta pe noi in

rindul intaiu, servinclu-le esential pe dinsele. Doresc ca aceasta sa
se intimple cit be curinb, be $i sint sigur ca aceasta nu atirn
numal de noi. A$ fi foarte nenorocit, be $i nu bescurajat, orice
s'ar intimpla, ban lath vina noastr am zabovi prea mult, cum
fail vina noastrasint convinsam zabovit pand acum.
Urminb cu aceste beclarafii, n'a$ abmite nici intr'un cas politica alturi cu Puterile Centrale, be $1 nu-mi ascunb forfa Germanief,
care nu va putea insa atinge scopurile sale. Mi-e brag pdmintul
molbovenesc al Basarabiei cit si celui care-I iubeste mai mult,
fiinbca $tiu cita glorie se ascunbe in abincurile lui $i a cui este
aceast glorie. Ceasul Rusiei libere n'a venit 'Inca, $1 el nu trebuie
sa ne gaseasca bumani ireconciliabili ai unui popor be 160.000.000

cu care sintem in hotar. mai sint $i alte motive pe care nu e rostul

sa le arat bin nou aid. Dar repet: niciobata contra Rusiei in acest
moment al istoriei, nib poporul nostru are o singlr datorie, pentru inbeplinirea careia trebuie sa lucram cu tofii, $i cu tofii uitinb
cum ne chiamd si bin ce firma politica facem parte.
La Dacia $i in cellalt loc be intrunire vi se vor spune in
fonb acelea$i lucruri ca $1 aid. Ultafi-va in ochii vorbitorilor, lung,
abinc, abunafi-va toate amintirile $i, be cite ori cuvintul va veni
bin inima, aplaubafi bin rasputeri. Primifi calburos mai ales pefrafil r.o$tri cari. abapostinbu-se aid, au fiecare pe inima lor o fisie
bin brapelul unui ibeal sfasiat be nenorocire. Ascultafi $1 refinefi
cele spuse. Apoi, acas, ginbifi-v la ele inbelung. Sintefi cetafeni
liberi $i atitubinea voastrd nu e o chestie be interes, nici una be
pripeala, ci o chestie de constiina
Va vor inbemna unii s manifestafi, sa va batefi cu acel Romini cari represinta autoritatea $i cari poate n'au nici ei tactui
necesar pentru a ti cum se opreste be fapt o bemonstrafie Pe
care in inirna ta o aplauzi.
Nu va lasafi ispitifi be nerbbarea onesta $1 cu atit mai putin
be interesul nimanuia.

Regele $tie ce borim. A spus solemn ca nu se besparte be

pa Cei

ce-1 cunosc stiu lealitatea lui be militar $i cavaler, In-

nalta ibeie ce are be batoria Sa. Guvernul ferii nu qtrdbeaza>, $1

$eful sau nu e in zabar fiul lui Ion Bratianu. Daca sint oamen,
pornili pe cal gresite, ei nu se afl intre acei ce represint az;
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

269

Romania. 0 pot spune cu increbere, cad nu sint boar un copil pe

care sa-I poata purta cineva be nas, n'am niciun alt interes becit
al jerii $i najiei mete $i am atins in viata tot ce poate bori o ambijie simpla si cinstitd. lar, baca lucrurile nu merg cum voim, e
ca, pe linga o grea fatalitate, sint pdcatele pe care toti le-am Jacut
impreuna $i aft nu le-am facut, le-am suferit.
intre Guvern $i opositia care va chiama nu e o deosebire
de dorint sau de tendinf, ci numai o divergenfd de modalitate
Pentru atita lucru nu se schimba o intreaga orbine be lucruri,
nu se varsa singe romanesc la BuCure$ti, nu se insulta Tronul,
cum nu vbesC be sigur nici organisatorii, oameni cu o innalta situatie, plina be raspunbere, bar o pot voi pescuitorii in apa tutbure si strainii.
Dati Dumineca lumii intregi spectacoluI maret al unui popor
lurninat care afirma Inca obata, uitinb total be partibe $i bespretuino
ambitil $i interese, ca politica sa e una singurd, ca s'ar sfdrima
cine ar incerca in lumea politica $i sint citiva oameni sd-i stea

in cale, Ca un neam ca al nostru nu se tiraste in aventuri, ci se

represinta in ibealul sail. Dar bovebiji $i aceia ca in Capitala Romaniei, baca poate fi o plebe politica pantru agitatie, este un popor
care sa-i impuie prin bemnitatea linistii sale respect fata be Tron
si be orbine, ceia ce inseamnd $i respectul pentru ibealul care mine
va chema la jertfa suprema.
18 Octombre, 1915.

StimpArati-vl
Lupte $i injurii, bestainuiri $i raspunsuri, calomnii $i contracalomnii, atitari $i alte atitari, valuri be noroiu care curg fail sa le
purifice macar "o picatura be singe romanesc varsat contra bu$manilor jerii, WS spectacolul be azi al Romaniei.
lata spectacolul pe care clasa bominanta a rionianiei it ba,
tirinb in virtejul miniilor sale be razboiu civil $i pe refugiatii Oesperarii terilor robite.
Hibos $i conbamnabil spectacol !
Ni intoarcem fata be la binsul $i spunem tare, lard ilia be
teroarea" unuia si altuia, aceste cuvinte be mustrare, care ni vit
pe buze, nu be la jignirile sau ambitiile noastre, care nu sink, care
nu pot fi, cl be la marele sentiment be revolt Cacuta a ferii.:
www.dacoromanica.ro

Rlzboiul nostru in note zilnice

270
...r.----

De seizeci be ani tara, abia alcatuitd, v'a lost pe mind: pe

rinb familiflor bintr'o tabdr si familiilor bin cealaltd tabard a unei
protipenbabe putrebe, galvanisat cu setea be parvenire a unei burghesii be abvocati.
Nu iati putut ba pdmintul teranului ;

Nu i-ati putut ba scoala poporului;

Nu i-ati putut ba abministratia interesului public ;
Nu i-ati putut ba politica nationald a Statului ;
Nu i-ati putut ba armata ibealului.
V'ati mincat intre voi ca niste cini, ca niste fiare, pentru glorie,
pen fru cistig, pentru ambitii be lenesi si capricii be femei. AO fcut
bintr'o Ord intreagl scopul bespretuit al gilcevilor voastre copil5resti
si criminate.

$i, azi, va' sfsiati bin nou, la un ceas ca acesta, puninb pe

ruinele oricdrii orbine si autoritali, care bispar, cu Tron cu tot, in
furioasa voastr inclestare, stegulete be partib, in locul marelui steag
al tern, prea greu pentru minusitele voastre boieresti !
Ei bine, nu. Aveti o batorie. Sinteti obligati la o expiatie pentru

tot ce all fcut si mai ales ce n'ati fcut. 0 conbamnare v apas :

aceia be avd uni pentru ca intr'o supremd sfortare sd bati terii
mdcar cit se poate bin ibealul primejbuit prin fapta voastrd.
TO laolalta legati be catusele acestei conbamndri, s cautati

a stoarce bin ce a mai rdmas bun in voi un besperat asalt dire

gloria noastr, catre iertarea voastrd !

Floi nu ne putem amesteca, poporul acesta nu poate sd se

amestece. Nu stim tainele voastre, sintem strdini be urmrile faptelor
voastre. Din necunostinta si bin slbiciunea politica natia cea abevarata nu se poate ribica inteun moment. Cei ce vorbesc in numele

ei nu stiu ce spun sau inseald.

Vui sinteti cei mari si tari. Voi s faceti cit va taie capul, pe
un brum care nu e al vostru, ingust, murbar, ci noul brum, curat
si larg, al ibealului. Sd vd sileascd Regele, al cdrui Tron e tot asa
be primejbuit ca si tot viitorul nostru, a lucra, a lucra harnic si
besinteresat, cum nu v5 e obiceiul. S5 vd intelegeti si sd lucrati,
politiciani be toate spefele !
Situatia voastrA, a partibelor, do yeti salvd. A uc:s-o momentul

istoric. Dar macar ca oameni yeti putea trdii intre noi pentru ceta
www.dacoromanica.ro

N. lORGA

271

ce yeti fi bat positiv bupd seized be ani ai negafiei constitutionale.

far, bacA nu yeti face-o, se va beschibe scaun be jubecat la
Bucuresti, a boua zi bupg totala risipire a speranfelor noastre.
S'n

tifil
25 Oclambre, 1915.

Ce trebule azi: Sfatul tern.

D. general Crinicianu ma intreabd bac era obinioarA la noi
institutia Consiliului be Coroan ca Sfat al ferii.
Raspunb : pe o vreme cinb abministrafia nu fabricd pe rinb
un Parlament liberal ori un Parlament conservator, represintinb o
simpll emanafie a guvernelor Ti neavinb vre-o autoritate in afar be
zisele guverne, Domnii, in clipele mari, convocau Sfaturi ale fedi.
Ele nu sAmSnau insd cu Consiliul be Coroana be la Sinaia,

in care tofi au venit, nu ca sa' se infeleaga, ci ca s se mentie ori

sd se inlature i in care unii au luat note supt mas5, ca s se serveascl Inca be a boua zi be ele, tocmai pentru cl onoarea impunea
oricui ca lucrurile petrecute acolo, acolo sa ramiie.
ISfatul feriip, ap-i e 0 numele, a fost compus, in Julie 1631,
cinb s'a hotarit izgonirea Grecilor bin fail, be atre un Domn, care

era ca i un Grec el insuiceia ce arat ce autoritate putea sa

alba' acest sfat, bin boieri mari i mid, ro0 (sateni solbali) si
i tofi slujitorii (osta0)". Abeca, pe atunci, represintantli claselor utile ale nafiunii, care ele, si nu conducatorii ce se schimba.
prin crincene lupte intre ei, au s hotdrascd in momentul cinb, fall
be interesele supreme ale ferii, ace5tia se afld in cea mai hotrit
,i inveninat neinfelegere intre sine.
6 locul azi pentru un asemenea Sfat ? Da. Guvernul face o
politica pe care n'o poate mrturisi oricui. El asigur a e o politica patriotica, intrebuinfinb mijloace infelepte. Dar sint oameni cari
nu-I creb i allii cad au interes sa nu-1 creab. Unii si alfii, la un
loc, pretinb c represinta majoritatea ferii. Numeroase abesiuni, intruniri foarte frecventate i lupte be strabA sint invocate in sprijinul
acestei asertiuni, c fare e contra Guvernului, ceia ce, fire$te, Cuvernul contest. Dar el n'are, visibil, tot4 acea increbere in sine,
absolut, fanaticS, in stare a te face s iei orice msuri impotriva
unei rd'zvratiri continue pe care o crezi Ca ameninfl viata St tuhn
?i viitorul unui popor.
www.dacoromanica.ro

mazili

272

R.tholul nostru in note zitnice

Un Consiliu be Coroana ? Dar pe toti ii stim bine ce creb!

Fiecare porneste bin cmdruta intereselor sale be partib, oricit s'ar
sili sa, se invinga. Ar veni crezinb Ca pot s impuie o hotarire, si
cei ramasi in minoritate ar iesi mai ireconciliabili Inca pentru a intrebuinta procebeele be care nu se pot besp5rti.
Altfel ar fi bacafata be impopularitatea unei Constituante be
partib, aleas prin presiuni,Regele ar chema, nu pentru a-I impune
o hothire, ci pentru a-I ba un sfat sincer si patriotic, pe sefii
tuturor marilor institutii ale terii, pe presebintii Camerelor be Comert
bin centrele cele mari, pe cite un primar be sat bin fiecare jubet,
ales be El insusi, si pe generalii armatei sale. Ace,sti oameni nu
fac politica terii, dar represint tara.
Li s'ar putea vorbi limpebe, si mai ales ei ar vorbi limpebe.
Pentru toti ar fi o ltnurire si o usurare.
lar bupd aceia fiecare sef be partib sa spuie ce crebe, ei nehinb constitutional becit uneltele prin care Regele lucreaza.
Dar Regele insusi e icoana terii, tare in mstu a in care o

infatiseaz. impotriva Lui se poartA furioase campanii si o sput,

cu burere, cu cit sint mai nebrepte, cu atita prinb mai mull. Anarhia
se instpineste azi in suflete, mini va fi stSpin pe fapte St nici
cei cafi au beslantuit-o n o vor putea stapini.
Regele trebuie s intre in contact, pentru intaia oard, peste
'Ora in biscorbie a partibelor politice, cu tara cea 'abevratd. A
Q.,

nu o face, ar fi o mare gresala. 51, cinb o spune un om care nu

obata a pus batoria sa be lealitate mult mai sus becit grija populant5tii sale, el poate fi crezut.
In loc be a beclara aceasta intr'o aubienta, o beclar aid, innaintea tuturora. Si sint sigur c'a tara va putea, pe be o parte, s'a
bea curaj vointelor ce sovAiesc, iar pe be alta, s striveascA anarhia
politicianismului, care azi se revolt impotriva relelor care sint probusul actiunii sale be o jumdtate be veac.
25 Octombre, 1915

Generalul Marchand.

intre cei cazuti in groaznicele lupte bin Campania franccsa,

cea mai scumpd jer fa a foA a generalului Marchanb , Cu pipa 'n
gura si cu cravasa 'n m-na", el innainia, zimbinb, in fruntea truj ice, cinb un glont it str :itu corpul.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

273
_

Cel azut pentru Franta e Marchanb be la Fasoba.

Se stie casul. Franta era in vremea cinb primia orice. in rivalttatea colonial cu Anglia in Africa, se cerea un gest be inbrzneal.
CSpitanul marchano 1-a fAcut, cinb, fArd s consulte nicio autoritate,

si-a infipt steagul la Fasoba

Anglia a protestat. S'au schimbat note violente. Era s se
ajung5 la rzboiu. Franta, la sfirsit, ceba. Steagul be la Fasoba fu
bat jos.
Dar stegarul rmase,acela care cel b'int Aiu inaugurase ofensiva francesA. R5mase ca o inviorAtoare amintire pentru altii, pentru
el ca o batorie.
_
Acum, si-a pltit-o in Campania, merginb cu un zimbet pe buze
'nnaintea inamicului si czinb cel b'intalu.
25 Octombre, 1915

Cum au perit Bizantul

i

Polonia.

Nu se prea cunoaste la noi cit invAt5turd cuprinbe trecutul.

Atitia nu-si bau seam'a cit be mutt se repet la alte natii si in alte
momente ceia ce a mai fost obat5, asa be asamanator incit incremenesti innaintea comparatiei.

La inceputul veacului al XV-lea--e tocmai o jumalate be mileniu be atunciTurcii innaintau biruitori in Balcani. inteun colt se
stringea Imperiul bizantin, care fusese obat Roma rsritean. Nu
se stringPa be fric5: erau acolo oameni be Stat cu mult bibAcie,
erau arturari foarte luminati, s'ar fi putut s fie si o armatS, cad
locuitorii cetdtii erau multi si viteji. Nu era bescurajare in I3izant,
ci, privinb toate popoarele, nou si vechi, ca <<barbari >, fruntasii
acestei teri visau, oupg exemplul stramosilor, o stdpinire pn in
Dunre. $i Turcii, inculti si nu asa be numerosi, nu abuceau neaparat biruinta cu binsii.
Si, totusi, in ziva be 24 Maiu 1453, Bizantul e perit Nu bin
hpsA be < patriotism>, era, si poate chiar prea exagerat,--nici bin
lips6 be puteri, ci pentru bou' motive mai ales:
intatu flinbcd se beprinsese a se razima pe strain : pe strdinul
b'inn'auntru, sfapin pe toat vial-a economicd si in permane l'a tra"-

www.dacoromanica.ro

_274

lilzboiul nostru In note zilnice

batorD, fiinbca interesele lui I-o cereau, si pe strainul bin afara, Papa,
Venetia, Genova, Regele Franciei, crestinatatea care nu putea sa
ingabuie peirea cetatii lui Constantin.
51, al boilea, fiinbca fiecare se crebea mai priceput becit altul,

fiinbca, tiinb multimea in ignoranta, fruntasii se sfasiau intre ei ca

fiarele, fiinbca straba bizantina era la orice prilej albia singeroas
a rascoalei. Unii strigau : traiasca Papa, ceilalti : traiasca, mai bine,
Sultanul alohammeb.
Astazi hogea se maga in Sfinta Sofia.
Acum vreo suta cinzeci be ani, Rusii, Prusienii, Austriacii innaintau la hotarele Poloniei. Un neam be cavaleri, be infocati patrioti,

be vorbitori aprinsi, be ibealisti, Polonii ! Dimic nu li lipsia bin ce

face un popor mare : nici numarul, nici calitatile, nici trabitiile be glorie.

5i, totusi, bupa boua silinti bureroase, Polonia si-a bat sfirsitul.
Din lipsuri fatale, care nu se pot inbrepta be nimeni. Ci pentru boua
motive mai ales.
Intalu pentru ca se razima pe straini: pe cel b'innauntru, cad
averea si munca erau ale altora, 4 trNtoriD, fiinbca Ora insasi era
numai locul lor be cistig, si pe strainul bin afara, unii merginb, ca
ortobocsi, cu Rusia, altii, catolici, preferinb alte legaturi. Se forms
o confeberatie patriotica, aceia be la Bar, In 1768, contra influentel
rusesti, be care se tinea Curtea, si pentru influenta francesa si tur..
ceasca. Se babura lupte. Polonia cazu obata, pierzinb jumatate bin
mostenirea sa. Ea se tibia, pentru a cere sprijin Franciei revohr
iionare, printr'o revolutie. Franta avea be lucru acasa... Polonia cam
a boua oat% Intreaga.
Astazi biciul prusian inlocuieste in Varsovia, eine stie pana
cinb, nagaia ruseasca.

Asa s'au pierbut bona teri in care erau mai multe ilusii bedi
simt al realitatii, mai multa vorba becit fapta, mai multe realitati
personale si be partlb becit buna intelegere, mai multe intetiri straine

becit instinct be conservatie. Au petit fail sa fi trabat nimeni, bar

fiinb convins fiecare ca fratele sau e un trabator, iar strainul un
prieten.

C abevarat ca nici in Bizant, nici la Varsovia nu s'a scos un

strigat suprem be alarma. Cei cari putem, cei call ni pasfram firea,
sa-1 scoatem la Bucuresti, cit mai puternic, spre a trezi toate constiintele oneste, salassluite in minti dare.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

275

5i, bac vom fi ascultatisi trebuie s fim, be si nu strigdm

si nu intetim, be si nu urim s1 nu atacdm, tara nu va peri, ci se
va face mai mare ?I mai puternicd.
25 Ociombre, 1915.

0 victorie austriacA.
Nu e vorba be ( victoria bin Serbia, in abevr uimitoare club
inimicul e tinut solib be Germani si Bulgarii ii call purnni in spate,
ci be o alta, mult mai grea, fiinbcS Austriecii au repurtat-o singuri.
Aeroplanele Imparatului-Rege plutiau be-asupra incinttoarei
privelisti a Venetiei si ofiterii monarhiei aveau aceleasi sentimente
ca si cum s'ar fi uitat be sus la noroaiele, porcii si gistele bin
Nagy-Iiikinba oil. bin Becskerek.

Ei voiau sa facd o fapt mare.

Puteau s bistruga cu bombele lor stabllimentele be hib mobernism bubapestan be la Lib% eszllobele secesioniste care insult
pmintul si cerul la boi pasi be San-Giorgio Maggiore, vechile be-

posite be spioni si be cintrete ieftene.

Dar nu : cAutinb in Baebecker au aflat cd in frumoasa biserica
clef Scalzi marele Tiepolo a bat o visiune sacra la care be boul
veacuri se inchin omenirea. 5i represintatii trivialitatii, hizeniei in
politic, literatur si artb, creatorii lui gVenebig in Wien si lui OsBubavir au lsat a cab mijlocul sigur be bistrugere.
Plafonbul a crapat, marmurele s'au imprstiat, bucati bin pictura

nelmitabila s'au amestecat cu tarna.

51, la veberea ispravii lor, biruitorii bin vzbuhuri au ris ca
bup a zecea halbd peste o movil be cirnati si, freboninb o arie
be caf-chantant, s'au inbreptat spre cas.
Dabusera o victorie italian, o revans italiand lui Francisclosif intaiul, care, obinioara rege al cLombarbo-VenetuluiP, trimetea
acest bar Venetiel tineretelor sale.
25 Oclombre, 1915.

Solutia.
Un cetitor, enervat si el ca toat lumea, are bunAtatea sA nu
ma aseze intre trbAtori, cu circumstante atenuante be vanitate si
alte befecte be temperament, ci ma pune numai in rinbul babelor
bocitoare, care nu folosesc la nimic in momentul be fara. $1 anoniwww.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

276

mul imi pretinbe, imperios, o ,,solutie", abAuginb cA aceasta nu

poate fi becit una bin bou: beclaratia MOO c leg cugetarea si
horkirea mea be a ale b-lui I. Brtianu ori alipirea la agitatille
Feberatiei Unioniste". OH una oH alta, cu teribilul risc be a-mi
pierbe calitatea be bArbat si be a mi se abugi, ca femeie, atita
la vrista pe care am ajuns-o, incit sa" fiusi sa progresez babA
Absurbul, chiar in cele mai tragice imprejurAri, stirneste risul,
arma prin care singurA te poti apAra be contagiunea hibA a nebuniel.

Solutia, cetAtene, bar ce fel be solutie boresti b-ta ?

0 solutie politica ? DacA trebuie,in neputinta, evibent, be a
be inbeplini astazi ibealul integral, be care vorbesc tocmai aceia
cari au misiunea be a impiebeca atingerea lucrurilor ce start mai
la inbAminj,bacA trebuie sA ne uitm, bupA formula unui parlamentar liberal, la breapta, sau la stinga ?1> Dar am spus-o, be o
multime be .ori 5i WA nicio prubentA be qbabAD: Monarhia care se
besface, cu toatA bagheta magicA a fermecAtorului german, care ba
o impresie be viata galvanisath, e a Austro-Ungariei, si noi, nefiinb
bestul be taH si cine pe lume ar fi asa be tare ? ca sA cerem
be la bouA Puteri mari breptul nostru istoric si national, ne infAti-Om cu acea reclarnatie care poate fi satisfAcuta astAzi bupa un
ultim si becisiv sacrificiu bin partea RomAniei. $i abaug pArerea
mea be bine cA be Arbeal este vorba astAzi, bat& fiinb nemAsurata
lui superioritate be constiintS, be suflet asupra oricAril altei provincit
romnesti nelibere.

Este aceasta o solutie, cetAtene, ori ba?

Atunci ce mai voiesti be la mine, o patriotule sincer al absurbitatii si papagalismului beclamatillor be gazetA? SA <mA pronunt
asupra qmomentului?),

Nu-ti cunosc profesia, bar in oHce profesie be pe lurne este

ceva care rAmine exclusiv in sarcina aceluia pe care chemarea sau
intimplarea sau fatalitatea I-a pus singur in cunostinta tuturor re
sorturilor unei masine. Ca sA-ti bau aceastA solutie, ar fi trebuit ca
macar bin lulie 1914 actiunea biplomaticA a RomAniei sA se fi
conbus supt ochii miei, ca eu atunci sa fi putut abuna si controla,
s fi ajuns a stApini toate firele Vara care nu se poate tese cad
e o complicatA tesatur be pinza, nu o grosolanA implctitura be

fringhiesolutia pe care mi-o cei b-ta si care nu e numai o vorbA

rostita azi, ci o raspunbere be purtat mini si o inbatorire be muncA
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

- - 277

pe acest brum, munca pe care nimeni nu mi-a cerut-o si nimeni

nu se ginbeste a mi-o cere, cad eu nu sint ,,feberatul" Guvernului
be mine, cum nu sint sfatuitorul informat si ascultat al Guvernului be azi.
Ce stiu eu bin atitea Iucruri pe care neaparat ar trebui sa le
stiu ca sa-ti raspunb b-tale ? N'am vazut be zece ori pe primul-ministru in zece luni si ca s ,,merg cu el", cum spui b-ta, ca la alegeri, ar fi trebuit sa-1 vab be zece ori pe zi. lar, in ce priveste
A FeberatiaD be azi, xActiunea Nationala be ieri, n'arn stiut becit
bin- ziare ca s'au intemeiat, nu stiu nici 'Ana azi ce a fost cea
b'intaiu si zece rinburi binteo scrisoare pe care mi se cerea, vag,
un concurs nu m'au lamurit pe beplin, nu asupra solutiei pe care
o presint cea be-a boua ci asupra motivelor si garantiilor ei. D-ta
cei bed unui trecator pe piata sa- ti spuie ce se petrece in funbul
templului, unbe auspicii examineaza maruntaiele victimelor !
Dar vei zice : biplomatia nu plateste niciun ban, si, be oare

ce si Tisza, cu toata granbomania lui, e be aceasta parere, trebuie

sa he ceva abevarat. E vorba be alt ceva bed : be solutia milltara", Trebuie sa intervenim azi pentru Sirbi ? Raspunb : be sigur,

in margenea puterilor noastre si oferinb prietenului alt concurs

becit al sinuciberli noastre rasunatoare. Dar solutia pe care o pretinzi cere mai mult : sa-ti spun cind putern, pe ce cale i cu ce
mijloace?

Aici eu, care nu vreau sa fiu un sarlatan--si nu numai pentru

ca aumrul lor nu trebuie sa mai fie crescut, ma bau sfios la a

parte, cu toata hotarirea ignorantei mele, si-ti spun: Tara Romaneasca are zeci be genera, cari aceia, numai aceia, si nu profesorul
be istorie universala la $coala be Razboiu, iti pot ba un raspuns.
$1 chiar pe binsii i-as slatui ca, innainte be a ti-I ba, sa se lamureasca intre sine si sa nate altui cuiva parerea lor, be specialisti,
cu neputinta be infirmat: Regelui ! As crebe chiar ca sint batori
s'o faca, atunci cinb altii cari nu sint batori cu nimic ni dau pe
ffecare zi un chilometru be strategie imprimata.

Deci, bomnule, care este vina mea ca sa imbraci un onest

barbat be 45 be ani in fustele unei babe, numai pentru ca b-ta nu
poti trai becit intr'o atmosfera be solutil, cum n'are norocul nimeni
pe lume in aceste momente be grele inboieli si be nesrrsite chinuf
be cuget ?

www.dacoromanica.ro

Rzboiut nostru in note ziluice

278

Dar vei zice: poate a am gre$it cuvintul. Mie numi trebuie

atita solutie, cit o sigurantA.
A$a ba, putem vorbi.

Eu am o sigurant, pe care a$ bori sA tio transmit $i b-tale.

la ro.

Ca planurile n'au nicio alt valoare decit a mijloacelor prin

care slnt aduse a se realisa.
SA ne intelegem.

De boa politica se vorbe$te astAzi, $i eu tin moll*, cum t-am

spus mai innainte, la una singur. $i creb a nimeni nu va avea
inbrAzneala nebunA be a incerca pe a boua. A$ gasi chiar mijloacele
be a-I impiebeca.
Dar cea mai bunA politica be pe lume nuii poate atinge scopul becit cu -o singurA conbitie: ca mai multi s tie gata s'o ajute
decit s'o conduc. $i aiutorul efectiv este unul singur: munca distiplinat, in tacere.
D-ta zici c5 rtu e nouA solutia. So lutiile ins rmin noti pAnA
club sint inbeplinite. Cine zice : ,,iaca tac" nu face Inca nimic; el
trebuie sa, nu mai zicA : ,,iaca tac", ci sA tacA.
increbinteazA-te be un lucru, be care m'am increbintat eu be
mult : CA nu e$ti nici cel mai mare, nici cel mai inteligent patriot
al Romaniel. CA, aback mai sint ca b-ta $i, bacS permiti, i ca mine.

$i tine-te gata sA-i ajuti, cu tot ce poti face $i cu ceva mai mult.
Atunci nu vei mai vebea in barbati, babe, ci orice faptura
omeneascA be pe acest pAmint va fi un bArbat prin siguranta $i
anergia sa tAcutd.
Incepinb cu b-ta.
1 Novembre, 1915.

Graiu si steag romanesc

In luptele strAinilor.
Unui ziar bin 13ucure$ti i se raporteazA cA la Clabova ,,Austro-Ungarii" cari au patruns acolo, bupA inbirjite lupte, ce au samanat

malul DunArii cu trupurile lor $i au amestecat apele cu singe, au

inceput a vorhi romAneste cu locuitorii $i cd inViintArile cAtre ace$tia

s'au fRut in limba noastra.

Ziarul se bucura. Sasi, Unguri, Germani s'ar fi ginbit a limba
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

279

Dundril e limba noastr si ar fi abus astfel un omagiu amintirilorsi brepturilor romdnesti. Nu,
s'au ginbit Rominii, cdci biruitorii
erau catanele Arbealului.
Si, acum citeva luni, alfii bin biefil nostri frafi Arbeleni, praba
lsdrilor be singe si a beportdrilor, au fost plini si ei be o mare
bucurie cinb li s'a spus cd la Ivangorob cei bintdiu cad au pdtruns
erau Rominii, cd steagul tricolor a fost infipt pe brimturile marefelor fortificafii rusesti.

in sfirsit, cinb Viena anunfa victorii pe frontul italian, la innalfimi unbe numai vulturii si-au sfsiat praba, bin amdnunte scapd

une od abevrul a acei cad mor pentru Monarhle sint Romini

arbeleni, si atifia se minbresc be ispravile peste puterile omenesti
ce se inbeplinesc pe virfuri be stincd, supt ploaia be foc si cu
prpastia beschisd jos ca mormint.
Dar la Clabova invingtorii romini au rpus frafi be-ai lor, pe
vitejii .,sirbi" bin Valea Timocului.
La Ivangorob peste cabavrele I3asarabenilor s'au avintat trupele invingAtoare ale Rominilor Arbealului.

Iar, in Karst, sus, intre nod, cei cari trebuie cufunoafi in

abincuri sint Latinii cei mai aproape be noi, frafii bin Italia.
Se poate o ironie mai grozava si un mai crub act be impietate
becit ribicarea peste mormintele frafilor, cad s'au omorit intre sine
pentru busmanii aminburora, a iteagului romnesc, a graiului Rominilor ?

Este ironia grozava si actul be crubd impietate. Dar cine a

crezut cd in atita se inchele morala tragebiei s'a inselat.
Acest graiu, acest steag acolo, in acele clipe, inseamnd altceva?'

pentru morfi o mingiiere mai scump beat toate florile se s'ay

arunca pe mormintul lor, iar pentru cei vii: amintirea pe care nu
vest uita-o niciobat si care va fi infeleas in valoarea ei be ceilalll
cinb se va preface in faptd, in fapt romneascd, in fapta latina
Se va vebea mai curinb be cum o creb.
1 Novembre, 1915.

www.dacoromanica.ro

280

RAzboxu1 nostru in nOte zilnice

Serbia eroicA I martirA *).

Erolsmo sta sempre (Eroismul totdeauna
se mentine).

(Cuvintele unui hamal din Messina spuse

unul calator 1nnaintea statuil intregi a lui Garibaldi intre ruinele cutremurnslui).
I.

SA-mi bati voie, fatal be aplausele acestea, s5 amintesr o vorb5

p care o spuneam acum citeva luni be zile si pe care si astAzi

trebuie s'o spun: anume c5 in Tara RomAneascA nu existd niciun
om care sA merite aplause ; aplausele s5 le reservati pentru cel
b'intAiu general biruitor care v5 va abuce steagul romAnesc incununat be triumf. (Aplause inflAarate, mult prelungite).
DupA r5spunsul acesta bat unei manifestatiuni pe care n'as fi

borito la inceputul conferintei mele, pentru a aceasta va fi o. conferinta tristA, bin care se vor putea culege si invAt5turi, care nu
sint triste, pentru c5 inv5tAturile sint bune si rele, iar triste si vesele
niciobatA, bur-A aceasta sa-mi bati voie sa. mA scus fat be aceia
bintre asistenti cari n'au in inima lor numai simpatie fatA be un
nobil popor care se lupt5 pentru o caus5 breaptA, ce este putin si
causa viitorului nostru, ci cari apartin chiar poporului mucenic care
intr'o a cincea lupt5 pentru apArarea brepturHor sale singerA la
fiecare colt bin pAmintul strAmosesc. Fara be binsii trebuie s5 ma
scusez : nu asteapt Sirbii cari sint aici, nici Sirbii cari, in tara lor,
stau in fata unui intreit busman, nu asteaptA o conferint; eu ins
nu pot s5 bau becit o conferinta, ramininb ca altii, atunci club imprejurarile o vor ingabui, sa bea tot ceia ce se poate ba. Si creb
c5 nu este inbiferentorice va face Statul romin la ceasul s5u, si
spun Inca obata: va face neapiral la ceasul sau (furtunoase si inflacarate aplause, mult prelungite), nu este inbiferent s se stie
a in bosul acestei hot5riri este vointa unui popor intreg, unui popor
linistit, cuminte, respectuos MO be acei cari tin in minile lor steagul
national, bar hotatit s fac5 a birui singura politicA in care se unesc
cele mai glorloase amintiri ale trecutului cu cele mai inbreptAtite
cereri ale viitorului. (Puternice aplause.) $1, bac5 este vorba s5 vA
bau un slat in ceia ce priveste lucrurile pe care trebuie sA le cre,
) Conferinra 141,0'6 la Ateneul Romin in ziva6e 24 Octombre

www.dacoromanica.ro

1914

N. IORGA

281

beti $i cele pe care ati putea s nu le crebeti, voiu zice: sA crebeti

mai mult pe cine vorbcste mai putin si mai rar, s crebeti mai
mult pe acei in bosul vorbei cArora este o inbelungatA rAbbare,
este o retinere bureroasA si este o strasnicA lupta cu ei insii.
(Aplause prelungita
De ce, in RomAnia aceasta, prinsA be nerAbbarea fireascA a
asteptArii, be burerea pentru cei ce sufAr, nu numai cei ale cAror
interese be Stat samnA cu interesele Statului nostru si a cAror
lupta e vrebnicA be abmiratia tuturor, ci si aceia ale cAror suferinte frtesti piing si in inimile noastre, be ce in RomAnia aceasta,
torturatA si be burerile celor be neamul nostru, bintre cari pe unii
if vom mai vebea poate, iar pe altii ii stim busi fArA sA-i mai putem
vebea vre-obatA, be ce in aceastA RomAnie a cArii oprire nu este
o f4gAbuiall be nemiscare, a cArii tAcere nu este o mutenie si a
cArii reservA nu este o abbicare, nu este o abdicare, sA o tie
oricine , be ce simtirn cu totii nevoia, astAzi, be a afirma simpatitle noastre pentru poporul sirbesc ?
Din mai multe puncte be vebere. SA incepem intliu cu acel
punct be vebere care este mai putin egoist, in care nu se amesteca
nimic bin borintele noastre be viitor, nimic bin alianta aceia fireasca
care, intre ei $i noi, va trebui s fie, oricit ar gresi, in unele
privinte, unii bintre ai lor si unii bintre ai nostri. SS incepem intato
co batoria elementara be umanitate, cu baturia elementara be ibeal,
be a fi cu inima alAturi be neamul, putin, slab, nenOrocit, care-si
incorbeazA ultimele
puteri pentru a resista celei mai sAlbatece ten_
binte be asuprire, celei mai nemiloase pofte be a bomina. (Aplause
puternice).

As intelege, b-lor, ca o natiune puternicS, o natiune pregatita

cu toate milloacele fortei materiale, o natiune care singe in ea ins*i pornirea be a cotropi lumea, a$ intelege ca o astfel be natiune
sA zicA: nu-mi pas be suferintA, bespretuiesc eroismul, plar cei
slabi; astazi biruieste cel mai tare; mine si eu, care sint tareoofu
ajunge poate sA impun vointa mea impotriva volt-0i zbrobite a celor
mai slabi. Dar am putea noi, vreobata, sA spunem astfel? Floi, al
Caror trecut intreg nu inseamnA altceva becit eroismul celor putini,
cari panA la sfirsit au stat apArinb pAmintul mostenirii lor? De la
un capAt la altul al istoriei neamului nostru nu se intilneste altceva
becit aceastA inbArtnica iubire be parnint, becit acest bespref be
www.dacoromanica.ro

282

12Azboiul nostru tn note zilnIce

-folk becit aceasta scirbd be numr, becit aceasta cerere besperatfi

catre Dumnezeu ca s uneasca trasnetul tut cu loviturile armelor
omenesti pentru a libera pmintul nostru stramosesc be navalirile
barbarilor be pe vremuri. Si putem noi,orice ni s'ar fagabui, oricit am abmira organisatia navalitorilor si cotropitorilor, orice perspectiva ni s'ar beschibe si orice amenintare ni-ar rasari in N,
putem vreobata, noi, urmasii acelor terani sdraci cari au perit supt
steagul tut 5tefan-cel-Mare, noi, urmasii acelor flminbe si nenorocite cete care au iesit inainntea minor be mii ale Sultanitor be pe
vremuri, putem noi sa spunem: unbe este biruinta, acolo este breptatea lui Dumnezeu, atunci cinb not tocmai am chemat totbeauna
breptatea lui Dumnezeu impotriva unei astfel be biruinte ? Du. Trecutul nostru intreg, ca si interesul nostru actual, ni Impune sa fim

cu inima astazi, sa fim cu fapta cit se va putea mai curinb, aidturi be aceia cart represinta sublimul eroism nenorocit innaintea
obrsniciei cuceritoare a celui mai puternic. (Furtunoase aplause
prelungite).

$i, astfel, fiinbcd sintem cu Serbia,si toll sintem cu Serbia,

.toti, acei cari pot vorbi, st acei cari inca nu pot vorbi,be ce sintern cu binsa ?
.
Pentru c sintem cu tot trecutul nostru fiinb cu binsii, pentru
ea sintem cu tot rostul nostru be astazi stinb alturi be erotsmul
tor, 15entru ca vom fi pe calea viitorului nostru, atunci cinb vom
face cel o'intaiu pas pentru a vent in sprijinul sublimei lor nenorociri. De aceia! (Mari aplause).
51 mai sintem cu binsii bin boa alte puncte be vebere. Avern
frati in lumea larga, cari ne-au uitat uneori, cart si-au abus alteori
aminte be noi si cart astAzi, bin fericire, sint sufteteste impreun cu
noi, pand ce va veni vremea be vom putea alipi, unul linga altul,
steagurile natiunilor latine. Mara be fratii acestia prin graiu si prin
o parte tilt singele nostru, mai este o fratie be _singe, o comunitate

be rasa si in locuri unbe nu ne-am astepta. Cite generatii au trait

in crebinta a aceia ce ne poate sprijini pe noi, ca aceia ce noi

putem si trebuie sa iubim se gaseste numai in partite bepartate ale
Europei, unbe tratesc Italienii, Francesii, Spaniolii si Portughesil, at
cari. ne infratim in amintirea bepartatului imparat roman care ne- a
asezat pe malul acesta bundrean si a fost imparat sl peste plaiu.
rile lor, acela al caruiwww.dacoromanica.ro
graiu il vorbim noi, aa cum il vorbesc si

N. 1ORGA

283

ei. CercetAri mai noi arat insd cd avem si aid, in apropiere, tin
sprljin firesc, care nu e numai sprijinul interesefor politice, ci, in

acelasi limp, bac nu ceva asemenea cu constiinta clara a solibaritatil latine, cel putin constiinta instinctiv a unei alte frAjii, a unei
alte comunitati be rasa.
De sigur ne coborim bin Romani, besi nu o mai strigam pe
toate brumurile ; be sigur cd in singele nostru picatura cea mai
scump este aceia cari vine si be la inbeprtatul strmos care ne-a
strmutat aici la Dunare, veninb bin partile Italia Nu e mai putin
abevdrat insd cd nu bin Romani singuri ne-am alcAtuit noi, cd elementul be rasa funbamental, cel mai puternic, cel mai insemnat,
cantitativ, bacd nu calitativcu toate cd m'as inboi bud trebue s
fac aceasta bistinctie intre cantitativ si calitativ , este elementul
celuilalt strmos, care se intinbea bin bepArtatele vdi ale Asiei-Mici

pnd in Panonia, 010 bincolo be Carpati prin urmare, unbe era

obinioarg, pretutinbeni, o puternia natiune, ce a bat omenirii, in
cele o'intaiu forme ale sale, forma tracicd si iliricd, vitejia mai mult
becit omeneascd, trecutd in legenba, invesmintat in stralucitele povesti orientale, a lui Alexanbru-cel-Mare insusi. Din Traci si Iliri ne
coborim. Precum batrinul rege Decebal bin Sarmisagetuza, stramosul cestlalt a stat in viat innaintea lui Traian si precum
moartea lui in mijlocul flacdrilor care-i consumau cetatea nu e mai
putin glorioas becit triumful roman al lui Traian invingatorul, tot

astfel ar trebui sa stea el aldturi be strmosul imperial roman si

in amintirea noastrd. Dar acei cari lupta si singerd astazi, acei cari
astazi pierb si cart tocmai cA pierb astazi, mine vor birui, ad
cineva mai puternic becit toate cuvintrile cancelarilor, becit toate
strigAtele be razboiu ale generalilor, becit toate urletele multimilor pornite pe peire, a spus cinbva, in glas bin Cer coborit

asupra pmintului : cei puternici se vor cobori si se vor ribica cei

smeriti, ei bine, acei cari astazi isi pltesc cu singe breptatea si
viltorul, sint coboritori, ca si noi, bin Traco-Ilirii be obinioad.

Toatd Peninsula Balcanica, aceastd peninsula sfisiat be biscorble,

be nenorociri in bauna intereselor ei funbamentale, se gseste pe o
bas etnica aceiasi ca si basa etnica barbara, mai veche, a natiuni
noastre, Nu Slavi be o parte, Romini be alta parte, Turanieni-Bulgari, Greci curati, coboriti bin Temistocle si rPricle ; ci mai abint
becit Slavii veacului al VII-lea, mai abinc b, 't Traian si mull mai
www.dacoromanica.ro

284

Rzboiul nostru In note zilnice

abirrc becit pojghila be Turanieni bin Bulgaria stg basa aceasta comung, a noastr a tuturora.
Dacg nu crebeli, bacg afi fi bispusi prin intreaga b-voastra
crestere in scoli, sg nu crebefi acest lucru, in minbria romanitgfii
noastre curate, beschibefi ochii si privifi. Trecefi Dungrea: vi se pare
fan alit be beosebit in cela ce priveste clabirea caselor, rinbuiala
satelor, in ceia ce priveste batinile bin viafa popularg, in ceia ce
priveste imbrAcmintea, in ceia ce priveste cintecile, in ceia ce priveste povestile, banfurile, toate manifestafiunile materiale i suPetesti ale omului; vi se pare asa be beosebit lumea be acolo be
lumea noastrg ? Nu v simfifi pufin acas pgng si in cel mai bepArtat colf bin Balcani, pe cinb un pas fgcut in lumea germanicg
v arat ca afi trecut peste limita trabifiunii, pentru obiceiu-qe noasIre ? Dincolo be cucerirea romang, be navalirea slav, bincolo be
aparifiunea unei banbe turanice in l3alcani, frafi am fost, si frafi ne
eunoastem, nu numai prin inffisarea locuinfelor si imbrgcaminfii
noastre, flu numai prin oatimle poporului nostru, ci prin feint nostru be a fi oricinb, si prin felul cum infelegem noi suferinfele gi
incercrile be astzi. Alfii, Ungurii, infeleg, infiginb rrinbru minile
.in soIburi, zornaillb bin pinttnii trufiei, cheminb Cetul insusi ca sa
vie sg abmire biruinfa rasei maghiare, alfil infeleg razbciul succeselor be astzi ca pasul greoiu al puternicului care se lasa nemilos
asupra celui slab cufunbat in praful insingerat al infriinerii. Noi nu
infelegem rgzboiul astfel rzboiul nostru si, al Sirbilor, acela pe
care-1 poartg ei astazi, si pe care-I vom purta noi insine mini, rzboiul nostru este un razboiu be omenie, este un rdzboht be milg;
razboiul nostru este un rzboiu uman si crestin ; razboiul nostru
este., ca al strmosilor Traci be obinioarg, un rgzboiu Oe jertf, be
jertf primita bucuros, si cel bin urm strigat al rnitului care ingenunche pe pamintul parintesc spre a-si ba sufletul nu e un urlet
be urg, ci vrea numai sg muipmeasca Iu1 Dumnezeu ca i-a hgrAzit
aceast suprem fericire: be a peri pentru neamul sau. (Aari
aplause).

Acesta este felul nostru be a fi, al tuturora, si, bacg voifi s-1
vebefi infafisat in piatra nemuritoare, privifi pe columna hit Traian,
pe Decebal btrinul, pe Tracul be pe vremuri, care, imbtat be fericirea morlii, in mijlocul flcgrilor acelora, isi Inchin voios sufletul

sari zeilor pgrintesti. In tragebia be acum atitea sute be ani, ca si

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

285

in tragebia be astazi, be bincolo, peste Dunre, nu vcbeti b-voastra

acelas suflet? !titre tovarsii lui Decebal, cari, intrebati in ceia ce
priveste hotarirea be luat, au Mat cupa be otrava si au baut-o pana
la capat, nebuni be bucuria acestei supreme hotariri, si intre primul
ministru sirb, batrinul Pasici, care, intrebat ce se mai poate face

pentru Scrbialcare este acum batoria ei, a spus lacraminb in mij

locul hohotelor be plins ale tuturora, a spus: Serbia mai are ceva
be facut: sa moara frumos, intre acest raspuns al tovarasilor lui
Decebal, strabunul nostru, si intre acest raspuns mobernantic in
frumusetea sa al batrinului care represinta in momentul acela eroismul sufletului. sirbesc, nu vebeti comunitatea frateasca, aceiasi ba-

tina care, be veacuri, la ei si la noi, dainucste: batina be a nu cu4ioa$te frica, be a nu cunoaste ingenuncherea si be a multami mortei
CA ba voe ceva pe care nimeni nu-1 poate invinge? (Mari aplause).
Cinb am cetit proclamatia regelui Petru, care se plingea be

povara anilor sai numai pentru ca nu-i ingabue 'Ana la capat sa

fie in fruntea vitejilor, bar care a fgabuit ca ultimul ceas al terli
sale-0 acela nu va fi!--ar fi si cel bin Urma ceas al vietii sale
chinuite, mi-am abus aminte be stramosul nostru bacic be obinioara,

ratacinb, fara tristeta, bar fara supunere, in fata soartei, pribeginb

prin vaile Carpatitor, hotarit s incheie cu ultima clipa a regatului
sau bacic clipa cea be pe urma a vietii sale. $i be aceia, fiinbca
.avem acelasi suflet, transmis be stramosi, pastrat pana astaii, be
aceia ne intelegem, ne compatimim si be aceia sintem batori sa ne
ajutam. (Aplause mult prelungita
$i mai e ceva : un popor mic nu inseamna Un popor isolat:
un popor mic inseamna numai acel care trebuie neaparat sa caute
pe tovarasii firesti ai suferintelor sale be astazi, ai aspiratiilor be
mine. Cei mari pot sa se isoleze, best nu isoleaza nici ei, best shit
destul be cuminii pentru a nu se Isola ; celor mici traiul beosebit,
razlel, nu li e ingabuit. Dad aceast isolare se produce, resultatul
firesc este privelisiea bureroasa be astazi. Dati-mi vote sa luminez
mai bine printr'o comparalie. Cit be innalt e muntele, nesfirsit be
innalt fata be mijloacele aceluia care se hotarest sa se suie !Ana
la virfu sau cel mai apropiat be ceruri ! Thealul este si el foarte
innalt, si asprul munte beasupra caruia se bat furtunile nemiloase
este in stare sa arunce pe calatorul ratacit in abincul prapstiilor.
ici ei, Sirbii, mid l noi,
bar am trait, nu pentru imprejurarile
www.dacoromanica.ro

286

Rzboiul nostru in note zilnice

be fiecare zi, ci pentru niste sperante mai marl becit noi insine,
pentru sperantele acelea care se transmiteau bin generatie in generatie, care fAceau rostul vietii be ieri si pot face strAlucirea inbelung asteptatA a zilei be mine 'Vor fi trAinb altii bin amintiri, vor
fi popoare care trAiesc bin stApinirea ior be astAzi, noi am trAit,
be o parte a DunArii si be alta, pentru mine, pentru ceia ce astept5m, pentru ceia ce trebuie sA fie, pentru acea unitate nationala
si politicA f5rA be care nu ne simtim asigurati in fata natiunilor.
Cinb cAlAtorii vreau sA se suie, in virful muntelui, biruinb furtunile si evitinb prapAstille, ei isi aleg un cAlAuz bun, care cunoaste
locurile si se feagA apoi, strins, unii be altii. DacA se intimplA ca
unul mai slab sA alunece, greutatea celorlaiti il refine. Asa era batoria si a lor si a noastrA s5 facem in urmArirea ibealului sublim,
cAtre care ne incorbAm toate puterile. DacA Incrul acesta se intimpla,
bacA, in loc ca fiecare sA cercAm a sui muntele in beosebi, legAtura.
aceia nebiruitA ne-ar fi strins, bacA aceiasi cAlAuzA ar fi stat in
fruntea unora si altora, evibent cA nu se intimpla ceia ce cu burere
vebem cA se intimplA astki. AstAzi, cAlAtori rAzleti, unul bintre noi,
Sirbii, se rostogoleste spre prApastie. Lipseste legAtura pe caie, bupS
tractatul bin Bucuresti, eram batori sA o fixAm noi, ferinbu-ne be su-

perba libertate be a peri separat. DacA tractatul acesta n'ar fi

lost.

frumoasA represintatie in palatul bin capAtul CAii Victoriei, ci ar fi lost

inceputul unei politice reale be solibaritate balcanic5 intre toll c-ei

buni i impotriva celor rAi, cari si ei, supt presiune, ar fi fost siliti
sA-si schimbe obiceiurile, atunci un sir intreg be ascensionisti ar
urca azi muntele fArA nicio teamA be primejbia care amenint5.
Si, drib vebem pe unul bintre noi cufunbat in prApastie, ce
poate face cellalt ? Cu ce sentimente se opreste lingA cel cAzut,
aceasta o intelege oricine ; nu e burere omeneascA mai mare becit
aceia be a-ti vebea tovarAsul firesc be innAltare coborinbu-se sub
loviturile nenorociril. $i totusi trebuie sA asteptAm, sA cAutAm o
ckare, sA ne frAmintAm pentru a putea sA-i alergAm inteajutor, ca
sa-i alinAm suferintile, sA-I ribicAm, inteo clipA prielnicA, bin nou

pentru a-! inbrepta pe calea care buce sus. Dar, bacA legAtura an
fi existat be la inceput, nimeni n'ar fi alunecat acolo jos in prApastie
0 teribild invAtAturA ! A ne Isola prin inbiferenjA sau prin trufie,
prin egoism national, este fArA Ir.boialA cea mai puternicA lo7iturA
pe care fiecare bin noi o poate ba viitorului comun.

www.dacoromanica.ro

N 1OROA

287

SA ne invAtAm, sa, se invete ei bin ceia ce s'a intimplat, astAzi

ca alt batA niciun nou avint cAtre ibeal sA nu ne mai gAseascA

beosebiti. CAci, WA aceasta, trebuie sA o spunem hotArit, ibealul
comun nu poate fi atins.
Se vorbeste be noroc, be imprejurAri fericite, be momente si
be imprejurAri, ca in 1912 si 1913, se face comparatia, foarte trivial, a trenu1ui4,care cuprinbe si vagoane be bagaje. (Ilaritate.)
Comparatia trenului e rspinbitA, bar nici trenul, nici momentul, nici
binefacerea bumnezeiascA, nimic bin lucrurile acestea nu ne poate
:face sA ajungem unbe natia noastrA trebuie sA ajungA: nu se ajunge
acolo becit prin pregatire, prin muncA si solibaritate, prin stringerea
laolaltA a acelor caH, avinb aceleasi brepturi, numai pe aceiasi cale
pot ajunge la acelasi ibeal. (Aplause mull prelungite.)
II.

$i, acum, bupa ce am arAtat be ce tinem la Sirbi, be ce sulerim be infringerea lor, de ce sintem siguri CA urmarea acestui
TAzboiu nu ne va gAsi becit alaturi, be ce avem convingerea profunbA
ca roabele pe care le putem_cApAta si unii si altii bin imprejurArile

be astAzi nu pot veni becit prin actiunea solibard a noastrA, sA in-

cercAm a explicasi aid bati voie s aparA profesorul be istorie,

bupA scromonitorul partii eroice bin sufletul fiecaruiaacest abmi,rabil eroism, alit be abmirabil, incit multi nu 1-ar crebe, bar trebuie
s-1 creabA toti pentru cal mArturisesc insisi invingAtorii in conbitiuni asa be ieftene : boua mari 11110110i plus canbibatii la cea be
a treia (ilaritate) si trebuie pomenit si acel imperialism satisfAcut
prin victorii care nu-i apartin numai lui, care se oglinbeste, atriumltorl), in unbele Bosforului; prin urmare patru dmpArativ coalisati:
imparatul turcesc, impAratul bulgaresc, Imparatul austrounguresc,
si impAratul german, patru ImpArati coalisati pentru a smulge be
pe umerii bAtrinului, mosneagului Rege Petru acea purpura care
samAri astAzi fArA inboialA mai mult cu tunica lui Nesus ce se
smulgea impreuna cu carnea eroului bin vechea legenba. Cum 55
Intelegem be ce impotriva a patru eimpArAtii Serbia a inbrznit
sA spuie nu : impArtiilor abevarate sl acelor care au lost si acelor
-care nu pot 11 niclobatA ; aceasta este befinitiunea cea mai potrivit
www.dacoromanica.ro

288

(ilaritate,

Rzbolul nostru in note zilnice

aplause),si, chiar bin acelea care sint, este una care

crebe ea a este, bar noi, nu (ilaritate)... Cum se poate explica eroica

negatiune a Serbiei be astazi, faptul acesta ca un popor care a

trecut prin patru sfortari razboinice, inbrazneste inca sa infrunte
soarta ? 5i anume in infatisarea ei cea rnai teribila, caci oricine va
recunoaste ca navalirea be astazi nu se poate asamna cu navalirea
austro-ungar singura, sau a cetelor albanese ale bretului be Wier

care si acela tot itnparat era caci bret" este Imperatovul latin,
asa incit se poate zice c ploua cu imparati in timpul be fatacu
intreprinberea austro-ungar be ieri, bed, -0i nici cu luptele purtate
impotriva Bulgarilor si Turcilor in trecut. Cum se face ca n'a reusit
nici aceasia forma mai inspaimintatoare a amenintarilor be nimicire
unite cu fagabuelile a tel be fel be fericiri pamintesti, In casul cinb

Serbia ar consimti sa incheie celebra pace separata, care se ofera

la toata lumea si pe care nimeni nu vrea s'o primeasca,si noua
ni s'a oferit un fel be... pace separata, nu ca sa incetarn razboiul,
bar ca sa nu-1 facem;cum se face prin urmare ca, aceasta incintatoare oferta a unei pad separate, plina be toate roabele pana la
pacea befinitiva n'a izbutit, 41, Serbia s'a inbartnicit in resistenta
ei si ca ea resista ? Cad patru saptamini intregi au trecut si Serbia
resista. Ostile busrnane, innainteaza urmarinb pe Sirbi tot 'asa precum

in alta parte urmaresc pe Rusi, intocmaisi sa mi se ierte cornparatia vulgara, ca anumite rozatoare, care, cu mult curaj, urmaresc
bucata be hrana ce se tot beparteaza, 'Ana cinb cabe capacul. (fla-

ritate.) Evibent CA au acurn hrana, cum sa n'o aib ?si au tot

ragazul be a o minca, bar este, la spate, capacul. innaintarea aceasta

este un progres evibent, bar ea nu ne emotioneaza be loc. Sint

armate care pier prin propria lor greutate, patrunzinb be sigur, bar
e totusi abevarat ca ,necontenit in fata lor rasar alte armate. 5i eu
astept ostirea aceasta a biruintei pe cimpia be la Cosovo, pe cimpia
trabitionala a eroismului sirbesc.
Vremea noastra nu mai crebe in puterea supraumana a martIlor, care, fiiria nevazuta, se pare ea poate fi inlaturata fri chibzuirea
valorii luptatorilor; eu insa creb in aceasta misterioasa putere a
acelora csri nu mai sint, bar cari, nib erau, au facut ceia ce urmasii tor fac in rnomentul acesta. P+ferea stramosilor n'o vei avea
niciobata cinb vei merge pe alt brlei becit al lor ; strAmoul va

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

289

rAsAri in calea ta, te va opri. Si eu cunosc unul pe care nu-I putem

inmorminta. Da, mormintul i I-am gAtit, bar rAmAsitele lui nu se pot
cobori innAuntru. DacA am incerca sd mergem pe un anume brum,
el s'ar infAtisa innaintea noastrA, insingerat ca acum trei sute be
ani, si ni-ar aminti cA brumul biruintei noastre nu poate trece niciobatA peste locul muceniciei sale, WA a-I rdsbuna. Cu el n'am isprAvit.

Ori busman al greselii noastre, ori *tor al breptului nostru, il vom

avea innaintea ochilor pe acela care la 1601 s'a coborit trupeste
in pAmintul Oe acolo ca sA iea stApinire asupra lui si al cArui cap
obihneste la noi pentru ca ginbul care a fost inluntru sA rAmiie
singurul ginb capabil be a porni faptele noastre. (inflacArate aplause.)
$i, cum pe binsul I-am gAsi totbeauna prieten sau busman in calea

navAlitorii be bincolo vor gAsi pe cimpul be la Cosovo

altceva becit artilerie mobernA si becit hotArirea teranului sirb be a
cheltui pentru tara sa cea bin urmA picaturA be singe; vor gsi pe
luptAtorii be la 1389, cari au mai bat biruinte. Biruinta be la 1912
este boar biruinta strAmosilor. i stau acolo si vegheaz. Cum au
infruntat puterea turceasea acum 500 be ani, sint gala s infrunte
si astAzi alte puteri.
noastrA,

. SA asteptAm bed cu increbere la Cosovo. Cinb a cAzut Belgrabul,

anul trecut, in alt conferint ca aceasta incheiam spuinb el acel

ce intrA in 13elgrab nu inseamna acela care va rAminea in Belgrab,
si cei cari intraserA n'au rAmas. Simti une ori ceva care nu se
besface bin argumentele si nici bin cunostintele tale, ceva instinctiv,
tainic, care-ti stApineste sufletul, si aceastA putere ma face astAzi
sA zic: s asteptAm bupA zilele Belgrabului, Pojarevatului, Sabatului,
bup biruintele usoare be pe malul Dui-tarn, sA asteptAm ziva cinb
copiii imbrAcati in uniformA ai imparatului german se vor inffip

la Cosovo. Se vor ribica acolo puteri care vor fi miloase pentru

bietii nostri flAcdi arbeleni, minati, ei, mucenicii libertAtii nationale
incAlcate, pentru a zugruma insii libertatea altui popor ; vor fi milosi
eroii be la Cosovo pentru acei cari sint minati in lupta ca pebeaps;
vor fi cruzi insA fatA be aceia cari niciunul nu poartA in sufletul

sau altceva becit borinta be a bistruge si pofta be stApinire.

$i, Ned ma intrebati be unbe vine acest eroism, rAspunsul
'este : bin tot trecutul poporului sirbesc, bin toat infAtisarea fasei
mai nouA a istoriei acestui popor.

www.dacoromanica.ro

290

RSzboiul nostru in note zilnice

Vorbim bese ori be Sirbi be la o bucat be vreme. Cine se

rtceste pe la vre-o Universitate poate s aubd mai mult, bar aceia
sint putini, lucrul nefiinb in obiceiul natiei ;

cine cetestesint si

oameni cari cetesc la noi, be si nu se prea simte, be cine scrie,

poate sti mai mult bin trecutul poporului sirbesc, bar eu, in cartile
be cetire, care trebuie sa cuprinbd altceva becit copildrii pentru
copii, ci s5 fie un manual be umanitate si be eroism, be bunatate
*i be hotarire, be iubire fata be oamenii cari o merit si be sfint
ura impotriva acelora cari se ribica impotriva breptatii, care este
elementul principal bin partea ibeala a omenirii, in artile be cetire
as pune alturi be exemple be istoria veche, bin trecutul roman si
grcc be obinioar5, toat povestea vietii Serbiei in epoca moberna.
Cum se intemeiaz5 o tard .moberna ? Sint multe cal- Bulgarh
s'au intemeiat, cum se stie, bupa un numar be rascoale nenorocite.
bup5 sacrificarea citorva tineri entusiasti, prin intervenfia Rusiei in
Balcani, prin r5zboiul be la 1877-8, prin tractatul bin San-Stefano,
care crea o Bulgarie mare, prin tractatul bin I3erlin, care a fost cea
mai nebibace si mai pebant revisuire a unui tractat absurb. Diplomatul nu e be obiceiu inteligentnici nu e bator s5 fie, si, bacd ar
ti, nu s'ar alege cu niinic ; bar trebuie s recunoastem ea' biplomafii
bin Berlin s'au intrecut ei insii, probucinb tractatul lor care este
originea tuturor nenorocirilor, tuturor suferinfelor si biscorbiilor balcanice. Tractatul bin San-Stefano a inselat pe Bulgari asupra brepturilor si puterilor lor; tractatul bin Berlin a lsat in toate partite
umilinte si borint5 be razbunare, be revansA. Oricum, tractatul bin
Berlin a creat Bulgaria moberna. Fr nicio sup5rare. Nu-mi trece
prin ginb a tgbui vitejia feranului bulgar, cum n'as putea niciobata
s5 afirm cumintenia b5rbatului politic bulgar. (Ilaritate, aplause.) i
succesul nu trebuie s ne insele; nafiunile pier prin unele SLICCese
obtinute pe alt cale becit pe calea intereselor lor reale. Sint succese
care inseamna pentru politica buna' ceia ce inseamna cresterea nemsurat a cancerului in organele sanatoase ale unui corp. Spun
acestea, Inca obata, f5r5 s tagabuiesc insusirile funbamentale alo
poporului bulgaresc, care-I fac, cinb scap5 be supt anume inbreptari
nenorocite, il fac vrebnic, nu numai be a fi pretuit ca aliat, bar be a
fi stimat ca prieten, sd zicem: cinb scapd be supt inriurirea nefast a
unor oameni'cari-I buc pe alt brum becit brumul firesc al intereselor for.

www.dacoromanica.ro
Vorbesc poate
complicat, bar trebuie ,*5' se iea lucrurile asa

N. 1UK

Ps

791

cum le spun, in toata complicatia lor justa. Va sd zica, fail sa t%

gabuiesc lucrurile acestea, nicio natiune balcanica nu s'a liberat mai
ieften becit 13ulgarii. Aceasta este be netagabuit. multi au fcut haz,
in atitea timpuri, be trecutul, putin exagerat prin gazete si opere
poetice, al poporului grecesc mobern ; n'au breptate. Am spus-o totbeauna si afirm $i astazi: a fost un eroism abevdrat $i o jertfa
imensa la temeliile Statului grecesc. El a intrat pe urma in minile
politicianilor, si intr'un moment s'au gasit foarte`greu, foarte strim-

torati, pana a venit un om cuminte pe care pand acum I-au trintit

be boa ori, bar omul resistd si mai asteapta sa fie trintit be
citeva ori, cad numai trintinbu-se un om cum se cabe, ajung si
ceilalti sa samene cu binsul putinel. (Ilaritate, aplause prelungite.)
Doua lucruri sint sigure : nici omul cum se cabe, trintit, nu moare,
nici acei can I-au trintit nu scapa nemolipsiti be binsul. (Ilaritate,)
Prin urmare, la Greci, la inceputul formarii Statului grecesc,
eteria be la 1821, luptele bin Moreia, bin Principatele noastre, Dragasani, Sculeni, a fost, in toate silintele acestea, eroism autentic,
frumos si glorios eroism, si au fost momente cinb se crebea ca

eroismul acesta nu va probuce nimic. Europa nu void sa auba be

Grecia libera, foarfeca inteligenta a biplomatiei crea harti cu fel be
fel be intortocheri posibile pentru a lua cit mai mult bin brepturile
unui popor be a fi stapil, pe pdmintul sat!. La urma urmei, tot s'a
putut si s'a facut o Grecie, intaiu mai mica, pe urrna transformata
intr'una mai mare, si tot lsa o sa se mareasca pana va ajunge la
stapinirea tuturor brepturilor sale nationale. Caci foarfecele biplomatiei au o virtute minunata : unbe taie, creste bin nou si, cu cit
taie biplomatul mai inbdi Mule ca sa nu fie, cu atit mai energic
porneste viata in partea aceia, ca sa fie. (Ilaritate.) Cum e si lucru
firesc, foarfecele fiinb un lucru mort, iar bincoace o putere be viata
care gilgiie, rascolinb si biruinb la sfirsit.
Ei bine, bacd Grecia a avut eroismul, al tuturor claselor bin
care se alcatuieste populatia ei, Sirbii au infatisat o forma mai unitara, mai frumoasa in unitatea ei, mai inbuiosatoare in spiritul ci
naiv, a eroismului. Serbia este o lard creata" printr'o revoltd de
ferani. Nimeni nu ia inbemnat la revolta. VA vorbiam obinioara be
eroii be la Cosovo ; ei bine, eroii be la Cosovo singuri sint cei cari
au creat Serbia moberna.
www.dacoromanica.ro

292

Rzboiul nostru in note zilnice

Cine avea interes sa creeze Serbia ? -Turcul, bin stapinirea

cruia ea se besfAcea ? Austriacul ca'-i bbea tircoale la hotar, oferinb

fel be fel be combinatii arhibucale si vasale, specialitatea Casei (ilaritate) ? Sau poate interesul acesta il avea acei ling'a cari borim a
fi, aci imprejurarile ne vor face s fim, vecinii nostri be la Rasarit,
cari trimeteau consulii lor specialisti in a bnci tinerele natiuni in
asa fel incit niciobat'a sa nu poat umbla pe picioarele lor ? Trebuie
s'a spunem in aceast privinta, oricit am recunoaste cd, bacA lucrurile nu s'au schimbat in cancelariile rusesti, s'au schimbat in constiinta

be interese pe care Rusii le au astzitrebuie s'a recunoastem ca

biplomatii Rusiei bin veacul al XVIII-Iea au avut totbeauna talentul
be a creste natiunile ortoboxe, cum cresc Tigancile pe schilozi. (Ia-

ritate.) Asrnnarea e perfect& pentru ca aceste natiuni nu erau

copiii Rusiei, ci copiii altora, ajunsi in minile Rusiei ca s'a ramina'
totbeauna cu picioarele moi.
Ei bine, evibent ca' n'avea interes nici Rusia s'a creeze o Serbie.
Atunci, va zice cineva : au fost cArturarii: ei au facut carti, cartile
au fost cetite be toata lumea, in scoli s'a prebat ibealul national,
iar acei cari au avut nota 10 la ibealul national, mai tarziu au vorbit
cu talent retoric la intruniri publice ; aceia, prin framintarea besinteresata a opiniei si Far niciun girto altul becit al interesului obstesc,
aceia au creat generatia care a luptat pentru eliberarea Serbiei. Nu
P abevArat, Serbia n'a cetit crti : tipografii nu erau, scoli nu func-

tionauera boar o scoald csloveno-sirbeasa, be veche slavon5,

cu un basCal rus pentru elevii sirbi, cari iesiau bin acea scoala cu
cunoasterea alfabetului chirilic. Atunci se intrean cineva : be unbe
totusi a iesit rscoala Serbiei? Ma rog, n'a fost nicio gazet be agitatie, n'a fost nicio intrunire publica, nicio manifestatie, nimic in
niciunul bin satele sirbesti ? Nimic. De alminteri manifestatitle ar fi
fost cu totul in Mara be trabitie, si ei triau numai in trabitie :
fiecare gospobar acasa la binsul, fara sa se uneasca in grupe pentru
a spune ceia ce se spune mai bine in intimitatea sufletului fiecaruia
si prin munca robnicd pe care o provoaca' la fiecare constiint a batoriei sale. Nu zic ca nu e patriot acela care se si infatiseaza, bar
mai zbravan este patriotul care se ascunbe intdiu si, in ceasul primejbiei, se vebe, putintel mai innainte becit ceilalti.
Care e atunci puterea care a ribicat Serbia ? E cintecul popular,

www.dacoromanica.ro

N. 1ORGA

293

-balaba, ceia ce cintaretii orbi, intovarasinbu-se bin cobza cintau la

abunarile teranilor. Acolo era religia lor nationala, ibealul lor intreg;
acolo constiinta lor be vitejie trecutd;
in acest graiu vagabonb al
cintaretilor era ceia ce se numeste astazi cu pretentiune, cinb trecutul
este be multe ori lasat la o parte bin preocupatiile ebucative ale

unui popor, tablele be bronz ale istoriei,frumoase, bar abese ori

lumea nu se uita la binsele. Graiul viu al povestirii bespre luptele
.contra Turcilor, bespre toate suferintele si toate bucuriile, bespre
hotarirea be rasbunare pentru triumful crestinatatii si al rasei, amintirea mortilor eroi, toate acestea au creat in mijlocul unui popor
be terani, la inceputul veacului al XIX-Iea, hotrirea be a se jertfi
mai bine cu totii becit a trai in robie. (Mari aplause.)
$i, atunci, be la un capat la altul al terii, s'au ribicat cete.
Cine era in fruntea lor? Genera li impobobiti cu fireturi, barbati be
Stat minbri be activitatea lor biplomatica, mesteri agitatori ai mullimilor, oameni cu slat be scrviciu in viata parlamentara sau politica
a unei natiuni ? Nu. Cnezi, juzi be sate, popi, protopopi ; cei mai
multi nu stiau s scrie ; niciunul n'avea Constitutiunea in buzunar
si, baca li s'ar fi vorbit be Constitutiune, ar fi crezut ea si aceasta
este un fel be firman prost, bestinat sa creased birurile, cum erau
atitea care abusesera impovararea sarcinilor asupra teranului sirb.
Din mijlocul acestor terani a rasarit un porcar, un vinzator
be vite-si porci, a rasarit Caragheorghe, care, stringinb in sufletul
sau tcut si intunecat toata hotarirea be a trdi si birui a poporului
sdu, a creat un Stat mobern. Cu un mare suveran, cu biplomati transeenbenti, cu gcnerali, cu scoli, se poate intimpla sa moara o natiune;

un porcar a lost in stare sa creeze un Stat, si va trai natiunea

parcarului in Statul intemeiat be porcar, cinb multe State care au
fost create be Papi si Imparati si binecuvintate veacuri intregi cu
Mate farmecele religiei si autoritatii, vor peri.
Caraoheorghe a liberat Serbia si, bup binsul, bupa inlaturarea
i moartea lui, s'a ribicat Milos Obrenovici ; a venit cumintele but:4
entusiast; socotitorul bupa erou; continuatorul biruintei bupa acel
care o smulsese soartei. $i in felul acesta s'au ribicat boua binastii,

care s'au luptat intre ele, care s'au inlocuit si eau jertfit una pe
alta, baud binastii rsarite insa bin rinburile aceleiasi teranimi pentru
a stapini Statul. Si oamenii cari incunjurau pe Caragheorghe si pe

www.dacoromanica.ro

294

135zboiul nostru in note zilnice

Obrenovici erau urmasii simplilor terani call asistaser la innAltarea

steagurilor, cari cheltuiser toate puterile lor pentru biruinta aces-

tora,fiecare be glorioas5 origine teraneasca. Glorioas5, fiinbca este

facutA toat bin muncA, bin rAbbare, tin sacrificii. Glorioas5 bin
causa aceasta. (Aplause inbelung prelungite).
5i au trebuit si cArturari. De unbe s'au luat carturarii? Serbia

n'avea carte, prin urmare nu putea s existe o clas be crturari,

Era ins5 araturi, peste Sava si Dun Are, in Ungaria austriac5 be
atunci, cum e azi Austria urgureasc5 (ilaritate), cu brapelul purtinb un brac be o parte si un brac be alt5 parte si nu se stie care
e mai rAu! (mare ilaritate.)
In Ungaria aceasta austriac5 erau Orturari, oameni cari stiau
ce inseamn5 scoala, ce inseartm5 scrisul, ce inseamnd tipografia. $1
ei venir5, cinb a trebuit, ling Milos, care n'a scris niciobat. Fiut

sAu Mihail a fost invatat, bar Milos sia scris volumele in inima
lui, care be sigur cuprinbea mai mult becit comuna enciclopebie 6e
brept international si national bin timpurile noastre; era o bogatA
bibliotecA sufleteasc5 in inima teranului acestuia simplu care a tr5it
1351.15 la sfirsit, cu toat uniforma lui be paran, teraneste, care mai

bine s'a simtit intre teranii lui si a murit intr'un pat simplu, intr'o
cas5 be teran. Se pstreaz inc5 patul acesta, bac5 nobilele ghiulele
care au bombarbat 13elgrabul, vbinb triumful unei mecanice superioare, nu vor fi bistrus, intre alte lucruri, si coltul Museului care
pstreazd pios ultimele rAm5site ale vietei batrinutui teran Milos.
,Trebuiau beci arturari, oameni be conbeiu, logofeti, membri
ai Ministeriilor, cki s'au creat fflinisteril be la o bucat be vreme,

alatuite be Constitutie. De unbe au fost luati acestia ? Din tara

apAs5rii, bin Ora suferintei, in care gilgiia bonnta r5sbun5rii, si ei
au venit abucinb un ibealism inb5r5tnic, nebiruit. Mare lucru era
pentru ei slova, ca pentru orice arturar, bar, pe ling5 slov5, mai
mare era ginbul acela care-i Muse chiar sA apuce intAia oar5 conbeiul in min. $1, atunci, cu o binastie be porcari, cu o noblet be
terani, cu o clas be carturari culeas intre pribegi cari abuceau
numai ibeal, si amintiri be suferinte, $i boil* be lupt5, si spirit
be rAsbunare, asa s'a intemeiat Serbia mobern5.
Veil zice : Serbia a avut politiciani. De sigur ca i-a a vut. 51
politicianii acestia au fcut ceia ce fac politicianil oriunbe? Cine-

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

295

s'ar ginbi s o tAg5buiasc5 ! Au fost malversafii si biscorbii si bestrAb5lare ? Fr5 inboial5. Dar supt aceste fenomene be suprafaf a
r5mas un lucru : bunul simf fer5nesc, iubirea inbgralnic5, eroica be
pamint: si la cel mai corupt bintre politiciani, o alburoasA iubire
be far si be neam, capabil a face s5 se uite toate greselile, toate
p5catele lui.

Daca' o spun numai asa, n'o sa infelegefi beplin intr'o far5

asd be vecind cu Serbia si asa be beosebit5 be binsa. Voiu c5uta
scA transpun in posibilitfi be ale noastre ceia ce acolo a bevenit
o realitate. Si noi am avut o revolt ferneasa, la 1821. In fruntea
et a stat un om care si el a avut inceputuri foarte mobeste : a rsarit intr'o asuf5 ferAneasc5 bin jubeful Gorjului, trinb pe ling5
boieri, inv5ftnb mai bine slova pe care boierul tindr o invga mai
prost, pentru ca acesta s ajunga Vornic-Mare, Logoral-Mare, iar el
s5 se ribice boar la bemnitatea be Sluger, la rangul smerit al Slugeriei. Da, Tubor Vlabimirescu nu era inferior lui CaragheorgheDar soarta I a impiebecat sl ajunga la captul borinfelor sale, s5
se ribice unbe ar fi vrut. S zicem insa c ar fi izbutit, c5 el, eroul
teranilor be la 1821, ar fi intemeiat, el, $i nu Grigore si Alexanbru
Ghica ori Bibescu, el ar fi intemeiat o binastie jeraneasca aid. Si
atunci, pe ling5 binastia feranului be la Vlabimiri ar fi fost cei b'int5iu in aristocratic., nu bescenbentii limonagiilor bin Fanar (aplause
puternice), ci urmasii c5pitanilor be obinioar5, cari, in loc sA inf5fis2ze biplome care se pot g5si si la Constantinopol si in insule si
la Atena, cu steme minbre pentru batut be.asupra porfilor, ar fi
intafisat simplul vesmint insingerat in lupte al strAmosului for, opinca
frarnintat in noroiul biruintelor, cojocul taiat be sabie si strbAtut
be gloanfe. Nu simfili b-voastr c alt eroism ar fi trecut prin
inimile celor mai bepartafi urmasi ai acestor oameni, cinb oamenii
acestia s'ar fi ribicat, clcinb greu, pe pmintul lor, cu clcIiul lor,
pe treptele puterii, in loc s lunece ca sopirlele i s se tiriie ca
serpii c5tre innAlfimi ? $1, bac5, in loc ca viitorii crturari ai Roma'.
niei s soseasc5 cu biplome be prin feri inbeprtate, cuprinzinb, pe
ling5 testimoniul be stiinf5, si testimoniul be instrinare si neinfelegere al nevoilor fern, intemeietorul clasei arturarilor romini ar
ft fost bascAlul Lazr be la Avrig, ban tofi arturarii romini ar fi
lost asemenea cu basclul acela care, acum aproape un veac, pleca,
www.dacoromanica.ro

Razboiul nostru in note zitnice

296

--

zbrobit be osteneala si aproape be mormint, binecuvintinb in cele

patru colturi pamintul Terii-Romanesti pentru ca bin invatatura lui
sa rasara spor si vitejie si triumf pentru ai sai, be sigur multe lucruri ar fi astazi altfel be cum sint si multe holariri pe care astzi
le striga lumea in nerabbarea sa ar fi fapte, nu be ieri, ci fapte
be zeci be ani inbeplinite. (Puternice aplause, inult prelungite.)
III
Dar, b-lor,

eu nu vreau sa va las astazi cu o Stringere be

inima, cu slbiciune si neincrebere in viitor. Nu, eu cred. Am spus-o

intotbeauna si o spun si astazi, cre. Orice ar lipsi la unii bintre

noi, orice ar prisosi la busmanii nostri, eu cred, i 1A3i crede 'Ana
la sfirsitul zilelor mele. 5i, baca ar fi sa mintui unbeva in pribegie,.
en voiu crebe, precum neam be neamul nostru, in cele mai cumplite suferinte, a crezut si prin crebinta aceasta pagina am trait si
ne-am mentinut impotriva tuturor furtunilor si impotriva celor mai
cumplite busmanii.

$i WA be ce creb. Ilu e be-ajuns sa spui : creb, fiinbca-ti

vine la socoteala sau Hinbc5 suna frumos pe buze; trebuie s stii
.
bovebi pentru ce crez), st. a boua zi bupa infringere, a boua zi
bupa cucerire si anexare, bup cele mai cumplite umilinte si suferinte ale poporului tau Inca, a-i crebe. Este cu neputintaveacurile
ne-o spun, breptul nostru nebituit o striga, este cu neputinta ca,
-la urma sa nu biruim, si, cu cit mai mult vom suferi, cu alit vom
birui mai beplin si cu atit mai bine intemeiata va fi biruinta noastra,
(Inflacarate aplause.)

$i va voiu spune be ce cred : puterea unui popor o formeaza

boua lucruri : sau o sublima cunostiinta be ibeal, be batoria sacri,
ficiului, cuprinzinb pe toti, sau o trabitie unitara, atit be abinc inrabacinata in multime, frith orice s'ar petrece la suprafata, mice .
slabiciune ar H, nimic nu-i poate iniatura puterea.
Ibealul acela mare, puternic, stapininb toate sufletele, impacinb toate urile, facinb sa bispara toate personalitatile, amutinb.
toate gurile gata sa blstarne, uninb pe toti intr'o perfecta si bumnezeiasca armonie pentru a sta ca un singur trup si un singur suflet innaintea busmanului, acesta nu-1 vab. Dar vab altceva : vab puterea cu neputinta be zgubuit a trabitiunii noastre nationale.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

297

Romnia mobernd a abus multe lucruri bune, a abus ins si

acel lucru ingrozitor si, intrebuintez un cuvint strain .'abominabil be
r:iu, care este ruperea unei pArti bintre noi be la trabitiunea noastr
nationala. Nu vorbesc numai be intrebuintarea altui graiu, un fenomen trecAtor, in mare parte intaturat :bar chiar aceia cari vorbesc mai mutt be tall si be neam nu sint Inca be la inceputul
fiintei lor sufletesti framintati numai be acele amintiri si be nAbejbile acelea care formeazd abevarata fiinta etnicd superioara a unei
natiuni. Multe lucruri s'au instrAinat, multe s'au ratacit, multe au
fost pArAsite, si abause multe care nu merita s trAiasc. Din fericire insa nu ajunge o jumdtate be veac pentru ca sa scoata bin
sufletul unui popor puterea nebiruit a trabitiunii sale.
Noi, cinb facetn un lucru, noi carturarii, cinb scriem in carti
si artile se aseazA in biblioteci, ni-am pltit batoria ; poporul are
insS ca btrinul Milos al Serbiei, comoara amintirilor sale in suflet.
Neglijeaz-1, bespretueste-I, arunca-1 in srcie, nu tinea seamd be
binsul ; vine o vreme cinb, totusi, la el trebue s te abresezi, fiinbcd
ei, la un loc, sint cei multi, sint cei curati, sint cei tari, cei meniti
biruintelor; sint acei cari sprijin pe umerii lor Statul si poart
innaintea tuturora steagul be lupt. 51, atunci, rAminem uimiti, fe-ricit uimiti, cinb vebem cu cit mai mult plgteste muta trabitie, gata
be a se preface in fapte, bin inima for fata be galagioasa mobg,
incapabila be fapte si muna, bin vorbele si cArtile noastre.
Nu creb in crti, nu creb in cei cari le scriu, nu creb in alctuirile be vorbe ale nimanui. Creb in cei mari si facuti, in aceia
at dror suflet cuprinbe tot cit am suferit, tot cit am luptat, tot
cela ce avem breptul s' smulgem prin lupta. In ei, creb. (Inflacrate aplause mult prelungite.)
1 Novembre, 1915.

Ceasul constlintelor.

Recrimindrile se aub in fiecare moment si ele sint cu atit mai

violente, cu cit taberele cebeaz5 una in fata celeilalte. AlAturi cu ele,
se ivesc ins nebumeririle, inbemnurile si toate manifestatiile suitefelon tulburate, care be sigur ar voi ceva, ceva clar, imebiat, efectiv,
bar, bin nenorocire, nu stiu ele singure ce von.
Pentru a face pe unul $i pe altul a lua cutare birectie fat
be problema, sfsietor be actual& a politicei externe be facut acuma,

www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

298

se intrebuinteaz5, pe 1ing5 o terorisare, ce izbuteste numai rare ori,

si celelalte mijloace, blinbe". Ti se aminteste tot ce ai fcut,
tot ce ai zis, tot ce se astepta be la tine, bin partea cui te-a inteles "ii bin partea cui nu te-a inteles, ti se mArturisesc toate
ilusiile ce s'au format bespre tine ; batorii be grupare, bff partib,
ti se striga in urechi. Si lumea e abinc uimit cinb vebe stinb
fiecare in alta parte, oameni pe call i-a legat o activitate politicA
inbelungat.

Ea suspecteaza.
Dar face r5u a suspecteaza. La mijloc nu e nici vinzare, nici
ispitire, nici ambitie, nici intriga.
In lucrurile foarte mari nicio legAtur be pe p5mint n'are pu. -tere : in clipa mortii ori supt lovitura celei mai grozave bureri, a
celor mai sfinte sperante s'a ginbit vre-un om pe lume ce fac altii,
fie si cei mai be aproape, ce se face in grup, ori s'a intrebat, cu.
besperare sau cu entusiasm, ce trebue s fac5 el insusi ?

Asa e si cu intrebarea be azi.

C5ci e ceasul constiintelor si ceasul constiintelor singure.
8 Nouembre, 1913.

Florile de la Ni.
Bulgarii gusta astazi toate placerile revansei. Pe cinb in Belgrabul ruinat, par5sit be locuitori, patruleazA Austrieci si Germani,
Nisul se and in stapinirea ostasilor regelui Ferbinanb, cari, patrunzinb pn la Morava, incearcA a trece astazi riul pentru a colabora
si mai beparte cu aliatii lor. Ba inc5, pentru anugirea bucuriei,
vine stirea c5, in Sub, s'ar fi cistigat un succes asupra Anglo-Francesilor be lingA befileurile macebonene.

Chiar be s'ar trimite la ocnd sefi be partibe populare si baca

s'ar impusca ofiteri trAbtori, totusi este bucurie in Bulgaria. Simgele sirbesc se varsd cz: sete, se calca' in picioare cu frenesie steagu!
care ont5, alturi cu cel bulgar, a bus la biruinta. contra Turcilor,
si, cinb se arunc5 flori la Nis solbatilor invasiunii, pentru a conjura groz5viile unui m5cel, fete be mult incretite intr'o asteptare tdcura rib be o bucurie fr be margeni. Ba cite unii viseaz in bep5rtare o gun' bulgar la Cornul be Aur supi steagul cu vulturu!
german!

www.dacoromanica.ro

N IORGA

299

Revansele nu sint sanaloase, nici in pregAtirea lor, care otraveste singele, nici in svirsirea lor, care astupa ochii innaintea realirtilor viitorului, care se apropie. Popoarele sanatoase nu le au.
Ele stiu c'a ura vine bin ur si Ca aceIa care stinge cel b'inraiu ura
in sufletul sau este cel mai mare.
Dar nu este Inca vremea azi pentru ca Bulgarii sa inteleaga
aceste lucruri. Au atins granita Moravei, fagabuit printeun tratat
pe care acum o lun il benuntam aid, au anexat cuibul minciunii",
Nisul, si, zbrobinb" pe nobilii ostasi ai Franciei, pe minbrii lupMori ai Angliei, ei viseaza macebonia- intreag, Albania, Abriatica.
Nu voim sa intrebuinthn nicio comparatie bin fabula. Dar,
baca exagerarile in vorba abuc biscrebitul permanent, exagerkile
in fapt au abus, be cinb exista omenirea, ruina State lor. Dimine-tile celor mai vesele betii sint cele mai grele si mai amare.
$i va veni vremea cinb se va intelege la Sofia ce inseamna
memoria sigura a Angliei, a Franciei, a Rusiei, arora astazi li se
varsa singele si li se batjocoreste prestigiul militar. Si se va intelege atunci si ce fagabuiau florile be toamn be la Nis.
8 Novembre, 1915.

0 p ov este.
Cui nu ma Intreaba nimic.

De obiceiu povestile nu s'au intimplat niciobara ; aceasta pe

care va voiu povesti-o poate ca nu s'a intimplat, bar mi se pare

ca se intimpl, si poate chiar
aid, cu oameni pe cari-i cunosc
bine ?I

cu mine insumi.

13arbarii erau stapini pe o Ora: Al lor era bielsugul muncii

tuturora, al lor breptul be a porunci, minbria toard a lor. Capeteniile
be sernintii hordrau in oHce privinta. illultimea supusa gemea boar
bin greu, bar privia ca un lucru firesc, lsat be Dumnezeu, pebeapsa
ce cazuse asupfa-i. Ea simtia crestineste,
bar nu inbrznia s'a
calce pragul casei ascunse unbe ci,iva crestini cari stiau ca Domnul

lor a legat Crebinta be Sperant5, se rugau pentru binsii, pentru

multimea be afarg, neintelegAtoare si muta, ba chiar si pentru barbaH, a earor mintuire sufleteasca prin trecerea la legea cea abevwww.dacoromanica.ro
rara o cereau.

300

135zboiu1 nostru in note zilnice

13arbarii veniau une ori prin imprejurimi, si aceia bintre binsii-

cari stiau a acolo este o cash be rughciuni, se asezau in prao

si ribeau.
Vremea a trecut.
A fost o minune? S'au ginbit barbarii ch legea cea nouh poate
sh-i ajute, impreunh cu zeii cei vechi sau si mai mult becit binsii ?Si-au bat sama eh se apropie luminarea acelor multimi care pAnd
atunci erau thcut si sfios crestine ? Sunau arme la hotar, amenintinb,
cu viata tuturora, puterea sefilor be semintii ? in cronich nu spune,
bar poate sa fi fost ceva bin toate, chci, bach poftele barbarilor
sint mari, cumplite, bach pornirile lor be rhsbunare sint sigure,
mintea lor e tulbure.
$1 iath-i eh intr'o zi cu miile au I-CM/Alit la bisericuth. Nici

vorbh be intrat in ea, fiinb prea muti. 0 nbusiserh.

Fhceau cruce cu totii si toti strigau numele lui Isus. Dar
crucea for era asa be brutal, incit li sunau piepturile club o faceau
cu pumnii, $i invocatia Mintuitorului rhsuna ca urletele lupilor si
rhcnetul leilor in pustie.
Erau crestini, be sigur, bar cu o groaznich si hibh frenesie.
Totusi ceata crestinilor se bucura. In sfirsit va inceta jaful si
varsarea be singe. Sthpinitorii si stapinitii vor fi impreun. Cu totii
vor aphra cetatea. $i pe urma se va face in locul chiliutei be abgpost o biserich mare, unbe vor sta in frunte, smeriti acuma, uriasii
$efi be semintii. $i ei strigau osana si Ihubau pe Dumnezcul care
a schimbat inimile.
incetul pe incetul toti crestinii .10 biruir neincreberea si teama

si se alipir la multimea beath be solia legit celei nouh.

Trebuia acum sh se fach slujba : era ceasul Tainei.
De-obath septe mini singerate se rhpezir la potir si, it' spinbinbu-i pe lespezi cuprinsul cel sfint, inftisara ,,Trupul lui Dumnezeu" pe locul Overelor care fuser trintite la pamint be imbulzealh.
Iar, in strane, fostii preoti ai ibolilor rupeau carnea jertfelor pe care
erau beprinsi sh o infaliseze zeilor.
Trebuiau spuse ins cuvintele sacramentale, si nimeni nu le
stia, fiinb nol.
Atunci un glas se ribica in multime: Preotul, preotul!

Preotul incremenise. Era singur. Cum sh nu fi borit si el

convertirea tuturora, mintuirea sufletului tuturora, $i a celor mai
www.dacoromanica.ro

N. 1ORGA

301

vechi buamani! Dar el atia orinbuiala Apostolilor : catehisarea inceata, smeritul catehumenat, afara be portile bisericii cit se saviraesc
tainele, tarzia ai sigura impartaaire cu crebincioaii. Aceasta zarva-1
ingrozia, atingerea profana a potirului il zgubuise be revolta, iar
jertfa be singe era pentru el cea mai oribila profanare.
Dar ai lui chiar il Hera spre altar ai cu sila-i pusera in mini
potirul pe care, bin tineret, minile Iui cu evlavie 11 purtasera.
il privi cu lacrimi, il ribica sus, buzele-i tremurara, se paru
ca vorbele sacramentale se vor besface. Dar un cutremur 11 cuprinse
cu o miacare be furie ingrozitoare, el zvirli potirul be lespezi,
ai-I zbrobi.
13arbarii I-au ucis, ai creatinii aplaubau fapta lor. Caci toll

erau acuma creatini, bar preotul trabase, lucrinb pentru zel.

Ce-a fost cu barbarii, cu creatinii, cu celatea, nu mai atiu. Dar
cartile spun ca, Dumnezeu a primit la sine sufletul preotului ucisCaci in potirul slarimat nu mai era El.
15 Novembre, 1915.

Neamt,u1 care nu e Neamt),

din Sofia.
Patriotismul ca ai spiritul, umbla, cum se atie, strazile be o
bucata be vreme.
intre probele cele mai alese be patriotism spiritual este ai

aceia be a zice regelui Romaniei: Nearntul', ai la o intrunire recenta s'au gasit oameni bine crescuti aievibentspirituali innainte
be toate cari au cintat in cor ai cintecul Ileamtului".
Se atie ca regele Romaniei e fiul unei princese be Braganta,
Portughesa, latina, si ca, bupa tata, se coboara bin familiile I3eauharnais ai Murat.
.
Dar aici e vorba be politica, Ferbinanb al Romaniei fiinb invinuit c face politica be Neamt", pentru singele &au be Hohenzollern.
De. obata eu, care traiesc in Romania, be ai nu sint nici patriot,

nici spiritual, vab un lucru. Anume ca toale ofertele, importante,

toate amenintarile, imposante, tot succesul militar, incontestabil (pana

acum), al Puterilor centrale n'au clintitFerbinanb be Hohenzollern

fiinb rege al Romanieiaceasta Ora bin neutralitatea ei ai ca. nici
Franta, nici Serbia nu se pot plinge a Romania oficiala li-ar fi
facut altceva becit bine,fara
a mai vorbi ai be Rusia.
www.dacoromanica.ro

302

Rzboiul nostru in note zilnice

Vab insa si altceva.

Dincolo be Dunre nu e niciun Neamt". Ferbinanb be Coburg,

cu tot numele sdu germanic, e fiul unei principese be Franta, al

fiicei lui Lubovic-Filip, care a fost rege in Paris. Dupa stramosi
are singe maghiarKohdrype linga acel singe german, comun si
regelui Angliei si reginei Maria, pe care niciun patriot spiritual n'a
calificat-o pana acum be Nemtoaica". $i stiu iarasi Ca Fer)inanb
al Bulgariei si-a avut toate leg5turile in Franta, Ca a privit Franta
ca patria sa b'intaiu, ca a vorbit in casa limba francesa, ca era fiul
mamei sale in tot ce priveste sufletul.
$i totusi acel Ferbinanb care nu e .4 Ileamt ucibe pe Francesi
in Macebonia, ceia ce Ferbinanb NeamtulD bin Bucuresti n'a facut,

$i ceia ce n'ar face nicionta.

Ilici pentru ca tineri patrioti si spirituali bin Iasi au cintat, in
auzul satisfacut al celor cari aspira a fi mine 'consilierii Tronului,
1-laibiribi Neamtule", uh surogat be circiuma si lupanar pentru
qTraiasca Regele.
15 Novembre, 1915.

Ce va schimba lumea?
Dupa ce mai bine be jumatate be veac omenirea noastr5 europeana a trait in nebreptatea hotarelor si, prin atitea teri, in
apasarea interioara, bupa ce a intrebuintat toate mijloacele rabbarii

si toate mingiierile unor sperante inbepartate pentru a putea trai

fAra aierul libertatii si fara pinea zilnica a breptului, un rzboiu s'a
pornit cum nu s'a mai vazut altul pe lume. Caracterul lui grozav,
intiprit 6e nemilostivirea tehnicei moarte, care nu stie ce inseamna
omul ca erou sau ca martir, s'a v5zut bin cele b'intaiu zile. $i
totusi multi oameni, cei mai multi s'au bucurat: fie ce-o fi, piar5
milioanele, faramiteze-se orasele, bispara cea mai sacra mostenire
a artei, numai sa scap5m toti bin ghiara nesigurantei, amenintarii.

lipsei be scop si be inteles a vietei be carcer pe care o bucem,

unii ca temniceri, altii ca inchisi,
nqnorociti, in fonb, si unii si
altii. Strigatul vechilor glabiatori bin Arene care se inbrepta in ceasul
mortil cAtre Cesar, privia bata aceasta Dreptul. Sa piara militarismul,
ziccau unii, sa se inlature piebecile artificiale bin calea avintului
lor, strigau altii: joswww.dacoromanica.ro
egoismul si sila si traiasca libertatea, umanitatea !

N. IORGA

303

tar biplomatii, la masa verbe, enunfau formulele viitoarei Europe be brept national, be libertate intern.
$i totusi lunile trec, oamenii mor, orasele arb, civilisafia st

in loc, bar unul pe altul nu se rpun, ci se consuma. $i poate, la

urrng, in stoarcerea tuturora, se va vebea boar, ca singur semn be
biruinf, cgberea biruitorului asupra ultirnei sforfri a invinsului
pentru a putea face el insusi singura sforfare a striggtului be triumf.
$i totusi, fiinbcg vor mai fi oameni, acest rgzboiu trebue s

'

fie fecunb.

Sila nu elibereaza, chiar cinb poartg steagul sfint al breptfit.

Eliberarea cea abet/hard si trainicg se face numai atunci cinb i cel

invins consimte. Dar aceasta e lucrul din launtrul omului, nu

din afara.
El se va face insg.
Se va face prin toat burerea pe care acest rzboiu a abus-o
tuturora, prin tot ce a rscolit in sufletele tuturora. Se va face bupg
rgzboiu, si orice resultat ar avea razboiul.
Nu Hinbenburg va schimba lumea, si nici Joffre, ci altcineva,
lumea insa0. Omenirea se va rdscumpgra pe sine.
Obatg, ca sg mintuie pe oameni be urmgrile pAcatului, Dum-

nezeu a trimes pe fiul sau ca sg stea pe cruce singerat, binb cea

mai mare suferinfg pentru binele cel mai mare. Acum omenirea
intreagg a consimfit sg se suie pe crucea celei mai grozave suferinti.

$i la capgt, neapgrat, trebuie sg fie rscumpgrarea, pe care

astfel i-a cistigato, nu prin triumful unuia si altuia, ci prin suprema

suferinfg a tuturora, prin rstignirea, be bung voie, a Umanitafii.

15 Novembre, 1915.

Parlam entul.
Un mesagiu scurt a beschis intr'o atmosfcra furtunoasg sesiunea Parlamentului.

Regele a spus putin. $i e usor be infeles. Scopul cuvintelor

regale nu e sg facd bestginuiri cum se fac in aubienfe N be oameni
cari nu yin sg spioneze nici sal abune material pentru campanii contra
Coroanei. De obiceiu in acele cuvinte be salutare se anunl programul unei activitati legislative, birecfia unei actiuni interne. Politica externA nu poate fi atins5 becit intr'un singur cas, cinb in
timp be pace asigurath, se constata" anumite resultate ce s'au cis-

www.dacoromanica.ro

304

R5zboiu1 nostru in note zilnice

tigat, consolibinb situafia Statului. In zile ca acestea be azi atingerea chestiei be birecfie si hothrire care pasioneaz, bestAinuirea
unor atitutini apropiate inseamn5 instiint area oficial5 a abversarului
ce va fi si compromiterea resultatului prin grbirea lui.
Dar, fireste, naivii asteapt5 si ramin besilusionafi, ner5bbatorii
critic5 fereala neaparat a formulelor, iar sirefii atac5 la altul ce
ar fi fAcut ei singuri.
In foaia noastr ni-am interzis, be la inceputul acestor asa be
grele imprejurari, be a nota orice priveste viafa partibelor, chiar
bac ele se inbArStnicesc sa arMe c5 tr5iesc, atunci cinb nimeni
n'are nevoie be ele, iar ribicolul scanbalurilor personale n'a meritat

niciobat5 un HO be semnalare. mai la urma urmei, face fiecare

ce poate !

Regele a cerut unire innaintea primejbiei si a ispitelor. Presebintele Camerei, b. Pherekybe, inbat bupd alegerea sa, a vorbit
bespre aceiasi pace, in cuvinte pline be asigur5ri biscrete pentru
aceia cari creb cd e o actiune patriotica' a lupta inFauntru ca o preg5tire a luptei in afar5.
Probabil insa cd aceste sfaturi nu se vor urma. Practica viefil
noastre politice a lsat urme inbelebite in sufletul celor ce le-au
purtat. el sint, innainte be a fi oamenii unui scop, aceia ai unei
modalitali, 5i aceasta e natural c5ci mobalitatea a fost sportul lor
be cdpetenie o viata intreagA, iar scopul nu I-au bescoperit becit
ieri. De ce n'ar crebe ca" in astfel be momente a combate" un
guvern, Mil a-I putea macar rsturna, e ing5buit, atunci cinb, baca
s'ar bovebi CA urmeaza o birecfie gresita, el se r5stoarnA fara a-I
<,combate!

Cu cit Parlamentul va urma insd vechea rutind. be suspiciune

si ur5, cu cit se va pierbe in atacuri personale si in scanbaluri, cu
cit se vor Iua normele be conbuit be la exagerafii bin sistem 5i
se vor scoate innainte, pentru inbrasneala lor, oameni compromisi,
cu atita se va bepArta be binsul atemtia nafiunii. Aplausele cumetrilor si ale I3ucurestenilor borifi be amusamente" sa nu insele pe
nimeni.

Aceasta tara vrea azi lucruri mari pe calea sacrificiilor pe

care, in tacerea ei solema, s'a hotrit sa le bea, pe toate.
S'o stie Guvernul, bar si oposifia feberat6 s'o stie ! Nu pe
scSrita be bin bos a vreunui politicianism se va ribica Romania,
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

"=.------

305

in focul bengal al entusiasmului be _comanba pentru convingeri improvisate, la izbinbirea ibealului ei, ci printr'un urias si becisiv asalt,
-venit la momentul su.
Guvernul sa nu incerce a-I impiebeca, nici opositia a-I teatralisa trivial in interesul ei. Cad popoarele nu sufar ca politicianismul
be buzina sa strice momentele unice in besvoltarea lor milenara:
22 Novembre, 1915.

Creatiunea Rusiel
in Balcani.
Se spune si e foarte abmisibil ca Rusii au strins forte
insemnate in Stint 13ulgariei si ca, intr'un viitor foarte apropiat,
ele vor fi trimese contra 13ulgariei multamite, saturate, scalbate cu
bucurie in singele fratilor crestini si slavi bin Serbia.
Azi, presa bin Sofia trateaza pe Francesi ca pe niste bieti
invinsi vrebnici be compatimire si-i sfatuieste sa se intoarca spre
casa, cad altfel li se va arata ce poate un popor care-si apara
brepturile. Mine, somatii analoage Vor fi inbreptate catre Rusi, probabil cu tot atita compatimire pentru slabiciunea lor in momentul
cinb leul bulgaresc trage la carul biruintei cu boua paturi, bintre
care una bestul be smult4.
$i Rusii vor primi aceste insulte ale sfaturilor binevoitoare,
mai bureroase becit cele mai grosolane injurii, fiinoca, prin politica lor be un secol in Balcani, le-au meritat.
Vorbim numai be 13ulgari si Sirbi.
Pe o vreme cinb la 13elgrab incepea a se crebe ca s'ar putea
uni tot slavismul balcanic supt steagul sirbesc, Rusia oficiala punea
la cale, prin Venelin si altii, o miscare be ibei bulgara tinzinb a
bovebi cu lucrari be istorie ea in 13alcani n'a fost pe vremuri becit
boua puteri rivale, cam be aceiasi forta, inlocuinbu-se pe rinb: 131zantinii be nationalitate greceasca si Bulgarii cu constiinta -nationaMAO lor slave.

0 lume intreaga, naiva, imbatata, in sclavia ei, be cel b'intaiu

inbemn catre libertate, a crezut Ca Rusia crea astfel idealul Marii
13ulgarii.

Vre-o treizeci be ani mai tarziu, a boua zi bupa ce Racovschi

www.dacoromanica.ro

_ - R6zboiul nostru in note zilnice

306

cel national, prebicase la Belgrab regalitatea sirbo-bulgar a cneazului Mihail Obrenovici, Ignatiev, ambasabor dl Tarului la Constantinopol si mare panslavist, smulgea Turcilor firmanul bin 1870 care
crea o Biserica buigara pentru toti Slavii bin Balcani, supt un exarh-

Prin aceasta loviturd batd Grecilor si Sirbilor se fixau si hotarele

Marii-Bulgarii.

Alti opt ani se strecoar. Sirbii singereala pentru Bosnia st

liertegovina, pentru Vechea Serbie, pentru egemonia slav'a in Balcani. Rusia intervine cu arme la sfirsit biruitoare si, lasinb o Serbie
mica si amenintata, fra Bosnia si Hertegovina, bate Austriei, creaz5
Bulgaria tratatului be Ia San-Stefano, binb astfel si un Stat ibeii
Marii-I3ulgarii si puiabu-i in fata ispita Tarigrabului, beci datoriazie
a fi ,,nerecunoscatoare". Si, pentru cd trebuia si intetirea unei umi!Hoare tutele rusesti, i-a baro si pe aceia, avinb, in schimb, pc.
Stambulov.

Ce a mai fost pe urrna: Hartvig, razboiul balcanic bin 1913

sprijinul bin 1914, n'au mai putut schimba situatia. Rusia, bin trei
lovituri, facuse opera care, neaparat, trebuia sa se intoarcd in contra ei
Mine, la Sofia se vor publica buletine be 4 victorieD contra
Rusilor.

Daca macar aceast cruba experient ar fi pentru Rusia cea

bin urm.
22 Novembre, 1915.

Prietenii Austriei.
Liberali si conservatori, mai ales conservatorii, parveniti si
boieri be vird, abvocati si proprietari, instinctivi cu ochii injectati be
singe si eleganti cugetatori cu vorba rafinatd,nu-i putem privi altfel,
pe toti <cgermanofiliix, laolalra, becit: prieteni ai Austriei.
Aceastd singura calitate explicd aparentele inconsecvente si
contraziceri ale politicei lor, chiar atunci cinb nu li se intimprd s5
scape mdrturisirea, ca aceia bin foaia be obinioara be la Iasi a b-lui
Virgil Anion, ca, mice politica balcanicd s'ar face, in politica europeana una singura se poate : cu Austria contra Rusiei.

S ni amintim putin in aceastd tara a uitarilor lesnicioase care

permit, in mijlocul consiberatiei publice, cele mai uimitoare lepabari

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

307

Era in 1912. In alinisteriu, b. Maiorescu si b. Tache lonescu,

--i b.

Marghiloman, si to. Filipescu. Razboiul Balcanicilor unifi

contra Turciei fierbea. Presebintele Consiliului il ingabuise in Septembre, iar in Novem bre, bupa victoria 13ulgarilor, cerea compensafii
acelorasi Bulgari. D. Tache lonescu se temea be primejblile Silistrei
51 yolk cu abmirafie, prietenia invingatorilor. D. Marghiloman nu
voi nimic in beosebi. lar b. Filipescu cerea trecerea Dunarii contra
confeberafiei balcanice, bac5 nu satisface imebiat anumite cereri be
cesiune teritoriala, foarte grele.
Creb ca-mi abuc bine aminte.
In afara be Ministeriu, b. Carp cerea sa mergem la Chiev, provocinb noi razboiul european. Spre intransigenfa sa provocatoare,
spre birzul sau bismarckianism be atitubine, se inbreptau toate speranfele patriotice. Alaturi be ebulifiunea nafionalismului be sport si
be generositate, era si al acelora cari in Camera anunfau interpetail nimicitoare, planuiau strasnice comploturi on rasturnare, iar in
afara chemau lumea, supt aripile g Ligei in care bicta 0. Virgil
Anion, pentru a-i spune ca, fail Cabrilater, murim in tina umilinfei.

Cel mai mic gest be neincrebere era taxat be trabare, si in plin

Parlament boi beputafi au fintuit la stilpul be infamie lipsa scanbaloasa be patriotism care ma bistingea. Ilu puteai vorbi cu 00. Virgil
Anion, 111. Saulescu, C. Meissner, C. 13aca1basa si atifia alfii fall sa
fi se spuie, cu inbignare, a un Guvern incapabil a bistrus toate
speranfele noastre.
Dar, pe vremea aceia, un tratat contra Austriei lega pe Sirbi
be 13ulgari, fltzenborf facea la ceasuri abinci be noapte revisia
planurilor noastre be razboiu in obaia bin breapta salii tronului,
honvezii isi ascufiau sabiile la hotar. De aceia b. Carp voi atacul
subit, naprasnic la Chiev>, fie si via Sofia ; de aceia prietenii acestialalfi ai Austriei 1-ar fi vrut sef be guvern abucinb la inbeplinire

cu sabia borobanfului vechile sale planuri be marire.

Vine 1915. Austriecii calca Serbia. Bulgarii pregatesc lovitura
be moarte. Viafa celui mai simpatic si mai folositor pentru noi bin
Statele balcanice pare ameninfata. Ne temem pentru noi insine. De
la un capat la altul al ferii vuieste strigatul be revolt5, zvonul be
nerabbare. Guvernul poate infrina abia un avint nerabbator, in focul
caruia sufla agitatorii be meserie ai parlibelor be oposifie. in fruntea
tor ai cauta zabarnic insa
pe belicosii bin 1913, afara be aceia
www.dacoromanica.ro

Razboiul nostru in note zilnice

308

citiva cari fac nationalismul be sport si be generositate a temperamentului lor, la cari se abauga convinctiunile tarbive ale b-lui Tache
lonescu, si 6-sa in opositie. Oamenii be conceptie, cugetatorii politici, autorii be formule stau be-o parte, pacifisti, neutralisti, inbiferenti la zugrumarea Serbiei, la triviala satisfactie be -rasbunare a
Bulgariei.

$i be ce ?
Un singur raspuns e posibil. Acuma interesul Austriei e altfel,
si bed aliatul Austriei, Bulgaria, e buna.
Nu banuiesc motive, ci constat fapte.
Acesti barbati politici au neaparat temeiuri serioase pentru atitubinea lor, mai serioase becit chiar statisticele b-lui C. Stere. Ceia
ce pentru b. Carp e o butaba be original, la bomniile lor e o conceptie, un sistem be filosofie politica. Sprijinirea Austriei formeaza
cheia be bolt a sistemului, orice alM chestie neputinb avea importanta pe linga Musa. E punctul intaiu al unui Crez, nuckul unei religii-

Opinia publica poate sa aibe fara be bomeniile lor a singura

atitubine : sa inlature titluri usate sau usurpate, be politica interna,

si sa-i numeasca oupa ce sint in abevar, cu calificativul be politica,

externa : partibul Austriei.
29 Novembre, 1915.

Caderea prin victorie.

incet-incet, in ameteala strigatelor be biruinta, Sfinta Alianta
a Europei Centrale, cu tot ce tiraste bupa sine, turcesc si bulgaresc,
cabe prin victorie.
E si aceasta o cabere, si mai rea becit aceia prin infringere
Nu e un parabox, ci o constatare.

invingerea se probuce in momentul, dub unul bin luptatori

crebe ca nu mai poate merge innainte, ca e bator a-si parasi tinta
pentru a jrai. Une ori aceasta constiinta se impune rapebe, A bona
zi Statul acela va fi bin nou pe picioare.
Sint insa victorii care cer neaparat alte victorii. In betia avintului, in bucuria cruba a triumfului, luptatorul nu simte single care
i se scurge si care, baca el n'ar fi biruit, 1-ar fi facut inbata sa se
lase. Orb merge innainte triumfatorul, pana ce toate puterile i-au
secat. Cabe atunci, une ori ca sa nu se mai ribice ; oricum, ca sa
nu mai fie ceia ce-a fost.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

309

Diciobata nu e mai splenbib atacul taurului bin arene becitatunci cinb, intr'un ultim asalt, se arunca asupra sprintenului banderillero, lasinb in urm5 valurile calbe ale viefii sale. CI nu setiraste, nu sovaie, ci cabe trsnit.
Biruinfele au formai atita valoare, cita rmine dupa" ce s'a
dedus tot ce las in urm si tot re mai au de infruntat innaintePentru fiarele razboiului ca si pentru fiarele circului.
29 NOvembre, 1915.

//Mai irwie Serbia" ?

Domnui batrin bin vagon se aplecd misterios :spre mine si,
ca si cum s'ar fi abresat unui specialist pentru a-i cere o parere
cu privire la o chestie controversatd si abstrus5, m5 intreba : gCecrezi b-ta ? mai invie Serbia ?
5i se vor mai fi intrebinb si alfii asa. Ciubat si trista nebumerire la un popor ca al nostru, care, ca si cel sirbesc, traieste bin
amintiri si pentru brepturi si caruia nu-i permis a se Inboi niciobata
be biruinfa firta15, neaparata, a celor boud ibei prin care sintem si
unii si alfii, be-a lungul veacurilor, pentru totbeauna : ibeia nalionali
si ibeia breptafii;
Cum ? S piara Serbia pentru c5 la un moment bat, in anul
1915, s'a intimplat sa se abune contra ei trei osti bin trei feri,
intre care boua Imperii, abucinb cu ele tot ce tehnica be bistrugere
avea mai besavirsit ? Pen tru a s'a intimplat ca aliatul grec a trabat
si prietenia romina n'a putut interveni ? Pentru ca s' a intimplatce
egoista' intimplare ! cd patronii rusi, englesi, francesi n'au venit la
ceasul lor si in numarul cerut? Pentru ca s'au intimplat aceste lucruri,
atunci cinb peste toate capriciile, grozave, bar trecatoare, sint factoHi permanenfi, vesnici, acei factori cari se chiama : constiinfa- unui
popor, amintirea tuturor jertfelor pe care le-a abus, hotarirea be a
inbura orice numai sa nu traiasca pentru alfii ? infringerea ele azi,
cumplitele chinuri bin sufletele oamenilor politici si ale ostasilor,
nemargenita burere a celor Hamasi acasa, jalea bupa cei morfi pentru
patrie, acestea sint puterile noi de mine. Ura impotriva Turcilor a
abus Serbia cea mica be azi ; ura, mai abinc simfita, bed mai robnica, impotriva Svabului, Ungurului si Bulgarului va ba, cinb vor
creste copiii be azi si vor povesti copiilor lor prin ce foc a trecut
fara lor iubita, Serbia cea mare.
www.dacoromanica.ro

310

Razboiul nostru in note zilnice

Asa trebuie sa jubecam, fiinbca numai asa am putea primi cu

braga inima surprinberile, care pot fi si amare, ale viitorului, in
care sintem gata, a ne arunca.
Si fiinbca am inceput, cu vorba batrinului nostru care se inboia be invierea Serbiei, sa citez alta, bin gura unui Belgian, care,
in acelasi tren n'avea nicio indoiald.

(De peste un an, spunea el, n'am nicio veste be la mama.

Cineva mi-a propus sa-i scriu prin Legatia germana bin Bucuresti."
$i ai izbutit ?

Cu? Prefer sa nu stiu nimic bespre

mama.

29 Novembre, 1915.

Contele Bellegarde.
Mort pe cimpul be lupta sau pierbut intre multimile prisonierilor cari nu mai pot vorbi, cari nu sint in stare sa comunice nimic
nimanuia ? Cine stie !
Contele Bellegarbe ins, ostas crebincios OM la sfirsit al

Austriei sale, solbat al imparatului salt, urmas fara gres al trabitiilor

familiei sale, a bat tot ce avea : fericirea casnica, situatia, si, la
sfirsit, viata.
De sigur, un viteaz.
Si cine I-a urmarit in viata putea fi sigur ca la ceasul celei
mai mad primejbii pentru steagul in care crebea el va fi la locul

ski, ca s biruiasca ori sa moara.

S'a coborit in muntii Cimpulungului romnesc, sint vre-o zece
ani be atuncea. A vazut pe acei simpli terani, cari sint batjocura
Evreimii parasite si vesnicul obiect be bespret al tuturor surtucarilor
straini. El era mai nobil bect rasa tuturora laolalta si cu situatia
lui abministrativa ii bomina pe top. Avea breptul s batjocureasca
si sa bespretuiasca mai mutt becit oricine. Si nu. Curios orn 1, el

s'a coborit parka' la acesti oameni dati in sama luiaa crebea in

calitatea lui be crestin si be curtean
de Dumnezeu si de fmparatul. L-a interesat veberea lor, s'a aplecat sa li auba graiul, si,
cinb 1-a beprins, el nu s'a oprit pAna n'a smuts taina sufletelor. $i
aceste suflete i s'au parut bin cele mai frumoase pe care le-a cunoscut in viata lui.
De aceia, porninb be la batorie, el a ajuns la iubire, la o
www.dacoromanica.ro
Contele Bellegarbe va fi simtit in funbul
mare si sincera iubire.

N. IORGA

311

fiintei sale un rsunet al singelui ski latin ? flatura omeneasca

are mari si ciubate taine. Oricum sa fie, intre putinii straini in

stare sa iubeasc5 simpla sinceritate curata a teranului a fost el.

$i a aratat-o prin fapte.
Ca n'a parasit pentru aceasta pe bomnul si Imparatul s5u, ca
n'a inteles irebentismul nostru becit ca o fantom5 ispititoare, rea
si facatoare be r5u, cine s'ar putea mira ? Ca a vrut sa ne impiebece, prin orice mijloace, be a patrunbe pana la ai si pe cari voia
sa-i fereasca be primejbla" libertatii rongnepi gata insa a li ba
toata libertatea umand, se intelege asa be bine !
Din causa contelui 13ellegarbe eu n'am mai putut infra in
Bucovina becit cu permisie specia15, in vagon inchis. Mi-a spus

be ce se crebe bator a lucra asa; mi-a spus-o cavalereste siromaneste. f-am raspuns cum eram bator eu, la cealalta solutie a
problemei. Dar oameni ca acesta se respect5 $i cinb ai incruci$a
cu binsii spaba. Sint bou5 crebinti care se infrunta si se inteleg
in motivul moral care le trezeste in bou5 suflete pe care soarta
le mina pe alte brumuri.
Si be aceia, cinb am aflat moartea contelui Bellegarbe,unbeva, in stepa Poloniei, poate linga unul bin acei ostasi bucovineni
pe cari ca terani i-a iubit asa be mult, am avut o strinsoare be
inim5. Pant be binsul!
Cad in lumea aceasta, conte l3ellegarbe, una bin cele mai
rani fericiri, cinb te-a fkut Dumnezeu cu un suflet brept, e sa afli
abversarul pe care-I meriti !
6 Decembre, 1915.

(eBelgia orientulub>.

Obata, bucuro$i a am capatat libertati constitutionale si ca

intrefinem o masina parlamentar, am beclarat, in frazele aprinse
ale unei bemagogii naive, ca sintem c Belgia Orientului>>. lar, bintabara cealalta care-si amintea un trecut mai favorabil intereselor
sale, s'a raspuns cu zeflemeaua care a fkut ca e Belgia Orientului
s5 insemne alegeri falsificate, rea abministratie si incultur5.
N'aveau breptate nici unii, nici altii. Dar nu pentru ca cram
mai ral ori mai buni supt raportul legalitatii abministrative si culturii scolare, ci pentru ca nu cunosteau Belgia.
Belgia? E o tara unbe -,Regele bomneste si nu guverneaz"
www.dacoromanica.ro

liAzboiut nostru in note zilnice

312

o tara be presa libera, be meetinguri, be vointa populara? De sigur.

0 tara be bogatie i be petrecere ? Incontestabil. 0 tara be munca,
be apriga munca neobosit. Ctiva o $tiam , bar i noi muncim,
macar aceia care muncim i pentru cei ce nu muncesc.
Dar 1915 a venit i a spus ce nu giciam Fara aceasta : Belgia
e o targ de sacrificiu geneial, total i absolut pentru ideal si drept.
De si e bogata, be i petrecea, be si... avea libertati publice.
Si atunci vebem ca nu se potrive0e. Nu sintem Belgia Orientului, nici in serios, cad ar fi pretentios, nici in gluma, caci ar fi
obraznic.

Dar Orientul are o Belgie. Era saraca i n'a, petrecut niciobata. Ea zace astazi la picioarele invingatorilor, ca i cealalt, insa
ochii ei urmaresc fix ibealul i breptatea a0eptinbu-i ceasul.
E... Serbia.
6 Decembre, 1915.

Dou intrebari in Camera%

I.

in framintarile be azi, aceasta Camera a uitat prea mult ca

lace parte binteo Constituanta aleasa pentru a ba teranimii temelia
-economica a libertatii sale.
De oarece Guvernului ii revine, bupa obiceiurile noastre, initiativa in asemenea lucrari, pun b-lui preebinte al Consiliului aceasta
intrebare :

Nu crebe b-sa c innainte be a se cere teranului romin supt

arme jertfa suprema se cabe sa-i bann mingiierea asigurarii be acum

innainte a clasei sale, marea massa a poporului nostru, procebinb

la inlaturarea bin Constitutie a articolelor care impiebeca atingerile
breptului be proprietate in veberea interesului general national ?
Din parte-mi sint increbintat c unirea noastra in jurul acestui
maret act be breptate ar ba terii alte pareri bespre clasa politica
becit sfiieri cari nuii pot avea inbreptatirea nici in cele mai sacre
sentimente
II.

In razboiul grozav care face zilnic atitea victime sufar si Romina supui Statelor beligerante.

Ranitii romini cari zac cu miile in spitale cer, pentru mingi-

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

313

ierea sufletelor lor, carte romaneasca be cetit, o cer cu atita insistenfa, incit s'au emotionat si conbucatorii armatei austroungare,
facinb un apel catre public.
Din Romania am ba bucuros cu tofii, bar consiberafii cunoscute ar face ca barurile noastre sa fie banuite.
Este insa o carte pe care nici aceasta epoca be civilisafie tehnica a barbariei n'o poate banui : Sfinta Scriptura. $i pe aceia tocmai o cer ranifii.
0 ebifie a Sf. Sinob, a iesit be curinb be supt tipar, asa incit
Statul romin bispune be mii be exemplare.
Asa fiinb intreb pe b. ministru be Externe, baca nu crebe c
trebuie a se barui cit mai mult binteinsa ranifilor romini, cerinO
Statelor respective o invoire pe care nici un membru al marii familii crestine n'ar putea-o refuza.6 Decembre, 1915

Oltenia i Serbia 1)
Va rog sa nu ma jubecafi Oup cele ce le-a spus b. or. Laugier, nici chiar bupa conferinfa pe care inbraznesc s o besvolt
innaintea bomniilor voastre, ci numai bupa intenfia care m'a inbemnat sa vorbesc, intenfia be a ajuta, intrucit putem si noi, baca
nu putem ajuta be-ajuns, cum batorim, poporului nobil care nu
a piere, bincolo be Dunare ci, bin potriva, isi afirma breptul be a
trai in mijlocul celor b'intaiu popoare bin lume, carora li s'a facut
egal grin biruinfa, prin spirit be jertfa, prin toate suferinfele innrate pentru fara, poporului acestuia care afirma innaintea urtei lumi
robite triumfului si interesului material care I-a provocat, afirma
innaintea lurnii intregi ca nu vor trai, be fapt, popoarele mari in
sensul vastelor teritoril pe care se intinb, nici popoarele marl prin numrul mare al acelora cari le alcatuiesc, prin tehnica lor perfecfionata,
prin norocul generalilor buni si al biplomafilor iscusifi, ci popoarele
in care be la cel b'intaiu la cel bin urrna arata top, pang la ultima

picatur be singe, hotarirea be a trai si mai beparte in cultul trabifiilor nafionale si in inbeplinirea batoriei catre urmasi. (Puternice
aplause).
1) ConferinfA linuta la Craiova in ziva be
losul refugiafilor sirbi.

22

flovembre 1915, in fo-

www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

314

Spun anume persoane, bar n'au breptate, c noi trebuie s

ni interzicem astfel be manifestari. $i nu bin lipsa be simpatie,

c5ci care ar fi omul atit be putreb la suflet, atit be putin inteleg5tor pentru lucrul cel mai mare bin lume, care e jertfa pentru tarsa ?
Sint foarte sigur c5 nu sentimentul acesta poate lipsi la noi. Ci
pentru alt molly ar trebui sa" ni interzicem a vorbi be Sirbi. Oamenii acestia au trecut prin cel mai greu moment bin viata lor
national5, ei nu s'au putut r5scumpAra nici printr'o biruinta fr5
p5reche in istoria biruinjelor unui mic popor mobern fat5 be ostirile unei mari monarhii. Cit asteptare bureroas5, cit incorbare
be puteri, cit5 hotArire be a intrebuinja orice pentru a curali pamintul national be busmani si cit fericire a boua zi bup5 triumf I.
Cita nenorocire apoi, cinb alji nori s'au ribicat la orizont, si cit5
besperare cinb s'a v5zut a tot ce poate face un om e zabarnic
impotriva armelor teribile pe care le abuce civilisatia mai innaintatal Sintem beprinsi prin Cattle be istorie cu povestirea grozviilor be pe vremuri, cu miile be mii be oameni care ar fi perit,
cu orasele care au fost bistruse, cu comorile be civilisa tie prabusite in flac5rile care bistrugeau cetfile ; sintem beprinsi cu paginile acelea pe care cronicarii le-au zugrvit abuninb tot ce era mai
insp5imintator in imaginatia lor. $i noi, istoricii, be at tea ori am
spus tineretului care vine la lecjiunile noastre: nu crebeti toate lucrurile acestea ; nu se poate sa fi fost asa. $i, astfel, bin Turcii,
bin Tatarii be pe -vremuri, bin Avari, bin Huni am fcut niste infjiseri mai acceptabile ale fiintei omenesti. Ziceam cd au exagerat
contemporanii, a retorii au impobobit cu flori rosii mormintele celor
c5zuti, bar c5 realitatea a fost mai putin bureroas5 be cum apare
bin scrisul vremurilor. Ei bine, au trebuit zilele acestea be astazi
ca s ni ar5te c5, bac atunci n'a fost, fra inboial, asa cum zugrdvesc cronicarii, cd barbarii au fost rnai milosi, mai intelegatori
be rosturile si brepturile unui popor, se poate totusi ca, in cea
mai innalt besvoltare cultural, in cea mai beplind st5pinire a
rnijloacelor prin care s'a subjugat natura, umanitatea, prin oameni
cari stau in fruntea ei, s5 fie capabill be a inbeplini, net5gAbuit,
asa cum vebem noi insine si cum nimeni nu poate spune ca n'a
fost, lucruri be care Hunii, Avarii, Turcii, Tatarii n'ar fi fost in
stare. $i, bac5 ar fi fost in stare, ei, barbarii be obinioar5, ar fi o
www.dacoromanica.ro
motivare: e mai putin
vinovat acel care inbeplinete un lucru Ma

N. IORGA

315

a-si ba samA be crima pe care o sAvirseste Omenirea a trecut insA

bin fasa instinctelor sAlbatece, aruncate fArA nicio stapinire a mintii,
la fasa in care mintea stpineste instinctul : bacA instinctiv, in pornirea lui oarbA, barbarul poate -sA bistrugA, omul cugetArii, omul
planului, omul rAspunberii, omul mobern, care face ceia ce vrea,
omul acesta mobern nu trebuia sA infAtiseze povestirii veacurilor
care vor veni infamia ce se sAvirseste astAzi la boi pasi be no'',
bincolo be Dundre.
Si atunci zic unii : conbamnarea aceasta a noastrA be ce nu
s'a prefAcut in fapra, in ajutorare, in interventie alAturi be acei cari
bdbeau singele lor scump pentru mintuirea poporului lor? La aceasta voiu rAspunbe cA in poporul nostru, care nu e be ieri, be
alaltAieri hotAririle care s'au luat pe vremuri n'au fost niciobatA
hotdririle fricei, a poporul acesta tine minte, cA-si asteaptd ceasul
si, bacA in cutare moment a fost asteptat si n'a venit, aceasta inseamnA cA in clipa urmAtoare va veni WA inboial, rsbuninb zAbava pe care imprejurAri fatale au putut-o abuce. (Puternice aplause,
inbelung prelungite.)

N'aibA nimeni grijA: Or sA ne van. Si or s ne van unbe

trebuie si cum trebuie. Si atunci o sd inteleagd oricine cd nici pe
prietenii abevrati nu i-am uttat, nici pe aliatii nostri firesti nu
i-am pArsit, nici pe ac,_,A cari sint busmanii oricArui Stat national,
oricArui viitor national liber be stApinirea altor neamuri, nici pe

busmanii acestia ai tuturora si ai nostri nu i-am lertat. $1 va veni

vremea be vom boveb; cum am capitalisat numai, trecinb in sam
bobinzile cuvenite, batoria noastrA, pe care o vom plAti cu sigurantA,

o vom Nati! (Mari aplause.)

VA abuceti aminte, bin vechea istorie a Molbovei, be scena
aceia be aparentA besnAbEjbe, be aparentA abbicare, be aparcnta
pArasire a rosturilor be lupta a lui Stefan bupA Valea-Alba.
Se abunaserA impotriva ostilor molbovenesti puterile abmirabil
mai abmirabil si beat puterile austro-germane be asorganisate

tAzi, puterile nesfirsite ca numr, bar mai ales minunate ca alcAtuire, ale imparatiei turcesti. Domnul molbovean a fost infrint si
s'a retras in munti. A fost un triumf atunci in tabAra turceascA. S'a
isprAvit cu Molbova! NiciobatA steagul molbovenesc nu va mai umbri
osti care sA meargA la luptA 1 Domnul nu era n'airi. DacA ar fi

fost si atunci o jubecatA european.A, bud ar fi fost aici la nol ceva,

www.dacoromanica.ro

316

Enzbolul nostru in note zilnice

cere sa semene cu opinia publica ner5bbtoare

si poate e nobil
sa fie cineva nernbator, si poate c5 e cuminte sa fie si cel care
infrineaza pe nerdbb5tori, jubecatorii ca i ner'abbatorii ar fi zis:
s'a mintuit cu $tefan: si-a p5r5sit steagul, si-a parAsit oastea, s'a
ascuns in munti; ba unii ziceau ca a fugit in Po Ionia si' ca 1-au
v5zut pribeag la un hart be brumul mare. Au trecut ins citeva luni
be zile numai si, cum ni spune un vechiu povestitor venetian, Stefan
se vebea cglarinb bin nou in fruntea o$tilor sale be-a lungul p5mintului Molbovei. Nu fugise, se pregtise; nu par5sise lupta, se
reservase. $tia, cum stim si noi, c5, oricite clipe ar avea nebreptatea,
breptatea are o vesnicie. (Puternice aplause.) $i, in vesnicia aceia,
-cumintele gaseste totbeauna clipa 'n care, in nurnele lui Dumnezeu
si pentru cele mai scumpe interese ale umanitatii, se spune cu sable
in mini cuvintul hotAritor.
Sint biruitori aici aproape, bincolo be Dun5re. Nu voiu biscuta

valoarea unei biruinte pe care o citigi alaturi cu bou5 armate alcatuite bin elementele cele mai bine preg5tite ale unor State be
veche besvoltare militar5. Nu voiu califica iarsi cit be frumos este
bin partea unui principe be Franta, unui coboritor al lui Lubovic
al XIV-lea -$i al lui Lubovic-cel-Sfint, ba chiar al lui Francisc 1-iu,

acela care intelegea sa piarb5 totul, bar onoarea nu, cit este frumos
bin partea unui principe be Franta, cu crinii albi ai Bourbonilor in
armele sale, s intre
orasul unbe, in cea mai stra$nic5 tortur
a sufletului su, si-a petrecut ultimele momente be lupta un btrin
rege plinginb asupra soartei teribile care f5r5 breptate Ii lovia regatul, un tinr principe erou care trebuia sa intov5r4eascd steagurile sale in rtScire, acel vechiu om politic sirb, Pasici, care, cu
citeva luni innainte, binecuvintase ceasul ce-1 f5cuse sa presibeze
la intemeierea Serbiei mari pe care trebuia s o lase acum sfisiat5
in minile busmanului, si solbatii aceia hotariti la moarte, cari Orasiau cea bin urma Capital5 be refugiu a Statului sirbesc pentru a
auta coltul be munte unbe se poate cheltui ultima sforfare pentru

onoarea natiunii lor- Nu se urrnreste becit be un biruitor ieftin,

cu boi cari-1 sprijink la breapta si la stinga, satisfacfia ignobila
be a visita un cimp be lupta asupra aruia plutesc inca umbrele
mucenicilor cari bucuros au murit pentru Ora. (Aplause puternice.)
Daca nu ma insel, in lumea aceasta, iu care n'a petit onoarea, din
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

317

fericire n'a perit Inca onoarea, si unbe este o onoare militar be la

care se cere mai mult becit be la onoarea unui simplu cet5tean,
-in lumea aceasta, zic, nu poate s mearg5 cineva intr'un loc cum
e Nisul, nu poate s calce pe cimpuri be lupt cum sint acelea
care au fost par5site numai bup5 ultime sill*, be Sirbi, becit aucinb prinosul s5u be flori, be preri be rau, be laube pentru eroii
cari s'au sacrificat acolo. Cine face altfel, se osinbeste, vbinb insusi
motivele be trufie zabarnic5, be lipsa a simfului be infelegere pentru
abevarata vitejie care 1-au inbemnat la luptd.
Spun buletinele c5 regele Petru, intov5rAsit be fiul &au si be
Pasici, be citiva ofiteri, a luat brumul Albaniei. Anumiti oameni, cari

se' bucura la noi, cari creb ca au motiv 55 se bucure be asa ceva,

anunt5 a Serbia s'a sfirsit, ca be acum innainte, spre fericirea noastr5,
se vor intinbe provinciile austriace 0115 in funbul Balcanilor. Si,
natural, noi vom fi absolut garantafi prin faptul acesta, prin zugru-

marea unui popor cu kept la viaf pe pamintul mostenirii sale ; in

aceasta este o asigurare c'd noi, in Orice tel be imprejur5ri, vom
-tr5i liberi si gioriosi pe p5mintul pe care ni 1-au Fasat strAmosii
nostri. Dacd Serbia ar fi fost cuminte, ea ar fi trebuit s imbr5fiseze picioarele Puterilor Centrale, si copilasii balcanici s'ar obihni
impreun5, in cuibul pajurilor intovArsasite. Acuma ins5, cinb gitul
unuia a fost sucit be mina navalitorilor, ceilalfi trei copilasi,Grecii,
bunii nostri prieteni, 13ulgarii si noi insine, o sA gAsim mai mult
loc supt aripile calbe ale biruitorilor, care-o spun, in treacAt, uit5
s numeascd precis, cu un nume si cu o at biruinta lor.
Fiinbc5, vebefi, Serbia se pare c e zbrobit. Dar unbe ? in
ce lupt5 ? Care e clipa aceia mare be atac cavaleresc, be superioara
vitejie, be besf5surare a tuturor mijloacelor nobile ale r5zboiu1ui, in
care armata sirbeasc5 s fi iesit biruit5 be armata cealalt ? A urman prin mijloace tehnice o armat5 care se retrage si a crebe c5,
atunci drib ea a parasit cimpiile be lupt ale solului &au propriu.
s'a ispr5vit cu binsa, aceasta este o ilusie. Nu stiu, be altfel, baca
acei cart o spun o creb sau bacA este numai o minciuna ieftina.
pentru oamcni crebuli, cum se pare ca sint intre noi, bar, bin ferietre, sint atit be pufini intre noi. 5i, cu cit lucrurile se vor besfdsura, vor fi tot mai putini intre noi aceia cari se pot prinbe atit
be usor, cu virful aurit, bar ascutit, al unei unbite tinute inteabevar
www.dacoromanica.ro

318

RAzboiul nostru in note zilnice

be mini bibace, in care trebuie sd se prinba insa numai cei mai

prosti bintre pestii marunfi. (Mare ilaritate, aplause.)

Eu, b-lor, creb ca Serbia nu moare. Fiinbca eu cunosc o alta

Serbie, care a fost infanta, o Serbie bistrusa, stapinit be Turd. Si,
oricit ne-am lauba ca a ispravit umanitatea cu conceptiile stupibe ale
filosofilor si carturarilor be pe vremuri cu privire la breptate, totusi
nicio Putere bin Europa nu va putea stapini Serbia biruita la 1915
asa cum au stpinit-o Turcii bupa 1389. $i, oricum, obrazul omenirii s'a suptiat: ,acum, bad nu se observa lucrul, bin causa stratului be murbarie morala ce s'a bepus, bebesupt tot va raminea un
obraz mai supfire becit la oamenii be acum citeva secole. $i ceia ce
Turcul si-a putut permite ia 1389 pe pamintul Serbiei, o Putere
crestind, oricare ar fi ea, n'ar inbrazni s facd astazi. Eu stiu ins,
supt regimul turcesc be la 1389 pang la 1800, cit be pulin
moarta a fost aceastd Serbie, cit be mult in abincul pamintului ei
s'au abunat apele acelea bin care trebuiau sa rasara mai tarziu izvoarele viefii moberne a Statului sirbesc. Trei secole, n'a venit acolo
nicio carte, niciun inbemn be cuvintator ; nicio organisare nu era ca
sa apere conOinfa nafionala a poporului; mergeau boar bin sat in
sat cintaretii povestinb luptele be obinioara, imbracinb in stralucitoarea haina a poesiei ceasurile be vitejie be pe vremuri, si atit. Nu
exista nicio constiinfa publica europeana; cine, in Europa be la inceputul timpurilor moberne, s'ar fi ginbit la o Serbie etnicd? Cine
s'ar fi crezut in stare sa scape Serbia supusa be bominafia turceasca?
$i ar putea spune cineva foarte usor: ban' trei veacuri trec asupra

unui popor supus 5i acest popor nu se misca printr'o rascoald,

printeun strigat be burere, printr'un apel catre breptatea lumii, printr'o

chemare catre pebeapsa lui Dumnezeu, poporul acela e mod inteabevar- Ei bine nu: bupa trei veacuri care sint ca acele trei zile
be petrecere in mormint ale Mintuitorului, Serbia a Inv:at. A fost
be ajuns ca in mijlocul feranilor sa apara un feran ca binsii, un
negustor be vite, un haibuc, un fost auxiliar al ostilor crestine austriace care strabatusera provinciile turcesti be bincolo be Dunare,
pentru ca mulfimea aceasta ferneasca s se ribice intreaga supt
calauzirea lui Caragheorghe 5i sa intemeeze aceasta Serbie nou,
care, supt binastia lui si a 1ui Milos Obrenovici, a trait, s'a besvoltat,

s'a intemeiat moral, s'a organisat material 'Dana in timpul nostru.

$i, atunci cinb trei veacuri be stapinire turceasca, trei veacuri be
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

319

intunerec, fall scoli, far carte, trei veacuri be parasire bin partea
lumii intregi, fait' inbemnuri, Fara fagabueli, fara o zgubuire trezitoare bin partea nimanui, n'au putut sa omoare vechea Serbie, care
si-a vrsat singele pentru crestini in lupta be la Cosovo, crebe cineva
ca ajung triumfurile lui Galwitz, ale lui Mackensen, ale lui Roves
be ROveshza (Ilarita te),care este pregatitorul, va rog, pentru unii
bintre Romini, al ibealului be besvoltare catre Distru, atre Ucraina,

catre stepa ruseasca, catre Mama Neagra, Marea be Azov, Marea

Caspica, poate, a poporului romartesc, ajunge biruinta b-lor mackensen, Galwitz, ROves be Kveshza, plus un numar oarecare be
inteligente militare bulgaresti (mare ilaritate), pentru a bistruge Serbia
be astazi ?

intr'abevar au cazut multi, cad mult poate sa omoare masina

moberna a o$tilor pornite catre bistrugere, bar pana la omorirea
rnetobica a copiilor nu s'a ajuns. Sint acolo, in abaposturi ca arestea
be la noi, in Valle albanese, pe pamintul primitor, bar nu ajuttor,
cum trebuia, al Greciei, legata prin alianta (aplause puternice), $i
in larga noastra ospitalitate frateasca, plina be fagabuinte, in retragerea bin munti, beci, cu asteptarea unei noua lupte, care va birui,
la noi $i acolo, in Grecia, unbe fete ru$inate primesc pe camarabul

be arme bin 1913, care a bat Elabei mai mult becit avea breptul
sa spere numai bupa vitejia $i jertfa ei, sint _nolo copii cari vor
rasbuna cinbva pe parintii lor. (Furtunoase aplause.) Si cine omoard
pe barbatii unui popor supt ochii femeilor, innaintea copiilor, acela
pregateste in copiii ace$tia, sfatuiti be femeile care-i vor cre$te in

lectiile aspre ale burerii, rasbunatori cum nu s'au mai vazut vreobata in istoria popoarelor. (Puternice aplause, mult prelungite.)
Crebeti b-voastra ca a$a se alcatuiesc $i se besfac Statele ca

o Austrie pe care o faci cit be mare, tocmai fiinbca n'are suflet,

n'are necesitati organice $i o intinzi cit _poate biplomatul sa intinba
musamaua ? Nub un popor-Stat cum este Serbia e un organism, iar
Statele cum e Austria sint aglomeratiuni : un conglomerat grosolan.
in care se amesteca in marmura curata, piatra cuprinzinb inteinsa
metale nobile, cu prunbul riurilor, legate toate impreuna prin orbinarul lut care este birocratia, functionarismul austriac. Statele acestea

se rup, la ceasul lor, $i be minile unui copil, pentru a pune marmura be o parte $i pentru a arunca lutul, cu toata netrebnicia si
murbaria ce 0 cuprinbe,
a-1 arunca joS ca un praf netrebnic, 19inwww.dacoromanica.ro

320

Rdzboiul nostru in note zilnice

tele organice insA, acelea nu se bistrug; se string, se mutileaz5, bac

voiti, bar bin suferinta lor .izvor5sc puteri nou5; creatiuni nou5 yin
s inlocuiasc5 pe cele .vechi.
Dac5 am vrea s5 infalisam printr'o singur5 comparatie ce este
un popox abevArat, am putea intrebuinta urrnaloarea : buruiana care

cuprinbe foarte rpebe un cimp foarte intins, nu cere nici plug,

nici smint5, nici ingrijire. Cresc ierburile in univers be se sperie
omul innaintea lor. Cine e cunoscator ins5 in aceste lucruri, stie
c'd buruiana abia se vebe in Martie, ca in April rAsar bin ea flori
mobeste care parc5 se roaga s5 o cruti, f5gbuinb ca. do -s5 ocupe
loc mare si a ea, floarea, o s5 te mingiie si mai beparte; in Maiu,
abia poll trece prin buNie, bar vine pe urrn calbura lui Iunie si,
in locurile unbe se trufia buruiana, cu toate poboabele sale, nu se
mai gseste altceva becit frunze uscate pe care le bate vintul in
toate p'artile. Buruiana nu trebuie nici arat5, nici samriat5, nici pli-

vit, bar tine bin Mart si p5nd in Iunie. Iar ceia ce punern noi in
tarin5 ca s ne hrnim cu binsul fiinbcg voim, fiinbca ni trebuie,
se face tinb int5iu bureros pdmintul cu fierul.
Asa se intemeiaz5 popoarele cele abevrate. Veacuri intregi,
5i in Serbia si la noi, s'a thiat abinc pdmintul terii, cu burere, cu
silinti nepilbuite, pentru ca brazba s5 se fac5. $i pe urm5 au venit
c5rturarii nationali si au s'arn5nat asa be bine bup rAzboinici; pe
locul unbe fierul suferintei beschisese brazba, ei au aruncat larg
saminta viitorului. Iar, la capsat, ceia ce s'a ribicat prin barul 'semintei c5rturarilor a fost hran5 inbelungat5 pentru toti, veacuri intregi. Asa se intemeiazA popoarele, in felul acesta se alcatuieste
trAinicia si nemurirea lor. Brazba plugului be suferint a fost si la
binsii, la Sirbi, larg sgmAnat'a be Orturari. Iar cine crebe ca lovinb
la suprafata unei tarine care a inc5put in mina lui, poate bistruge
recolta intreag5, acela se insal5 : rupinb spicele tocmai se besface
binteinsele saminta, care intr5 bin nou in pamint, si ea va hrdni,
la vremea ei, nu pe hotti care au navalit in recolta strgin, ci pe
fiii pamintului aceluia. (Furtunoase aplause, inbelung prelungite.)

D-lor, eu nu creb in triumful briganbagiului. Nu creb. Acura

citAva vreme, corectam niste pagini istorice be mai veche greceasca

bin care am cules un proverb care la noi nu se aube, bar care e

bine sa se stie. Bulgarii, bup 1913, au pomenit si ei un proverb,
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

321

a carui realisare creb a o vebea astzi; bar ceia ce au spus ei

bup5 1913 pentru 1915, se poate sr une astzi be Sirbi pentru ceia
ce o s'd fie OLIO 1915. Spune proverbul : morile lui Dumnezeu macin incet, bar sigur. E abevrat. Ilumai cit morarul 6tie CA esenlialul nu este ce se macina intdiu, fie chiar 6i incet 6i sigur, ci ccia

ce se macirj pe urm. Dupd tarifa pe care a mkinat-o moara lui

Dumnezeu pentru bin6ii astdzi, ea va macina Mina cea bun pentru
Sirbi mine. In privinfa aceasta nu poate fi nicio inboial. (Ilaritate,
aplause puternice.) lar, in ceia ce prive6te proverbul mieu, e foarte
scurt 6i foarte bun : Dumnezeu prie6te hofului, bar pagubu6ului ceva

mai mult. $i creb cd Dumnezeu insu6i abia ajunge ca sd rdsplteascS paguba nebreptAfii be astzi.

Creb in viitorul lor cum creb in viitorul nostru ; privesc suferinf a lor cum a6 privi suferinfa noastr; abmir energia, liniVea cu
care el au primit aceasta suferinfa, cum sint sigur a acelea6i insu6iri zac in reservoriile abinci ale poporului nostru--nu in cei be
sus, in aceste nesfir6ite reservorii, oHce suferinfa ni va reserva
Dumnezeu. $i poate s ni reserve 6i noul, cinb ni vom face Oatoria, caci nu mergem mini nici la o excursie, nici la o plea6c
nici la un chiul, ca sd intrebuinfez cuvintul or66enesc, ci mergem la
intrebarea teribil a viitorului, care cu o mind' b biruinfa 6i cu cea-

lalt b suferinfa, 6i nu ba biruinfa cu mina breapta fall s bea

6i suferinfa cu mina stingS. Da, eu creb a urma6ii no6tri vor abmira energia 1ini6tit, sigura be sine, be breptatea sa, cu care 6i
noi vom primi incercarea noastr, ca s ajungem 6i noi impreund
cu ace6tia, la biruinfa comun impotriva nebreptafii, (Mari aplause.)

Pentru cei caH creb c s'a ispravit cu Serbia, voi mai pune
in asmnare scene ultim a infringerii sirbe6ti be azi 6i a Infringerii bulggre6t1 be ieri.

In 1914, o6ti1e noastre stteau aproape be Sofia; o6ti1e grece6ti innaintau cAtre aceia6i Capital bulgard ; intre Sirbi 6i intre
Bulgari se urma o lupta in care Bulgarii i6i fAceau ilusii baca socoteau c biruinfa lor era aproape. Re6ebinfa Regelui Ferbinanb era
flminzit, ameninfat, 61 atunci el, regele, a trimis telegrama pe
care o cunoa6tefi btrinului rege Carol al RomSniei, fSgabuinbu-i ce

www.dacoromanica.ro

322

RAzboiul nostru in note zilnice

n'avea intentia s5 bea si ce rat i-a bat, si iscAlinb, cinb a fost vorba
be pace, ceiace era hot5rit s5 nu respecte, cci a boua zi bupd
incheiErea tractatului be pace se trimetea orbinul be zi c5tre armata
care se stie be toat lumea, si care fagabuia rasbunarea zilelor
acestora be umilint.
5i acesta este un sfirsit pentru un popor invins. SA mi se
bea voe sA gasesc mai nobil actul regelui Petru al Serbiei. Si el a
fost rugat s incheie o pace care i s'a oferit innainte bb infringere,
a boua zi bup o biruint care poate fi inscris5 intre cele mai nobile
ce s'au cistigat vreobara be un popor mic impotriva unei forte covirsitoare. S'a cerut poporului sirbesc & se impace cu acei cari se
pregteau s-i n5v51eascA teritoriul. Cineva care a strAb5tut Serbia
atunci, a vorbit cu o sentineI5, cu un teran bAtrin be cinzeci be ani,
imbrAcat in hainele be acasa" si care infatisa atunci insusi sufletul
poporului sAu. I-a spus : Se preg5teste o lupt nou: vi se ofer5

pace; nu v impacati?SA ne imp5c5m.Dar fr prietenii vostri,

numai cu voi! $i atunci batrinul, scuturinb bin cap, zise : nu; mai
bine ne batem!
S'au btut. $i, cinb, bupa bou5 luni be sfortAri f5rA exemplu,
100.000 oameni, p5strati prin geniul militar al lui Putnic, au ggsit,
prin muntii inghetati, prin Vaile pr5pastioase, cu o mrnligd be
hrana la trei zile pentru solbati, au gasit brumul lor be re fugiu, li
s'a oferit Inca obat5 pacea. $i regele Petru a cdutat, nu pacea asiguratoare, ci moartea be erou si, neputinb-o afla, a avut singura
burere in sufletul sau CA nu i-a fost bat s5 can' in fruntea ostasilor s5i innainte be a parasi ultima ,brazbA a pamintului sirbesc
ap5rat be binsul.
Sa mi se bea voie atunci s aleg, intre telegrama mincinoas1
bin Sofia beta 1913; intre mggulirea sentimentelor bdtrinului vecin
a c5rui blinbete be suflet era cunoscuta, intre incheierea unei pAci
pe basa be minciun, intre sfruntata ei tgabuire a boua zi, be o
parte, si, be alta, intre bAtrinul acesta, incunjurat be tot ce este in
Serbia eroism si cugetare politica, care apuc brumuri be_munte ca
si Stefan cel-135trin al nostru, atunci cinb se ascuribea in pesterile
Carpatilor asteptinb ziva rasbunrii, sa" mi se bea voie sa aleg pe
regele Lear in locui lui Shylock rege.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

323

II.

Partea aceasta era a bsolut necesara fiinbca toti avem in sufletele noastre o nesfirsita batorie morala be platit si trebuie s'o
platim, cu orice primejbie, catre binsii, afirminb ca in bosul cuvintelor noastre este o hotarire, c hotarirea aceasta se va preface
prin voia noastra, in fapta si, prin voia lui Dumnezeu, se va preface in biruinfa.
Dupa aceasta lamurire trec si la partea explicativa, care va fi
poate mai scurta spre a nu obosi prea mult. Trec beci la partea
care lamureste legaturile speciale ale Olteniei b-voastta cu Serbia.
Din tot cuprinsul Terii Romanesti,' in Oltenia s'a aratat
mai multa simpatie pentru Sirbi. Poate fiinbca i-a vazut mai be
aproape, fiinbca aid tunurile s'au auzit bubuinb, fiinbca aid eroii
au fost intimpinafi in nenorocirea lor, fiinbca supt ochii b-voastra
ratacesc Inca mulfimile acelea be femei, be copii, be batrini, be
preoti,
bin cari unul s'a tocmit porcar pentru o bucata be pine.
Poate, insa, a nu numai be aceia ci si bintr'alt notiv, be aici au
venit sentimentele cele m ai calbe be ,mil, sentimentele cele mai
innalte be abmirafte, be asigurare a prietesugului fata be poporul
sirbesc. $i bine s'a facut, si, be cite ori, oricui, i se va oferi ocasia
sa ajute pe Sirbul pribeag, sa se ginbeasca : Jorbele acelea bin
Ev,anghelie ca prin orice brumet care calca pragul casei tale Duninezeu insusi intra, si cu atit mai mult prin brumetul acela nen-orocit care a luat cirja, toiagul pribegiei frinoca a cautat sa apere
'Ana la sfirsit breptatea lui Dumnezeu. Sal privim ca pe fratii
nostri fara sa asteptam nimic beta binsii. Au platit lumii asa be
mult in ceia ce priveste imbogatirea comorii morale a umanitatii,
incit noi n'avem nimic sa li cerem in schimb pentru tot ceia ce,
inbivibual sau ca nafiune, am fi in stare sa li barn.
$i ma ginbesc cu oroare, MO be sentirnentul acesta firesc, la
ibeia, pe atit be nebuna, pe cit be stupiba, care a incolfit in mintca
unor oameni pervertiti prin imoralitatea luptelor politice be interes
particular, ibeia
Serbiei invinse.

aceia be a ne aseza

in ranburile bespoietorilor

Sint oameni cari nu se rnulfamesc sa atraga urgia Rusiei, refacuta mine, prin luarea I3asarabiei, innainte be momentul sau, in.nainte de momenful sgu
asa trebuie sa se intele ga lucrul, ci
www.dacoromanica.ro

324

Rzboiul nostru in note zilnice

mai vreau ceva pe linga aceasta 13asarabie, care, national, este lo-

cuita be ai nostri. Nu, n'am uitat-o, caci sa nu creaba cineva a

sentimentele care nu se manifesta prin cereri nu se ascunb in abincul sufietului omenesc... (un bomn protesteaza cu jumatate be
glas)Numai cit fiinbca am auzit o protestare
trebuie sa fie
cineva un ibiot (mare ilaritate) ce sa si inchipuie ca un Stat mic
poate sa provoace o Putere mare vecina cu b, isul in afara be casul
cinb Puterea aceasta in momentul infringerii, ..,e sfarma pentru totbeauna. Ei bine, vom ataca Austro-Ungaria la momentul sau, fiinbca
Austro-Ungaria trintita la pamint nu se va ribica niciobata, pe cinb
Rusia are inca innaintea sa un viitor pe care-I vom masura cu rabbarea si pregatirea noastra. (Aplauze)
$i iata unbe aveam intentia s ajung: s'au gasit oameni atit
be ignobili, cu o atit be totala ignorare, nu numai a breptului, bar
si a cavalerisrnului celui mai elementar, abevarate hiene, sapatoare
be morminte, care au spus : Serbia e jos, sa ni lam Valea Timocului. 51 au scris aceasta! De altminteri la noi a scrie nu e un act
be curaj, asa be mare, fiinbca in bos nu e un sentiment be raspunbere si consecventa atit be puternic ca la popoarele a caror civilisatie e pe beplin isprvit ; a boua zi scriitorul politic a uitat si
el ce spusese in ajun.
D-lor, Rominii bin valea Timocului alcatuiesc inteabevar o
populatie foarte numeroasa. Aceast populatie nu e insa originara
be acolo: sint pribegi olteni be-ai b-stra; au fugit be urgia fanariota si au gasit, acolo, pe pamintul sirbesc, un loc be libertate si

ocrotire. Dna se gaseste o minte umana care sa creaba a ospitalitatea, frateste acorbata, creiaza musafirului breptul be a bespoia
pe gazba be casa sa, evibent ca in psihologia ei nu se poate amesteca istoricul, ci e rolul psihiatrului. Ca noi borim ca aceasta
populatie s se besvolte national, ba, si va veni. vremea ; ba, cu

cit vom merita-o mai mult prin ajutorarea ce vom ba Sirbilor, cu

atit aceasta vreme va veni mai repebe. Crutarea unei nationalitati
pierbute intr'un corp etnic strain se capt, in abevar, prin inbatoriri esentiale fall be acela caruia ii apartine acel corp etnic in
care s'au mutat anume elemente ale nationalittii tale.
Niciobata Rominii be pe valea Timocului, Oltenii b-voastra,
vechi Olteni bin veacul al XVIII-lea, stramutati acolo, bar pAstrInb
toata amintirea malului sting al Dunarii, niciobata Oltenii acestia nu
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

325

lrebuie s ajunga un mar be biscorbie, intre noi si Sirbi, ci, bin

potriva, ei trebuie sa fie un element be continua legatura frteasca
intre noi si binsii, Sirbii respectinb beplina si statornica lor suveTanitate asupra pamintului care a ocrotit pe acesti pribegi. Aceasta
este formula. A umbla unbe altii au biruit, a bespoia pe invinsul
care zace singerat pe cimpul be lupta, pentru o causa care este si
a noastra, a-I besbraca be avutul sail, este o fapta pe care Fanarul
politic ,,romie bin secolul al XIX-lea o abmite poate, bar pe care
cavalerismul romanesc mostenit o bespretuieste. (Puternice aplause,
inbelung prelungite.)

Dar, 0-for, nu trebuia veacul al XVIII-lea, nu trebuia urgia

fanariota, nu trebuiau contribuabilii pusi la fum pentru a li stoarce
bajbiile, nu trebuia nesiguranfa sociala bin aceste vremi be grea
apasare teraneasca pentru ca sa se creeze intre Oltenia si Serbia
legaturi. Legaturile acestea sint tot atit be vechi ca si inceputurile
-insesi ale neamului lor si ale neamuldi nostru.
Domnii nostri stifi ca se chemau Voevozi in timpurile vechi ;
stifi iarasi ca teranii liberi be pe vremuri se chemau judeci i ea
impartirea terii noastre e in judefe: Mehebintii, cele bdta jubete ale
liiului, be sus si be jos, sau, cum zicem noi bupa un nume slay :
Gorj si Dolj, Vikea, Romanatii, toate sint jubete mai vechi becit
intemeierea principatului muntean. $i numele lor s'a luat bupa numele juzilor be pe vremuri : Vilcea s'a numit bupa un Vilcea, care
.a fost cinbva jube acolo ; Romanatii bupa un vechiu Wean si ostas
Romanat, jubetul Iflehebinfului bupa un Mehebint, far i la sfirsit,
care el a bat numele acesta teritorial. Pe urma a venit, mai mare
peste juzi, Voevobul. Jubele er.a civil, Voevobul ostas; Voevobul era
,buce, jubele arata prin insusi numele salt atributiile pe care le in-

Zeplineste; acesta jubeca pe cei be-acasa cu crucea in mina, iar

cellalt, Voevobul, cu buzbuganul in mina, jubeca pe cei be peste
granite,pe gsfinta breptate) si jubecatorul be acasa, pe csfinta
breptate' si acela al busmanilor be peste granita.
Dincolo be Olt jubetele nu se mai chiama bupa oameni, ci
,oupa riuri, iar in Molbova nu sint jubete, ci Tiauturi. In Arbeal insa,
,prin sate, pana foarte tarziu, se pastreaza juzii sau cnezii, cum li
ziceau Slavii. Se vebe foarte limpebe cum pe pamintul romanesc,

in prtile acestea apusene, a fost o regiune be temelie, o regiune

lunbamentala, alcatuita bin Oltenia, bin Arbealul be Vest i intinwww.dacoromanica.ro

326

inzboiul nostru in note zilnice

zinbu-se pn in Maramurs, beasupra molbovei, care este regiunea

Voevozilor si a juzilor sau cnezilor
Ci bine, intre toti Slavii, numai Sirbii sint acei cari au avutca i noi organisatia Voevozilor si cnezilor. Bulgarii nu: Slavi cu.
ceriti be rzboinici be origine turanian, ei au avut cu totul altJ
orinbuial,

i, bac rasare si la ei cite un Vocvob, niciobat nu o.

sa rAsar un cneaz ; ba Voevobul care se poate intilni la 13ulgari

este be imprumut, si nu originar. Pe cinb in Serbia, Bosnia si Hertegovina, in Dalmatiasi Bosnia si Hertegovina, ca si Dalmatia,
sint Sirbesti, tocmai ca si Serbia care singer acum supt ochil
nostri, iar Dalmatia e o Serbie avinb pe mal orase romane trecute
supt stSpinire si influent- venetian, bar incolo, tot o Serbie curath,

ca si Croatia, rostul lor e originar.

Deci, precum la noi Oltenia si plaiurile Arbealului apusean

formeaz5 regiunea Voevozilor i cnezilor, tot aSa la Slavi Sirbia,
Bosnia, Hertegovina, Dalmatia formeaz alt regiune be Voevozi $i
cnezi. $Ptva intelege oricine c, atunci cinb institutiile funbamentale
ale acestei pArti romgnesti care este Arbealul be Vest si Oltenia
corespunb cu besgvirSire cu institutille funbamentale bin regiunile
slave represintate be Serbia-Stat si be regiunile sirbesti be ling
binsa, aceasta inseamn6 c am avut obinioar, noi i ei, o viat
politic comun. Aceasta nu se poate spune be niciun alt popor in
preajma noastra'. Cu nimeni n'am imp'artit aseAmintele be temelie
ale vietii noastre becit cu binsii. Se arat6 astfel be la inceput, bin
veacurile cele mai vechi, cit be riaturalk cit be inbicat be geografie,
ca si be influente culturale, este legAtura bintre regiunile oltene si
arbelene, be o parte, si regiunile sirbesti be bincolo be Dunre, be
alt parte.
Am mai spus aceasta, li-am spus-o Sirbilor, in revista lor,
Delo. A ra's5rit atunci unul bintre oamenii politici improvisati pe
cari-i probuc azi becoratiile Europei centrale si cite un cuvint be
amabilitate care li se arunca" cu bespretul pe care strainul il are
totbeauna pentru acela care-I serveste bin conruptie, bin vanitate
sau bin simpla prostie congenitala, a ra's5rit, zic, un bgrbat politic
improvisat care a spus: Domnule, mai incet cu comunitatea aceasta
intre Sirbi i intre Olteni, IiinOc 0-ta preg5testi lucruri teribile
(Ilaritate ) ffiarturisesc ca* nu m'am asteptat s bescopdr in fapta
mea un asa be oribil complot in momentul cinb trimiteam unei rewww.dacoromanica.ro

N. IORGA

327

viste sirbe$ti, a boua zi bupa biruinta contra Austriei, ca bemonstratie, o contributie la cunoasterea legaturilor bintre noi. 5tii ce
pregatesti! Pregatesti anexiunea Olfeniei be catre Sirbi!" (llaritate.)
Ei bine cu astfel be capete ce poti face ? Si vebeti cit be rau e ca
un ccugetator, care, in loc sa vorbeasca, scrie, nu poate sa auba
risetele cetitorilor sai, $i chiar be aceia comite articole peste articole, pe cinb, altfel, be ar putea vebea be-a breptul cum ribe lumea
be el, s'ar lecui. (Ilaritate )
D-lor, nici noi nu sintem asa be slabi ca sa ne poata cuceri
Sirbii, nici Sirbii asa be tari ca sa ni iea Oltenia, $1 nici noi, nici

ei asa be nebuni ca sa schimbam o prietenie be veacuri intregi

pentru astfel be ibei mai ilogice, mai stupibe becit insti$i planul be
a mari Romania intinzinb un fel be tentacula be caracatita prin
valea Timocului, ceia ce ar insemna ca si cum un original ar lua
pe babea Ion, cu sumanul ori cojocul lui, $i, ca sa-1 complecteze",
i-ar anina la spate o suvit cu un clopotel in virf. (Ilaritate.) Si

Romania s'ar infatisa, cu valea .Timocului cucerita peste Dunare,

intocmai ca babea Ion care ar umbla cu cobita si clopotelul bupa
binsul-

Dar legaturile acestea be la inceput n'au fost singurele legaturi bintre Sirbi si noi.
Domnilor, a venit o vreme cinb s'a intemeiat bin Oltenia $i
bin Muntenia" be la Arge$ un Stat romanesc, Statul care s'a facut
prin unirea libera a jubetelor Olteniei cu jubetele muntene ale Arge$ului. Atunci a-ti pierbut b-voastra Capitala, care s'a mutat la
Arges, fiinbca beta Arges mergeai, prin Cimpulung $i Tirgoviste, la
l3raila, la Dunarea-be-jos, la Dunarea comercia l, be comert universal, $1 prin Dunarea aceasta ajungeai la Marea Neagrd. 5i, cinb
s'a intemeiat Statul unitar, noi, Rominii, am avut nevoie sa prefacem
o bemocratie teraneasca intr'o forma be Slat orientatabupa normete cele vechi ale Rasaritului. Pe atunci Domnul nostru era inca
un tube ori un Voevob imbracat terancste $i represintinb batinele
terane$ti. Ni mai trebuia ins ceva pe linga aceasta.
Aceasta nu inseamna Ca bemocratia teraneasaa n'avea avantagli, bar nu e aici locul sa le arat : o sa vie vremea cinb o sa se
vorbeasca larg be bemocratia terneasca O'innainte, chiar baca multe
scaune $ubrebe s'ar clatina putin in viata noastra sociala si politica,
www.dacoromanica.ro

328

Rzboiul nostru in note zilnice

in urma acestei zgubuiri cu amintirile bemocratiei be la 1300. Cela,

ce a fost atunci, o s se fac5 bin nou acum, o sd se fan', be sigur,,
acest lucru mare bin 15untru, cum o s se facd $i lucrul cel mare
be peste granijd. Oricine ar zice : nu 1 Caci pe nu, nu se cldbeste
nimic, ci totul numai pe da, piatrd ce se lasd abinc, forminb temelia
pe care poti sprijini apoi clabirea. (Aplause.)
Nu zic ca bemocratia terneasca be la inceput a lost rea, bartrebuia sa avem ceva mai mutt: o cancelarie organisatd, o orbinebe bemnitari, o Curte, mai ales o legimitate binastica incunjuratd.
be prestigiu, $i lucrurile acestea, care erau inbispensabile, nu le-am,
luat be la Bulgari, ci be la Sirbi.
Cele b'ntdiu inrubiri ale Domnilor no$tri, care au prefacut pe
acesti minbri si viteji terani in purttori be purpurd $1 be coroand,

au fost cu binastiile slave bin lumea sirbeascd be peste Dundre,

pe o vreme cinb noi si Sirbii babeam, pe la Vibin, stapinitori Bulgarilor in veacul al XIV-lea. Caci Bulgarii erau in becabenj, Sirbii'
in plind putere, iar noi alcdtuiam tocmai viata noastr be Stat,.
influentati be viata politica sirbeascd.
Apoi, in limba slava, intrebuintat atita vreme be cancelariile
Domnilor nostri, se cinta si cetia cuvintul lui Dumnezeu in Biserica. Aceastd limbd, ca $i script ei corect, ca $1 frumoasa caligrafie
impobobita a biecilor bomnesti, ni-au venit, aici, in Oltenia, bin
Serbia. Cea b'intaiu mAndstire be carturari pe care am avut-o not,.
este cea ale cdrii temelii se mai vdb la Vobita, apoi aceia pe care,
Inteo formS prefacuta, o avem si astzi, Tismana; bupd ele numai
a venit Prislopul in Arbeal $1 apol funbatiunile mai noud ale lui.
Mircea-cel-Batrin. Cine ni-a abus ins viata veche be cArturari, care
a fost temelia calturii noastre celei vechi ? Sfintul Nicobim. Sfintul
Nicobim era un Greco-Sirb, avinb singe grecesc, bar cu o birectie
culturald RxclUsiv slava, sirbeascd. A trecut bincoace, s'a abdpostit
pe pmintul nostru $1 a platit printr'un bar be culturd nepretuit
acest abdpost pe care 1 1-am bat not, tocmai a$a precum pribegil
sirbi be astzi abuc pentru noi, ca rdsplat a ospitalitatil, un bar
be ibealism, un exempla viu be eroism 0 suferintd, prin care se
vor inndlta sufletele
copillor cart vdb ce poate suferi cineva pentru
.
tara sa WA a pierbe vre-obata nbejbea in invierea, in rdsbunarea
gi biruinta el. (Aplause calburoase.)
Nicobim a venit, el a abus si arta, vethea
$1, cinb Sfintul
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

329

'noastra arta, ce are ca font), ca temelie, piatra pe care a asezat o

pribeagul calugar sirb bin veacul al XIV-lea.
Comunitatea politica in cele mai bepartate timpuri, legaturi
binastice in veacul al XIV-lea, imprumutarea bin Serbia a limbii be
Stat si a limbii bin Biserica, a caligrafiei celor b'intaiu bieci ai
nostri, imprumutarea bin Serbia a carturarilor religiosi, inspirajia
artei noastre incepatoare,
ce bar mai bogat si mai inflorit voiji
b-voastra sa fi avut noi be la un popor care, in clipa ultirnelor
lui sforfari impotriva Turcilor, baruia vecinului mai tinar in viaja
politica intreaga mostenire seculara a strabuinjelor sale catre cultura ? (Calburoase aplause).
Le rinbul nostru, am platit aceste batorii. A fructificat cultura
slavona pe pamintul nostru, carturari moberni au plecat be la noi
spre Sirbi; clerici carturari au plecat bin aceasta Oltenie catre provincia turceasca a Serbiei. Asa incit lumina abusa cu mini pioase,
asa cum abuce cineva o luminare be Pasti in bataia vintului be
Marte, lumina abusa be evlavioasele mini ale Sfintului Nicobim a
ajuns a fi pentru lialcanul intreg o mare flacara be viat, bin care
s'a aprins noua cultura a popoarelor crestine, inbusmanite azi, criminal si stupib.

Si mai gasim o legatura intre Oltenia bv. si viaja sirbeasca:

cinb s'a ribicat Caragheorghe bincolo, cinb s'a intitulat capetenie
.a norobulni sirbesc", cinb a ribicat intre jerani un steag jeranesc
be libertate si a inbraznit sa stea, el, robul, innaintea ,,Imparatului"
turcesc, cerinb pentru saracii lui breptul la viaja crestina, s'a miscat
si inima jeranilor nostri be bincoace. Pe cinb era Inca un incepator
In cariera armelor, slujinb supt steagul Tarului, Tubor Vlabimirescu
a luptat la Dunare pentru libertatea sirbeasca. 5i, cinb vom merge

si noi spre a lupta pentru acelasi scop, sa stim bine a innaintea

noastra a mers stegarul care represinta, in umila hotarire a vitejiei
sale, frajia be cruce a Rominilor cu Sirbii. Asa precum 11 vom vebea

pe 'rubor cu ostasii jeranimii be la 1821 in fruntea noastra be

cite ori vom revenbica breptul sfint -al jeranimii noastre, il vom
vebea in fruntea noastra si be cite ori vom ba ajutorul cuvenit
prietenilor nostri cari supt o noua apasare singera bincolo be Dumare. (Aplause puternice.)

51 barul acesta se plateste : ostasul Tubor s'a intors be peste

www.dacoromanica.ro

330

Rzbotul nostru in note zilnice

Dunare ca omul politic Tubor : ibeia politica a miscarii sale, be

bincolo a luat-o el ; ca un al boilea Caraghiorghe, capetenie be te-

rani s'a simtit la 1821 pe pmintul Olteniei, cinb pentru a rapune

elementele grecesti si ciocoimea grecisata, bebata numai operatiilor
fiscale remuneratorii, cultivarii asibue, bar barbare, a unui bubget
incepator, el a avut curajul sa abune un <<Sfat al norobului,. A
ribicat si el un steag ca si Caragheorghe, acelasi steag al saracilor:
al brepturilor si al viitorului Ion $i precum Caragheorghe a ispravit
ucis pentru inbrazneala faptei sale, si Tubor a plata cu singele sau_
hotarirea sa be a ribica poporul nostru, in calitatea lui nationala,
in rinbul natiilor moberne. Aceasta a fost invatatura pe care, prin
Tubor, ca rasplata pentru ajutorul be arme ce i-I abusesem, ni-a
bat-o Serbia noua ; cea b'intaiu manifestatie, si minbra, si biruitoare, de constiinta nationala teraneasca,
si vom abaugi, cita
vreme constiinta nationala nu este atributul clasei fundamentale a
unui popor, el nu e in stare, nu numai sa-si intinba hotarele, bar
nici macar sa asigure Statul. (Aplause prelungite).
Un istoric care ar avea mai mult rgaz becit mine acum, ar
putea sa arate in istoria moderna a noastra atitea alte legaturi
intre Sirbi si Romini.
Pot sa mai amintesc boar ca intre toti acei cari stapiniau ori
stapinisera teri, singurul care a felicitat calburos, care a aclama
cu bucurie Unirea Principatelor noastre, a fost btrinul teran Milos.
Obrenovici, care fusese cneaz al Serbiei. Vestea Unirii i-a scos bin
suflet cuvinte care merita sa fie insemnate be cite ori se vorbeste
be legaturile intre Sirbi si noi. Oaspete pe pamintul nostru, cunoscalor al imprejurarilor politice in care traiam, acest strain, care nu
era cu totul strain, a simtit instinctiv importanta actului bin 1859
pentru viitorul nostru. $i intre acei cari au urat trainicie actului
Unirii si cariera glorioasa lui Alexanbru Joan Cuza a fost crteazut
sirbesc.
,i.

Dar ma opresc aici Du este nevoie sa se spuie, mai multpentru a se afirma, pe basa amintirilor istorice, necesitatea burabila,.
eterna a acestor legaturi bintre binsii si bintre noi. Pot fi curente

polilice, be o parte si ..C! alta, care, intr'un rnomcnt, s causezc,

cum au si causat, o instrainare intre o tara si alta. Pe linga toate,
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

331

trabitiile istorice, pe linga batoria actuala be a abmira eroismul

Sirbilor, se mai abauga insa ceva pentru a ne uni burabil in sforlarile noastre.
Serbia nu poate trai be cit intreaga : be pe cimpul infringerii
sale bin 1915 ea se va ribica mai mare ; trei secole, be la Cosovo
pana la Caragheorghe, au abus intemeierea Serbiei celei mici; anul
be suferinta be la 1915 va clbi Serbia cea mare. Tot aa, veacuri
intregi be suferinfa ale noastre ni-au bat Romania mica ; chinurile
sufletesti ce le simtim astazi, zbuciumul care framinta inimile noastre,

setea arzatoare care ni arbe sufletul, jertfele pe care mine le vom

abuce pentru inbeplinirea celui mai sfint bin ginburile noastre, vor
intemeia o Romanie mai mare becit cea be astazi. A minboua popoarele beci, pe acelasi brum, prin aceleasi suferinte, neputinb trai
becit in margenile breptului national, vor forma, aid, in Orient, zagazul contra apetiturilor imperiale, bin Apus astazi, poate bin Rdsatit mine, si contra atacurilor lase care, in chiar Orientul Europei
represinta trecutul chiar si atunci cinb se prinb, intr'o ultima miscare be agonie, be bratul viguros al Germanului, pornita, prin cu,cerirea Iumii, catre pagubirea sa proprie. (Inbelung prelungite aplause.)
6 Decembre, 1915.

Italia in Balcani.
Tarziu, bar in sfirsit Italia apare in 13alcani.
Trupe bebarca la Vallona, far& ca flota be frica las a Ausiro-Ungariei sa iasa bin abaposturile sigurantei sale ; se vorbeste
be o beclaratie be razboiu fata be Germania si se proclama breptul
exclusiv al Italienilor asupra acelei coaste rasaritene a Abriaticei
care e samanata toata be ruine in care traiesc amintirile unei minbre
-si glorioase bominatii.
Ne bucuram be aceasta. Interventia acestei civilisatii autentice,

care serveste interese economice reale si se sprijina pe trabitii isto-

rice asa be vechi si asa be insemnate, e un element be speranta

pentru toti aceia cari se inbigneaza la ginbul Ca tot Balcanul, cu
cele trei Mari care-i scalba coastele, ar putea ajunge in minile unui

popor be bruta energie elemEntara, care n'ar sti insusi ce sa faca

bin neasteptatele baruri ale unui noroc nebun, ori si in ale asociawww.dacoromanica.ro

332

Rzboiul nostru in note zilnice

tiei silnice, presibata be orgoliul maghiar exasperat, a nationalitatilor intemnitate si exploatate bin Monarhia Habsburgilor.
Acestuilalt concurent, Italiei, oricine abmite si iubeste breptul
natiunilor in margentle valorii si muncii lor nu-i va putea benega,
tot ceia ce legitimeaza o bominatie: frumoase amintiri istorice, o
veche mostenire be binefaceri culturale, privilegiul exclusiv ce se
poate reclama be cine-a abus intaiu cultura in pustiu si intunerec,.
expansiunea fireasca a unei activitati economice oneste si o conceptie umana, moberna bespre suprematie.
SA vie Italia in Balcani, sa lupte, sa biruiasca si sa ramiie !
Pe noi nu ne va gasi, sint sigur, numai ca spectatori simpatici,.
ci si ca auxiliari energici si siguri.
Fara be Italia oficiala be la beclaratia razboiului a fost aici
be ce s'o ascunbem ? un oarecare scepticism si o vaga nemulta-mire, ale carii motive nu se pot spune Inca. Aceasta nu ne-a impiebecat sa fim bin suflet impreuna cu fratii nostri be rasa, cari
scalba in singele lor nobil stincile salbatece pe care se sprijina,
usurpatia seculara a Austriacului. N'am inteles totbeauna amanuntele
comunicatelor lui Caborna, facute pentru militari cu harta be Statmajor innainte, bar nu ni-a putut scapa bin vebere rabbatorul eroism
pe care Latinul nu-I are totbeauna , cu care se cuceria si seintaria un punct NO altul. Si revolta noastra contra intrebuintarii
ce se ba fortei captive a eroistuului romanesc bin Arbeal n'a fostniciobata mai puternica becit atunci cinb resistenta Motilor a lost.
axpusa avintului italian.

Unii bintre noi ni-am mai bat sama be un lucru. Ca, oricit be
ispititoare ar fi fost pentru setea be rasplatire a Italienilor o mare
lupt cu flota Austro-Ungurilor, o bebarcare in Dalmatia sau la
Trieste, o innaintare neasamanat mai rapebe pe locuri mai limpezc
Iatalitatea, baunatoare lor, a granitei pe care in 1866 stiuse a si-o
'Astra Austria, impunea acest sacrificiu obscur al sutelor be mii
be-asupra prapastiilor, fiinbca altfel teritoriul italian putea fi invadat.
Si era o .batorie pentru Italieni, nu numai fata be ei insii, ci si fata
be cultura omenirii, bin care o larga parte e bata strajei lor pioase,
sa se impiebece reaparitia banbelor barbare" be obinioara, bispuninb astazi be mijloacele celei mai nimicitoare tehnice.
Acuma insa aprecierii intelegatoare trebuie sa-i urmeze bin
www.dacoromanica.ro
partea noastra, in momentul
cinb satele Arominilor bin Albania va2t,

N. IORGA

333

crucea alba a Savoii, care nu va mai pleca, o calburoasa mi$care

be prietenie, care se va preface mine inteo camaraberie be arme.
De beparte salutam $i noi acest steag, care represinta azi biruinta unei opere be irebentism bevotat, primita si sustinuta be
oficialitate, busa la biruinta be o$ti entusiaste $i al carii succes e
o lectie pentru noi, pe cari nu ne-a ajutat Inca Dumnezeu s) putem
incepe opera corespunzatoare.
13 Decembre, 1915.

Candidatura d-lui
Racovschl.
Radu lvnescu-Goga
Lucaciu-Racovschi.

La Galati, unbe Feberajia" b-lor Tache Ionescu $i N. Fillpescu presinta canbibatura unui Romin cu trecut in luptele politice
be bincolo $i... cu present in cele be aid, parintele Lucaciu, partibul social-bemocrat" presinta, la rinbul ski, pe un l3ulgar cu trecut
familiar in luptele nationale bin l3alcani $i cu present in luptele
internationale politice be aid.
Nu pot zice ca nu boresc succesul parintelui Lucaciu, pre$ebintele Comitetului Central al Ligei Culturale, bin care, be $i bemisionat ca secretar, fac totusi parte. Ba a$ fi gata s intervin la
Camera pentru prealabila recunoastere a cetateniei sale, conbitie pe
care legile tern o cer pentru ca o canbibatura s fie primita $i,
astfel, a$ rapi abversarilor acestei simpatice canbibaturi, care represinta un intreg capitol bin istoria Arbealului, argumentul ca, pe
linga toate, e la mijloc si intriga be partib, borinta be a se crea
Inca o bificultate, pe linga atitea pe care le avem.
Nu stiu ce alt Asiatic va propune partibul liberal contra parintelui Lucaciu. Dar aceasta n'are interes. Mu It as vrea insa se se
aleaga $i b. Racovschi.
El ar fi be un folos netagabuit in Parlamentul nostru.
Bulgaria ne-a mintit
ca pe toata lumea asupra intentiilor
sale, atita vreme. D. Tache Ionescu, un biplomat perspicace, jura
ca oastea Tarului inferior va ataca Tarigrabul. D. Rabev ne asigura
Ca tam sa nu vrea becit ibila inarmata a unei neutralitati besinwww.dacoromanica.ro
teresate.

Rzboiul nostru in note zilnice

334

De unbe erai sa afli abevarul, drib minciuna e asa be inbiferenta la orice critica si la orice consiberafie ?
0, sa-1 fi avut atunci pe b. Racovschi la inbarnina, intre o
suta be colegi parlamentari, ce n'am fi putut sti, ce n'am fi putut
evita!

$i acum vor mai fi imprcjurari ca acelea bin Octombre. Se

va mai minfi la Sofia, fifi siguri. Se vor complota si alte fapte becit
aceia care, in Serbia, s'a consumat.
De unbe sa Ii aflam rostul ? D. Racovschi le stie be sigur._
Dar pas' be-1 intreaba! Cu ce brept ai face-o si cita breptate ar
avea sa-fi spuie : Ei bine stiu, bar ce te priveste pe 0-ta !
In Camera ar fi altfel. Ne-am stringe in jurul b-sale, 1-am ruga,
1-am sui la tribuna, 1-am forfa, cu blinbefa, sa ni spuie.
$i, filnO b-sa, slava Domnului, om bucuros be vorba, ea unul
ce se stie mester la cuvint, ce n'am afla, Doamne, ce n'am afla!
Ni s'ar revela toate misterele politicei bulgaresti, si aplausele noastre,
fireste, 1-ar rasplati.

Ce Neat Ca nu sint boua locuri la Galafi... Pe parintele Lucaciu, presebintele Comitetului Central al Ligei Culturale, trebuie

sa-1 -boresc, bar nu ma pot impiebeca, in interesul teril, sa-I boresc

pe cestalalt.

0, be 1-am fi putut avea in Parlament! 0, be am putea sa-1

avem... pana la sfirsitul razboiului european.

Ca, pe urea, nu ni mai trebuie!

13 Decembre, 1915.

Steagurile de la Plevna.
Calea Victoriei era plina be steaguri in aceasta zi be 28 Novembre. I3ucurie be azi pentru o biruinfa. Pentru o veche biruinl,
drib cetatea Plevnei s'a bat, bupa inbelungate silinte be aparare,
in minile aliafilor Rusi si Romini.
E aproape o jumatate be veac astazi. Luptatorii be atunci,
cifi au scapat, sint acum oameni batrini. A treia generalie OLIO
binsii vine la rinb.
Fara voie m'am ginbit la alte biruinfi, mai singeroase, pe care
le-au purtat alfii, cari atunci nici nu erau, la framintarile sutelor be
mii in rzboiul balcanic, la fulgeratoarele nimiciri be feri intregi in
timpurile noastre, club cele mai mari popoare stau in picioare, gata
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

335

sa se sfisie. M'am ginbit la atita glorie si la atita nenorocire. $i

marturisesc ca am avut o clipa be nebumerire ; mi s'au parut aceste
steaguri

cam vechi.

Dar o alta amintire a venit inbata sa inikepte pe cealalta.

Atunci club s'a capatat biruinta pe care o pomenesc aceste steaguri, razboiul era altceva. Un sfint principiu be breptate, un nobil
avint catre inbepenbenta il provoca. Tehnica era Inca innapoiata.
Solbatii mergeau OLIO steaguri, in sunet be musici. Oricite zile reci

si negre s'ar fi petrecut in santuri

si atuncea , venia ceasul
asaltului, care acela era hotaritor. Otelele scinteiau si, cu ochii la
vulturii terii, ostasii tineri isi oferiau bucurosi viata, servinbu-si

patria, bar si aprobind causa pentru care muriau.

Acum...

$i niciobata nu mi s'au parut mai minbre si curate stgagurile

be la Plevna!
13 Decembre, 1915.

Nota America

Dincolo be Oceanul cel Mare este o lume noua, lumea pe

care pe basa be breptate, be libertate a constiintei, au intemeiat-o

in ve acurile trecute pribegii tiraniilor europene.

A crescut pe incetul pana a ajuns la proportii imense. Nu e

o tall Republica Statelor Unite, ci e o lume. $i ea a pretins totbeauna ca e si altfel becit prin momentul bescoperirii o lume noua.
Mutt timp nu li recunosteam Americanilor acest brept, noi,
Europenii. Doar tehnica lor baca inova. Negustori be petrol, be fier,
be bumbac, be untura, atita vebeam in ei.
$1, be fapt, asa erau. Dar supt aceasta suprafata be zbucium
pentru ban, ceva se pregatia, in amestecul raselor si in acumularea
bogatiilor. Se pregatia forma modern a constiinfei de drept de i'a
care plecaserg odat cele d'intiu colonisgri creatoare.
Nu o forma a breptului inbivibual, breptul fiecaruia be a-si
avea constiinta si o actiune sprijinit numai pe binsa, in margenile
stricte ale brepturilor altuia. Pe aceia o avem si noi. PO ginbi si
in Europa cum vrei, si in Europa civilisata poti vota cum vrei si
WI cum vrei. Aici ca si acolo insa, baca furi, te inchibe, baca ucizi,
prin unele locuri te taie ori te spinzura. Sint toate si aici, insa
num2i in ce privte individul.
www.dacoromanica.ro

RAzbotul nostru in note zilnice

336

State le,ele pot face ce vor. Sint tari, smulg oameni be la

i fac bin ei banbe uria$e be cuceritori; pingdresc stiinta

muncd

smulginbu-i taine noud ale omorului. $1, cinb, uitinbu-se la ceasornatiuni intregi
nicul sdu be precisiune, biplomatul face semnbl,
sint executate, ca un simplu vinat al celui mai puternic.
E anul 191 tr. . .

America ins ribicd azi, solemn si inexorabil, alt brept.

Dupd observalii lacute pirateriei oficiale germano-austriace, prin
nota be ieri ea cere -Austriei s beclare in termen be o sdptdmind
cd ofiterii st solbatii cari au torpilat q Ancona)) sint niste asasini
cari vor fi pebepsiti. Altfel, America va intra in scend.
Si constiinta umanitdtii salutd acest b'intdiu comunicat al unui
brept international care va asigura in sfirsit viitorul lumii be banbitismul colectiv i be asasinatul in masd...
13 Decembre, 1915.

Cuvintare la discutla
adresei.
eclinta Camerei din
14 Decembre 1915.

D. N. lorga : D-le preebinte, be oarece biscutia se intinbe

asupra politicei externe a Romniei, be oarece nici b. ministru be
Externe, nici b. prim-ministru, care be rapt conbuce politica externd
a Romdniei, nu sint be fatd, creb cd as lipsi fatd be un sentiment
be bemnitate natural bacd as incepe biscutia innainte be a H be
fall acele persoane pe care le priveste in primul rinb cuvintarea mea.
Voci : D. prim-ministru vine.
D. Mihail Phereckpde, presebintele Abundrii: Sint anuntat ca b.
prim-ministru va veni imebiat.

D. N. lorga: Atunci v rog, b-le preebinte, sd ribicati Wit*

pana la venirea b-sale. Cinb b. prim-ministru va fi acolo pe acea
bancd, voiu vorbi.
Voci: D. prim-ministru a venit.
D. Mihail Phereckpde, presebintele Abundrii : b

Iorga are

cuvintul.

D. N. lorga : Onoratd Camera, creb cd in imprejurdrile be azi,

cea b'intiu batorie ce o are cine se suie la aceastd tribund este

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

337

-sa arate boud lucruri : intaiu, in ce calitate vorbe$te $i al boilea, cu

ce scop vorbeste.

Sint persoane care au vorbit in numele unui partib.

Fericite persoane !
in vremuri ca acestea, cinb fiecare luptd in fiecare zi, in fiecare
-clipa, cu chinurile propriei sale constiinfe, cinb tot ce $tie $i tot .ce

poate sa afle, toate elementele be jubecatd $i be situfire pe care le

poseba, toate cunostinfele pe care le poate stringe nu-i sint be-ajuns
ca s poata sasi infiga o crebinfa in suflet $i s lucreze bupa binsa,
be sigur, cd foarte fericit este omul, care vine $i profeseaza be la
aceastd tribuna sentimentele sau ibeile unui partib, WA' ca ele sa-i
fi trecut prin constiinf a proprie. A le primi $i 'Astra pe acestea ca
o simpla formula bata be partib este be sigur mare fericire omeneasca.

imi pare rau ca aceasta fericire omeneasca nu o pot avea.

Dacd a$ avea-o, ar fi o mingiiere $i o siguranfa pentru mine ca spun
ceia ce creb atifia alfii.

Sint alte persoane cari yin s vorbeasca bin bogalia cuno--tinfelor lor ca represintanfi ai cunoa$terii perfecte a chestiunii bespre

care este vorba azi.

Fericifi oameni aceia cari, in imprejurarile be azi, pot s vorbeasca, cu autoritate, bin biel$ugul unor cunostinfe be care nu se
inboiesc !

Foarte fercifi tofi ace$ti oameni!

Sint bintre aceipoate pufirti si, be sigur, nu bin cei mai no-rocifi oameni ai acestei feri,cari in momentul be fall se inboiesc
be cele mai solibe bin cuno$tinfele lor, caH le verifica in fiecare
moment cu elemente noi, staruinb cu burere, cu chin asupra lor.
Si iarasi sint persoane care au vorbit aici cu multa clbura.
Declar be la inceput a nu vreau sa fac alusie la b. Leonte
Molbovan- Discursul b-lui Leonte Molbovan m'a mi$cat abinc. Un
Arbelean a vorbit aici be burerea Arbealului, $i, atunci cinb Camera

aceasta e foarte abese ori ca o sala be conferinfa bin Roma pe

vremea lui Pliniu cel tinar, cinb fiecare venea sa-si arate mestesugul

glasului $i figurile pe care le abusese Oe acasa $i pe care trebuia

-sa le bebiteze la cutare moment, speciali$tii a$teptinbu-le sa villa,

www.dacoromanica.ro

338

Razbotul nostru in note zilnice

glasul acesta sincer, aspru, crub, neinburat in multe privinfe, glasul

acesta m'a miscat' ca si pe tofi cari au fost aici.
Pentru intaia oara a vorbit in Camera nu o intenfie, nu o.
pornire, nu o pasiune, ci a vorbit, abinc si sincer, burerea. Dar b.
Leonte Molbovan este Arbelean, si multi Arbeleni care sa-si fi pastrat legatura cu Arbealul nu-i avem aici. Avem Arbeleni aclimatizafi
i Tara Romaneasca este o abmirabila grabina be aclimatafie, (Ilaritate), in care si cei mai crunfi se beprinb be la o bucata be vreme

sa faca frumos". Dumnealui a pastrat bin asprimea munfilor be

unbe vine, ceia ce trebuia s ne miste inimile, bar sint alfii cari au
abus si ei pasiune, cari au vorbit cu multa calbura be chestiunea
nalional. Omul care be ieri si-a capatat ibealul, acela II striga.
Omul care I-a avut in toata viafa Jut, acela It sopteste; paginul care
a calcat intaia oara pragul bisericii, acela racneste crebinfa sa catre
Dumnezeul blinb al crestinilor, iar acela care I-a pastrat in sufletul
sat', gaseste Ca si soptirea usoara a unui cuvint be inchinare este
o inbrazneala. Va rog, beci, sa nu interpretafi lipsa be pasiune bin
aceasta cuvintare ca 0 lipsa be simfire,caci o viaf5 intreaga am
avut iubire, nu pot zice mai mult, pentru aceasta cauza,
ca o
renegare, in momentul cinb tot sufletul nostru trebuie s5-I barn ibealului. Aici, si in afara be aceasta Camera, si in toata viafa, si
in lupta care se va beschibe. Fiinbca insuflefirea be aici bin Camera, care se opreste la pragul Camerei, si insuflefirea bin viafa,
care se opreste in momentul cinb se bechibe lupta, nu sint altceva
becit cabotinaj, sau, pe romaneste, papuserie. far, bug aceasta far

a ajuns in unele momente sa nu bispuna nici be a suta parte bin

forfele ce le are, aceasta se batoreste papuseriei elegante, estetice,
netrebnice in care am trait becenii intregi.

Prin urmare, nu ca membru al unui partib,

nici

ca un

a-

binc cunoscator al chestiunilor, nici ca un fanatic sgubuit in fiecare

moment be o crebinfa pe care nu e nevoie sa o spui, ca sa bai

bovaba be existenfa ei, voi vorbi eu aici. Voiu vorbi in alta calitate,
in acea calitate ce s'a putut vebea si bin cele b'intaiu cuvinte ale mele.
Eu creb ca noi nu existam astazi becit supt bou5 raporturi:
oameni cari inchib totul in constiinfa lor si oameni cari n'au nicio
constiinta unbe sa inchiba tofu!. $i cei b'intai sacrifica bucuros tot
;ntercsul Icr, toata popularitatea for, tot ce viafi Ii poate ba, pentru
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

339

constiinfa lor, si alfii pentru cari toate lucrurile se imbulzesc la

porfile minfii cautinb o constiinfa care ins este inexistenta.
Prin urmare, in numele unei constiinfe, unei bureroase constiinfe, be necontenita observare, be abunare febrila a amanuntelor
noi, be sila pentru a fi brept, in numele acestei constiinfe inbraznesc
a va vorbi. $i ban' n'as avea aceasta constiinfa, as consibera prezenfa mea aici ca abaugirea necuviincioasa a inca unui actor la o
comebie "ribicula.

Dar, baca vorbesc aici, vorbesc si bin alt punct be vebere.

Daca nenorocirea ar fi facut ca imprejurarile sa-mi schimbe convingerile, sa fi avut o convingere in Julie, alta in August, alta
in Septemvrie, alta in Octomvrie si asa mai &parte, o convingere
pe tuna, stiinb foarte bine ca a ceia ce se spune 6ispare, iar ceia
ce se scrie ramine, nu m'as expune, nu as avea curajul be a ma
expune criticelor ce pot veni pe urma, bupa controlarea lucrurilor,
scrise pentru permanenfa, cari ramin in urma acfiumlor noastre. Am
pretenfia be a fi un ougetator consecvent. M'am ginbit abeseaori la
aceste lucruri si mi le-am concretisat in suflet intr'o apreciere exprimata Fara sovaire beta inceput pana la sfirsit.
Citafiile sint totbeauna neplacute, bar in unele casuri necesare. Chiar cu riscul be a va fi neplacut, volu face cu toate acestea
citeva pentru a bovebi aceasta. $i, Fara nici un ginb rau, voiu apropia ultimele beclarafii ale mete be beclarafiile altora, ca sa van',

nu ca ceilalfi n'au fost cum boreau poate sa fie si cum au ajuns

astazi sa fie, bar ca eu n'am fost in urma for in ceia ce priveste
afirmarea necesitafii unei singure politici. Prin urmare, cu ginbul

la mine si cu ginbul la aceia cu cari, in ce priveste scopul final

caci
al actiunii noastre, sint in perfecta concorbanfa be veberi
mobalitatea aceasta este o chestie be caracter, o chestie be punct
be vebere, be sentiment al raspunberii, pentru a bovebi ca, be
la inceput, in ceia ce priveste scopul politicei noastre in aceste
teribile imprejurari, am avut o parere care nu se beosebeste be
parerea celor mai incalzifi, celor mai convinsi, celor mai zgomotosi in convingerile for be astazi, voiu face citafiile care urmeaza.
D-lor, toata lumea astepta, la sfirsitul lunei Iulie, cu o bureroasa nerabbare, hotarirea care se va lua la Viena, acea Vkna
cum se beprinsese be
care, in ceia ce priveste hotarirea, era
multa vreme sa fie
o I3ubapesta Pentru ca, be fapt, politica
www.dacoromanica.ro

340

RAzboiul nostru in note zilnice

externa a Austro-Ungariei a fost fcut foarte multg vreme be I3ubapesta, bupg interesele Ungariei, be oamenii Ungariei. Si innainte
be toate be acel om care represintg astzi toata energia, bar si
toat orbirea rasei sale : be contele Tisza. ConteIe Tisza e acel
care becibea la sfirsituI lunei lui Iulie ; contele Tisza si nu impgratul be la I3erlin, care va fi avinb partite sale in actiunea besfasuratg be Germani in ultimul timp, si nu mai e nevoie sg-i abaogim rgspunberi cari nu sint ale sale. Contele Tisza tinea la sfirsitul lui Iulie in ming soarta lumii; el avea pacea si rzboiul. 0

mai mare nenorocire pentru omenire becit ca un oin cu un astfel

ae temperament, ca violentg intrupat, ca inbgrAtnicie nebiruitg, ca
lipsd be orice sentiment be breptate si be umanitate in end be
interesele exclusive ale poporului sau, o mai mare nenorocire becit
ca un astfel be om sg find in ming soarta omenirii, n'au simtit-o
veacurile. (Aplause).

Va multamesc foarte mult, bar sint unele persoane mai nervoase pe cari le 0'6 innaintea mea si pe caH aplausele b-voastra
le supard foarte mult ; fiinbca nu vreau sa se supere persoane,
pentru cari fgrg sg am o consiberatie politica, am o consiberatie
personal, Vas ruga sa nu le supgrati si sa nu aplaubati.
Da, contele Tisza era acela care hotara ceia ce se va intimpla be acum innainte cu Europa aceasta strabatuta be sentimentul
celei mai teribile probleme. imi inchipuiam ce va urma. Oricine a
stubiat in ultimul timp politica Europei si in 'special pe a AustroUngariei, isi bgbea seamg be acest fapt; a el, contele Tisza, numia cancelarii, ea' el inbrepta cancelarii, ca el avea in ming, nu
numai, exclusiv, Ungaria sa, bar si Austria, care era cea b'intaiu
in numele Monarhiei buble, bar nu a fost niciobat, in ultimele
becenii, in rinbul intdiu in ceia ce priveste birectia. Stiam. Ni inchipuiam cu totii
si be aceia ne ingroziam
ni inchipuiam cu
totii cg actul acesta, somatia cgtre Serbia, va fi be o extraorbinarg
brutalitate, ca va cere lucruri care nu s'au cerut vre-obat unui
Stat inbepenbent, ea va impune o umilintd innaintea cdreia si poporul cel mai becazut trebuie s tresalte be inbignare. $i in abeOr actul alcatuit be Tisza si be cercurile militare care inconjurau -

pe Arhibucele, mort be curinb, care trebuia sa mosteneascd cununa be spini a www.dacoromanica.ro

Austro-Ungariei, a fost asa. Serbia I-a primit,

N. IORGA

afara be citeva puncte, si

341

s'a impus ca si punctele acelea sa'

le

primeasca.

In sfirsit, nu s'a putut ca si cea mai ingereasca rabbare ameneasca s resiste acestor torturi continue. Si, atunci cinb eram
in pragul rzboiului, cinb fiecare cauta o inbreptare, in momentele
acelea am cautat si eu in constiinta mea, in clipa care nu mi-a,
fost mai teribila becit fiecaruia bintre b-voastr, bar nici mai putin
teribil.

Am cautat o inbreptare, si innainte be hotarirea pe care

toat lumea, mai mult sau mai putin, a schimbat-o, pe urrna, am.
tiparit in foaia mea urmatoarea beclaratie :

DECLARATIE
Daca soarta rea a omenirii va Oa, ca o urmare a conflictului provocat be Austro-Ungaria, oribilul razboiu general, natio-nalistii-bemocrati nu pot intelege ca fortele, cu greu abunate, ale
Romaniei sa fie risipite in aventuri linga un Stat a carui politica

intern a fost totbeauna bominata be tenbinta scaberii si slabirii

elementului romnesc cuprins in el, precum e Austro-Ungaria, si
tlinga un popor pe care fatalitatea I-a opus silintelor noastre be
besvoltare, precum sint filaghiarii.

Ei creb ca Guvernul romin va fi in stare sa pastreze Ro4m5niei o neutralitate bemna, rezervinbu-i puterile pentru locul si
momentul in care s'ar pune in vecinatatea noastra probleme be
transformare politica in care calitatea noastra etnica ni ba brep-

tul be a ne amesteca, fr ca bin partea noastra s fi contribuit

pana atunci la nenorocirile ce ameninta umanitatea si civilisatia.
Orice altd politica e menita sa intilneasca besaprobarea opioniei publice, la care, intrucit ingabuie interesul terii, consecventi
principiilor noastre, ne vom asocia.D

Doua zile Oupa aceasta Consiliul be Coroana a hotarit neutralitatea Romaniei.

Creb,

ma minbresc a pot spune acest cuvint

creb c in

momentul acela eram, intre oamenii cari mai be curinb sau be

mai mult vreme faceau politica in Ora aceasta, singurul care abaugiam la beclaratia aceasta a necesitatii neutralitatii, explicatia ca
motivul abevarat al ei www.dacoromanica.ro
este imposibilitatea absoluta be a merg

34?

Razboiul nostru in note zilnice

alturi cu Austro-Uungaria prin amintirea intregii soarte pe care

Austro-Ungaria a facut-o Rominilor be a merge alaturi cu Ungurii,
alaturi cu poporul maghiar, prin amintirea intregilor suferinfe mile-

nare, pe care ai no$tri be bincolo le-au inburat bin partea lor.

In momentul acesta se tinea in foile be partio alta atitubine.
Nu vorbesc be foile b-voastra, ale Guvernului, care trebuiau sa
taca $i care be cite ori au tacut, $i in unele privinfe au tacut foarte
bine, fiinbca, be cite ori au vorbit, au facut ceva mai rau becit baca
ar fi tacut. Vreau sa vorbesc be foile celorlalte boua partibe cad
pe atunci erau bona: sciziunea nu se probusese Inca intre conservatori
Atitubinea era urmatoarea : Pe cinb foaia mea, bin care am

scos bedarafia be mai sus, poarta bata be 20 Julie, Epoca be la

17 Iulie recomanba, in circumstantele grave care caracteriza clipele be fate, alegerea b-lor P. Carp, D. Ilenifescu $i Dobrescu ;
recomanbafia era iscalita in acela$i timp be bnii Filipescu $i Marghiloman. La 20 Iulie se califica situafia astfel : raspunsul nostru
se presinta ca o formibabila problerna."
La 21 Iulie Epoca cuprinbe in articolul be fonb aceasta beclarafie: ,.0 neutralitate absoluta intre cele boua partibe beligerante
ar satisface aminboua partibele.
,,Soarta Romaniei nu poate $i nu trebuie sa He pusa la cale
in cafenele, in straba, be te miri eine." Iar la 25 Iulie : ,,Eveni.
mente,le impun be sigur o unitate nafionala, care sa nu fie alterat
be luptele bintre partibe."
Aceasta $i pana la cinci August, cinb o alta nota se tipare$te
inteun articol trimis be mine, in sensul beclarafhlor mete be mai
sus, un articol care aparuse in foaia mea, be o raspinbire cu mult
prea slaba ca sa fie cunoscuta be un public mai larg: acest articol
bin Neamul Romnesc a fost trimis Epocei cu rugamintea be a-i
tipari, $i I-a si tiparit, bar cu toate reservele. Aceasta era bed atitubinea foii care represinta veberile partibului conservator. Veil zice
ca $i atunci erau conservatori cari aveau aceia$i politica pe care o
fac astazi $i pe care o pune in perspectiva beclarafia bin foaia mea.
Da, insa e o mare nenorocire ca in chestiuni be aceasta importanfa oamenii sa poata merge unii alturi be alfii o viafa intreaga fara sa fi cunoscut care sint veberile unora sau altora cu
privire la probleme esenfiale ale fedi
flu poate fi o nenorocire politica mai mare. S'a vazut aceasta
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

343

absurb5 comicrie in Tara Romaneasc5: oameni conlucrinb becenii

intregi fard s ain acelea$i preri in chestia ferSneasc5, princifiala
chestie internk $i in chestia viitorului poporului romin be bincolo
be granif5, singura chestie externA pentru noi.
In acela$ timp, celalalt partib, conservator-bemocrat, exprima
in ceia ce prive$te marea problem urmaloarele veberi. Cu leg bupd
ziarul La Roumanie, $i bacg ar fi ceva care nu ar corespunbe abe\vArului, rog s fiu inbreptat ; bar ca vechiu $i incercat istoric, sint
beprins sa ieau citafiile cu mult ingrijire si s'a le verific totbeauna.
La 22 Iulie se zicea acolo: Si mai ales nu manifestafii tumultoase, nu bin acele mi$c5ri ale mulfimilor care nu pot servi be
cit

sa" creased enervarea nafionala $i care nu vor ba inimilor un

atom be putere mai mult.Y,

Aceste cuvinte corespunbeau beci perfect beclarafiei care se
intilne$te in acela$i timp $i in ziarul Epoca, ceia ce inseamna re-

pubiarea pentru totbeafna a unor procebeuri care nu servesc nic>

chestiune, bar le beservesc pe toate, cad nimic nu e mai respectabil becit mi$carea spontant5 a mulfimilor, $i nimic mai conbamnabil becit miscarea provocat5, intefita a acelorasi 'mulfimi.
La 24 lulie se calificA in La Romanie rzboiul european brept

un act be nebunie generalP, $i se abauga ca, bacA 13elgia s'a amestecat in aceasta furioasa beslnfuire be lucruri absurbe, fard
rost, aceasta se batore$te faptului ea' a fost silitk
Prin urmare, nu e a$a ? acela care nu e silit, nu trebuie sa
se amestece in acest conflict be furie gnebunP.
La 30 Iulie se afirma pentru intaia oar in foaia b-voastr5,
b-le Tache lonescu, necesitatea neutralitafii legate $i bifinitive" cu
motivare. Termenul s'a pastrat, bar motivarea s'a uitat, caci formulele r5min mai u$or in minte, pe cinb argumentele pe care se
sprifing formulele bispar mai iute. Formula este ban curent, cu care
poate cumpara $i altul, bar motivarea este mebalia comemorativl
pe care o pastreaza numai acela care a balut-o pentru un anume
scop. Se spune in aceastd motivare asa: Iliciun interes vital romanesc nu poate impinge Romania s5 participe la razboitif be WA.
Echilibrul in 13alcani, care este un interes romanesc, se afla asfazi
inglobat in chestiunea generala europeane.
Luna lui August a fast ::: lund be nehot5riri pentru toat5 lumea. innainfe be a trece la o a boua beclaratie cuprins5 in foaia
www.dacoromanica.ro

RAzboiul nostru in note zilnice

344

mea, este bine sa reamintesc iarasi ce ziceau ziarele. Nu ale Guvernului, care nu ziceau nimic, sau, cinb ziceau ceva, ar fi fost
mai bine & nu zici, $i care totu$i ar fi trebuit s zica ce se cuvenea. Am spus be mai multe ori, in conversafiile pe care b. pzimministru mi-a facut onoarea sa mi le acorbe, bupa a b-sale borinta
sau, mai tarziu, si bupa borinta mea, $i, natural, bin care nu va
iesi nimic aici, cad toti aceia be la cari a e$it ceva bupa asemenea
conversatii nu au fost numai ni$te oameni politici putin bemni be
acest nume, bar $i bin aceia- cari au uitat 0 $i in viata politica
cea b'ntaiu norma este norma unei perfecte biscretii, abeca a unui
perfect cavalerism (aplauze). Am spus atunci un lucru: a nu este
ba ingabuit, nu este be abmis ca un partib re umerii caruia se
sprijina viitorul unei feri $i tot ceia ce poate astepta un neam,
sa riu inspire, nu o presa be bivulgatle si be revelatie, bar una
bin acele prese, care fata be exagerarile acelora cari nu $tiu, sau
acelora cari nu vreau sa $tie, trebuie sa pastreze intreaga sanatate
morala a unei natiuni.
In presa b-voastra ati ignorat toate atacurile bin bespret. Despreful be multe ori, b-lor, face mai mult rau becit pasiunea oarba,
cad ar fi fost mai bine-atacuri pasionate, care s restabileasca lucrurile ce erau be restabilit, care sa nu lase a patrunbe in minte
informatii, care, obata intrate, chiar baca nu se repeta mai beparte,
totu$i probuc o stare be spirit bin care suferiti acum, $i pe nebrept.
. Dar era mai bine sa se raspinga inbat, si cu bovezi, aceste
afirmatii becit sa asteptati efecte innaintea carora yeti sta, mine Inca
mai mult becit astazi absolut neputincip$i be a opune pavza be
aparare.

Da, a fost be sigursi acum menfin parerea mea,o capitala

gre$ala a bvoastrkaceia be a crebe ca in aceast Romanie a
noastra, in care -eamenii sint4rtai bestepti be cum li crebefi b-voastra

$i be cum ii creb $1 eu, poate chiar be cum ii crebem cu totii, $i

mai be treaba be cum se crebe be obiceiu, ca in Romania factorui
opiniei publice este un factor care nu trebuie preparat, supraveghiat
i inbreptat.

inchib aceasta lunga parentesa $i ma intorc la atitubinea presei

celeilalte, atitubine pe care a avut-o pang in Septembre, cinb s'a

probus ceva nou, bespre care vom vorbi mai pe urma.
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

345

Epoca, la 15 August, bupd intoarcerea b-lui Filipescu si, intr'un

moment cinb nicio beclaratie contrarie Puterilor Centrale sau pentru
Quabrupla-intelegere nu se fcuse in coloanele ei si club o alt
foaie conservatoare, pentru a exprima sentimentele acelora cari astzi
simpatiseaza% cu atit be sincerd clbura, pentru causa imptriteiintelegeri, nu exista, Epoca publicA la 15 August, bup'a intoarcerea
blui Filipescu, si artinb punctul b-sale personal be vebere, urrntoarele rinburi:
in ceia ce priveste ins informatille fcute be unele ziare,
cum ca as intrevebea succesul unora sau altora bintre beligerantii
asemenea afirmatiuni nu am putut si nu o pot face, fiinba nici

nu cunosc pe acela care ar putea face asemenea progrtosticuri."

Pe la 10 August s'au probus, be fapt, lucruri pe care eu nu
mi le explic. De sigur nu cer s-mi bati un rAspuns. Mi-ar ',area
bine s fi venit bintr'o veritabila necesitate si mi-ar parea bine ca
aceast necesitate s fie be asa natura, incit si cel mai crub busman
al b-voastr, b-le 13rtianu, s fi fost silit a face tot asa. Au trecut
anumite trenuri. Cinb au trecut? Pe unbe au trecut? Unbe au ajuns ?

Cine mergeau cu trenurile acestea ? E un lucru pe care nu vreau

s6-1 biscut. lint bau seamA pe beplin c pot s existe strasnice necesit5ti la un moment bat. Dar voiu abuga c, atunci cinb aceste
necesitti se probuc, omul be Stat se ginbeste ca inbeplinirea tor
s nu provoace in public preri bespre o inbrumare false a singuref politice, pe care la un moment bat, poate sA o fac un popor.
Se pare ins a inbiscretii s'au facut, la un moment bat, be zcei
cari au cunoscut anumite rosturi ale b-voastr, si aceste inbiscretii
au bevenit generale, ca si cum anumite lucrun nu puteau sa fie
facute becit falls si brutal. Au fost atunci, in Epoca, citeva cuvinte
impotriva celebrelor trenuri germane.

Aceast informatie era bata intr'un ton ascutit si in cuvinte

amare. Dar, inbata bup aceasta, intr'un comunicat cu bata be 22
August, al acelefasi foi, se afirma a niciun fapt nu s'a probus, farb. C. Anion ne inbemna pe toff sA fim Romini.
Doamne, cit be mull s'a abusat be acest termen gbe a fi

Romin) I Romini, WS inboial, sintem cu toff', bar a fi Romin" e

ca un termen negativ, abeca inseamn a nu fi ceia ce nu-i convine
cutrela sau cutarela persoane, care te bnuieVe c vrei s mergi
inteo anumit birectie.
cS fim Romini, la filo-francesi insemneaza
www.dacoromanica.ro

RAzboiul nostru in note zilnice

346

s5 nu fim germano-fili, bar s5 fim Romini>, la germano-fili, inseamnd s5 nu cumva sa fim franco-fili. Caci Francesii, se stie, sint
o najie imposibill Ne-au c5sunat o multime be nenorociri, ne-au
hr5nit tineretul atitor generatii, au coborit in sufletele noastre, prin
literatur5, comorile sufletului lor si este un sentiment explicabil ca
tocmai acelor cArora li batorm atit sa nu li arAtm o recunostinta
care ne-ar face s5 trecem brept brbafi politici be o calitate putin
cam inferioaral

D. C. C. Anion: D-le lorga, eu am injeles s5 fiu Romin innainte be a fi franco-fil sau germano-fil, si creb c5 aceasta este o
Oatorie.

D. N. lorga: Dacg cineva este un abevarat Romin, nu e nevoie

sd i se abuca aminte ; bar cu cit cineva este mai putin Romin,
trebuie s abuca aminte altora, si cu atit mai mult trebuie el insusi
s5 si-o abuc aminte.
(D. Cuza intrerupe.)

D. N. lorga: Aici ai nevoie be bubl5 autorisatie ca s intrerupi. (Ilaritate.)

La 23 August, b. Mehebinti, a c5rui cugetare politica', cunoscuta,
pe vremea aceia ba not bominant5, in ,,Epoca", b. Mehebinti, supt
conbucerea cgruia, ca birector al cConvorbirilor Literare s'a spus
ca vremea lichibrii .Romaniei a venit si ca trebuie sd intram alturi
cu Statele Austriei, 0. Mehebinti iat ce zicea in Epoca" si ne-

contrazis: cNu cumva Romania va trebui s5 plateascd mai trziu

unele ebifii speciale si exercifiile be stil ale celor ce fac larma be
azi impotriva cutarei sau cuthrei Puteri ?,>

E abev5rat ca 0. Filipescu a intervenit, bata aceasta, si b-sa

a pronuntat aceastd formula, energica si spirituald in acelas timp :
4,Neutralitate leald ba, bar provisoriel,. cEpocaY, ins5 nu a continuat
s represinte acest punct be vebere. $i mai beparte ea se ingrijeste
sa nu strice tratatul be la Bucuresti, pentru ca pe urm5 la 14
Septembre, tot b. mehebinti s facd aceast misterioas beclaratie
in Epoca, o foaie cunoscut5 ca apartininO unui partib si <<oglinbinb
cum ar zice b. Marghiloman, cu elegant5, parerile acelui partib. (Ter-

menul s'a spus in ceia ce priveste Steagul", ceia ce arat5 cit be

mult se ginbeste b. Marghiloman la lucrurile in care se oglinbeste.)
(Ilaritate.)

Va sa zic intr'o foaie ca aceash; care

www.dacoromanica.ro

oglinbea>>

parerile

N. IORGA

347

partibului conservator, b. Filipescu consimtia sa He oglinbit asa in,

oglinba b-lui Mehebinti, prin aceasta beclaratie :
Ce am pierbut prin beclaratia intempestiva a neutralitatii, stie
bine Guvernul, si se va vebea numai bupa razboity,.
Dar sfirsitul articolului nu era be loc be politica externa, ci
be cea mai raspicata politica intern : De ce n'am avea noi un
Guvern al tuturor?`
intr'un sens, Guvernul ori care ar fi el, este al tuturor), cit
timp nu-1 rastorni. (Ilaritate.)

Intr'alt sens, insa, un Guvern al tuturor", in Romania, este

imposibil. Guvernul tuturor ar fi Guvernul celor 5 milioane cari n'au,
glas si vointa aid, aceia pentru cari ne-am abunat, pentru cari ne-am

zabovit, pentru cari ni-am certat, pe cari i-am uitat si cu ajutorul

carora, baca vom face ceva, vom face. Aceasta inseamna un Guvern al tuturor". Dar un Guvern al citorva mii be oameni, cari uit
totbeauna be a se iubi, muncinb, pentru a nu munci urinbu-se,
caci aceasta este clasa politica bominantanu inteleg cum poate
insemna un ,,Guvern al tuturor".
Guvern al tuturor? Noi am avut un Guvern nu al tuturop),..
bar a boua nuante singure, si 0-ta (oratorul arata catre 0. Take
Ionescu) stii amaraciunile unui astfel be Guvern le stii far inbolala, pentru ca ai spus-o la toata lumea. Si &lie persoane le stiu
foarte bine aceste amrciuni, fiinbca si ele le-au spus la toata lumea,
incepinb cu reporterii cari se aflau bupa fiecare Consiliu be ministri

in sala be asteptare. (Ilaritate; aplause.)

Prin urmare, obatd ce un Guvern in boi probuce astfel be
resultate
numai eu stiu chinurile acelor confesiuni continue be o
parte si be alta, care nu ma interesau be loc (laritate), obata ce
un Guvern in boi" probuce astfel be resultate, si aceasta in timp
be razbolu la hotare, drib era sa iea hotariri mari, va inchipuiti ce
o sa fie un Guvern cal tuturor>>. Cu un Guvern in boi" se vorbia

pe usa, cu un Guvern al tuturor" s'ar vorbi pe toate ferestrele ;

ba s'ar mai practica ferestre care nu exista, pentru ca sa mai iasa.
revelattile lucrurilor care n'ar mai incapea in obaia be Consiliu.
Dar b. Mehebinti era urmarit atunci be ibeia Guvernului
tuturor).
La 20 Septembre, be altminteri, prerile 0 sale Ocveneau au-

www.dacoromanica.ro

RAzboiut nostru in note zilnice

348

torisate, fiino iscAlite si be b. C. Arion, care spunea : Guvernul

trebuie s piece.
$i, ca explicatie be politica' externA, urmau rinburile, menite
sA explice: De ce trebuie sA plece Guvernul. DacA bin informaflute culese ar fi reiesit pentru Guvern Ca grupul germano austriac
ar avea toll sortii be izbinN, batoria lui era sd ni cearA sA mergem
contra Rusiei, chiar sfibinb pentru aceasta opinia publicA.
Prin urmare, formula care vi se atribue 0-voastre, b-le larca,
ori la breapta, ori la stinga", e ceva mai veche. (Risete)

D. C larca : Da, e mai veche.

D. N lorga : Dar mai este si conclusia

cealaltA, care s'ar

,-pArea secunbara, bar care revine la sfirsitul articolului. $i eu scriu
articole, cit ma pricep, articolele acestea insA exprimA totbeauna
scopul principal prin formula be la sfirsit. Dar trebuie sA se Omit&
cA in practica obisnuitA a scrierii articolelorfiinbcA altfel ar fi prea
uritlucrul be cApetenie se pune la inceput. De aceia nu pot accepta becit ca un lucru foarte secunbar ceia ce pune 0. Arion la
sfirsitul acelui articol: -am voi ori ce Guvern fail 0. Ion BrAtianu

cu ai lui.

D. C. C. Anion : Nu stiu nimic.

D. N. lorga: Eu scriu mai mune articole si totbeauna imi abuc
aminte be binsele. (Risete.)
Trecinb, prin urmare, be la articolul b-lui C. Arion...
D. C. C. Arion: Este supt semnAtura mea articolul bin cepocv?
D. N. lorga : RAmine ca b-voastrA sA vA verificati articolul.

Da, la 20 Septembre spuneati a Guvernul trebuie sA piece.

ArticoIul e semnat C. A. E altcineva ?
D. C. C. Anion: Nu stiu nimic, si vA beclar cA niciobata nu
2M cerut ca Guvernul sA piece.
D. N. lorga: Cine este acel C. A ?
D. C. C. Arion : VA rog sa luati informatii.
0 voce: D. C. Argetoianu. (Risete.)
D. N. lorga : Atunci, scuzati-ruA b-le Anion. (Risete.)
D. C. C. Anion : DacA ma cunosteai putin mai bine, ma recu-

nosteai bupA stil; sint erori gramaticale pe care eu sint incapabil

sA le fac.
D. N. lorga : FiinbcA vA batoresc o explicatie, nu as zice CA

vA ban un sfat, cad vrista b-voastrA si trecutul bvoastrA nu-mi

www.dacoromanica.ro

N IORGA

349

permit s vA presint un sfat, bar v5 comunic CA s'a besf5cut bin

experienta mea un lucru : E foarte bine ca persoanele be notorietate cari fa c politica' s5 se ginbeasc5 bind si la proprietatea initialelor numelor lor. Nu sint singurul care...
D. C. C. Anion: Sint foarte mare avocat in Ora mea, nu se
poate intenta procese pentru initiale.
D N. lorga : Din punctul be vebere be brept, ba, bar nu bin
punct be vebere politic.
In sfirsit, se pot probuce confusii care trebuiesc evitate.
Fapte c5, in (Epoca, in foaia partibutui conservator, sint bou
initiale care se pot aplica unei persoane be o mai mare important
in cele politice, s'au facut beclaratiile acestea.
Acum venim, bup5 beclaratiile culese bin Epoca la acele
care, in acelas timp, apar in foaia care represint veberile celuilalt
partib be opositie. (Sgomot.)
Nu mi-am putut inchipui CA greseala mea in materie be initiate poate s5 probuc5 un asa be... vast interes in aceastd Camera.
La 23 August, in foaia partibului conservator-bemocrat, se
Ikea urmatoarea beclaratie, in ceia ce priveste iesirea bin atitubinea be la inceput : Nu vom face niciobat5 b-lui N. Filipescu
injuria be a ni inchipui cd viictorii sau infringeri ale unui grup sau
a celuilalt bintre beligeranti, ar putea constitui circumstante nou5,
care ar legitim5 o intrare in actiune a Romaniet".
Aceasta a fost atitubinea foii acrebitate a partibului conservator-bemocrat
cu articolele scrise be b-voastr, b-le Tache Io-

nescu, si aceasta atitubine s'a mentinut pana ce Rheims, stralucitul oras be art5, a suferit acele baune pe care civilisatia intreaga
le-a plins si care nu mai pot fi inbreptate.
Atunci a aprut, la 10 Septembre, articolul cAlaric I, Wilhelm

al II-lea. intalu, era be prisos la Alaric, c5ci nu a fost niciobat

un al boilea; la Wilhelm al II-lea", be se potrivea, pentru a a

mai fost un Wilhelm, care ins avea alt temperament becit acela
care ni-a bat frumoasele lucruri pe care le vebem acum.
De la Alaric I incepe, bed, o alt5 atitutine a partibului conservator-bemocrat.

Vin la atitubinea cealalt5, permanent5, manifestat5 at energie,

cu violent uneori sibup opinia meacu nebreptate a partibului

www.dacoromanica.ro

350

Rzboiul nostru in note zilnice

conservator, in care s'a facut apoi beosebirea fata be partasii veberilor b-lor Mehebinti si initialelor A. si 13. be atunci.
D. C. C. Arion : Asa scrii istoria ?
D. N. lorga : Istoricul are batoria be a verifica lucrurile, pe
basa unei logici care nu exista in actiunea b-voastra, si atunci ba,
sinteti in stare a ma incurca cu astfel be oeclaratii ale unui om,
care in Septembre e be-o opinie si in primavara be alta Opinie,
ba puteti s incurcati nu numai pe un istoric ca mine, bar si pe
toti istoricii bin lume, cari nu va cunosc asa be bine.
D. C. C. Arion : Prin urmare, sa se ia act ca v'am incurcat.
(tntreruperi.)

D. N. lorga : Numai in lucruri be acestea ma puteti incurca

bvoastra pe mine. (Intreruperi.)
D-le presebinte, b-voastra lasati ca besbaterile sa se tulbure
astfel! VA rog sa luati masuri.
Iata ce se intimpla.cu initialele 0-voastra, pe care le schimbati
cum Ii schimba cineva gulerul, o initial inteun moment insemninb
un lucru, iar in alt moment un alt lucru, chiar club represinta pe
acelasi om. Deci nu puteti cere cuiva sa se informeze la cluburile
b-voastra.

La inceputul lunii Septembre Irma, in momentul drib nu se

luase inca o atitubine lmurita, nici be unul, nici be altul bin partibele be opositie, foaia noastra a nationalistilor, simtea nevoia sa-si
fixeze punctele sale be vebere prin alte beclaratii netebe. Din ele
se vede ca noi nu eram atunci ori cu breapta ori cu .stinga, cum
se vor petrece lucrurile.
Atitubinea pe care o luasem la sfirsitul lui Iulie era aceiasi
si la inceputul lui Septembre, in mornentul club se gasesc cele
b'intaiu sigurante ale b-voastra. Spuneam: Ne-am invoit asupra
neutralitatii pentru ca nu se putea, pentru ca era o imposibilitate
national, o imposibilitate morala sa mergern cu Austro-Ungaria, fie
si pentru I3asarabia be mine, pentru teribila rasbunare be poimine
a unei Rusii care nu e inca in halul Austro-Ungariei".
Decit mi s'ar face, binteo parte, observatii atit be sek,ere,
supt aparenta lor spirituala, in cda ce priveste initialele, mai bine
s'ar asculta ce se spune aici. Pentru c eu creb a pofi asculta cu
folos pe 'un istoric in ceia ce spune relativ la politica, si la 0 anuwww.dacoromanica.ro

N. IORGA

351

mita' politic5, aceia care spune, intr'un moment be mare incintare

sufleteasc5, atunci cinto Dumnezeu stie cum e sufletul acestui popor:

-As vrea s am Arbealul, t ar m'asi consola si cu l3asarabia. Istoricul, care se poate insela in initiate, bar nu in prerile sale funOamentale, in interpretarea borintelor unui popor intreg si care

pstreaz5 tbat5 superioritatea cui cunoaste viata unui popor NA be

cine-si ap5r5 boar initialele impotriva unor initiate apropiate tie ale

sale, istoricut va spune c5 era si este o imposibilitate national,

o imposibilitate moral5 s5 mergem cu Austro.Ungaria, fie si pentru

Basarabia be mine si pentru teribila rsbunare be poimine a unei

Rusii care nu e in halut Austro-Ungariei. Voiau sau ba anumiti
factori s mergem cu Austria, binteun motiv ori altul, bun sau r5u?

Unii creb ca stiu si a trebuie s5 spuie. Eu multe lucruri nu le

stiu, iar cite le stiu nu creb s5 am breptul be a le spune.
Dar tara a spus, prin buzele mai mutt sau mai putin bucuroase ale persoanelor invitate la Consiliul be Coroan ca orice ar
fi incheiat, in limitele Constitutiei, ori ba, oricine, nu putem merge
cu Austro-Ungaria.

Acesta a fost si sensul hotAririi Consiliului be Coroand.

Si aceasta nici baba s'ar fi inbeplinit boud conbitii si anume:
int5iu, s5 se fi acorbat cele mai largi brephiri nationale Rominilor bin Monarhie, sa-i fi tratat cu cea mai mare breptate, si
prietenie, si
Al boilea, sd fi bovebit ca Statut Habsburgilor poate lupt,
birui si tr5i.

Nici atunci noi n'am fi putut Oa mai mutt becit o neutralitate, care insemna fata be binsa o prelungire be termen si nu o
renuntare, nu o abbicare, cgci natia care renunt ori abdicd de la
drepturile ei naturale, nu merita s trdiascg>,.
Am tinut s5 inftisez aceasta beclaratie, batata la septe Septembre, pentru ca sd ar5t ca, bac impopularitatea, provocata artificial, a unora li-a smuts multi prieteni, pe cari-i meritau, ci au
constiinta ca au fost be la inceput pana la sfirsit be o francheta
besavirsita. Si, bac5 un Guvern este silit sa nu afirme in fiecare
.

moment cu aceiasi francheta besvirsit5, jucinbu-se astfel cu interesele Statului, politica pe care o face o opositie pe o chestie national nu poate fi niciobat ipocrit si echivoc5. (Aplause).

www.dacoromanica.ro

352

Razboiut nostru in note zilnice

Ce se petrecea in momentul acela, la inceputul lui Septembre?

Era jertfirea, abusa nu be necesitatile aspre ale unei armate, be
cerintele firesti ale unui Stat, ci be altceva, jertfirea speciala, parti-

culara, voila Oita la capat a unui intreg popor.

Au spus unii si altii ce a insemnat lupta be la Marna. Eu
general nu sint, specialist in lucruri militare ttu sint, ministru be
razboiu n'am fost; prin urmare nu pot sa afirm care este insemnatatea reala a luptei be la Marna.
Altii au spus, in Septembre, Ca luarea Lembergului be i,usi
era singurul moment potrivit pentru intrarea noastra in rzboiuCineva care in Epoca iscalia : ,,Un ofiter be stat major"
n'o fi
fost ofiter, bar be unbe vreti sa stiu, ca unul ce nu pot sa intreb .
la rebactie ce se ascunbea, si be bata aceasta, nu supt anumite
initiate, ci supt cele patru mari cuvinte be : Ofiter bc stat major.spunea ca obata cu Lembergul totul s'a incheiat, a interventia
noastra este imposibila be acuma innainte si ca, baca se va face
ceva pentru noi, se va face prin altii, bar cu noi insine s'a ispravit.
Cum vebeti, cit be greu se simte un particular care se ocupa
si el be lucrari 'politice si se ocupa cu iubire be lucrurile politice
ale terii sale, atunci cinb, fall competinta speciala strategica, fall
a inbrasni macar sa-si atribuie aceast competinta, i se servesc
retete be acestea, toate sigure, bar putin cam beosebite bin zi in zi
Dar cugetatorul politic poate sa inteleaga un lucru, a bupa

ce Austro-Ungaria, intrebuintinb fortele nationale ale poporului ro- min pentru razboiul sail be razbunare si be cucerire, a facut sa
apese toata greutatea si toata cruzimea acestui razboiu asupra multimii Rominilor supusi sceptrului Habsburgilor, cu intentia hotarita

be a bistruge elementul barbatesc al Rominilor be bincolo, orice

alta politica este posibila pentru poporul romnesc, afara be o politica alturi be asasinii cu premebitare ai represintantilor natiunii
noastre be pesfe Carpati. (Strigate be bravo, aplause.)
D. Filipescu a citat la Senat un act be 'o mare importanta
morala. Zic: be o mare importanta morala si pentru toate timpurile.
Caci multe lucruri se vor uita bin acest rzboiu, bar astfel be acte
nu vor bisparea niciobat bin amintirea oamenilor. Actul prin care
guvernatorul Bucovinei, contele be Meran, o personalitate eminenta
In viata Statului austriac,
om inzestrat cu foarte marl insusiri SI
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

353

care, in Bucovina, prin legturile sale be singe, be familie,un fel

be Habsburgrepresinta altceva becit ceia ce ar represinta un guvernator-functionar, orinbuia acte care se pot jubeca be oricine.
Proclamatia contelui be Meran a fost batd, si in romdneste si in
nemteste, bar cu aceleasi litere be singe, intr'o limba ca sit in alta.
AHsat pretutinbeni in tard, ea are, in romneasca ei stricatd, acest
cuprins :

PUBLICATIUNE.

In rzboaiele bin urm purtate in tara cu busmanul, s'au

ivit iardsi casuri sigure be trabare fat be trupele militare.
Populatia se face la aceasta luStoare be samd cu obiectia
c comanbantii militari au orbin strict s impuste imebiat pe loc
4pe oricare s'ar face numai chiar suspicios be trdbare sau be alta
xpurtare bustudnoasd Statului.
xGura Humorului, la 13 Septemvrie 1914.
De la comanba supremd.v
Orice s'ar intimpla pe lume, orice biruinta s'ar probuce in
orice punct al vastului cimp be rdzbolu; bacd ar veni, cu mina plind
be baruri si cu toata cinstea in suflet, Statul acela ca,-,, a bat o
forma oficiald acestor sentimente fat be populatia rc, 1.aneascd be
acolo, rdspunsul Romniei nu poate sd fie becit: Nu se poate; in
orice fel de imprejurgri, nu! (Aplause.)
5i se vebeau atunci pe bruniurile si strdzile I3ucovinei convoiuri care se pot vebea si pe strazile oraselor principale bin Arbeal,
astdzi: preoti arestati pe basa a cine stie ce bestdinuiti false evreiesti; preoti romini purtati bin loc in loc, IA ufi si scuipati, aruncafi
in locuri beprtate, spinzurati pentru o crimd mai mare becit toate
crimele, crima ca apartin aceluiasi neam ca si Statul prieten si
aliat al Romdniet. (Aplause.) VA trebuiesc bovezi ? Va trebuiesc

nume? Iatd-le.

1 Parohudin lacobeni, illihlceanu, a fost arestat pentru

simplul fapt ea' ar fi intrebat pe un soldat dacd avem si tunuri
in Bucovina. A fost scuipat, pilmuit si batjocorit de Evrei, cum
nu se poate spume.

www.dacoromanica.ro

354

RSzboiul nostru in note zilnice

2. Preotul Gheorghe Lanioschi a fost aresfpt, scuipat in fara

si palmuit pentru c s'a gisit la el o scrisoare ruseasci.

3. Preotul Dimitrie Topa, din Cornesti, a fost arestat, scuipat
in fafg si lovit cu bastoane de citre Evrei, pentru c a vorbft cu
fostii sal parohieni din satul Rarancea.
4. Preotul Gheorghe Prelici, din Toporuti, a fost arestat,
batjocurit si dus legat in hare prin mijlocul Cernautilor, pentru
c a plecat la drum in directia in care erau ,solda fa rusi.
5. Preo NI loan Bucevschi, din Budeni, a fost arestat si batjocurit, legat si chmuit pentru c s'a refugiat la el o cumnat a
sa, sofia unui preot arestat, a lui llarion Prelici din Rarancea.
6. Preotul Ilarion Prelici, din Rarancea, este arestat si, se
spune, si executat de mult, pentru ca Rusii au impuscat in solclajii austriaci din turnul bisericii de acolo".
Acestea sint sese casuri; aici la mine am 24. Aceste 24 casuri au putut rzbi 'Ana la noi. Cel putin be boua ori pe atitea
sint cele care nu au putut razbi pang la noi.
Fiinbca nu am facut Inca statistica morjilor nostri, numarul
martirilor nostri nu se stie Inca exact. Prin urmare ce ne mai incurcam aici cu lupte be argumente in ceia ce priveste birectia la
breapta sau la stinga"? Poate cineva pe lume sa mearg, inbiferent
pentru orice, alaturea be oameni cari au savirsit asemenea crime
contra unei populajii aparjininb acelui neam care a intemeiat, care
apar si susjine Statul romin ?
Pentru orice Romin este o chestiune incheiata (aplause). Ceia

ce se poate face in afara be aceasta, ceia ce se poate chibzui si

socoti este un alt lucru: este felul be intervenlie, este momentul
be intervenjie, sint conbijiile be intervenjie.

Dar aici sintem noi cu chestiunea romaneasca in momentul

be fall.

Asi putea sa fiu banuit be cifiva a printr'o parte bin lucrurile ce am spus pana acum as avea intenjia sa fac servicii amabile
Guvernului, sau prin alta parte as voi sa ajut pe aceia cari fara
Inboiala n'au amabilitatea faja be binsul in funbul cugetului lor,
atunci cinb innaintea Guvernului biscuta chestiuneaonationala, scojinb

bin faptele petrecute cele mai teribile acusAri impotriva celor cari
astazi bejin Guvernul romin. Cad 0 mai teribil acusare becit aceia
www.dacoromanica.ro

N. -1ORGA

355

c5, cu stiinf5 si voinia, a neglijat interese esenfiale, vesnice, ale

unei nafiuni, pierzinb prilejul pe care veacuri 1-au pregatit si pe
care, bup5 p5rerea for cel pujin, veacurile ce vor veni nu-1 vor abuce innapoi, o mai strasnic5 invinuire be cit aceasta nu i se poate

ance. in abevr, baca cineva este abinc convins in constiinfa sa

be acest lucru, si abuce o astfel be invinuire sefului unui Guvern
inseamn5 c5 hotarAste in sufletul s5u moartea moral5 a omului
impotriva cAruia inbreapt5 aceste acusafii.
D. prim-ministru a rAspuns Ia Scnat cu o cuvintare prea 1ung5,

$i s-mi bea voie sa-i spun: nu prea blinbk ci bebil5. Caci it's-punsul b-sale putea s fie inlocuit printr'o singur5 intrebare, intrebare facut5 birect tuturor acelora cari-1 acusau, fcut cu acea
vehement5 pe cave omul cinstit si muncitor o gseste totbeauna in
funbul constiinfei sale. Atacurile acestea, in astfel be imprejurri
nu se combat, ci se resping. $i a fost o greseal politica' cinb b-sa,
cu acea bebilitate be argumente, a incercat s5 r5spunba la lucruri
impotriva crora nu rAspunb argumentele unui om, ci intreaga sa
fiinj moral5, intreg trecutul ski $1 oate trabijiile be familie care
sint abunate intr'insul (Aplause prelungite.)
D-lor, n'am venit aici ca s va servesc. Nu cunosc in amAnunte
politica b-voastr5. Dae as cunoaste-o in linii generale, nu as veni
aci ca sa art acele linii generale. ,,,u as rasa s se recunoasc in
niciun fel aceia ce am putut prinbe cu cit comprehensiune psihologica pot aveain afard be interpretarea inifialelor volatile bin
felurite gazetenu mi-asi ingViui s Otte innaintea Camerei $i
terii lucruri pe care, am zis, cu cit comprehensiune psihologic pot
avea, le-as fi prins bin conversatiila cu b-voastre. Voiu zice ceva
mai mult. Oricit i s'ar bLstinui cuiva birecfia general pe care o
urmareste un Guvern, mai ifisemnate be cit Musa sint imprejurrile
nespus be complicate. Cad acum nu este ca in 1913 intrebarea
simpl: Mergem cu Turcii sau cu 13ulgarii?, mergem cu Sirbii sau
cu Bulgarii?" Acum este asa be intrefesura imensa problem5, incit
bireclia inseamn prea puff faj be felul cum se urmareste acea
birecjie. Mdiestria cea mare std aici, c5ci, in ce priveste birecjia,
am aratat ca este o imposibilitate moral5 ca o anume birecfie s5
existe macar in cugetarile ipotetice ale unui om politic. alaiestria
e, prin urmare, in aceste socoteli fine. Dar care este primul-ministru
www.dacoromanica.ro

356

136zboiul nostru in note zilnice

raspunz5tor, care este omul avinb in mina sa firele actiunii biplomalice ale terii sale, care ar consimti si infatiseze cuiva, unui beputat, fie el si un om in care ar avea cea mai mult5 increbere

pentru onestitatea pe care crebe ca o bescopera in sufletul lui,

sa-i arate pas cu pas tot ce constituie actiunea sa ?
Va inteleg a nu comunicati astfel be lucruri; e o pretentie a
vi le cere si e o inbiscretie conbamnabila a raspinbi ceia ce totusi
crebeti c trebuie sa spuneti.
Dar VA' zic, nu pot, nu poate nimeni, sa iea asupra sa, supt
niciun raport, o politica in care amanuntele, mobalitatea be fiecare
clipa, sint totul.
Prin urmare, chiar bac5 as fi legat be b-ta, b-le Bratianu, printr'o
prietenie personal, pe care imprejurarile n'au stabilit-o, o regret, intre

b-ta si mine, cari ne cunoastem be mult bar nu asa strins, chiar

baca as fi fost initiat mai mult becit in anumite momente, baca as
fi putut prinbe bin actiunea b.tale mai mult, nu m'as putea preface
in abvocatul Guvernului, sau pentru ca n'ar fi la locul salt acest
termen profesional, in apratorul Guvernului.
Nu numai alit, bar eu creb Ca orice aparare a b-voastra, in
astfel be imprejurri, ar fi bin partea aceluia care o incearca o pre.
sumtie, o presumtie care nu e bine sa o aiba nimeni. insa, baca
nu am intentia be a apara politica b-voastra, al Orli ceas be aparare n'a sosit Inca, cu alit mai putin am intentia s5 m5 unesc cu
acele persoane cari, bin abincul convingerilor lor, fara inboiala, bin
grija puternic5 rpentru interesele terii, v5 pun somatii cu termene
scurte, be a !Asa conbucerea terii in minile altora, baca b.voastra
nu va yeti conbuce bupa anumite formule care nu se pot improvisa,
care se besfac, formulele acestea, bin observatia atenta a impreju.
rarilor, bin inbefungata practica a conbitiilor in care se besvolta
probleme internationale, a caror solutie nu se poate elabora in cabinetul unui ziarist, sau in biblioteca unui cugetator politic.
Problema aceasta a inlocuirii unor oameni prin altii s'a pus

si aiurea, si la noi s'a aplaubat be cite ori la Lonbra sau in alta

parte, s'a format un alinisteriu national. Si fiinbca am pomenit termenul acesta : Ministeriu national", va rog s5 crebeti ca nu sint
bintre aceia cari socot Ca oamenii cari au avut prilejul sa fie be

mai multe ori ministri, s abuca servicii mari terii, oamenii acestia

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

357

sint inbreptati in actiunea lor numai be borinta be a figura Inca

obata ca ministri, be a figura poate ca elemente secunbare, neesenale, intr'un Minister be coalitie, sau ca elemente be paritate, care,
in casul acesta, incurca mai mult becit folosesc. Parerea mea este
ca. un Ministeriu national ar face ca actiunea noastra, bestul be bifus si astazi, cu Ministeriul care este cu totul in minile sefului sau,
Ca actiunea aceasta ar beveni Inca mai bifusa, mai nesigura, mai
plina be contraziceri, mai rea beci in urmrile ei, becit si actiunea
celui mai slab Ministeriu, pe care 1-ar avea Romania. Cinb s'a ivit
chestja Ministeriului national in Franta, un om, care e fara inboiala,
be o competenta beosebit, si ca istoric, si ca scriitor, si ca om
politic, Hanotaux, a intrebuintat o figura, care se pare ca nu a patruns la noi, bar care insa e be retinut, fara inboiala Hanotaux a
zis "La vab nu se schimba caii. La trecerea vabului bed caii nu
se schimba. Cu creb ca Hanotaux avea foarte mare breptate. $1
va rog sa crebeti ca, baca vre-unul gaseste poate o lipsa be eleganta,

t a nu mi se batoreste mie ci scrittorului frances care a aruncat

a ceasta formula.

D. Barbu St. Delavrancea: Este foarte eleganta.

D. N. lorga: Dar am crezut s recunosc cum ca i s'a parut

zuiva neeleganta.
(0 voce intrerupe.)

D. N. lorga: Aveti poate in loc be cal altceva. (Risete.)

$i ca s nu fiu acusat a aceasta e o parere nou a mea,

sa-mi NO voieaici apelez la amintirile b-lui Take Ionescusa
cetesc citeva rinburi, a caror bata bumnealui ar putea-o fixa foarte
bine. Cineva a zis aici in Camera, intr'un moment:
cCalitatea mea be istoric imi impune, innainte be toate, o batoile : sa nu jubec lucrurile pe care nu am mijlocul be a le cunoaste

in intregime si sa nu osinbesc oameni pe care nu as fi in stare

si-i inlocuiesc cu succes.
si, prin urmare, b-lor ministri, nu am nimic, nici in din, nici
in mineca, cu b-voastre. Am un singur lucru comun cu b-voastr:
boriti ca aceasta tall a rioastra sa fie cit mai puternica si cit mai
minbra; tot asa boresc si eu. $i, cita vreme sinteti acolo si aveti
o majoritate care A sustine si luati toata raspunberea pentru faptele
b-voastra, gasesc a este si be rau gust si putin cuminte sa amestecam
la greutatile bin afara greutatile binlauntru.

www.dacoromanica.ro

RAzboiul nostru in note zilnice

358

Daca se va face o gresal, b-voastra yeti fi raspunzatori ; bud

va fi un merit, b-voastra il yeti imparti. $i, cinb lucrurile sint astfel,
nu este cavaleresc ca represintantii inbepenbentii parlamentare s.
aibd alta atitubine be cit aceia pe care o am aici. Inbepenoenta
trebuie sa fie sincera, bar inbepenbenta trebuie sa fie si breapta.
Acela care vorbia be la aceasta tribuna, la bata be 16 lanuarie1913, eram eu, iar ministrul atacat in momentul acela si care s'a
gasit baca nu ma insel bestul be bine be aceasta interventie a unui

abversar care nu era abversar be-un moment ci era un abversar

politic, aproape personal, be o viata intreaga, acel ministru era
Oumneata.

D. A. C. Cuza: Care 0-ta ?

D. N. lorga: D. Take lonescu
$i ceia ce altii ti-au facut 0-tale intr'un moment, poate cd ar
fi bine sa faci si 0-ta altora.
Acum -Oupa aceste explicatii preliminare, sa-mi bati voie sa.
trec la partea a boua a acestei cuvintari, a carii lungime va rog sa

o iertati bin partea unui om care are multe pe suflet si care vd

spune putine bin acele multe ce se ingramabesc in sufletul sau.
$ebinta se suspenba pentru 5 minute.
La rebeschibere :

D. M. Pherekyde, presebintele Abunarii: D. N. lorga are cuvintul in continuare.

D. N. lorga: Onorata Camera, sint persoane cari creb cd e

trista situatia be azi, asa cum resulta, zic acele persoane, innainte
be mate, bin vinovatia conbucatorilor Romaniei, besfaculi bin clasa
bin care fac parte. Aici sta beosebirea punctului be vebere intre
b-lor si mine. Eu zic ca o viliovatie este, fara inboiala, bar aceasta
vinovatie o impart cei cari conbuc azi Romania cu cei cari au conbus-o altabat. E o vinovtie mai larga si mai veche. Dar anume
persoane zic: Din vinovatia conbucatorilor actuali ai Romaniei, scosi
bin clasa bin care fac parte si fcuti singuri raspunzatori pentru
aceste lucruri, am ajuns intr'o situatie nespus be trista, intr'o situatie

ce are nevoie be un noroc, si, cum s'a zis, be un mare noroc, care
.prin urmare, nu poate fi inbreptata becit printr'o interventie fericita,.
provibential, venita bin afar:a.

Pot eu oare spune ca situatia ar fi be asa natura, incit noi

nu am avea motive be a fi tristi ? Fara inboiala, cum se exprima
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

359

cineva foarte bine in presa cotibian5, este o tristet in Mei.), ; tris-

teta aceasta o simtim, bar ea nu trebuie s se prefacA niciobat

intr'o abincd si iremebiabil melancolie, in acea melancolie care secatuieste puterile unui popor, care il face sa-si piarza increberea

in tot ceia ce are la inbdmina sa si in tot ceia ce el este in stare

a in)eplini. Ar fi mai bine atunci s mintim, sa ignorm tristeta
existent, s arunc5m un v5l asupra tuturor lucrurilor in abevr
bureroase be astki, bac5 ar fi s tragem bin aceste lucruri conclusia c5 viitorul RomAniei si al neamului romnesc, inseparabile
una be altul in momentul be fat5, este iremebiabil pierbut. Poate
s vie cineva aici la tribun5, pentru a bovebi cd interesul Romkiiei
ca Stat este in cutare sau cutare birectie si poate s5 o si bovebeasc5,
cu logica sa si exemplele culese bin experienta sa, cu convingerea

sa, pe care fiecine i-o respect5, atunci cinb nu este amestecat5 cu

coruptia si atunci cinb nu tolereaza nicio coruptie lingd binsa. Da,
poate & vie cineva aici sa spuie acest lucru. Dar atunci el va osebi
bou5 lucruri care nu se pot osebi in momentul be fat: Interesul
Romniei ca Stat si interesul poporului rom5nesc in toat intregimea
sa. Politica Rom5niet ca Stat, osebit be poporul care a intemeiato
si pentru care ea traieste, politica Rom5niei numai ca Stat nu poate
e.xista in preocupatiile noastre be astki. Aceasta nu inseamn5 a

sacrifica Romnia intr'o aventur5, la capatul ckeia nu ar iesi binele

neamului intreg. Dar aceasta inseamn5 a nu ne preocupa numai be
interesele Romaniei, fAr ca, la capAt, amintinb si poruncinb in fiecare

moment, sA stea interesele cele mari ale natiunii intregi.

incheiu aceast parentes5, ce priveste pe aceia cari apartininb altei vremi, vAb State le si nu vab natiunile, cari nu inteleg,
La tot ce este viu intr'un Stat ca al nostru este natiunea si a
natiunea este tot asa be vie si bincolo be margenile Statului si
are acelasi brept sa ceara a fi ajutat si sprijinit viata sa in
Statul national el insusi, cit si bincolo be margenile acestui Stat
national,
5i, intorcinbu-m5 la ibeia be la inceput a acestei Orli a

boua bin cuvintarea mea, cred ca e jale in tara aceasta. Este o

abinca si mare burere pe care voiu *i arata.o in elementele ei,
fr niciun tel be consiberatie pentru anumite sensibilitti, fie personale, fie be partib, fat5 be aceastA burere.

www.dacoromanica.ro

RSzboiul nostru in note zilnice

360

Dar, pe urm5, voiu cAuta s arat si cit e be gresit s5 se

prefac5 aceast5 jale intr'o bescurajare permanent5 si fatalk

De unbe vine jalea noastra be azi ?

Ea vine, in rinbul intSiu, nu bin cutare sau cutare atitubine,
intr'un moment bat, a Guvernului acestei teri; nu, ci, bin situatia
far p5reche be nenorocit5 a pArtii celei mai mari bin neamul
nostru.

Niciobat Neamul Romanesc, a arui existentd intreag5 nu

este becit un sir be suferinte si be nobile sforfari impotriva apas5torilor, be aberi, care n'au fost niciobat5 infringeri, be silinte
reinnoite care si ele s'au isprAvit, nu printr'o ingenunchiare, bar
prin aminarea solutiilor befinitive, mintuitoare, niciobat5 neamul

nostru intreg nu s'a gasit in imprejur5ri mai extraorbinar be bureroase becit acelea bin momentul be fall.
intre 13ucovina si mice regiune bin 13elgia eu nu vSb beo-

sebire; pot sA zic chiar a 13ucovina be azi e intr'o stare mai rea
becit orice regiune bin Belgia.
Stgpinitorii germani, busmanii ajunsi st5pinitori in Belgia, au

tratat populatia cucerit si supus5 cu mai mult5 mil5 be cum au

tratat organdie abministratiei imperiale populatia romina bin Bucovina.

Este un cas unic in istoria lumii s6 vezi be o parte, a o

tard care s'a impotrivit, care s'a luptat, care a fost biruit5 bup
ce a cutat si prin toate armele rascoalei si conspiratiei, prin r5zboiul bin easA in cask s5-si apere inbepenbenta si care pe urm5,
conform principiilor breptului international, be si in ceia ce priveste mobalittile, contra oriarei morale internationale
este st5pinit5 be un alt Stat, in umilintd si suferintk este intr'o stare mai
bun becit o provincie ce are in fruntea sa pe suveranul ei legitim, pe acela pentru care
pentru el si pentru innaintasii lui /
secole intregi s'a jertfit toat5 vlaga populatiei, ca in Bucovina.
Nu se poate spune cu cit brag, cu cit5 inim5, cu 411 spirit
be sacrificiu, cu cit respect be onoarea militar5 au mers tot/ flacali acestei 13ucovine, toti urmasii lupt5torilor lui

tefan-cel-Mare

si ai marilor Domni be obinioar5 ca s apere tronul Habsburgilor.

Si, in acest timp, acas6 la binsii era sila femeilor pentru a

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

361

lucra la transeie, era tot ceia ce samavoInicia, srcia, impilarea

si besonoarea pot s'a s5virseasc5 impotriva unei populatii.
Acum, in urm, cineva a primit bin Bucovinasi stie oricine

cu cita greutate poate s vie o stire bt acolo, o scrisoare strecurata* peste granitd fiinb consiberat ca un act be innalt trbare,
bin causa careia poate s5 piard si acela care a scris o si acela
care a incercat s'o treac5, ban' ea cuprinbe un grAunte be abeval., a primit, zic, be acolo o scrisoare pe care, be altfel, innainte
be a tio impartasi b-voastr5 am impart5sit-o mai multora prin
foaia mea.
Primitorul o reprobuce in termeni simpli, in care se oglinbesC totusi suferintele cele mai groaznice. In zbar s'ar forta o
minte be artist s5 alc5tuiasc5 ceva mai teribil becit ceia ce, cu
buiosia particulara poporului nostru, se rosteste asa be sim-tit in
aceste putine cuvinte:
cDe inmormintari cu ceremonii religioase nici vorb. La in-

cceput nu eram beprinsi, ni se 'Area lucru pginesc, bar la urm6

nici noi nu aveam cinb ii zice un Tata! nostru ; lsarn groapa
cbeschisa si fugiam. Se intimpla sa ne roage cite obatd Rusii &a
dprimim si pe tovarsul lor cazut in aceiasi groapa. La botez erau
zilnic cite vre.o 12 copii, iar bietul nostru pop5 n'avea vreme nici
csd-i moaie bine in aghiasmA.

cDar toate acestea n'au nicio insemnatate pe lingd celelalte

nenorociri.

Peste Prut, in Bucovina, se sting teranii harnici si birzi, cari

pnd azi au pstrat cu sfintenie graiul strdmosesc si au pazit ca
co strata neabormita la un hotar inbepartat obiceiurile romanesti.
cDup5 ce rzsimea incetase be a mai trai pe acele locuri, se sting
i ceilalti cu zile in fata ochilor nostri nepastori.
$i bup5 I3ucovina a venit Arbealul. TO cei ce erau in stare
s poarte arma au plecat. Trebuie sa-i fi cunoscut cineva altfel
becit prin ziare, altfel becit prin convorbiri be cafenea, trebuie sa
fi petrecut cineva vreme mai mult acolo pentru ca s cunoasc
toate comorile morale cuprinse in sufletele acestor oameni, acoperiti acum be pamint in stepele Poloniei, in vile Alpilor, in mlastinele Serbiei si cari au fost busi anume la moarte WA socoteall
Misca tu, cine", acesta era cuvintul be inbemn cdtre ostasii rari

www.dacoromanica.ro

362

Rzbotul nostru in note zilnice

muriau, miscd tu, cine be Romin" si ca un anus ca s vd

piar sminta", ca ,,s'a v pustiiti cu totul".Nu era o brutalitate be ofiter salbatec, care nu vebe bincolo
be interesul natiunii sale, ci executarea crub si rece a unui program. Du sint ingropati bine, si se $i vinbe ceia ce a fost mai scump
inimilor bor. Pe be o parte, foile maghiare au cerut ca pminturile
celor morti pentru biruinta rasii maghiare sd fie confiscate, scotinbu-se vdbuvele si orfanii pentru a se impArti representantilor
fanatici ai celeilalte rase. S'au abunat represintantii bdncilor s-

testi bin Arbeal $i au pus patru milioane la bispositie pentru a

se abuce bin Germania oameni cari sd fie asezati acolo unbe au
fost 'Ana atunci Romini cari au murit luptinbu-se pentru Tronul
habsburgic. Si in Camera bin Pesta, fall a se tinea in seamd cd
jertfa unei natiuni impune macar acel grab, cel bin urm, al bunei
cuviinte care este ipocrizia,
forma cea mal injositA a cuviintii,
care se numeste ipocrizie, cAlcinb peste aceastd batorie umang,
primul-ministru al Ungariei a zis : ,,vom lua mAsuri pentru a colonisa finuturile nesigure." Tinuturile pe care pgrid acum noi le-am
crutat, acestea sint tinuturile nesigure, si acolo vor fi asezati Secuii salbateci, plebea barbara bin mahalalele Pestei, ca sa" insemneze o bunga be urA intre noi cari nu i-am atacat si fratii nostri,
multminb in felul acesta pentru larga omenie a neamului nostru.
S'ar putea crebe cd in bepArtare se misc poate sufletul mai abinc
becit in fata realittii insesi, cu care ajunge cineva sd se beprinb,
caci vorba rom'aneased piing be intelepciune zice : Doamne, nu ba
omului cit poate rAbba. Dar bovaba vine be acolo, in fiecare zi,
bovaba ca' nu se mai poate rbda.
Faceti-va a intreba, nu pe Arbelenii talentati, culti, cari v
pot fi folositori, faceti-vA a intreba pe Arbelenii bin popor, pe acele
femei nenorocite cari cersesc aici ca s hrd'neasca pe nepoiii fiitor
lor, plecati in rdzboiu si poate morti be mult, caci pierberile be
oameni se bau bupd rAzboiu, faceti-v5 a-i intreba. $i o lacrimd a
lor insemneazd mai mutt becit spunem noi aici, in atitea biscursuri,
Puteti tinea mii be biscursuri, be abinci cugettori ai problemelor be Stat; puneti-le alAturi be manifestarea naiv5 a burerii lor,

si yeti vebea cine biruieste. Si boresc s vie vremea drib, fiinb si

ei impreun5 cu noi, impArtdsinb viata noastr politica', teranii ac$www.dacoromanica.ro

N. IORGA

363

"-Ha umili vor brege aici, in acest loc, pe cei mai infumurafi bintre
representanfii in forme europene ai bisprefuitoarei protipenbabe
fanariote be obinioara. Vorbim be Fanarul care a murit: a murit
Fanarul cu giubea, a venit insa Fanarul european cu rebingota,
cu aiere mari, pe care nu-1 putem rapune. Dar o sa vie cinbva
feranul, si, fiinbca al nostru nu ajunge, o sa vie feranul be bincolo, care e un 'altfel be om, si atunci sa pofteasca innaintea unei
abunari a feranilor acestora sa vorbeasca cineva, ofensinb cu logica si talentul" lui sentimentele cele mai firesti ale unui neam.
Atunci vom fi rasbunali cu tofii pentru tot ceia ce am fost silifi
sa inburam intr'o viafa politica atit be abinc strabatut be neinfelegerea si neingrijirea pentru interesele superioare ale unei fell.
Iaca ce-mi spun, bupa stiri be acas, pribegii be bincolo :

Sute be mii be barbafi au muscat in ferna"

si aceasta nu e

retorica, v rog, nu sint cintece be pifigoi artistici, cum avem aici

bestui, ci e insusi graiul unei inimi insingerate
zeci be mii be

femei sint tirite la sapat transee..."si la altceva; ,,sute be preofi

venerabili si alfi fruntasi carunfi sint inghesuifi la temnifele Clujului, Arabului si Seghebinului. $coala si l3iserica romaneasca tinfesc si se zbat bupa o raza be soare, bupa o gura be aier... E
bistrusa orice asociafie si intreprinbere culturala romaneasca, e
besfiinfat orice brept cetafenesc, si chiar opera marelui Anbrei baron be $aguna: 'Statutul organic al 13isericii romine" se zgubuie
in tem eliile lui.
cOri poate exista vreun popor fara scoala, fara biseria,

fra organisafii culturale si politice si, in sfirsit, fara be... brbafi ?

Da sau nu ?

Iat intrebarea care ni vine be la binsii. 0 mai mare burere

becit a lor, un mai abinc rasunet becit acel bin sufletele noastre
nu se poate. Este peste puterile omenesti sa se gseasca ceiace
ar ba formula sentimentala a unei astfel be bureri. Ar trebui s
argumentam mai pufin, sa ne sfisiem mai pufin : ar trebui sa ne
stringem mai mult, s ne infelegem mai bine, sa culegem bin intelige* si inima fiecaruia mai bogat scinteia care inbeamna la faptele mari, ca sa fim in stare a plan toate aceste lucruri, a salva
ceia ce a mai ramas Inca. (Aplause).
Fanarul si Bizanful, stiu, nu fac asa. Ni zicem intr'una bescenbenfii Romei, barwww.dacoromanica.ro
in Roma se facea altkl. Fanarul primia cu

364

RAzboiul nostru in note zilnice

pietre pe cel invins, Roma intimpina in triumf pe Paul Emiliu, bup

infringerea be la Canae. Fiinbca invinsese fatalitatea si soarta insasi a neamului, era aceia care, trista, venia cu invinsii in mijlocul
alor sai. $i be aceia Roma n'a avut soarta pe care au avut-o
ceilalfi.

Atunci cinb astepfi, cu ura, pe fratele tau s greseasca, pentru a-1 ucibe, bistrugi in viitor orice bunavoinfa si orice avint, pe
cinb fratele tau, care in greutafile cele Mari simte sprijinul calb
al fiinfei tale intregi, se tibia be la ceia ce este la ceia ce toll
impreuna putem sa fim. (Aplause).

$i, b-lor, mai avem o burere; burerea aceasta este unita cu

o umilinfa. 0 simlim cu tofii. Nth', nu obata 111 s'a cerut sa vorbim, sa barn pentru pribegii sirbi abapostifi pe teritoriul nostru.
Am facut ce am putut ; am vorbit, bine-rau, am strins bani, am
imparfit, bar am evitat, cel pufin in ceia ce ma priveste pe mine,
sa intram in contact insine cu acesti oament. $tim cit li batoram,
stim cit be pufin fac acesti bani smulsi be la placerea bogatului,
care niciobata nu a fost mai pufin infelegator si mai obraznic prin
luxul sau be Bucuresti, in mijlocul suferinfelor ronianesti bin toate
Tinuturile care ne incunjura. (Aklause prelungite). Dam banul acesta
bar ni pare raiz be un lucru : ca nu e acolo o picatura be singe eroic,

varsat be noi pentru ei, a aceasta picatura be singe nu a sfinfit

barul pe care mina noastrA, tremurinb be umilinfa, li-1 intinbe.

In toata Peninsula Balcanica era un singur neam be cuvint,

be crebinfa, be vitejie, pe care ne puteam sprijini : Sirbii. (Aplause
prelungite.)

Stat intemeiat be prietenii be lupta ai lui Tubor Vlabimirescu

al nostru, care era un simplu feran, fara rebingota, Vara ochelari,
Vara prestigiu social, WA ibei politice prinse be la Universitfile
bin straintate, bar un om care in afara be fiinfa ferii lui, nu infelegea nimic alta. invaratorii lui Tubor Vlabimirescu au fost jeranii acestia sirbi, cari au intemeiat un Stat, fall a-1 exploata, pe
cinb alte clase conbucatoare au exploatat Statul pe care nu ele
1-au intemeiat. S'a ribicat Serbia aceasta cu aspirafii nafionale,
cum sint si aspira'iile nafionale ale noastre. Soarta i-a bat acelasi
busman pe care ni l-a bat si noua. Generafii intregi au t,rit in
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

365

saracie, in munca, in crebinta, ginbinbu-se la momentul acela cinb

poate sa se besavir$easca Statul national beplin. Soarta a fost ne-

spus be cruba pentru bin$ii. Dna i-ar fi supus macar fail o mare
biruinta! Dar li-a dat intaiu aceasta biruinta. Toata puterea suiteteasca' la acesti oameni a crescut, cinb se crebeau ajunsi acolo
unbe nazuisera o viata nationala intreaga. Si atunci, be obata, buhul cel rau al lumit a sfarimat opera Dumnezeului celui bun al
breptatii.

Du s'a intimplat in istoria lumii un mai bureros conflict becit

conflictul bintre breapta biruinta a Serbiei be ieri si nebreapta zbrobire a Serbiei be azi.
Ne-am uitat la ei, i-am vazut; ce rau ni-a parut! Va zice cineva :
Erati siguri be putinta interventiei noastre pentru a-i mintui? De o
mie, be oH am fi vrut s avem putinta interventiei noastre pentru
a salva, obata cu fiinta lor be azi, viitorul nostru comun be mine.
(Aplause.)

S'a obiectat: Nu se putea. ingrozitoare fatalitate. Nu numai

ingrozitoare fatalitate, bar teribila inbatorire pe care fall be ei ni-a
Wain pe mine pentru ceia ce n'am fi fost in stare sa' facem ieri.
Nu acuz pe nimeni, nu intreb pe nimeni; imi este frica sa intreb
pe oricine. inteleg tot ceia ce se cuprinbe nobil pentru ei si bureros
pentru noi in aceasta tragebie, si ma inchin cu tot respectul be
care un strabatator al soartei omeniriinn cursul veacurilor poate sa
fie cuprins fall be o natiune, care putin a avut, si mai mult becit
tot ceia ce a avut a fost gata sa bee pentru a imbogati viata morala
a omenirii in toate timpurile. (Aplause prelungite.)
Este tristet ? Cine ar putea sa spuna Ca nu e tristet; tristeta
in jurul nostru, la al no$tri, tristet bincolo be Dunre, unbe a cazut
acela singur pe care soarta il putea pune alaturi be steagurile noastre
merginb, mine, catre inbeplinirea ursitelor acestui neam ?
Tristeta este. Creb insa, si aceasta am spus-o si in prima
parte a acestei cuvintri, Ca ar fi o mare gresala baca am restringe

margenile rspunberilor. E asa be usor sa le restringi; e asa be

greu sa le primesti. Dar e asa be nefecunba restringerea la oameni,
asa be nefecunba in urmari, $i e asa be fecunba acceptarea bin
partea unei clase intregi a greselilor sale ! De atitea ori la noi, cinb
www.dacoromanica.ro

366

Rzboiul nostru in note zilnice

se intimpla ceva r5u, care vine be la toti, be la o stare moral

nenorocit, be la o usuratate be stubent parisian, ca $i be la o Incapatinare be vechiu stubent german, care, in gall be lucrurile pe
care le-a prins acum o jum5tate be veac, nu mai $tie $i nu mai
vrea & primeasc5 nimic, e asa be u$or s5 absolvi lenea, intriga $i
toat5 acea aristocratica morga constantinopolitank care zace Inca
in faptura noastr $i care i$i inchipuie ca un popor se alcaluie$te
bin cine se plimb5 pe straba principal5 a unui ora$ be capetenie,

e a$a be u$or sd la$i la o parte toate aceste pacate $i sd zici : el

e be ving, pentruck mine, cei bin Guvernul be azi, la alt greutate

cad bac5 conbitiile nu se schimbk vom mai intimpina atitea

greutgti, $i le vom trata cu aceia$i neputintds se zick cu acela$
gest: nu e vina noastrk e a lui, Guvernul be atunci. Pentru ca apoi
un popor intreg s-i creab5 $i pe unii $i pe altii, s'a piarba increberea in singurii cari-I pot conbuce, pentru ca el, poporul, ve$nic
tinut in ologie politick nu e in stare inc5 a conbuce rosturile Statului. Foarte ru procebeu : nebrept in present, sterp in viitor. Altceva

trebuie. Trebuie, innainte be toate, s ni barn seama ca oricit burere ar fi, $i ori cite bovezi be insuficientd s'ar ba, bintr'o parte
sau bin alta, elementele principale ale puterii noastre sint intregi
Cite unul spune : sintem pierbuti be reputatie in toate locurile
Europii! Ca $i cinb politica Romniei s'ar tinea printr'un plebiscit
in strinatate. Dac5 ai mai multi votanti, ai facut o politia bunk
iar, bacA-i ai pe toti, ai facut politica cea mai bunk DacA s'ar putea
la Petrograb, la Paris, la Berlin, la Viena, la Stambul, la Sofia, la
Belgrab, la Cetinge $i a$a mai beparte sa se bea un singur certificat
pentru politica noastra, atunci, fr5 inboialk politica noastr va fi
mai excelent5
Nu creb ca vre-obat s se fi ribicat vr'un popor inbreptinb
gre$elile sale $i recucerinb terenul pierbut prin atestatele bin breapta
sau bin stinga. Ce rAmine atunci ? Poporul nostru ,si oastea lui ;
acest popor, care este o oaste $i aceast oaste care este un popor!
N'a alergat nimeni bintre ei s scape, n'a cerut nimeni sA fie trimis
acas pentru nevoile acelea groaznice ale micii lui gospobrii Pleaca
or5$anul: lasa acasa mijloace be intretinere pentru familia lui; sint
rube, sint sprijinitori, cari acorba banul lor. Omni be la tard se buce
www.dacoromanica.ro

N. IORGA

367

lsinbu-si copflul gol si familia muritoare be foame. Dar in toata

tara, be la un capat la altul, bupa un an si jumatate be asteptare

este liniste besavirsita la cei be supt steag, si este liniste besavirsita
la cei be-acasa. (Aplause prelungite.)
Cinb poti sa infatisezi un asemenea exemplu lumii, este permisa oare bescurajarea aceasta care pleaca be la vinovati catre nevinovati, be la noi, vinovatii be Sus, conrupinb patriotismul eroic si
rabbator al nevinovatilor be jos ? (Aplause prelungite ) Se poate un
pacat mai mare becit acesta?
Acum in urma o buna parte bin foi a tiparit ceva care spune
mai mult becit tot ceia ce elocventa noastra be catebra, tot ceia ce
elocventa noastra be club, tot ceia ce experienta noastra estetica

ne-a invatat sa spunem, intr'o Camera si in cealalta. De sigur ca

stiti cu totii acel cas al unui ofiter care a vrut sa-si incerce solbatii si le-a spus : Oameni buni, a venit un orbin ca cine nu vrea
s mearga ca solbat activ la rzboiu, poate sa abuca servicii terii
in alte rosturi. Numai aceia bintre voi cari se simt tari trupeste si
sufleteste, aceia sa plece la lupta. Cine vrea, sa ieas innainte.Nu
s'a miscat unul.Va atrag atentia ca nu este nicio besonoare, nicio
bezertare be la batoria NA' be patrie. Cunoastem ca unii sint mai
slabi, mai saraci, mai nenorociti becit altii. Cine vrea sa serveasca
tara altfel becit luptinbu-se fatis cu busmanul in rinburile b'intaiu,

s iasa!$i n'a iesit nici unul (aplause prelungite.) Nici unul!

Cu, baca as fi in LcuI b-tale, b-le ministru be Razboiu, m'as
interesa unbe s'a petrecut lucrul acesta $i m'as Nice eu in persoana
si as becora pe fiecare bin solbatii cari au bat o asemenea bovaba.
(Aplause.) Caci nu se poate ba o mai frumoasa bovaba be solibaritate in apararea intereselor supreme ale tern. Ilu!
Nu trebuie s ne bescurajam cinb avem un astfel be popor
flu ne putem bescuraja nici cinb avem inteligenta reala, experienta
inbelungata a acestei 61ase conbucatoare, care ar fi putut sa faca
be o suta be oH mai mutt becit ceia ce a facut baca ar fi vazut
virtutile be jos, virtutiI.2 permanente be jos, in loc sa se inspire be
la trecatoarele trabitii nenorocite ale trecutului fanariot be sus !
f

(Aplause prelungite.)
Daca voiti, yeti izbinbi Inca. $i trebuie sa voiti, fiinoca natiunea insasi nu se poate ribica sa-si apere interesele ei. Sinteti

www.dacoromanica.ro

Rzboiul nostru in note zilnice

368

conbamnati toti sa voiti. Tofi, solibar. Caci nu va este permis sa

VA mai luptati intre b-voastra, sa va mai atitati si subminati intre

b-voastra. Trebuie sa inlocuiti acum, printr'o miinc insutita, toat5

neglijarea intereselor biplomatice, militare si morale ale acestei natiuni. (Aplause prelungite.)

Daca ma yeti intreba cum, VS voiu raspunbe printr'o icoana

Poporul romanesc o sa-si capete cinbva in intregime breptatea lui.
Pentru mine breptatea este ceia ce e natural, ceia ce e logic pe
lume. Este insa neexistenta nebreptatea altfel becit in momentele
acelea in cart tulburarile lumii o ingabuie.
Cu sabie be breptate vom izbinbi. Dar sabia aceasta be breptate
trebuie sa fie tinuta be mina sigurd a Romaniei. Mina aceia a Romaniei trebuie sa fie gata a purta sabia breptatii neamului romanesc.
Dar mare gresala ar face acei cari ar zice c aceasta sable
ar fi purtata si busa la biruinta baca insasi Romania, prin porniri
prea grabnice sau prin zabavi prea inbelungate, si-ar slabi bratul.
Deci, o mina sigura be sine, o mina neslabita prin biscorbii si
negrabita prin setea be aventuri. Cu sprijinul lui Dumnezeu atunci,
cu sabia biruitoare in mina, va veni vremea cinb bin aceasta Romanie mica, sfisiata si mincata be biscorbie, vom face altceva becit
contrafacerea moberna a organisatiei politice fanariote; vom face
un Stat national si popular, cuprinzinb cu aceleasi brepturi pe Rominii bin toate clasele si pe Rominii bin toate terile. (Aplause prelungite si inbelung repetate.)
20 Decembre, 1915 .

PoUtic noud i
procedee vechi.
Se pare ca, in abevar, solutia chestici teranesti a bevenit o'
chestie be <<mai tarziu,, sub pretextul ea se vor petrece schimbari
mari si ca, beci, ea se va presinta be acum innainte in alte conbitii.
E pacat ca, in loc sa intram in razboiu cu solbatii entusiasti
ai libertatii, vorn infra numai cu solbatii ierf5tori i marinimosi ai
serbiei.

$i be ce s'a intimplat acest lucru, acest trist lucru? Prilejuri

be a resolvi, stralucit si befinitiv, chestia teraneasca n'au lipsit. A
fost, be sigur, in 1907 unul fara pareche; a fost imebiat bupa camwww.dacoromanica.ro
.

N. IORGA

369

pania purtata be terani in 1913 si platita cu 10.000 bin ai lor, morti,

in Bulgaria si acas, be boala neglijentei conbucerii celor be sus.
Si be ce nu s'a facut nimic? Pentru ca am intrebuintat si fa
be aceasta mare chestiune procebeele trabitionale bin politica veche
a terii noastre.
Unbe trebuia avint, a fost taraganeald, unbe trebuia besinteresare entusiasta, au fost calculele egoiste, unbe trebuiau cercetari
locale inbelungate i abincite, au fost ,,conferintele be la Cercul be
Stubir al partibului si statisticele be birou, la bistant; unbe trebuia consultarea fedi, a fost aprobarea unui cerc restrins be convinsi pentru orice becretare, si, mai ales, unbe trebuia unire, au
fost biscorbii be partibe, lupte intre ele ca pentru orice pehlivanie
obisnuita si, la capat, compromisuri mai rele becit orice biscorbie.
De aceia chestia teraneasca s'a ingropat, cu toata breptatea,
umanitatea si nationalismul funbamental ce cuprinbea inteinsa.

Acuma imprejurarile,numai imprejur'arile, si nu inteligenta

sau energia partibelor noastre,au pus la orbinea zilei o alta chestie

be viitor: chestia Rominilor be peste hotar,o alta chestie teraneasca si ea, prin natura, ca i prin urmrile ei.
0 vor resolvi tot oamenii cei vechi. 0 constatam, fara zabarnice
pareri be rau. N'avem noi nici puterea, nici initiarea ce se cere
pentru a se hotari in asemenea lucruri. Pe acei oameni vechi Ii stim
foarte inteligenti si foarte bibaci. Calitatile lor nu ne ginbim a le
contesta in zabar, cum situatia lor, care-i impune .pe binsii, nu ni-o
putem ascunbe.
Dar nu putem sa ne inselam asupra acestor procebee be veche

politica, be care s'a facut si se face us si pana acum.

Avintul, inteleg pe cel sincer, care face minuni, nu-1 vb nicairi,be mult avint fats ce se expune. Nu vorbesc be tragneala
actiunii ; bar be sigurcum am bovebit-o in Cameraca a fost, la
toll, taraganeala in alegerea acelor norme be care in sfirsit ne tinem

cu totii. Calculele egoiste, bar trebuie sa fii orb ca sa nu le bescoperi in orice fapt, in orice gest! Si, pe linga aceasta, asa be
schimbatoare, incit in Parlament s'a soptit altceva beat ce s'a strigat

.sese luni in prat Stubiile lipsesc si be bata aceasta,informatia

www.dacoromanica.ro

115zboiu1 nostru in note zilnice

370

nefiinb culeasa cu osteneala be oameni muncitori. Consultrile au

loc in acelas cerc restrins, plin be nesinceritate si incompetenta. $i
mai ales e, in frase turbate be intrunire publica ori in bibace intorsaturi parlamentare, aceiasi biscorbie.
$i atunci un fior be ingrijorare te trece: oare aceste procebee

ale unei politice be ultima treapta nu vor putea ele ingropa, in

mijlocul unei natiuni care, bin nenorocire, n'are convingeri si bevotament, ci numai nervositate si capricii sentimentale, si chestia Rominilor be peste hotare?
27 Decembre, 1915.

Gesturi I fapte.
,<Daca as avea boisprezece copii, i-as oferi razboiului pentru

liberarea Arbealului,carn asa a vorbit un insemnat barbat politic,

intr'o calburoasa intrunire publica.

$i lumea nu s'a miscat. Ba tinii au glumit si glumesc inca,

acel barbat politic nefiinb binecuvintat cu vre-un copil.
,,Am boi fii, si ei s'au inrolat innainte be vrista ceruta: eu

insumi ma ofer terli pentru a tine locul cuiva plecat in razboiu"

cam asa a beclarat un barbat politic cu vaza, in Camera, la biscutia Abresei.

$i Camera n'a aplaubat. Pasagiul a trecut ca si cum nici n'ar

fi

fost rostit.

Totusi aminboi erau sinceri. Sintem asa be mutt beprinsi ca

gesturile altora, cari nu sint sinceri...
Dar iata pentru ce, ieri, mi s'a strins inima si, be cite ori ma
ginbesc la acel moment, miscarea revine.
La un birt. Doi hamali germani ai samsarlicului be grine si be un-

tura maninca. Nu: Sfisie si inghit. Masa e plina be farfurii si stide

si tot cer. 13rutele nu %In in breapta ori in stinga: toata fiinta lor e
legata be ce consuma. Intre boua inghitituri, mirile, clipesc si se
arunca bin nou. Mi-e scirba: parca ar avea in bintii lor carne
be om.
Atunci be la o masa, bin umbra, se besface un bomn cu parul
alb si vine catre mine. Se opreste brusc, si ochii lui albastri cufunba in ochii miei 0 privire lunga, strabatatoare, pare ca ar cauta

www.dacoromanica.ro

N IORGA

371

fl icoana care a fost cinbva rsfrint si intr'insii. $i, in citeva silabe

francese, glasul linistit, be o perfect stpinire, bar veninb be beparte, foarte be beparte, spune atit :
Am avut un fiu. Era slubentul 0-tale. A fost ucis la
Neufville-le-Vast....

Erau lacrAmi in ochii pe caH i-a intors, plecinb? flu stiu. Dar

in ai mieierau.
25 Deeembre, 1915

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL:
1914
Pag.

1) Rzbolul general si Romnia

2) Franta st Germania in cumpana recunostintei noastre
3) Atitubinea Italiei
4) Dupd neutralitate
5) Catre Rominii cari cab pe cimpurile be lupt strAine
6) Argumente be inlaturat .

7) Regele si Tara"
8) Care e busmanul nostru?
9) De ce iubim Frania ?
10) Ceasul nostru
11) haringerea Ungurilor in Serbia
12) Tratatul be la Bucuresti
13) Morituri te salutant
14) 0 batorie a SocietAtilor pentru rAniti
15) Nietzsche .
.
16) Trenul german
17) Louvain .
18) napoleon?
.

19) Copilariile rzboiului

20) Au steagul lor

21) In preajma noastra e r5zboiu1 (Rusni in Bucovina)
22) Finis Albaniae
23) 0 beclaratie
24) Nu be aceia
25) Fortificarea Carpatilor s'a terminat
.

26) Asasinii

27) Dou feluri be simpatii pentru Franta

28) Desfiintarea capitulatiilor
29) Vin bovezile! .
30) Ceasul besvluirilor
31) Guvern si opinie publica
32) Xenofobie sau prevebere?

33) Nerecunostinta" si naivitate

34) Cea mai bunas bispositie"
35) Nationalisti, darobnici, socialisti
36) Aceiasi oameni
.
.
37) Cum respecta ziarele germane bin Romania sentimentele ferii

www.dacoromanica.ro

i
10

II
12

13

15
17
18
19

19

20
21

22
23
23

24
25

26
26
27
29
30
31

32
33
33
34
35
36
37
38
39
39
40
41

41

Pag.

38) 0 trista aventura

39) Cei ce au inbraznit
40) t Reims
41) Declarafia b-lui be Busche? .
42) Logica germana in timp be razboiu

55) Ranifii romini si inbiferenla Romaniei

56) Tripla alianfa internd
57) Rusii in Maramuras

42
43
44
44
45
45
46
47
47
49
50
51
52
53
56
57
57
58
58
60

58) Minerva se vinbe?

61

59) Illebiatorul
60) Negociatiilea b-lui conte Tisza
61) Capitanul Fischer
62) t Regele Carol
63) 0 bomnie noua
64) Saptamina Regelui Carol
65) Arominii si soarta !or

61

43) Supeul

44) Un factor constitutional be care nu se vorbeste : Parlamentul

45) Ce sa facem
46) Actiunea profesorilor universitari
47) Cvanghelia lui Koettchau
48) Stubenfii bin lagare
49) Osti be cetafeni si porunci be stapini
.

50) Alf ii hotarasc, bomnilor !

51) Inbreptarea ce ar fi petut fi

52) Moravuri pe care nu trebue sa le aboptam
53) Atentate contra Romaniei .
54) Feciorul parintelui Turcu"
.

66) Un strain bun pentru a fi expulsat: Shakespeare

67) Unbe-s maghiarii?
68 Fabricanli be abbicare
69) Un razboiu inutil
.

70) Cuvintare (3 Octombre 1914)

71) Regele Ferbinanb si batoria noastra
72) Darurile Regelui

73) t D. A. Sturbza
74) Presa bulgara si Regele Carol
75) A trecut soarta
76) 0 fara care nu mai exista
77) Autonomia Transilvaniei"
78) Bucuria bin Cernaufi
79) Donatia canonicului I. ID. Molbovan

80) Ziva" si I. Slavici

81) Intarirea guvernului

www.dacoromanica.ro

62
62
62
64
63
77
78
78
79

80
83
86
88
89
90
92
93
93
94
94
95
96

Pag.

82) A vorbit si Burbia

97
97
99
100

83) Rkboiul D-lui enver'

84) t Alexanbru I3ogban
85) Ileutrii
86) Conbamnarea lui Printip
87) Italia la Valona
88) Se cauta un alt nume
.

101

89) Ha os

90) Rkboiul Islamului

91) 0 Infringere a imperialismului In Extremul Orient
92) Concesii pentru Rominii be bincolo?
93) Pentru 6 I. Slavici
94) Ce este Ziva" b-lui Slavici
95) Rkboiul Sfint
96) Innainte, cinilor, s v pustiiti cu totul'
97) Retragerea Sirbilor
98) t Avram SAbeanu
99) Tisza se besveleste
100) Totusi mai ramine ceva
101) 0 gresala be tact
102) Intrunirea bin Suceava
103) Casul be la Turnu-Rosu
104) Motiunea pentru Serbia .
105) Declaratiile b-lui Salanbra
106) Anpostirea Rominilor pribegi
107) Bulgaria si Turcia .
108) Otomanii" si aberea Belgrabului
109) Belgrabul robit
110) Destainuirile b-lui Giolitti
111) Manifestatiile bin Italia .
112) evenimentele razboinice be pe frontul be Est
113) Arhibucele mostenitor in Bucovina
.

114) (Jcraina
115) Intilnirea be la Malmoe
116) Egiptul engles
117) Liga italo-romina'
.

102
102
103
104
105
105
106
108

108
109
110
110
111

112
113

114
115
115
116

117
119
120
120
122
123
124

124
126
126
127
127

1915
118) Visita b-lui Georges Loranb .
119) Grija terii si preocupatiile Z)e partib
120) larasi a vorbit b. Tisza
1,21) Plecarea b-lui 13erchtolb

129
131
132
132

122) Catastrofa bin Italia

133

www.dacoromanica.ro

Pa--.

123) expebitia in Serbia si alarmismul national

124) Seton Watson
125) Dupa o jumatate be an in Romania
126) Un criminal
127) Datoriile refugiatilor
128) De cinb isi pregatia Austria programul
129) Un oaspe neborit"
130) In transeie
131) Treuga Dei
132) flatiunea contelui Tisza
133) 0 inbreptare gresita
.

134) Trebuie
135) Darbanelele
136) Venizelos
137) Pentru pine
138) La Darbanele

139) Oameni mari"

140) Din retragere
.
141) Molbova" b-lui Carp
142) Cele bouS noblete
143) Inca un agent austriac: Stefan-cel.Mare
144) Luptele bin Carpati
145) Cuvintare (Liga Culturala, Iasi)
146) Po.itica be Bucuresti
.
141) In umbra unei negociatii misterioase..."
148) Naravuri vechi
.

1'9) Cinii be singe'

150) Raspunberea guvernului
151) Si astazi .
.
152) Cuvintare (Liga Culturall Galati)
153) Un atentat
154) La Darbanele
155) Dou Partamente, boua suflete nationale
156) Inca o banba
157) Si baca'
158) Bataia be flori
159) Casul cu Italia
160) Mahalagiul besperat
.

161) Oameni politici si criticinepolitici

.162) Un nou fel be raniti
163) Gazuri inflamabile"
164) Razboiul Hall&
165) 0 presa besgustatoare
166) 3 Maiu 1915 (Conferinta tinuta la Ateneu)

www.dacoromanica.ro

134
136
138
140
141
143
144
145
146

147
148
149
150
152
153
153
154
156
157
158
158
160
161

168
170

170
171
172
173

1i4
179
179
180
181

182

1M
184
187
187
188
189
189
194
193

Pag.

167) 0 beclaratie
168) Cum ne putem lupta cu spionii
169) 0 responsabilitate pe care n'o pot accepta
170) Lembergul 5i Liovul"
171) Romania 5i principiul nationalitatilor
172) Neutrii saracii
.

173) La 1-iu Julie

174) Cei ce se leapaba
175) Stubenti?
176) Politica nationala activa 51 politica nationala contemplativa
177) Articolul b-lui Clemenceau
178) D. Dungern
179) Desertori .
.

180) Descurajare,nu!
181) Caberea Var5oviet
182) Ciubata natie
183) Cei boi Barbarossa
.

184) Casul be la Several

185) Aniversarea Regelui

186) Fanaru', Parisul, Berlinul

187) Canalii!

188) Gazeta pentru cimp"

189) Si ofiterii?
190) D. luliu Maniu, solbat

204-

205
205
206
210
211
212
213
215
216
218
219
220
222
224
225
226
227
228
229
229
230
231

233

191) Guvernul b-lui Marghiloman 7

192) Ungurii arunca manu5a

233
235

193) 0 serbatoare maghiara

194) Belgia 5i Romania
195) Pentru Steagul" 51 bed pentru O. Marghiloman

235

196) Cei abevarati

197) Patania b-lui Dumba
198) Ce fac 13ulgarii
199) Tunurile cele mari be !a 13elgrab
200) -t I. M. MolOovan
,

201) Citeva cuvinte ca pentru acest ceas

202) Mobilisarea Bulbariei 5i atitubinea Romaniei
203) Cei be optsprezece ani
204) Virgil ArionAurel Ciocan
205) Un mort care se ingroapa: I. Onciu
206) Geamurile Scorn Evanghelice

207) Opinie publica" 51 simt national

208) Un ceas becisiv
209) 0 exclubere patrtotica" in Ungaria
210) Cei mai rai busmani ai Germaniei

www.dacoromanica.ro

236
238
239
240
240
241

242
243
244
245
246
247
247
248
250
251
252

Pag

atit
211) Unguri i Croati
212) Doua feluri be oameni
213) D. b-r Paul Ernst" $i teoriile sale
214) Cine poarta vina slovelor chirilice
215) Politica regelui Constantin
216) Ziva e la Arges .
217) Ceasuri cari intra in socoleala
218) Declaratia be razboiu a Bulgariei
219) Razboiul Bulgariei
.
220) L-am vazut
221) Evolutiite Greciei
222) Un inbemn in ajunul rascoalei be Dumineca
223) Stamparati-va!
224) Ce trebuie azi: Sfatul terii
225) Generalul Marchanb
226) Cum au perit Bizantul si Po Ionia
227) 0 victorie austriaca
228) So lutia"
229) Graiu i steag romanesc in luptele strainilor
230) Serbia eroica $i martira (Conferinta)
231) Ceasul constiintelor
232) Florile be la fli
233) 0 poveste (cui nu ma intreaba nimic) .
234) fleamtul care nu e Nearnta bin Sofia
235) Ce va schimba lumea ?
236) Parlamentul
.
237) Creatiunea Rusiei In Balcani
238) Prietenii Austriei
.
239) Caberea prin victorie
240) Mai invie Serbia" ?
241) Contele Bellegarbe
242) Belgia Orientului"
243) Doua Intrebari in Camera
244) Oltenia si Serbia (Conferinta)
245) Italia In Balcani
246) Canbibatura b-lui Racovschi
247) Steagurile be la Plevna
248) flota Americei .
249) Cuvintare la biscutia abresei .
250) Politica nou i procebee vechi
251) Gesturi i fapte
.

www.dacoromanica.ro

254
255
257
258
258
259
261

263
264
265
266
267
269
271
272
273
275
275
278
280
297
298
299
301
302
303
305
306

308'
309
310
311

312
313
331

333
334
335
336
368
170

"A.-'....:r.,

4,10

'111"t4f#
.,

31.:

t,

-.,
4.,

..

e.

._

..

en
ri.

..

N:

:,.. 4 .

rt

T...

k. 'Pet,'

e.t.-

t.'*;

..*. a.

4.

.i.;,..--,..

s.

-1

",f7

'

I., 4, ,1.

4:

1,..

olf

i.

,..

4
:19...

1:1,

',.'

3.p.

*46:
k

L. ;for .4

T'"

pii) 3 1

41

"'

LA,

.,

.v. Oa

`."'

'

ii
,

1,,i

. is /

, , -.--,,:n

-4,..,_

,s.

_
1

r,

.
-

4...........

I .if.

t.

rt

41. 4
i

t.,

..,.....

it..: -1-

, ,

..

,.

.....

h..

.'"

..

5,7'

.4%

t-

11 r

)1 r

T,

..."!

',"' ,..

41

A.

www.dacoromanica.ro
41t
T1P

11', t4 ,

,Ls.

.V

11%

r
A' 4'
tbrA.

4.

le.

Al i -:.

416,-,:t-' Ikr1

s- jt.:0
, .
I

:,

,.I.i !-

-0
A

:4e16

..

"._

'

7)L1:-..
r

40 .
Li ,

1 '.

.4,-

,-

Li

.1kip,

A. J

..,

...
4

'

-,

'4.;111.1'

_.

e,

..

IA

VC,IP
,...,

r
1

,I.,,

1.
`::

_,

1,

Ll

,4 IL

kik

-P''

0 "' . .

%.

-4'

_X"4 ' r'`,,- - .%

..,-,k.

414

t-

.,

I P/
4 ;1' '
.

, .,,4'

.1'

!.

iL

4t, i i.

f.

I.':.b
y

;,4,h;1114.0.._

,IP .

''

,-,

..-

it

f., A 1,4

.1
*It''

NI1 -

--ii., kl.k.40.:

L-.

.@....

N. Ite.44.

.,;
,J

,..

_1

,,s`

- a ti;

..

ie-.

[4

' .1

"40,41,illtrii; .4%1

- valke.

a.,

*C

t...

-.,

'.

r - - '*-1
ii...t

I. , 1

vil

11

,t'

4.: .1 :11

...,

...

II.

416

...,.
i

' :i
c

6111,44), Ittlor::4
4

-1,T,

i' 14 .7

tv;,mati
10.),

fi

,,

11)(4i

'f''

'.r.

',

: ,;(-4.e-o.ii.
.

1,,,,

,,

'

.1,...........

_.

ji. r

,,cisi

..-A

It

,to,
1

4,

.li

..
(1-. if

'

l'.

it

4.4l

...

1.01

itic f

.,1

I,

7.4

c.:,

..

&

...;

, .W.,

,: A

r,

..

R.

:4-

..,,

r-...
. 4::

-k.

. 11/44.:
..1

..

'4 111"

',