Sunteți pe pagina 1din 109

LEI 7,4e

GH. D. SIMIO NESCU

GEOMETRIE
ANALITICA

-------------------MANUAL PEN ~ RU CLA SA A XI-A LICE U- SECfiA REA LA


'' ANUL lll LICEE DE SPE CIALITATE

EDITURA C:' ACTICA

~~

PEDAGOGICA-

BUCl H E~TI, 1~7

GH. D. SIMIONESCU
cont. univ.

GEOMETRIE
ANALITICA

--------------------MANUAl PENTRU ClASA A XI-a LICEU - SECTIA REALA


~I ANUl Ill. LICEE DE SPECIALITATE

EDITURA

e iDACTICA

$1 PEDAGOGICA

BUCURE$TI,

1967

PREFA TA

.1\pmbat de
Minislerul lnviitamint~lui
I'\I' .

~0

070/ 1fl67

Rclcrcn\i:
PmL u n i v. E. Mwou lesr. t~
Pro. M. l:ladert
P ro. I. me

1. Geornet1ia purii (sinteticii) dispune de p1ea patin e


mctode genemle pentru rezolvarea problemelo'. Acesta a fo st motivu.l
p t'ntru ca1e s-cm cifutat mereu metode cu caTacter C)ene-ral care sa poatlJ.
fi aplicate oricurei problcm e de geomet!'ie. 0 astfel de metoda este acf'f'a
a cooTdonatelor, introdu..~il in .~tiinta de ciitn? Descartes, prin care problemele de geometrie sint redw;e llt pru/)leme de algebra. In acesl .fel u
lu.at na$teTe o nou.li ramw/1 de mawma.tici, Gconwtrin ann! it.icil. ( 1637 ), a
ciirei impurtant/1. capitaUi a fost aceea de a pune o1dine in c!asificmea
cu.-rbelor dupii graclul ecuafiei caTe te reprezinta .
Astjel dreapta esle reprcz entatii in plan de o ccua~ie de gmdul I tn
doua va1iabile $i reciproc rnice ecua.rie d e orad11l l tn douli variabile reprezintl'l o d1eapUi: conicele sint teprezentate pl'in ecu.atii de qradul al
II -lea $i reciproc orice ecu.atie de gmdul a! [[-tea -repTezintii I!J co mea
teald, imaginara suu. degencratli..
IVIctodele geomP.triei analitice se pot nplica oricii.rei pmhleme de geometrie, dar aceasta nu inseamna cii 01ice problema de geometric se tez o!va simplu pe cate analiLica . E:t:isli1 probleme a ciiTor rezolvare analiticii
dttce la culcule hmgi $i plictisitoare .~i care se re;;!olvli simplu pe cule
elem,entatli..
2. Dacii qeomettia analitica este creatia seco!ului al XV fl-lea, ca1culu l
vectorial este creatia secolului at X I X - lea. El a apiirut o data cu. lu.crii.rile lui Ha milton (1813 ) ;;i Grassmann (1844). dar felul weoi in care au
fost scrise a.ceste luctlfri nu a prilejuit o 1iispindite a ace.~tei noi ramun
de matematici. ,'\llai tirzi1L in~il !uc1Mile . lu.i Maxwell (1831- 1879), G ibb~
(1 881}, Heavis ide (1894 ) in.f?if.0eaza calcnl11l vectorial sub Janna definitivd,
C1.l notntii comode $i metode cont;enabile $i tt$Ureazii ri'ispindi1ea lui.

Rc n
D c scar t e s (1596-16 50) matemM.iriRn, flzi c i ~n $i filozof francP7. Ope1a princlpala: Discours de !a

m eth ode (1G37 ).

Multe p1obleme de geom et1ie se tmteaza simplu cu ajutorul calculului vectorial, dm, ca ~i in cazul geometriei analitice, nu o1ice pToblem./1.
In special este de subliniat faptttl ca Telatiile v ecturiale sint valabile si
in plan ~i in spatiu vi de aic.:i se put gasi une01'i oenemliziiri intetesant~,
in spatin , a u n01' pmbleme de geometrie planii.
3. Calctdul ve<':torial poate se1vi ;ii Ia prezentarea geomeLTiei anaUtice sub alta fo rma declt cea tmditionalii. 0 as!fel de prezentare se face
;;i in acest manu,ut, cu pn~r.:izu.n~a ca elcnnentele de ('alcnl vectorial (algebra
v eLtoria.ll1) sint reduse ln st1ietnl necesar :ti nmnai la J.;ecto7'i in acelasi
plan, atit cit este necesar pentru geomet1'ia analiticii d e d asa a XI -a.
Pe lingii av anta,iele evidente pe caTe !e att vi geomP.t1'ia analitica $i
calculul vecto1'ial, irelntie sa spu nern ca e.'l;is tli. $i tm ele inconveniente .
Cel mai important ni se pme a fi japtul cii atit qeom ebia analiticii cit si
ealcnlnl vectnrial ne due la 1ezultatele UnOT pTOIJlcrne, datorit/1 UnOT
calcule speci.fice .fiecii1eia din ele, dar de fapt riimin ascnnse prop ri eta~ile
geometrice em e due la acele rezultate.
Autorul

INTRODUCERE

MARIMI SCALARE. MARIMl VECTORIALE.


SCALARI, VECTORI
. 1. Nu ~iun ea de marime este fam iliara oricarui elev. 'r1 in c1asele antel'ioare, fie d e La lcqiilc de m:.l'cemaLiei, f ie de La cele de fizidi.
Cind se vorbefitc de m <'lsurarea unei miirimi se ~? tie cii se presupune
cii &-Cl ales o 'Lmitate de masura, aceasta iiincl o miiri me de act;!la9i fel cu
cca care sc mitt.:oarci
Este binP 1nsi\ sii p rccizi\m ci\ pu::;ibilit.alea de a mii~u n1 o marime
cere, d in punct de veder e matemati c, u n ele r.onclitii , !)i anume:
- Trebuie sa ~tim ce se inielege prin miirimi egale !'ii neegale 9i prin
mi\ ~i:-rH'a .mmd a doua marim i.
- Tl'ebuie sl\ Aclm i tcm cii oricc mi\rimc ~;e pou.ie impiirti intr-un
nmnar de pqrti egale :?i ca este satisfacu ta n.1:ioma lui A?himeclt>, anume
r.il f iind date d oua marimi, existii un mult.iplu al celei mai mici, care
dep i\~~c pe cen mai rn an~.
2. In vi a ~a d e toate zilcle, in !)tiin ~i'l !?i fn t ehnicil se intlln csc marimi
can! slnt perfect caracterizate prin tr-un sing ur numar: 1eznltatu~ miisu-

,i'itm'ii.

Astfcl dacii cineva ne iniormeaza . ca a cumpa ra l 2 kg de fain a sau


ca a luc1at t imp clc :l ore, nu m::ti estc nevoic de nltil li\murirc asup r a
mar imilor resp ective*

i\stfcl ue marimi ca timpul, temperatura, volumul. suprafata, clensita':ea, energin etc. care l;inl periecl ear:aderi<:aLe prinlr-un numar (p ozi t.iv sau negativ ), se numcsc mlh-irni, sr.nl.a:r,e.
)lumarul care arata m asura marimii r espective il vom numi scalar.
Numcrcle ubstracte intr a s i ele i n categoria de scala:i .
3. E x ista insil mfl1imi pcntm a ciiror caractcl'izare nu m a i estP clPajuns sa cunoa~tem masura lor , ci t rebu ie sa $lim di rec~ia ~i sensu l in care
"Accns t.:1. nu i n sea1nn~ c~t mclrimi lc respective nu pot
fl p r ivite ~~ dln nlle puncte de veden~. de exem plu al caa-

ti\tii etc.

I:';Tn ODUCE Tl C:

ele ac\ioneaza. Astfel d ac;a asu pr a u nui corp ac\ ~ o


ncaz1i o f or \a, trebuie oil 9tim in ce direc\ie 9\ in
ce sens ac\ioneaza for\a, pentru ca sii ~tim cum
se va deplasa cmpul.
Alte marim i pentru a . caror caracter izare trebuie sa cunoa!?tem, pe linga miisura lor, directia
~i sensu\, sint: transl n\iilc, vitczclc,
nccclera
\iile etc. Toate aceslea ~e nu mesc mar imi vectoFig. 1.
rialP. ~i sint caracter i?.ale prih trei elemPntc : unul
aTitme tic, numih'ul car e a ratii lllii~ura lu i cu unitatea aleasa ~i pe care il vom numi intensito tea sau moduhtl marimii
vectoriale ~i doua elemenle geomettice, direc(i o, -~ i sensu[.
Pentru repreze u tarea unor 'astfel de marimi' s-a ales s egmentu!
oTientat. LHngimea segmentului, la o scara alcasii, rcprczintii masura
(intensitatea, moclulul) mar imii ve<:torial e, dreap t a pe care este a~eza t
segmentul (d reapta- suport) reprezinta d irec\ia pe care actioneaza marimea vectoriala, iar ~ensul e~Le indicat printr-o sageata a~e~alii la ex~re
mitatea segmentului (fig. l ).
Un astf el de segment care are inclicat sensul printr-o sageat a, se
nume!?te vector. Ca orice segment orien ta t, vect orul are o o1igine 'li o
extremi~aLe.
'
Notu?iHe folositc pcntru ver.tori diferii tnsii de la un atttor la altul.
,
Cel e mai obi?nuit e sint u rmatoarde:
1) Daca vectorul este dat prin cloua puncte (originea f?i e:l{tremitatea
sa), atunci se noleaza (rig. 1)
AB sau AB.
Prima nota~ie are clezavantajul ca multi not,e aza in a c:est fel segm cnLele (clliar neorienlale), penlru a le deo~ebi de drenptn AR.
2) Doc.:'l ve<:torul estc dat 'printr-o singura litera, atunci se scrie

a sa u

~i,

mai rar, a (litera gr a.sa) .

Lungimea segmentu lui reprezinta


la scara aleasa
murimea ,_!_:1.tcnsitatea sau modulu l vectornlu i i se note aza IABJ, IABI sau ral, lal snu
sirnplu a.
In acest manual vorn fol osi urmatom~elc nototii:
Dacti vectorul este dat prin orig inea sa (A, M etc.) 9i extremitatea (B, N etc.) vom scr ie
1WN, adici\ vom pune sageat a deasupra.
- Daca ve<:towl se da pri nt1-o s ingura liter a, alum:i vom nota a:,
u, v etc., iar modulul il vom nota cu aceea-'li litera, faril bmlt clcci a u v
ofaril de cazul cind va fi nevoie sil se ntrngll ntcnFa in mod special ~su]x~
modulul ui 7i at unci se va folosi lal. lui etc.
. 4. Clasi.ficarea vecto1'ilor. Reprezentarea vectorilor prin segmcnte
orientate a f est lua ta din mec<~nica, uncle fort clc erau de mult repr ~zen
tate prin vectori. Chiar num rlr rlr vPrto1 arata acest lucru, d eoarece vine
de l a verbul la tin N 'ho-vehere =a purta, a trage, a mina, deci ~ r efer a
la aqiunea unei fo1te.

riA,

!NTnOOUC E!lB

. Matematicile au luat insa din toa te ramur ile de ~tii n ta marimile vectoriale 9i pri1ilr- un p1oces de abstractizare au creat calculul vectorial , de
care apoi se se r ve-;;te fic carc domcniu de :;;tiintft suu Lelmica, acolo u ncle
are nevoie.
'

Observinclu-S'e cu atent ie diferitel e marimi vectoriale, s-a ajuns la


ur miiluurca clasifica re <1 ve::wri lor:
- Vecto1'i leaa.ti, care au originea intr-u n punct unumi c, fix sau mobil, punctul de aplicatie al vectorulu i. As tfel for~ele car e ac tioneaz~ asnpra
unui puncl fix A. au flLUid ul de aplicatie in A, viteza unu i punct mobil M estc repr ezentatU printr-un vector cu punclul de aplicatie in M,
mobil.
- Vectoi alu n ecatori, care se pot deplasa de-a lungul unei clrepte,
actiunea lor J'arniniml acee<\-'ii. Punclul lor de aplica\ie (originea vectorului) pootc fi odunde pc clteapta-sltpor t. Ca exemplu se poa te <..I a forJ,.a
care actioneaza asupra unui solid n ecleform abil. al d\rei efect (mi r;~mca)
este acela~i oriuncle ar fi punctul de aplicatie p e linia cle actiune a fO"\ Pi.
- Vectori libe1i car<' pot avca orig inea in u ric(;! punct al spa \iului,
clnr pastreazi\ mi\rim ea (moclulul). directia ~i sensu\.
Ca exemplu vom da ve<:torul care d efine~te o translatie .
Fie v acest vect or. Teate p unctelc M, ale unei fi[(uri F ajung in .'W ~i
fo rmcaza o nou~ figura F', asLfel ci\ to\i vectorii !1-tlvl; sint egali inlre ei
~i egali cu vectorul v, dar au originea in diferitele puncLe M" unde .M,E Sf.

5. Partea tl in calc11l11l vect orial car:e sc qcupii cu opcra~iile a~upra veclul'ilor se nume:? te alg,~ bra vector ialft. .Algebra vectoriala are in vcd f' re
in p rimul rind opera\iile asupra vectoril6r. liberi. Pentru celelalte categorii de vectol'i proprietil\ile :)i opera~iile - ~e deduc din cele ale vectorilor
liberi, \inind seama de conditiile suplimentare impusc.
In acest manual voi11 incepe p r in a stuclia vectorii situati pe o dreaptll
~i numai dupii aceca vom trece la vedor i in plan.

.. .

CAPITOLUL

VECTOR! PE 0 DREAPTA

(A)
A

fj

Fig. 2.

1. Vectori pe o d1eaptii. Din multimea vectorilor situati pc o dreapta.


(d), unul oarecare poate fi dat fie prin originea sa A ~i extremitatea B,
deci
f ie printr-o singma liter~ u (fig. 2). '
Daca originea A este f ixil, utunci avem de-a face cu un vector legat;
ducii or ig inPa A poat e fi oriunde pe dreaptil, dar marimea 9i sensul sint
date, atu nci avem u n vector qluneciitor. Alte posibilitl\ti nu mai sint.
P rin urmare pe. o t.lreapUi nu pulem avea dedt vectori leqati !?i vector i
atunecli.tu1i.
Modi11ul . v~ctontlui (marimea, intens itatca vcctorului) ne da masur a
marim ii vectorial e pe care o rep1ezintii, la saara aleasa. A:;;a cum am mai
spus, vom nota modulul vecton.tlui AD cu JABJ, iar dacil vector ul csLe daL
sub forma a, a~unci mod ul~ s_e-:!.}! nota cu lal sau mai simplu a.
Doi vecturi sin l egali AB= ClJ, daca au acel a9i modul 9i acela~i sens
indiferent u nde ar fi situati pc rlrcnpt:t Dacii veclorii sint l egati, t rebuie
sa aibii 9i aceea9i origine.
'
Vectorii
~i
au evident acel a~i modu1, dar ei ac~~neazii_ln
sensuri contt:are , de aceea ii vom numi vectori opu 9i. Rczullii cil AB = - BA,
dar JAB I= lEAl
.
2. Vecto1i pe o axii. ;Daca pe d reapta (.1 ) alegem un sen.~ pozitiv
(indicat prinlr-o siigeata) , o origine (0) ~i o unitate d e miis1~1ii, rl reapta
(d) df'vinf' o nx:'l: axa Ox. Un vect or uarecare poate avea acela~i sens cu
sensu! poziiiv al axei sau sens c;ontrar . Vom conveni sa numim coordonata u n ui vector , modulul vector ul ui cu semnul (+ ) sau (-) dupii cum
vedor ul are sensu! axei sau sensul<contrar. Prin urmare dacii notiim cu X
aceasta coordonata, atunci

AB,

AB

DA

(l!)

..

10

'
A

CAPL~'OL1.: L

11

Coordonata unui vector este independenta de punctul de aplicatie


al vectorului, prin urmme ca carac"e7izeazil un vector aluneciH01.
3. Adunw;ea vectorilor. V!:!clorii
situati pe o dc!:!apta fiind scgmE'nte
orientate, adunarea lor se face la fel
cti nd unarea segm entelor orientate.
Fie de pilda de adunut vcctor ii a,
c; il, dafi ~n figura 3, a ~i presupu ~i
pe o aceeal?i ~reapta (t!.). Se a~aza
8
vectmul li=AB pe dreapta (.1.), apoi
f
tn continuare vector~! O = BC~ de
acela~i sens; vector ul c=CD este de
Fie. a.
sen~ contr ar, iar a=DE de acela~i
sens cu a. S u ma celor patru veetori esl,e vectorul AR (fig. 3, b) care are orig inea in A (a primul ui vector)
~i cxtt<>m itatea E a ultimului vector.
In mod asemanator se fa ce suma unui numar oar eca1e Lie vcctori.
Re7.ulta urma toarea regula generala:
Pentnt a aduna mai multi vectori a1 , a.J, . . . , a,. situati pe aceea!1i
d1cnptii (1l) se ia u n pu net arbitrar A o $i se a~azii vcctin-ul A-;;A 1 = a1 , a poi
al cloilea vector se a$azi! c.-u uTiginea in extre1nitatea primului vector, deci
A1A2-a2 etc., fieca1e vedur cu ~ensul siiu, pinil se a$aZii ultimu! vector

Pent.tu a scu1ta scrierea vom folosi n ota\ia a .(X) sau Al:J (X) ar~Li.nu
prin aceasta ca vectorul a sau
are coordonata X.
Fie deci vectorii U:1 (X1 ) , a2 (X 2), . . . , a,. (X,.). Din felul in care s-a
facut opera~ia geomeLr ica de adunare rezultil c:l se adu nil milrimil0 vcctorilor, tinfnd sf'om a de scnsul lor. Insa coor donatele vectorilor sint tocmai
aceste m admi, pozitive sau n e;gative, clupa cum au sensu! pozitiv al axei
sau sensu! n egat.iv. Prin urmare v~dorul suma s (X ) va avea drept coortl onata suma t:oordonatclor vef'torilo~ dati , ad icil
_

o,

~.~a...

Suma vectorilor dati este vectorul A. ~n cate are ca origin<!,


o,.iginea primului vector $i ca extremitate, extrem itatea ~tltimulu.i vector.
Dacii notilm cu s vectorul suma, a tunci se scrie
(2)

Vectorul sw11a ~e mai n umef?te !)i vecto; _rezu!tant.


1
Dupa t:um se vedc, adunarea vectorilor pe o dreapta este o adunare
algebiica, deci pilstreazii proprietatile sumei algebrice, In particular:
a) este com utativa, b) este asociativa.
Sensul vectorului suma se lleduce astfel : se face suma modulelor
vectOI'ilor ue un sens eyi sumn moclul ~lo1' vectorilor de sens con trar; vectorul sumil nrc sensu! vectorilor care au suma :nodulelor mai mare.
Daca suma vectorilor de un sens este egala cu suma vcctorilor cie
sens con tra!', vectoml rezuHant (sumii) este n ul . VectO?nl nul nu are
sensul precizat.
In <.:<:.~zul c!nd mai m u lti vector i legati em acela$i punct de aplicatie,
arlun area se face ca la vectorii alunecatori , dar rezullant,a are originea
in punctul comun de ap lica~ie al vedor il or componen ti.
1
4. Adu.natea vecoTi!o r cind se cunosc courdonatele lor. F'iind vorba
de t:oordunatele vectorilor, d.rcapta pe care se gasesc ei este organizata ca
ax:ii: axa Ox.

AB

(3)

F, x: e m p 1 u . Sii se jar.a sn1n.a vectmilor a ( 5), b(-3),


(~6). Suma
vectorilor este vectorul s (X), care are X - 5+(-3)+(-6)- -4, deci
orientat in sensul negativ al axei, aviud rnarimeu de 4 u nitilti.
5. Helatia diniTe modulul s umei ;;i SU17UJ modulelu1'. Di n ff'lul in car e
se face adunarca vec toriloi pe o clreaptii r ezuHa ca modu lul (marimea)
vectorului suma poate fi egala cu suma modulelor vectorilor componen ~i ,
numai in cazul cind ace~tia au acela ~ i ~en~. Dad insii unii vcctori au un
sens ~i altii scns contrnr , a tu nci totrlean na vectorul sumii are ml)dulul
mai mic decit suma modulelor vecto d lor componenti. Se scrie acest lu cru
sub forma

(4)

sau
1

6. Scaderea vectorilor. Prin d efinitie a scildca un vector din altul


inscamnii :
a) a glisi un al tn~ilea vector, cate adunat ctt uectoru.l sciiziitor sii ne
dea vectorul de scazut, sau
b ) ci giisi un al treilea vee toT cure este suma dintre vectoru.l desciizut
~i vel:tuntl scazi'itut luat cu semn (.~ens) contTar.
P r in urmare operat ia de scild crc
=
poate fi privita in doua
feluri :
a> a- E+o sau b) a+(-.b)= c.

a- o c

Sa facem efectiv scaderea tn doua cazuri.

Ca.Ztl.l I
I,.

[a[ > lol.

!a[ > [1Ji.

In f~ra 4 avem ast.Iel de ver.tori. Luam pe dreapta (A)

OA =a ~i OH =Ti. Se ubscrya imedi at ca 0A =00+BA, ad icii


a~ li +BA, prin ur~na.re vecloml difercnti'l este BA. Dacii cei doi vedori
vectorii
s~

iau cu uceea!;>i orig inc 0, at unf'i relatia la care se a ju nge este

(5)

VECT OR! PE 0 DREAP1' A

12

~~----------------------~--

CAPITOLUL 1

h. Daca

Deoarece originea comu na a celor doi vcctori poate fi oarecare, descompunerea u n u i vector i ntr- a diferen tii de vectori se poate face tn tr- o
infinitate de feluri :

n~ r~r~rim

Ja al doilea fel
d e a Iace__::.c5.drrcn, atunci luam (fig. 5)
v edorii 0!1 =a $i AC=-o $i li adunaJ.::i vectorul rezultant este OA + AC=
=OC, dar este f oar te dar ca OC=BA
din figura 4, numai cii ate ol'iginea in
0, in loc de B.
,
Caznl II

(/

{t:J)

F'Sg. 4.

(7)

ial < lol.

Redpr oc, o egal itate de f orma (7) aratl'i cil. vcctorul 5 este de acel~i
1
sens cu a, d ar are moduhi l de n ori ma i mare, adica

Un astfel de exem(l)U avem in fig u ra 6. ~ca luam pe d rcapta (<'> ) OA. =


=a $i OB=o, I; observfi imediat ca
OA=OB+DA, deci ajungcm tot la relatla (5)

(7')

- 0 egali late de forma


(8)

ea

aralii
vectorul 01 este opusul lu i o=na, dcci lb! l = rtlal, dar are sens
contrar lui n, deci :;;i lui a.
. Sa presu p unem acum ci\ v ectorul E e~Le de q ori mai mic decit veclorul a. Atunci a este de q od mai mare decit
~i dupa cum cei doi veetori au aceea:;;i orien tar e sau o_rientare cont rara, se poatc scrie

Al doilea fel de u face sai'\derea .111


aces t excmplu, il Uisam pe sea!'na elevi:..
lor. Desigur mai cxi:iti:i $i alte cazuri de
exemplu vcctorii a ~i b si~l de sen~mi
cont~ar e etc., dar nu rste nevoie sa le
C011S!deram pe toa te, deo,are<.-e scaderf' a
se . reduce. la. o adunare :;;i f ormula (5)
este valabJl}i m toate cazur ile. ,.
_ Regula care rezulta din (5) cstc
matoarea:

Daci'i aducem cei doi vectori - care


se scad sa aibii originea c.;omunl!., atunci
vectorul dtferenta are originea in extremitate.a vectoru lui scazator ,~i extrermtaiea m extrem.itatea vectorului descazv.t.
Uelatia (5) scrisii invers

(}
Fi&'. 5.

IJ

Fi&'- 6.

(B).

(9)

'5 ~ +...!...a.

(9')

Relatia intre module este evident

!J= .!..q a,.-

care arata ca vectorul

este de q ori mai m ic dcctt a.


,Acum este u!)or de inteles semnificntia relatiei

o=E.a
(p, qEN, multimea numerelor naturale),
q
.

( 10)

anume: fi este vectorul cu aceea!ii orien t11re a, dacii ~e ia semnul ( + ) sau


de oricntare contrara, daca se ia semnul (;__) ~i ar e ca marime de p o1i
vcctoru] 1 a- ~ . Rela~ia in tre module este evident
.
q

(6)

are o interprC'tare in teresan~a, fpar te


~~S fol~sita, anume : OTiCe vec.;tor ppate
T~ socottt en diferenta a doi vectori ca1e
au o origine comun/1 (oarecarP ), "desca~tt:-ul avind extremitatea in extremitatea v ectorulni dat (A) ,n scllzatorul. avind
ext:-remitatea in originea vectoTului dat

a=qo,
de unde rczultu

=-

(,tj)

7. lnmul?irea unui vector cu un numar real. Daci\ adu niim n vecLori


egali, a fiind unul d in tre ei , este evident c<l obtinem un vec):or
de acela~?i sens cu a, iar lol = nlal.
se scrie astfel

i5A- oo=1M.

(6')

Q,

lol ~ !!... Ia! sau b - E. a.


. q

Cu aceasta pregatire putem spune ce intclcs 'arc rela~i a

b '- tn<i uncle mEQ (multimcn nL\merelor rationale).


.

Sa p recizam

1) Paci\ m > 0 vectorul E a re acelasi sens cu a.


2). Daca' rn < 0 vecLoruf l) este de sens conLTar cu

a.

(11)

14

15

VECTOR! PE 0 DREAP'l'A

3) Intre modulele celor doi vectori exista rel atia


Din cele expuse pina aici se desprinde urmatorul rezultat:
P1odusul dintre un numar rational m $i un veetor a re prezintli tm
ult vectOT
pe acee~i axa, al ciirui modul ese = lm \ u ~ care are
acela~i sens sau sens contrar cu d , dupii C1Lm m este pozitiv sau negati!J.
Daca m~o, o este vectorul nul, cu sensu] nedefinit.
Sa vedem acum ce reprezin ta proclusul a.a: unde a. este un n u mar
ir ntional ~i a un vect or. .
.
Pen trll acea~ta ,q/'i reamin tim clin analiza .Ci'\ oricc numar irational u
poate fi definit cu ajutorul multimii {Q} a nl.)merelor ra~ionale, in anumitc
moduri. De exempJu a. poate fi definit ca li,m iUi a tfnui ~ir de numere
ta~ionale (exemplu clasic : defi n irea lui'y2).
.
F.~t c cviclcn t insa ca se poat e stabili n corespondent& biu nivoca intre
mult imea numeeelor m rat ionale, mE{ 0}, $i mult i mea vectorilor ma:.
Atunci limitei a. a ~irului de n umere rationale- ii va corespunde limita a.a
a ~ irul ui de vedori corespunziltori $irului de numcrc.
P u tem ~!'r i P deci

n,

!l. VersoTul (veao1ul unita1'}. FUnd dat un veclor a, uaca se ia vectorul


de modu l 1, de acela~i sens cu a, accsta sc nume!]tP. versoru.l sau
vectorul unitar al lui a. 'li:ste clar ca vectorul a este de a ori mai mare
dccit 110, deci sc poate scrit!, potrivit relaliei (11) sau (12)

ao,

ilJI- Iml liil sau b = lmla.

a=aa0

o=aii,
u nde fi e~te un vertor clc accln<;; i ~0ns snu r]f' sc:ns contrar cu
semnul l ui a. este ( +) sau (-) ~ i care are ca modul

o=lnl lal sau !.J= Ia \a.

(12)

a,

dupli cum
(12')

Rezullii ca ma rirnea vedor ului o eoLe incomensurab ilil cu mllrim en


vcctornlt1 i ll .
. tringind la un loc rezultatele d e plnii acum !?i reamintind di orice
n u mar real k este Lm scalar, a jungem la urmatoarea concluzie:
Produsul cti ntn< un vector a $i Jfn scal.ar k este un alt vector n = ka
cwe are sensul lui. a, prmt11L k > 0, me sens cnntrm e11 a pentn1. It< 0 .~i are
ca m odul b= il;; i a.
Proprieta ~ile Ltrmatoare sint evidente, in baza stud iului filcu t mai
inainte :
inmul'(;irea unui \~ectot cu un scala! este comutaLiva ;
2) m(na) = n(ma) = mnli inmultirea est~ usol'intivil;
3) (m+n)a - mi.i-1-nll
in mu lt irca cstc clis tributivi\ fa'ti\ de aclunarea scalarilor;
inmult irea este distributivl! fnt<l de adu nnrea vcotorilor .
1) mi'L. am (rn real) ,

8. Impar~irca unui vector cu u n scalar k se reduce la inmultirea vecl


;;
I .
1
toru Ul cu k ' atlidl. k = k a.

sau a- laliio

(13)

din unde 'r ezul tii expresip versorului

a:0 =

(13')

!!... sau
a

Dacii pentm mai multi vectori, situati p r accf'ri~i rirenp-ti!, se adopta


unitate de masura, atunci toti ace~ti vectori se pot exprima cu
VP.rsorul corcspu nzat or unui vector, dar trebuie avut grija ca vectorii de
sens contrar si\ aibi\ expr imarea cmP.~punza toarc, de exemplu daca CZ1
esle un asLfel de vector,
se scrie cit = -a, ao.
10. Ve~;;oru~ p e u u.xli. In cazul u nei axe, unitatea de miisuri\ estc
fixatii., deci toti vcctorii ric pe acea axa vor fi masu r a~i, 1n modul, cu
aceea~ i unitate. Vectorul unitar (versorul) se alcgc cu ncela !;\i sens ca ~i
axa Oa; si se noteaza OU -1, ast fel ca 1001=Iii = 1 (f ig. 7).
~
Ori~e veclor a ue ~ axa Ox se poate exprima cu a jutorul vcrsorulni i,
1;1i anume
a =al daca a are sensu) axei Ox 9i
a=- ai daca a are sens negati v pe axa 0 .1:.
Dar moduluJ a al vectorulu i a lu at cu semnul core~pun ~alur orientii vector ului cstc coorclonnta sa
P1in Ltrmar e se poate scrie
aceea~i

sa

X.

atunci

....

Ut - X Li, ii2 ~ X2i, >

.,

'iin =X,.i.

Potrivit cclor spusc Ia !nsumarea vectorilor' ( 4) situa~i pe o ax a, vectorul su ma s va avea ca expresie

s- ii1+ii2+ . .. +a,. = (X 1 +X2 + . .. +Xn)l sau

'-s =

('22 x, )r.
k- t

(15)
.

Veclorul sumil (sau vectorul rezultant) se


sorul i cu suma coordonatelor vectori lor.

ob~ine

deci in.mu ltind ver-

"

"

I
I

FiJI. 7.

16

CAPITOLU I. I

METRIA PE 0 DREAPTA

vi:cToRJ -

------------------------------------------17

0 DREAPTA

Daca se aduna aceste egalitilp sc obtine relafia (17), deoarece in partea a doua toti termcnii se reduc.
In particular pentru trei pun cte A, IJ, C relatia se scrie

t 1. Dac:l. ne ucupiim numai de elementele geomeLrice a~?ezale pe


dreaptil (punctc $i scgmcn tc), Re zice d\ facem geometric pc u ,

(17')

aceea~i

dreapta. Pentru fixarea pozi~iei difex~itelor puncte V_?m al~g7 ca sxster:t de


referin~a o axa care are ca 1;uport ch1ar dreapta dal.ii, de<.:1 f1xam ongmea,
sensul 9i unitatea de mi\suri\.
Pozitia unui punct oarecare A de pe axa Ox este in mod unic dctorminata de vectorul OA ,...,;: (fig. 8), care pentru acest motiv se numC$tc
vectorul de pozitie al punctului A. Vedorul de pozi~ie al oricarui punct
de pe axil are originea in 0 originea axci ~i cxtremitatea fn p~ciul respectiv. Rezulta imediat ca vectorii d e pozitie sint vectnri legaft.
. :
Daca se consitlerii mai mull.e Duncte A, B. C, ahmcJ vectorn de pozJtxe

oc

CiA .DB,
se pot nota fie cu r., rb, r"' fie cu ?'J, r2, r3, fle cu litere dif erite' a
etc. Adunarea $i sci\derea vectorilor d~ pozitie se face ca la
veclo;ii liberi, iar vectorul rezultant are originea tot In 0 ( 3).
Vom nota mai scurt A(T) intelegind prin aceasla cii pundul A nrc ca.
vector de . poziFe pe r .
.r,ie A(r1) 9i B(r2) doua puncte pe axa O:r. Relatia vectoriala

'o, c

AH- 00-0A

pe acea dreapta, aslfel cii (17) reprninta relatia intre segmentele orien-

taLe corespunzl!t oare.


13. Ah.~cisa unui ptLnct de pe axci. Co~donata vect oru..lui de pozitie
a unui punct A, adicA marimea vectorului OA
lu ata cu semnul ei ( 2)
se nume;;te Rbscisa punctului A ~i se notea<:a cu x, a, fJ etc. Prin . urmare
ahscisa unui punct A este masura distanteLOA., cu sem'nul (+) sau (- ),
dupa cum punctul A se afla pe semiaxa p ozitiva sau pe semiaxa negativa.
Notatia A(:r) inse11mna: punctul A de abscisa x.
Daci'i i este ver.qor u l pe axa Ox, atun'ei vectorul de pozitie r al punctului A se scrie sub forma

=r,

r-ix.
Suma vectorilor de pozitie

AR=r2-r1

(IG)

~+M+ ... +A,..:.1A,.+M=o.


sa scricm ficcare vector exprimat

demon~tratic

r2 ... ., r,.:

A2A3 ~.r3---T2

A;A;, =r4-ra

A n-1An=Tu-Tu- l

14. C~donata unui vector dat prin ongmea ~'i extremitatea sa. Fie
vectorul AR(X), dat prin punctele A (x L) ~i B(x2 ). Avem pe de o parte
AH=iX, iar pe de altll parte

AB=r2-r1 =i.x2-~l\ -i(.-rt-x.,).


.

--+

(20)

Din compararea ce1or dow'l exprellii ale lui 1lB rezulta

A ,.A 1 =r1-r,.

(19)

k- I

X =X2-x1 sau A.B -x2-x1.


(21)
Coordonata unui vect or aratA milrimca ~t sensu]. vectorului fa~a de axa,
deci x 1- x 1 va ari:ita de ascmenea mi'irimea ~i sensul segmentului AB Ia~a
de axil, dupA cum x.2-J'1>0 (sens pozltiv) sau x 2 -x1 <O (sens negnfiv).
15. Distanta int re dou a puncie pe axii . Fie .4.(x1 ), B(x~) cele douii
puncte. Din (21) rezuW:i imediat di ~tari~n AB, care se va lua in valoare
abso1ul.ii, deci

AtA2=r2-r1

(}

(17)

cu vectorii de

(18)

a punctelor A 1 , A 2, , A,. este

s=rt+1'2+ ... +r,.=ix1 +~+ ... +ix,.=i(I>k ).

se scrie sub forma ( 6)

oricare ar f i pozitiile punctelor A, B pe axa. Relatia (16) o vom n umi re1atla lui Chasles.

12. Teorema lui Chagles~'. Fiind ilate n puncte pe o dreapta A 1,


-42 , .. , A,, exista relatia
Penhu
po:;~ itic ;:,,

0 b s e r v are. De fapt vectorii pe o dreapt'i sint scgmcnte orientate

(22)

,(

'

Fig. 8.

* C h a 5 I c 5 M i c h e I (cite~te $al), geome\ru !tancez


(1793-1880) care a introdus in mod sistcmatic princi piul semnelor in geometria sintetica.

0 b s e r v a r i. 1) Sa s uuliniem tncil o data cii diferenta x 2-x1 luata


1n valoare ab~o1uti1 dil. distanta AB, dar daca se ia cu semn cu Lut,
'aLunci di! mll.rimea ~i orien tarea segmentului AB.
2) Distan\a d intre puncte1e A (xj) $i B(x2 ) se poate ~t:rie :;;i sub for ma
radicalul fiind
.2 - Ccomotrle

aritmetic~

llWllilici d. XI.

d=

V(xa-

x 1_)2

(22')

IB

C,\PfTOLU L 1

E x e m p 1 e.

Sil se afle distan tele dintre petechile de pu.r!Cte:

11cmne contrare, iar cele doua puncte M, I)i se nurnetic conjugate armonic
fata de A ~i B. Din cele spusc alct r.ezulta eli abscisa punctul ui N , conjugatul lui M fata de A ~ i B se d-educe d in (26) inlocuind pe lc p rin (- k),
deci

1) A(3), B(- 2); 2) C(-4), D(2); 3) D(-5), E(-8).

/\vern
1) AB= [-'-2-3[ - 5: 2) CD= [2 ~ (-4) [ =6:_ D1<:= l- R- (- 5) [ = 3.

x'= ~ + k~ .

16. A bscisa punctului cure . imparte un segfr!nt i~tr-un rapori dat.


Consideriim segmentul AR dcfinit de punctele A(r1 ), B (r2) !ii p u nctul .'YI(iJ)
car e imparte scgmen tul dat in r aportt)l
MA

=k.

(23)

Soco limJ segmentele orient ate, rez1;1ltii:


a) dacli MEAB atunci k<O, rlcoarccc M'A, MB au sensuri d ifcrite:
b) daca M este exterior segmentului AB, atunci k>O, segmentele
MA, MH avincl aceea~i orientare:
c) dacii M=:A, a tunci k=O:
d) daca M - > B, ntunci k --. co .
Din (2:l) se deduce MA=k MD sau s<:risa vectorial
(24)

r1-r .;Jc(r - r) _din


2

care se

(28)

I + k

Mll

Introducind vectorii de pozitie se obtine


deduce

_____________________ 19

VECTORI PE 0 DREAPTA

Conj 11gatul armonic al mi jlocului unui segmenl se obtine din (26) fi\cind 1>~ 1 , deci x---rm sau x - oo, adicil es t~ p unctul de la infini,t al dreplei pe- care estc situat segmentul.
,
17. Diviziu ne aryncmicii. Daca punctclc C, D sint conjugate armonic
fa ~a de A, B se 9tie ca reciproc A, B sint conjugate armonic Ia ~ii de C, D.
Configuratia de puncte A, B, C, D se nume!lte d i?Jizinne armonica.
nelatia care leaga intre ele abscisele a patru puncte care formeaza
o diviziunc armonica A(x t), B(x2 ) , C(x' ), D (.r" ) se gase~te u~or, deoarcce
tr ebuie, sa avem
CA
CB,

=_

DA

on sau

C:A
C:B

+ DA _

DB -

Scriind segmentele' C'JrienLate cu a jut orul nbsciselor punctr?lor


gcomctricil devine

(~ 11),

rela~i n

XJ -

X'+

x,-x'

(25)

X 1 -x"

:r, -xII -0

('arc sc poate pune sub form a


relaUe care dii vectorul de pozi ~ i e al punctului 1\f fn ftmct le clc vcctorii
de pm~ itic ai punctelor A, B , precum ~~ de raportul k .
Dacii ex rrimiim vectorii cu ajutorul absciselor punctelor A(.-r.1), B(x!!,) ,
M(x) atunci (25) devine

ix = i

~,,.- kx.,
1 -k

care ne dd rela\ia dintrc absci.qe. anume

2(x1x 2 +x'x")- (x1 + x 2)(x'+x'') -O.


r

.-

(29)

Simetria acestei relatii arata ca pum:lele. A. !li B sint la rindul lor


conjug ate fa~a de C !)i D, cilci daca schimbam rolurile celor doua p ercchi
de p uncte, adica inlocuim pe .r1, x2 cu x', xn :;;i pc x', .r." cu x 1, x 2 relatia
(29) n ~ sc schimbi\.
Cazui particulare. 1) D aci\ alegem ori glnea in punctu l D, atunci :r."=O ~i
r elatia (20) se scr le sub forma

x=x, - kx,, 1-k

Aceasta este for mula care da abscisa punctul ui M, care imparte segmenlul AB In raporlul k.
Tn particular mi jlocul u n ui segment tmpartf' segmentul in raportul
MA

ll

Absclsa x' care verificii rclatin (3ll) se nume~te m2dia anncnic/1 a absciselor
X1,

;~ :2.

2) Dadi alegem originea in mi jlocul Regmcntului CD , atune! x'+x"~o, de<!i


$i rcln(ia (?.6) devine

=-1, deci k=-l. Abscisa mijlocu lui segmen t ului ecte

x"=-x'

MB

X=x,-1- x,,

(30)

(27)

Se ~ t ie din geometri a elemen tara ca exist.:\ doui:l puncte care im part


un segment in acela~ i raporl: u nul interior, altul exterior ~egmentlJlni.
Dacii se cnnsidera segmentelc orientate, atunci cele doua rapoJarte sint de

(31)

adicii abscisa x' cste media aeomctr icii (Pn>lJOr~!ona l a) a cclorlal u, clouii.
Apiica~u. 1. S/1 se determtn.e pttnctul M pe axa Ox, astje! ca. f iinrl date ptt'l<>tele A, B , C sii U'V Gm ro!o.tia vectmi a.Ui

I>ZA+nffi-J .,\i"C= o.

20 ~-~--

CAPITOLUL I

VECTOR! I'E 0 DTIEAI?TA

21

Suriind Vt!CI..orli cu vecloJ.'i.i de pozi(ie avem

<;.;-Ti+<r:r-;J+<~;-r>-o care da ,.~

-;, + -;,3 + -;. '

Sc obtin doua valori pen tru x, deci doua puncte M ~~ M' . "Pentr u a vedea daca
avem totdeauna solutii, calculam reali:.:antul

R-4[(a+b+c)2-3(ab+bc+ca)]=2(2a'+2b%+2c'-2ab-2bc-2ca)
care se poate pune sub fo:nna

dec! vectorul de po:z.i~ie a! punctului M este media aritmetica a vectorilor de po7.itie


ai punctelor 11, B, C.

. Se deduce imediat dl relatia d i ntre abscisc.cstc

x=x, +:r,+o:.,

R=2[(a-bJ 2+ <b-c)'+Cc-a)"J> 0.
dconrcce est e o su ml\ de pl\trate. Ecuat ia are totdeauna radacini reale ~i problema
admile loldeauna sol utii. Avem R~O n umai daci1 ,ll= b-c, caz neinteresant.

adica abscisa lui M este media nbscisclor lui A, B., C. General!zarea pcntru n pu nct,e
este lmedlata

EXERCIJII $1 PROBLEME
\

Z. Se clau vectorit lii-3), bf5), 'CC-6),

Sa ~ determine vector ii s~a+li+'C;

d=~t-b-C.

punctclor pe

s - <-3+5-6)i"- - oii. d eci ; (-4),


d;.,(-

1. Se dau punctele A(-4), ,B(2) eyi

axa

MB

3. Se dau pe o axel punctele A (a) ~i B ( b), apoi S imparte segmentul .A11" tn tr~
pilrtt P.Oale. Sii se afle abscisele punctelor de diviziune.
Fie, de Ia A ditre B, M ~i N punctele de diviziun e cu abscisele m ~~ n. Avem
MA

MR

cere reprezentarea

.!1i valoarea raportului MA ,

3+5+6)i"=3i, deci d(8).

--=--

M(- f). Se

~I

NA
2
- = - -
NB
1

(/2 F iind date trei puncte A, B, G pe o dreapta,


al patrulea punct M . astfel in cit sa avem:
a~ ,\1-:4

+13MB

sa se determine un

1- yAic =O

Atune!

.. + .!..b
. !la + b
2
= -3~;
+2

,n= - -1
_!.

a+2b o01+2b
n= - - - = 1 -1- 2
8

4. Se dau pe o a xa p11ncte!e A(-2), 8(6) ~i se cere sii se determ ine a bscisele


c;utrcmitiHil ur se!Jmentului CD=8, $iii11d cii dacii M, N slnt respec!iv mij!uacele 8Cft mentelor AB $i CD, avem MN= 12.
.

Notam cum

~i -n

:r este media ponderatll

3. Fiind date n punctc A1 , A 2 , .. , An pe o dreaptii, sa se determine


un punct M diferit de celelalte. astfel ca sa avem

MA!+MA:.~+ .. +MA .. -= 0.

-2+6
abscisclc lui M siN. Avern m= - -- - 2, apoi l\2N - n-m- 12,
2

de uml" -n=14. Mai depa r te CN=4 ~i NIJ=4, deci n-c=4 ~~ d-11=4, care ctau
c = n - 4-10, d ~ n+1-18. Cupetele segmen tulul stnt C(lO) sl D(13).
5. Piind date puncte!e A, H, C pe o axii, sii se determine abscisa unui punct M
astfel ca sa avem relatia

MA.. M8+1illi . MC:-1-MC. MA=o.


Exitii totdea11na ,qoiutii?
Noli\m c u a, b, c abscisele punctelor A, B, C ~~ cu x abscisa lui M. Scrilnd
d irect coordonatclc \cctorilor cu a j utorul u!Jsciselor [relatla (21)] a jungcm la ecu;:..;la

(a-<>:)(b--x)+ Cb-x)(c-x)+Cc-x){a-x)=O sau


3x"-2Cu-!-b+c>x-!-ab-l-bc+ca- O.

a numerelor "'1 Xz, x3 .]

c ~ - J()+~e-~

of-

~- .

[x=

x,+x~.+xn. ]

"t ;t ~1. .
.
d) Se dau pe o dreap ~ tre1 puncte A, B, C, de absc1se, respectiv a,
b, ~ . Sa se :letermine a bscisa x a u n ui al patrulea punct D, astfel m sa
existe relatia

- - -

AB+2BC+3CD+4DA ~ O.

Generalizare.
(x-3a-b-c.]

5. Intrc patru puncte colinia1e A, B, C, D

exist~

rdapa

AB CD+ACDB + ADBC = O
segmentele fiind orientate.

l \{(;._, ,(~ )(lt61. - k'c, )

22

CAPl TOJ.lT T. l

o. I n tre patr u p u ncte colin iar e

A, "D, C, D existill

rela~ ia

J')At. RC+1JB2 . CA +D(;2 . All + A B IJC . c::A = 0


/. )(' - Jt:ti I t (A
'
scgm cn t clc f iind ~icnmtc. t: c - v (...)
7. Fiind dat e p c o axii pun ct ele A, D; C de a bscise a, b, c, sa se determine abscisa x a punctului M. astfel ca sa a ve m

!\1A1 +MBl+MC:Z=3 0M2.

~>( } C ~- f:: t<,e )+-;, + c' ;

Gen er alizare.

\_

l"'

2 (a + b

+c )

VE l!'l'O HI P E 0 D REA PTA

3 r~~ '/

In p u ncLUl '.A(2) s<: puue o greut at e de 240 N !?i in pu nctu l B (l 5)


o' greutate de 150 N. D e u ndc p oate fi sus p endata axa Ox, ca sa r amida
in echilibru? (Axa Ox S'e p r esupune fara greutate).

: __

x-

240 . 2

+ 150 . 15 -- 7.]
390

fort e paralele F 1 , F7., F~, de acela9i seus, au pu nctele de ap licat;('! A d x L) A2( X2}, A 3(x 3;. Car e este punctul de aplicat ic al r ezultan tei
lor? G enerahzar e in cazul a n I orte.

.Qj} T :-ei

!n Reneral x-- .- )
.
2.0. x 1

8. P c o dreapt il orientat a se consider a punctele A , B, C de abscise,


r E'spect:v a. b , c ~i se cere sa se determine pO'.d~ia punctu lui M, d e abscisa x , care ver ificii rcla ~n

xiF, + X.z1i'2
F,
F,

+ x3f."3 ;

+ +F

1: Fr-et
in ~::en er a! x=

"i: J

1-l

Ft

l- 1

[ x = 2a

+ 2b + c 2 Va' +: -

Sil se arate d l daca a vem 0 si ng w it


se gmentu l AC In medic ~i cx t!cmd rafle.1

solu~ie,

c - 3ab + ac

+ be .

pw)ctul B S:Jn J,Jcute

9. S~ dnu pc o axa p unC'tele tl (3} !?i B(9}. Sa se gaseas cil abscisele


p unctelo1 M ~i N care im p art seg mentul AB in rapoartele
MA

,.

-- =- ~

[M(7) SAB ; N (- 9} ex terlor segmen tului.]

Pe un segmen l AB se considerii puncLul M care il i mp artf' i n


1

raportul if= -

~i p unctul

- 11
]
[ MN = W l VJ.

11 . Aceea..)i problernii ca m a l sus, k eyi /c' fiind oarf'care. S!l se ar ate

uvem

MFI =

k-k' _ AB .
kJ (l - k')

paralele 'F1 ~i F1 de acela~i se ns au ca p uncle de a -.l icatie '\ ( 1:1) ~i 8(~) . Care este punctul de aplicatie a l rezu ltantei lor ~ Da!'
da cd fo nele sin t de s<>n s contr ar ?

{fj.

Dou a

fo~e

a-

_ x1 F 1 I- x, F,
.
"
P.
II, Sc ~tie c a pentru p unctu l de apl ic a~i e M avem
[x -

= -

F.

F1

r.

d eci k=- --" Cilre se introdu ce in (26)].


F1

~~

B (4 m ).

(1 500 - F, ) = 4 - ~F .
15"00
3 I

:c= F,x, - F,x, = F, 4 .a u x =4


F , -1- F,
1 500

l1i!J Se dau punctel e A (3), B(9} ~ i M(5). Sa se g llseasr ll pu nctul ."v' conjugaBil a!'m on ir nl lu i M fa1il. d e A ~i H.

N care il imparte in r a portu l k' = - 3. Sa se

ex p r imc scgmcntu l MN cu a jutorul segmentu lu i A D.

ca

[AM :;>-. 2,24 m. :-;., a le ge origine a in fl, dQCI A (O}

Ueazemul di ~ A sc incar ca cu. 80 N <.li n gr <'utatea g rinzii, ded mai poate


t in e 660 N tli n c e le 1 500: l', ~ 660 N .]

]I[JJ

1.5. 0 gr inda lunga d e 4 rn este a~ezata cu extrem it atilc sale p c ~o u .:i


r eazcnw 11 $i R. Greu ta tea grinzii es l.e de JGO N . $tiind ca r eazem u l din A
n u poa te tin e m ai m u lt d e 740 N, care est e d is tan ta m in ima fa~a de A a
punctul ui M in ra1e Sf' p oate a tirna o grculate de 1 500 N ?

[Sc !olosel)te r elatla (29) ; x - -3.1

17. Aceea~i problem ii pentru pun ctclc A (- 6), B(3), M(O).


rx - 12.)

18. Fie AB un s~gment, C, D p u n ct ele care lr:-1par t segmentu l resp ectiv in rap oartele - k ~i k , M . m ijlocul segmentulu i CD. Sa sc calc:uleze rnpDl' tul in care 1\1 lmpar te segmen lul 'AB.

,WA
[ --=-MB

'

P, deci M

es~ ~xteri m

19. Sf' dau punctclc A (- 1), ]3(5). S<J s~e lermi ne


conjugat e a1monic f ata d e Jl ~i R nst fi'l en M N = 8.

segmentultli AB.

pu n c~ele

~i

]
N

fS-= form eazfl un si stetn rl f' P.C:II:;}tii, G Rs i tn d oua !'nlu t.ri :


~ ) 1\f( -7), N (l ) ~ i b ) M(~), N (ll) .j

24

C.'\PITOL UL!

20. a) M ~i M' fiind ~uii punctc conjugate annonic fata de A !?i B,


~a se ca lculeze vectorul M M' in functic de vectorul AB !?i de raportul 1c
In care este impartit segmentul 'lfB.
b) M fiind prN3upus interior segmentului A:B (a < b) sa se deducil

sensul vectorului
tatea.

MM'

fata de

[S~ poate folosl

Xa,

CAPITOLUL

II

d upii valorile lui k in 'raport cu uni--

problem~ 11. MM'=

kO ~
AB.

2k

VECTOR! iN PLAN
Pcnt ru k <-J sens

contrar cu AB].

21. S? dau doua perechi de puncte A, B !?i G, D pe aoeea~?i axil. S!i


se determme punctul M pentru care avem relatia
I

MA- MB = MC MD.
Care es te conditia ca M sa fie la distantii finittl?
_Sa se dea ~i solutia geometrica $i sa se vcrifice conditia de existenta
a lm M la distantii finitii.
[Fie :(a), B(b), C(c), D(d) ~i

x- _ _ a-~

..

M(x). Se gilse:;te o s ing ura solul>te

a+b

o+d

(a + b) _ (c + d) , cu conclifta a+b=f:c+d <Au - - ; - .;- - - ndica


9
cele douA segmentc s5 nu aiba a cela~i mijloc.
Geometric. S e d ue pr in A, B ei C. D cite un ce r e arbit rar M
aceea~1 p utere t::_t11 de ele, deci este Ia intecsectia axci O.t: cu ~a ca~~~
cain a eel or doua cercuri. Condil~ estc ca ax a r adicala sii nu fie paralela C1l Ox, ad icii mi j loacele Iul A B, CD sa nu coincidil.)
l

I
Fig. 9.

Fig. 10.

1 In primul capitol s- a viizut ca vcctorii situa~i pe o dreapta nu pot


fi dec![ vcctori aiunecatori sau vectori l ega~i. Jn plan tnsa putem avca
~i vectori liberi, adica vectori care au acela$i modul, aceea$i directie, acela~i sens, da r punctul lor de apl ica~ie (originea) poate fi orice p u nct al
planului (v. , lntroduccr c" 4). Tn tot ce urmcaz11 sc va face studiul vecwrilnr liberi, deoarece at unci cind e-ste vorba de vectori aluneclltori sau
legati est e de ajuns sa impunem condi ~i ile suplimentare respective; cu
3l te cu.vint~ . chestiunea se reduce la un caz particular al vectorilor liberi.
2. Vectori 'egali . Prin definitie doi vectori se zic egali, daca au acela~i modul, aceea~i directie ~i acela$i sens, indiferent unde sint a!?ezati
in plan (fig. 9). Se arat ii in scris acest l ucru a sLfel
(1)

Definitia este just ificata prin faptul d i vectorii fiind liberi, ei pot fi
sa aiba aceea$i origine ~i !n acest caz sint evident e_gali. Doi veet ori care 3U acela~ i modut ~?i acet!a~ i directie, dar sint de sens contrar, ii
vom num i vectori opu~i (fig. JO) ~i vom scrie
adu~ i

c= -il sau c+il=O.


Sa p rec1zam ca atunci cind spunem ca doi vectori au aceea$i direc~ie ,
aceasta inseamna cii ei: pot i siLua ~i pe doua drepte paralele sau pe aceea~ i
dreapta .
3. Vectori coliniari . Ooi vectori situa? pe aceea')i dreapta sau pe
dreple paralele - cled de ac~a~i directie - se numesc coUniari, indifer<"n t ria~!\ au accla~i scns sau n u.
~.

Mai general v ectoril egali ~e c.lefinesc, i n spa~iu, cu


condi\ii , indifere n t rle a.~e zarea lor in spa p.u.

acelea~i

CAPl'l'ULUL li

26'

Deoarece vect orii coliniari pot fi adu'ii pe aceea~i dreapta, adu nnrea
9l scaderea lor se face Ia fel cu a vectorilor de pe o d.reapta (cap. I).
Sa ne oprim put-in asupra p r odu.s ului d intre un vector ~i un st:iilar.
F ie a un vector dat ~i
m1 vector oolin iar cu a, astfel cii b~ lkl a. Daci\
adu cem vectorii. pe aceea.!?i dreapta atunci avem relatia vectoriaHi

\'ECTOR! !N P LAN

Sa se observe insa ca se obtine acel311i vecLor

care aratii ca ve~torul Ii are modulul lkl a 9i scruml acela11i suu cunlrar
cu a, dupa cum k>O sau k<O. Reciproc o rela1;i.e de forma (3) ar atil
egalitatea a doi vectori lJ 0 ka, care pot fi pe acea~i dreapta sau pe d repte
pnr alclc. Rezultil cil a ~ i
sinl veduri eolini.ari. Prin urmare o relatu~
de forma (3) arat a cii vectorii a ~i 15 sint coliniari. Scalarul k poatf> f1
orkc numi\r tenl , n11a cu-m s-a aratat in capitolu l I , 6.
4. Versoru~ tmei directii. Din cele spuse mai !naint<; se deduce cii
se poate alege un vector a, pe care il vom numi vector fu.ndamenta~, cu
ajutmul c!lruia se poate cxprtma oriearc altul din m~tl~imea veclorilor
colinia1i cu a, a!?a cum arata relapa (a).
In particular se poate alege vector ul a, de modul 1 ou a jutorul caruia se poate exprtma orice all ve(!tor r;;an~ are ' direct;ia lui
Aoesta
es te vecto1'ttl tmitar sau ve1'Sorul care define~te d ireetia irn plan $i sen sui po~iliv pe ace<:rslii dil'ec ~ie . U n veclor oarecare
care are directia
definitii de versorul U, se va scrie

a.

u,

('1}

' dupii cu m 1i C'RtC' dC' ncela.~i sons snu d~ scns; mntrar Cll 0..
5. V 10ctori oareca-r e. AdunaTea vecto1ilO'r. 0aea doi vee tori liberi
nu sint C'oliniar i, vom spune cii sint vectori oarecare tn plan. I n acest
caz ei a.u clir ectii cliferite, dar ii putem
aduce totdeaUl1a .cu originea in acela~i
puncl.
Suma a doi vectori a 11i 15 5C constru ie9te astfel (fig. 11): print.r-un punc~rf'
care o al planului se due vectorii OA=a
~i OB~ ?J, apoi sc cuns truiel?te p aralelogramlll OACR; vP.ctoru~ OC (d!agonula pal:alelogramului ) este, prin d.efinif,iP., s11ma
c
cdor d o1 \> ectori sau rezultanta celor doi
vcctori. Se scrie aeest lucru as W:el:

(5}

Suma vectorinlii r:.e m a i nume!Jte


uneori 9i sumii geometrica IIi are la baz{r
ouber varea faptelor reale. Astfel se ~tie di.
d~?uii forte se compun tlupii regula parc:lelogramului, dona vitc?.c, doua aceeleratii se compun dupii aceea~i reguli\ etc.

OL' uacii

luam vectoruL

OA=u,

iar In A p unem vector u l AC=li. P r in urmarc In -loP sll constr uim.


paralclogramul 011CB, putem construi numai triunghiuJ OAC; aceasta
se nume~te regu la t riunghiului pentru obtinerea sumei a doi vectori.
Modulul vectorul11i >UJnii se deduce din triunghiul OAC IOCT ~

......--.

(~)

'b- k a

27.'

= a2+ b 2-2ab cos OAc insa 9: OAG'=180 - <J .4.0B, deci 10CT=s2=
-----~
= a2+B2+2ab cos A0H=a2+1J2+2ab cos (ii., o).
(6)Cazul vector ilo r coliniar i se deduce din cclc de mai sus ca o particulal'izare: daci\ <J. AOB=O vectorii au acela~i sens, dacii <f. AOB= tao
vectorii au sen suri con t.rare.
Sumn. mn.i m.ultnr vcctori in acela;;i plan. Sii CO::lsideram patru vectori Cit, 1'0. a3, a~, ~i sa gasim ~uma lor. Vom f olosi regula t riunghiului.
Alegem un punct oarccare 0 ~i luam 0A1 ;'..,a:1, apoi A:Az=u2 s uma celor doi vecluri este (fig. 12).
In contin~tare avem
~l

In

sflr~it

(7)>

Ue aici rezulta urmi!Loarea n::gulii: dintr-un punct oarecare 0 al


;;lartuhti ~e ia vectorul OA 1 =ll-J , cu origin ea in A1 se ia al doilea vector
A-;A 2 ~a2 etc. pfnlt se aJunge la vectorul ;i;l,.=a $i se fonneazci astfel
conturnl poligonal 0Au4. 2A 3 A 1 ; vectorul OA 4, care inchide aces~ contur
# are originea in U, este sumu cclur pat1-u VP.ct ot'l..
Extindcrea IR razul a n vectori este evidenta.
Conse cinti'i. Oacii linia poligonulii se inchide, ~dica formeaza u n
poligon, suma v rctoritor est:' nulii.
Prolnictli.fi. a) Suma vedorlaUi esle cornutati-vii. Este destul sa se
arate acest Jucru penifu doi tcrmeni, ceea ce se p une in evidentii imedia t cu p nrnlclogramul OACD (v. fig . 11). In adevar

oc=OA+AC=a+E ~i oe=OB+BC=Ii+a
de unde r e ..mlta

(8}
b) Suma vectoriala este asociatit;ii.
figura 12 ca

In

adel'ar se poale urmafi pe-

---

s--a, +a2+a3 + cil, =a1 + Cfl.:!+i'ial+a~,= a1 + Atl-13 +a,.

(9}

Rezulta ca ordinea in care se face adunarea vectorilor nu intereseaza: rezultanta este acee a~i.

29

VF:CTORJ fN PLAN

28

r.APrTor.rn. n

~nem seama ca lungim ea fiedir ui


est e modulul vectomlui rf'sp C'ctiv :;;i
daci1 includem $i caz'ul vect orilor coliniari de
acelaii sens cin d in loc de neegalit.ale avem
egalit ale, pu lem scrie

Dadi

~egment

sau

IOA41 ~ 161id+ lri;":IGI + i31 + i.A0~, i


Ia, + ~ + aH + a41<1ad + la:zl + ia3i+ ia~,i .
(10)

Pentru cazul gener al a n vect oti, aeela9i


ra~i onament.

7. Dijerenta a doi vect ori. Vom folosi cele


d ou a feluri de a dcfini diferenta a doi vector i:

11

a) A sctidea doi vectori inseamna ~ gasi un


J'
al treilea vect or. ca1e adunat <.-u vcctorul scazaPig. 14.
tor sa ne dea vectorul desclizut.
b) A scadea doi vectori inseam nii a ad una . prim:nl vector cu opusul
celui de-al doilea.

Vom f olosi aceea1;0i figu ra 14 pentru a ari\ta cele doua moduri de a


~i vrem sa gasiin d ifetenta
efectua_ scaderea. F'ic rla~.i vectorii ii !?i

0
Fig. 12.

a~o = c.

l'ig .13.

sa avem
a=b+c.

Potr ivit definitiei (a) trebu ie


c) !nm ultir ea cu un .scalar este dist1ibutivii fatil. de adunmea vecto-

Tilor, adica
P entru a araLa acest lucru con struim vectorul suma s=a+o+ c
(fig. 13), apoi luam eM' =mii, A.'F ~ mo :;;i B'C ='l'liC.
85 obscrvam 1nsa cii vectorul mb est e colin iar cu b, deci A'B' II AB
?i t riung h iul OA'D' este a.Sem en ea cu triun,glliu l OAB (~A - <X A' :;;i
la turile care formea:<a aceste ungh iu r i, proportionalc), de unde rezultii
ca ~ A OB= ~ A'OB', deci 0, B, B' sin t coliniarc :;;i O
B' ~ m6R. La
fel se arata cil. triun ghiurilc OBC. OB'C' sint asemenea de und e se ded uce: a) p u nctele 0 , C, C' s in t tn lini e d reapt a, b) 0C' =m0C=m5.
Prin urmare rlacii adunam vectorii ma, mb, me se formeaza un contur poligonal OA ' B'C' asemenea cu conturul OABC. cu r a portul de ascOA'

rnanare -

OA

-m. Vectorul s uma este OC' =m.S, ad icii

sau inlocuind pc

ms=mii+m'D+mc,

Alegem u n pu nct 0 ca origine 9i const ruim vectorii


Este foar te clai ei:i

de unde se dedu ce
sau

(11)

OA-OB=.I3A.
De aici regula: diferenta a doi 11ectori cu originea com unii,

OA ~ a.

OH =

fj' este un al treilea vect or. care are ca origine extremitat eu vecturului scifziftor $i ~a extremitate, extremitatea vectorului d.escl1zut.
DacA plecam de la defin it ia (b) a ~d:ideri i atu nci se face suma lui a

cu opusul l ui

s,

OA=a, OD=o.

o, deci

c.c.t.d.

(12)

6. Relatia dintre modulul sumei ~i s uma modulelor- Deoarece orice


laturi:i a un ui poligon este mai mica decit sum a celorlalte, se poate scrie
(v. f ig. 12)

Se vede imcd iat ca oc~


din cauza par alelogramului OCAB.
0 b s e f v are. Daca vectorii sint legati a tit sum a cit ~i dif erenta
t r ebuie sa fie vectori cu o riginca in originea comuna 0. Deci in acest

BA

CAPlTOLUL

[J

-c az, chiar daca obtinem__;a tlifer enia vectorul RA (fig. 14) trcbuic sil-l
transportam in pozitia OC, cu origin,ea in 0.
8. Scrie1ea unui. vector en ri.iferentii de doi Vl'ctori. Sa scriem relatia (11') inversata

DA=OA-OB.

(1 3)

Punctu l 0 este arbitral", deci orice vector se poate deseompune ln


.difer enta a doi vectori, care au aceea!?i origine a[bi ~rara.
in

Prin urmare dad\ MN est un vector In p lan


plan se poate scrie

~i

A, B etc. pnnde

(1~' )

0.

:l. Desconopunerea unui vector dupa do uii directii neparale!e. ~'ie U:


vectorul dat ~i (.11), (.1 2) d i1ectiile date. Luam vectorul OU='ii, ducem
-prin 0 dre ptele (.1 , ), (.12 ) cu d ir ec~iile dat e, apoi prin U ducem paralele
-cu (~ ~i ~V ~ formeaza parqlc!og-ramul OU1 UU 2 :;;i sc observil imf'diat
-ca ou = 0U 1 +0U2 sau U: -u1 +u 2 (fig. 15).
.
In acest fel vectorul u a fost descompus dupa cele doua directii dife'lite elate. Descompunerea este 1micii., fiindca prin U se poate cluce c!le o
siugura paraleUi ln ( .11) $i (.1 ?)
. $i rezulta u n singur paralelograrn. 6f\
:;;i ou2 sau ul ~j u2 se n umc-sc r.omponcntele lui u clupa cele cloua directii.
Nota . Se poate demonstra ca descompunerea unui vector dupli mai
mult de dou a clirectii este nedeterminata, aclica sc ponte fare intr - o infi-nit ate de feluri.
_
10. Descompunerca unui vector d;Lpli doi vectori, in plan , necol-inittri.
P roblcma se pune acum astfel: sa descompunem vectorul ctat u, d upl! di--reqiile a doi vectori clap ii, b si sii exp-ri.mcim compunentcle lui 1i cu. v ect orii a $i '5.
~

Fie OU='ii ~i OA=a,


Se descompune ve ctorul u dupli clirertiile OA !?i On (fig. 16) 9i se
Ob\in componentele 00 1 =111 ~i Ob 2 = U:~- Dar U:1 este coliniar cu a, deci
sc poate scrie sub forma u1= 7nZi, m fii nrl un scalar anume m = ~ ; Ia feJ

nB- o.

(I

-se poal: scric

u.l ~ no,

uncle

{/

0
.!'is. 15.

n=

.!!J'
b

0"

Fig. 16

Inlocuind

~ceste expresii in U: ~ U:t +U:2

se obtine

u = ma+nn.

(14)

Accast{\. r clatk aratil. ca orice vector continut intr-un plan se poate


exprima cu ajutorul a doi vf'Ctori oarecarf' din accla9i plan, cu conditia
c a ace:;;tia sa n u fie coliniari. 0 rela~i e de forma (14) in care vectorii se
g a!;esc la puler ea 1 se nwne9Le o r elatie de dependenta liniara.
Pc scurt proprie lalea de mai sus :;e enunV!i aslfel: orice vector dintr-un pl.an este liniar dependen t de doi vectori oarecare,, necolinia-ri., din
acel plan.

acel~i

MN ~AN-AM - BN-BM = .

31

VECTOni I N P L AN

{),

Relat ia (1 4) se poate pune 9i sub aHa f orma. In aclevar scalarii m :;;i n

general nun1ere t
' c l aca" scnem

a
~
n u s1nt
1n
111 reg1,' dec1
m --' - -:;
n=--:;
atunci (14) devine
(1 4')

Sub aceasta forma se vecle ca oricare din cei trei Yectori este in clependenta liniara fata de ceilalti doi.
~ d<:monstr am acum ca descompunerea (14) este unicd, fata de vectorii a, 75 necoliniari.
n) Jntrc doi vcctor i necoliniari a, n nu putem avea o relatie de forma

1-a -HID= 0, ciici atun ci ar rezu lta lJ ~ -l U: = ku, adicil b ar fi coliniar cu

a.

1.1

ceea ce con trazice ipoteza.


l>) Sa presupunem ac.:um cil <.tr existn douli dcscompuneri

u =ma+ nb
Ar re:mlta ma+nb = m 'a+n'o

~i.

u= m'a+n'b.

sau

(m-m')a +(n-n')o =0.

(15)

Pot f i luate in considerare urmatoa rele situatii


1) 77-.=j---m', nl-=n' , in care caz, conform c:elo t o;pu ~e la (a) vectorii d
o sin l coliniari :;;i aceast a este c:on trar ipotezei.
2) m=m', n=/=n'. Rezult.a (n - n')o= O, de undc o~O i ar ll.~i rontr ar
ipotezei, cil.ci a ~ i
sint VP.ctori Vf'ritflhili, cu clirect.ii date.
3) m=f---m', n =n', in care caz a=O, imposibil.
Ramine sing ura p osib ilitate m=m' ~i n =n' care arata ca tlescompunerea eole unicii.
Se dedu<.-e u e aid c.:a Iiiml daL u n grup cle trei vectori necolinin-ri., oricare dintrc ei se poate exprima 1iniar in functie de ceilalti doi.
De asemenea rlflcil. se aleg doi vectori necol iniari a ~i
ca vectori de
baza , orice vector din p lan se peate exprima liniar in func(.ie de a 9i o.
Vectorii al~i a 9i se n ume;'{; vecl od fundarnentali 9i se spunc ell ci form caz:l o bazli In plan, cu ajutorul cllr eia se exprima orice alt vector.
tl. Proiccpa ttrmi vP,ctor pe o 11.ti'i se obtine la fel ca p roieqia oridirui segment, adica p-!oiectind pe axa extrem itatile vectorului. Proiectia

CAPI'l'OLUL D

unui vector pe o axa ~~te un vector. 1\.ceasta


proieqie esl:e component.a vectorulu i d upa axa
(fig. 17).

AH

Marimea _ proiectiei vectorulu i


este
A'B', luat cu semnul (+ ) daca are
aceea!?i orien tare cu axa Ox ~i cu sem nul (-)
In cnz contrar.
A'
8"
X
~ca not am cu e ungh iul filcu~ de ,,ecto~~g. 17.
rul AB=a cu sensul poziliv al nxci Ox :;;i amin tim ca proiec~ia unui segment pe o axa este
egali! cu segmentul insUI;;i in.multit cu cosinusul unghiulu i fo rmat de vector cu axa, atunci rezultil
~!'gmentul

..

il'B'= IABI co~ e=a cos e.

(16)

Aoest lucru se scrie !n mod obi~nuit su b forma ,


(pr.ii)o.=a cos 9.

(16')

Dadi e < 90" atunci proiec~ia A'B' nie semnul ( +) d eoarecc are
semml a~ei_O~. daca 90< 9 < 270", A'B' are semnul (__'), daca 270o<
< e<360, A'H ' are semnul {+). iar daca e~90 sau 270". A'B~o.
12. Descompunerea unui vector dupli douii
perpendicularc. D~>R
compunerea se face la fel ca in cazul u dow'\ di rect ii oarecare cu sing'ura
deosebire ci! cele doua componente ,1(S = i11 ~i .W = ~ sin t laturilc unui
dreptunghi. In acela~i t imp in~ segmentele AC=A1B1 - a., AD=A Dz =

axe

=au

s int $i proiectiile vedorului


Ox, Oy (fig. I ll).
Rezulta cil

AR,

a.;= (pr ii)o..: - a cos 9 ;

(17)

a.~ (pr -UJov=a. sin

proiectiile fiind socotite scalari.


ll

Di
Fig, 18.

A,

...

B,

It

0
Fig. 19.

e.

(lll)

33

Es te oarte dar ca daca vet: Lor ul ii e,ste dn t, proicqiilc sale a., a" pe
cele doua axe -p erpen dicu lare sfnt determinate ca miirime ~i semn (pozi~ iile lor pe axe n u intcr eseaza fiinclca este vorba de vector i liber i).
Recip7'0c daca proiectiile a., a,, pe cele Joua axe s int cunoscute, vectorul este perfect d eterminat. In ndcviir claci\ miisurilm din origine p e n._,
s i a,, cu se1T!J1ele lor (fn f igura 19 am bele pozitive) ~i due em prin M 1 si Mz
p ar alele ~ axe, rezuVa u_n singtlr punct ,11;1, care este extremitatea vectomlui OM =a dcterminat_ ln mod unic. Desigur f ii.nd v01ba d e vectoli
libcri, a poate fi considerat or iunde in p lan, par<:~l~l cu el lnsu:;;i. Se
observa imecliat ca dat.><l a.> 0, ay > 0 pun ct ul M cstc in primul ca clran,
d aca a, <.o, a,,> 0, M e.'ltC ln al do ilea cadran etc.
PentJ'l.l motivnl d\ proiectiile a, a11 determini.i v ectorul a ele se numrsc coo1donatele -vectorului si se antLi:i acest luc:ru scriin d a (a., a.). Sc
cite!;ite: vectorul a de coordonatc a" a11

~e p une ucum ln tr~b area : care este legi.itu ra intr e componentele a 1 =


= AG' - A--;IJ;, ii2 =AD= 11~2 ~i coorclona tele a,= AC =' A1B1, a.- AD = A2D2?
SC' observa imediat . (fig. 18) ca scalai)i a, a" sint mod ulele vectorilor ii~o
a?., luate cu semnul ( +) sau (-) dupa cum segmen telc corcs punzatoare au
sensu! po<:itiv suu negntiv al axci , d ~>ci n, = lad, a 11 - I la2l- Aceasta
"l!rata ca x este t:oor d onaw vcctoruln i ~ 1 p e O:r ~i a" este coordonata
1Lli /I~.B~ pe OI.J.
Atunci, daril ~e aleg v ectnr ii u nitaTi (versorii) i pe Ox ~i 1 pe Oy
(Iii~ 1}1-1), se poate scrie a1 - a,I, u2 - a,,J (Iig. lll) ~ i rel a~ ia devine

a=a.i+auJ.

res~tiv pe axele p crpendiculare

sau

~j

VECTOR! 11<" PT.AN

{19)

Vcctorii fu n d am entali sint aici versorii t, 1 ~i s e spUJ~e ca ei I or rneazii


o bazii nrton01mata.
Aceasta este exprimar ea unui vector cu a j ulorul coordonatelOJ sale
~ i a versorilor i, j pe axele p erpencl icu la rc O:r, Oy. F;ste bin e sa m ai sublin iem o clnt.'i c.1 coordonatl'le vectnrului a sint ~roie ct iil e sale a,., a11 , iar
componen tele vectorului sint a,i, au.J, p r imele f ti!td s c<tlari , deci supusc
opera~iiior algeb1ice, celelaUe vector i , dcci supuse opf'm tiilor vectoriale
(:geometrice).
13. Conditia ca u n v ector sa fie nul este ca ambele sale coord01wte
sa fie null', deci proiectiile pe cele doHii axe sii fie ,~u1e.
!n adevar daci.i vectorul este uul, e:; Le eviden t di ~i p r oicctiilc sale
pe cele douii axe v or fi nulc. Reciproc rlacii proiecf;i ile a., a" sint nule,
ln baza r clatiei (Hl), vectorul a \"st e ~ i el n u l. Piin urmar e cond itia este
necesara !li suficienta.
0 b s e r v are. TJ n vector car e nu este nul, p onte nven u nn cl in
coordo nate nuli.i, dacii este perprnrli cul or pe axa corespunziitoare.
E x e m p l u . Sif. se fiQ7LTP.~e .~i sa se scrie cu ajnt01-ul ve1sor ilor,
VCCtOTii a(2, - .3), 0(- 3, -4).
Vectorii slnt construiti in figura 20. Exprimar ea cu a jutorul vers orilor este
b = -3i-4J.
~

Geometric ;:nal:ticfi cl XI.

v,.;cTORl IN _P_L_A_K-

:l4

CA P I TOLUL IT

I
I

I
I

I
I

J(

N o t a l i i. Coordonatele u nm
vector a le vom nota a., a,, sau a 1, al
sau X, Y. peutru vedurul U: vum Iulosi coo rdonatC'l r u,, ,.u,1 sn.u
1, u 1
sau X, Y etc. Cind a-."em mai multi
vector i este p referabil sa f o.losim notatii t;U inuici, de cxcmplu i a1 (X 1, Y 1) .
Zi2(X~, Y ~) etc:14. Coordonatele suuwi mai mutlor v ecto1i.
~a cousideram vedudi a1(X1o Y1), u2 (X2. Y2 ), .. ,
a.,,(X,., Y,.), prin urm are

iit = X ti+ Ya: ii2 ~X2i+ Y2J, . .. ,Zin=X,.i-1- Y.j.


-4

Suma vectorilor
sc scric

l'ig. 20_

s=a1+~+ ...
+(X~i

est~

s,

Lut un vedor

c;are

-J-u,= -<x!'i+ Y tv+

I Y2j) I .. _ -1- (X,.i+YnJ') .

(20)

Insa suma vectori<tlil e~Le comutativa: deci p .tlem grupa to\i vecturii
de pc o axa :;;i t oti vccto,ii de pc ccalulti:i axil:

s= (X1i+X2i- ... +X,i)-t-(Y1J+Y 2}+ . .. +Y,.'J).


'finind seama acum d e cele spuse la adunar ea vectorilor pe
(I, ~ 4 ~i 10) pulem scrie

s=(t x:)i+ (i Y,)J

e>

axa
(2 1)

.k - ~

k-l

Daca notl\m cu s"' sy coordonat.P.Ic h 1i


parind cu (21) rezulta
/l

s.= L
k- 1

s,

atunci

s=s,i+ su]

~i

c9m(22)

k= l

rela(;ii care se !ormuleaza astfel: coo,.dona tele vectontlui sum ii- a mai
multoT vecto1'i sint sumele, pe fiecme axii, a cooni.onatdoT vectoTilur componcnti.
,
Tn_ part~cu!ar dacii s uma vectorilor este nulii, atun~i proiect.iile vectorulw sum a smt ev1dent n ule pe am bele axe, deci
"

It

k- l

k- 1

s,=I:Xk=n, s,,=L:Yk - 0.

- -- - - -- -- - - - --

- - ---'35

15. Coordonat eLe cLije1entei a doi vectori. F'ic a((!, , Uy) ~i li(b.,, l>u) doi
veclori d a \i. Ke propunem sii gasim coordona tel e vectoi'Ului c=a-o.
Pentru acrasta vom_ scrie vedorli a, 1i cu a jutor ul componentelor
~i

ii = tLxi+av' b = b,i+buJ
vum aminti cil vectorul d iferentii se poate scrie ca sumii

~i

p roblema s-a reclus la a giisi com-rlonatele unei sume tle vectori:

c=a+(-n),
_ C =axi +auj+(-b,i-b~ j) = (a,-bx)i +(au-bu>1Pl'in unnare coor donatele vectorului cliferen(;a
_/

c sint.
(25)

adicii: coorclonatele vectnntl1_(.i difeTenfli. a doi vcdoTi a,


sint dije1entele,
pe fiecaTe ax(i, a coorci.oiUltelor celor doi VPI'?torlPentru ca d iferen \a a dol vee tori sa fie nulii (a- o = 0) trebu ie CJ'l cci
d oi VPC'tnri ~a f ie egali, ciici ultfel a+(-o)i"O. Aceasta inseamna ca dacii
a-b- 0, rezulta a;;'b 1i reCipror.
Ins a pentru ca vectorul d if eren~a sa fie nul trcbuie c<t c,= 0 ~i Cy=O,
adicii a.~u.=O ~i u"~b"-0. De aici se d educe ca

(26)

reciproc.
Dcci concli~ia necesarii $i sitficienro pent:u ca doi VP.ctmi sa fie eyali
este ca r.oo-rdonatde ~oT de pe aceea$i axii sii fie egale.
lG. CoorcLonat e!e prori.usului dintn: un nunUir Teal (scalm-) $i un vectoT.
Am aratat cii produsul dintre u n scalar k ~i un vector a es te u n alt vector b = ka, c@liniar cu a astfel ca intre moi:lule exista rela~ia u - JkJa
bC\LI Jk l =!!.. De alta parte coorclonat ele unui vector fntll de cele d oua axe
~i

II

xk. Su= L: Y,,

- - --

(23)

Recipror', claci\ r ela(:iHe (23) sint indeplinite, atunci vedorul s umii s este
nul. In adevar
s,= Jsl co~ e = 0, ~y= lsi sin e- 0
(24)
insii nu exista nici un u nghi e penlru care sa nvcm simultan cos e = 0 !'ii
s in 9=0, d eci sing urn posibilitate de a satisf ace relat iile (24) este lsJ=O,
adi cl1 ~ -0 .

sint proiec~iile vectorului pe axe, deci dacil. 9 =<?:(Ox, a) - .q:(Ox, D):


b,= (pr ka)o.,=- (ka) cos o =~( a cosO)= k a,
- b11 = (pr l~a)ou - (ka) sin 0 =k(a sin 6 ) -kay.
A!)adar, pruiec~iile vectorului ka pe axele perpendiculare, deci coorrlonatele vr~ctonLltti k"ii, o;int k a., k a,1, coonl onatel e ~ectoruLui a inmunite
c-11 scalaTul k.
17. Condij.ia ca doi vectori sa fie coliniaTi. Dar-a u 9i n sint cci dui
y ::.-ctor: coli.ninri !nseamna cii intre ei existii o rela1;ie de forma b=lc a.
Pe:1tru ce:- ac~ti d oi vectori s:l fi e ~gnli , condi~ia necesarii ~i suficienta
esle ca, pe fiecar e ax a, coordonatele lor sii 'fie cgnle, deci
(27)

~rrii nd sub fo1ma .!! = k, l;j = k se deduce


ax

a11

b, _ b0
ax
ay

3.

~--;

.
- 1

(28)

36
------------------- ------------=~----------~C~A~P!TOL U L lJ

-. Aceasta at~Lii ('(! dac~ vect~rii oim coliniari, coorclonatele lor sint ropot tt~n.ah- . Rec1proc, daca couraonMele sinl propor(ionale- utu nci val p ..
c~m~n a_ a rapo_~!t:Io! :_iin_ (28} s~ ~lo~eaz:l cu k !?i rezult.;l 1:ela~ii le (27)~~~~~
mata,ca l~ect orn a ~~_b stn t cu l1man . De aici t;P. desprincle cunf'}uzia:
Condzf.w necesaTu .'fl. .,1Lj~c~enta t u doi wctoTi sii fie coliniari este ca
coorrlonatele lm sii fie proportionale.
18. At>licaUl. L ., e c!au vecwrii

mijloc:ul segmentul1ti
(fig . 21).

AB,

utunci

DA='ii

$i

OB=b.

OM= ~ (a--1-b\

3. Sii sc dc1non.<ttTeze- cii dacti G este cent?"ul de gre-u.tate u.l U tt.u i triunghi ABC,

atunci

GA ! G'B+~o.

GB+GC-2GM.

GA+GB+G'C=GA+

Fie 1V1 nJijloc-ul laturii BC. Avem


deci
---i>
1
+2GM- o, rl <>oArece- GM-GA sau 2GM~GA (se ~ tie di G este pe flecare

mediana la
Sa se arute cdr drtr.ii M este

37

VF.C:TORT 1N PLAN

32 de v!r!ul

'
ldunghiu lui).

4. Se datt ver.torii coli niari d =-2l+5); b =4i'+ .. . A doua comvoncrnta a !ul


nedescifrabilci. Sa se gii seascd.
- 2
5
de
Vectorii fiind coliniari, <'u uruonat~Je lor slnt proportJonalc, deci - = I
~
'\
....,
4
b!)
undc 9!1- -10. V~cto,u l este b=4i- 10j.

b a fo st

A vern

prin adun ~ re sc obtille .

P.RODUSL!L SCALAR A DOl VECTOR!


, 19. Produsul scalCfT a doi vectoTi. Am va;;ul ca at.lunnrca vcctorilor are
la baza fa p te experim::!tale (compuncrc'\ forte lor, a vitezelor et c.). Sa consideram.acum o f or.ta F, consLanUl en intcnsitate ~ i direc.t.ie, ca1e actioneaza
asupra unui mobil M cc se deplaseazl\ pe o dreapta (d). Daca notarn cu 9
unghiul pe care E_ !ace dircctia fortei
cu dreapta ( d ), lucrul mecanic
e-fectuat de f or ta F p entru a deplnsa mobilul d in 1\'I in M'. (fig. 23) este d at
de
:i!.=FMM' cos 9
~i reprezintif o m ilrime scal ar ii:
Penlru o s cricrc mai conr.entrata s e considera pe lingii vectorul F ~i
veclonll MM'. 9i se pune l ucrul m cmnic su b forma

Scriem

vectorul DF. co difenm J;tl de vcctOI'i

( Ur:

... _. _. 1.::......
DR=13E:-BD=BE- - BA
2 '

(fi g, 22).
/

!nii & ehe mi.ilocul lui A C, aec1



1 -
potrlvlt ~xcmpl ul ui preceuent BE~(U<:+BA).
1nlocuind rezultil
I -+

I1 :..._,
1IJA - ;-- UA = - 13C
2 .
2
2
ell vcctm, , IJ~E o, B-+
C 1 t
1 d DE,'
s n co on1An, ec1
BC; 2) ca intre r.1odule
IJE = - IJC

care arata : 1)

avem

DE~ ..!
~

-1- -

Be.

--

. :f!. = FMM'

(29)

produsul din partea a d oua a .egalitlt1;ii avind scmnificatia din expresia


lucr ului mecanic data mai in a intc, adfci'l 1i' MM' cos 0. Deoarece reprezinta
un scalar, accst p rorlus a primit n umele d e proclus scalar. Aceastii operatie s-a Pxtins !?i la alte categorii de vectori , astfel ca a intrat in calr.ulul
vectorial, a~ a cum vom a'n Ha In t:..,le ce urmcnzil.
D c f i n i t i e. Se n!LmP.~te produ s scala1 a doi vectori, num arv.l care rezulta din inmultirea modu lelor celor doi vectori #
a cosinusului u nghiului format de ei.

Fig. 21.

Fig, 22.

Dadi notam cu U: r;i


cei doi VPctqri prod usul lor
scalar se sc1ie cu sau fi'ir1i punct intre factori, ac..ticii a
sau ab. Potn vil definitiei avem

(30)
/}

intelegind prin (a, b) unghiul facut de- vectorii

a., o.

(41
l'ig. 23.

33

Cl\PlTOLVL II:

20._?rop,ietufiLc prudusului scalar. 1) Produ .ml scalar esie c:uumtati~.


adieu ab = ba.
Yn adeviir ab- ab cos (Ci, b), iar ba- bu coo (u, a) In sa a, b fiind sea....
lari ab=ba, iar cos (a,IJ)=c:o;;(o,a), deonr crl' </:(Ci,b) =-<J:(b,a:) ~i se
~tie ca co;; (-u) =cos u; pr rn 1.1r mare ab ~i ba au aceea!?i valoare.
2) La Jnmulti.?P.a u.nui p1'Ddus scalar cu un factor numeric, facto~u~
~0~ ... .-......sbl.u.mcri.c pnate fi aliitu.rat unu.ia di n cei doi vectori, adica

~---

m(an)=(ma)"b-a(mb).
Consider iim intii m> 0. In acest caz lmal =ma, deci
tn(a b) =m ab cos (a, o) ~i (ma)b = (ma)IJ cos (mn:o).

ma este col_i!liar cu a, d eci 9(nta, o)= <;\:(ci, u), de uncle rezulta (~)b=??!: ab cos (a, b), prin unn are m(Ub)=(rna)b. La fel se ar ata
cii m(ab)-a(mb).
.
Con sideTiim acum m < O. Putem presupune unghiu l vectorilor aseutit
(fig. 24), deoar f>ce rationamentul este asemanator ~i In r.:azul dnd unghiul
depa~e~te u n unghi drept.
Avem m(Ci, b)-m ab cos (Ci, li) care din cauza fal'torului IU..este negativ. Ap_9i (ma)o ~ lntal lhl cos (m71, b) ~ lml ab cos (b, rna). Insa daca
~(Ci, b)=U, 1:(15, ma)=1t-ct. ~i cos (:t:-a.) - -cosu. Prin u rmnre
(m.a)b= lml ab [- cos (a, b)J= - :m l ab co;; (a, u). Deoar0cc m<O, avem
-lml"'m, astfel Ca ('rna)h=mab ~OS (Ci, 0 ) ~j dC'ci (ma)b=m(ab).
Elgalitatea m(llh) ~ a(mn) o vor dovcdi elevii ca exercitiu. .
3) Produsul sr.nlar este nul: a) dacii um!l din vectori este nul; b) dacii
cei r'lni vectori sint p e!pendiculmi. tn- adevar din uli=ub cos (a, o) se vede
di 711'i=0 rlaca a - 0, b=O sau cos (u, o) - 0, adica <;l:(a, u) = ~:
Dm vcctOf21l

De aid sc rlcduce ca dacii J.l>l'Odusul scalar este n u l, faTii. cu v r ewml


din vP.ctnri sii fie nul, atunci vectorii sint perpell(Jiculari.
4) Proclusul scalar al unu.i vector prin el in.~u~i I'Ste egal cu pii tratul
motlululu.i ac:elui vector.
In adcviir u n ghiu l fllcut de u n vector cu el fnsu~i este 0 ~i cos 0=1.
Re7.ultl'l aa= aa=a2, telatie care se scrie- sub forma
(31}

39

VECTORI IN l'LI\N

car e aratll r./1 p r odu;;ul scalat este egal cu prorl u sul dintr e modul~ll vecton ilui a ~i proiectia lu i n p e d irectia lu i a. Dar tot a~a sc poate st:ne

uo~a cos (b, a) ~ h(pl~a:)ti

(32' )

deci p rodusul dintre modulul lui b, prin proiectia veclorului a, pe direc1ia lui
Stringind la u n loc aces te rezultate vom da en~n~~l general :
ProdusuL scalar a doi ' Vl'ctori este egltl cu p,-oduS1tL dznt1 P. modulu.l
unuia d in ei ~i proiectia celuilaU pe di!ecfia acestuia. .
Aceasta cs tC' interprelarea geometrica a procl.usulm st:alaT.
6) Produ.snl sca.l.ar 3st~ t!ist?ibuJi'v fata. de _adu~area_ vec:to:iala. 'l'r ebu ie ~ii dov ed im ca a(b + c)=aD+i'lc. Se !?he ca pro1eC'(:1a .unci_ sume de
vcctori pe 0 axil este egala cu sum a pmicctiilor pe acea axa, prm ur mar e

o.

u(u+c)- a[pr. (o +c)];;=a[(pr.o);;+ (pr.c);;].


Am ajuns la o fnmu11;ire de scnlari, deci algebrica ~i putem scrie
a(IJ +C) =a(pr.u );,+a(pr.c)a =
1

ao+ctc,

adici\

-u(6 +c) = a:!J +ac.

Oid inea factorilur alit in p r ima parte cit 7i 1n a doun parte a egalitiltii esle indifer en ti\.
.
\.. 7) P1oclusul scalar a doua surne vect_~Jriale, 1~e~jectuate. ~s~e de aJ~
si\ ar l\til.m cum se face p rodusul (ii+b) (c+ii), r.;ac1 1egula ratmne acee~~
dacii sumelc au mai mul ~i termeni. Sa notiim Vl'f'~on_:l su~ii ~ pa~anle~e1
a douacu :s, deci c+rl=li. Atunci produsul se s~ne {rt+b)s=a.q+1J.1. l nlocuind pe s 11i efectuind produsek (vezi (33)], avem
,

~+~0+~=~+~+~+~=~+~+~+~
Dupii cum ~e vede operatia este absolut analogi\. eu tnmultin~a sumelor a1gebrice, adicil a polinoamelor .
J
21. Produsul scal.ar dintre un c ecioT $i un versor reprez2_n tii proiectia
vcctorului pe d irectia ver sorulu i. Tn mlevar fie a vector u l , Uo versorul :?1
a ~ 1:(tto,a}. ALunci I:Ual=l ~i
(34)

~i

se en u ntil sub forma simpla: patratul unni vector este egal cu patmtul
modulului sli?L.
fi) Inte?"p?etarea 9eom.etrica a produsu.lu.i scala1. Ain viizut la l R 0:'1
produsul scalar reprezinta lucrul mecanic: al unu i mobil care se deplaseaza

r ectilin iu de la M la J'vl' sub influcnta u nei f or te F,


de mod ul constant $i direc~ie fixa. Aceasta este in.1-erpretarea mecanica. Sa vedem care este intelpret ar ea geometrica.
P entru aceasla vom scTic

mti

Fig. 24.

c[ii=(dJ cos (U,D)=a[b cos (a, 6)] -a(pr.I:i)<i

(32)

(33)

care este proiectia l u i a pe directia lui :Uu.


22. Expresia 'JYrOdusull!i scalm a doi vectori ~a_ti _prin r.o.ordoru:tcle l.or.
Dacii ne alegem ca vedon funclamentah versont t, J pe axele 01 togonalc
Ox, Oy (baz~ ortonoJmatil.) atunci potrivi t proprietati:lor produ su.lui scalar
avem
(35)
i 2 = 1W= l, 72 = 31 2 = 1 ,l.7~ :V:-O.
Considerarn acum vectorii a(q.., -a11 ), b(b~, hy), adica

a=a.I+a,,);
~i

o=b,H-- buJ

efectuam produsu l l or scalar, Uulad seama de (35):

ao = (a.i+ayJ) (b.i + ou]) - a.b.+ auby.

l
VECTORI IN PLAN

40

41

Cll.l'l'l'ULUL ll

ao-u,b.+ avbv,

(36)

ceea ce enu n(a: produsul scalar a doi vcctori este suma produselor co01donatelor (proiectiilor) de acelu~i fcl pe ct>le douii axe.
Ex em p 1 u. Pmuusul sca.lar al vectorilor a(- 2,5), o(i, 2) este,
ab=-21+5 2= 8.
23. Mudulul 11.nv.i vector. Daca cei dui vee tor i sint e({ali a ~ 5, atu nci
ax -ux, Clv= b~ !?i a2=a2~a,2 +a,,2, de undc r c?.ulta moduli!-

a=va~ +a~.

ail

sau

av

-a&
cos cp= - - .
liil-11il

(37)

(38)

Daca exprimam veclo1ii in fun ctic de coordonatele lor, a tund


cos cp ~

a,b, + OyU!i

"""=====--i~==

Va~ + "~ Vbi + b~

(39)

~
,

'{2),

Avem a.u.-f--avb=

5
4

10
5. 4

= 12 de

-cos a;

(Uol,,-sin a

a=aJ I a,;i: rezntta

Fhr. 26.

~i ii;,~i cos

a+ i si~"a.

Exprimind ~i

pe

prin

coordonate

a u0 -==(pr a) 6 ""-a.:r cos cr+a 11 sin a, expresie care reprezinta proiectla vectorului a.
2 Tcorema cosinusu !ui deii.1L'ii !1P.C!orial. Conside n\m triu nghiul ARC ~i scriem

v"ctorul D C ca diferentii de vectqr i : BC=AC~AB. Este evident ca IBCI- a. IACI=b,


IA~ =c, u nde u, b, c sin! laturile tr lunghlului da.t (fi[:. 25). Rldlctnd Ia !?l:ltrat egalltaLea de m ai s us ~~ \ ini nd seam a de !31) avem

Ins a W=IBCI'=a3 etc., lar

f<v'6+v2l)',$i v(Vn+V2v'6. - 1/2).

AB AC-bc

cos A , astfel cO relatla devine

a2~b2+cL2bc co A (teorema coslnusulu!l.

(6-2)+ ~(6-2) = 10. Apoi


4

3. Cn:k u !ttl m edianei pe cale vectorialii. Noliim cu D mljlocu l laturll Be rflg. 26).
___.. . 1 __. --+
Se ~tie ( 1-8, apliratia 1 ) d\ AD= - (AB+AC). Da ca notam mal scurt L3C-a,
2

Ac=-b. Ai,.,;c

si

ll.D=fn,j,

atunci relatia de mai sus se scrie

21?1.0 =b+C. la care

adaugam a~b-c. Ridiclnu amlJ~ le egalita!i vectoriale la patrat avem

u n cle cp = 60 '.

4 mJ=-b2i-c21 2b c

(40)

Pdn adunare

eel~

f ie nu l, ceea ce duce tot la rela ~in (40).


Ex em p 1 u. V ec:t01 ii II(-3, 4), b(B, 6) sint perpendicu lari, deoarece

a'= b2 +c'-2b c

..

uuua prod use seal are se reduc

~~

de- und~ se scoate

mu=

u,b, + a~bv= -3 0+4 G=0.

26. Aplica*JI. 1. Proiecti.a unui vect01 pe o clreapt/L oa!'ecare. Fie vectur ul


sl
dreapta data (.'\). Alegem pe (t.) 'versorul 14, care clPfine~te <.lirectia ~i sen su l pc
dicapta; Produs u l scalar-Ile d1\ proiectia l ui ape (6) ( 8), auica

se-obtine

4m'a +a2=2<b'~)

fie d in (39), u n de dac<1 cp "'=.::., cos cp= 0, - deci numan:itorul f rFtctiej trebuie

a Uo=a l COS <J>-(pr. a )A, unde <p=4(t., ;;),

pc drcapta (t.).

25. Conditia cu doi vect o1i sil fie perpendiculari oe dcdttce fie di n (36).
deoa1ece produsul scalar trebuie sa f ie n ul, c.leci

sa

/iC2-.A(:'-2'AB- tiC+iiB'.

a =Y~ (s-2'/i2+s ,,2v'l2) =s:'b~y8 + 2v' I21s-2VJ2-4.


deci cos cp = - -

Sa. consi<.leriim <~ cu m un slstem de axe perJ endl~ lare Ox, Oy. Dacii drcRpta
tace cu Ox unghlul a / atunci proicc;iile versot-ului Ul) pe axe sint (uo),=l cos a=

Ex e m p 1 u . Sii se afle unghiul vcct01ilor

a(f <vfi~

Fig. 25.

(L\ )

24. Unghiul a doi vecto1i se poate calcu la d in expr esi a produsulpi scalar ao=ab cos cp,t mde cp=9 (a , o). Rezulta

cos cp = -

tJ sint nuli. A!?adar

deoarece termenii in

2 (b' + 'c' ) ~'a'


'

"""'7""" 1,

expresia mediancl.
Am a les c!teva exemple en s5 sc vndii cii produ sql scalar p oate fo losi in gee-:
rnetne fie la u~monstraren unor Lcorcmc, lie Ia calcu lul unor lungimi.

--------------------------~-CAPlTOLUL D

42

V I!:CTOI!l !N

EXERCifll

~I

PROBLEME

PLA~

30. Si'i se demonst>eze elf indltinite unui tTittnghi sint concu.Te?tte.


lFie AA', DD' doua inill(i m i ~i l:l:= ~;n~B'. l u rela~ia diu prui.Jlema
preceden ta se ia O = H $i se a .iunge IH HC AB=O. ct:tre ~e va inleqJrcta.]

2t("Sa se de~ompuna un vector a in doua componehte, <.:unosc!nd diuneia 9i modulul t:ele [lalte. Discutie.

rec~ia

OA=-;;:

[Fie
Se duce prin 0 o rlreRp ta (ll) avind di.rec(ia data ~i un
cere cu r aza cit modulu l cu nu,;cul, apoi prin A se d uce paralcla la (A).

31. Dacii D, E, f sint m-ijloacele latunloT lJC, CA, AJJ, ale triunghiului AHC, sii se arate cii oricore ar fi punctul 0 avem rela?iu vcctoriulii

Doua solutii, una sau nici un A.]

on.Rc+ma+m.

.~ Se da triunghinl ABC ~i u n punct uarecare 0 In planul siht. S1i


se de~nstreze ca daca G este centrul c1e greutntc nl triunghiului, a tunci

(Sc

cM+OB+OC=3 oo.

[S<> scrie

---

sc adun!L)

~ Se dli patl'ulutcr ul ABCD ~i se noteaza cu E !;li F mijlouccle laturilor AB ~i CD. Sa se cle1t1onstrezc cii
-

EF -

--

[Se expritna

Rf..

Sa se dea

c.u ajutorul vcctorilor AF,

BF,

apoi

"AF

AR- a ,~i

CD = c

AD, He. Sa se demonstrezc cil

o solutic gcomctricli.
-

[Se tine seama de problema 21, EFf

-21
(AB I CIJ)

~i se va r idica

Ia patrat. Pentr u solutia georn<>!rica se unc$tc mijlocul diag11malei i JD,


cuE 6i F.]

~6-: Se dau vectorii i(l, 5). o(;-4, 2), c(3, --1) .


/ c'e, partkularitate prezfn ta vectorul s=a+b+c?
'

~i AC=u in ce caz avem (a+o)2 -=(Ci--5)2


fi ce reprezinta fiecare din cele dou/1 parti ale ~ga.liUl?ii?
27. Fiinddati vectorii AB =a

[Rezu lta 4~ -0, deci aJ..b. fo'iecare t<>mcn sc reduce Ia p!ltratul


diagonalci drcptunghiului cu lat urile AB, AC.]

28 Se d/1 vectmukAB, punctul fix 0 $i dou.ii puncte M, N, toate in


I
-_,_
acela.Ji plan. a) Ce scrnnificatie are Telatia AD OM= AB ON? b) Dacii se
tTece totul in prima parte, ('e interpretaTc arc rela~iu obtinutii?
[a ) OM ~; ON au aceea~i proiec\ie pe AB. b) MNJ..AB.}

29 . Se dli un triunghi ABC ~i un punc~ 0 omecare !n planu.l sau. Sli


se demonst1eze cd exista relap.a 7)Cctorial/1

OA. HL' + OH. CA. +OC ..AD= 0.


ca d.lferent&

~i

cu ajutorul

simctricul, fa\a de Ox, al lui 2a.J

BC

[Se. expr imii vcctol'Ul

t>1~..

. FJF2=.!.. (a~+c2).

--+-+

- (AD + BC).

[b estc

BC -OC~OB,

sc insumcozii.]

Pie E, F 1especti'1.: mijloacele latut'ilor

Sa se figureze vectorii a(3, 5), o(n, - 10) l?i ~a se _spuna ce legatura exist& intre ei.

~i

32. Sr..: tlii patlula&cTul ABCD in c:me latm'ile opuse


si.nt sitnatP pP d1e.r;tel.e A R, CD pPrpendicvJa,re.

vectorilor AD, AC etc. (

jl(

1 (OB+OC),
-foloscsc rclatiilc O- D= -;t

face p roclus ul

GA~UA-OG "l:c. ~i

A'R=n.

BC=OC-oB etc.l

...

COOTIDONATE IN !'LAN

. ~ no ctona t ele vector u[ui de p ozltle a! p unctul u i M le vom numi cooTdonatele ptt.7M.:iului M 9i I~> v om nota

/ '

CAPITOlUL

----------------------------~45

Ill

(J}

OM 1 = T = abscisa p u nctului Jvl

OM2 - y - ordon a la punctulu i M.

COORDO NATE iN PLAN

r, / ->o

/~
(}

Fig. 28.

; .:.,. 27.

1. Pozit ia punct u!ui zn plan. Sa n e alegem ca sistem d e reper 1.1.n pu nct

fix 0 al p lanulu i. P o?.itia u_::;.ti pun d uar eear e M . din p lan est e perfect

determinata p rin vcctuJul OlH = 1 (f ig. 27), n umit d in aceasta cauza vectun.u ct'e pozit ie a l pun ctulu i M. Avin cl or ig inca fi xii, cstc evillen l ca vect orul de pozitic est!'! u n v ector legal.
De am~menea poate J:i cleten nin a tii p ozi\ia unui vector
in pl an ,
dacii se cunosc vectorii ~ p ozitie r1 ~i ri r~pecti:]l or ig inii A !?i al extre-
m itatii B a vectorului A.R (fig. 211). Mai mul l, A B se p oat e expri.ma cu
ajutorul vect orilor de pozitie, an ume

AB

(1)

care arata en r cl avia lui Chas l~ (I, Hi) penlru vectorii de pe o clreapta,
se men tine ~?i in p lan. Este adcv i:lrat ca d in punct de vederc pract ic deter mi na~ea u n u i punct p r in vectoptl ?e p m~itie
Ti ll f>ste. cnm oda, rleoa rece .
t r cb me cunoscute dnect~a, sensul ~l m odulul vectoruluJ. In schim b mult e
proprictati ale figu r ilor geum e lrice se pot dem ons tr a simpl u cu ajutorul
vectorilor de p ozitie.
2. Sis tem de axe d reptungh iu !are. Am v i\zu t eli p cnt ru flx arca pozit ici
unui p un ct p rin v ector u l de p ozit ie, sis temul de reper se reduce la un
pc:nct 0. Sa ducem acum prin punctul 0 doua ax e perpendicular e Ox , Oy
one~tate a~a f cl ca scnsu l d r utire de la Ox ca lre O y :;a fie eel trigonometnc. Vom ved ea ca putem alf>ge fl.xclc rlrep tu nghiu lare r.a s istcm de
r eper pentru detenninarea pun ctelor in plan. Un as tfel de sistem de r eper
(sau de reierin~a) se nume~ te sistem c;Ireptu nghiular cartezian$.

De Ia n um ele l ui Descal'les, car" in Jim ba l a tina semna . Cartcsius. Mcntionnm c!l sistcmul de altc poatc fi $1
obhc, i n care caz axele fac int re e le un unghi oarecru:e e.

""

''"
""

T ot ce s-a ~pu s la cnmdonat.ele


unu i v er.tor ramine evid ent vala i.Jil
:;;i In cazul vcct orului de pozitie, cu
s u blinieeea <.ii de da ta acf>aS tll coorcbna tele (proiectiile) se rnasuar a cl~
!a originea oxel or 0, car e este !ii
originea ved urului de p ozi\ic.
Coun.lunatelc u n u i punct se pot
Fil(. 29.
n ota cu difer ite litere, de ex emplu ,
(a, b) snn (ato h 1) sau (:r.0 , y 0) etc. in
care totd eau na p rima este a bscisa ~i a duua ordon ata. Se ar aU:i in s-::ris
r.r, M are coor donatele J.', y astfel: M(x, y) .
Ce~e doua axe Ox, Oy impar t p la nul in patru Tegi u n i pe car e le v mn
IJ l'llli rar.lran e ~j l e vum n um erotu in sem; Lrigonom etric 1, 11, JIJ. IV
(fi g. 2D).
Dupa aceste lamuriri sa iacem urmatoarele precizari impor tant e.
I. Daca p u n ctul M este dat in planul axelor xOy , coor donatele sale
sin t determinate in m od u n ic. In ad evar, proiee~iile veetorul ui OM pe axe
sin t determinate in m ilrimc ~i scm n , $i an umc: '

- pentru u n punct M din cad r anu l I ambele cnn 1don atc 5int po.:jtive:

- p enLru un pund M' uin eau r a n u l a l 1!-lea, a b scisa oM; =x' este
negativ il $i ordonata OM2=Y' rste pozit iv:'l.:
- pentru un punct M n d in cadr anu l al III-lea amhPk cnorclon ate sin t
n egative:
- pen lJu u n p u net M ' " din cadr a11 ul al 1V-lea abscisa este pozitiva ~i
ordonata n egat iv il.

un punct pe axa O:x; a 1e orrlonata ?JUla, iar un p und pe O y , abscisa


n ulii.
II . Hecip roc d adi se dau coordonatele. p unctul M d in plan este dctcrm inat in mod u n ic. In adevar oii p r esupune m ca m as ur in ci abscisa s i ordon ata, ambele po~itivc, gl\sim C"JM L - x, l5JiiT2 = y: p aralela pri11 M1 la Oy !ii
paralela prin M? la Ox se taie in t r:-un sin gu r pv.n ct M , in r.ad r:mul I.
Dupa t:um abs cisa !?i ordonata sin t p ozit ive sau n egative, punctul se
ponte gllr;i in u n u l d in cel e patru cadrane. T r e buie sa obser vam ca aceasUi
u n icit ate n - ar m ai ex ista dacii coorclonatc' r 1111 ar fi lu ale cu semnele respective. In asemenea ,caz, ab scisa s-ar putea ln s f if> Ia clrcnpta, fie la stinga
originii, iar ordonat a f.ie in su s, fie in josul or ig inii ~ ar rezu lta patr u
puncte in loc de unul sing ur.

I .
47

COO~DONATE TN~P:T~,A~N
~-------------------------------

46~~~-----------------------------------------------C~A~P_r_TO
__L_U_L_lli~
,; x em p l e. 1) 01-iyinea are coordonatele x = 0, y = 0, deci 0(0,0) .
2) Punct ul .4(3, 0) se af lii pe axa Ox, astfel eli OA- 3.
3) Punctul B(O, -2) se aflii pe Oy, la OB = -2.
4) Pu nctul M(5, ..5) se aflii pe bisectoa rea primului cadmn.
5) Punctel e A (a, -b), A (-a, b) stnt simetrioe fu~ii de uxa Uy.
3, Scrierea , vectorului dat prin coonlonatde extremitlltilor sale. Se
dau_ punct ele A(X:t, y 1 ) , B(.L':!, y 2) 9i se cere sa se scrie vectorul AB. D aca
r1, r2 sinl vec:turii de pozit ie ai punctelor A .9i B, atunci relatia lui Chasles (l) esle
1\. F ir aeum X, Y coordon atele vectorului
Hefe2
~i ndu- nc l n coor rlona tele clifer entei ai doi vectori (Il, 15) p u tem scrie

AB=r

AB.

X=x~-xi> Y = Y2-Y1

+ (Y2-Yt)].

(Xz-xJ) z

AH +BA

Se verifica imediat ca
= 0.
4. Distanta fnt1e dou ii puncte A(x1, 1/i), B(x2, y 2) este m od ulul vectoli nind seama

rl~ ~xpresia

]n par ticula r, distan ta de la ul'igine 1a un p unct M (:r:, y ) se obtine


din (3)
(3')

Oistanta ntre pu.nctele A (O, ~), B(-2, 7) este AB =


2-0)2+('l- 3)2
unitiiti linime.

Ex e m p l u.

- V20=2Ve

!1~= !.:.

Cin d lvl{AB, k< O,

deoan~ce

;1-k-;2

Fig. 30.

(5)

r- ------

T= ~ + ,.~.

segmentdc MA $i MD au sensuri

d iferit c; cind M cstf' exterior segmentulu i AB, k > 0, deoarece MA: 9i MB


au acela$i sen s. P roblema car e se p u nc C's tc sa determinam coor dona tele
p unctulu i M , QUnosdn rl p e A , D $i rapor tu] k . Rezolv ar!'a p r oblem ei se
p oat e face p e cale pur analitica sn11 pc cale vectoria]a. In cele ce unnea~ii
vom Iolosi metoda vectoriala din car e vom ded u ce ~i f or m ul ele an alitice.

(6)

~ cea~ la r elatie n u est e de fap t decit aplir.at,ia

1) de la cap. II, 18.


Tr ecerea Ia relatiile analitice se face simplu, ~criind vectorii de pozi1ie
i n fu n ct ic de coordonate le p unctelor:

- Rezul t.a

x, -

kx,-:-+ y, - ky, -:----- JJ


1- k
J - k.

xt+YJ= - - - t
car e da imcdiat
x, -

kx,

(7)

k y,

,,, -

x- 1 -k y= l - Jo '

'tieoarcce d escompun er ea dupa vector ii funclamentali este u nicii (vezi


ca p . II, 10).

.
In particular m ij locul segmeni ulUI AB are coord on atele

+ x,
x= x,
~

5. Punclml caTe impa7'Le u n segment orienta t intr-un raport dat . Presupunem scgmcntul da.t prin extr emitatile sale A (xL> y 1 ) ~i B (x 2, y~) :;;i re
rlr0apta AB un punct M (:t, y ) C<~re impnrtc segm en tul AD in r aportu l

Ml"

"

(4' )
MA = I~MB.
Cn aj u torul vector ilor de pozHie a':_el'l$t a d evine
r i-Tf:k(r2-1') ~a u 1\--k 1'2~ (1 - k) r , de unde

modululu i (11, 22) avem


(3)

-=VI

MB .

d e uncle Mil-k MB (fig. :.JO).

S,egm ent ele fiin d orienLale pe dreapt a !1-B.: relatia su b forma a clou a l'st.e rlc fap t relatie m t re
:vcctori

(2)

Vectorul riD este AB= (--5'13)i +_[4--(--2)]J=-8I+ 6J.


Vectorul DA 'se scrie BA= [3 - (--5)]I :H -2-4))= 8z-63'.

AD (sau BA) 9l

(4)

1n particu lar di;lci'l M este mijlocu l s11gmcntului AB, k=-1 $i vectorul


de pozitic al m lj loculu i segm entulUI este

Accast a este expr esia unui vector in func~ie de coordonatcle extremiU!tilor lui.
Ex e' m p 1 u . Se dJf A (3, -2), B(-5, 4).

rulu i

MA =I<

l -k

lnsa Afl=Xi+ Yj prin urmare

AB =

, Fie deci A (r 1) , D(?2 ) , M(r) f?i

1},

+ y,

(7')

y~--2-,.

Coordon atele coR)ugatulu i armonic N al punct ului M se cleduc din (7),


inlocuind pe k p rin (-k:), deci .
r

X,

+ kx,

x= l + h _ , !J=

~,Y,
1+1< '

y,

'

.-

(8)

6 . Sa consideram acum pe o clreapti't oarecare patru puncte A', D,_C, D


care foimeaza u cliv iz~une a rmonica, ~i anu me sa precizam ca C(xa, Y:;)
!ii D(x r,, y4) sin t conjugaLe armonic l a(a c..le A(xJ, YJ) ~ i B(;c2, Y2l Sp :;;tic ca

48

CO ORDO N ATE IN I'LAK

CAPITO T.H T. HI

,rapo~tul a do~a scg men te se pastrew:li i n p roiectie, dcci o diviziune ar-

P roblema se p oa te tr o.to si p c cole pm a naliticii. Tn Ad.,var m ijlocu l

rhomca se pro1cct.eaza atit pe O.r cit ~i pe Oy tot ca o d ivi ziun e armonica.


Aceasta inseamna ca rela tin (I, 29) se P<h;ll:cazli pe fiecare axa, adiC'Ii
{

2 (Xt .l.'2 + xax4 )-(.r: 1.+x2) (x3 +xr,) = 0


2(YtYz+Y:JVr. )- (Yt + Y2HYa + y~,) = 0.

49

mentului a te conrdonntele

x '~

XI + x2

-2

'

y'=

y, +-y,
2- .

Se

A'

al seg-

~lie apoi c1l Gil'


Gil = -

2 ,

p r in u rmare coordona tele lui G slnt

(9)

x 1 + x.,

x,+2 ~

.,

Aplica*li I) Sii. se arate cii v <m clul C( -2, -4) este ega! d epiirtat d e punct c le
A(J, 3) $i 8 ( 5,' 1).
Avcm CA -

VC3+2) 2+c3+4J2..:., -/74; CH _; V'5+2J2+ (1-I 4i'~ "{74

2) Ce conditie trebui e sii sati sj aca coor d()nat.ele x,

deci

x=

x,

1+2

+ ""' + x, 0. I a re t y=
1

Jh -!::_y, + y, .

CA=CB.
EXERCIJII $1 PROBLEME

y ale p unctului M pentr u ca

accst a sii. f ie ln. egal ii .d istantlf d e ..1(3, - 2) ~i B (4, 2)?


P.e ntru a n u rnai avca rAdicali scrie.m ca M:1 2--..MB 2, adidi

33 . Sil se cx prim c vcctontl d e pozitie a centrului .unui paralelogr am,


i n fu nctie de vectorii de pozipe ale celor patr u virfuri.

(x-3J~+ CY-I-2J2 = ( Xr-4J 2+(Y-2)2 care ne ctii


2x+B!J=7.

[ -;: =

A':~' obti n ut o sin g ur ii ecu a(..ie cu dou(l n ecllnoscule, adi cii n ecua tie n edcterm lnata. Accasta corespu n de fatJ tulul g eom e tr ic dl e xlstii o in fi n ita ie de p unct"
111
cga l clf'piir tate de A ~ i B (medlatoarea s~gmenl ul u l A B ).
3) Segm.en tu~ liB=S em are p u nctttl' A (2, - 1) $i abscisa P'U11Ctu !ui B , x = G em.
Sa se determt?ie pozitilt segmentulu i .
Dacii iJ est.e ordon ata l ui B avem

16+ (Y-!-1} =

25, de uncte Y+I = ::+-3. Se obt in d ouii valuri y 1=2, lh~-4, deci

A(r7J. B(;:,), C<;:;,l, G(f). Atunci GA= ;;-7 (fig. 311

~i

GA+GB+GC= O.
Ia fel

[M ~~ N m ijloncele d iagonalelor; treb.pie ca


Palrula lerul treb uie s~ .fie par alelog rom.J

Sii nutiim

r .= ra+2rb

GB- r2- r, GC=.T;-~

DB

_..

--+ '

deci vectorul tiC cst c coliniar

x,

+ 3X, + x,

.~ -1- y J
. .

+ y,3 + y,

,-.

+ ,,, + y,
3

IIC=20B. Punctul C

~Sa

se cal culeze distan(ele d'in tr c pcrcchilc de punct e: a) A(3, 2),

B (6, 6); b ) A (:l, 2), B' (O, -2); c) C(-1, 0), D(-5, 4); d) E (-1 , -4),
F (-3, - !!); e) G (O, -?), H(H2, 0).

de unde
y,

~~

36. Se da punctul A(a, 11). S e cere:


a) Sii sc dete r mine coor donatele p unctelor sim etrice lui A Caiii de
axele de coordonate ~i fata de or ig ine.
b) Sa se d eter m in e coon .ionalel e p unctelor simct ricc lui A i.'a(li de
cele doua bisectoare ole axelor de coord onate.

(10)

Srri ind r ela(ia oo al u torul comdon atelor avem

Fl!J. 31.

cu
~i d e douii uri mai m are, od icll llCJJO B
este determinnt.)

d eci

[Se scrie r.-r0 = 2rb sa u A C- 20 8,

xi+yj=

deci M := N

ra. rb, r.

Adu n in d avem

- -

~1-oN,

3 5. S e da u doua p unde A, B lntr:-un pl an ~ i pu nctu \ de tepcr 0.


Sa se detctmi ne po zitia pu nctului C ~tiind ca vectorii de pozitie
a i punctelor. A , B, C sa Lisiac rela tia

B,(H, 2)

..' --- -' +- ;.3-, +--;:;!

i,+;:,+-;.,+~,,), ]

34 Ce condit ie trebuie sa lndeplineasca u n patrulat er penlrfl ca su ma


vecloL"ilor de pozi ~i c n rlomi virfuri op use sa f ie egala cu s uma vecto_rilQr
de pozit ie a _celorlalte d oua v ldur i?

~i B2(6, -4), p ri n urmar~ s egm entul p oate a vea douii p ozitii.


4) C entru Z de greuta te al unui triimghi. Se ~tic (l I, 18, a p licatia ~) cii d adi
G es te c<Jntr u l d e g reu tote a l tri un.g h iul ul A BC, atunci

/._

. 3

(11)

'Il

4 - Geometric anali tic<i cL XI.

_ _ _ _. . . . . __ . ; . _ . . ; . . . __ _ _ _...;,.___ _ __ __

--...L...;~=---~--~.L'

CAPl~OLUL ll.ll

50

~ Sll R~> r.alcul~>ze lungimilc -s~grncntclor _.'lB :;;i <:15 uncle


D(B, 2) $i C(3; 2), D(B, 6). Sa s~ expltce geome tn~ rezu~ta h1 L
[AB=CD= 1[41.

A(~,

6).

Sln l diagonalele un u i drept unghi.}

KSa

se araLe ca triung !Jiul format ue punctele A(2, :J), D(-1, _- 1).


C(6, 0) es te isosccl, cu h azn Rr..

tv'JA

~ Sa ,...se aratc
B(\r:_l , - 1), C(-1 , -

'J<
/"'"'"

j)

Sa se

en triu nghiul
l/'T3) cste isuscel.

fo~;mat de punctele A(2+ 1/3 ,1),

arate ca triunghtul format de punctele A

/ B( ~ 1 +2y:f)c( l ~ ) este clreptunghic. Uncle

(I-+ V3. 23)

COORDOKATElNPLA~

--------------------------------~51

47 . .Se d au pundele A (- 3, 3), 8(.1, 7) ~ i o J')ar alelii la Ox situata la


t!uua unituti dcRSupra ei. Sa se determine pe aceastii p aralela punclul C,
astfel ca triunghiul ADC sa fie dreptunghic in C.
[Doua solu)ii C 1(2, 2) ; C 2[-2, 2).]

4 8. Se clau punctele A(-1,


simelt:icului lui .t1. fatl'l rlc B .

3) l)i B(2, -1). Sa se afle coorclonatele

[Se f olosesc cootdonatele mijloculu\ un u l segment. x-5, y=L]

tJii) Se

d au pu nctele A(-2, 4 ), D(5, 1)

[Mewda f. Sc calculcuzu lungi m ilc loturilor ~~ sc aratll ~ ~c

Q) Sa

se clemonstreze ca triunghiul cu . v1rfurile A(1, 2), B(3, -1).


2

43 . Sa

se . gi:aseasca

echilateral.

punct ega! departat de punctele A(O, 1),

y=I..]
[ :r=~
6
0

cSe

Sa sP t;i\seasca u n p u nct la egalfl rlepi\rtarP rle punctclc .1(2, - 2),


B(0:4f\i d e asemene"'a la egala cle p ar tare de punctele C(l, - 4), D(-2, -3)
(iara ca ac ~~te dis ta,n ~e sa fie egal'e cu cele p receden Le).

Sa se aile d islanta intre punctele A(.1:, y)

[2 +
~~ D ~~ '
(:r

[M(2,4).]

ay)'I 2a (x + a!f) ]
+a'
1

-[AU- V x'+u',

deci AB=OIL]

-@

Se dau punctele A(-2, 3), B(2, 6) ~i sub axa Ox, o paralela la


di stnntn de doui\ u n itilti. Sil se gaseascii pe aceastil p aralelil un pun ct 0
~i altul D astfel ca:
a) t l'iunghiul ABC sa fie drept unghic in A;
b) triunghiul ADD sa fie clreptung h ic in B.
[C ~~ D a u unlun ata (-2), deci C(a, -2), D(/l, -2). Se poate ~o!osl
tcorema lui Pitagora sou sc pot scrie \'ectorii ~~ se pune condltta ca
produsul scalar sa fie nuL

la. di-s,

ATI;

gilscs tc int!i lc

=- ~
a poi y = ~
]
9
M

Ac. x-.6,

1/=4.]

51 . Sc da triu nghiul format de punct ele A(4, 5), B(O, 3), C(2,
il).
Sa se calculeze lungimile medianelor m., m b, 17~; ale -t riunghiului ~i sa se
verifice ca

m~ -1- 111~

f441

oY.

Punctele A(l, 1),- B(2, - 3), C (6, 0)- fiind date, sa se atl.e coordon atele pupctului V, al patnl:lea vir al paralelogr nmului ABCD, irl care AC
e.ste u diagonalii.

\."'; l

la

[Se a flii simetl'icul lui H fata de mijlocul l ui


w 1

B(l, - 1), C(2, 0).

r:;;;t

paral~l~'

_t:Ji)

$i se -cerceteazR care RU ptodu su l .scRlH r nul.]

C I~..,A --+2-3"v-I~ ' -1 +-2- ''3-) este

a) raporlul in ca-re M !mpnrtc segmentul


b) ordonata punctului M.

este u_n ghiul drept?

veriflcata reJa tia lui P i tAgora. l\-1ct oda a ll-a.-Se !iCriu VP.ctorii AB, BC..

~i

tantll ~ cate fntllne$te segmentul AB Yn pun ctul M. Se cere :

+ m~= '~4 (AB2 -1- Rr:; + CA


2

2 ).

w@

Sa se aile coordonatC'lC' punctului M care s_e afla pe segmcn tul


cleterminat de punctele A(3, -2), B(7, 3), la clouii cincim i din ATI. socotile de la .t'l ca lrc B.
~-

- 53 , Se d au punclele A(2, 1), B (5, 7), C(4, 2). Se imparte A H in pall'U


pllrt.i egale ~ i se noteaza cu D p u n ctul eel mai a propiat de A . Sa se afle
lung imea CD.

[cv =~~.]
{J;Jse dau
punct elc A(l , 4) ;;i B(7, 1). Sa se determine punclul M
AB astfel ca 01\11 UA.

pc dreapta

c(~ - 2)

[ Un punct pe Al'l are x =

0(8, - 2).]

de

1 - 7k
1

_ k lJ =

4- ~1

da llk'+4k - O, de unde solu(iilc M =::o A (evident)

.-

. -

_:,; Condi tiA ca OM-OA n e

~i 111( ' 1; )

52

. CAPJT OC.UL llf

5'5. Se di\ ~iun.glliul cu virfurilf' A(7, 0), B(4, 4), C(-1,


afl e coordonatele piciorului bi.scctoarei RR' a triunghiului.
[Se

~im'

seama d e

opus~ D'(~- W
)J

tapo~tul

i n ciue bisectoan'a

8). Si\ sc

I
CAPITO/ ~-L'

impartc lat u ra

Iv

DREAPT~.

~ Se dau punc~ele

A(5, 1), D(a, 5), C( - 3, 2), D(-1, _:::_2). Se iau a poi


pundelc M si N astfel ca ele sa lmparta in acela~i raport k se~mentcle

DIFERITE FORME
ALE ECU:.\TIEI. El
I

'

orientate .?JB :;;i CD. Sii se ~ra~ a) ca ~-DC; b) ri\ oricare ar fi raport ul k, mtJlocul sep,mentulU! MN esLe h x. S!i St' explice geometric pro prieLatea dC' la (b).

[a) Se expr ima vc ctorii All ~i DC cu a jutorul vcrsnrilor. b) Se


3
g~.,,~te x =l,
Dreapta MN trece prin cenlr ul paralelor;rnrnului

Y=2 '

llBCD.]

.'i7 . .s..a se ara t e

r tgurn f rwm ata de punctele

cct

A ( a 1~
-1 v3 "+
- -

"'( _l - y3 ,
' a ~2-

1. VeTs01'JLl u.nei directii. Ylul\imea dreptelor din plan, care sint para-

b-a) (a+b 1 ys)


- 2 - ' D -2-' h --2- -

lele 1n tre ele, au aceeasi

esle romb; a, 1J sint douii numere reate oarcc.atc>.


[1\ilijloacele d iagonalelor coincid ~1 diagonalele stnt pcrpen<liculare

(fi'C BD-

0). Astfel: la,urile s!nt doua cite doua JJaralele (vcct orii respectivi egali) ~ i toate sint cgale. Ma i l rebu.ie aril ta t eli figura n u esle
patrat, deci AB, AD"' nu s!nt perpencticulare.]

se calculeze coon.lonat clc> mjj]ocului segmentului care une~te


lJ)-ijloacele d iagonalelor u nui pnt rulater .
.58

Sa

[Media arilm.,tic1\ a coordonatelor vldurilor.}

59. Se dau punctele A(3, 0) :;;i B(-l, 4 y3). Sa se detctmine pe segmentul AB un punct M asliel ca d isfanta de Ia origine Ia M sa fi e medie
p roportionala inlre segmentclc AM ~ i MTI.
MA

[Se determlna intii raportul MB

= lc,

apot coordonatete. Douii sol u(ii :

V3)
3 gyif) ~. M'(5.
M (4
2 ' 2 . ~-~-naJ giisc~te
I

- 4-

care da un punct exterior lui AB.]

k.--.1 (inacceplabila) ei k-

Fitr. 32.

b)

B(a-2 1:, bl+2V3) ,

u,

49

clicec~ie,

aceasla fi ind data de oricare dintre ele.

fn mod practic directia poate fj data pTin V1'SOI'Ul QU ~ Uo, CU IUol ~ 1,


sau, d aca se ia sistem ul de teferin~a ca1-tezian xOy, prin u ngh iul a. pe
cuTe una din d1epte (de cxcmplu cca care t rcce pr in origine) 'il face cu
a.Xa O:r. (fig. 32).
'
Versorul, ca orice vector, poate fi descom pus dupii axe ~i nr" en
proiec~ii OU1 = ~ cos a =cos a. !?i OU2 = 1 sin a. = sin a.. De aici r ezultii
(1)

r.nrc urat.'i. kgiitura 1nti'C vcrsmul rlc dbect ie ~ i unghiul a. al directiei cu


a){a Ox. Sc obscrvil imcd iat r6 u 0 = V cosla+~inla=L
~. Coe fidtm.tnl unghiular. Dad\ din punct d r vcckrc gC'omctric direc1;ia se poate da prin u ng hiul a pe care aceasta il face cu axa Ox, d in
punctul de vcdcrc al gcom ctrici analiticc, pcntru ncvoilc de culcul, dire c~i a
se da prin una din f unc1;iile trigonomet rice ale unghiului a. Cea mai des
fol osita este tg a., care se noteazii de obicei cu m !?i se nume9te cocficienttt.l
unghiul ar sau pan ta dreptei.
Penlru fix urea pozi ~i ei unei drcpte nu est.e ouiicienl sa cunoal?lem directia ei (coeficientu l ung hiular), ci mai t rebuie un punct al drepteL Cu
ac.c~ t" douil clemen te' po7.i\ia drcptci cste determinaw.
3. Ecuntia d1'1~ptei cind se cunoa$te coeficientul ungniular ~i pu nctuZ
u nde taie axa Oy (iig. :3:3).
Conskleri:im dreapta (6) care are coeficient ul unghiula r m= tg a. ~i
taie axa Oy in M0 (0, n). Ordonata n a lui M0 se nume~ te ordonata la

'
D RE.'\ P'l'A . DJFERrTE 'F'Ofi:
_.Ni_,_E_A_I_,;_._F._r._n_
A_
T_TE
_ l_ E_t_

54

CAPITOLUL lV

:~1'ig~n~.. d eoarece -este ordonala corer;punza toare


rn~mn pe axa Ox .

. Fie M(.x:, Y) un punct care se poa l.e m19ca


oncum pe dteapt a (.1); ace~;La se numcste
punct ct~rent al dn:>p tei (de la latinescul cun: 0 _
cwre1e = a alerga). F:s~e cl ar ca ' in tre coonlunatele _x, Y ale punctului M Lrebuie sii ex iste
o relatte.de legaLurii, ci:ici ahfel M ar putea fi
onunde m p lan, dcci :;;i in exteriorul drepLei.
(d) .. Ne propunC'm sa gasim tocmai acp ~s <

0
l!ig.

rcla~e .

:l~.

~u ~

Pentru aceasta ducem vcrsorul

Uo al d i-

uo

l' . .
.
t'C'ctici clreptei (f..) 9i acum vector ii M-;;iiJ ~i
sm .cotman , elect coordonatele (peoiec~iile) lor slnt p r oportion ale. Cunoscm ?_~ord onatele lui M 0 (U , n) ~i ale lu i M(.r, ?J) s e scrie irnediat vect orul M 0 M:

. t

""oM=x i -1-(Y

n)],

(4)

iar 'iio csLc dat de (1). Scriind cii proiec~iile s1nt proporponale avem

--"'- =
co8 a

y-n

sin a.

A~a cum am spus se notea?.l\ tg

sau v-n=x tg (/.,

a =m !?i rel atia cautata

I y ~m:t:+n I

(3)

(4)

(5)

car e se nume9te pl"ima bisectoarc. a ax_cl or de cooeclonate. Daca m= - 1


(tg a =~ 1 , deci a.=l~5) se nbtme b1sectoarea care tre 'o pr1n
ncle II ~i JV
~~
cacltaY=~x

_ _ __

:;a aceasa 1e pr ezinta, i11 consecm\ii, o paralela la 0'!-.


Penl.nt n> 0 paralela est.e deasupea or ig inii, pcntr.u

n < O este sub origine. Pentru n = O se obtine chiar


nxa Ox, det:i ecuatia axei Ox este y = 0.

0 b s e r v a r i. l ) Dadi presupunem m constanl ~in. variahi l (~) reprezinta multimea -dre].Dtelor


paralele, de direc~ic duta m. Daca schimbam ~i pe m
nt unci obtinem orice dreapta, paralela en orice directie. adica o!'ice clrcap~ii din plan. De aceea spu
nem ca (3) rcpr C'?.intil ecuatia un ei d!'epte oarecar c.
2) Ex ista totw;i o direc1;ie p cntnt care (3) nu ne
dii dreptele respective aceastn corespunde lui n=
1=

_ _ _ __ _ _ 55-

"v-

II

Ll}

d
/}

M(x.y}

'

A(a.O)

F ig. 34.

~care di\ m=tgcl=ro.


;2'

\ Ecuatia nnP.i d1epte .paTa!ete cu Oy. Consideriim dreapta (LI) paralela en Oy, la distan~a OA =a de nceasta ~i un punct M(x, y) siluat pe
(.D). Conclitia necesat'a ~i ~uficienlii pentru ca ME (LI) este ca M sa se proiccteze 1n Ape Ox (fig. 34) sau (pr. "'OiVi> Ox=OA = a. Insa OM=r=x i+
'+Y }, iar proiectia unui vector pe o axa este data d e produsul scalar di-n'tre ace] vedGr :;i verson1l axei (II. 21). rleci condit ia ca ME (.1) devine
(pr. OM) O.l: =OM -i=u. Tinincl seama ci\ ii= 1 . si iJ=O, se ob~i nc (xi+
1+?1 "j)l= a sau

(7)

p r in urn.1a_re
origine >;;i
f
t (4)
1 r eprezintii ecuat ia unei dreptc care trece
.
pnn
are coe tcJen u uugbiular m. Dac.'l m = 1 (cg- a. = 1 clec1 a~ 45c) se obtinc
bl8ectoarea care trccc prin caclranele I ~i Iii,
'

Y--T.

_ __

e~le

care se n1.1me~te ecuatia ~ ~eptei. cind se da coc.fidentul tLnghiula 1- si ontonata la 01 zgme. _


h vom z1ce mu1 scurt ecuati.a e:cp1icita u -cln! ptei.
Cazun part~culme. 1) Dn(C/l n = 0 db figura :!3 ~e veu" cii d 1.
t
lrece p rin or iginc, iar (3) se reduce la
"
v
eap a

y =111-X

(5')

care se nume9te a doua bisectoan~ a axelor.


2) Daca m=O, atunci a =O i)i sc obtine n p araleHi la Ox. E
i'
(3)
{le reduce la
cua~ta
(C)

Acea~ta este ecuat ia u nei parnlele la Oy. Pentru a> 0 paralel a este la
dreapta originii ~i pentru a<O la stlnga originii. Pentw a = O sc ob~ine
axa Oy, deci ecuati a axei Oy este

G cnmetric este evident ca orirArc ar n ME(M absc\sa lui e!'.te x~a, indiferellt care este ordonata y . Prin urmare x = a caradcrizeazii toate punctele dr eptei (LI): de acC'ca zicerri c.it. este ecua~iR dr eplei.
.
Cu aceasta am implinit lli ceea ce nu ne dadea ccnatia (3); cazul dreptelor paralele la n y .
8 x em p l e. a) F;ru.ntin d1eptei c:aie trece prin ori(Jinc ;;i face cu Ox

u11ghiul a.= 30' .este

'I~
::~
x,
'
y3

v3

deoarec:c m= tg 30" =

}
'
y3

b) Ecu atiu y - ~
X reprezinta 0 dreaptl1 car(! tuce prin originP. ~
jace cv O:r unghiul a. = 120c. deoa1ece tg 120 = - '1/3.
c) DrPaptCI pauz1.eli1 cu prima bisectoare, ca1'e trece prfn punctul (0, 4),
are ectLatia y =x+4. ciici m= 1, rl.= 4. ----.t5. Ecu u.tirl genemlii a dreptei. Sa consideriim o clreapta oarecare (4)
a carei po?.itic estE! de (enninatii (f ig. 35).

56 _____________________________

CAPITOLUL IV

57

DREAPTA, DIFEl'i!'TE F O RME J\LE ECU/\'fH.a 1!;1

a) prin punclul N 0 (0, n) und e taie axa Oy;


b) pri_n direcpa perpendiculara pe vector ul liberrG (A, B) deci

2)

Ematia Y =2 - x

4
-sse
sc1ie

sub jonn.u g eneTu!ii 9x+ 6y+8=0.

II . De Ia forma A x +Dy+ C= O se treoe la forma explicita


ecuatia in r aport cu y (Bj-0), adica

Dacli M (x, y) este u n p u nct curent al dreptei (~) atunci este clar di vectorii 1(; ~;i .'J"oM
sint perpendiculari, deci produsul lor sralal'
este n ul. Vectorul
sc scrie [vezi ~i (2)]

y=-

"N;M

A
11l=- B '

---+

No(O.n}

N 0 M =x t + (v---:-n>J

(9)

as tfel ca produs ul scalar al vedorilor (8)


(9) -este

:;;i

Fig. 35.

'iG N~=Ax + B(y-n) ~ .4x+By-Bn- 0.

(10)

Termenul liber (-Bn) este o constan ta pe care o vG>m nota cu C


p r odusul scalar nul devine

~i

Aceast a cs tc rcla~i a din tre coor do.natele (.r, y ) ale punctu lui curent M
p entm ca el sa se afle pe dreapta (L\ ). Zicem ca ( ll) este ecua ~i a dreptei ( L\).
Deoarece conditia (10) esle nece:;01ra ~i :;uricienta pent ru ca N 0M j_ iG
re6ulli:i ca rela~ <J (1 1) cste nece!'l::m'l ~i su ficientl"i pentru ca M sa se afle
pc dreapta (d), adica:
a) daca ME (d) , r elatia (11) este ver ificata ; b ) daca (11) eole adeviirata, atu n ci M E (.1).
lata deci o alti! f or rnil a eru atiei un ei drepte, P~' care o vom nu mi
ecuatia generalii a unei drepte.
1)

Din notatia fikuta - !Jn =C, rezu lta n = - ~;


/i

'2) Vectorul'IG (4, B ) p erpcnrl iru lar pc , (L\ ) sc numc~te vector n01-ma l drep-

tei ( L\).
6. Trece1ea de la ecuatia explicitii ( 3 ) la ecuatia genemla (4) $i recipmc.
I. Dacii rn fil n nu sint :fractionari_ atun ci este ~le ajun s sa trecem pe y
in partca a dou a ~i obtinem ecuatia d r eptei sub forma generala

mx-y+n- 0 .
Dacii m ~i n sint Irac~i ona ri, <Alu n ci se elim inii nu m itorii, sc tr ccc
totul intr-o singu rl\ pa rte ~i se nbt ine forma

A x+By+C=O.
Ex em p 1 e.
-v ir-y- 5=0.

1) Ecuatia y=

1/3 x - 5

de undc -rczulta

n-- -

'

(12)

Aceste r elat,ii s int importante Gindca He dau coeficientul unghiidar


ordonat.a la oTigin e, atu nci d nd avcm ccuat ia clrc ptci sub fonn1l gcncrala.
E x emple. 1) Ecuatia 3x+ 4y- I 6~0 se scrie sub forma y=
~i

-4

x-1- 4, deci coeficiP.ntv.l unghiulat este m= -

origine n-4. Dreapta paralelii care t1ece prin o1igine este

(11)

Obse rv ari .

C
BA ;J;'- B,

se scrie sub forma gene1'ala

rezolvi.ud~

2) x-2y+5=0. Se scl'ie

= _1:__2 ~i

~i

ordonata !a

y~-

4x.

y~ fx+~. deci coeficientul unghinlar m=

crrdonata la o1igine n = ~
2

7. Eczw~iile drcptelur paTticulme deduse din (11 ).


a) Presupun t>m intii A= 0, i n cc~ua~ia grncralii (1 1). Rllmine By -j- C=O

sau y= - B -const. care

rcp n~z i ntii

o p ara lcHi la O:r.

b) Fie acum D - 0. Ramine Ax+C= O sau X = -~ =const., adica o


A

p am lclii Ia Oy.
c) Dac:'\ C=O, cruatia rilmasa cste A.l:+Ry=O sau Y=-

13

x= m x,

ecuaiia unei drep~e care trece prin ongm e.


S5 con sidcram acum cit e doi coef icicnti n u li.
rl) A=C=O. Raminc Ry- 0, deci Y- 0, a clicii axa Ox.
e) R=C= O. fla m ine Ax= O, deci .t:= O, a dica axa Oy.
f) A ~ B- 0, imposibil fiinclca ram!ne C- 0, insa Cf-0 prin ipoteza.
Du9a cu m se vede d<tca ecun\ia dreptei sub for ma (3) nu contine
dreptele paralele cu Oy, ecuatia (1 1) cont;ine toatc drcptclc pl unului,
inclus iv toatf' clrepteie par ticulare. Pentru acest m o tiv (1 1) se num e~te
ecua~ia generala a clrep:ei.
Din cele spuse mai ina in le se t.!espr inde un n iiloar ea condu zie import u.nL{t: <nice ecuatie d e ryrnrl1Ll 1 in drrua tmrin.bilP .r .~i y, mportatii la sistemul cmt ezian dreptu nghiular xOy ,ep,ezinta o dreaptii :Ji ,eciproc O
dr eaptli oa1ecaTe din plmz este r ep> ezentatii printr-o c>ctwtie cle gradul 1
i11 ctouii vu-riabil c (eventual poate lipsi un a din v aTia!Jilc).

D rtEAPTA. DU' E R I'l'l!: >'U HM G ALE ECUATIEJ E I _


CAPITO L UL IV

Prin unnare d r eCJ.pta in plnn este caracLeriL:ata printr-o ecua~ie de


gradul 1. Pentru acest motiv o ecuatic rk gnldul I se uume~te ecuatiPlinim-li.
8. Consednte. a) Curuli~iu ca doua dTepte sii fie pamlele este r.n. sii
aibii aceea.~i f.ndina.re a. fnf /1 de axa Ox, deci sa aiba acela$i coeficient

unghiular.
Daca dreptele sint date prin ecuatiik y=mx 1-n
.ditia de paralelism este

~i

y -m'x+n', con(13)

m=m'.

Dacii drepLele Hin t date prin ecua~iile Ax+ Bu+C=O ~i 11':r+B'y+


-1- C' - 0 atunci m=-~ m'=-~~i conditia devine _A_ = - A ' .snu
'

LJ'

A'

ll'

B'

(13')

(coeficicnt-ii lui x ~j y proportionali).


01" fapt conditia (13') se poate obtine ~i altfel. fi'ie if, ~Ai +B1 vectorul normal primei rl tepte ~i jG ' =A'i+B'j vectorul norm al celei de-a
doua drepte. Pe ntru ca dreptele sa fie par::tl elc trebuie ca vectorii TG l?i iG'
sa Lie col in iari, deci sa a iba coordonatele proport] onale, adicl\ rdatia (13').
b) Pentnt ca dutta clTepte ~u coincida, pe lingii faptul ca sint para!P.~e
trebnie sn nibil .~i nn punct .somun. Punctul cumun il luam pe axa Oy,
deoi ordonatele La origine trebuie 3ii fiE' 0gali': n = n' . Atunci penLru ca
clouii drepte date prin forma explicita sa coincidii trE'buie ca

rn - rrt/;

(1 4)

n=n'.

Daca dreptele sint date prin ecuatiile lor g<'ncrnle, ntur.ci pc llng:l (13')
trebuie sa avem n~n', adica _52= - C' snu .!!..=.,Dar B se gall

se~te ~i

B'

B'

C'

B'

(14')

(top coeficientii proportionali).


Hecapitulind : (l;j) sau {13') l-eprezinta conditia de paralelism; (1 4)
7au (14') reprezint:l conditiile de coi nciden~ii (oupntpuner e) a doua drepte.
0 b .'l c r v a r e i m p or tan t a. Ecuatiile care di[erii numai prin
termenul liber

Ax+By+C' = O

(15)

reprezinta doui:\ drepte paralele.


Ex em p 1 e. a) 3x-5y + 2 = 0 ~i 6x-10y + 7 = 0 teznezinta dTep(e
3

~ jaTa a fi I'!Jale 9i cu
-5

cntii 'f11'0portinnaU .
Bfo.IJ)
9. Ecu afin c.ireptei prin . tiiiettLTi. Se numcsc taieturi punctcle undc o dreap lii laie
axele de coorclonate. Coordonatele acestor
punct(' sin t r.ooTdonatc/.e la originP. a:c rlrcptei.
0
lJaca A(a, 0) ~i H(O, b) slnl cele doua puncte
pc axe, a e.;te ahscisa la origine $i b ordonata
Ja origiue (Iig. :~6) .
Fig. 36.
. Fie acum, pe dreapta AB, un pun.ct curent M(x, y). Vectori i
~i
si nt ev ident
coliniari ~i r eciproc daca vectorii AM !'?i BA sint colinia r i ei .sint n eapfir a l pe aceea~i dreapiii, d euar ece au punclul A comuu,_ deci ME AB. Prh1
urmare cond_it!n nP~?snrl\ ~i suficionta ca M sl\ fie pe dreapta AB es te
cn vectorii AM ~i BA sil fie coliniuri, adicil sii aiba cuurc!unatele proportio!lale. 1nsti

M1

AM -

BA

(:r -a )i-t-y}

~i

M=ai-IJ}

Re-.ulta ~ = .JL sau trecinrl tot.ul in pl'ima parte


-b

(16)

cure ~e nume~ te ecuatia clrept.ci pTin tiJ.ietmi sau prin coonionute la


origine.
Ecuatia unci dreple sub forma (16) se poate scrie or i de c!te ori
cunoa ~tem punct elP situate pc a xe , ale dreptei.
Ex em p 1 f'. 1) Dnwptu AB u nde A(2, 0), B(O, 3) se sc1ie

..":.
2

+ l!..3

-1 =0, care upoi ~e poate aduce la 3x+2y-6=0.


2) Simetrica dre71~ei pTecedente in ,apoTt cu Oy va avea pe axe punc-

tetc A'(-2, 0),- B(O, 3), cleci ecua{'ia este~ + lL-1-0 sau -3.r+2Y-6 = 0 (sa se compare cu ecuatia p:erede ntti),

A
B
C
-=-=A'
B'
C'

pamlele, deoarece Q.

l~)
;!x-J- f>Y-fi = l! ; -!.t+l 2y 10 = 0 ~int
douii drepte confundate , ciici au toti cnefici-

-2

in relatia (1 3') deci

Ax+By+C = O;

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _5::,::9

:;

.~rm f.ncii

:lx- 2y +6 =0.

10. Conditin ca t.Ln pt.Lnct sa se afle pe o d recptd es: e ca ecuatia dreptei


sa f ie verifica ca rlc mordonatele acelui pun<.: L. De exemplu pu ndul
M(l , --J) se gase~te pe clreapta 3..t:+5Y+ 12= 0, nf'OaJ'r'CC :'ll +fi(-3)+
+ 12 - 0.
Putcm pune ~? i proulema ia versa, ca fiind d ata o dreapta sa gasi.m
puncte situate pe ncrn drenpU\. Este de ajuns sa luam o valuare penL1u.
x (sau y ) ~i se gase~te valoarea cores punzatoare a lu i y (sau x ). Dr pildii,
3

referindu-ne la clre::tpta cle m ai sus pcnbu X=-il rczultil y=-- - , ded


5

punctul (

3 -

~)
5

C.AP[TOLL""L IV

In particuk'1r, punct ul unde taie axa O:r: se obtine facind y- 0 !;>l


punctul pe Oy fiicind X - 0 : in a cest fel se determinii t a ielurile unei

~rcptc. Pcntm ccuntia gC'ncrala A x +By+ C= O tiiietur ile sint (-

{o. - i)-

,~i

de un alt pu n ct Mo(x0 , Yo) cste


YoX-XoY

sau

0.

(17)

"EXERCITII $1 PROBLEME
60. Sa se fig ureze dreptele: 3x-5= 0; 2y+ 3 = 0 ; 2x+ 5y = O: 4x-y= 0; 3x+5y- 15- 0 ; 4x+3y- 1 = 0; 2x-3y-!- l = O.

"!ff Sa sc g useasdi

t:ourdonatele numerice a patru puncte, dupii voie,


drepte i 5x-j-6y -j- 30 = 0 .

apartin ind

se scrie ecuatia unei drepte p a t:alela


pundul A (O , - 4).

""1:recJtd prin

c~

dreapta Jl = -3:r.

~i

63. Sa se scrie ecuatiilc dreptclur care tre e prin perechile de puncLe :


a) A(2, 0), B(O , 5); b) C(5, 0), , D(O, - 5); t:) E(-4, 0), F(O, 3);
d ) G(-13, 0), fl(O, -6)

tie aduca la f orma gen erala.

Sil

~c

d e termine paramelrii l

(3+i-.).t:-5y + 4=0

~i

~i ~~

astfe l ca ecuatiile

5x- (4-!l)Y- 5 - 0

sa reprez1nte aceea~i dr eap ta.

GSa

[ LJ

0) !?i

x,

Y= y, x
:r,

~ii

dr captil: 2) rlr'cptc pnntlc 1c.

aceen~i

a- - ~
5 . b=- ~
z . 21 o

in~initatc de solutll : alr-12.] .

!fi\

-terrninatii de or-igine

9i

.sa r epr ezll!Le: l)

I n general vom scrie ca punctul M(:r.0 , Yo) se giiseste p e dreapta Ax+


+fly+C = O anltiricl ca verifica ecuat ia clrep t.ei, a dica A;t:0 + B y 0 +C = O.
La fel daca ecuatia dreptei este clal~ sub nlta forma .
0 dreapta t:ar e Lr ece prin origine y - mx cstc dete1minatii dacii mai
t r ece pr in :o~I t punct .'H0(xo, Yul- ANst rmnct t r ebuie sa v erifice ecuatia
dreptei , deci y 0 =m x 0 , de 1mrlf' m = 11" . Rezultii cii ecuatia dreptei de-

.- - ,\(,Sa

61

DK>:A F I'/\. D!F8Rl'I'E F ORME A LE ECUAT!8l El

se de ter mine a s i b astfel ca ccu ati ile

ax -)-3y - 8=0 ~i 4x-J-by-j-20 ~ 0

Se da dreapta 6l~+5y-15= 0 . a) ~il. sc_ scric et:ua tia ei c~ aju~


ton)J tiile turilor: b ) sa se s ene ecuatnle stm e tncelor Pi f a tn d e axu Ox,
fata de ax n 0 11 si fat!\ de or igim

/\C<' lca$1 p r obleme pent ru t:azul general


[bl Ax- By I

Ax+By-rc~ o.

C-0: -Ax +By+C=O: ll x +By-C=O.l

68 Sa se scri c ec ua~iil e laLUn lor rombului ~ u cen tt'ul in origine, cu


ctiaguoa le le pe axe. ~t.iind ca mus urilc acestora sint AC'=2a (ACE Ox) ~ i
BD=2 b.

'

CAPITOLlJL

DREAPTA DETE Rr..u:NATA PtuN CO.NDJTII GEOMETRICE DATE

2) Sii. sf! sc:l'ie ec-uutia d r eptei c:aTe trece prin punctul A{l, 1)
120'- cu a.xa Ox.

$~

face

A vern m=tg 120=-tg 60=- y:l, deci ecuatia estc


y-l - -

DREAPTA DETERMINATA
PRIN CONDITII GEOMETRICE DATE

V;j (x-1)

sau V3x+y-(l::f-V3)=0.

2. Ecuatiile paramet1ice ale dTeptez definite prmtr-un punct $i o


diTec:tie. Acestea rezulta imediat din (1) claca se noteaza cu p valoarea

comuna a r apoartelor, deci


X -

Xo

= !/ ~ Uo

p'

(3)

stn a

cos n

de und e
X=Xo+P cos a, Y = Yo+P sin
Fig. 37.

1. Dreapta d ete m tinatii de un punct # o di7'ectie. F'ic Mo(:.to, Yo) punctul dat ~i dir ectia tleiinita prin coeficientul unghiular m = tg ct. und!' a.
este unghiu l dJept <'i cu axa Ox. Luam puncLul cur ent ,'\ll(x, y ) pe dr eapta
dcfinit~ mai inointe :,;i versotul u0 - W al directiei date. Vectorii (fig :l7)

U.0 = i cos a+] s.in a ~i M--;;t:i = (x- x 0 )i+ (Y-Yo)J tr ebuie sa fie colininr i,
deci trebuie ca coordonal.ele lor ~1\ fie propor~iona le, adica
~-=U-{Io.

cos

(1)

sin a

Din accMtll rclntic rczultil imed iat Y-Yo =tg a (x-:ro) sau
y-y0 = m(x-.-r0 ).

(2)

Aceasta este legatura intre coord ona tele r, y ale punctului cur en t M
p cn t ru ca aceas ta B<1 d es crie d reapta data prin conclitiile de Ia incc put.
T'rin nrmar~ f2) estP ecuatia drc;ptei clele"T<m m ate de un punct Mn(Xo- Yo)
~i d<> directin datt'i prin coeficientvl unghiular m.
Ca z partil'1ttor . Daea dreapta t r ece prin miginc, puten:1 conside1a
Mu
0(0, 0) ~ in nrc-r.t c:n (2) devi ne

en

y = mx

ecuatia unei drepte care trec-e prin origine ~i are cocficientul Ltnghiular m .
1\rn rcgasit e~stfel rezultatu l de la [IV , (4)].
P: x em p 1 c. 1) Sl1 se scrie ecuotia dTeptei dete1-minate

11(- 2. 3)

~i

c:oeficientul unghiular m=

!l

2'

Aven:1 y-3=! (x+2) sau 3.r-2y+ l 2~0.

de punctul

(4)

rJ.

LegiHura nu mai cstc d irecW intre x ~i y. Alit ;<; dt 9i y tlepind de


parametrul p. La fiecare valoare n parnrrictl'uh:t i p corespundc un punct
pe dreapt a ~i reciproc fiecarui punct de pe dreaptii ii corespunde o valoare a lui p. De aceea - (4) sc numcsc ccuC~tiile pi:!ri:!melr ice ale tlreplei.
dmJ aceasta este data printr-un punct ~i u nghiu l a.. Prin eliminarea lui p
se a j unge la (3) :;;i de a id Ia formn (2), deci (2) ~ i (4) s!nl echivalente.
Tnte1pretme.a geometric?f ll. pammettului p rczultii imcdiat d~obser
vfun cii x-x0 7i y-y 0 ;;tnt proiectiile pe axe ale vectorului MoM. Jed
.:r-Xo - 1MoMI cos a ~i y y 0 - IMoMI sin a.. Se ved e din compari:!rea cu
(3) sau (4) eli P=IM0 Mj , deci p es te mal'imea segrnentului MoM. Acest
l ucru se poate arata direct din (4) d aca se r idicii Ia p{ttr at (.1:-:ro) :;>i (Y-Yo)
:;;i se aduna. Rczu lta
p = V(x-xo)2 + (Y-Yo) 2 =MoM .

3. Ecu.atia d?'epte i determinate prin dou.ti puncte. Consideram o


rl1eaptii dcterminata prin doua puncte IVI1 (x t> Yt) , M2(x2, Y2) ~ pe aceasta
clreapta un punct curent M(x , y). Conclitie. necesara t;;i s u ficicnta m punctul M sa se afle pe dreapta M 1M 2 (fig. :lfl) este ca vcctorii

sa fie col.iniari, ciici ei au pundul comun


M 1 :;;i prin urmare s1nt situ a ~i
aceea~i dreapta. Vectorii sint

neaparat pe

M~2= (x2-x1~i+ (Y2-Y~)J


M 1 M = (x-x1 )~ + (Y- Yt)J.

M;M~ 9i

i:i;M

( )
5

Scriind ca coorclonatele (proiectiile) lor


sint proportionale obtinem

x-x,
:\":-x1

= y-

y,

Y2 -y.

(6)
Fig.

3~.

DRI::APTA DETERMTNATA P RTN CONDI"fil GEOMETHICE D ATE

64

CAPITO LUL V

relatia can~ da legatura dintr e coordonatele (..t, Vl ale punctu1Ul curcm M.


Prin mm :w c (6) este ecuatia dreptei d ef inite d e ce!e do1Lii pnnrte M 1. M2
Din (fl) Re poate dcd u~c ecua~ia dreptei d etennma le de origine -;1 >1 n
clt ounct . Yn adevar dacii M1 :=0, ntunci x 1 - y 1 = 0 :;;i ecuatia se reduce
la ~ = JL sau sub furme le
y,

:<,

Y=

,..Y'J

:r.;

Y2X-.T2Y =

cnrc nu sin l uedl ecuatiile [1 V (1?)) uncle in loc rle (x 0, Yo) a vern (x.b Y04. Cueficientul unghiular al dreptei dete1minate de clouii puncte.
Din (6) l'ezultil imcdint
(7)

Sa scl'i Pm !;li pcuatia dreplei ca1e trece prin M1(x" y 1 ) ~i are coeficien tul unghiular m [vezi ecuatin (2)]

Dar se veri!1ca u~or ca aceasta r ezultil din


1

dezvoltind d etcrmin antul dupa linia L


De a ltfel este foartc u:;or de constatat ca (9) este ecuatia dreptei
definite de ptmctele M 1(:r" y 1), MA.;:;2 , y 2 ). Pen Lru aceasta se va obscrva
ell dezv oltin d de termina ntul du pa prima iinie, se obtinc u ecuatie de gr . l
in :t~ $i y, deci ecua?ia 1mei drepte. Apoi lnlocuind x , y pr in Xt. Yi determ inantul se anu lea,i'l, avind doua lin ii identice, deci dreapta trece prin
M 1 La fel, inlocuind x, y prin x 2, y 2 , sc aratii cil cheapta trece prin M2;
rlrcapta est e M1 M 2 .
Cn cxemplu sa reluiim pe eel p r eceden t : A(3, 1), H(-2, 5). Ecuatia
dreptei este
x3 yl

I-2

Vin compararea celor cloua e('Uatii rnu lttl imcdiat


~z- y,

(8)

x2- :r.

c;are se enunta as':fel : coeficientul u nghi ular ul unci drept e date prin douii
puncte ~sie aportttl dmt1e clije1enta mclonatelor .~i diferenta abscise! or
ci'!lo> clou ii puncte.
~ x c m p 1 u. Sa se sc-rie ecuafia drept ei det e1minate de punctP.lP
A(3, 1),

R{-2, fi).

Putcm procecla in d oua fel uri. a)


~y-1
_

5 1
=0.

~'olosim ecua1;ia (6), deci -2-3


x- =

san 4(x -3) - -5(y- l) care suh fo rma generalii este 4x + ~y-

-17~0. b) Calculiim !ntli coef icienlu l ung hiular m=

-l

- 2-:3

= _

_i_ , apo1
5

1
1

I = -4x-5y+17=0

sau

6. Ect.atiile pammetrice ale drep ~ei determinate de doua '[J'!Lncte.


Reamintim formul ~e JII, (7)] care rlmJ coordonalele punctului M care
impartc segmenlul M 1li12 in raportul dat k, anume

x= -x ~---k.x2
-
1- k

tj l - k yl

y= - - -

(10)

1- k

Cinu k variaza punctul M i~ i sr.himba puzi\-ia , dar se afla necontenit


pe drcapta M1 M? fie in interiorul seg men tul 11i (k < O), fie in ext er ior
(k > 0). Pr in urmarc ccualiile (1 0) dau pozi\ia oricarui punct de pe d r eapta
M 1M2, ad ica reprezin til drNtpta M 1 M~, de aceea se numesc ecua~iile parametrice ale d r eptei M 1M2 . Pentru a ar iita ci! estc vorba de un parametru
9i nu rlc un numar fi x k, se obi~ nuie$te sa se notne r11purLul variabil
cu i., d eci (10) sc scric
y, -

scr iem dreapta care trece p r in A: y - 1 = - ~ (x-3) care duce Ia aceea~i

y=~-

1-

forma generaliL

(9)

=0

y-y 1-m(x--xt).

m=

~y,

__ ,

(10' )

1.

Sub aceastil formii apar ecuatiite parametrice ctle dreptei determi-

0 b s e r v are.

J:.le bine ca elcvii sii sc obl$nuiasc0 sO veril'ice rezull.alde.


De pilua Jn exemplul de mai sus, sa se vAilli dacii coordonntclc punctclor A , B verified ccuatia ob\in ut.ii.

5. Ecuafia clreptei sub fmma cle clete1minnnt. C1nd dreapta cstc- data
prin doua puncte, etua ~ia ei se poate scrie sub forma de determin ant
In aclevar din (6) rl"zu Itil
x(yl-Yv-Y(Xl-X2) +-rt1f2-X2?f t ~ 0.

nate de doua puncte.


7. Conditia ca trei puncte sii fie in liniP dnaptll se poate obtine f ie
pornind de la ccu;:~~ia (6), f ie de la ecuatia (9). Sa consideram cele trei
puncte M 1(x 1, ?Jt). M2(x2, y~). M3(x3, y 3) 9i sa scriem ecuatia dreptei M1 M2
~ u b form a (6):
x - :r, = tf- Yt
Pentru ca cele trei puncte sa fie coliniare, Ma trebuie sa
X:!-x,

!h-Y

fie pe dreapta M 1M2 , cleci coordonatele l ui trebuie sa verifice ecuat ia


5 - Geomctrle :malitlch cl.

XI.

66 _______________________________

CA PLTOL OL V

drcptci. fnlocuind (x , y) prin (x 3 , y 3) :;c gasc~?te conditia


sau in versind rapoartele
xll X2

X1 = .u~

-x-t

y,

x1 -x1 =
x,-x4

y,-y1
y,-y,

( 7q)

(11)

Ya - Yt

--~=-

se pune conditia ca M1

s;;i

Y1

X2

Y2

.1:3

Ya

2 -1
0
0
-3

1,5

-,

dreptei

tlM

este

cunstaut;

x-y-

74. Se d au grupele de cit e trC'i pnnde:

A(-; 2) B(-! 4)
A'(-~ 1) B'(- 1, ~ )

(12)

nju.t oni.l detenninanittlui (12) dii

- 1

-3

C (l,5);

yb,fu.._ P-v

C' (2, -fi).

Sa se spum'i in care grupa purictele sint colin:are 9i sa se scrie ecu atin


dreptei respective.

=0

[Pentr u ecuatic trcbulc n umal douii J,J unc t". 5x-3y+ lO=O.]

1,5

EXERC/fll ,SI PROBLEME

76. Se dau punctele>

A(~,
1)'B ( 4
3 3

7 21
, ) C( 3, 4), D(- 7, 11).
4

a) Sa se a rate ca cele patru p unct e slnt colininre.


b) Sa se arate ca p u nctele date formeaz5 o rliviziune armonica, ;,i
anume C qi D sint con jugate fata de A ~i D.

6,9.. Se dau p u ncLele /1(3 , 5), B(-1, 3), C(4 , 1). S e cere:
ecua~ta dreptei dllsc prin A parnlela cu DC,

. fa) Se va adHa ca clouc71 puncte s'int coliniare cu al t rei l~i-1, apoi cu


al pa'trulea, sau s~ va scrie ecuntia O.et.crminata de dct:.U punc(.c ~ 1 se

ecuaPa. medianei din A a triunghiului ABC.


fa) Cocfi cil"nt u l ung h iular al drep1ei BC este m..--

75. Sa se determine pu n ctul M(f..., ~.) ao l.fel ca sa fie in linie dreapt a

cu punctele A(l, - 2) B(2, 4).

[)

u ,-5y-f,_O;

a!

A I doilca deter minant s-a obtinut din p1im ul p rin sci!de 1ea ult imei coloane din prima ~i a doua. Punctelc' ~ ln t coliniare.

ruta

un gbiull'lr

-a-J-b-0.)

( 73. Se da punctu: A(1, 3), punct11l variab il M(a, a.- 1) !ii d reapta
5x-3u+lO~O. Sa se determin e coordonate le lui M nstfel ca AM ~ii fie
paralelii cu drcnpta data.

~ 1=-1

unde

-4'

[Coefici~ntul

~ 1-0.
CtL

AM

.{7l

AC"casta este conditia ca cele trei puncte sa fi e coliniare.


Exemplul de mu.i inuinte , reluat

daLe ca mai s us . Sa se scrie ecuatia dreptei

Sc dii punctul fix A (a, b) l?i punctul variabil M(a.- b, a. - a.), 11


fiin a un pnrametru. Sa se arate ca dreapla AM este fixa '?i sa se scric
ecuapa ei.

ver ifice acf'asta ecuatie, adica


Xt

_ _ _ _ _ _ _ _.::.. .;.67

"t_~ Sa se s ta bilcascil ccu atia drer;l~i prin .taieturi [IV, (1 6)], scriind
dreapta determinat a de pu nctele pe axe, sub formii J e determinant.

2,5
~aca se po~n:~te de Ia ccuatifl dreptei sub forma de determinant (9)

atunc1 se sene mtll ccuatia dreptei M2M3

COND_I.:.'f1~1~G~E~.O~l\m-.T
~R~I~
CE
-D_A_T~E-_

[20x-13y-!--5 - 0.1

-2-3

~ I=

M H --

l;il MC -

E x e 1~1~ ~ u. \unctcle .11(3, 0), B(l, 1), C(-2; 2,5) ~olnt culiniare fiind-

Acelea~i

MEBC .

D ae~ aceastil cond it io cste in deplinita, punctele sint colini are.


DesJe ilr,_ co.n~htJa (1 1) poate fi scrisa 11i sub alte forme; toatii chesliu~~~1.este ca Jndtcn Ol'donatelor sa fie in accea:;d orcline ca ~?i indicii absci-

ca avem

DREAPTA DE'l 'ER :IDNATA PRIN

~.

va arata cii cclc laltc o verHicO. Punctele d e baza se vor alcg., cde mai
cuuv.,nabile. b) Trebuie verili caUi u na din rela,iile [HI, (9)]. Este preferahi"l sit nu se fad\ un r.alcul l>rut, c.i sti se scoata factori in sun1clc
neefectu ate.]

Ecuatia cc-

b) ecuatia medianei 2x-y-1=0.]

S'

68

CA 'Pt'l'OLUL V
I

--..,

:- ___,..L7. Aceea~i problema pentru punctele A(B, 4), B (l 2, 0), C(6, 6), D(9, :J).

r .-.

78. Sti se scr ie ecuati,ile ~edianel?1: iriu"nghiu lui forma t de puncte!e


I/ A(l,_ 4), R(3,_ -1), C(8, -2) . .Sa se ven fwc ca centrul de greut ate se aflil

\ P!:

f;ecare d1n ele.


[3x+Y-7-0: y-1 ~0;

x+2Y-4=0. G(2, 1).)

-:-.. 79. Se dau punctele A(O, 5), 73(4, 1) ~i dreapta (D) x-4y+7=0. S5 sc
gaseasca coordon~tele punctului C, a$ezat pe dreapta (D), astfel ca tri ungluul ABC s.'\ f1e L<;oscel cu baza Al:l.
c..,i.X:l V(
[Se Ia un punct M(a,

sc~tc M(l, 2).)

M ~i

;(llti,
se scrie cii MA-MB ~i 1\'E (D) Se gii

vI

POZifiiLE RELATIVE ALE DREPTELOR IN PLAN

b
~

CAPITOLUL

/VG!.,

A. DOUA DREPfE

"
80: Se dau punctc_le A(fl, 0), B(3, 6), C (O, :J). Dreapta BC taie axa Ox
J
1n D ~~ dreapta AB tme axa Oy in E. .
c..r, c--<v ,
SA se arate ca mijloacele segmentelor OB, AC, I5E sint eoliniarc.

5!::':;:.:?>

~ 81. Se da~ punctul .A(2, 1) ~i rlreptele (D) 2x- 3y+l=0, (D'}


x+2y-7- 0. Sa ~e~terrmne punctul M de pe dreapta (D), ~tiind ca mi'locul segmentulw A M se afla pe (D' ).
J
(Se scrie ca M{u,

fl) 6{D) ~~ m ljlocul lui

AM se afla P" (D'), M(4, 3)

.-.W\..

1. Intersectia a douii drepte. Fiind date e~uati iJ c a douii d repte

A.x-t-By+C=O

~i

A'x-t-B'y-t-C' =O

( 1)

daca ele ~ inL concurente, coordonatele p u nctului de intersec~ie trebuie sa


vcrificc ambelc ecuatii, fiindca punctul se gasef?Le pe fiecare din el e. Prin
urmare cele doua comdonate reprezintii solutia sistemului de ecu a~ii
liniare (1), anume:
CB'- C'B

AC'- A'C

x=- All'-A'B; y = - AB'-A'B

(2)

cu conditia ca AH'-A'Drll.
Discutie. 1) Si:;Lemul (1) in care AB'-A'.L::lf=O este un sistem Cramer
IIi are solu tia unicA (2), ptin 11rmare cclc doua drcptc au un punct <.:omun,
bine determinat. Dreptele sint deci concurente.
2) Daca AB'-A'B=O, adica~
~!'i CB'-C'R-'-0
k = wv
r (sau AC'-A'C-.t-O'
r.
atunci sistemul estc imposibil, prin urmare celc dowl dreple nu au nici
un punct com un la distantil finit.a. Dreptele sint deci paralele. Am rcgiisit
astfel conditia de paralelism a doua drepte. care a fost data la (IV, ~ 7).
3) Dacii. AB'-A'B=O :;;i de asemenea CB'-C'l:l-0, aLunci rezul ta
~ =!!. = ~ deci l?i AC'- A'C- 0. Sistemul esl;e nedeterminat, deoarece
A'

B'

notinrl

C'

C1J

!:_ valomen comunil n rapoartelor, n doua ecuatie din (1) devine


k

k(Ax-1-By + C)=O. adici:i se redu<.:e la pr ima. Cele doua drepte au o infinitatc de punC'tc comune, prin urmare coincid. Sc rcgtisesc ustfel rezuHalde
de Ia._ cap. IV, 7.
ci) Unghiul a doua dTepte. Presupunem dreptele (D) ~i (D') date sub
fo tmclc y~mx+ n ~i Y=m'x+n' ~i ne propunem sa calculam ung-hiul
format de eie.

70

CAPlT OLUL \'1.

intersec~ie

Prill punctul lor de

wziiOx !li notam 9:[wz, (D)] =<Jl, <A [rl<=,

~i ~[(D), (D')]=9.

w uucem
(D')]=q>'

Se 1?tie r./1 m= tg q> ~ i rn' '- tg q>' (fig. 39),


iar unghiul celor d oua drepte este evid en t
e ~ cp'-<p. Hezultii
tg O= tg (q/-q:>) -

sau

tg p ' -tg 'P


1 '+ tgq/ tgq>

Atunci cind se dau ecua~iile ureplelor riimlne ba lwL~trim noi car e este (D ) l)i mrc (D'),
F;g. 39.
dar rllliJf1 cum fa rrm o alcgere sau alta oblinem,
din cauza di:!'crentei (m'-rn), doua valori egale
~?i d e semne conlr<~re J~nlru lg a. Acea~l<l cor espunde faptului geometric cii cele clm1il d rcptc fnc intr c clc dou;i unghiuri suplimentnr c. Convenim sa alegem valoarca pozitivii, adicii se
calculiim un~iliul ascutit al dreptelor, afan'i de cazu1 c!nd exista consicleratii care ne obligii la alegerea coHtrar ii.
E x e 10 p 1 e. 1) Sa se afl.e tmghitd asC"IIti t al clTeptelor
T-3Y+8=0
5

5
3

3x-2y-12=0.

1:. , m' = ~,

-Coeficientii unghiulari sint m =

tg e =

~i

3)

~ m' ~B

N
B'

det:i

;;i

3x+?J- 6=0

este

dat

de

A'x+B'y +C= O,

~i formula (3) devine


AB'-A'B
AA'+BB'

(3')

Exemplele precedente se pot trata d irect cu relatia (3').


Vaca In (il) m-m', atuuci tg e=O, deci ll=O (sau n) !ii dreptele sint
pnT'nlf'lr. Gi\sim $i pc nrca~t.1 calc conditia de paralel ism a douil dr<'ptc.
Condiin rlr nnl'nlclism dcclusa din (3') este ;.1 B' rl' B = O sau A_=~,
~

A'

I'

~i

pe alte cai.

e nu este

definita, de uncle r ezulta

1-j-mm'=O sau m'=- ~

(4)

La acela~i rezultat se ajunge


a dica de la
ctg

daci~

pornim de la inven;a tangentei,

1-j- 'mm'
e= -.---
m. - ?ll

Pentru 0 = ~ nvcm cotangent.n n uli\, dcd 1 +mm' - 0 etc.

a tunci prima conditie (4) devine

tg fl= - - -

ceea ce am gasH

Tela~ia (3), ~ i nnume cind 0-+ ~, tg

~ 1, de unde 0 = 45.

Ax-1-By-J-C~O;
7n=-

care difera numai prin term enul liber de Ax-J-LJy+C= O.


Ft..: x e m p 1 u. 0 pc.,aLeli'l oarecare la dreapla 3x-5y + 15 = 0 se scTie
3x-5y+k= O, ~. fiind u.n parametru .
~ Conditin m rlnua rltepte sa f ie petpendicnlate se deduce tot din

Dad! dreptcle s1nt dat e suh forma gel"eralii

atunci

1l

Daci\ dreptele sint date sub f orma generala (fig. '40)

2) Unghin~ dreptdo-r X-J-?J-1-1=0


tg e~ --=..!-(-sL_= I. 0=26'33'54".

+ (- 1)(-

ecua(;ia . A'x-f-l:i'y+C'~o uevine k Ax+k By+C' = O sau Ax+Hy+ ~=0

lJiu (4) se deduc\! 1egula w~or de tinul minle: da.ca doua drept e sint
peTpendiculare, cocficienwl unghi.ular al llnP.ia di.n. ele cstc inmers ~ de
.semn conttar cu a/ ceLeilalte.

1-1-1'5
1

Ubservare tmporLanLa. Drepl.ele A.:u+Hy+C.:- 0 ~i Ax+


+By+C'=O, care diferil numni- p r in tcrmen ul lihcr, sint evident paralele
fiindca indeplinesc co ndi~ia.
neciproc, doua drepte paralele pot fi adu se sa difere numa i prin ter-m enul liber. fn ad evar, claca notam ~ =~ =k, atunci A'=kA , R'=lcB
!ii

(3)

71

:POZ+llLE RELA'r!VE A.LE D Rl!:P'Ih:LOrt ll\fl PLAM

B'

AA' +BB'~O.

(4')

Aceasta l'ela1;ie se poa'~e deduce !li altfel. Se !)tie [IV, 4] ca coeficiC'ntii It, B ai d r eptei (n) si nt coorclonatele vectorului norm;u lb; = Ai +B]
.o;J tot a~a avem vectorul norm al IC" =A'i+ B''j fata
de (D') . Insa <f (R;, ~ )=<):!(D), (D'] prin urmare dadi
drcptclc date sint p erpf'nd iculare ~l normalclc lor
sint perpendiculare. Dar conditia de perpen clicularitate a vectorilor fG, jG csie [li, 24)

AA'-J-BB'-0.
Din aceasta se poate deduce conditia sub fo rma
1 +mnL' = 0.
4. Aplica~ll. 1) Sii. se <lucii. prin punctul M0(Xn, yn) paralela la duapta. Ax-j-By-j-C=O.

Fig. 40.

CAPI'rnf .tTL V 1

Dreapta care Ln:ce prin M 0

~!

are coeficicntul unghiulal' m este y-y 0 - m(x-x u).

1nsa circapta da ta are m~-B d~ci paralela prin M0 cstc y-y0


d (X-Xo)

I B(V-

=- nA

U>)

Yo)-ll.

2) Prin punctul M0 (x0 , y 0) sii se ducii perpendiculara p e o dreapta data.

a) Dreapta e'te data sub forma e xplici!ii y - mx+n. Orlce perpendicu lara pe
1
aceast1l dr eaptii are coeficientul unghiular
deci ecuatia dreptei ce1ute este

m'--;;;

- (x-x0).
m

(6)

b) 0 1-<'apta este da ta st1b forma generaJa Ax+By+C-0. A tunci m--

m'=

B -

A ~i e cuatia dr eptei

cerute este y-y0 -

A (x-xo)

E xe mp!u.

7!=3x+2.

(u!ose~te

(Do) = Ax0 +By 0 +Cj=O


(G')

SiJ. e a.fle u.nghiul

drcptc!or

(Do)+'A(D~)~O, de uncle A=-

m- 1

y=mx+n ~i y= m

+1

+1

m- 1
1 + m --n>
1

(0)

(D,) ,
(D;)

carE' este in mod unic deter minat, <.: lt conditi ile (8). Tnlocuind pe ?.. $i eliminind numitorul se ob ~i ne ccuntia cireptei (f.) , adica wM0 :

rx+2) s nu x-J-3y-l =0.

(DI:)(D)-(Do)(D')-0,

x+k.

(9)

di.rer itii de d!cptclc de ba7.ii., deoarece M 0 nu se afla pe n ici una cl in cle.


I nsil. :)i drcptele de bazii. se obtin din (7'), ~i an urne: pcntru '-= 0, ram!ne
(D)=O, apoi scriind pe (7') sub forma !:: + (D') = O ~i fiidnd ~--+CD , ra-

m. - 1

m - -A vem tg 0

lii (Do) - A'x0 -J- B'y0 +C'i=O.

Sa se sc1ie pa>a!elu dusa vrin punct1'! M 0(- 2, 1) ta drcap:a

S1

(7')

Scriind di tlreapta (7') trece prin M 0(x0 , Yo) obtinem

p ractlc m ai rar d ccit (6).

Ecuatia dreple i ciiuta te est e y- 1- 3)

dec!

(D)+ 'i.. (D') - 0

reprc?.in tii o d reapta , deoarece este J e gTadul I !n raport cu x ~i y, dar


o drea pta v ariabilii di.n cauGa pa1ametr ul ui 1, . Coordonatele pu nctub i de
in tersectie al urep lelor de bn.7.ii vcrificii fiecare ecuatie (lJ) - 0 <?i (D')= O,
deci verificil ~i ccun.tia (7) sau (7'), oricare ar fi )..
De aici rcz ulu'i cii atunci cind l.. variaza (7) repn~zinta o i nfinita tr ck
drepte, c-.are insa tree toate prin punctul comun nl rlrcptelor de baza, adica
prin virful w al fascicululu i.
Se pune in sa lnlrebarea: ecuatia (7) sau (7') reprezinta, cind }.. variaza ,
toate dreptele <.:ar e tree p rin in te1scctia w a clreptelor de baza?
Este de ajuns si'i ari'itilm di fiind data o dreapt a arbilrara (.1) ce t rece
prin <!.1, sc poate rletermina A. astf el ca (7) sau (7') sa repre?.inte pc ( L'l).
Fie (.6) dreapta w1\II0 , u ncle M 0 (x0 , y 0 ) 0.0tc u n punct oarecare din pl an,
nesituat pe n ici una din dr eptcle d~ ba?.ii, p rin urmare

sa u

B(X- Xo) - A (Y- 1/o) = O.

Forma (6') s e

A
B
'

---------------~73

sau mai scurt

(X-Xo) sau

Alta .,qnetoda. 0 paralelll la d rcapta data are ecuapa Ax+Bv l- l - 0 . Obl igin~
aceastii pmnlclil si\ treAci\ p 1in J\1 0 avem Ax0+Dvo+ l.-O. Prin scaderea celor dou a
o:eJatii se e limina \ ~ i s<: obtl ne (5).
.
_
..

11-'Jo- -

POZI':j'DLE RELATI VE A L E D " F.PTELOR IK PLAN

= m 1 = 1, deci 0 =45,
m"+ 1

~,

F~scicu~ de drept~. Mul~ime_a drcptf'lor car~ tree prin lr-un p~nct


fiX se z1ce ca fonnea:a t un fa.sc Hul. Punctul f1x se nume~te vzrful
-iasd<.:ulului. Acesta poatc fi dat, din punct de vedere analitic, p rin coordonatele sale , rlar poate fi dat ~i ca intersec~ie a douil. drepte. Vi1fttl fascicnlulu.i (cind este clat) sau d1eptelc ca1e define8r virful le vom numi elementele de bazii al e fascicu lu lui.
Daca vlrful fa~<.:icululu i es~;e aruncat la infinit, dreptele de baGa uevw
paralele ~i fascicu lul cstc format din multimea dr eptelor paralele cu
dreptelc de baza. A ltfel spus toate d reptele din p!an paralr!le intre ele
formP.azli un fa scicul.
Expresiile analitice. a) Fasciculul este dat prin drep tele de baza

. (j}

(D) = Ax+By+C=O :;;i (D' ) =A'x+B'y+C'=O.


Ecuati,a

(7)

mine (D') - 0.
I n felul ~r.csta toata multimea dreptelor f asciculului cu vir h tl
{~ (D) n (JY) E'ste continuta 1n (7') sau (7). De aceea sc spune ca (7) sau
(7') reprezinta ecuatia fasciculului care arc ro clemen te de baza dreptele
(D)=O ;;i (D')= O.
De aici se de:;prindc urm!itomea conduzie: In cazul clnd coe fi d entii
u nei dreptc co:1~in un acela~ i parametru >. , la puterea I, a lunci sc izolcazil. t ermenii care con tin pe ).., se scoa Le acest a factor comun ~i se acluce
ecuat ia la f orma (7), prin urmaTc d1capta trece printr-u.n pu.nct fix.
Punctul fix e~; Le dat de sir.tcmul (D) - 0, (D') - 0. Acesta este procedeul p rin care se clOv-ccle:;;te cii o dreaptii trece printr-un pund fix.
b ) Fusc.:iculul este clat prin 1:!rful si'iu w(x 0 , y 0). Or ice drcaptii care
trccc prin w es te cuprinsii in e<.:uatia Y- Yo=m(.T-X11) , u ncle coeficientu l
unghiular m este variabil, dcri u n parametru. Pentru uniformiza1--ea notatiei il vom !nlocui cu ).., astfel 1ncit ecuatia fasciculului este

Y - Yo= k(x-xo).

(10)

CAPITOLUI. VI

74
De altfel l egatura cu cazul

praoeden ~

esLe U!?Ol' de facut: dreptele

D -O ~i D'=O sint aici y-y0 = 0 ~i x-x0 -0, pa ralclc cu axele, care <tu ca
intcrsEYctie punceul de co01donate (x 0 , Yo). In acest fel nu mai este necesA.r
sa ariitiim din nou
orice dreapta a fasciculului este cupTinsa in (10).

ca

c) Fasciculul format rlin multimca drcptclor puralele este defin..it de


uirec~ia dreptelor, cleci este dat prin coeficientul cmghiular 111.
Ecuatia fasciculului este
(11)'

cne cuprind~ toatc drcptele cu direc\ia data de m, /.. fibd p arametJul fasciculului.
Ex em p 1 e. 1) Se cere ptmctul fix prin carP. t1ec d1eptele
(1 +2A.)x-(2+3A.)y+ 7 + 12A =0.

Sc 11criC' ecuat;ia sub fon na x-2y + 7 +'A (2x-3y + 12) ~ 0, fascicul cu


dreptele de ba7.1! .r-2y+7-0 l?i 2x-3y+12= 0, al diror punct comun
este w(-3, 2), punctul fix cerut.
2) VTeapta x+t..y-2-0 trece prin punctul fix (2, 0).
3) Dreapta /,.x-6y + 9 ~ 0 trece p1in punctul fix ( 0,

4) Ecuatia t..x+zt..y-4=0 se scrie (l.f=O)y- -

t )'

fx-r-f#

reprezinUi un

fascicuL de drepte paratele.

POZITliLE R~L.'\'.1.:.1'11~ ALE DflFP'rELOR l~ PJ,AN

. I.n general un astfel .de sisten'l nu esLe compat ibil (po::;i hil~. adica nu
_ex1sta o _Per:che de valon (x0 , Yo) care sa verificc toate ecu a\iile. Aceasta
fnseamna ca cele trel dlepl.e rm tree prin acela~i punct, adica n.u sint
concurente.
Dacii
A

A'

73'
.B

\*'0
'

A'
/ A"

(12)

(13)

wrrneaz~ s1sten:' Cramer. Este cazu! (b). Daca doi dctcrminanti din (13)
sint nnh, atune! al trei~ea esLe de la sine nul. In adevar fie AD'-A'B=O
~ AB"-A"B-0, cle uncle r ezultli
1\
A'
A''
-=....:-=-
II
',(
B"

(14)

dcr:i A'B"-A"D'=O.
Interpretarea geometrici:i cste cii daca douii drepte s!ni, paraldc cu a
treia, ele :;int paralck int:re ele. Este cazul (d) .
.In ac.~st ca7.,_ din cauza egaiitiiPor (14), detcr minantul format cu toti
cocfJcJenpi ecuai;ulor este n ul:

Ax+By+C=O
A'x+R' y+C' =0
A"x_+.D"y+C" =0

I'

B'
B" rO

atunci ecuatiile (12) , luate dtc dona forrneaza sisteme Cramer, compatibile
~~. det e1:mmate. .Drcptcle se i.ntiS'rsecteaza domi cibe doua 9i formeaza un
i:nungh1. EstP caznl (a) .. Daca nunJ.a_i unul oareca.rc rlin determin antii (13)
e.s tc nul (d.e exemp~ u prw,~l), atunc1 dona clr epte (primele dom:i) sint pan1~ele, dar_ f1~care tlm elc m tcrs ecteaza pe a t:reia, deoarece l!cua~iil e lor

B. TREI DREPTE
6. Pozitiile relative a trei drepte pot f i urmatoarele:
a) Vrepte~e se taie douii cite doua $i determinii un triunghi.
b) Doua t!ruptc.: sint pura~de # a t rc.:ia le intersedeuzu (unul din vtr-
furile t1iunghiu lni f'ste anmca.t la infini.t).
c) Cele trei d1epte sint concuiente.
d) Cete trei drepte sint paratele (pun ctul de concurentii aruncat la.
infiniL).
f>) Duua drepte sint cunfundate, a treia taie dreapta dt<bli1.
f) Douii dtepte confundate, a tteia pamlelli cu dreapta dllbUi.
g) Cele trei drepte sint confundate.
In cele ce urmeaz.'l vom presupune ca dreptele sint distincte, deci nu
vom considera ultimele trei cazuri. Din punct de vedere anaULic trebuie.
sa r cgilsim ca7.ttrile pe care le-am enun1;at aieL
P r esup unem deci ca dreptele sin t date prin ecuatiile

75

~,

B'

C'
A" B" C"

(14')

daoarece are elementele a doua colo~me pmportionale.


7. Condi?We ca t1ei rlupte sa fie concmente. Ecuatiile drepLelor Rint
cele date l a (12). Pe!1tru ca dreptele sa fie concurenLe trebuie sa Pxiste un
punct Mo(xo, 3/o) care sa verif:ce Loalc ccle t rei ecuatii. Aceasta !nseam:1a
di cele ttei ecuc4"ii <.:u 'luua necunoscu.te (12) trebuie sa form eze f;i ~:tem
compatibil ~i determinat. P entru aceasta condi~iile nece~urc ;;i ~u fic iente
sint:
. a) s.a e:xiste un dete1:mimmt de orrlin11l II, f ormat cu coz.f1cien(ii lui
x. ~1 y, cl!fent de ~ero, dec1 unul din determinantiJ (3) sa fie dJie1iL de zero;
b)

A'
A"

B'
B' '

g, l ~o

(15)

C''

Prima conditie (a) inseamna din punct de vedere anamic, ca doua din
drcpte s1nt concurente. Conditia (b), aclici:i r elatia (15) mat.'l cil a t reia
dreapt a t rece prin pundul de . interscc(:ic al primelor douii.
Acestea sfnt conrlitiile ca trei drepte sa f ie co~curente. CoordonaLele
punctulni romun se gasesc rezolv!nd sistemul f ormat. de douii oarecarc din
cele trei ecuati.i.

76

C A P lTOT.UL VI

Sa presupunem acum cii p rima conc.li~ie (a) nu cstc indcpUnit11; acea<;ta


mscamnii cii to~i dctcrminantii (1 3) stnt nuli , iar cele trei drepte sint patalele [cazul (d)]. In stucliul facut mai inainte am v azut Insa cii atunci (14')
sau (15) este indepUnitii ca o conseci ni;a.
P r.i..r1 unnare d acii este Indeplinita uumai a d oua conc.l i ~ie (b) nu rezulta
ci:i dreptele s!nt concuren te ; ele pot fi ~i pamlclc.
Rczumi'im discutia de mai sus Sn urmiit orul enunt :
Dacti determinantul tutu ror coeficientilor a trei drepte (15) este n u l,
attmci cele trei drepte sintconcmente sau paralele: dacli douii din ele sint
concuTente, aiunci toate trei s'int concurente, iar ducii doua sint paralrde,
atu n ci ~i a t?cia cste paralellJ. cu elc.
0 cnuntarc ~? i mai concisil cstc u rmiltoarea:
Rgal.itatea ( 15) r eprezin tii conditi.a ca t1ei d1epte sii fie concu rente la
distanta finita sau la infini t.
8. Alta m etoda de a dovedi concure n~a a trei drepte este aceea de a
folosi fasciculele. In adevar dadi trei drepte (D), (D'), (D") de ccuatH
(D)=O, (D')=O, (D")=O sint concurente, una din f'le, de exemplu (IY)
trece prin intersectia celorlalte cloui\, prin urmare luind pe (D) !?i (D') ca
dreple d e baza, (D") este o dreapta a fasciculului d eler m inat de ele. Se
puate scrie d eci
f.l(D")= (D) .L "A,(D')=O,

Daca fl

~i

2
5

relatie care aratii cii una din drepte, inmultitii cu un factor care poate fi
1, rezultii ca o combinatie liniarii* a celorlalte dona.

y..

Ex e m p 1 e. 1) Sii se cerceteze dacil urepte!c 5:t- 2y+S=O;


x - 311+6,5-0 sint concurente.
Metoda. r. a) A vem

-21

-I 3

-2

IJ

3
1

-5

- 3

6,5

i=l

3x 1-411-5=0;

=/=0 ;

-6

3
1

-3

13
- 5
6,5

t rece prin A(-3, -2) se gase~ te 1- =

1
i6.

Ecua(ia dreplei

caut ate se obt ine inlocuind pe >- in ecua~ia fascicul ului. Se gase~te 3Gx-14y+77=0
sau Gx-2y+ll=O.
Met oda a li -a. Intersectia drepte lor date este punctul oo(-1, 3), care se ob~ine
rezolv ind sislemul celor doufl e cuatii. Drcapta ooA are ccuatia
y
3

- 1
-3

-2

Metoda a ItT-a. Scriem o dreapt a oarecare ce trece pri..n A , v+2=m(x+3l, dec!


mx- y+3m-2- 0 ~i pun cm conditia ca a ceasta, impreunii cu d reptele date, sa fie
concurente

II

- 1
-1

53m-2

=0,

-3

5
ecua\ie care d ezvoltata dupa li.nia I, da m=2

~i

ecuatia dreptei este v+2-

2 (x+Sl,

adica aceea;;i dreaptit.


2) Fie lvi un punct vmiabil pe prima bisectoare 0i A(3, 1), B(-1, 2) dotta puncte
fixe. Dreapta MA tai axa Ox !n P, iar dreapta MB taie axa Oy in Q. Sii se arate
cd dreapta PQ trece printr-un punct f ix, ale ciirui conrdonate se cer.
Punctul M fii.nd pe prima bisectoare are c oordonate le egale, de M(!-, ).), Drevtelc .M.tl ~~ MB au respectiv ecuatiiiP.

I
I

(MA)

(MB)

prima.

-4,

3 =0
- 2
.

2x---11+s+ >- (3x+2y-3)-0.


~criind ca d r capta

deoarece llniile I ~~ III au el emen tclc propm'j;ionale. S-a scazut linia a II-a din

Prin combinatie liniara a douii cxpregii E1 ~i ~ se


!.ntelege suma acclor expresii, inmultite fiecare cu cite un
factor: E1 aE2. Daci\ E, ~i E2 slnt rtd!cate Ia puteri combinapa nu mai es te lln!arll.
'

-2
3

c.:arc dezvoltAt dupa ult ima linie d i\ Scx+B0-0, de unde =-12.


Aplica.til. I. Sci se dete1mine ecuatia dr eptei cure trecc prin inte1scctia drcptol01' 2x-v+5= 0, ax -)-~y-3=0 ~ prin pun ctttl A(-3, -2).
Metoda I. Fasciculul detem:llnat de cele doua drepte este

j ~o,

Metoda a ll-a. Adunam a doua ecuatie cu a trcia lnmultit a cu 2 ~i obtinem


prima ecuatle, dec! dreptele sint concurcnte.
2) Drepte!e sx+v-U-0; 4x+3v-5=0; 2x-2y-3=0 sint concurente deoarece
ultima se objine vrin sciiderea pr!melor doud.
'
_ . 3) Sit se determine a astfe! crt dreptele 2x+v-4-0; 5x-2y+3=0; ax-j-3y-2=0,
sa fe concllrente.

I!

-~ /'i":o, deci t rebuie sa avem

(16)

~i

b)

Aici este pretel'abil s a s c fo loseftscit prima tne todil. Se observa d\

), sint fractio nari, prin eliminarea numitQrilor sc ob1ine


p(D") = m (D) + n(D') ~ 0

77

POZI'j'DLE R E L ATIVF. A LF. D R F.PTELOR tN PLA:'ol

X
).

J.
1

3
X

11
J..
2

).

- 1

f 1=().-l)x-().-S)y-2).~0
f l=(l--2)x-(>.+1lv+3>.=0.
~i

In prima ecuatic sc face 11-0, iar in a doua :x:=O


p ().

~ 1 ,0). Q ( 0,). ~

Ecua(ia dn,plei. PQ se scrie prin laieturi


(J. -1)
21.

X+ (J. +l)y
3,,

-l=tl

sau

3 (J.-l)x + 2<>..+l)y-6).;;;0.

sc obtin punctele pe axe

CAI'ITOLUL VI

79

P OZITllLE RELATIVE JI.LE DREPTELOR lN PLAN

Separ tnd ter men!l In >.. se obline fasclcul ul

Coeliclentli ungltiulari a! d rcptclor AM, BN s1nt

)..
a
a
'111'=
--= -- ,
a
(a -l.) - a
/,
de unde se vede ca mtn'=-1 ~~ drep!ele s!nt p"rpen-

>., (:lx+2y-6)-(3x-2y)=0

cu dreptele de bnzil 3x+2y-6=0

~~

3x - 2y= O, car.. dau virful fascicul ul u i '''

rra.=

( l ,f)

diculare.

prin care t rece <heapLa PQ.

AM,

9. l n dTwn ali pentru Tezolvmea prob lemelo1'. l n exemplele ~ i aplicatiile


lu u Le pina a ici am cauLaL sa formam deprind erea de a lucra cu coordonatP.l<' ~i cu metoclele geometriei analiticc. Pcntru accst motiv am Iolosit
date numerice, ceea ce inseamna d\ toate figurile au fost l egat e oc :wele
de coordonate.
Geometri a analitica serve~te insa la rezolvarea oricarei probleme de
g eometr ie, al cihor enu nt nu se r efera la axe. ALunci trebuie ,ii ne alegem
nni gistemul de rderin\ii, adic<'i axC'lc de coOJrl onatc. J\lcgcrca axclor de
coordonate are o foar te mare importanta, ciici de aceasta depinde lli?Urarea
calculelor. Nu exista reguli precise pentru al egerea sistemul ui. de re.feiin ta,
insa putem da unele lndru m:'lri care pot f i de folos, dupii cum urmeaza:
n) clreptelc care se aleg ca ax e trebuie sti f ie fixe;
b) dacii printre datele problemei apare sau putem n oi duce o axii de
simetrie, aceasta se va luu ca axa Ox sau Oy;
c) uacii putcm punc In cvidcnti\ douii axe d e ~imetrie, acestea se vor
alege ca axe de co01donate;
d) dacft un punct es te centru de simetrie pentru datele problemei,
atum:i este bine ca el sa f ie lua t ca origine;
e) dad\ in enun~ul JHulJlemei <!ste vorba de un u nghi d1ept, u n triunghi dreptunghic, un drf'ptungbi, pi\trat etc., laturile u nghi ului d rept se
vor lLw ca axe:
f) dacii nu avem nici o indica~ie in sensu! celor ar ii LaLe m ai inainte,
atunci alegerea se face aslfel incil ciL mai multe p unctc si\ aihil o par te
d in coordonate r,ul e, sau drep!:!'l c ;,il aiha pozitii particulare (par alele cu
axcl f' , .~a\ 1 sa treci\ p r in origine e tc.), pentru a u~ura calcu lul.
Trebuie totu~ i sa atragem atentia ca s1nL cazuri cind cstc bine sa
renu ntam la si.rnpli!icii.ri de calcul ~ i sl'l alegem axele oatecare, p ent r u a
n u !;Lrica simctrifl re7.ultatelor, car a pot i olosi pentru demonstratii, in teiprctar i e tc. Ca exemplu vom arata cum se a fla ecua~i ile rnedianelor unui
t riungh.i (exemplul 3).
t ndeminarea de a alege axele se cap iWi prin exercitii cit mai multe. Pent r u ilustrarea concreLii a 1ndr umari lor pn~ cedente, dam d t eva excmpl c.
1) Sc dii un pii.trat ABCD, ne la!~trile ciimia se iau, tn

'i3M - CN. Sil se cle7notstreze cii.


dreptele AM ~iBN sint perpendi c>tl are.

sensu! A-D-C- D, segme n tele

Axele <.1" cuardonate se alcg laturile plitratulul: AB ca ax11


Ox sl AD e n ax5 Oy. Sa notlim cu a lAtura p ii.tratului ~i HM=
=CN~l.. varia::>il. Coordon alele punctelor .4 , D, C, M, N, se
sc riu direct urmlirlnd ftgura 41:
Fig. 41.

A(O, 0), B(a, 0), C(O, a), M{a, A), N {a-i.. , a).

Solutia vectoria.lii.. Dacii scricm vcctorli


EN
cu ajutorul versorilor i, j, atunci AM=ii+ 1.-j- ~; iTh~__;;

=-)-aG::ie

vede in1ediat ca produsul scalar al lor


este AM BN=-a J..+). a=O, deci veclorii sl:ll perpendlculari $1 clreptele-suport cle asemenea.
2) PP. o latu.ri'i a u.nui ungi1i sP. in.u punctele A~ B.
ia1 pu cealaltiZ lalura punctu!u C, D. Fie EE=ADn3 c,
F inter.e,tia pam.!elelo1 du.e zwin A ~i C la l atm'ilc
lo'ig. 4Z..
tmghiu!ui ~i G intersclia 1JUraleldur r.luse pri1 B ~i D
Ia. acelea~i l aturi. Sa se dem onstreze cii. E, F, G stnt
coliniare.
Daca am cons!de1a cazul particular ctnd ungh iul esle drept, este evident dl
lat urile nngh iului a r tr~bui liJRte r:a axe.
In cazul general problema se trateaza cu u ~uMnVi in axe oblicc. Axclc vor fi
chiar laturlle u nghlulu i.
Pentn1 un unghi oarccarc, l n nxc drcptunghiulareJ cea n1ai ntare sin1pliica.re
pe care o p ulem race este sa alegem vil'ful u nghinlui ca origine ~i latura AB co
axa Ox. Axa Oy va fi pcrp::ncliculara in o pc AB.
Ecuatia clrP.p iPi CD va fi y-mx, i~r punr:leJe vor avca coordonatele: A(a, 0),
B(b, 0), C(c, em), D(d, md). Ecualiile dreplelur AD $i BC (fig. 4~) <int

U<D)

IX
~

1/
md
0

(DC)

I~

me

Rczolvin d slstcmul sc

1-md
f 1-mc
~

x+(a-d)y-ma d-O

x ..L(b-c)y-m bc=O

g1isc~tc

E[bd (a+ c)- ac (b +d), m cd (b- a)].


bd- ac
bel- nc
Drcptclc ilF, CF au ccuatillc
y=m(x-a);

(AF)

(CF)

y-mc

dcci F(a-1-c, me).


In mod asemitnaLOL' G(b-1-d, md). Condi(.la ca punctele
bd(a+c;-ac(b+d)

m cd(b-u)

bd-ac

bd-ac

a lc

b+d

sa

fie coliniare cstc

m.c

tnd

E levii care doresc vor putea inccrca, cu

ti tlu cle

exe rc! '~lu, sa lrateze asUel problema, ~ub indrumarea p ro-

fesoru l u i.

80
1

hn _

sau, dlnd factor pe prima llnle pe

---Deoarece 11:+0

I d)

a+c

bd -ao

cd.(b-a)
c

b+d

Lrebuie ca detern1inantu l

3) sa se de'lrr.u nstn:!.Ze cd. rntn.iiande unui triunu hi sint cOn C'UTente. Dac~ am
fllf':ge rrl origine u n v i rf al triu n g hiuJ ui ~i una din 1atu~He ce tree prin acest virf ra
<;lxa Ox. l L'ei Uin coordonatele virfurilor ar fi nule ~ i an1 avea n tnn ai t rci co ordonate

ar. ~ ! p e a doua coloana pc m :

bd(a-J- c)-ac(b

<1i feritc de zero.

1-o

bd-ac
1
l

Dezavantajul este jnsft r.rl s e

iat

r~ l

rJoi iP.:n liniiiP.: r

sa

fie nul. Acesta se d escompunc


~i Jl
Jil , dnpr1 r.11m se observa

~i

bdc
d

x, + x.

x,

Punctele E, F', G sint deci coliniare.


Solu tie vec to rial~,Pen~ a dovedi cii. E, F, G ~lnt coliniarc c ste de a juns ~A
dovedim ca vectorii EF' ~i FG sinL coliniari, caci avtnd pun c';ul F comun se gi\sesc
ncapllmt pc accca~l drcapti\. P cntru aceasta n otam ma1imile segmentelor OA ~a,
oii-h, oc-c, Ol>= d (a nu se confuncla cu c si d absdsele de Ia solu1la an a llt!d!l
~~ versorii dlrectiilor OB, OD cu ;;, ~-

P.c.u~ ti il or

!)i

filn tP.m nevoiti sa

y,+ y,)

' - -2

$i medlana AA' are ecuatia

Yt

~+x~

!J, +Yo

- o

.:are scrisa dezvoltat este


(AA')

Ecuatlile celorlalte 1nediane se scriu pennutlnd circular virfuri1e triunghiului, adicA


;pe x, x 2 , x, ~~ !h .lh.lh Ele se scriu deci direct

FG-OG-OF=

(BB')

- (b-ala+cd-cl"ii.

._

(2Jh-Y,-1t 1 )X-(2X 2-x~-x,)y+ Xz{11J+11t)-)J, (XJ+

Xt )=0

(CC')

Mal putln s implu sc gasc~tc vcctorul

EF.

Proccdum astfcl

Dadl aduntun eel~ tr~i et:ua ~ii ub l,ine1n i.n prltna p a rte :rero. deci una tlin
ecua tii este o combinatie liniarii a cclorlaltc doui\. 1\ccnsta nratll eli mcdianclc sint
'Concurente (VI, 8) .
0 b s e r v n r e. D aca s-ar ~erie condit.l.a de c oncurenta sub fonna de determi nAnt ~i s-ar aduna toatc liniilc Ia prima, s-ar obtine p e prima linie toate elem cntclc
n u le, deci de!er m inantul este nul ~i condi\ia est e ve rificata.

AE=i. AD=< coo-OAJ-l.<d~-aa),


cE=i!-cB-~'c"OB-oc)- !t(ba-c(i).

sau egaUnd prolectiile pe

acelea~i

).a+~b=a;
Rezulti\ A 1:

:r.

Putem scde imediat vectoril OF~aa+c~, OG=ba..Ld~, a poi

simetrin

unghiului. Mijlocul l nt urii BC este A" ( - -2

acd
c
d

rup~

reluiim cnlcul u l de la inceput enlru {iec<Jre meuia na. De a <.- eea 11U vom padiculari~<J
s istemul de "xe ~i vom vedea cii dupi\ ce am sLabili t ccunt ia u nc i mcdianc, cclclaltc
se deduc prin tJ~nn u Uirl circul are.
J<'i" rleci, fa \ii de un sis tem de axe A(x ,, y 1) , B(x 2 Y 2), C(x,, y 3 ) vlrfurile trl-

intr-a ditcrcntu de doi d ctcrminantl, am!ndol null, dconrccc primul are liniile I
proport-ionr~le,

81

.PO :t.ITU Ll:!: RELATi VE A L E DHEPTELOR IN PLAN

CAPITOLUL V1

EXERCIJII ~I PROBLEME

axe

).d+i!-c-c, de unde

>-=

o(h

~.

- c (b -a)
= _c(b-o)
b_d___ ' d~-n a) ~i OM=OA+ Al~=aa+ - -- ac

bd-ac
-+

-+

-+

'<i;J

Se dau p un<.:t<!le A(3, 5), M(- 1, 3), N(4, 1). Sa se afle ecuatiile
d reptelor d use prin ll., fnclinatc la 45 eyi 135 futli de MN.

bd-ac

[3x-7v+26=0 ; 7x+3v-36=0.]

(d{i"-n(li.

~c d5 punctul Jl.(- 3, 5). Sii sc scric ccuu~iu m cdiatoa:rf>i segmentului OA.

-+

Acum putem calcula vectorul EF:

[:Jx-5u+17 =O.J

c(b - a)
W'- UF-OJ<J=a+ c~ -a- bd _ ao (d ~-a Q),

-+

-+

-+

Se da punctul A(x1 , y,). Sa se scrie eouatia mediatoarei segmen-

tului OA

[ x,x+v,v= ~ (:tf + yi').l

<le unrle

ac
EF- - -bd-oo
-+

rleci vectGrii lcF'

~i I'G

stnt coliniar i

~~

[(b-a) ..!.. (d-c)l3 ]~k-FG,

p u nctele E, F, G coliniare.

-G) Sa

se scrie er.uatia mf'niatoarei segmentului format de punctele

A (5, 3), B(-1, -2) .


(12x+l OY- 29=0.]
-

Ccomotrio :m>tliticii cl. XI.

.PO ZlT OLlt RELATIVE ALE DREPl'ELOR IN >'LAN

32

~~~~~~~~~==~~~-------------------

CAPITOLUL VI

fUn punct M d e pe dreapta dat~ are coordonntc:c IH(<t, a HI).


Se scrie cii MAl_MB ~i e a fl ii a. Dou a solut ii : Mr(-1,3)

M2(- -J)]

86. Se dau punctele A(U, 5) , B (4, 1) !li dreapta (D) x-4y+7 =0. Sa
se gaseassa coordorwLele punchJlui CE (D) aslfel ca triu ngliiul ARC s<i. fie
isosce! cu baza /ffi.

mine:
a) dreap ta fascicul ui can:: tn;<.:e p1in M(2, 3);
b) dre01put fascicul ului p nral eli'i r.u prima bi scC'toarc.

bi~ec:loare.

""7-<1 b) Sa se calculeze cour-donatele punctului II

al unei drepw w trecc


C, asLfcl fnr\t t riunghiul

fa) 8x-7y+5= 0; b ) 5:c-511+4=0.}

de in:ilnire a inaltiruilo1

94. Se clau p unctele A(6, 0), B(O, 4) , C(l , 5). Sa se a1ate ca:
a) exista r ela1;ia OA TIC+ OD AC = ()L' AH:
b) picioa rele perpenuic ~t b re d use llin origi:te pe laturile triunghiul ui ABC sint coli nillT"I'.

., \ triunghiului.
~ Sa se giiscuscil. centrul 0 al cercului circumscris.

[a.) Mediatonrca lnturii AB taie pe (D) in p unclul C(13, 10). Coefi-

cleutul unghlulnr

l
mnr:=7.
b) Mediatoarea lui

trebuie o inalt.ime.

~-

AB este ~i i nillt ime. M ai

95. Se dau dr eptel e; x+y-1=0; ..c + y - 2_;-0; x;,-2Y-f:.1= 0; x.-2~


-::1 = 0, care sin t laturilc tmu i paralclogram. Sn sc gascno.ca ccuatu lc dJa-

R(2_3 ~).
c) Mni trcbuie o me<Hate>are. o(.!.fl.. ~) ]
;J
3
3

gonale!or (c.d.p.)*.

[ I. Se p ot determlnn !ntii vidurilc. II. Sc pot fo1osi f nsciculclc de


3X I 6y-5=0 ~i Sx- :1-y-7=0.]

Sa sc calculeze u nghiul format de dreptel e 2x-y- 5 0 9i


x-3y+4=0. Care este m.ihimea unghiului in care se afla originea
axelor?

drcptc.

{i.

S.:i SC! scric ccuat iile inliltimilor t:"i':nghiului fo rmat de drept:le


.x - y+2 = 0; 3x-y+ 1 =0; :r+2y-J-2 = 0, fa ra a calcula coordonatele vaf ur ilor.
-

[45.)

1@)1.

Se dau punctde A (a, 0) iii C(2a, 3a). Perpendiculara dusD. fn A


pe AC taie dr eapta x+2u= 0 fn R. Sa se arate ca triunghiul !\ RC este
isoscel.

[Se SCr\C 0 drcapt1\ 0 faSCiCUJU[Ui de ter minat de rlouii


se determina parametrul ca sa fie perpendicular!\ pe a treia.

VlO.J

{iii'. Sa se determine A. astfel ca dr eapta 4x -1- 3y + 1 = 0 sa treaca priil


intersec1;ia d reptelor 3x+y - U; !:lx+2y+6 - 0.

Se da dreptung hiul !\BCD ~i d in pun ctu1 A se duce pcrpendicul ara AE p e diagonala Rn, u n de E EBC. Sa se arate ca Wtimea !lR a dreptungh hJlu i cste medie p roportionalii intre lungimeq lu i ~i segmentul BE.
Sa sc de a !)i o solu tie vectoriala.

\( @

ha.1 a)
r

gas~~te E ( ~ 0)'
iiC=::W+nc ek J

[ BC. se la ca Ox, BA ca Oy; C (a, 0), A(O, b). Se

.4E...W=A"Ec;;tC+cs>=A"E-Xc.

apol

[ >.~-1 0.]

Care es le punctul f ix al fusciculului :


a + 3=0?

(a-1)x + (a - 2)y

b) Sa se determine dreapta din Iascicul care taic axcle Ox, Oy, resp ectiv in A ~i B astfel ca 1 . -1- 1 = 10.

'

IJf) Fie

M un punct variabil pe prima b isecloare 9i Jl (a., b), B(b, c)


douii puncte fixe. Dreapta MA t a ie axa Ox 1n P, iar MB taie axa Oy In Q .

OA"

OB'

[a) (-1,2); b) d oui\

Sa se clemonstreze ca dreapta PQ a!'e o dir ectie fi x fi.

solu~ii;

a=

f ~I

<t

~]

C.d.p. = Cu le!{~re de probleme de G. Titcica. ,Gaz"ta


Matcm atict.i", cca mai veche revi~ til de n1atematicl di!l 1-adi,
a scos sub inl'(rij!rcn mcmbrilor c i o serie de cui<'ger i de

[ Cocficicntu l unghiu lar a l d reptei PQ este m - ab -- be =con st. ]

92. Se dau punctde A(2, 1) 9i B(-5, -- il). Si'i se afle punctul M , pc


dreapta y-x+ 4, astfel ca 1:A MB=90.

~Rtur i ~i

7x+7v-f-9~ 0.]

[4x-2y+3= 0; x+3y-J-2=0 ;

[AB=AC=a

Se scrie

~1

/!i:J se dau dr eptele x + y-2=0 9i 3x-2y+l = O. .Sa se scrie ~uatia


lasc~tlui care are ca drepte de baza, d reptele d ate, apoi sa se det.er-

[Media loa rea latur il Be n (D) C(l, 2).]

f}. Se dau puucl.el c A(3, 0) ~i B(-1, 8) . Prin A ~ ducc o paralela (D)


la pnma
@I Sii se d etermine coeficientul unghiular
prin B, care sa taie rlrcapta (D) intr-tm punct
AHC sa Iie isoscel cu b aza AB.

83

probleme de mare folos p~ u t ru ~~ ~vi, prinlre


gerca de goemetrie analitlca de G . '!'i1eica .

c a~e ~ ~

cule-

84

CAPITOLUL VI

' 99. Sa se demonstreze ca mediatoarele unui Lriung-hi sfnt concllt'ente.


Solutie analitica ~i vectorialii.
[r1nalitic. Ecuapa une i mediatoare: (x2- x3 )x +(Yl- Yt)Y- x,j-;x! -

- Ya;
~

y,

0 e Lc. V cctorial. Fie 0 intersectia a doua mediatoare, D, E, F

mijloacele laturilor HC, CA, A"B. A vern

.!..
2

(0B+ OC)(iX-6D)= 0,

00 BC = 0, OF. CA = 0

2..(0C+OA)(OA-OC')
= O.
2

100. Fie A'B'C' simetricul triunghiuhd ABC f nt,ll de o dreapta (A).


Sa se demonstreze ca perpend icularele dusc din / l ', B', C', respectiv pe
HC, CA, AB sint concurcntc.
[Se ia ( f. ) ca axa Ox ~i o perpeniliculartl oarccare ca Oy. Perpendiculara din A': (x2-x,)x+<u,-y,)y-x,(x,-x3 )+u1<u:r-Yl)= O.]

101. Se d au doua drepte perpendiculare (D) !;'i (D'). Pe (D) se iau Lrei
p u ncte oarecare A, B, C, iar pe (D') la fel trei puncte A', H', C'. Sa sc
dernonstreze di pun ctele E=AB'nA'B, F=: a c nac, G=:CNn C'A sint
!n linie drer~pt.a.
.
102. f'atii de sist.emul de rcfctin ti.\ xOy se iau p u nctele A(a 0) si
B(O, b) . .Sa se determine punctul M, situat pe dreapLa Y=Tnx, astfel ~a
unghiul 11MB sa fie drept.
Fie C a l patrulea v!rf a! dreptuug h iului O.t-l C R. Sa se arate ci:i solutia
vectorialii conduce Ia conditia CMj_ OM.
[ Abscia lui M este

++mbl Vectorial:

ell= m

--+

--+

--+

(OM-OA)(OM-OB)-0

e tc.]

103. Acelea~i date ca rna i inainte, insa M se aflii pe dreapt a x + y -

-b=O.

j]ii;Jo

dreapta variabila care trece printr-un punct fix A taie axele


de coordonatc Ox, Oy, r espectiv i"n M ~i N . Paralcla dusii p rin M la prima
bisectoare taie axa Oy In M', iar paralcla dusa prin N la a doua bisectoare t aie axa Ox in N' . Sa ~;e arate cii dreapta M 'N' trece printr-un
punct fix.

f'i03

~i

,_f[{j(j) Pe u la Lura a un ui ungl!i drcpt sc dau punctele fixe A ~i B, iar


p~ c~~ltil. latu ril. pundul variabil M. Se p roiecteaza virf ul 0 al ung hiulu i.
drept pe dreptele MA ~i MD, respectiv in P ~i Q.
a) Sa se arate ca dreapta PQ trece prin t r-un p u nct fix.
b) Sii se calculczc rap ortul in care a ce~;t punct fm par te
tul AB.

[Fie A (a, b). Punctul fix cste A '(b, --<t).l

~i

Pe axele Ox
Oy se iau punctele fixe A
B 11i scgment ele variabile AA' = 1JB'. Sii se arate cii mediatoarea scgmen tului A'B' t rece
p rintr-un punct fix (C.d.p .)

[PWlctul fix P (-a-2 - h

a-b) J

- -2

~;egmen

[a) Ec u atia rl reptel PQ: A.(a+b>x+ <ab-"l.')y- ).ab=O, unde )" este

sau
Hnmine de arat at ca

OFAD=O. ]

85-

POZI'f!T(.C .Hl:.:L.'\. 1'1Vl!: ALE D'HEP'l'ELOn IN PLAN

ordonata lui M . Punctul fix (,.

~b'

0) ;

b)

~.~ = ~ ]

fiii7l Pe catetele A:B ~i AC ale u n ui triunghi dreptunghic se construiesc~~fara, patrat e in care virfurile opuse lui A sint respecliv D ;;i E.
Sa :<>e demonstrczc cii drcptelc CD. BE ~i iniiltimca A.H a t riung hiului
slnt concurent.e.

tfJV Se

tla paralelogramul AHCD. 0 paralela uarecurc la A.B taie


BC, respectiv In M ~i N, br o pmalel."l la 11 n taie laturile
AB ~i CD, r espectiv in P 9i Q. F ie E=:MPnNQ . Sa se arate ca D , B, E
sint colin iare.

latunle

t\ J) ~i

[Este preferabil

sa

se arate

ca

MP, NQ

~i

DB sint concureni.,.I.

87

SRPARARRA. Pr.ANtTT,UJlN REGilP.'It

CAPITOWL

dcci. M sc afUi iniTe A si lJ. Verificarea se face

vII

prin calculul coordonalelor lui M, annme M

5 5
2. Sepu.rurea planuLui in regiuni de cntn'! ?.
dreapta. Oricc tlreapta impar te planul m doua
semiplane, pe care 1> vom n umi rcgiuni f?i le vum
numerota: cu I regiunea (semiplanul) care con~inc
originca ~ cu II regiunea cealalla (fig. 44 ). Ecuatia dreptei (D) o consideri'i.m sub forma eene
!rala
ilx+ By+C =O
(2)

:SEPARAREA PLANULUI fN REGIUNI

(OJ

(3' 16)

Af,(x,.y,

I
/}

ll

7
Fl~;.

0
Fig. 43.

I. Rapnrtul in caTe o drmp~1 i mparte tm SP!JmPnt. Fiind date puncte1e M1(x1 . y 1), M2(X:2. y~) se ccrc sii sc afle r apo:-tul in care dreapta (D)
de et.:uatie (/J) = A.r.+ Ry+C = 0 imparte segmentul .i\11!% (fig. 43).

Urmeaza sa gasim exprcsia l lli 1;..


Pum:Lul M fiind pe clreap ta M 1 M 2 are coor clonntclc
!It - ky,
1-k

Insa

ME (D)

prin urmnre t rebuie sa verif ice ecuatia, adicii:

x, -

+B

hx,.

1-k

y, - - 1<y,
1- k

+G=O

sau
care da

+ "J!y, + c
Ax, + By, C

II= Ax,

.L

rD,)
(D2 )

6-2-1- 2

--

~~-

- =- -

- 2-4_+ 2

pas~reazlf acela.~i .~Amn

pentru toate purwtele sit11.ate int1-o aceea9i re-

giurw;
b) aceia.~i poUnom ia valori d e semne contrare pentru puncte din
regitmi diferite.

a) Dacii punctele M 1 !?i M 2 sint situate in a ceea~ i r et-siune, dreapta (D )


taie dreapta M 1M 2 :ln exterioml segmen Ll..tlui

M 1 M~ ~i

raporlul

1~- ~~:~ > 0.

P rin urmare (D1) ~i (1J2 ) au acela9i semu.


b) Daca p uncLele M 1 ;;i M~ stnt in rcgiuni cliferitt:, dmotpla (D) 'intllne~Le llreaptn M 1 M'~ intT-un punct interior scgmcntului M1M2 (fig. 48)

~i

k-

~:~<0,

fl<iil'll. (D1) $i (D2) au !'emne contrare.

0 data demonstr ate proprietcitile enuntate, este de ajuns sa cercetam


semnul jJ()linomului in una din r egiuni, fiindca in cealalta rezulta Wior.
Duca tlreapta nu trcce prin originc, ntunci sc caut5. scmnul in rcgiunea care contine originea. Acesta este da~ de
(il)

_f(O, 0)-C.
'

u n cle s -n notat (D 1 ) ~ Axf"'-By 1 +C ~i (D2 ) =A~:2 +BY2 +C.


Pen t ru lr <O, punctul Fvl este interior scgmentului M,Mz, pentru Tc>o.
M este exterior.
Exemplu. Dn:aptn 2x--y +2 =0 impaTte ~;egmcntul format de
.znmctele 11(3, 2), B (- 1, 4) in raportul
il

- ,
2

H.

Dacii un punct Mo(xo, !Jo)E(D) atunci coordonatele lu i verif icii. ecuatia (2), adidi Ax0 +Dy0 +
+ C=O. Daca 'insa punctul Mo(x0 , y 0 ) nu ::;e afli:i pe dreapl.i:t, aLunci Axo+
+By0 1 Cf=O, adica expresia numer kii obtinuta ar e o valoarf' oarecare,
strict oozitiva sau strict ne~ativ1.
v'om demonstra u rmiitoarele p1oprieta1;i;
2) polinomul gene1~al de gradull in do'I.Lu va1iabile f(x, y)-Ax+By+C

Due::\ d r eapta trece p rin origine, atunci r;c aleg<' nlt punct, de exemplu
(1, 0) sau (0, 1) etc.
E x em p l e. a) Ca1e stnt punctele clin plan pent1-u ca1e avem 2x-3y-6.<0?
Se reprezinta -dteap ta 2x-3y-6=0 (fig._ 45) . _Termenul lll.:t;r e~te
(- 6), deci pundele din semi planul care contu~e- ~ngmea fac _polinomul
n egativ $i verifid\ in ecuatia. Sc pu~ face venf1c_ar! cu chfente puncte
(0, 1), (1, 1), (3, 1) etc. R egiunea ha,prat ll. nu convme.
0

b) Sa se 1ezo!ve inecuatiile simultane

x - y <O;

3x-j- 4y

12> 0,

~:

'

88

CAPITOT.trr~

v"'I

Dadi f acem y ~ o in pr imul polinom, se vede ci:i


obti.nem valori nC'gative numai pentru x < 0,
deci r eg iunoa care convine este cca care conj:ine
semiaxa negativ ii. A doua inf'cuatie este verificata de regim\ea opusli. originii.
Multim ea p unctelor care sati.sfac ~imultan
inecuatiilc date este intersee(ia muJtimilor care
verifica pe fiecare i n parte, adica unghi.ul neha:;;mat din figura 46.
c) Se cere multimea punctel.or pentru care
aven~ simultan

x+2Y-4 =0 ~i 2x-y-2>0.
Aig. 4G.

,
Fig. lG.

Fig. 47.

Egalitatea estc verifi.cata de toate punctele


drept ei BC (fig. 47), inecuatia de punctele din
scmiplanul opus odginii.
Mul(imea care verifica ambele rclapi este
formata din punctt>le semidreptei /1 C.
d) Se dl1 ecuatia .1:2-2(u -1- l )x+u2-'- (3-----1 = 0. Consideri:nd pe u, {3 clrept co ordonate
ale utwi punct din plan, sn se afle regiunea pentru cme ecuatia data are 7adiicini n~n.le.
Heali~antul ecuatiei este R =4(2a -{3 + 2);
trebuie ca 2-13+2:>0. Originea verificii inecuatia, deci regiu nea mre da radacini reale p entru ecua~ie este ~cmiplanul Znchi.~ (inclusi v
dreapta) care con~ine originca. De-a lungul
dreptci 2a-13+2=0 ecuatia d ata are radi'icini
rcale, confundate.
a. Aphcat~~ ln. programar ea liniara. P roductia unei intreprinderi, a n nei unitati agricok, transportul marfur ilor etc. care ultadata
se faceau o.arecu m empiric, rid icii astazi probleme de planificare in a~a fel inc!t tinind
seamii de conditiile de l ucru, posibilitatilc dt>
aprovizionare etc. sa sc a jul)ga pe Lotalu l intreprinderii. unitiilii agricole etc. la realizarea
unui plan cu minimum de chcltuieli ~i cu venituri cit mai mar i.
Conditiile de Jucr u se exprima prin ecuatii sau inecuatii de conditii, iar r ealizarea fina la
printr-o functie ~isa de scop, cle obiectiv sau de
eficientii.. Cinrl ecuatiile, inecuatiilc fii functia
sint de g radul I, programarea se nume~te tiniarii.
Nu putem da mai multe lamuriri fn cadrul manualului, d<.tr citeva aplicatii vor arata

SEPARAREA l 'LANULUI IN REGiw::oli

cum l a unele problcme simple, r ezolvarea se poa te face cu a jutorul geom etriei analitice. Metoda se llUmqte ,metod a gralidi".
Ex em p 1 u 1 1. 0 yuspodarie ag1icoli'i tTebuie sa faca pe un ~eren.
de 8 ha dow1 felu Ti de cul turi A ~ H. Cheltuielile cle invest itii ?i venitul
n et pe ha, la fie care cultu rii sint in mii de lei:

/A/B
-,2
r3

i_n _v_e-st-i-ti-i

~1it--;:;;z- :-1- , 5
$tiincl ca gospoclii.-ria dispune de. eel m ult 18 m ii lei pentru aceste cultu1i,
se cere in cazul solutiei optime:
a) 7epa1'tifia terenului pentn~ cele duuil culturi;
b) venitul net ma.:t:im malizat.
Sa notam cu x ~i y s uprafctcle des tinat e respctiv culturilor A ~i R
Co~ditiile de lucru slnt:
(a.).

Veni ~ul net

cste dat de f u nctia (de ef icicntii)


f = 4x+5y.

Ttebuie sa tinem seama in plus ca


ditii d e nenegativitate.

(~)

x;>o ~i y;;:,o,

care se numesc con-

Problema se pune astfel: tinind scama de conditiile (a) de lucru (o


ecuape ~i o inecuatie) t;;i de condi~iile de nenegativilutc, sa se determine
x ~i y care fac f unc"(;ia ((3) maxima.
Pentru aceasta cautam multimeu p unctelor care satisfac sistemul;.
x+y-8=0 9i 2x +3Y-18 ~0.
Inecua~ia este verificati'i pe semiplanul care contine orig inea (s-a
ha~urat p arLea cmc nu convine), d eci portiunea din drea pta x+Y-8=0
, (cadranul /) care inl.ri::i in accst semiplan esle
segmentul MN.
,d
i
R) se seney

-i. . ( 1-'
Ecua,ta
=-= - 4 x + f ~1 con-

siderind pe f ca parametru , reprezinta un


fascicul de dreptc paralele de coeiicient u n. '
g hiular m =-- 54 91. oreIona t a 1a ongmc
n= f

(in f igura 48 esle d csenata dreapt a care t r cce


prin origine ~i da direc~ia). Ordonata la orig ine cre~ te c!nd dreap ta fasci culului t aie segm cntul MN intr- un pund care se mi~ dl. de
la N la M: este deci ma..'{imii cfnd dreapla
trcce p rin M. !nsa M are coordonatele (6, 2),
astfel ca fmox= 4.:.6.:t.52=::14 (mii de lei).

Fig.

~8.

90

CAPIT O LTJL V!l

P rogramarea cea mai avantajoasa estc dcci: cultura A pe 6 ha (x = 6)


f)i culturn B pe 2 h a. l nvestitiile sint de 26 +3 2=18 mil le i~ w~nitnl
de 34 mii l f'i. Pl'Oblcma nrc o sulutie unidi.
0 b s e r v a r i. a) Sa p resupun cm ca in acelea~i conditii de l u cru
venitul n e t ar f i acela~i pentru ambelc cult uri, de p ilda 4 (mii de lei).
ln acest cnz funct ia tle eficienta ar fi f =4x+ 4y. F.,cuatia 4x Hy - f=O
repre?.intii o dreapkl. paralela cu !VI!'J, care, daca este vcrificat a de un
punct al lui i\1N, coincide cu MN. A tunci i nsii mice punct a1 :;egmentului MN este sol u~ie, deci avem o i nfinitate de sol11tii .
Alegerea sc f ace in acest caz clupa alte criterii de bun a gospadarire.
b) Daca am pr0supunC' veniLurile astfel inclt coeficientul ungh iular
al drepti'i cc rczullii din functia de eficienta sa fie m>-1, atunci valoarea cca mai mare a l ui f coresp1.mde punctului N, prin u rmare y~ O.
.S - ar fac e numai l:UlLura A pe intr eg terenul.
2. Tin ccntru alimenl ar este aprovizionat de trei gospodl11'ii furnizoa?'e cme dispnn: prima c.le 5 atttocamioane, a doua de 1 autocnmioane
~i a treia de 6 . C entrul alimentm a1e p lar..ificat sa p'l"ime as<:u pe un interval dat rle timp 12 autocamiocme de marf/1.
$tiind ca transpo1'torul costa rle la fiecare gos1'odiirie resper.tiv 4, 6
~i 5 zeci de lei, sii se cletermine progrmrwrea ma~inilor astfel incf.t costul
transpo1t1tltli total sil. jic minim.
NoUnd cu x, y, z numiirul d~ ma~ini pc care trebuie sa-l dea fiecarc
furn izor t:onditiile sint unnatoare:2: :r-t-y+z = 12; x~5, y~4. z~6, apoi
condit[ile de nenegat ivitate x;>.::o, y;>o, z;:;:>O. Func~ia de eficien ta cste
f=4X-!-6Y -t- ~z ~i ea Lrebuie sa fie minima.
Fiiud vorba de trei nf'.-;lmoscuLe, nu mai putem trata problema ca in
cazul precedent. Vom procecla astfcl din prima ecuatie rezu l ti'i z~12-x-y~6, adica inecua~ia x-t-y:>G. la care ~ adauga x~5. Y-<4. Inlocuind pe z in fu n ctia de cficien~a se deduce
y=x l f- 60.
nczumind avem co11ditiile x-t- y;>-6; O ~x~5;
{j
O~y~4 care reprezcnLale 1n figura 49 ne dnu ca
regiune convenabiHi int C'riorul Lriunghiultti ARC.
Dreapla y=x+f-60 parulcla t:U prima bisec~
toar f' va avea ordonata la orip,inc (J-60) minima
cind trccc prin punctul eel mai de jo~ al t riunghi.ului ABC, adici'i p rin A(5, 1). !nlocuind obtinem
1=3-:-f-60 , cled f = 56.
P1ogram.area este: ci'nt rul I, cin ci ma~ini, ccnIJ x
irul II, 1 ma~ina, centrul Ill, 6 m~ini. Costul mi0
Fig. 40;
n im al t ranspor tului 56Xl0=560 lei.

SEPARAilEA PLANULUI IN REOIUNI

91~

EXERCIJII $1 PROBLEME

1?9. Se d~u p u.nctele A(3, 1), H(-2, 4) ~i dr~tn :>:r-y-8 _ o. Se


~~: raport:ll. m care tlreap.ta f~partc s.cgmE'ntul JLB. Punclul de inter,le

cu dteapta AB C'Ste mtenor sau extcrio: segmentului?

[k- -fl.,

interior. ]

(4a:: 6, 2) ,,

110. Se cl~ pu,nctul fix ~{1, -1 ) ~~ punctul variabU M


a~
Sii .sc arate Cc\ clreapta x-3Y+9=0 Linpurtc scgrnentul 'l.M - t . . .
p ort constant, oricare ur fi M.
.
.r
m 1-tUJ ra-

111. Tel?re~a lui l\'Ienelaus. 0 clreaptli oarr-care tnie lulurilc RC c 11


AB ulc unm tnnnghi, respectiv in punctele M N p S"i'i
'
-, - '
ci'i existi'J. relatia

J se aemonst1'Ze
MB NC

l'A

MC NA

PB

- - =!

n eciproca este adevaraLa?

I Fie A(x J, y,), B(x2. 'lh), C(xJ, y 3) ~i (D) ~ O ecur.tia urep(ei.


MB
(D,)
MC = (D, ) e tc. Redproca sc demonstreazii. geometrk, priu reducere la absu rrf. )

, 1f2. ,Teorema lui Ceva. F ie M un punct in planul unui tl'iHnghi ~i


As-' B , C punctele m_;de MA, MB, MC taie 1espectiv Zatu1ilc DC c 4 AB
a se denwru;l1'eze cu

'

A'B

B'C

C'A

A'C

B't~

C'B

' '

=- -~-1.

l ~l

xo

y
t;,
1/o

[Fle A(xv Y1), B(x2 ,;Y2), C(x;, y 3), M(xo;llo). Ecnaj.ia


1
y,

11l

==0. A vern

==
A'H

::--=

A'C

IX'
Xt

11r3
1 '

Y!

Xo

Yo

x,
x0

etc.]

d?eptunnhic
ADC' (A-goo;
.,.; un 1mnc.' oarc. 11
p 3.S"Sc d/1 u.n t?'i11nghi

~'
v
... a se. cerceteze daca existii un U1oghi tlrept cu ;;11'jul in p astfel
Ca latunte lu~ sa determine z;c catctcle AR, AC 1'0poade P.gale.
'
.

cm c

[Se .ir.u. AB, AC ca axe Cl.r, Oy. D(a, 0), C(O, b), P(x0, "Ja). Laturile
ungluuiUl drept. ~(x-x,.,)-(y-y0 ) =0; x-x0-f-X(y-y0)~0 .

MA

'+ ,,

NA

R apoarte!e s!nt - - ' - -- ~--, _


MB
A (a-x,) -1- Yu NG

- "''- 'r. y,

,..- x, +,A

(b- Uo)

etc.]'

CAPlTOLUL Vll

92

114.

Sa

se rezolve sistemul x>:l; 3x-j-y- 6 >o; x-2y-l>O.

[Reg!unea din dreapla l u i x~3, cuprinsa in unghiul cclorlalt c doui:i


drep te.J

115.

Sa

CAPITOLUL

se r ezolve sistemul: 3.r.-J-2y- 6> 0; y- x+l>O; Y-i_:_l<O.

vIll

[In tedorul triu nghiului format din cele trei drcp tc.)

PROBLEME DE DISTANTA

116. Sii se rezolve s isLemul x 2-4<0; x-j-y- 1 < O.


[Fi~in dintre paral el ele x= 2 care contine odgin ea ~~ este miirgl.~
nita de dreapta datii.J

117. Se considera inecuatiile 2x -j- 3y> 6, 6x +2y~ll f,ii. fum:li.~ f~


~x-J- 4y. Sa se deLermine valorile l ui x :;;i y car e satlsfac mecuat nle ~i
'fac functia j minimtl.
[Regiunea crmvenabilii este cupr ins11 tn unghiul ascutit a! d1eptelor

2x-j-3y-6=0 ~~ 6x-j-2y-11=0, d!nspre Oy. Dreapta y~

4x + 4

ordonata Ia origine minim a in punctul comun celor doua drepte: x = 2


y =l, deci

f,.u.-

]1 ]

Fig. 50.

f are

1. .b'cuatia normalll a dreptei. 0 dreapta este deiinita p r in clouii element e geometrice: un punct ~i o directie sau doua puncte.
Sa luam acum alte doua elemenle geomctrice care pot defini o
dreap t.'i: dis tanta OP = p de la origine Ia dreapta 9i <J.xOP= a, facut de
normala OP la c:lrcaptii cu axa Ox (fig. 50).
Pcntru a stabili ecuati_a d..reptei cu nr.cste elemente consideram un
punc.:t curent M(x, y) pe d r eapta 9i observilm d! proiec1;ia vect orului
pe diret:~ia normala OP es te chiar segmentu l liP=p. Dar proiec1;ia unui
vector pe o dir ectie este p r odu sul scalar 1n tr e at:el vector ~i versoru l dircctiei. In cazul nostr u, notinrl versant] dir ec?ei OP cu p 0, avem

OM

OM =Xi-J-y]

9i

Po= i cos a +j' sin a.

Rczulta OP=Ofvlp0 sau ]J=Xcos a.+ysin a, de uncle


x cos a -1-Y sin a.-p-0.

(1)

Aceasta ecuape de gradul I in rAport cu x ~i y este ecua1;ia dreptei definita cu elementele p 9i 11 9i poar t:l numele de ecu.atia nonnalif. a dreptei
sau ecuatia dreptei sub fo r ma lui Hesse. Se socote~te p po~itiv, deci termenul liber in ecuatia nor rnala a dreptei cste n egativ.
Daca a = const ant se obtinc un fascicul de drepte paralele. Dadi
p = const. ~i a variabil se obtin tangenlele la cercul cu centrul in or igine
~i cu raza p.
L.

o. Hesse, matelllatician g erman (1811-1874). 1

CAPITOLUL VHi.

=-94-'----------- - - - - - - - - - -

2. A du.cerea ecnatiei g~nerale la fon~ta 1t01"1nulli. Pcntru ca e cuatiil~


A x +Bu-l-C=U r;;i x cos c.t+y oin ct---p - 0 sti rcprczinte aceea!?i dre~ptil
t:rebuie ca to~i coeficientii lor sii fie proport;ionali, adidi.

de unde

A'

B'

xo cos

A'+ B' .

ct +Yo

s in a -

(p+d) = 0,

d -Xo cos a. +Yo s in a -

sin rt.

A~!l=-c= = V-A; + B''


deci
.

SJn a. = --c-:=="""

VA'+B'

.Scriincl ca p unctul M 0 (x0, y 0)E (D') avem

yA'+W

-p =+VA' +B' '

(2}

~+By + C
~-I

v.-...:.

=O

(::J)

Prin urmare prmLTu a acluce ecuatia generalii a dt~ep tei Ia f orma normalil. esk de ajuns sa o impar~im cu VA2+H'.
F. x e m p 1 e. a) Ecuatia 3x+4y-15 adus;'l la forma n ormala este
~X

+ 1y -

15 = O.

5
b) Ecuati a y = 3.1:-5 se scrie in tii 3x-y-~ = 0 ~i de a ici forma normal l\ 3x-y - 5 = 0.

V10

d=

+ By, + C
:L VA' + B' '

Ax,

3. Distanta de la lin punct Za o d1eupti1 . Consicleram d r eapta (D) dala prin e cuu\iu norma li'1

cos a. -}-y dn

U.

(p -j- cl) = 0.

a ;uncJ corespunqe lui (6') .


Tre!Juie acum srt d iim liimuririle care urmeaza, pe!ltru a evit.a confuzi ile.
I. :Rxista probleme in c<ne se cere numai mi\rimea clistantei de la un
punct la o dreaplii. In acest caz n u intereseaza semnul distan~ei 9i se
sene
"d =

I X o cos + Yo S. i n - p I

sau d =

I -r=--=-
Ax, + By. +-C I,

VA;r + B

(8)

F. x c m p l u. Sii se af/.e raza c:ercului cu cent1ul in C(-1, -2), care


este tanqent dreptei 5x+12y-10=0.

Avem

+Y sin a - p=O

9i p u nctul M"o(Xo, Yo) (fig. 5 1). Problema mrl' sc


pune este de a gasi expresia distun~ci M 0N = d de
la punctul M 0 la clre<lpta (D).
Presupunem lntii pe M 0 in sem iplanul [fnta
de drrnptn (D)l car e nu con\ine originea. Se duce
prin M0 paral e la (U') la (D). E~le cvidcr.t cl\ l'ele
doua dre pte au lntr e ele dislan~a d, prin urmare
dist anta de l a origine la (D') este (p+d). Ecua~ia
normala a drcptei (D') es Le d eci
Fi;;. 51.

(7)

SC ia Sf'mnn) a~a f e l ca termenul liber


C
Sa fie
:t- t\' B'
nrgn t~v; in acest caz (7) corespunue lui (fi). Daca se ia semnul contrar,

vm'+'

ct

(G)

Yn fata radicalului

c) In general y~m.-r+ n se a d uce la fo::-ma normala scr"iind intii rnx. mx-y -\ n - O


-y+n=coO, ap01
.

x cos

p.

Am aj uns la u n rez ultm I'Xtrem de s implu . distantu de la u n pu~t


Ia o dre(!ptii. sc obtine inlocv.ind coordonate~e curente prin coordonatele
punutului dat, in ecuatia norma!Ci a dreptei. Prcsupune m acum ca punctul Mo se afli\ !n acelasi serniplan cu or ig in ea, f ata de dreapta (D). Vista n ta de la origine la (D') nu mai este (P +d), ci (p-el) !?i inlocuind in (5)
rezulta
d=-(:t"o cos a+Yo sin a - p).
(6')
De obicei eruntia u nei drepte nu este data sub forma normulii, ci sub
fo rrn{t genernla. In acest caz aduc.:em i ntli ccuutia la forma normalii (3),
a1Jui inlocuim coordonatele (x0, y 0 ) :;;i ob1;inem

.1\cestcn inlocuite in ecuatia n ormala ae da

(5)

''"'a= sin' a= _ _
1_ '

Sco\ind riid<kina piitrutii din u ltimclc l'Flpoarte, rezulta

A
COSa= - - - = -

95

de undc

cosa
sln.O'
-p
--=----
A
Ll
C

cos a

PROBLEME DC DI.O:'l'ANTA

r=j5 (-1) -1_:.1 2(- 2)-10 1 14~

V25 +

~=S.
1s

II. Exista lnsa probleme l:J c<Jre tr ebuk sn ti n cm seama de senmul


dis: antei , pe:1tru a m1 pierde uncle soln1;ii. lata un exemplu:
Sa se afle puuctele dr: pc; d1eapta x-2y+l =0, care au depiirtmea
de o unirafe pinii la dreapta 3::t' +4y-l2-0.

Fie M0 (x 0, Yo) punf'tlll cau ta t. El LTebuie sa se gaseasc;:"t pe clreap tn


dalii, dcf'i .r.o-211o+ l =0; apoi clistanta ue la M 0 l a d rcapta 3x+4V-12= 0 trebuie sa fie 1, adica a:r, + 4'1 - 12
1, care duce de f apt la

(4)

96

CAPtTOLUL Vlli

M o(xo, Yo) trebu ie deci sa verifice urmat oarele

sisteme

(II)

3x 0 +4y0-17=0

2Yo+l = O
{ ;.co3x -J- 4y -7-0
0

(9)

ecuatiilc a doua drept e oarecare, concurente $i M(xo, y 0) un punct situat


p e u na din bisectoarele unghiului. Vom scl'ie cii distantclc de la M la
cele douli drep te sfnt egale (fiirii
le lua in modu l), adica

-1- By0 I C
=

A'x -1- B'uo + C'


-{ A''+ B''

Aceasta cste legatura ce trebuie sa existe intre x 0 ~i Yo pentru ca M sa


se afle pc una d in bisectoare. Dar M fii nd punct cu rent se p ot su pr ima
i n dicii !?i combin ind semnclc (+ ) ~i (-) 1n toate felurile, a jungem Ia
ecuatiile

97

0 b s e ,. v a. r e. Da ca drepte le (D) sint p uralele, a tunci ele pot fi ad use la


formclc A x-f-By-1-C=O, Ax..l..Bli -1-C'=O. ln (10) semn n l (-\-) duce la o imposibilitate,

doull paralele.

care dau p undele Mo(3, 2) ~i M6(1, 1).


0 b s e r v a r e. Daci'i privim x 0, Yo drept coer donate curente, atunci a d ou a ecua\ie din (I) !?i din
(ll) con.stitu ie drepte paralele cu 3x+4y-12 = 0,
Fig. 52.
la d btan ia de o unila Le, d e o par te ~i alta a ei. In
ar.est fel se v erle r.oncordan1;a cu solut ia geom etl'icii
r-,~
a problem ei.
I@ Ecuaiiile bisectoarelo-r unghiu1ilor fo-rmc.te de vthnta dTepte. Doua
drepte concurente form eaza patr11 unghiuri, dow'\ cite douli egale ca opusc
la. virf. Daca dr eptele nu sint perpendiculare, at unci doua unghiuri sint
ascutite ~i dou a obt:u ze, suplimentare cu cele ascu ~i te . Sii consideriim unul
din unghiurile ao<:u ~i Le , de ex empl u eel care contin e p unctul M (fig. 52)
~i unul din unghiurile obtuze (ee l care contine pe M ' ), cu bisectoarele lor
OM fli OM' 1OM. S c -;;tic ci'l orice punct de pe bisectoare este egal d epar tat de laturile u ng hiulu i. D aca privim 1nsa figura 56 observam cii M
!li M' sin t de aceea$i p at'te a drcptci (D) prin urmare distantele la (D) au
acela~l sem n; Iaj.a de (D ') sint s ituate de o p arte 9i alta, deci distan tele
sint de semne contr are. n ezulta ca dadi M are rlistan tele egale l a cclc
duua laLuri, M ' are clistantele egu.!e $i d e sem n e con Lmr e ~i invers. A~a
dar exista o caracterizare diferentiata a punctclor d e pc bisect oarea inlerioan'l a unui unghi 9i a punct elor d e pe b isectoar ea exterioarii a lui. Fie
acum

~x +By+ C
.IF ~1: .Q'

DISTAN1'
~A------------------

tar scmnul (-) la Ax-\-By ~= O, care este l'cuapn d repte l echidislante d e ee l<>

x0 - 2y0 +1-0

VA' + Tl'

DE

C-t-C'

(I)

Ax.

PR
_
_O
_B_L_El'
_~E

= : A'x 4- Il'!J'f- C'


. VA"

. P."

(10)

care reprezintli cele doua oisectoare. Se observi:l ca cele doua, ecuatii continute in (10) sint de grcdul I in x !}i y, deci ecuatiile U.QOl' ?repte.

5. P r nl)lema can.! se pu.7Hi acU'ln est e ca , fix indu-nc asupr a w1uia din
cele patru u n ghiu ri a douil drepte, sa ~Lim care d in ecnat iile (10) reprezin t ii bisecLoarea in terioara si care biscctoarea ex Ler ioarii a acelui un g hi.
In ca7.ul g ener al p uLem pro~~a in doua fel u ri.
Metoda I . a) Scriem ecual;ille bisectoar elor snh forma
Ax- By-1-C
, A'x+ B'y+C'
:+: V A' JJ' = __:
,jA'' B"

-=--

(10' )

apoi alegem semnele dinaintea rad kalilor astfel ca tcrmen ii l.iberi

.j

.1' I' IJ'

, V C'

A''

+ B'"

sa fie ambii nf'gativi.

b) Con sideri'im bised uarea unghiului car e r.ontinP. originea (fit=:. 53).
Orlc't! pu nct M d e pe ar.eastil bisectoare, fiin d de ac eea~ i p ar te cu onginca, are dislan tele p ina la cele douii dreple n egative (cum are ~i originea), deci de acela!ii oemn. Atunci pentru a scric ecua~ia aceste i b isect oare, se ia i n partea a doua a ecuatiei, inaintea linic' de fractie. semn u.l (+ ). Pen tn t bisectoarea unghiulu i tiUplimentar se ia semnul (-).
Hc:wmind ;;jun gem la urmatoarea rf'gulil : n) se deg f.n ( 10' ) semnele
din fata rad.icaWD1' astf el ea t ennenii libe,-i din arnbele pilr(i ale ccuatiei
.~lJ. fie n egativi; b) pentr"ll ccuatia b"i.~etloarei ce trece prin unghi1Ll care
con(:ine orirrinea se ia semmtl ( + ), iar pentru ceu.~altii bisectoare semnul (- ).
Metoda a II-u. Cautam punctele unde laturile unghiului care n e in Lere::;eaza taie una din axe: Ox sau Oy: apoi cautiim p u nctclc n nClr ficcare
rli.n cele douii bisectoarP. taic aceea~i axa. Dupii pozitiile acestor puncte
!le putem da seama care este bi ~ertoarca intcriu;;~ra ~i ca:-e bisectoarca
cxlerioara u nghiu lu i.
Cazwi partic1ttare. a) Daca un a d in laturile
tmghiului trece prin origin r, n tunci p1im a metoII
d<i nu l'!e poale folosi. Disectoarele se vor identifl ca p rin a doua meLoda.
b) Daca. v irf11l u ngb iu lui esle originea, m c1
u na din cele d oua metode nu ~ste nplirahilil..
1-'resupunind eli axele de coorclonate nu sint biRcctuarele u nghiu lui, atu n ci u na din biRrct oa1r
trece prin cadranele I ~i Ill , iar ceala lta prin
II ~i IV. Aceasta obser var e folose~te l a determ innr ea bisect oarei <:a1e n e inLere::;ea~a.
Excmplclc car e urmeazi:\ ilustreazi:\ ;_;Jractic
tcate cazu rile.
Jig. 5~.
7 -

Geometric :1-..,al it:c:i cl. XI.

9B

CAPITOLUL

Vm

1) Sll se scric cc tta tia bisectcaTci unghi1t l u i ascutit fOTrnat de dreptele 4:>::-.'ly+
+6-0 ~l Sx-f"!~y+l0-0 .
Metoda I. Reprezent!nd drep tele se obser va cl\ u n ghiul lor a scu(.it cont in" nri3
4
6
10
1211
ginea, Lled vum scl"ie, conform re~>,ulil x . - y
=
fix+
"snu 27x -5
-13
-Dfiy +20= 0.
Metoda a CI-a. Repre?entam cele douti drcptc. L Aturil<' u nghinlui taie axa Oy

!n J> unclele (0, 2)

~; ( 0,- ~) . Cele

99

Pl1 U HLF.:ME D E QlS'!.A:-.l':f4

lmlltimea AA' este distant;a de la virful A l a BC, clcci

d ou l\ bisectoarc au ccu etiilP 27x-99y-,-20=0

~i

2]}. Se vcdc
( 9928) ~ ~ (0,- 121l'

cii

77x+:l11J+1 ZH=n, d<'ci e le ta ie ax a Oy in punctele 0,

(l:l)

Tinincl seama de valoarea lui 1JC d: n (11) !?i d e formu la ariei avem

prim a cstc biscctoarca unghiului ~'cnti t, deoa rece ordonala Ia ori..,;ine este cu-

prinsa intte ordonate1e laturilor.


0 b s ~ r v are. Prilna metodd urc nvnntajul eft ne ingaduie sa scrien1 din Lr-o
data ecuatia bis~C""Iillll' Pi care n e i nter eseaz.:=t. Prin a doua metodti trcbuic scrise
ambeie ~cu atii ~i llupU aceea se !ace alegerea.
2) Sii se afle cordonatelP. ceu trultti cr culu i inserts 1n t1~unghiu! format c!e
axe!e cle cordon ate ~-; de dreapta 8x+15~J-120~o .

Nc t rcbuic doua b isectoare in terioare, insa una este ch iar p rima I.Jisectoare a
v- x, rl"ci mai avem nevoie d e u n a. Ti\ielurile dteplei s!nt A(l5, 0) ~~ B(O, 8).
~x+ V>r-120
Scriem bisecto~reiP ungh iului OAB : - - - - =y. Nu putem tolosi prima mc17
todll., dcci vom separa eel" rtoua b isectoare ~i vum a le)o(e pe aceea care arc ordnnata
Ia oti e;in e pozitiva. Ec u a~iile sint 4x-y-60=0 si x+4y-l fi=O; a doua este bisecaxelm

ori~ine ~

tnarea diutata, deoal'ece are ordonala la

Contrul cercului 1nscris se a fl ~ Ia !ntersecj"la b isectoarclnr y=x ~i x+4y-15= 0


este J(3, 3).
A tr~in b iscctoarc a .triu?g hiului este de lermi nat a de punctcle B, J.
.
:l) Sa .P. crte ecualta bt<ectoarei unghtului aS<OU.f.it f ormat de clreptele x-2y =O
~' Sx+y- 0.
.
-0'mbclc dtepte tree prin origine, deci nu sc poate folosi nici una din metode.
F tgunnd dreplel" se observ!\ ca biscctoa roo unghiului ascu1iL tr<JI.Juie sil trcaca prin
cadnmu l I. Ecuatiile bisectn"''Pior slnt:
x - 2y
3x+ rl
- .--- = ---="'""" sau ~(x-2y)= (3x+y).
~i

1/5

y lO

Se-parlnd cele dona ecua lii gasim ct\ blscctoarea can tata este (li+V2>x-(2\/2-

Yt
Yz
1h

care este exprE>~ ill analiticCt pentr u aria unui triunghi, cind se dau coordona teJe virfur ilor.'''
Acum tJeb uie facuta o precizare: aria in geomet1'ia cmalitica are un
semn. ln ad evar rclntin (14) ne da aria comiderind triunghiul parcurs
in sensu! A-B--C; d acii 1nsii sensul de parcurgere est e 1\-C-B, atund
u ltimele douii linii ale d eter minantului se ;;d umLii 1ntre ele ~i detenninantul l~i schimba semnul.
Ramlne sa vedem care este sensed care da aria pozit ivii. Pentru nceasta
1uam un triungh i particul ar, anume 0(0, 0), A(a, 0), B(O, b ), unde a> O.
1
b > 0, care da imediat .AOAJJ = ab, prin urmare ~ensul car e dii aria pozitiva
2

este sen su] trigonometric sau sen-.:ul d e rotirc de l a Ox ditre Oy.


Sint cazuri .in car e nu ne interesen7ii dec!t marimea ariei; atunci
aceasta se ia in valoare absolutii.
In particula1 ar ia t riunghiului forma l de origine ~?i p.unctele .4(x!, YJ.),
B(x~, y 2), are ca expresie

-l)y~o sau in m u l\ind cu (2V2..LJ):

1
.../Z=2
' d

<v'2+LJ.'t-v- o.
0 b s e r v ar e. Ca \'erificarct hisectoarea interioadi 9i ceo. exterioara a unui
ung h l trcbUic sii fie perp.,ndiculare.

..6. A 1ia unui triunghi. Con~id~i!m triunghiul dat p rin virfurile sale
A(x~o YJ), D(x2, Y2), C(x3, Ya). F'ie AA' inal~imea din A. /\ria triun g hiului

este data de form ula CUJloRr.uti'i .A =

HC=V(~

tBC' AA'. Lungimea laturii Jic este

- x3F+(Y:.:-Y:!) 2.

Ya

in care coef icien tii lui x

=0

(14' )

7. Condipta ca trei punct e sii Jie 'in linie dreapta se poate re;giisi pornind de la ari a triu11ghiului. I n adevar conditia nP.cesar/1. ~i suficienta pentru ca aria t:riunghiului sa fie nula este ca cele t rei pu ncte (presu puse distincte) sa fie i n linie dreaptil ; rezulti\ cii pu nct clc sint colirual' dad\

(11)

Yt
Y2
Y3

Pentru calculul inaltimii AA' pomim de la ccuatia dreptei BC:

~2 ~

(14)

(12)

~I

= 0.

Am filcut aceasta precizare !iindca exis ta ~i o expn>sie a ariei atunci cind se d a\1 ecua~iile laturilor lriunghiului.

s!n t : (Yz-'!h) ~i - (x2-x3).


7

100

101

CAJ;IITOLUL VIH

[ Se scrie ctistanta d e Ia punctt' l A Ia dreapta cc trcce pLiu B,

EXERCITII $1 PROBLEME

~Sa

p erpendiculara pe direcpa datii.. F r . AD=


caute

se aduC'.'l Ia forma normalii ecua\ia dreptei prin taieturi.


- b:c -t- ay - ah =
[

V a' + I''

119. Sa se

12x

gaseascu distant;a de la

o.J

punctul A(l , 3) la dreapta

5y -l- 42=0.
[<Z=3.j

120. Sa se calculeze iniilUmile triung h iului fmmat de punctele A(I, 0),


B(5, -2), C(3, 3).

l Se calculeaz!\ cu
16

16

v2n '0.3-v:s

d istan~e

de Ia vkfuri Ia latnl'i.le opuse.

cer cului cu cen trul fn w(O, 3), tanger,t dreptei 3x+4y- 24 -0.
122. Sa se cerceteze daca dreapta ::l.<- 4y +ll=0 estc s<'cantil sau exterioara cercului cu cenLrul In w(2, 1), care trccc p rin A (6, 4).
123. Se da fascieulu l de drepte cu virful in w(-1, 2) ~i punctul
A (:J, [)) . Sa ~e determi ne' rlr<'ptcle din fascicuL fata de care punctul A are
distanta. de il unitiiti.
[y=2 ~i 24x-7y+3U-O.]

124. Se eli\ fasciculul cu dr eptele de baza :3x-f- 2y--l= O, x-y+3 =0


9i punctul A(3, 4) . Sa se determine tlreptele din f ascicul fat.ii de care p u nct ul A are ciista:1~a d~
10.

r3x - y +5=0 $i x+3y-ii=O. j

125. Sa se cakule~e d isLan\a cl intre chep ~ek p11ralele 48x+l4y-21-U

11

sol uti a vectoriAl a. ]

se

128. Se da dreavLa 5x -12y+32= 0 9i punctele A.(l , - 1), R(5, -3).


Sa sc afle coordonatele punctului M, egal departat de A $i B, care are dist anta de 4 unitati pin a la dreapta data.
[Indi cQfie. ~~e M( cr, M- Se scrie ca MA - MH, apoi ca dislan\ele
pina Ia clreapta data sint de 4 u niLa(i. Re-~ulta uuua sisteme de ccuatii
]
in " ~i II care dau M 1(4, 0) ~i M, ( 180 208)

Jf)
19

129. S:'\ se urate ci\ suma distantelor de la un punct interior la la~~nile


unui t riunghi echilateral este constantii.

constant;) Arf'! v~loarPa 'in.3.l~iiniL)

1.10. Sa se g aseascii pe axa Oy un pun ct M egal departat dC' rll'<'ptele

3x-4y+6=0

~i

4x- 3y-9=0.
[ M, (O,l5) $1

[Sc " Alrll lf'a?i\ d i st~nta "cte Ia un pu nct a l unei ureiJte p!nii ln ccalalta. Se puac<: lua (0, 4) de pe a doua drenptii; d= O, 7.]

126. Sa se calculeze db tanta clintre cloull drepte p aralcle, acluse ~a

f ormele Ax+By+ C= O ~i Ax+ B y+ C'=O.


Sa se aplice formu la gfisit a Ia probl ema precedent a.

lSe r.JOate calcula clistanta de Ia ( mel dreplc, pl nii Ia a doua dreapta; d=

' 0), abscisa !a udgiue a prl-

C'-- =
C I ' P cntr- u aplica~ie "'
1
,.
1\-A'.+R'

e n un~.

127. Sa se ealculcze proiecpa segmentului. [ormat de punctclc !l (x~ y 1 ),


H(x2, Y2), pc d!rectJa data de coeficieu Lul unghiular m.

M,(o -~)-']

1S1. Sc rlnu p1mctclc A (3, 0) 'li B(O, 5). Pe paralela dusa pr in A ln Oy


C astfel incH bisectoarea u.nghiu lui J\.CR sa

sa se deter mine un punct


treacii prin origine.

[Doua

sol u~ii:

C(3, 1)

>i

C'(3 , 9).]

132. Fat ii de un sistem de axe dreptung h iulare xOy se dau punctele


B(4, 0) ~:>i C(O, 3). S!l sc g.1sC'asdl coordonatcle punctului egal depar~a l d<:! B

'li C ~ i in acelatii t im p egal departat de laturile unghiulu i OBC. Cite solutii


sint?

[D ou ft solu(ii: M (12'3125)

24x+7y- 2fl = O.

vor aduce intii drcptele la forma din

x,-x.,, + +m m'
'y,- r,,> Sa

[Se poate lua o latw a ca O;c ~~ mediatoarea ei ca Oy. Aten ~ie la


semnele clistantelor pentru a nu fAce diferen~a in loc de suma. Suma

121 . Sii se Clf'rcet.eze daca punctul A(-~ . 4) este i.HLeriur sau exterior

~i

~i

~i M '

(2'6
3 5) ]

1J3. Sa se calculeze coordonatele cent rulu i cercu lu i inscris triunghiului f.orma t dC' clrC'ptC'lC'
4x - y +2 =0; x - 4y-8=0; .r. + 4y-8 ~ 0

[(f o) J
134. Sa se scric ecuatiile bisectoarelor interioare ale triunghiului format de p unctele A (3, 1), D(2, 4) ~i origine. Sa se verificc Lii ;;1nL cuncurcntt>;
sa se calculeze coordonatele cenlrul ui cen:ului inscris triunghiulu i :;;i raza
aces Lui cere.
[(2V2 -f-l)x- (S+ '/2)y=O; x+2v-5-0; (3+2V2>x--- rv'2-llu-JO~o
Sc scadc prima ccu atic din a tTeia $1 se ob~ine Ft doua ecuatie. Puodui

com un este

(2\"2- l,S- V2>;

r-,(5(1/"7.-1 ).]

102 _ _ _ __ _

CA.lJ!TO LUL VHI

135. S/1 se calculeze aria t riunghiului f ormat de pun dclc 11(1, l),
B(-2, 4), C(-4, -3).
I ...:.:1=13, 50 unita t.i piitrate.]

CAPITOWL

IX

1.16. Sa se calculeze aria patrulaterului format de punctele A{3, 0),

'1

ll{2, 5), C(-1, 3), D(l, -4).

rse

d escompunc i n triunghiuri. Atcntie la scmncle ariilor pcntru

a nu fa ce dilcrenta in loc de suma..A =

TRANSLATIA AXHOR

2' J

:.!9

ufx.n
/x:uf

I
)('

137. Sii ::;e d emonstr eze ca aria unui patrulater ale ciirui virfuri sin t
A , (i = 1, 2, 3, 4) 1,>i care are ca d iagQnale A1 A 3 ~i A 2 A, este d ata de unu
din f ormulele

-"~+ I

x1-xa

Y!-Ya

x2

?h

X t,

Y4

I&
I

1-

-2 lx2-Xt.
X3
1

Xt

Y2-Yt.
Ys
Yt

[/

[Aceea~i indicat ie ca mai inainte. Se va tine scama d e prop rietiitile d <>terrninanplor.j

138. Se da d reapta 3x-4y+4 ~ 0 ~i punctul A(B, 0). Sii se calculczc


cordonaLele punclelor unde dreplele ce ll'ec p rin A ~i fac cu axa Ox 45
~i 135 talc clr capta clatil. Sil ~e nflc aria triunghiului format de cele trei
drept e.
[8(36, 211), C(4, 4 ). .A'=112 unitati de al'ie.]

139. Se dau p u nct ele A(2, 2) iii B(5, 1). Sa se determ ine punctul C,
situ at pe dreapta x -2y + 8 = 0, astfel incit aria triunghiului ABC sa f ie
de 17 u 2

Fig . 5-l.

1. SJ consid er iim punctu l M(x, y ) raportat la sistemul cartezian or':ogon al xOy ~~ sa efectuam asupra sis temului de axe 0 translatie , pina cind
or;;;inea vi n e fn tr -un punct oa1ecare 0'(x0, y 0 ) . Desigur, f ntii de noile ax e
x'O' y', punctul M va av ea alte coordonat e (x', y '). Problema care se pune
este aceas la : si:L i;e gai;easci:L r elaiiile ca1e leagii. vechile coTdonate (x, y)
cu cele noi (x', ?/) ~i C1L cooTdonatele (x0, y 0) ale o1'iginii noi 0' fati:L de

vechUe axe.

Pen tru aceasta sa notam cu 7-0, r vectorii de pozitie ai punctelor 0',


M fatii de r cpcrul 0 ~i cu r' vcctorul de pozi1;ic ul lui M fa(.cl de reperul 0'
(fig. 54). Facind observarea ca oriunde ar fi translatate axclc, vcrs ori i z, J
ramin aceia~i. putem scrie:

[ l ndicatie. Se ia C(a, ~) ca re trebuie sa vedlice drea pta dat!!, tal'


aria ABC= l7, cllci C ponte fi de o parte sau alta a dreptei dar.e, nP~i
aria pO'ate fi pozitiva sau negativa. S istem ele dau C(12, 10) ~i C'(-16, -4).]

r = Xt+Y); ro ~Xoi+YoJ; r' = x't+l/J.

(1)

Inlocuind acestea in relatia vectorialii evidcntii

r=ro+r'
s e obtine

xi+yJ=(Xo-f-X')'i-f- (Yo+ Y' )J.


Descompunerea dupii versorii 'i, ] fiind un icii tre buie sa avem

X= Xo+X' ;

Y=Yo+Y'

Acest ca sint rclatiil c ciiutate. Ded abscisa veche este egalO. cu snma dintre
abscisa noii origini $i abscisa nona; se poate da un enunt asenUi:niitor pentTu ordonate.
Ex em p 1 u. 'Fata de sistemul xOy se dii punctu l M(4, .5 ). Sii. se af:e
coordonntPll' lui M fa.tii de sistemul de axe tran.;latat in 0'(-1, 2).
Avem 4=-l+ x', 5=2+y', de unde x'.=5, Y' = 3.

104

CAPITOUJT, J'C

0 u s e r v a,. e. Dadi n., uitam Ia Ii~.'1U'U 58 sc pare cii <'Ste tot a~ a de u~or
stt stabilim rclntiilc (3) direc t, fiira s a apelam la rela(:ia vecturiala (2). !n rea litate
in:>il Jacii pro~ediim di rect trel>ui., >a ne aslgu rl!m cii rciatiil.-, (~) se piistreaza !n
diferite cazuri de f igurl!: 0' in cadra n ele II, H I s a u IV ~i de as.,m.,nea M in diferitc
cadrane. Relatia vectoriala (2) esle .inoli generala orlcum ar fi punctel<> 0, O' M
>n p!an ~i dcei r clatiilc (~) sint gen e r ale.
'
A.ceasta observare scoa.te in "videntii general'ilfltea fonnulelQT vcctO?'ialc ~i dcr i
a ~xpresiilor analitice dedu.Ee pc calc vectoriallt.

2. Ecuatia dTeptei in rapo1't cu. noile axe. Fie

(D)=Ax +Bv +C~O

er.~Jatia

clrPptei raportatii la vechile a.xe ~i 0'(x0, y 0) nnua oriJgin e. Inlocuind .r: ~i y din rdatiile (3) sc obtinc A(x0 +x')+B(Yo+Y')+C=O sau
notinrl Do=A:ro+BYo+C,

Ax' +B?J' +(Do) =D.

'T'~ANST.ATTA

AXF.J,OR

105

Ecuapile dreptelor raportatc la noill' axe s lnt /\.1~'-:-Bv:+Do = O ~i


A'x' +B'y' +V6=0 qi este clar cii au aceia~i I'Of'ficicnti u n:ghiu lari m=-~

m' ~-% elacii directiile dreptelor r a m In

ne~d1imb<tte,

a tu nci

~i

unghiul

celor doua d1epte 1iimine neschimbat dupa translatie.


A~aclar dista nta intre doua punct e ~i unghiu l a <./.ouii. dn~pte sint clemente invarianle Jatti de translatia a:relor ill' coo?donat~<.
Ex em p l e. 1. Ce devinP. ecuatia ri.?~<ptei 2x-5y 12 ~ 0 daca se da
o tmnsln.tie sistemu.lui de reje1'inta astfel ca originea sa vina in 0'(1, 2)?

Prin ur mare t.erme nul libcr este re?.ultatul inlocuirii coordonaLelor (x0, '!Jo)
in ecuatia dreptei date (D) - 0. Daca dreapta dat& trC'Cc prin noua origi.ne,
atunci (Do)= 0 ~i. ecuntia drcptci in noi.le axe dev:ine

Avl"'m (Do) = 2 1-5 2 + 12 = 4, deci ecuatia dreptei fatii ue n olle axe


este 2x'-5Y' + 4 - 0.
2 . 4c ee~i p 1obl emi1 pentru dreapta 3.r +8Y+2=0, n oua origine fiind
0'(2, -1).

A..l;' -J-By'=O.

(1Jo)=3 2+3(-l )+2 - 0, d!'M :lx' + 8y'=0,

(4)

(4')

D acii dreapta cste data sub alla fonn;;l, sc aduce fnt ii la forma generala
?poi .;e f olosc!]te formula (4).
3. ELemente care riimin invariabile fata de trcmslatia de axe.
a) Distanta int1e doua puncte. Fie M 1(.1.:1o y1 ) , M7.(x2 , y 2) cele douii
punctc raportate la sistemul cartezi.an x Oy $i 0'(x0 , Yo) punctu l i n care
se muta .mi~inea d,up[l ir ansla tie. Noi.le coordnn ate ale lui M 1 !?i M 2 lc
n otlim (:r1 , y,) r;;i (x~, y2).
Distanta M 1M2 fata de vechile axe este data de
~i

(M1M2).o,=

(:r2-x1) 2+ (Y2-Yt) 2,

(5)

iar fn.t;:i de noilc axe, cstc


(M ~M~)xnv =

!nsa potrivit relatiilor

V(x2~1:1)2+ (Y2-v;v

adicii cireapta dat a trece prin noua ongme, cu alLe cuvintc s-a ales l'a
noua origin e un punct a l drept.ei uate.

X
EXERCIJII ~I PROBLEME
140. Si'i ~c spuni'i cc dcvin ecuaj:iile dreptelor x+.2y-5=0; 2x+3y- 8=0; 3x -7y=D; 3x-2y+6=0, dadi originea se muta pl'inLr- o transla~ie in 0' (2, 3).
[x'+ Zy'; 3=0; 2x'+:l1/+5=0; 3x'-7y'-15=0
3.r'-2y'+6=0 (riimi ne neschimbntli).]
'

(6)

(3) avem

141. Se dau d:eptele 5x+Y-7= 0 ~i 3x-5y-21 = 0. Ce dcvin ecuatiile acestor drep te dacii, prin translatie, s~ mutii or iginca in p unctuJ. de
intersectie a l celor d ouii drepte?

Wx'+v'= D; 3.r'- fiy'=O.]

d eci
(7}

relatii care a r ata ca (MtM2).ov= (M1M2).rou,


ac:lica distanta fntre doua
puncte r ilmine invariabill! la o translatie de axe.
b) Unghiul a doulf drepte. Fie (D) = Ax+By+C-0 (1Y)= A'x+
'+ B' y C' = 0 doua drepte concurente, raportate la vechile axe. Coeficien~ii.

lor u nghiulari sin t

m=-~ ~i m'=-~
B

U'

142. Se considera ecuatiiie aceleia~ i c.lreptc (D) r aportate la vechile


axe x0y ;;i 1wilc axe x'G'y', dupil tra nsla~ie. Sa se arate ca ter men.ii
liberi sint de accla~i senm dacii 0 l?i 0' sint de aceea~i parte a c.lreptci (EJ)
~i de semne contrar e, daca s!nt de o parte ~i ali,u a lui (f!).
143. S<o! dau p unclele A(3 , 2), B(1, 5), E:'(-2, -1). Sa se spunii ce devin
er.natiil.c latmilor t.r innghinlui, claca se mutii originea, prin t rant;l<4ic, in
centrul de greutate al tri.ungh iului.
!3x'+ 2y'-7=0; 6x '-3y'-l-7=0; 3x'-5y'-7=0.]

141. St\ se tm.te7.c problema in cazul .general cind v!riuri:lc triu nghi.ului sint A(x1 , y 1 ), B(x2, Y2), C(xa, YJ ).

106

CA P T'l'OT .tiT. l X

[ hulic atie. Se v oL st:ri<l ecuatiile

t .

3 A,

umJe

m1nan

~,

se v a t1ne sean1a cii G

(~x,
3

la tutilor sub formii de deter-

:Ey,)
3 . Se

g~se~ te

ca termcn :ibCL"

CAPITOLUL

A este aria triungbi ului dRt }

145. Sa se cerceteze care sint dreptele a ciiror P.Cuatie se pastreaza

LOCURI GEOMETRICE

dupa o translatie de axe.


[Fie Ax+ By+C=O dreapta. 'I're buie ca Dn=C, care aratii ci:i
A

Yo

~ B= ;.- , deci dreapta trebuie sii ficparal<'Hi cu 00'. Vezi un " x emplu

la exercitiul 140.\

1. Din geomet ria elementara ~ Lim ca se IIUme:;.Le Loc geometTic multimea punctelor care ;;e bu.curil de o aceea~?i p1vprietat e. In plan acca'lt!l
mul\1mc de p unctc poate alcatui una sau mai multe cwbe . De pilda toate
punrtcle din plan egal depii.rtate cle un ptmct .fix se g asesc pe un cere,
p rin wmare locul geom etric - t:ercul
esLe forma L <..l inLr-o sing urii curuii,
in t imp u = punt:Lele cgal dcpilrtate de o rheapta s1nt situa te pe rlouil.
d rcp tc plll'alele cu dreapta data . de o parte $i al't;,\ a ei. d eci locul geometric
este alciHui t d in cloua d re pte.
Putem concepe locul g eometnc ~i 111 alt mod, bazat pe m i$care, d eci
cinemu.tic. 1\ nume putem sil ne iuchipuim un puncl M m obil, care piistreaz/1 tn tot timpul mi~c ill'ii prop rirtnt.Nl dnt::i !)i gcnere!lz:l r.stfcl Jocul
geometric. I n aces t fel p u nctu l M coincide pe rind cu punctele locului
g eurneLric tlefini t mai !nuint c s tatic, ca mul\irnc <..le puucLe. S!nLem a~t-fel
condu~i l a o definitie cinematica : se mtme.~te loc geom et ric f igura p!arUi
de.9crisli dP. n n pnnct mobil M , care satisface o nnumita co nd ~ti e (pr oprictate) data.
F igura plana de car e am vor bit poate fi alciit uita din una sau mai
multc cm bc suu chiar tle o p or~iuu e d in plau.
In scopul rlc n. p u tea da l'eguli p recise pen tru d e Lerminarea locwilor
geometrice pe cale analit ica, v om desparti locurile geometrice In doua
c ate>;orii, rlupli conditia la care e5te supus punctul v<Jriai.Jil: a) 1-ocuri gcometr ice r ezultate d in mi$carea unui punct care piistteazii :'1eschimbata o
1e!atie geomet1ica; b ) Joc1wi georn etrice dcscrisc prin sd timbareu pozi(ici
p unciu Lui de inteTsectie a doua cuTbe variabile. in acest di n u rma caz,
proprietatea car e se pastreazi\ estc c5 pun<'tlll variabil se gase9te mcrC"u la
~ntrctil. ic-rea celor <..l oua <.:u1be.
Vom s tu dia cdc do11ll categorii de locttri geornetrice, cu suflciente
exernple pen tru ca lucrmile sa fie bine lamurit e.

108

CAl'lTOLUL X

2. Locu1i geum~trice rezuUate din 1elatii geometrice. A giisi locul geometric nl punctului M(:r, y) inseamna a gasi rela\ia de legatura int re coordonatele x !?i y, adidi ecuatia locului. In cazul cind M(x, y) satisface o
anumita relatie geornelricil, este de ajuns sA transformAm rcla~ia data
intr-a relatie annliticl\ 'ii am gi:lsit lceiitura intre x l?i y. Ajungem astfel la
aC'C'asta regula simpla: locul geomet1ic ar unui punct care satisface o reratie
geornetricti se gtiseste tmnsfonnind relafia geometrica in relatie analitica.

aaa.

Ex e m p I e . 1) Se cere !ocu! geamctrie Ill punc,e!or ega! depd!rtate de o clrcaptii

Fie (ll) dreapta data, M punctul care are dislanta d p!nii la (D) ~i MNj_(D),
und" N e(D). Rela\ia geometr!cii est.e evident
D uell nu i ntcrvin ultc considcrnt:ii c,: putcm alege ~nm vrem Rxele, atunci vom lua pe ( D) ca ax5 O x ~i o per-

MN=d.

pendiculmii. oarecare pe ea ca Oy.

Rela~ia

geomeLTicll. transformatll. a:1alitic <>Sic

li=d

(l)

~; re-pl'"""ntii clOt:a drepte paralele cu Ox, deci cu (D). Daca insa sintem o!Jliga(i
alegem all.e axe (in cazul cind locul cerut cste numui o purtc a unei probleme
mui complcxe), atunci (D) are ecuatia Ax-f-lly-f-C=O ~i ecuapa locului este

sa

Ax-1-By-1-C= d
VA'-1-B'
.

(2)

Lccul estP designr R~<'lll~i, dar raportat La alte axe.


2) Su '" yiist ascu locul yeometric al p1mctelor care a" suma d!sta7ltelor Z<l clot<u
drap!c '):)erpondic!!lac, constantd $i cgala cu. a.
Problema poate fi studiata sub doua aspecte dupa cum distantele sin! socotite cu semn snu !n vuloare obsol uttl.. In or!ce caz, nxele de co01d on ate vor !i ch!ar
cele douii drepl<: ~i atunci es'e foarte clar ca di<tan(;ele unu.i punct M La cele dnuii
drepte sl.nt chlar coordonatele punctulul. Relatla geometr icl! datil. de enun\ ..,;\e
MM,-1-MM,=a.
Cazul I. Dacii distantele s1nt socotite cu semn, atunci acest:ea sint comdon atele punctulul M . cu semnele respective in cele patru cadrane. Relaoia georn.,t ridi
transformata analitic este deci

x+u=a

(:1)

~i r~pre7.inta dreapta AB (fig. 55) in


i:u~a dl daca 1\.1 iese din cadranul

l.ntregime, rleci ~i parttea punctatii. &'i se obs.,rJe


I, atunci din puncLul t.le veUen! al gemnetriei
fiirii semne avem cUferenta d!stantelor constantii Si nu surna.
Cazul II. Dad relatia geome!l'ica se r~era In dist aHie:e absolute, atune! relatia anal!tlcll. este
, Jxi+IYI=a

(4)

GEOMETRICE

109

Se al~g., dreapta BC ca nxii Ox si mediatoarea segmentulm BC ca axa Oy.


Coordonatcle punctelor sint: A(Xj, 111), D(a, 0), C(-a, 0) ~i M(x, y) care este punct
curent al lccu lui. Relatla geometricll transpus5 analitic cstc

sau, dupa dezvoltare

~i

reducerea termenllor asen1enea


(5)

1\ccasta. e.qt.P. P.r::uapn i ocu1ui geon1Ptl'ic

~i

rep ~ezin ta

o perpendiculara pe tne-

diana OA a triunghi ulu.i ABC, dee<tr ece roefiri f'n tnl siin unghiular esle -

~
u1

Dicutic. a) P1ob tema prin enuniJI ei, nu duce La ni ci o limitare a locuiui


geon1etric, deci 1ocul geon1eLric este toata d1eapW.
b) Cazuri patticulce. 1) Dacil OA=a, adicii mcdiana tliunghiului Aile: este
jumiitatca laturii I:JC, atunci :r.f vl-a2 ~i ecuatia locului se reduce Ia x1x-f-y 1y- o,
adi<-a pcrpendiculara ;,Je OA core trccc prin origine.
2) Dacii tri:~ng hi u l AHC este isoscel, Rtunci A e;Dy ~i X1=0. Ecuatia locului
y~- n2
devine y= - - - , o paraltl::i Ia Ox.
2y,
~) Daca A, B, C, s!nt coliniare, atunri A sox ~' y1 =0. E cuat ia (:\) "" I'Pciuce

:x1 -a'.!

Ia x= ~ , dec! o perpcndicu lal'ii P<" dreapta ADC.

Am dnt nccst mndcl riP. d ;scu~ie pentru a ariita cii in primul r!nd trebuie vazut
daca lucd esle limitat sau n u , apoi cstc binc sii se pre?.; niP unele generali~i:iri sau
cn.zu!:i pA.,*ticul:we i.nteresante.

3. Locuri geomet1ice rezultate tlin intersectii. !.!1. cazul locurilor rezultate din inl~rsec~ii de curbe punctul M se afla la in lersect-ia a doua cmbe
variabile, a direr pozitie depinde de un paromet:t'U A. Prin urmare ecuaLia
fiecarei curbc eontinc variabilele ~:. !I ~i m1 acela~i paramctm ); c;re
srhimba pozitia fiecarei cur be, dar nu n, odifici\ gradul ecua~iei sale. Cele
dou.;\ <.:urbe se pot set'iE' deci, in general, >ub forma
f(x, y; A)=O ~i g(x, y; ).)= 0.

(6)

Ne propunem sil gasim metoda de a cletermin a locul geometric al


puncLului M In accst ca~.
Ecuatiilc (6) for meazii un sistem pe car e 'il pulem rezolvn rn raport
cu x $i y; acestea vor f i fum:tii de /,., deci vom avea

~i

''
Q

reprezinta p iit ra tul AUCJJ, L11cru care se vede u~or, de.


oarece daca M a par~ine l uc ului, a~uncl slmetricele fata
de 0.:, Ov ~i orlgine apart ln d e Rem<"nP.a locul.ui.
Din punctul de v..dere a! geome l1"ie i elementttr e problema se i ncndrcazli In ul d oilen en~.
AlTai/em atentia eli dup ii ce s-tt obliuut eC"aaji locu,...
Lui oeometrir. trebuie cmcetat dacil natura probtemet permire c:a toate puncte!e care vedficil ecuajia sii apartinci
Iocului, sau numai tJ parte. Estc chestiunea loculul geometric limilal.
3) Fiind d ate t-rd punc:te A, B , C ><L se 9clseasdi lccul geometric 11.! punctelor care sat istac r clat!c

J.O~URI

MB 2-f-MC'~2MA2

(7)

Tr cbuie sa prec1zam ca din p1.mct de veden~ practic rezolvarca sistemului (G) poate duce uneori la greutil\i dcstul de mari, dar, w;;a cum v orn
vedea, aceastil rczolvare ne in tereseaza prea p u \ln.
In baza relatiilor (7) la fiecare valoare a lui '1.. corcspunde o per ecbe
de valori (l:, y), d eci un punrt in plan. Cind /, vatiaza continuu, pundul
.M(::r, y ) i~i schimba ~i el continu u poziiia !ii dcscrie curba- loc geometric.
Pentr u acest m otiv se :dee ca (7) rcprezinta ecuatiile pammetrice ale locu.
lui geomctTic. L egatura intre x !ii y este fiicut.a indirect prin parametrul /,..

Pe noi ne intet'f'i'efl?.A lcg!ltura diried.:\ !ntre x ~i y , deci ecuatia cartezianii a locului. Aceasta se face eliminind pe "/<. inn-e cf:'le rlou11 ccua~ii (7),
deci scotind pe I. d intr-una din clc ~i in t roducindu-1 in cealal lit. ln acest
fel :;e ob~ine o rela~ie de forma

care este ecuatia locului geometric ci\utat.


Sa observam insa ca ecuatiile (6) ~i (7) sint echlvalente , prin mmar e
p ut cm climina pc ;~ direct din (6), fa ra a mai lno!ce lJlin (7) ~i vom obt,:ine
acela~i loc geometric.
De aici regula:
Pentru a yiisi Locu! geumetTic rezultat din inteTsecpia a doua ctwbe
variabile, cme de pind de un acela$i paramet1-u, se elimi nli pmamctrul
intre ecua~iile ce!or duuii c.'tuue.
Du pil cum s-a vazut sistcmul (7) a f ost ncccsar numai pen ~r u a clemonstnl ca locul geometric se obtine prin eliminarea parametn1lui. Se
intimpHi insa cite o data ca elim in area pmametrulni din (6) si\ qc facil
greu. A t unci tre!;mie incercat daca nu cumva trecind de Ia (G) la ('7),
eliminarea se face mai u~or Intre ecuatiilP (7).
4. Cazu~ cind curbel e contin mai rnulti paramet1i. Se poate ca din
enun~ul unei prol.Jleme sa apanl doi parameLrl ~i a Lunci ecua~iile c.;urbelor
care determina locul geometric con tin d oi p arametri, adicii sint de forma
f(:r., y; ;.,, iJ.) = 0, g(:r:, Y; il.,

~t)~O.

Tn acest caz lnsa tot enun~ul problemei trebuie


de legatura intr-e cei doi parametri, d eci

hi).,

~l)- 0.

sa

(8)

ne dea 9i o rcln1;ic

Ex em pI c. 1. Se considerii un unghi drept $1 un punct


fix A. 0 dreapt/i. de d i reclie constantii taiP. Zaturi!e nnahiu !ui,
respectiv in M $1 N. Se ce1e locul geome ,r ic a l intenectiei
perpendtcularci din M pc .111\i, cu. pe!"pendici,!ara din N
1JP. AM.
L aturile ungh luiu! drept sc nlcg il'l mod f lrcsc ca axe
(fig. 56) P nnct u l A are comdonate oarecare: A(x0, Yo)Fig. 5G.

~i

y=O ~i

Dreapla de d irectie constan lil o scrit>m bub !orm a y-mx+>..


(~ cstc p at"Rmet rul p roble mei) u nde m=const. dil. directiR
dreptei.

e Oy sint tilicturilc drcpt c i, lar coordonatclc lor sc obttn

X=O. Sc gasc~te M(-;; o) sl

~~

N(O, ;,. ). P cntt"U drcpt clc

.,1N

il.W nc trcbuic n u m al cocficientii unghiulnri. Elc fiind determinate prin douil


puncte avem imediat

.,. - i.

tn;.,N=

Yo

x,

7 H A M = - -..
- .

x,+ -m

Rezulti\ ecuatiile perpendiculavelor din M

x, + A.
= - ~ ( x + ~) y-i. = - __m
Yo- A.

Yo

1n

:rx,

+ yy, =

X ( y-

2)
m.,

~i

N, respectiv pe

AN

~~

AM:

y=

x; care se ma.i pol sc.rie sub formele

~i

x:r,

+ YYu - ~ (Yu - ~)

m.

L ocul Jo(eometric al p u ndului J de intersectie a cel or doui\. rltepte se capiita prin


elimin area paromct ru lui l.. ; aceasta se obtlne scazind ecua~lile ~i j mpilr\ind cu ).=j=O.
Ecua~ia locului geometric este
1
y-y.,~- (X-Xn).
m
Se observa ca locul esle perpendicn lma nu oi\ ' din A pc rlrcapta MN lie rlirecpe consta ntll.
Nota. Sul ll(ia geomehidl este simpla: or icare ar fi t r iunghiul MJN,
AM ~ i A N slnt inill ~imi , dcci JA este n trela lnalt;lme $1 JA..LMN.
2. I'1'in punctul fi:l; M 0 se due doult deptc pcTpcndicul are: una taic axa Ox tn
A. ceata!tii axa Oy in H ::iii se aii.<P.asdi. locul mijtocului lui AB cind unghi ul d rept
se m t e1te in ;ur~tl tui Mo (C.d.p.).
&:riem ecuatiile a dou ii d rcpte ce tree prln M 0 Ql s!nt perpendlculare;

(8')

Eliminarea cel or doi parametr i se face intre cele t rei ecuatti (8) ~i (8').
Tn mod asemanator tTei parametri se voT elimina 'inLre paLru ecua~i i et.c.
Sc 1ntrmpla uneori, destul de rar, ca o problem!\ sli eon1;irlfl rloi parometri, faTa 1e-Latie de tegii.turii. inLTe ei 9i totw'ii sa exisie un loc.; geometric.
In astfel de cazuri, atunci cind ~e elimina unul din
parametri, se elimina de Ia sine :;;i al doilea.
Exemplele care urmeaza vor Uimuri ~i mai bine
expunerea.

Punctclc M E Ox
f!ic ind s u cccsiv

(7')

P(x, Y)=O

!I

Ill

L OCURI GEOME'l'IU<.:E

110

Y-'1/n= ), (:t-xo)
I

Y - Yo=-

(X - x 0 ).

Para mlllrul comun e s\e coeCicien\ul u n ghiular ). al primei dreple. Intersect!nd


cele doua dre pte, rc, pecli v cu Ox

~i

Oy, se obtine A ( x.

~ ~0

0)

B ( 0, Yo

+ ~) :

Atune! mij locul segmentului AB a re coorclonatele;


X

= 1;;- {\X.- 'I)


~ '
)..

+ -:ro)
'
).

Y = -1 ( Yo
2

De dnta acea "ta curbele variubil" care d etermlnt\ prln !ntersectia lor punctul M
s!nt d repte paraiele Cll ax<>le, CU fll te CllVinle am easit chiar un sistem de form a (7),
Pentru climinarea lui l.

a~

tteb ui oil-1 scoatem dimr-o ecuatie

~l

s!l.-1 in t rod u cem


Yo
=Xg--2.1:;

in ccalaltil, dar este mai s!mplu s!l. scr lem inti! ecuatllle sub !ormele
-2x
~ = 2rJ - y., de unde = -. - ' sau 2x0 ."t+2YoY=x&
1..
X.
2y - Yo
Yo

Xu

+ yJ.

Locul geometric este mediatoarea segmentului OM0 (a se

vedea p1ublem a

81).

112

CA P!T()T .UT, X

.1. PI!
punctel~

latw~le

ur.ui unahi drept xOy se iatL ptmctel e A pe U>: Ji Fl p e Uy, apol


p~ O.c, N pe Oy care satisfac relatia

variauile M

-OM +
OA

ON

- = 2.

OR

Sii se gilseascii locul geometric al punctului J := AN


JIM.
fun Juut nccst cxcmplu cu un an umlt sco!) : de u arii:ta ca daca cele d oua drepte
variabile coincid la un moment dat, atu n ci orice punct a l lor este punct de inlt:l'see\le ~~ dreapta aeeasta dublil apare ca loc geometric, tiiril. a fi adcvilratul !()(!

geotuetric. Astf(:ol de loc uri geomPt riC'P: t'P7.ultil din n edete1mi.na1"ea punctt.tl1ti d~
intersectie sl este blne sa ~tlrn "" le recunoa~tem p e n tru a le separa ca sil raminil
l ocul geometric verllabH.

In problema datil axele sint laturlle ungh1ulu1 drept. Coordonatele punctelor


!e no:iim: A(a, 0), B (O, b), M(a, 0), N (O, fl) .
Dre p lele din e nun\ se_scriu p1in tilleturi:

LUCUlli GEOMETRTCE

113

4. Se dii. 1<11 paralelogram ABCD. 0 paralalu ta ll.B


taie laturile AD fi BC, respactiv in ,)1 $i IV, iar o paralelti Ia AD t aie l atnrile AD ~i CD, respec!iv 'in P ~~ Q.
Sii '" afle loct<l yeumelric a! punct11lui PNn MQ.
Se a legc latura AH ca axa O:r ~i perpendiculara pe
ea In A ca Oy_ apoi se noteaza cu a abscisa lui B (fig. 57)
Ecua[iile loturilor p~r>Jlelogramulu i sinl: (AB) y=O; (CD)
Y=h; (1\D) y= mx; (BC) y=m(x- a ). Ecuati !le drept:elor
MN !)! PQ siBt r f'!Ypectiv: y~ 3 ~~ y~mx-j-a. D -.l p~ cum ""
vcde npc-.r doi paran1etri 0 si B f&rii ca pt'oblcn1a sa nc
dea u ieg-titurB intre Pi , totw;i. exis{ft un loc geor:neLric:.
:f!ezo!vind , i, tec;e!e formate de drepte!e MN ~~ AD, apoi
de NfN ~; BC gaslm:

~+lL-1=0
a
b

( BM)

Flg. 57.

'M(ft->3
); N(u+-m [3).
m
De asemenea PQnAB

(AN)

II

~i

PQnco ne ctau

p (

- ~,

o);

(b :~ a- b)

Acum se pot scrle ecua1iilc drcptf'lor MQ ~i NP, care aduse Ia forma generalli

sint

(MQ)

l a care se adauga r da[ia de l elolat u ra

(NP)

m(l\--b)x -'-(b-a-f.>y+a tl-0


m Bx-(ma+a+ ~>u+afl=O.

Prin sciidcrca aces!or dou~ ecuatii (prima din a doua) dispar amindoi ' para~~ se ob1ine ecuc:tia locu1 ui

n 1et:ti

Avem in fata o problema cu doi pa1amctri a, ~ 0i o reln.tie de !egiitur<i. l:ntre


e i. Inlre cele t rei ecua[ii ln;buie d im iua (l a ~i ~.
Din p timele douii ecuntii se scnnl:e:

hx
a=--;

EXERCITII Sl PROBLEME

b-y

bx - ,
ay
acestea tntro<111Sf' in relRtia de lcgiiturii nc dA u- - -- - - - = 2 sau efectu!nd
a(b-y)
b(a -x)
calculele
b'x2+2ab .ry+a2y>-3ab(bx+ay)+ 2a2b"=O.

Am obtlnut o ecuatie de grodu l al II-lea.

Sa

m b x-Cb+ ma) y=O,


o dreapta care trece pdn or iglne ~~ prin pu netul C, d eci locul este chiar diagonala
AC a parolclogramului.

o bservam insa

ca

146. Sa ~e gil&easca lor.ul punctclor M astfel ca difcren~a pairale1or


<.listantelor lor Ia douii p llncte f ixe A ~ i D sa fie constant.a. Sa se c:aute

~i

[0 perpcndicul mii pe AH.)

a tunei cind

N:=B, deci (3=b, <elatia de leeatura n e' da a. a, adica M:=A. In Rcest caz lnsa

C u m se expl ic>i faphll ci\ de~i In u ncle problem e


t:xisl~ dui parametri. f[m;, relatic d e lcgaturi\ i ntre ei, totu~i
avcm un loc ge()mP trJc'! sa ne inch ipuiut U.1 problema de
fa ta ca MN t'amine Cix;'i sl vvriazl'l numai PQ ~i sa noHim
cu L locul g<"ometric da tor it p rimu l ui paratuetru " Pres upunem a p oi pe PQ f ix>. ~i sa notilm c u Lp l0cul datoril lui
~. In general L. s l Le sint distincl'e, clnr ciaci\ se intimp lii sa
coincidti. cmn A fos! cantl a ici, atunci ; a exisLa un loc ~eo
mPtric rezulta t din variatla a doi par Dmetri, favii lcgiHurii inlte ei.
D e f'xemplu daca ABCD este un trapez cu bazclc /I. B $1
C:TJ, MN ~aralela cu bazclc, iar PQ paral f' lii cu dreapta care
Wle~tc mi jloacelf' bazelor. atunci l.. este o dreapta, di!erltli
de d iagnna \ii. iar l..~ este o conlca ce trece prin .1 $i C. Ctnd
b Rzele ! rapezul u i devin cga!c. deci, trapezul devine p llrlll<>logram, ati t l.. cit ~i Lp se reduc Ia diagonala AC a paraleloglamului.

rtreptele A:N si Bl\1 coincld ~i toatc p u netclc drcptei A B sint p unc!e comune, d<'ci
Ah'l trebuie sa apara ca Joe geometric l'ezultal d i n n edeterminare. 1n consecintil
eouatia de gradu l al. !I-lea trebt~.ie sii se descomptmcl.
'
In adevi'q se observa ca ecua\.ia pual.., fi scrisa (bx+ay)'-3ab(bx+ay)+2a2b'=
~ o, care r ezo.tva ta in raport cu (b.'l'+ttu) duce Ia
b:r-j-ay=2ab
(D)

~i bx+au~ab

y
- + - - 1 =0,
2a
2b
X

(D)

sau

~ + Y- - 1=0.
u

Dreapt.a (D) esto verlt al.Jilul luc geometric ~i se constrUicste imediat avin d U\iet ur ile 2a, 2b; este d~i paral ela cu AH.
A doua dreap ta (D') este AB, ca re a~a cum am prcv!\zut trebuia sa aparli ca
Joe rPzul tat din n eci..,l:erm in~r<"a punctului de intersec\ie.
~ In cnz de ncvoie ~e va nota

o sollltie vectoriala.

bx-l-av=z.
3-

c;,.r"'metrie :mali t:di d . XI.

CAPlTOLUL X

114

147. Sll. sc gasea~d:i locul geometlic al punctelor care au raportul


distantelor Ia dotlil dreptc concurenle, constant.

155. Vidurile A, B, C ale unu i triungh1 se m i~ca arb.itl'llr pe t1ei


drepte paralele. Sa se arate ca centru l de g nmtate G d escrie u n Joe geomeLric ~! ~a se precizeze puzi~ia lui. .Sii se uea 11i o sul u~ ie ved oriala.

[Duua drepte care tree prin punctul comun drcplelor da te. P<!u lru
k=l se ob;in cele doul\ biseclu;,nc.)

[Se va l u'l O:r. c.n direc(ifl drl'ptelor pAra JPl<e. Alunci A( a, a), B(~ . b),

148 . Fiind date trei pun~te A, B, C, sa se giiseasdi locul punctul ui M

C(y, c) $i 11=

A{EP +MCz_2Mi l 1 =k (con st.).

,\1Ml + MM~ + ... + MM; - n MM~ 11=I;;


Caz particular h: - 0.

... ,

(const.).

problema con t ine

"i .]

+ 157. 0 drcapta se cle plasea7.ii paralel cu ea in s il~i 5i intil n~te axele


de coordonate in M ~i N . Prin M ~i N se due drepte cu directii fixe; sa se
a fl e locu l geom etric a l inLersec~iei lor.

p receden~e.J

[0 d reapta care tiece p ri n orie ine.)

1!i8. Pe o dreapta (D) se dau doua puu cte fixe A , H ~i u u p u n ct


mobil M. Pc pcrpendicnlnl"D. ridicaiii in M pe (D) se iau segmentele cons t ante MP=p ~i. MQ-g. Se cer e locul geo metric al punctului AP n BQ
(S.G.M. IV).

b2. J\IB2+c2MC2-a2MA2=k (const.).

Caz p arlicular k = O.
[0 parfllela !a ipoten ~.<za. Pcntru lc= O se obj.ine o rela\ie interesanta
a punctelur de pe ipotenuzii. S.G.:.Yl. IV.p.97.j

'le1.51. Sc dii un patrulater ABCD &vind cloua laturi egale AB =

[F'ie Q, pn.,;tia lui Q d n rl .1E.'OA $i Pb pn7.i(.ia lui P cind M ..==B. Lor.ul


-\'...,..,...... este drea['lta Q 0 P b'l

CI5.

Sa se arate ca locul geometric al punctclor care salb fac relatia

- 1:;.9, Se da w1 punct fix A p e ax a Ox ~i o c.lreapta (lJ). P r in A se utwc


u dreap tii var iabilii. (~) ~i Iie M==(~)n (D ), N ==( i.\)n Oy. Sa s c gascasca
locul g eometric: al inte1sectie i perpen d icularei pe Oy in IV cu d reapt a OM .

X17f1 + MB2 = MC2 -1- MD2


este mediatoar ea segmcntului care une~ te mijloacele laturilor egale.
"ff 152. Dintr-un pun ct P se due perpcn d iculnrC'li' PM, PN pe latu r ile OM,
ON ale unui uaghi dat. Sa se gaseasca locul pun ctului P f?tiind cil
OM+ ON= conilt. (Salmon).

[A(f, 0) ~~ y=mx-1-n ccuut ia d rcptci (D). Locul cerut este


n d r captii.]

lfiO. 0 clrcapta se deplaseaza p iistrin d d irec1;ia ~i intilne~te axele Ox,


Oy, respectiv in A ~i D . Se construie~te un drep tunghi ABCD cu virul C
pe o dreapta fixa (LI.) . .Sa se ga~easca lucul v ir fului D (C.d.p.).

exteL'ioa ra) u n g hiulu i.)

[1c este coeficientul UHgh i ular al directiel constante ~! y=mx+n


ecuutia d rep tei fixe. Locul c~ te rlr eRptA kx-i-(k1-mk- l )y-J-n-O.]

'" 153. Un triunghi are o latma fixii ~ i aria cun~tanta. Sa se afle locul
viriului mobil.

~ 161. Se clau punctele fixe A:: O:r ~i BE Oy . Se iau a poi pul'l.clde variab ile A'EOx ~i D'EOy astfel ca OA'-1-0B' = DA+DB. Sa sc giiscascii 1ocul
intersectiei dr eptelor AB' cu A' B (Salmon).

[Sc scric ell a ria cst c constanta. a) bacli aria se consi<lerii cu semn,
Jocu l este o paralela Ia baza. b) Daca a ria se considPri\ In modul, locul
este campus din dou!:l paralele !a baza.)

154. Se da o dreapta (D) ~i un pun ctA exter ior. Daci.\ M E (D) ~i este
mobil, sa se a fl e :
a) locul mijloculu i segmentul ui AM;
b ) locul punct ului care imparte intr-un raport dat k segm entul AM.
[Prualele lu dri!<>Pta (D).)

(am-l n)x-

-ay-1-an=O,

[0 perpendicu lar;\ pe bisPrtoAlea unghi ului. Sc p ot n lcgc ca axe bl(lnterloar~ ~~

1\

!Problema contine doi paramelri. Se va h 1a o paralel a !a (~) ~i (<.\').


ca tum Ox. Atunci A(X1 , y 1) , B(X,.lh), C(a, a), DC~. b). Ordonatu mijlocului
lui MN este constanta. L ocul este o parale:i\ !a (!>.), (t..') a carei pozitie
este prec!zaHI.)

"f1 150. Se da un triu:1ghi ct:eptur:ghic ARC cu ip.otcnuza BC=a ~i catetele 'CA= L>, AB-c. Sa ~e gaseasca locul geometnc al punctelor M care
satisfac r clat ia

sectoarele

co n st. E'tc. Sa s~> nbsP.T'Ve r~

156. Patrulaterul ADC D a r e virfurile A, B fixe, iar C ~i D mobile pe


doua d r epLe (&), ( ~') paralele 1ntre ele. Fie M , N m ijloacele segmentelor
AB, CP. Si.'l Sf' nfle locul mijlocului segmentului M.l\l.

Mn, M,+t. sa se

[0 drc;:ptii. Este generalizarea pmblemei

a.+ v+c =

3
parametri independe n'ti a,

care satisface relatia :


Sa se deduca problema de la exem plu l 3 2.
-{, 149. Dindu-se in plan (n+ l) punct.cl~: ,l'y[ 1, M 2 ,
g iiscasdi locu l p un clull1i M car e satisface r elatia

115

LOCURI C E OM.t;TJ.HC.t:

---------------------------

lnsii.

z<1.

"',_

[ A(a, 0), B(O, b). Locul esle :c+ u=a+b. In ecuatfa locului apare
~i d rcapta AB. Sa sP explice de ce (vezi problema 3 3).}

-1 162. Se cla d r ea p ta (D) 2x+3y-12 = 0. Un punct M mobil pe (D) se


p r oiect eaza iu P pe Ox :'ii in Q pe dreaptu x-y -1-2 = 0. Sc cer e locul geometric al m ij'!ocului segmentului PQ.

116

CAPlTUL VL X

[l.f(a, ~) (D) d~c i 2q+3~-12=0. Sc CHirlll<'azii coordona!ele lui P


1

-l
~i Q. apoi al" lui N, mij!ocul lui .PQ: :r= -;j<Ba+(l-2), Y=

( +~+2).

4
Be elim' n a a ~~ ~ tntre cele trei ccuo t ii. L l'cul este drea pta ~-7y+
+10 ~ 0.]

CAPITOLUL

. 163. S!:! dau d?u ll rhepte ( .1 ), (Ll.') .~i un pum:t fix .4. 0 rlrcaptt~ varib~lA ca~e trece prm J!. tale pe (Ll.) ~~ (Ll.'), rcspcctiv in M ~i N . Sa se
gaseasca locul geomeLnc; al punf'tnlui PE1VIAN, care satisface r elatia:

XI

CERCUL

_:'_ +h =c
.-L\1

AN

AP

a, b , c fiin d t:on:;tnntc. C:a? particular C=a+i! . Se va ccrcetn C:J.7.lll cine!


P esLe eonj~1p,atul lui A fata de M ~i N .
. a .
[ 1n ~cat1e.
_

Al'

=Alol

AP

AP

AM

AN

~P. scri e a =...__-1-U -M_ =t:.

Scobsc rvt!

Mr

MA

MP

M.1+

AI>

ct't=== ~- =

MA

NP

Fig. 58.

etc. oi rel afia <.l"vine a + b ~= a [- b-e. Se ia una din


MA
NA
drep te le <iate ca Ox, ceaiall~ !i ind y -mx. Se notcazll A(x0 . !Jo) ~~ P(r, 'J) s i
se tine seama dl. rap oartele in care dlept<'le <late imp<c l s.,gmen tul ttP
-1-

1. Ecuatia cercului. Cc:rcul cstc l ocul geometric descrls de W1 punct .'VI


care ramine la egala dist anta de un punct fix C, centrul ccrcului. D~;tdl.
nu ~rtm cu r raza cercult,;i, relatia geomet ridi pe care o satisface punctul
cutcnt M cstc (fig. 58)
CM=T.

sin t tocma : cele de m ai s us. Locul est<' dreppta n 1'.. + b '.)'X - !I -u+b- c.
p
t . I~
.
Yo
mxo Yo
_ cn;~ 1 1
cor:Jugat .~u A a;ern a ...,..,. b =1. c=2. SP va sCrie ecuatia locului Gi
m C<~~ul clnd ec ua ~nlc rii'Pp telot dale sint D - O ~i D ' = O, oarccare.]

Fie C(a, b) 9i M(x, y) cenlrul ~i punctul curent raportate la u n siste:::J.


drP.ptunghiu lar de axe. Rclatia 8Comctrid\ sc scric nnalilic

sau, adusa la for ma

ra~i onala

\i:
-C-x- -a-)Z
_+__i_
_?J_ __b)2..=1~

4.

(1)

Acensta est!:! ecua~in cerculul. cind S!:! dau cenirul ~ i raza.


Oneil. ccntrul este in orig ine. atunci a~b=O :;;i ecua~ia devine

r;;;2+y2-12=0.)
~ -- ....

(2}

1cuat iile (1) Iii (2) reprezinta cercuri numai in axe dreptunghiulare.
Dad \ veem sa traU\m p roblema vectorial, atunci trebuif' obse~ a t ca
vectorul CM i$i sch imba pozitia, dar a1e moclulul constant, cleci ICMI =r,
care cluce la acela~i rezultat.
2. Dad\ desfacem patratele in (1) obtinem ecuatia cercului sub for ma

2ax--1_b1[+ a2+bL..r2=ci:'l

care este o ecuatie de g rndtil a! II-lca in x ~i y. Rediproc in sa, uu v1ice


ecuatie de gradul al II-Jea reptezinta un cer e.

1-lll

CA..PJTOLUL Xl

in adevar ecuat;ia g<!nt=ralii dt gradu l a ! LJ-Iea tn

,l'

~i !I estc

Ax2+ Dxy +Cy_1 + lJ:r + Ey-1;- F=O

(4)

care cornparnt<'i cu (3) ne duce la Ul'matoarele constatari:


1) Ecn atia cerculu i ( 3 ) nu contine t ermen ul in xy, deci in ( 4 ) trebuie
ca I3=0 .
2) In (ill x 2 ~i y 2 au cocfi cicn tii egali cu I , dar daca a ~i b sint frac1ionari. prin eli min area numi tori lor se' ob~in coeficienti diferi~i de 1, dar
P.gali intre ei, deci in (4) tn: bu ie ~il a vern C= A.
Prin u r mare pen tru ca (4) ~a reprezintc un cere trf'bulc sii niba
forma
{irxLI y'l +Dx+Ey+F=OJ
(5)

Jt

,...

ecua~ia

generala a cerculuL Daca impartim cu A


CA.r:-o, cii.ci altfel nu mai uvcm cere) ~i notiim
=2j I:!. =2n. !... =p
obtinem L-J ~
pe care o vom numi

119

CERC u;L

l.::+y:::_:mr -t- 2~t~=..iJ

(6)

pe care o vom num1 ecuapct n.ormald a cercului*.


In rezumat formele princi pale su b carr SC' prezinta ecuat:ia unui cere
sint: ecuaric1 generalii (5). ecuatia nnrrnalil (6) $i ecuatia cu piitmtele
strinse (I)

rkoarece trecerea de la ecuatia generala Ia ecuatia n or mala se Lace


foarte simplu prin 1mpartirea cu .1. rorrnclc care interE>seazll in mod
deosebil sin t 11\ s i (6)
3 l ntcrpretarea gE>omE>trici'i a coeficientilor Ne r eferim la ecuatia normali:i a cercului ([)): aceast a comp aratii cu ( 3) ne da
(7)

Coefici entii lui ~- ~i y (2m ~ i 2n) sint coordonatclc cent rului. dublote ~i cu
sernn >chirnbal. P f'.ntru interpretarea . lui p ducem din origine tangenta 0'1'
l a cere (fig !i9) !;i din triunahiul dreptunghic OCT ~coatPm: (57"2-=-0C'L--r2=
=a2+b2-r2. deci
'

p=?JT?.
A$3 cum orat.'i $i flgura, s-a presupus originea exterioara cer cului .

Dad\ ori!l'inea este interioara cercul ui. alunci se d uce coardn care
trece prin 0 si este perpf'ndicnlnril pe d iamctrul OC: fi e T' unul din
punctcle unde a~ea~tA tai o cPrcul Avern (fig 601
OT'2 = r2-QC2 = rL (a 2+ b2) = - (a2+ b2-r 2),

de unde
Prin analogie cu ecua(ia norm ala a dreptel, care se
capatll din eeuatla generaln. prin lmpartireil cu un fact<Jr.
An~ l 0g ia este mal evidentli l a puterea punctuJul fatll de
cere.

Fig. GO.

F.ig. 59.

In nmbclc cazuri p rcprczinti:i puterea originii fatil d e cere*. In primul caz-.


puterea originii este data de piitratul tangentei OT, in al doilea caz put er ca
originii esle data de piitmt1d semicoarcle-i 0'1" ..L OC luat cu semnul (-).
De air.i rezulta ca numai privind ec u a~ia unui cere pulem spune dacii
originea este exterioarl! sau inteTioan:i cercului, dupa cum termenul libcr p
este respectiv pozitiv oau negutiv. Dadi p=O, cercul tr ece prin origine.
4. Determina1ea centrului si a razei. Con side.ram cercul dat prin.
ecua11a n ormalii
'
x2 + y2+2mx+2ny+ p=O.
Din relatiile (7) rezulta imediat:

~=

__

_!21-._ 1.=.=R~a2+b2-=1.?

(8)

care dau coordonatele centrului ~i raza. Coorrlonntclc centr ului sint jurnii.ti'itite coeficientUor lui x $i y , cu sernnu! schirnbat. Expresia razei ne con-
duce Ia Ul'miltoareu di:>t.:utie:
I. Daca aLr- b2-p> o', raza estc rculii :;;i cercu l de a::;emenea real.
II. Daci:i a2+b2_p=0, atunci r-0, deci cer cul ~e reduce lu un punct.
F:cu atia lui se scrie
(9)
[ F- a)2 f.{y-b}z-~Q)_
$i singurele valo1i rea!P. care unulea~a aceasta suma de patrate sint cele
care anulea<:a fiecare patrat, adidi x=a, y= b , dcci punt.:tul (a, b).
III. Dadi a2 lJ:!_p < 0. raza cercului esle ima11:in ara $i cercu l cstc

imaginar. Deoarece
strinse este

12

cste negat iv, ec u a~ia cer cului scrisa cu patratele

(10)

De d nta acea;;ta nu mai exista n ici o pereche de valori r ealc (x, y) care sa:
verifice ecuatia (1 0).
5. Cazuri particv.lare. a) Dacii b.=-0 centrul cercu ui se afla pe axa-,
0.1:, ia.r ecuatja cercului se reduce la ~ y -1, 2m!_l p=fl.ipse~te tC1menui ?.n y.
Ve-.oi manualul de cl. a X -a.

I:

,.

I
I'
I

I:

CERr.UL

120

------------------

CA Pl'l'OLUL

b) .Dacit a - 0, centrul cer cului ~e afla pC' Oy, iar ecua~ia este~ +yLf:+2~p= ) Lipse$te temwnul in x.
~
~
..
- c) Dai?a p=O ecuatia cercului raminelx 2 +y 2 +2mx+~ny~~i cercul
trecc prin or-igine (vezi !ii 3).
Ex em p 1 e.

""'+vz-1=0.

121'

A.,

Neeunoscutele fiind 2m, 2n, p, conditia ca sist cmu! sa fie compatibiL


!;ii dcterminat (sistem Cramer) este ca determinantul coeficien~ilor sa fie
diferit de zero, acEeii
Y1
Y2
Ys

1) Ecuatla cercul ui cu centrul in origine ~ ~ c u raza r =2 este:

2) Cercul cu centrul C(l, 2) ~i r a7.a r =5 are ecuuUa (x-l)~+<Y-2) 2-3r;=O sau


.x2+y:L.2X-4'1J-2U=O. Deoarece p<O, o riginea est<> interioan'i "ercului.
3) sa se stringll !n piitrate ecua(;ia cercului x"+u'+x-4y-2-0.
1
I
25
Avern a=- 2, b=2, ,-z_ 4 -f-4+2= 4 ; ecuatia este

( -1, 1), (2, -1), (1, 3).

)2
25
_ =o.
( x+- +(y-2)'-l

lnJocuind coordonatele fiedi1ui punct in ecuatia nurmala a cercului se


sistemul

o,b~inc

4) Sil se nfle rl'ntru l ~i raza cer cu!ui u c!irci ecuRtie este

2m - 2n-1J=2; 4m- 2n+p=-5; 2m+6n+p..,-10

. 3(x'+v')-4x+6Y+3=0.

cate dii m..,- ~, n=- , p=- ~IO


10
5
- 1 l.1:-9y-12 = 0.
9

Sc imparte !ntli cu 3 ~ se obtine ecua(ia uormalll, de unde


2

a=3, b=-1,

4
4
T~=g-+ 1-l =g-;

T=3'

Avem tt=2; b=-1, r-2=4+1-8=-3, deci r=i V~ Cercu l ~ste imaginar $1


-ecuapa ceruta este
6) Sll se spuna unde me cen trul, cere ul de ecualie
x'+Y1+6x-2>-.y~o.

~ oordonatele centrului sint a--3, b=>-., deci cenltui se aflil pe d reapla

x=-3.

6. De~erminarea u nui cere Se ~tie di un cere este det erminat de t rXei


puncte care nu si:nt m !inie dreapt.'L Acest lueru, cunost:ut din geometric,
va lrt:!bui sa-l rcg1isim pe cale analitidi. Pcntru ca un cere sa tread\
printr -un punct M 0 (x0 , y 0 ) trcbuie ca eeuatia cert:ului sil fie verificata de
coon.lonat cle p unctului. Insa ecua~in u nui cere conline trei parametri
m, n, p, deci pen tru detcrminar ea lor trebuie Lrei emm.tii ~i acest ea se ob1in t;crii nd ca cercul trece prin trei p uncte. Daca A (x 1, y 1 ), B(:r21 Y2),
C(x3, y 3 ) sint eele t r ei puncte, attm ci pentru primul p unct t rebuie sa avem

x r+Yi + :!rnx1 + 2ny1 +P=O, sau


.~i asemanator .
2tn.x2+2ny2-I-P=-(x~

+ y?)}
+ YD

2mx3 -l-2ny3 +P=-(.ra +!fa)

Ecua~ia

cercului este 5(x2+y2)-

Alta metoda. Se dctl'rminil centruJ cercului ca intersecpe a dou:i mediatoar e ale triune hiului, apoi raza ~::u distanta de la centru la unul din
punctele date.

5) Sa se scrle su b forma strinsii. in patrate ecua~ia cercului

'2m.x1 + 2ny1 + p =-(x7

relatie care arata dl ccle trei pu ncte A, B, C n u trebuie sa fie coliniare.


Cu aceas ta condipe 2m, 2n, p au valori unice ~ cer cul est e perfect de- terminat.
E x e m p l u. Sa se giiseasca ecuatia cercului determinat de punc:telf!

0 b s I" r v a r i. a) Dadi sc dau numai doua puncte, se obtin numai


doua ecuatii cu trei necu.noscute. Se pot scoate daua necunoscute In Iunctie
de a tr"eia 1?i rcunlia cercului depindc de un singur pa1ametru. Sc ~ice ca
avem un fascicul de ce1cu.1i. Asupra acestui lucru vom rcvcn i.
b) Daca se da un singur punct, atunci eonditia ca eercul sa treaca
prin acest punct duce Ia o ecuatie cu trei necunoscttte, deci se poale scoate
una din Ple ca fun ctie de celelalte rloua . Ecuat ia cercului dcpincle de doi
parametri. Exemplu: eereurile care tr ee prin origine ,,-;2-:- y 2 + 2mx +
.+2ny-O ..
7. Ca $i d reapta, cercul poale fi cletcrminat in mai multe !eluri, d nr
totdeauna vor trebui deterrninati trPi parametri. Astfel daca sc cunosc
coordonatele cent1u!ui (a, h) ~i raza r, cen:ul este perfect cleterminat. Sa
se obscrvf' ell a da centrul echivaleaza cu doua conditii, caci sint determinati '1 ~i b.
tn afara de at:e~tc doui'i mocluri d e a determina un cere, sc pot imagina ~i altclc. De exemplu dad\ se pune condi~ia ca centrul sa se afle pe
o rlr0ap: a, aceasta di'i o relatit:! intrc C'oordonatele centrului, deci o et:ua~ie etc.
1) Sti. se determinP. r,ercul cu ce11l!u! pe cl!eapta. x=3, tangent a:~:ei Oy $i c<we
trecP. prin punctul A(5, 4 ).
Din cei trci parametri a, b, r, condi\iile problemel fixeazil. dol: a=3 ~i r=3
Lasind pe b nedeterminat vorn scrie ecuatla

(11)

<x-W:Hv-oP-9=0.

CAPITOLUL XI

"J22

123:

CKHC U L

Obligam acest cf"r~ sa treuca prln A(5, 4) ~~ ob ~inem (S-3) -I-(4-bl"----O~O sau
(b- 4)2=5 de u ncle b=4:L
dcci doua solutii. Ecuatiile celor doua cercur i se obtin inlocuind valorile lui b !n ecu a\ia de mai sus.
2) Sii. se scrie eov.afia cercv.!ui cu centru ! ln C (3, 5) ~i tangent drP.ptei ~x l-4v2

v3.

Dacl1. R= 0 ri'idacinile sint confundate 9i dreapta est e tangen ta


cerculu i. Din (15) r ezulta

r= ~ - "~ !

- 5- il.

8 5+45-51

Ia dreapta datii, deci r= -

5 --~

-G.

Ecuatia cercului este (x-5)

-l-

+ <u-5)2-3G=O sau x>-]- y2-1Qx- 10y-I-14-0.


3) Sii. sa scrie ecuatia ce1cu!ni tangent axci Ox tn 1J1!nctul A(4, 0) $i ca.Te tr ece
prh1 punctu ! (-2, 2).
.
Se dau trei cond i ~ii : sa treaca prin celc douii. puncte ~! sa fie langent axei Ox.
Cenlru l se afla pe pernlcla d u sa prin A Ia Oy, deci 11=4, b=k. G eometric se v"de
.,;; 1"-k, dec! scrie m ecuatia cercu lu i (x-4 )2-l-(t!-l-)"----l-'=O sau x 2+v'-Hx-21..!1-l+16=0. Ca sil treacii prin punclul (-2, 2) trebu ie ca 4 I 4-l- l6~H.-I-I G~O, ue unde
)-=10. Ecua~ia cercului este x'--1 y 2-8X- 20Y-I-16=0.

8. lntersectia unni cere cu o dTeapta. A gasi punct!'lf' comune dintre


un cere ~i o dreapta inseamn a n gasi perel:h ile de valori care vcrifidi
n mbele ecuatii, adicii a rezolva sistemul form at din ecuatia cercului ~i2 a
d r eptei. De exemplu ~~~ cautam punctel e de inter sect.ie ale cercului x +
.+y2 + x-y-6=0 cu dreapta 2:r i- 3y-7= 0.
7 - 2x
.
I .
Din ecuatia dreptei scoatem y= - care dus 1n ecu at1 a ccrcu Ul
3

ne da 13xL-I3x-26=0 sau x2 x-2=0, cu r adacinile x 1 =-1, x2=2, la


<:are corespun d y 1 = 3, !12 = 1. Pun ctel e de inlersectie sint deci (- 1, 3) :;;i
(2, 1)
9. Intersectia 1.mei drepte umecare cu un cere cu cent1ul n origine

,este data de sistemul

(13)

Inlocuind pe 1J in p rima ecuatie obtinem ecuat ia de gradul a1 !I-lea


(1 + m2)x2+2mnx+n2-12=0

(14)

-care da abscisele x 1, x 2 ale punctelor d e intcrs~c~ie. Ordonatele se obtin


inlocuind pe x 1 17i x 2 in expresia lui y din (13). Fara a r czolva ecuatia (14)
putem sa ne dam seam a care cste pozi~ia dr ept ei fata de cere. In adevar
realiznntul ecuaUei este
(15)

Sint unnatoarele situntii posibile:


~- Dacii R> 0 radacinile sint r eale f)l dreapta t aie cercul efer.tiv in
-dou a puncte distincte, d eci este secanta cerculu i. Deoarec~ r> 0 trebuie sli
avem din (15)

'>I Vl+m'
" l

(16)

-ohservtnd di partea a II-a a inegalit5W este distanta de la orlgine la


<lreapta datll, rczu ltii ca dreapta este secanta ccrcului daca aceasta distanta este mai midi dedt raza; regasim p e cale analitica un lucru cunosocut din geometrie.

(17}

I VH m

Cunoscind centrul nc tJ:cbuie numai raza. Aceasta se Aflii en distantil de Ia

d eci raza trebuie sa fie egali:i cu distanta de Ia cent ru (origine) Ia dteapta,


lucru :;;tiu t din geumel.lie.
- Dacli R< 0 dreapta t aie cercul in douii punde imag inare ~i est.e
ext erioarLi ccrcului. In acest caz r<
adicii raza este mai mica

I Vl+" m' I '

decit d is lanta de l a c~ntru la dreapt a data .


10. Cazul ycneml: o dreaptii :;;i un cere oarccnrc, deci

y - mx + n.

si

(1 8)

Se poate pro ~f'da direct p rin eliminar ea lui y, d ar in acest fe1 sint
necesare unele calcule care devin inutile daca reducem problema la cea
p recPden ta .
. .Pen lru ac~a~; la ~;a .tlil.m sist.emul ui de axe o transla~i~ lu!nd ca nou5
ongme ccntrul cercu !Ul C(a, b). Formulele, fn care ::c', 1( repre;;dntll noile
coordonate, sint

x=a+x', y=b+ y' .


(19)

Sistcmul (l ll) df'vin e

x'2-l-y' 2- r2 =0; y'=rnx'+ma- b+n.

(1 0')

Comparind cu sistemul (1 3) singura deosebire este ca n din eeu ati,a


dreptei este inlocuit cu (ma-b+n).
Hezultii imediat
(20).

de undc cazurilc cure u r mcazii.


Daca R> 0, radar.inil e sint reale
Din (20) se deduce conditia

r>l

rlreap ta secanta cercului.

am- b

+ " \

Vl-1-m'

adica raza cercului tre-

b uie sa Iie mai mare decit distun'!;a d e l.a centrul C(a, b) la dreapta data
m x-y + n=O.
.
TJ~C!a R=O, radacinile sint conf undate ~i dreapta este tangenta cercului. Cond itia ~ste

r-1
am-L>+ n I
Vl+ tn
2

'

adicii raza egalii cu distanta d e la cf'ntru la dreapta.


. Dacii R < 0, rad~ cinile sint complexe !?i dreapla estc cxtcrioar11 cercuIUJ. Sensul lnegalitlit ii fiind contrar primului caz, raza cercului trebuiesii fi e mai mica decit distania de la centru la dreapliJ .

C E HCU!..

124

125

C. A PT'T'OT.UT. X 1

E x e m p 1 e. 1) Sii se spun a daca ctren.pta :Jx+y-25=0 este secanta cere" !tii


x' 1 y ' - 65=0 ~l, in caz afjrmativ, sii se af!e cuurdonatele puncte!o da intersectie.
Nolind cu .,. raza cercnlui ~i cu d rlLc;tanlFI de ln. origine la d reapta, n.vem
25

r'=65 ; d=

Ylii.

-:l lfi9. Sa se scrie ecuatia ccrcului care trece prin puilctele A( l, ] ),


D(2, 0), C(3. 2). Si1 sc afle centrul, raza ~l l ungimea tanecn tei duse din
orig ine lu cere.

fl25

dec! d2=

Jo

[ :l(:r.'+Y')-13X-711+14=0; 6JT' -

= 62,5, d e u nde r>cl.

Dreap ta este secanta. Cour duuaLde se ana rezolv1nd sislemul. Avem y=25-3x, ca re
dus iu ecu aj.ia cel'cu lu i ne d a :r2- 15x+5G=O. Ri\dacinile sint x 1 = 7, x 2 =8 :,i, !nlocui n clu-le tn ecu atia Llreplei, giisim Yl -4, Yz=l.
,.
Punctele de in tersec~ie sint: (7, 4) ~~ (8, 1).
2
2) Dreapta 3x-5y-15=0. intilne.~l.e cercu! x +vL!- 2x-fiy-1.1=0?
Elcmcntclc ccreulul s !nt cen Lrul C-1. 3) ~i raza ?'='/ 1+ 9+15=5. Distanja de
3 - 15- 151
33
. !;;:
La cen tru !a d rcapta datii cstc d- - V + - S = '1/sg Deuarecev34<G, rezul9
2
ta d > 5,5>r.
Dreapta este exterioarii cercului.

; 17q

D(4, 4)

~i

Se cere ecuatia cercului df'terminat


originea axclor.

de

punctele

i ]

A(-'1, 0),

f:t:'-!-y 2-!-1X-12y=O.j

~ 17 zl Se dnu punctele A(II# pe AB ca diametr u .

care

1, 4), B(3, -2). S;;i se sctie ccuatia cercului

[~ <' determinii. cent r ul ~i rao<a; x2+v'-2x-2y- 11=0.)

t J72.J.Se dau punctele A(x1, y 1) , H(x2, y 2 ). Sa sc sr.ric ccuatia cercului


cu diamf'tru l K.D.
rGencralizarea Pl'oblemci precedenle. ~'+1P-Cx 1 -!-x, )x-(y 1 -1-Y>)Y-11- Yl!lz-0.]
-

-!x,x.,
EXERCITII ~I PROBLEME

't.173 . S~ se s<;_rie ecua(ia ccrcului care tro-ce pr in origine ~i este tangent


drepte1 x+270, w p u nctul (-2, -3).

Sii se scric ecua~ia cercul ui cu centrulin originc ~i cu razn r=4,


apoi a cercului cu aceea~i ra7.1'i, dar cu ccn trul in punctul (-3, - 5).

[ a~ A.. 1>~-3, ' '=A+2. Se g1iseste

t,.P 161:.

[x 2+y2-16=0;

t: i'

x'+y2 +6x+10y+1D=O.]

165. Se cere eentrul ~i raza cerculu i a ciirui ect.mtie est e

~ Srt ~c

scric

c~mtia

{T,); r=4. Originea este intc rioarn.J

:!: -H 66. AcePa~i problema pentru cercul 8(x 2 +y 2 )+ 4x+ l2y-2 7 ~ 0. Sa


se puna ecuatia cerculu i sub forma.strinsa in patrate.
[C (-

~)

1'= 2. Origiu.,a inlerioara. ]

+=

167. Sa se spunii care est e marimea tangentelor d use din Origine


la cercurile:
3 (x2 +y2)+2mx+2ny+9~0; }.(x2+ y 2) +2mx+2y+ l6 -0,

unde m, n, k sint variabile.


[ Lunglmlle tangentelor : '1/3

l:t-

(constant~)

0i

V~

v'-

f x+Gy~o]

I !!~+4!!=0.

C(O, - 2), 1'=2.]

175. Se cere pozitia fi l'<'i1rci din dreptele: 3x+4y-35~0 , 4x - 3y+


+ 20 = 0, 12.T-5y-78 = 0, fata de cercu! cu cen trul In orig ine si cu raza

r=6. Sa se calculeze coonl ona telc punctelor de intersectie reale.


-16 Ifi RV~'i
[ Secaula: M (

12+131/3)1"' (-16- 6 ''_


.
V5 , 1 ~--8\15)
_ .
5

"

5
T angcnl:a : T

176. Si:\ ~r af le intersect ia cercului x2+y2-4x-!Jy


4.1: -l-3y-70=0.

(~
- ~)
lS
13

80=0 cu drcupta

fDreupta cstc ta n gcntii in punctul no, J O).]

~77. Sa se ~puna daca cerc11l c11 cennnl In C(4, 0), tangent clreptei
4x+3y-6 =0 tmc sau nu clreapta 4x-3y-6 -0 .
(variab!U\).]

+168. Sa se puna sub forma strinsa fn patrate cercurile :


x2+y2-4x+8y + 25~ 0 ;

rL!

cer cului tangent axl!i Ox in origine 9i care


[x'

Care este po7.Wn originii fatu de acest cere?

~;

tr~h p unctul A(y 3, -3 ). Sa se determine centr ul ~i r nza .

x2+y2-2x+2 y5y-10= 0.

[(1. -

lo.=

2(x2+y2) + 6x-2y +5= 0.


(Cere imaginar; c ere de razil nuliJ..J

[Este t angent ~i la " doua dreap tii. Se calculeazll dis tants de :a


C la d repte.]

178. Ce pozitie nrc dreapct\ (l ~j,2) x-2Ay+2(l+l"2)=0 fa ta de cercul


cu ccntrul in origine ~i cu raza r = 2?
(Tangomlii.l

CAPJT OLUt. X.t

12.6

179. Sa se scrie ecua\iile tangentel or la cercul x 2 rt-y 2-4x-5= 0.


pcrpenrli<'ulare pe d reapta 1 2x+~y-50~o .
[ Fasciculul rl<' drepte perpendict~l are pe dreapta dati\ estc 5X- 12y+ >-=0. Se d ~ l~rmi n~ ), ast(el ca dis tm1 ta de Ia cenlwl cer culni
la drP.Rpta variRbila sa fi e cgal/1 cu rnza. Doul! soluW : 5:c--12u-49=0;
5x-12y+29=0. J

180. Sa se gasea~ca ecuaUa ~ecanLei paralele cu d1eapta x-2y= 0,


care determinl'i in cer c11l x2 \ y~- ll.:r.=O, o coard/1 MN=2.
[x-2y- 4

5 "{3-

CAPJTOLUL

XII

PROBLEME DE TANGENTA

o.}

181. Sa se calculeze 1ungimea coardei determin ate d e d reapta 4x +


,+3y-ll - O, In cercul cu cenlrul C(2,1) ta ngent d1eplei 5x-12y+ 15= 0.
[Se calculcaza dis ~a nta de Ia ccntru Ia conrdll ~~ sc folose~te teor er>la lui P itagora. A ltfel: Se cauti\ M ~i N intersectiile cercului cu
dreapta, apo! se calculeazil MN; MN=l,G.]

;;;:zR2.
dreptei

Fig. 61.

Sa se scl'i f' f'cua 1ia cer cului cu raza r = 2, tangent axei Ox t;>i

3x+4y-24~0.

[Patr u

sol ut i!:

x'+!!?-2U:>.~4y-!-Hll)=0;.

~)

~i

4N

x2+y2__ sx- 4y+ g-=0.

fii n d tangent Ia Ox rf'wlti\


de Ia centru Ia dreapta data esl.<! 2. 1
C(o,

1. Tangenta intr-un punct situ.at pe cere. Presupuncm ccrcul (1') dat


prin ccnt rul C(a, b) ~i raza r (fig. 6 1), d eci ecuatia lui este

x'+!J2--4x-4y+4=0;

~~;

Se

n ote A7.il

se scrie apoi ci\ distan ("'-

183. Sa se scrie ecuatia cercului i n~cris in triunghiu l format d e drcptele 4x+3 y-32+0, ! Ox-24y+95=0 !?i axa Ox.
[Bisectoarele unghlurilor fAcute de cele douii Lir~p le cu axa Ox
sint Z.:r- l Oy-'-HJ=O .5i x+21J-O=O. Ce rcul inscris este x2+y 2- 6x- BY+
+9-0.]
!84. Se cere ceuaj:in cereului cu centrul in ro(-2, 5) t;>i t angent cercu lui x2+y 2- 4x- 4y-l = 0.
[Se scrie ca suma sau diferent a r azelor este egala cu d istnpta cen-

trelor. Doul! solutii.l

(.~:-a) 2

ccntr ul

+ (y-b)2- t 2=

0.

P e tangcnta fn M 0 , situa t pe cr>rc, luam un punct curent M(x, y) .


Deoarece MoE (I") trebuie sa a vern
(xo-a) 2 + (y0-b)2- r 2 -0.

(1)

De alta parte se ~ tie di tangenta la ce1c este perpendiculara pe raza

punctului de contact, deci vectorii (:M0 9l M;iJ ~in t perpendiculari ~i proJusul lor scalar trebuir> 11a f ie n ul. Vectorii f iin d dat i prin cite doua puncte
se pot scrie
CMo= (XQ- a) i -'- (Yo-b)"j;

M;;M =(x-xo) i+(1!-

Yo>1

Punind condipa ca produsul scalar sa fie nul obt inl:!m


(.ro - a)(x_:_xo) + (Yo-b )(Y-Yo) ~ 0.

Vom scrie x-a:o-x-a+ a-x0 = x-a-(x0- a) -?i y-y0 =y-IJ-(y0- b)


cnre lnlocuitc nc dau
~au ~infnd

(x-a)(:c0-a) + (y- b)(y0- b)- (x0-a)Z-(y0-b)2=0


scama de (1)
u----------------------~
x-a)(x o-a) + (y- b)(yg-b)-r2=?)

<:u conditia
(xu- a)2 + (y o-b)2-r2= 0.

Aceasta esle

ecua~ia

tangentei intr- un p u nct al cercului.

(2)

---~=====--r~~====~-===~~ =--------

128

CAPITO LUL XIJ:

Ecua~iil (2) se One m in le Ioarte u;;or Lladi se scric


termenii ded1<hlo.ti:
(x-a)(x-a) + (y-b)(y-b)- r 2_ 0,

ecua~ia

cerc ul u i cu.

2. Tangente cu directia datiL a) Cercul cu centru~ in ongme. Pentru


ca d r eapta y - m;c+n sa f ie tangent a cerculu i x2+ya.__r2=0 trebuie sa
taie cercul in doua puncte confundate. I n locu ind pe y in ecuatia ccrcu lui
gasim ecuatia de gradul al !I-lea 1n x pe care am scris-o in capitol ul precedent, 8. Realizan tul ecuaFei de asem enea esle scris, dar Jl transcr iem
nici:
(5)

apoi p r imclc pnrantczc din cclc douii produsc lc liis5m n!?n cum sin t, iarln celelalt e inlocuim x ~i y p1in x 0 ~i y 0. Se zice ca ecuatia tangen tei se
ob\ine din ecuatia cer culu i pr in d edublare.
Dacii cen :ul ar e centr-ul in OTigine, awnci a= b = 0 ~i ecuC~ tia tangen tei
devine
(3}
xxn+YYo-r~-0 cu conditia :ri\
yij--r?= O.

P r csup u nem acum cii vrcm sil giisim langen tele la cere care au directia
data prin coeficientul ung h iul ar m. Din ecuatia dreptci r ilmine sa de letminam pe n. Insa ca ecuatia in x, de. gr adul al II-Jea, sa aiba radacini conf~mdatc hcbu ie ca realizantu l ei sa fie n ul, de uncle se deduce

Sa co::sidcriim acum cazul dml ccua~i a ccrcului cst e datil sub f or ma


nor maUi
x 2+y2 +2mx+ 21ly +p=O.

Dezvolti.nd p ar an tezele din (2) ~i grupin d convenabil t ermenii se poates crie tangenta sub forma
xxo +YYo-a(x + xo)-b(Y-Yo)+a2 + b~-r2= 0.
Insa ~t im [XI , (7)] ca a~-m, b - - n ~i a2+b2-r2-p; ecua~ia kmgentei
devin e
x xo+YYo+ m(x+xo) I n(y-t -y 0 ) : .Jl = O.
(4}
cu conditia
"-~
y6+2mxo.L2nyo+p=O.

S::i sc

ob~erv e

ca

129

PROBLEME DE TANGENT A

n= 71,1 J ..c.m2.

!nlocu ind pe n in ecu apa dreptei gasim cii se p ot d u cc dou il t angen Le la


ce1c cu directia d ata de m, anume

y = m-r:1y 1 -: m 2

Dacii n e in t cr cscoz5 :;;i punct ele de contact, acest ea i;itim eli se afla
pe diametrul per pen dicul_ar pe directia tangent ei, d eci de coeficicnt unghiular ( -~) Prin

ur~j,ue

x-x+y -y -1-m(x-\-x)+n(y+y)+p~O.

Acum In fiecar e t ermen lasam un x sau y nescbirnbat, iar celui de-al d oil ea 1i punem u n indice ~i dipaLarn (4). Ducii ccrcul eRte nat prin ecu atia
generala A (x 2 I !Pl I Rx + Cy I D = 0 , se imparte lntii cu A ~i se aduce l a
forma normala ~i n umai dupa aceea se scrie tangenta prin dedublare.
E x em p 1 e. 1) Tangenta in punctul A(2, -4) la cercul x2+y3. - 20=0
cst c:r.- 2-\- y( - 4) 2 0=0~au

y= -

+
x 2..2 + y 2..-~(x+
2..)+2(y+
2.)
=0
2
2
2
2

1
,,---x; y = mxT y l +m2 .
m

0 b s e ~" ar e. l'un ctclc de contact s-ar putea obtine ~i a lllel, de pilda: a) intcr scctind ccrcul cu flecare tangen Ui, cet!a ce revine Ia a rezolva nnu i\ sisteme de
gradul al !I-lea; b ) intersect! n d cercu l cu perpen diculara pe d ircc\ia ta n gentei,
I

deci y = - -x. ceea ce r evln e Ia a rezolva un "islem de gradul a! II-lea cu ril.d~cini

"'

distir.~cte.

Metoda pe care an1 d at-o in manua l este mai simplii fi indca redu ce p roblema
la sisteme d<> gn1dul I. In plus arc avantaJul ca afl area tangentelor ~i a punctelor
de contact const ituic probleme lndependenle.

b ) CenLru ~ ce1cu~ui est e w(a, b ), ded ecu atia cer cu lu i este

x-2y-1 0=0.
.t.J Tangenta la cercul x 2

pun ctele de coutact se pot gasi int ersectind

Iiecare din cele dou a drepte (6) cu y=-l..x, adidi r ezolv ind sistcmcle

(x+xo) :;;i (Y + Yo) au cl n;p: coeficicnti jumatli.tile coefi-

cien~ilor .lui x $i y din Pcuatia normalfi a cercu'lui. Ecuatia (4) se p ::>at e


obtine din ecu atia cercului tot prin cledublare scriind : x2=x -x, y 2-y y,
2a:=x+x, 2y=y+y, a dka

(x-a )2+ (y-b )~

22

Y"-5x+4y
= 0 in punctul A ( 1

1)

est ~

(6)

rz~o.

Sa mutam <~xele, pt'intr-o t r anslatic, cu or igin ea in


x-t~ +x', y=b + y' ~i ecu atia cercului devine

(7)

ro. F ormulele sint


(7')

sau
l:Jx-l Uy+ I ,-- Q,

Atr agem atentia cii. atunci cind se da cercul ~i punctul, primul lucm
care tre buie facut este sa se verifice daca punctul se afla pe cere. In celc
douii exemplc de mai sus v erif icareu o poute face Ui/Or cititorul.

.f

Dr eapt a y=mx+n p rin translatie nu-~i sch imba d irectia, prin wmar e ccoefic:i ent ul u nghiu lnr m ri:imin e acel~i . In aceste con ditii tangcntele la cer cul (7'), cu direc;tia dat a de m, sin t

y ' -mx' r y'1+1n:i.


g - Geometric :malftlcli cl. XI .

(8)
\

l:JO

CAPITOLUJ, Xn

Revenind la vechile axe avem x' =- x-a, y' -y-b, deci


la cercul (7) sint
y-b = m(x- a),V I + m2.

tangen ~ele

(8')

P u nctele de contact 1;e aila in len;ediml fiecare i augeu lil cu perpend iculara dusil d in ccnt rul ccrcului pc ca, adic5. rczolvind 1;i~~emele:

131

P HUJ1L EME DE T A NGEN+A

care, rezolvata, ne C'la dou li radi'icin i m 1 ~i ~- F:xi ~ta rlf'd rloua directii
pentr u care ~angen tele la cere tree prin A, adici'i din A se pot duce doua
tnngente la cf'rc~. Eeuatiile tangentel or se scriu ca drepte determinate de
un punct (A) ~i de directia respectiva, pr in u r rnare

(9)

(11)

Din felul cum se scriu tangentele paralele cu o dreapta data se desprinde ca es te necesar 1;a de ~erminam cen~L'Lll ~i ra<:a cercului.

Ex em p I u. Sci se sc-rie ecuatiile tangentelor duse din punctu! A(-13,-4)


Ia ce r cu! x2+ y2-4x- 2y= O.
ElemenLele cercul ul s!nt centru l w(2, 1) ~i ruza ?"2=5. Ecuatia in m cstc

y-b = m(:e-a),V l +m2: y-b = -_!_ (x-a).


m

Ex em p I u.

Sa sc sc1ic

tangentele !a cercu l

Ia 60" pe axa Ox.

Ce nt ruJ cNcuJui este


unghiular al ure plei; m .

;:L -

Vl +

w(~,

_a)>i

y3, Ecua~iile

raza

t' = "\ /

\1

(-5+15m)2=5(1+m2)

x2+ y2-3x+6Y+O=O, lnclinate


_!)_

+ n_n- ~ .
2

ta ngentelor rezu ltii; y+3-

care dii ~=

~i

m,=

ll.

sau

22m2_15m-T-2=0

Cele dou a tangente au, a~adar, ecuatiile

Coeficientu l

v's ( x - ~)
s a u, elimin!n d nu mitoril

3 deci scpAt'inrltt-l <> ;,vf'm

x - 2y l-5=0

2 y3x-2y-3l/3=o
~i
~ vJx-2y-3(4+v'3i- o.
.
Punct ele de contact se giisesc intersectind Ciecare tangentii cu y+3-

- E.).
Se giisesc T 1 l~ (2 -'- VS l.
2
4

~J
4

si

'
V1slx
-

T-r~
(2 - y3j ,- _!)_]'
o <l
4

2X-1 1y-lH=U.

4. Alta metoda d e a gasi tangentele duse dintr-un


la un cere este de a scrie fasciculul dreptei cu v irful fn A

punc~

A (x 0, Yo)

Y-Yo ~ ),(x-xo)

1\'ocd.. Ca exercit iu , elevii care doresc pot stubili ecuatiile Langentelor de directte data. pe cale \'e cloriala. Pentru aceasta ~sle necesar sa ia un pun ct curen t
M tx. y ) pe tangenta, sa scrie versoru l IG, al direc~iei nOLma le Ia ta n gen t.a ~i sa puna
conrfit.lR ,:;I ll,:'0 = r.

3. TangenteLe la cere, du.se dintT-ttn punct exterio,-, Fie cercul cu


:]i punctul exterior A(.r 0 , y 0 ) , .-lin care vrf'm
sa ducem tangentele la cere (fig. G2). Pentru

:;;i de a determina pc l.. a~a fel ca dreapta sa taie cercul in doua puncte
confundate. P~in urmare eliminind pe y, ccuntia care remlta trebuie sa
aibi'J. Tf'ali?.antul nuL
Metoda, care este mai d irecta decft prima, are dezavan~ajul ca duce
la calcule mai lungi.

ccntrul in w(a, b), de razil r

aceasta s:::rie m
datil (m)

tan gen t<~

y-b - m(;r:

la cere de directie

EXERCifll ~I PROBLEME
't:18.'i. Sa ~c scric

a) V l + m1

x 2-'-y 2- 10=0.
~i impunincl condi~ia sa treadi prin A , d eterminam pe m. Prin urrna r ~ lreb uie ca

ccuatia tangentei in punctul (-3, 1) la cercul


[3x-y+ I O=O.J

-t

186. Sa se scrie ecuatia tangentei in punctul (-1, -2) la cercul

;t.~ + y2- 6x +3y- 5=0.

[Sx+v+IO=O.]

Separind radicalul l)i ridiclnd In piitrat, o.b'(;incm ccua(ia de gradul al IT- lea
(}

l'ig.

G~.

(10)

-t" 187.

Sa se scrie ecuatiile tangen telor la cercul

x2+y2-3x+y + 2=0
in punctele de intersectie cu axa Ox.
[x-y-1=0;

x 1-v-::-2-'=0.J

1:13

132

PROBLEME DE 'J'/>.NGBNTII.

188. Se d a cer cul 4(x2+y 2)+3x-12y+9=0 11i punctul A(-3, 2). Sa


sc gi'tscasca ecua ~iil e tangenlelor la cere;
a) paralele cu drcnpta 15.~: -- Sy- 12=0;
b) pe1p~ndiculare pe diamctru1 care trece prin A.

1 94. Fie AB diametrul unui c<?rc ~i (T), (T') tangentele fn A 9i B.


Tangenta dusa intr-un punct variabil M intflne9te p e (T) 9i (T'), respcctiv fn P $i Q. Sii sc demonslreze di:
1) AP- RQ = const. 2) Diametrii car e lrec pr in P !?i Q sint perpendieulari.
195. Un cere ue raza r se r eazema pe podea si pe un peretf' vertical ;
planul cerculu i este pcrpenclicular pe ambele plane. Unde t r e buie a.<~e
zata o sursa luminoasa A pe podea, In planul ~~rcului, asLfel ca umbra
:uruncati:i de cere pe perete sa fi e de d oua ori cit cliametrul ~crcul ui ?

[aJ m=-

-v;
B;

15x+au+2o-o; 15x+By-14-0; bJ m-4; ax-2v+

-I 11 2Vi7=o.l
189. Se cUi cPrcul .r~ +y 2 -6X -"- 4y- 12= 0.
a) Sa se arate di dreap ta 12x- 5y-l 19=0 cste t angenta la cere !?i

sa se det ermin e punctul de tangen~a.


b) Sa se scl'ie e cua~iile laturilor patr a1;u lui circ\.Ullscr is cercului, in
cnre 11na d in Jahui es te pc dreapta de mai sus.
[a) T

21 -lal); b) 5X-I-12Y(-la,

56=0, 5X l- 12y-j-74=11,

l~X-."iy-11 1 =0:1

190. Un cere cu razn tle 3 unitati este Lan gent unei ur cpte ( .6.). Care
este lungimea umbrei aruncatf' pe (.6.), dacil. ra7.ele soarelui slnt lnclinate
l a 150 pe (.6.)'?
Generatizare pentru un cer e de raza r situat oricum fata d e (d), ra7.clc soarelui avintl u dir ec~ie data .
[Se alege (\) cA Ox
ca

o y.

~i

p<"rpPndiculara din centrul cercului pe (t.)

..at1.
I n gen p,al:
Lungm1ea
u m b ret eate d e 12 umt

191. Sa se scrie ecua~iile langenlelur duse din


x 2+y2-4x + 6y + 1 = 0 (C.d.p .)
[ lccu apa i n m:

{Qy0sa se
pot~ tangente

gfi.qcasc5.

pu~ctele

nm 2-12m+~=o.

V~
'\m I
.]

~r

origine la cercul

'l'an gentele: y

Va
4

x.]

d<' p c rlr cap ta .1:+2y-6 = 0 , de unde se

per pend1culare la cer cul :r2 +y 2---4=0


ecuatiilc acestor tan gen te.

~i

sa se ::;erie

! Punctele se gasesc la intersectia drF-ptei cu cercul concentric cu

,,- (2
5 1
54) B(2, 2). 'l'angente le tliu A: 3x- 4y-l-

CP.I dat

~i

-j-JO=O

~; 4x+~ y-1 0=0,

[l n tersec;iile planul t.:i ccrcu lui cu p ocleaua ~i per<:td., ~e iau ca


axe Ox ~i Oy, Fie A ( a, 0); se determir_a a astfe l ca tlmgcnta _!:!_ cere
(diferita de Ox) sa aiba urduJJata la orig.Jne 4r. Se gase~te ~=OA =3r.J

106. Se da cercul x 2+y2-6y-1 8= 0. Si'i sc gaseasci:i MEOx din car e


<lucind tangentele la cere, acestea sif determine pe drcapta y=6 un segment de 6 uniti:i~i.
[M(<t, 0). 'fangen tP.Ie din M Ia
~i ""2

'

[Ambclc ccrcuri sint tangente axei Ox. Se cau ta inte~""~ti a linie~


cenlrelor cu Ox ~i se duce a doua tan gcntii Ia unul dm ce1cun; y=O ~~
12y-j-5X- 60=0.)

._ 199. Sa se determine cercul ~are cstc tangent axei Ox si trece prin


punctele A(2, 3), H(4, 1).
[ Un cer e tanr:en t axel Ox are ecuatia .:t 2+Y'-2ax-2 ~Y+ a~=O. Se
pune conditia sa h'P.A~ii prin ll ~i B. Doua ~ercuri cu centrele (5+

4-l- "fil ~i

(5-

vo.

VB.

4- {u).]

x-2y-l = O, x - 2y-j-1=0.

-f) N(o, -})' P

.f- 198. Se dau cercurile x 2+J;l-4y-l 4=0 !)i :r2 +y2 -14x-2y+49=0.
Sa se d etermine Langentele comun e exterioare.

cP.le rlin B paralele cu axele.]

M(~

y=tt'2(;r-a), "'!

u-6 : x1- m, 'x, '- m,

-f.=: '197. Sa se scrie ecua~ia tangentei la eercul xZ+y2_r 2 ~0 in punctul


{r cos a, r sin u) !ii sa se compare cu ecuatia normaln n rlreptei.

193. Sa se scrie ecuatia cercul ui care trece prin origine ~ i p1in pun ctclc A(l, 0), B(O, 2). Sa se scrie apoi cc uct ~iilc t nngcnt elor in punctele 0,
A, B ~i sa se verifice di aceste t angen te intnnesc latu r ile opuse nk t r iunghiului OAB !n trei puncte coliniare.

P unctcle pe lat uri:

y= m 1(x-a),

Sc scric cil. lx.,- ...;,1=6 etc.; a- :ov'If

cu ra7.a 2 v 2 . A

[:>:1+y' -;>;-2y-=C. 'l'angentele: x-j-2y~o.

cere:

rildacin ile ecnatiei in nt. Rezulta pcnt ru

(-4,0).]

P
~U_T_
E_
REA
_ ~UNCTULUfFATA_n
_E
__
C_E_
R_c __________________________________~
1~
35

Daci1 cercul cste dat prin


fata de cere est e

ecua~ia

nurmalii, atunci puterea punctului


(4)

CA.PITOLUL

X Ill

deoarece ecuatja nor mnli'i nn est e decit ec.:ua tia (1) dezvoltata. Daca insa
cer cul este dat prin ecuatia g enerala
A(x2-l- y ~)-t-Rx+Cy + D=0

PUTEREA PUNCTULU I FATA DE CERC


(rJ

(5)

atunci t r ebuie adus intii la forma normnln, prin impar~irea cu A ~i nurnai dupa aceea se aplica r egula de calcul a puterii punctul ui. Prin urmare
.
B
C
D
A (x~ + yg) -l Bx, + Cy 0 + D
2
2
(fi)
~ = Xu
Yo
A Xo A
Yo A sau p =
A.
~

+ +

Se poate observa di cxista o analugie pronuntata in tr e distanta de


.la un punct la o dreapt a r;;i puterea unni punct fatli de: un ceTc, anume:
a) !;>i u na ~i c.:ealalta se obtin din ecuatia g eneral a prin 1mpi:ir~irca cu o
p

Fig. fl:t

1. D e f i n i f i i. S.'l consideram un cere ( r) cu centrul 111 9i cu ra<:a T ,


un pu nct P tn planu l cercului 9i o secant a dusa prin P, rnr c tnic cercul
in pundele M ~i N (fig . 63).
Se ~Lie (cL a X-a) di produsul p- PM PN est e constant d nd secanta
se rote~te in ju rul p u h rtului P ~i accst produ~; poarti:\ n umele d e puterea
punctului p f ata de cer eul ( r ).
lJacii. punctul P e~te exlerioc cer cului, atunci putem roti secanta i n
jurul lui P , pina eind devine tnngenta la cere, iar punctele M, N s~ confunda in punctul d e tangen ta T . F:xpr(>sia putcrii punct~lui P esle a tunci
(l)

Relatia (1) se m entme ~i daca punctul I' este interior cercului, dar in
acel'lt caz ~ cst e neyativ: taugentele di11 .P l a cere s1nt imaa jnare, adica nu
se pot d11ce tangcnte...ln crrc. Rl'amintim ca 1n acest caz puterea , in modU!, cste <.!aLa de patratul se1nico(l1dei duse prin P, perpendiculara pe wPDaca P<: ( rl puterea pt:nctului este nul a.
2, /Sxpresia analitica a puterii puncttlui _ Ptesupunrm figurn 63 r a
por tRtil lR u n ~i stem rle axe chcptung hiulare x Oy. oarecare !?i notam
w(a, b), P(x 0 , Yo ). iar raza cercului r. Ecuatia cercului este
(x -n.)2 + (y-h) ~

12=0.

(2)

Puterea p unctului se obtine din (1) tl'aducind r elatia analitic, anume

+ (y0- b) 2-r2.

,1 = (Xo- a ) 2

(3}

De nici mmlltoarm rr guli'i. s im pla: puterea nnui p-unct P fata de cercul (1 } se obtine inlocuind in ecuatia cercultti coordonatele cuTente p1'in
coo-rdonatele punctului P.

constnn ti:i ; b) 9i una 9i c.:ealal ta se obtin 1nlocuind coor donatele curente


prin coor donatele punctului drrt, dupi:\ ce :; au adus ecuatiile respective ]a
lonna norm ala .
Aceast a analugie Indreptate!;lte numir ea d e ecu atie nor17Wlii a cercu1ui in cazul d ncl cocficientii lui x2 ~i y2 sint l sau cind sint adu;;i sa fie
1 prin impartirea cu A.
. Ex em p 1 e. a) Pute1ea punctub1i P(l, - 1) f at/1 de ce1cul x2 y 2 +'
+2x-o cste p =4 . .Punctu l este exte1'io1' cercului -~i tan gentele din P la
cere au lungimea PT=2.
b) Puterea punrtului P(2, - 2) fatu. de cercul 2(x 2 + y 2 )-9x -i- 2=0 este
2
p- (4 + 4) - 0 2 -I 2 = 0. Punctul se aflli pe cere.
:3

c) Pu t eJ'ea ]Junciului l'v1(2, 1) fatii de ceTcul x 2 -'- y 2- 9=0 este p= - 4,


d eci M este in te1ior r.e1cu lui.
3. 1\plir.ntii. L Locul yeometric at punctelo1' care au aee e a~i puteTe
fatii de un cere este un alt CATC concentl'ic cu eel dat .
In adevar fie cercul dat ptin centrul oo(a, b) 9i raza r. Putcrca punct ului M(x0, y 0) este p - (Xo-a) 2+ (yo- b) 2- 72. Dadi p ~ const., atunci legat ura in x 0 ~i Yo C'f:tc (xo-u)2 + (y o-b)2----(r 2 +p ) - O s au L.recind la coordo nat e curent e (x, y)
(x-a)2 -'- (y-h)~-(1 2 1- p) =

O.

Locul g eometric este deci un cere CU accla" i C'Cntru , d nr cu raza yr~ I- p.


II. CeTC'UTi ortogonale . Daca doua curbe oarecare (C) !;li (C') se taie
nstfl'l c1i In pund ul comu n tangen tele lor sin t perpendicular e, cwbele se
numesc ortogonale in ace! punct.
Sa considera m acum doua ce1curi care se taie In A :;;i B (fig. 64) :
u nul cu cent rul w, altul cu ccntrul l >l' . Dacii cclc dow'\ cercuri sfnt ortog onale, atunci w' A I wA. Deci pentru ca doua cetcuri sa fie ortogonale
trebuic~ ca d udnd tangentele din centru l unuia din ele Ia celalalt, l ungimPa tnngc ntei sa fi e egala cu r aza lui. Altfel spus, pu terea centrului unui
cer e, fa\8. de al cloilP.a, t reb11ie sll. f ie dat il rle p i-'ltr atu l r a zei lui.

137

PUTERF.A PUNCTULUI FA'rA DE CEUC


CAPI'!OLUL XW

136

De aceasta observare ne vom servi ca sa gasim conditia analit idi pent ru ca doua cer curi sa fie
nrtogonale. Fie
x2 + y2 + 2mx + 2ny + p ~ 0
.-r~+y2+2m'x+2n'y-J- p'=0

(w)
~i (w')

ecuatiilc cclor clouii ccrcuri. Primul cer e urc centru1 w(-m, - n) 9i r aza r2=m2.f-n2.-p. Scriincl di
p uterea centr ului este egala cu pat1atul r azei obt inem
m2 +n2..._2m'7Tir-2n'n+p'~m2+r~2-p

Fig. Gt.

sau

2 mm' +2nn'=p -l-p'.

(7}

Ex e m p 1 u. Sli se determi.n e ceTcul cu ccntruZ pe <lrcapta x = 3 ~i


cu raza de 3 unitaf;i, ortogonal ce1cului .-r2-J- y2..._4.-r=0 .
Element ele cercului diutat sint : centrul (3, J.) ~i raza r=3. Puterea
ccntrului fa(.ii de cercul da~ Lrebuie sa fie 7'2=9, deci 9 +ka__12=9, de
unde J...= 2'{3. Problema nrc dou:'1 solutii; acesteo. sint cercurile
(x-3)2 l-(y2 y3} 2-9=0.
0 b s e r v a,. e. Condi~ia (7) ca doui\ cercuri sit fi e ortogor~le se poatP. ohtine
~~ din triu nghiul dreptungh!c wAw', scrtind d1 u>w''
r"+r'' ~! trans!ul'lninu rela!ia
geon1etrid'i in relatie annl it idi.

4. Axa mdicala a doua cercuri. Ne propunem sa gasim locul geometric al pundelor care au aceea9i pulere Ial;ii de doua cercuri date. Problema a fos t tratata geometr ic in cl. a TX-a. 0 rcluiim acum sub aspectul
ei analitic.
Ecuatiile celor doua cercuri sint, sub forma normali'i:
x2+y2+2mx+2ny+p=O
(w)
x2..Ly2+~m'x+2n'y+p'=o .

(oo')

':d.elatia geometrica dat a de enunt este


(!!)

u ndl' p ~i p' sint puterlle unui punct M(x0, y 0) fata de cele doua cercuri
(fig. 65). Du pa cum ~tim locul geometr ic se capiita transform1nd rclntia
geometrica in relat]e analitidi, deci
x~+y5+2mxo+2nyo+p=xij +y 6+

+ 2m'x0 + 2n'yo+p'.
Deoarece Xo, Yo s!nL coor donaLe curen tc putem ~terge indicii ~i trecind toti termenii
in prima parte o b~inem

2(m-m')x+2(n-n' )y+p-p'=D
li'ig. 65.

care cstc locul geometric cautat .

(9)

Ecuat]a (9) fiind de gradul I reprezinta o d1eaptii; aceasta poarta numele de axa. mdicala a celor d uuii cercuri. A~adar, 2ocul geometric al
punctelor ca.re au accca$i pute1e fa.tii de douii cere-uri date este o d1eapta
care se ntLme.1te axa radicalii a celor douci cercuri.
Daca privim ecuatiile celor doua c-ercuri (w) :;;i (co') :;;i ecuatia (9) a
.axei r ad icale se obs~rvii ca ecua~ia axci radicalc se obtine d irect d in ecuatiilc ccrcurilor prin sd\derea lor.
Dad\ insa ecuatiile cercu rilor se prezinta sub forma gener alii (A~l ),
atunci t rebuie., aduse 'int li la I urma normaUi F?i numai dupa aceea prin
::;ciidere se obtine axa rad ical/.1.. A('CaAtn fiinddi r elatia (8) cere ca f iccare
cere si'i f ie aclus la forma nor n:ali'i.
p<_ .
Proprietiitile axei l'adicale. a) Deoarece orice punct M al axei 'r adicale are pu teri egale fat a de cele doua cer curi, rezulta cii daca M este exterior cercurilor, tcmgentelc duse din M la ceTcurilc date ~int egale
(fig. 65).
b ) Notind cu T 1, T 2, T:~o T 4 punct ele d e tangentii avem 1\11\ =MT2 =
=MT3=MT4, deci cercul cu centlul M ~i raza 'MT1 trece prin celelalte
puncte de conLact. Esle u~or de observat di ace::;t cere este ortogonal amhclor ('CI'('lJri date (w), (co'). Sc poate spune atunci ca axa radicaUi a doua
cercuri este locul geometlic al centrelor cercuri!or ortogonale cu doua
cercwi date . (0 d iscutie va urma dupa p rop!'ieliiti.)
c) Centlele cercurilor da Le avind coor d onatele oo(-m, -n), w'(-rn',
-n'), liniu centrclor urc cocficientul u nghiular
_y2-yJ

n-n'

x,-x..,

1u-1n

JJ.-------,!

D in ecua~ia (9) 'rewlLa coefic.enlul ungbiulaC' ul axei rad icalc


,

m-m'
n-n.'

Jl = - - - - = - -
!t

ca

ode u nde se deduc~


a::i:a radicata este perpendiculara pe Zinia centrelor.
Prin urmare este suficient sa cunoa~tem un singur punct al axei radiculc ~i constr uctiu rczulti:i ducind d in accl punct pcrpcndiculara pe .l inia centrelor.

5. Discujie. Consecinte. Dacii cercul'ile elate sint tangente in A axa


Tadicalii este tangenta comuna. In adevar A apartine axei radicale, de-
.oarcce are puterea nul/1 fatiJ. de nmbclc cc1curi (puteri <'gale), iar tangenta comuna In A este per pendiculara pe linia cen trelor .
In acest caz, locul geometric al centrelor cercuril or ortogonale cu cer.cUlile date este fo rmat din axu raclicalii, far'li pu.nctu~ A .

V aci'i ccrcwile date snt secante fn ;t ~i B, atunci A ~;>i B au puteri


nule fata de cele doua cercttri, deci axa radicala este secanta comunii AB.
Punctele situate pe coarda AB sint interioare ambelor cercuri, d eci
din aceste p uncte n u se pot d uce tangente la cele d oua cercuri. Rezu1tii
Cii locul cen trel or r.er('utilor ortogonale Ja clouii r.cr curi sccnntc este f ormat din axa radicala din care se scoate segmentul inchis AB.

PGTI::~CA J:'UNC'J'ULUI FAT!\. DE CERC

lilB

CAPITOLUL XIIT

Consecinte: a) Ecuatia secantei comune (cercuri secan te) sau a tangentei comune (cercuri tangente) se obtine prin simpla scadere a ecuatiilor cdor doua cercuri.
b) Pun ctele de in te rsec ~i e a doua cercuri se ob ~in inle1sedind unul
rlin cercu r i cu axa lor radicali'l.
6. Centrul radical a trei cercuri. Trei cercuri l uate doua cite doui'i au
trci axe radicale car e ~int concurente. Ptmctul lor comun se nume~ te
centtul mdical al celo!' tr ei cmcuTi. Pentr u a demonstra analilic aceasta
proprietate consideram cercurile care au ca ecuatH

Scazind prima ecuaii" <.li n ce:elalte cloua ohtin"m axele radicalc 3x-2y- l = O
~i 7o:-4y-~l=ll care dau ccntr ul radical oo(l, 1). Dar ware puterea nalii f a ~a de cercurUc date, d cci ct!le trei cercuri au un pnnd c:omun. Ccrcul ortogonal se red u ce la
un punct , riP.r i nu cxistn..
c) Aceea~ JJrol> tP.ma
x'+v~-1 x--<J-10- o.

pentTu

ce,curile

Se obpne ro (2, ~) ~i r'=- 2, dcci oo este


ortogonal.

Scriem ceJcurile

2(m 1-111-~)x + 2(T~.:t-nz)Y + p ,-p.l = 0

2(m..2-m.3)x + 2(n2

2(mJ-mt)x+2(-nr-nt)Y+P3

Pt-0.

Se observa imediat ca aceste trei drepte sint concurente, deoarece adu n fnd p e primele d oua, obtinem pe a treia. Se , poatc dovedi a ccla:;;i lucru
punind conrlitia rle concwenta sub forma rle determinant . Dadi se aduna
toate lin iile la prima se obtine ca rezultat zero . !.n adevi'i.r
2(7n!-m2)
1

2(~-m3 )

2(n, -n2)
2(n2-n::)

2(ma-mtJ

2(na-nL)

0
2(rv2-n3)
2(n3- n1)

Coordonatele centrului radical se obtin ca intersectie a doua axe radicale. Centrul radical are puteri egale fatii de cele trei cercuri fiindca
ap artine ficci:irci axe radica l~. Prin w mare tlad:i el e~;i,e exterior ccrcurilor, atunci se pot cluce .~nge tangente egale la cele trei cercuri ~i centrul
r adical esle centtul unu.i ceTc oTtogonal cleodata la cele trei cercud. Dadi
ccntrul rad ical este interior cercurilor, atunci nu se pot cluce tangente
la cele trei cercuri ~i nici n u exista cere ortogonal fata de ele.
In cazul cind existi\ cere ort ogon al, ecuatia lu i se scrie imediat, deoarece cunoafit~m ccntrul (centrul radical), iar palratul ra<:ei este puterea cent rului radical fata d e or-icare din celc tTci ~rrruri: c:l~sieur cil vom
alege p e eel care an? ecuati R cea mai simpla.
Ex c m p 1 c. a) Sa sc scric ccu<~lia cc rcului ortogonat cercurilor o.:2 + y 2-6x-j-j-5=0; x' -J-y1-ny-~1=0; x 2-J-y' I 4x I 5y=O.
Sc.:c1detn tJrirna e(.!ua~ie d in c ele un n5toare ~i obtinem doua axe radica lP:
3x- 4y IR= O $i 2x I y -1=0, eRr<'! rlAu ccntrul l'ndica l oo(2, - 31. Puterea cenl rul ui
radical fat11 de- oricare cere da LJii Lralui razei, de exemplu feti\ de primul cer e;
r2=4+!!-1 2+~=fi.

Ecua(:ia cercu iui odogonal este


(x-2) 2 + <v -3)'-6=0

sau x'+u'-4x-'-Gy-j-7=0.

cerceteu dar.ii. cercurile x' 1 y2-x-y~o ; x 2+y'--lx-'-y-j-l=O; x 2.f-112


+6x-5y-3=0 admit tw cer e ol'logonal.
h) SiJ .<P.

~; ub

3(x 2 +y2) +2x-4y - 23 - 0.

Iunnele

x2-y?- - x !-5y+5 = 0; x2-'-y2 + - x -

na)Y -1 P2-Pa = 0

x'+v'-3y-6=0 ;

inter ior cercud lor. Nu exista cere

7. Pun<:tele de inteTsectie a dowi cercuri se gasesc, a~a cum am aratat la 5, intersectinrl unul din ccrcuri cu axa lor rad~caUi. Este de ajuns
sa dam un exemplu: sa diutam punctele comunc cercunlor
2 (x21y~)-~x+ 1 Oy+ 10 =0;

Axde radicale a cite doui'i. cercuri slnt

x'+v'~5~5-0;

23

-y-~

= 0,

de undc axa radicala x-2y-4=0.


Se scoate rlin ecuatia axci r<o~tlicale x-2y -'- 4, care clus i n oricare din
11
cercuri da; 5y2+ 16y-l-11=0, cu radacinile .y 1= -1; Y2= --;;- la care con espun d

'J.

x, -~

Punctel e de

!/1 X2=-

"

2
5'

interscc~ic ale

ccrcurilor si nt (2, - 1)

~i

( - ~

-)

!!. Fascicule de CC?TcuTi. I. Fiind date doua cer cu ri


(C)= x 2+ tP +2mx +2ny 1 p = O; (C')=x2+y2 1 2m'.'l:+2n'y-l-p'=O,
ecuatia
(10)
(C)+f..(C' ) = O

reprezi11ta de asemenea un cere (t..f=- 1); a ceasta se observa scriind ecua~ia (1 0} c:l:-zvoltat
(1 +~)(x2_+ y 2 ) +2(-m + /..m')x+ 2(n+f..n' )y+ z; + t..p' = O.

(10' )

Cercul (10) sau (10 ') este variabi! din cauza parametrului :I., deci cind
J... variaz5. avcm o mul~imc de ccrcuri. Toatc ccrcurilc accstci multi mi
tree f.nsa prin punctele de intersectie ale cercurilor (C) = 0 ~i (C') = 0, deoarece acestea verifidnd ambele ecuatii, verificii ~i pe (10). Aceste puncte
pol Li reale, con f undate sau imaginare, dar luldeau na ele d eten n inii axa
r adicali'i.
Se zice ca (10) sau (1 0') reprezinta un fascicul de ce1curi determin at
de ceTCUTiLe d e baz<i (C)= 0 :;;i (C') = 0. Din cele spuse mai inai n te rezultii
c5. cercu1ile unui fascicul DU Dccca~ i axii. radJcaHi.
,
Se p oate demon st ra, ca !ii la fasc iculele de drepte, ca (10) reprezinHi
t o ate cercurile din plan care tree prin inletsect ia cercu1ilol (C) ~ 0, (C') = 0. Determinarea unui CC'rc al fasckulului sc ob~i nr impun1nd cond i~ i a
ca cercul (1 0) sa treaca print r-un p u nct M 0(x0 , y 0) , de unde rezulta }.. =
(C )
.
- - _!I_ care este perfect determinat dad\ M
0 nu apar~ine nici unuia din
(C~)

140

141

CAPlTOT.lJL Xn1

cercurile d e baza. Deci p1intr-1m punct oarecare a~ planulu i trece un singuT ceTc al jasciculului. Axa 1-adicala se p uate considera 11i ca un cer e dcgenerat al fasciculu lui (). =
1).
II. Un f ascicul de cercuFi poate avea ca elemente de baza un cere :;;i
o dreapta:
(C) =x2+.y 2 +2m..c+2ny + p =- O; (D) ~ Ax +By +C:= O.

203. Sa se gaseasca p LuJcLele eare care au pulerea p 1 f ata de cercul


(CJ) = O $i p2 fatti df' f'f' l'f'Ul (C2 )= 0. un dc s- a notat cu (C1 ) 11i (C2) pr imele
parti din ecuatiile cercur ilor. Discu\:.ie.
Aplicatie nurpericii: (C1 ) =x2+y2-4 = 0; ( C2)=x 2 +y 2 -7x- 1 4~;+ 20 =0;
P1=9; p~ =- 16.

Ecuatia f asciculului este

~ Sa se scrie ecuatia unui. cere ortogonal ceJcu rilor xL}- yL....l = 0 ~i


x2+Y -12x+2:J =O, care sa aiba raza de doua un itati.

(C)-}.(D) - 0

ca1e r eprezintii. evident un cere, variabil cu ~- De fapl (D) - 0 reprezinta


axa radicaUi a d oua cercuri oarecare al e fa~;ciculului.
l'Iup1ieta~ile sint aceleafii ca la fasciculele de cercuri.

[Tre Lu ie ca nt =f= m'; n=n'

N a p ar(in fascicu l ului

Inlocuind p c ''

ob~!nem

x~

+ y~ -r +1,(y0-l. )=O,
2

e cua!ia cercului AMI\':

deci k = -

~+y: - rz.
y. - ~.

~~

P=P'.I

206 . Se dau cercurile x 2+ y2+ 10.1+ 6-0 ~i :c2+ y2- Bx 7 6 ~ 0 ~ i dreapta


4X-1 3y-l0=0. Sa se det ermine ptnctul M astfel ca tangentele duse la
eercuril e date sa fie egale intre ele eyi egale cu d istanta rie la M la
drcapta datil.
[ Oy este axa radicaUi, d eci M (O, >.). DouO solutii M

x2+y:!.......'+To(y-l,. )= O.

Ca sa traaca p r in A t1cbuic sa nvcm

+'~) ]

205. Sa se scrie ecuatiile a doua cercuri luind ca axa 0.1: linia centrelor :;d ea axa 0y, axa l or radicali;i.

!ns lt$i, ce1cuZ MAN t rece pri n a! doilea. p nnct j ix, diferi t de A.
Alegem axele astfel : originea i n centr ul cercul ui ~i Ox paraieH\ cu (A}. Punctul
A a 1' c> ~nrdonatclc ( X 0, y 0) . Ecua j:ia ccrcului cote x2 +y2-T~O ~i a drep tei (>) y-l-=0.
~i

M(3, 2), N ( -

[Centrul trebu ie sll. fie pe axa :auica li\, deci C(2, >.). P uterea faj:ii
de cercmi: p=r'-~4 . Hezu ' ta )..=1.]

Aplicafic Se clii un CP.rc ~i tLn punct fix A Zn planul ce-rcu !ui. 0 dreaptu (II.}
taie cercttl t n M oi N. Sii "I' ar ate elf atune c!nd ( t.) se dcplasea.zii paralel cu ea

Toa te cercurile care tlec prin M

Apli~ati'l:

'

(y0 ~>.)(x'+v2-r2)~(.r.5+v ~ -r')(y-

- >.)=0 s au Yo(x2+v'-r2)-(x~+yg -r2)y->.(x'+~P-:r~-y~) =O.

Am obUn ut un fasc!cul de cercuri cu punctele fixe date de cercurilc y0(xL J- y'- r')-
-(x~+v~-r'JY=O ~i x2+ v'-(x~+yg) -O .
.
l n iocuind x'+v'=x:+vi ~~ sim plificin d cu x~+v~-r'+ o se ob1i n e y=y0 , de u ndc

-1@

Se uau cercu rile de ccuatii


,
Hy +4 ~ 0: x 2+ y2-u.-r + 5=U; x2 + y 2- 42x- 10JJ+24 = 0.
a) Sa sc afl c cenl-:rul lor radical l;) Sa se scrie ecua tia cer cului orro~onal celor tr ci crrcuri.
x~+y2+4x

x=x0

Punctele fixe s int A (:r:o, Yo) ~i A'(-xo, Yo) sim et rice faj:ii d e Oy, cr;ea ce apara
evident geom etlic.

EXERCITII ~I PROBLEME

208 . Se cere punctul egal depart at de punctclc J\ (4 , 6), B(S, 4) eare are
accca:;i p u tcrc fa(.<l de cercurilc x2+y 2- 6;x+4t; ..... 9= 0 ~i x 2 11P-ily -:" 7=0.
Sa se trateze cazul l!eneral cif.ld ~i' d:m ::loua puncte A , D $1 doua
cercuri (C1 ) eyi (C2l

200. Sa se afle puterea punctului A(2, 3) fata de cercul 3(x2+y2)-6x+ 8y-3 = 0.

..

[ M

[P=l6J

-f

201. ::ie cere Iocul geometric al punctclor din care se pot duce tangente cu lung imea d e 6 unit a ti Ia cercul x1+y2-8x+6 = 0.
[ P=36; x2+y2-B:r:- 30=0.}

cazul gener a l are mar e importan ta ulcgere a axelor.]

Sa se aile punctele de intersectie ale cercurilor


x2+y2-4x+2y-9=0; 4(x2+y2)- 10x l lly-12 = 0.
[Cercurile sint interioarc.]

202. Sii se determine pe dreap t a 3x -y+ 4 =0 punctclc din care se


pot duce tangen te de 4 u nit ati lungime la cercul :~,2 + y~~6x + 2y ~ 0.

210. 1\cC'cn11i problema pe11tru cercuri le


ii(x2_+y2) - 20x_+ lOy- 96=@: 5(x 2 ..:..y2)-4x l- Uly- 32= 0.

(Intersec\iile dreptei cu cer cui ale car u i puncte au putcren p=I6


fat a d e cercul da t. M(-2, - 2)

(~ ~) I n

[ Cercurlle sin t langen te in

~~ N ( - ~ ~ ]

T (-

' - ~) ]

142

C A PT'TOT ,TJT. X ID

21 1. 1\ccm~i problema pentru cercurile:

x 2 +y2 - 3x+9y-20=0: 2(x 2 /- y 2)-5x+22y-49=0.


[Axa

radia l ~

x+4y-9-0. Pun ctele comune: A(l , 2) ; B(fi, 1).]

212. Sa se sctie e~u atia. cercull:li ca~e trece prin pundul A (2 , 1) ~i

are

acee a~i

,CAPITOLUL

axa r ad1cala ca 91 cer cunl e dm problema p recedenta.

~i

[Sc sctic ec ua~ia fa.,cicu lului d e cercuri cu cercur lle de bnztl dntc
se a lege eel care trece p l'in 4 Se gi1sc~te x' l y'--?x -?y+W-0.]

c~rcul x +y~-2x-6y + 6=0,

~i

2
i:G . se da
dreapta 2x+5y-l0 =0
pun au?'A(4, 6). Sa se deter mmc r f'rf'ul care trece prin A ~i are dreapta
d ata ca axa radi cnlil rt1 cercul dat.
[0e scrie fas ciculul
2(x 2+y2 )-G.t -1711+22=0.)

XIV

LOCURI GEOMETRICE

deterrninat de ccrcul dat ~i dreapta data.

'
1. Nu este cazul sa rep etfim cele ce am spu ~ desp re locurile geometrice
l'a capilolul X. Acolo locurile geometrice erau numai linii dreptc, aici vor
putca fi ~i cercuri. Avind insa cun o~tin ta 9i despre ecuatia cercul ui, care
este de J!rad ul al TI-lea. pu tcm aducc completarile care urmeaza.
Gasl.rea locmilor geometrice cu a jutor ul gcomelriei ele menlar~; se
n~zum a l a un cadr u destul de restrins. anume la acele cmbe carP pot fi
u~or rccun oscute : lin ie dr eapti:i, cercul. p<.trabola etc.
Geomet ria analitica estc a ccca cnr e a p us ordine In chestiunea locur ilor geometrice, ~i anume sub doua aspecte:
a) Oricc problema de loc geom etric !.ratata pe cale analitica ne duce
la un rezultat, adica la o ecu atk (care eventual se p[)ale descompune) !ii
aceasta reprezinta una sau mai multe cmbe.
b) Gradul ecuapei curbei- loc geometric ne arata g rad11l d e d ificultate
n problemei: daca ecua\ia este de gradul I, locul este o dreapti\, claci.i
ecuatja este rlf' p,radul al !I-lea, curba este o con ica (caz part icular cere);
daca insa curba este de grad mai m fl l'P, atu nci sc face repre~enlarea g rafidi
folo~ i n c..l rnetodele analizei mat ematice.
Mai lrebuie p recizat un lucru: uneori locul geomeb ic este limitat, de~i
din punct elf' vcd erc analilic: o l.;tiue1~ 1 o ecuatie care reprezinta o curba
intreaga. Limitarea se obtine f ie prin consi dcra~ii geometl'ice, fie analitice.
Faplul ca din punct de vedere analit ic se ob ~ ine rurha 1ntreaga sc
explicii prin aceea ca in geometria analitica inba in joe ~i elementele
imaginare. De pilda d acii o ureapta ebte exterioal'ii unui cere, p u nctele de
intersectie sint imaginar e, dar mij lor.ul sf'gmcntului cs tc u n punct r eal.
Comlderam necesare dteva exempl e.
2. Locuri ?'ezu!lale <lin elatii geometrice. 1) F'i:ind date dottt'i p1mcte fi.'CP. A, B,

sii .e afle tocu!

gcome~ric

al .vunctulu! l\1 care satisface relatia


MA"-tMB2 =1c" (cuns!.).

144

CAPITOT.TTT. 'Ktv

Se ia la muLl fi1e,;c AB ca axil Ox. Axa Oy va fi mP.dlaloarea segmcntului AB. Motivarea este d\ d aca l uiim
ctoua puncte M, l\:1' sitnetrice rata de medtatoarc, nvcm cvid ell ( MA2+MB'=M'A2+M'B2=k2 ~i mediatoarea este axa d e
si rnetrie a locului (fig. GG). Coordonatele punclelur s!nt dec!
A(a, 0),

"

R~ IRj;ia

11(-a, 0),

M(~:,

y).

geometrica, scrisa analitic, devine


(x-a) 2+y2 +<x+a)2+y2 =1<2

sau

Fig. 66.

xLf-y2~

21<' -a2.

Locul este u n cer e real dac.ii k' - a'->0. rentru k=2a=AB locul este cercul
2
cu diametrul AH.
Dac>t un p unct M apartlne locului, atunci raza cer cului este OM- Y :t.~+u'=
=canst. Sc deduce de aici:
Dacii o tatnni. a unui triunglti P.Ste fixii, iar . uma patratelo1 ce!or!aUe douii
c011stantil, vifu! mubil a! triunyhiu !ui descrie cecul L'U c~ntru! ~n mij!ocu! Zatu1ti
fi..'Ce, avind m.erlinna crt rn.zii.
l ata

~~

--

MA42I\1A - !~

I MH2=4W2 ;

Prln adumu-e p rodust:le scal are se retluc

o soJu t ie >JecLorialii. Sc.r iem relatiile vector iale evidente MA+MB=2i>1U

,; MD-MA=AB, le r idid\m Ia palrat ~i le adunam. Avem

'MB 2-21\1A-M"H-:- MA?=Afi~=4a~.


-~1

-+

care are puteTilc fatfi. de doufi.

>.;

Rclatia g eometrica este ::..._ -1~ sau p~k r . A legem co axe de coordonate linia
p'

centre! or cercurilor date (Ox ) ~i axa lor radicalti (Oy) . I n acest caz avem n-n' -0
~i P= P', deoarece origin ea are puteri egale f ata de ceie duua cercuJ:!. Cercurile au
dec! ecuatiile
x2..f-y2 f2m.x+p=ll
(1)
Da cii M(x0, Yo) estc punctul al ciirui Joe geometric se cere, rela(:ia geometrica se
transforma astfel in rela(ie analiticii;
xHyg+zmxo+v=k(J.~ + Y3+2m'xo+v> .

1n-l,m'
_ k
x+p=O
1

1) Se considc ra o dr eap t ii (.'l.) ~i u n cere de m z/1 vaiabi!ii, tangent d 1eptei (ll.) lnt.-un punct ttx A. Sf!. sc atle
loc11l punctelor de intesectie ale c e~cLini en u n diametru
a ! .Ciu care are o d irectie datii, {ix/1.
A legem pe (1'.) ca axii Ox si perpendiculara in A ca
OiJ, npoi notiim ~u ). r a za cer culul si k coeficientul ung hiular a ! t.lil-ectiei d ate. Centr ul cer cu lui fiind C(O, ~>.
<:cuatla se scric imediat

x'

( 2)

''=1 se

ob~inc

+ y" -

2A.y =

Fig. G7.
(4)

Diame tr ul cerculul, cu di rect;in d ata de lc 11rc ecu ApA

y-l.=l<x.

(5)

Eliminarea par ametrul ui A se face simplu scotindu-1 din (5)


(4). Se ob(;in e
,.~-

Treclnd totul !n tr-o p arte, impart ind cu 1-kr-/-0 (peutr u


r adical;J.) ~~ ~tergtnd lndicii se obt lne eeuatia locului

v + 2by =

sou y' - 2kxy - x' =

axa

= (k +VI<'+ l) x

~i y =

(/;-

Vk + l

Dr eptele slnt perpendicu lare, deoarece pllJQdusul

~i

ecuatle omogena de gradul a! II-lea care se r ezolvli ca ecuntle in y


dreptc ce tree prin A:

cercuri date int-u n raport constant.

'J

3. Locu1i rez uUate di n interseqh. Vom da


exemple de locuri g e urnetrice car e r c?.u lt a din int ersectii de cur be dcpim>.i nd:
::1) de un parametru; b) de doi parameLri c u o
relatie de legatu rii. ; c) de doi parametri indep<"nd enti.

\in! n d seama c/:1 MA2=MA2, rczultii

2) Sil se af!e locul geometric a! punctului M

145

MA2+MB2=2(MO~+a 2)=k3 , de u nde M0~-2-a 2- const. Locul cstc ccrcul de razii OM.

'+
x - u-+2

L OCulli GEG~TRICE

lnlocuind in
(61

~~

ne da doua

)x.

coeficien~ilor

Urt!<hi uhui este

mm'=<~+ 'Jtc'+lJ(k- Vk'+I l~l.


Diametrul cercu lui ~i cercul s e taie in clouu puncte M, N. Una din ccle rlouii
mept e epre7.inta locul lui 111, ""'llAiti\ locul lui N , deci una e ste AM ~i ccala!Ui AN.
Se ubs~rva ~i ~oHtt! t l'ic d i. /1' 1\.1 AN=SOr..
2) Pe tangen?a rlusii. int-un punct f i x A a! cecu !ui (C) sc ia un punct mobil M. Se duce diu M a doua tangent/1 la cere panctul de contact (ii11d N. Se c ere
!acul geometric al ortocentrului (punctul de intilnire a.l tnii.lti milor) tr iunghiului
AMN, dnd M d escrie Langenla in A.
Metoda L Folosim dot par a.metri. Alegem tangenta In A ca axa O:c ~i A ca
origine (fig . 67). Centrul cercului este m(O, r ), iar ecuatia cercului
(7)
x 2+u'- 2ry= O.
Tangenla in N(xo. Yo) E! (w) are

ec ua~ia

xxo+YYo--rCY+Yo)=O
(3)

care este un cere apm(inlnd fRscicu lului d P-terminat de cercurlle dale [se vede din
(2)]. Dacli C ~~ C' sinl c~ulrelo cercurilor ualo, ecuatia (3) a ratll ca centrul JocuJui
cste punctul cure imparte segmentul CC' i n ruportul le.
0 b s e r v a r e. D acl\ se modifica enun~u l ~ ~ se cere i:a tangentele din M Ia ca!a
douil ccrcurl sn nibil r aportul constant, atunel ln cazul cercurilor secante in A ~ i li
trf'h lliP. <co.' di n lo,ul geomet1"i" arcu! de cere cupr ins lntre A ~i B, ueuar ece din
puoclele aceslui arc, iu!e.riua,e cercurilui' date, nu se pot duce tungentc.

cu conditia

X~

+ U~- 2ryn =

Tangenta taie axa Ox i n M ( ry,


Xo

(8)

0.

'0). tn triunghiul

AMN ne t rebuic numai doua

iniiltimi ~i le a legem astfel: NN'IIO u ~~ Mro a carei ecuatie sc scrle pf.\n tntct uri.
Ecu apile sin t
(NN')

(M m)

x.x
'Yo

i O - Geometric o.nnliticii cl. XI.

+ JL -1 ...0.
r.

147

LOCURI GEOMETRIClt

146

;no.

mobi~

Ad>>Ueind relatia de cond i;ie (U) ave rn de

eliminat

p aramctrii Xo. Yo intrc U'ci

x'

ecuatii. Din pl'ima ecuatie t'Pzulta .r0- x , cAre dus ln a dou A dR YJJ=- - - . Acesy-r
t ea duse [n relatia de conrli\\P. (fl) nc da u locu l geometric

x..

x'

+ (y- I- 2r
rl'

,fJ
-

= 0 sau x 2<x'+y'-r2)=0.

y- r

plln<~tuhti

C.Z7 . Fiind dale duua cetcuri, sa se gaseasca locul cen trelor cercurilor
care uu cu ccrcurilc dutc doua axe radicale petpen diculare.

2 18. Locul pu nctelor care au r aportul d is~antelor l a doua puncte f ixe

constant.
[Un cere. Cind consta nta este 1, cercul devi ne mediatoarea segmcnlului.]

219. Locul centrelor c ercurilor care tree prin tr- un punct fix A
or togonale unui cere dat (C ).

2rax+<a2- r') y-2Tcr'=O. Aici vom folosl

perp ~nd ic u la ril p~

ll-1N

ln~ l tlmea

care

pl ~ad\

~i

sc

uin A; fii nu

ar~ ecua ~ia

y=

- - X.

Pa rr::~metru l

-1 y

g~n t

2<?1. Sa se afle locul geometric al punctelor care au suma puterilor


fata d e cl on ii cer~ uri _egalii cu ~uma puterilor fata de alte doua cer cu ri.

- 1=0.
r:r .

cate dus in p r imn ccuntie dii


~~

Genera!i ~are.

[L ocul esie o dreap ta.]

a se elimin.f.i intre aceste douH ecuatii. n i n a rlnun re7.nlt;i a = - lj -

mlnaril)

~i se cere l ocul punctelor care au prola laturile egale, egal cu patratul distantei plna la IJa<:a.

[Sc in b nza ca Ox ~i mcdiatoarca ci en Oy. Locul cstc ccrcul tanlaturilor egale, !a extr emiti"\tile b;lZei.]

2rct

accla~i

sint

220. Se d a un triunghi isoscel


du~ul dh;~ a n~e lor

uso~l

~i

[ M centr ul cercului
varial:>il. Relatia geom etrica este M.tl'- p.
Locul este o perpendicu lara pe diametr ul ce lrece prin A. Proble ma '"
poate prlvl sl astfcl: locul cstc axa ruclicalil a ccrcul ui (C) ~~ ccrcul de
raza nula A, decl o perpendicu1ara pe linia ce-ntre1or.]

2N

, _ ct'; prima este axa Ox, ceca cc ~tinm. Ecun\ln tangen-

l e t M N se scrie ca dreapta care trece prin M are coefi cientul unghiular m.,
gase~te

M.
fOriginea in 0. Un cere care trece prin 0.]

rr+nt"J'=r'<l+m')
m2 ~

Se d a o dreapta 9i un punct fix 0, exterior dreptei. Daca P este


dn:!ap~a data ~i MEOP asUel ca l5'MOP=I,, sa se afle locul

[Ccrcul dcscris p c distnnea centrelor ca diametr u.)

L ocul geometric sc descomp une In x -0 (diam etr u l Aw) ~~ cercul x2+y'~T '.
cu ccntrul i:n A ~ i raza r, care este tncul veritabil.
Dian1etrul A ro rezultcl din nedett!nniuarea yunctului de i ntersec ~ie, anu111e cind
M --.." ta ngentele in A ~i N devin parale le ('IE: B ) . . Douii din ini'l l\im i slnt AB ~i
DA care '" con fu nrli'l ~i Rceasta drcaptil u pare in ecuaua locului (cap . X, 3 exemp l ul 3).
Met oda a 11 - a. Problema sc poatc tr ata [oloslnd un sin gur pm-ametr u, a bscisa cr
a p unctului M , decl M (<1, 0). Ecua\ia in m a langenlelor duse din M Ia cere e<te

care dii m 1=;=0 5i

pe

loc geometric compus din Am (datorit ncdeter-

cercu l. locul propri u-zis.

'i::. ~ Sa Ee afle locul geometric al inlersectiei dreptelor


x=2+cos a. ; y=-1-sin a. .
[Oer cu!

EXERCITII ~I PROBLEME

t'.m,. Sa

(a:-2)2+(y-j-l)~=l .]

se afle locul piciorului pcrpcndiculru:ci dusc din punc:tul

A (l , 5) pe o dreapta care trece prin punctul H(5, ;J).


211. Sf!

sc nfk Jor til geometric al punctelor


uMi12+ B'MB2- k2.

A, B fiind doua puncte fixe, iar

<J.,

1:), k

ni~ te

M care satisfac rela tia

coeficienti

[Ccrcul cu diametrul AB.]

224. Extremitatilc unui segment de lungime constanUi alunedi pe


doua drepte p er pendiculare. Se cere locul mijlocului segrnentul ui.

constan~i.

(Cerc.J

[Un cere r.u cen trul 1n origine.j

215. Sa se afle locul punctelor car e satisfac relatia


MA 2 +MB2 + ~ 2 =k2

(canst.).

A , !J, C Iiind trei punctC' fixe. (';ener al izare in cazul a n puncte fixe.
[Cere cu ccn lrul in centn!l de greutate al tri unghi u lui ABC. Se va
considera ~ ~ cazul dnd A, B, C sint coliniure.]

225. Se cere locul punctul ui care imparte intr-un 1apor L dut k scgmentul ce une:;; te un punct M de pe cercul (C), cu p unctul f ix A. Caz
particular k=-1.
[C.,rc.]

10'

148

CAPl'l'OLlJL X IV

tiiiL

'
Fiin d dat un cere, se cere locul m ijloacelur coardclor ce tree
printr-un pLmcl fix.
[m centrul ccrcului 0i A punct ul fi x. llacii A este interior c~rculu! ,
Incul et.P. ~'"'~Ill cu dia rnetrul Aw: Se vor discuta cele!al te c uzu r i.J

-tf22iJ

0 dreapta var iabila (.-l) car e trece prin punctul fix A tak axa nx
in ~ ia p e Oy punclul N, astfel ca ON-ITM. Sc cere locul intersectiei
dte ptei (~) cu perpcndiciJ lara rlu~ i'l din N pe e a.
[A(a, b). Locu l este

x"+ v' - (a-u)x- <a+b>Y=O.J

+- ~28

La capetele segmentului AB = 2a se ridic5 p :>rpendicularele A T!


:;;i HV. U dreapta ce Ltece prin A taic pc BV In N, ia t alta care t rece prin B
taie pc tl.U fn M. Se cere locul geomet1ic a! intersec~iei dreptelor AN !ii HM,
:;;tiind ci'i AM iJN = 4a2
[Sin1etria ~ndil ell mf:'!diatoaren seg:n1cntului AB -;e~ -ifl ca axfl O!J.
Cercul xL!-y2- a'=O.]

229 . Se clii un triunghi dreptunghic ABC. Sa se gasea~ca locul punrtului M astfel ca perpendicu lareJe riuicate in A, B, C rcspectiv p e M A,
MH, MC sa Iie con<.:urento.
[Cercul circun ,.cris triungh iu lui.l

LOCUm GEOMET RICE

149'

234. Doua cercuri de ceutr e 0 ~?i 0' se taic fn A 9i B. Prin. A se duce


o secantii variabiliJ., care fntnnc~t e cele doua cercuri , respectiv in M l?i N.
Se Cf're: a) locul mijlocului segmentului MN; b) locul intersec~iei dreptelor OM !?i O'N.
[a) C ere cu centrul Ia mljlncul distantei centrelor. b) Cere care
tter.P. pri n cPie doua cen tre.]

235. Locul punctelor M care au polarele la(,i:i de douii ccrcuri date


per pendiculare.
rcercul cu dinmctrul

d istan~a

ccntrclor.]

236. fntr-u n cere se tluc doi d iamct ri pcrpcndiculal'i AB ~i CD. 0


dreapta \'ariab ila cc trcce p rin C taie diametrul AD in M ~i cercul fn N.
Sii se aflP locu l geometric al intersectiei paralelei la 'f:D, dusa prin M, cu
tangenta Ia cere !ti IV IS.G.M. VI).
'
[Originea in centrul ccrcului. A (r, 0), C(O, r). Se gi\esc ecuatiile
rtl~;tgi!'i locul \reritabil ~i sa se explice de ce apar

X=r; y=- T, Sa se

ce le la ltc.J

23"/. Se dii un cerc (0) !ii un punct fix A fn plnnul cercului. F ie MN


un diumetl 1 al cercului.
'

230. ~f' dau axele d r eptu nghiulare Ox, Oy 9i o dreapta (D). Se cer e

a) Sa se scrie ecuatia cercului determinat de punctele M, N, A.


b) Se cere l ocul geometric al intC'rscC'tici dreptci MN cu tangenta in A
Ia ccr cut ( M N /i) rinrl diametru1 l'VJN se rote:;;te in jurul centrului.

[Cet cui ctrc umsr.r is triu nghiului formal de axe ~~ de drenptu (D).
T eorema l u i s :msou parLicularizata l:t tliLmghi dreptunghic.j

[ 011 ca axA Ox. n ) Se scrie fasciculul de.terminat de ce rcul dat ~i


diametrul y=m.x. apoi se p u ne condttla s!l treac1l prin A(a, 0). b) Locul
cstc o perpen dicular~ pe OA.]

locul geometric al punctului M care are pruiec~iilc P, Q, R pe cP1e doua


axe ~ i pe clreapta (D) in lin ie JreOtptii..

231 . Se dau L1ei puncte A, B, C in linie dreaptbi. Sa se afle locul


punctelor de contact al tanePntelnr duse din A la un cere varia bil ce trece
prin B ~ i C.
[Originc:t in A; B(b, 0), C(c, U). Cercul x 2+y1-bc=O. Se poa tc folosl
putt'rea punctului penl r u lungitn"a tange ntei.]

232. Se dau doua cercuri cu ~;entrelc in w ~i w'. M fiind un punct


mobil pe axa tadicalii a cclm doui'i cercuri, se cere locul geome tric al
intersec~ic i prrpcndicularelor r idicate in w ~i w', respectiv pe Mw r;;i Mw'.
[l:ste indicat si\ se aleagi\ ruept axe, !Lnla centrelor ~i axa radicala
a celur doua cercurl. Locul cstc mediatoarea sPgmen t ului ww'.]

288. Sc dau p unctele P, Q !li un cere fix cu centrul pe drcapta PQ.


Fie M, N capetele unui diametru vari<~bil al ccrr.ului. Se cere locul intersectiei drC'ptclm MP ~i NQ.
[Originea in cent r ul cerculul. P(a, 0),
N(- T cos
=r'l

a, - T sin Ci). l ,ocul este cercul

(a -- bnf

(a.+ b).'

Q(b, 0),

M(!' ens

o., r sin a),

<

\..'

F,T ,l PSA

CAPITOLUL

~I

A. HIPSA

:ELIP SA

~T

15T

T-H P F.RROT .A

Tvl FF' se ~tie ca MF + M Y >W sau 2a > 2 ~, deci a >c, astfel


ci:i a:L_c 2 > 0. Se pua Le no La p rin unnare

1n tri w1gh iul

Xv

(5}
~i imp:'lr~i nd

H IPERBO LA .

In (4) cu a 2b 2 sc m piitli f o1ma d ef init ivii a


X~

a:~

M? = 2a (constant).

(1 )

Pentru a gasi ec-uatia eli p,;m este de a juns sa transf or mii!l.1 analitic:
..nccust5 rP.l a ~i e Alegem p e F F' ca axa Ox ~i mediatoarea segmentulu i FF'
ca axa Oy (fig. 68). Se n ot m?.l\ PP'=2c, p rin u rmare F(c, 0), P' (- c, 0), i ar
p tm ctu l curen t M are coordonalele (x, tt). R ...latia (I) devine

Ecu atia curb ei t rebuie d ata insa s u b for ma ra~ionala . De aceea iw lam
un radical ~i ridi r.ilm l a p atrat. Obt inem

sau , clupa r edu ceri de termeni

~i

=0.

y = b ya2 x 2.
a

-""...,

---

CE'alaltii se d f' ducc pri n ~i m c tric fu\.(i de axa Ox.


For ma cur bei rezulta din reprezen tarea ei graficl\. Domen iu l de existenta est e clat de conditia a 2- x 2
prin urmar e - a<x<a, deci numai
int te A' 9i A . Deoarece In (6) x ~i y se gasesc Ia put eri p are, curba cste
simPtr icii at it in rap ort cu 0.1: ci t !;ii in rapor t cu Oy, deci !;ii in r aport cu
origin ea. De aid rezult a ca este de a ju ns sa se s tudieze n u mai p ortiu n ea
de cwba cup rin1:>i:i in c<td ran u l I, adid i intr e 0 !?i r'l . De!'ivaLa pentru
f u nctio consiclrr nt!i [cu scmnul ( 1 ) ] f'St.C'

>o.

(9) '

11 - -%=
y 1 = - n. Vn?-x:

Pcntru x>O, y' e:;t c negat.iv deci curb a d cscrc:;;t c; tn plu s y'(O) = O :;;i
lim y' (a~)= - m, deci tan genta in R e~;te p ar alela cu 0 :1:, i ar cea din A
pnrnlcli'i cu Oy. 'T'abloul d r' variotir' l'C'7.Umil acr'st stu diu

izolarea Ladicalul ui ramas ;

urdoneaza t.ermenii. ! n nccst fcl se obt in C'


(4)

!J,

-----2 , pentr u'l'a:re~-Vom stu dia num ai ramur a d e curba y= I -b \ , a:L_x


y > O.

~e

2.

co
---~-~;-----.,.--------:;!l' (x)

desc1e~le

~ ~}:]
J ~ - _ fj:;'l;~
b (~)v
~--".,:/\JO..t_-,..;:.

.r-+rc

y2

(3}
S e ridica d in n ou l a pi.hrat !?i
.ecuati a

(6)

care de fap t este relatia (5) inter p retatc\ acu m g E>ometr ic.
2. Fonna elipsei. Din ecuatia (6) a ei-s: s
coat e

(2)

<Ja V(:c+c)~-y~+(x l-c)2 I

b'! .

elipsei

'\.h = 0

1. De f i 11 i tie. I!Jli psa eSt !! luc -ul geometric al rmnctdor


care 011 sum(l distan telor la dou ii pun cte f ixe con stanti'i.
Punctele fixe se numesc focare !?i se noteaza cu F :;;i F'. Daci:i M este
un punct curr-nt pe elipsa , d is tan ~ele F:M, F"M poar ta n u mele de r aze
vectoare
P otrivit d efi nitiei, rela~i a gcometricil pc care o satis (ace pundul M
Ste

(x-c)2+y2 -4a2-

+ '-- - ]

ecu a~iei

Pentr u a gilsi punctele de i ntersec~i f' ale cur b ei cu ax clc d e comdonatc


facem pe rind y ~ O ~i X -' 0. Rezult a A( a, 0), A ' (-a, 0) pe O~_J i B (O, b),
B'(O, - u) p e Oy. AA'= 2a se n ume:;;te ax a m are a elipsei, iar HH'=2b axa
mici'i. Jumatilt ile lor, ad ica OA = a $i OB=h sin t sf'm iaxele elipsei. Cfnd
M=.D avem IIF'+HF' =2a, d ar DF = BF', astfel cii B F =a. Din tr iunghiul
dr eptun gh ic OB F ~e t!ed uce
'l z. .l \.. 1. _ Q
a2= b2+ c2
Ia -t +
l . (7)

F ig. 68.

MF +

q2

ReprezentnrNl g tafi d i c!1tC' dnt i\, cu completarile d in celelalte cadrane, in


figur<J 68 !li aratii di toata cu rba este inch isa in d reptu n g hiul for mat de
p ar alelele l a axe duse prin p unctele A,A', B,H', Ace5te p atru p un ct e p oarta
n umele de v i rj uTil e eli psei.

...

152

CAPJTOLUL XV

153'

Dacii b~u, elipsa devine cere, iar distanr;a focalil este nuUL.
Ecuatia elipsei apare sub forma simpla (6) fiindca s-au ales ca axe de
,coordonat e tocmai axele ei de simet rie. De aceea se zice ca (6) reprezinla
eeua\ia elipsei, raportati:i ]a axele ci.
In cazul cind elipsa e.qte raportata l a axe drep tunghiulare oarecar e,
ecuatia ramine de gradul al IT-lea, dar forma nu mai est e simplii

\tw

Notii. Profitiim de tapt ul cii ~tim sa efect uam o lranla(ie de axe, pentru a
nrntn care este ecuatJa unei elipse rnportnte Ia axe pnralcle cu """!" ..,; d e simetrie.
ln adevi.\r, fie :r;Oy un s iste m de axe paralele cu axele elipsei ~i x'Oy' sistt!lnul de
referin\a format d in axele eli psei.
T ransla\ia de a xe care aduce pe 0 1n O'(p, q) ne dii. relatiile x=p+x', y=q+y'.
Ecuatia elipsei, raportuti\ La axel e ci, este

x':t

a~

r/ 2 - 1 ---.0

b:~

fa~ii

de vechlle a xe a-O y va fl
(x-p)'

b"J

Sa se detennine v.irfurile ~i semiaxele

+ 4'1/-5=0.
x'

Ecuatia se scric -

5
2

= if[

B' ( o,

+ y'5 4

Virfurile sint A (

-1 =0, din care se deduce a =

In acest fe l construiesc gradinarii ronduri eliptice de flori, 1nfiglnd

+'

elipsP.i 2.1:2

v1'-

,~o '

v;o D)

v;) .

b) Sii se de;e1m~ne elementele elipsei 3;~:2 1 5y~ 1 !l = 0. Din ecuatia


data se deduce ~ + -1 ,..-,o care sea mana cu ccu ntia elip~;ei, dar nu p oate

5
a!~ lui x ~i y, deoarcce su ma a trei numere
pozitive nu poate fi nula. Este o eUpsd imaginma, lucru care se constatil
daca vrem sa aflam semiaxele, inLertiedind cu y = O ~i ccu .T=O.
3, 1) C.:u7lstructia eliJ!..sei pl"in mi$CGre continnii. Fie F, F:_' focarele
elipsei de construit ~i V V = 2a lungimea axei rnari. Se ill fig in f oaia de
hfrtk, fti an u mc in F ~i "F', doua ace, apoi se trece peste ele un fir ale
carui capete s-au 1nnodat intre ele, as~iel ca l ungimca totala a fil'lll ui, dupa
.cc s-a fi'icut noclul, sfi fie Z=FF' +2a. Se intinde bine f irul cu v1rful u n ui
-creion, apoi se mi~di vldul I\11 al creionului p e foaia de hirtie (fig. 69).
Curba dcse>nata de virf ul creionului M este eli-psa cu focarele F, F' ?i axa
marc 2a, deoarece MF_+ MF'=[-FF' -2a.

fi verificata pentru valori reale

II .
Fig. 70.

in paminL doi taru!)i peste care se trece o sfoara !ntinsa de un al treilcn

unde (p, q) stnl coonlonalel" cenlrului 0' ;ol elipsei f a11\ de slstcmu l de axe xOy.

E x e m p l e. a)

II

Fig. 6!1.

+ (y-q)'_l=O

a~

2a

{I

.prin urmare

t;iiru ~

mobil care trnscazi1-pc tcrcn clipsa.


Cnnstrur.tia elipsei p1in puncte. Metnda T. F ie F, F' ocarele elipsei.
Desenam separat un segment Vv =AA' ~ 2a. Cu o dcs~2.!_derc de corn pas
VR <\IV Lragem un cen: eu ce11lrul 1n F', iar cu raza RU un alt cere cu
centrul in F (fig. 70). Cclc doua ccrcuri se iaie 1n doua puncte M ~i M~
(simetr ice f ata de AA'), care apartin elipst>i, deoarccc MF'+MF'~VH+,
2)

+RU=2a.

Schimbind inlre ele cenil:ele F ~i F', ale celor doua cercuri, se obtin
tnc5 douil punctc, ~imctricc cu primele fata de BB'. Se gasesc astfel pentru fiecare punct RE1JI7 dte patnl punctc ale elip!;ei. Construim atitea
puncte. cite sint necesare p entru a trage etaba.
_
0 b > e r v are. IJad:i n1,1 se euno~ te distanta ocala FF' , ci axa man'
~ axn mid\, focruclc sc const ruiesc pe baza observarii pe care am facut-o
di BF= BF'' =a. Cercul cu centrul in R :;;i cu raza a taie axa mare in
punctele F, F', focarele elipsei. De aici incolo con~;tructia se face ca mai
inainLe.
Metoda a II-a. Presupunem cunoscute axa mare 11i axa mica, d ar nu
mai folosim focarcl c. Sa not arn cu y ordonata elipsei ~i cu Y orclonata
cer cului de raza 'a, <wind acela~i cent.ru ca 9i clipsa. Tinlnd seama de rela2-x2 , in~a ctin ccua~ia ccreului 1ezutta Y = 1/a2-x1,
iia (n>avem 11 = !!.
a

prin urmar<:

~\:

va

p"oate scri"

...IL=~y

(10)

"

Sa ducem acum cercwile concentrice cu razele a

~i b, apoi doi d iametri


perpendiculari, unnl car~ tnle cercul mare in A :;;i A'! al ~oile~ care tai_e
cercul mic in B ~ B' (fig. 71). t\ceste patru puncte smt v tdunle eh pse1.

II

,
C APITOLL"L XVT

154

155

E L ( P SA ~I HIP ER BOLA

puncL a] nJLtchiei comune AA' , una in planul (C) $i una fn planu l (E)_
F'i f" Q un punct pe cere, N p r u iec~ia lui pe AA' ~i M p roiectia lui .pe p tanul (E). Conform celor spuse mai inaint.e avem CL = <'J.QNM.
in p lanul (C) pu nctul Q are coordonatele X= ON Y- NQ. In pianul (E), punctut Mare coordonatele x = ON $i y = NNI = NQ cos a.. Deci
x-X; y = Y cos a. sau Y=

CoordonaLele punclului Q trebu ie sa verifice ecuatia cercului cu dia-met rul AA'=2a, deci
x~+ Y 2 a 2 = 0 .

Fig. 72.

0 raza variabila intilnc~?te cercul rnic in P $i p e eel mare in Q. Se


duce p rin Po prualela la A A' ~i prin Q o p araleUi QN(N~ Afl') la DB'.
F i e M punctul l or comun. 'l 'eorema lui T h ales ne di'i
NM
OP
-=-==
NQ
O ~J

- -

MN

x 2 + ____![__ -a2 = 0.
005:

ct.

x'

insa NQ-Y, 'OP=b, OQ=a, deci - - = -

araLa ca punctele elip~ei sinl p ruiectiile pundelu1 de pe cere, sau


ell elipsa tnsiif,:i cste proir'ctia cer r.ului sau p r inci pal.
Acest lucru se poate arata $i pe alta cale , analitica. Fie un cere cu
diametrul AA'- <!a a~ezat intr-un plan (C ) (fig . 72). Prin AA' dueem u n
alt plan (E) ~ i sa n ulam cu a u ng lti u] lor dieclru . Unghiul fJlan coreEpun za.tor ungil iului dicdm r'Stc format rlin rlou,'\ pr'r p~nrlir.ulare duse dintr- un

y'

1 =0;

aceasla reprezinta o elipsa cu semiaxele a $i b =a cos a. . Ded ucem ell :


elipsa este pmiec?iu cercul u i s<'iu principal, a ~ezat intr-un plan care face
cu ptanul clipsei, un unghi

a dat d e relatia cos a. = .b

5. Er.ua;:iile parametrir.e ate clipsei. In .rigura 71" sa notam <~NOQ ~

~ e. 9tim ca punctul M apartine elipsei, dar coordonat el e lui M sint X=

= 'ON - DQ cos e=a c o~ e :;;i v=Nlvf=UP s in O=b sin


coor donatele parametrice ale elipsei sint

ordonata elipsei. A~ada r or donatn dip~ r:i cs tc proicctin ordon atei cer cului
sau principal, inclinnt cu unghiul a, dat de cos a=.!!., pe p lanul elipsei.

a~ cos :~ a

a.<J

:;;i a Lunci y=Y cos a.. Sa ne inchipuim ca elip3a ramine in planul ei, in
timp ce rotim ccrcul ~au principal in jurul axei mari ;.l A '. cu unghiul a .
Ordonat a QN a ccrculu i r i\mina intr-un pl an perpendicular pe A i l ' ~i fi e
Q , noua p ozitie a lui Q $i M proit>~tia lui Q 1 pe planul elipsei . (Se poate
folosi fig u ra 72, unde Q se va considera ~R fi\nd Q1 .) Prin Lmnare
<JM NQ1 = a ~i NIVI = NQ , cosa=Ycosct = Y_b, ~eu fll t e cuvintc NM - y.

Ac.:ea~ta

Locul geometric al punctului M se afla inlocuind pe X $i Y in c;cuatia.


ccrcului , ded

sau

Aceasta comparata cu relatia (10) arata ca NM=y, nrlid1 M es te un punct


al elipsei. In acest f el se p ot construi oridte puncte vrem. Sa ohsr'rvam
insa di la fiecare raza OQ obtinem un siugur punct M.
4. Eli psa este p!oi.ecfia unui ce1c. Cercul cu tliametrul dt axa mare
AA' - 2a a elipsei se nume9te cere principal al clipsci. Vrem ~a al'iHam in
cele ce wmea<::a di elipsa es~e proiec~ia cercului s<'iu principal p e un anU'noit
plan. Pentru aceasta sa reluam relatja (10.) pe care o punem sub formu
y = Y . .!!.. rn~ll !?... < 1, deci se poate ga~i un unghi a. pen tru care cos a.= .!!._
a

(ll)

_lL_,
cos a

.'!: = a cos

e,

y-b

~in

e. P rin u rmure

e.

(12)

Co vcrificarc, dac.:ii :;e ~cot cuo e $i sin e $i se introcluc in relatia fundamen t ala cos2 0 +sin2 e = 1 se obtine ecuati a rarteziana a elipsei.
Tinem sa atragem at en t ia asupra unui lucru , anumc cii e e~ le unghiul fi'lcu t rlr rnzn ccrC'ului p tincipal (OQ) cru axa mare a elipsei $i in
general este difer it de u n,ghiul facut de raza vectoare OM a elipsci cu axa
marc, adieu fn general fl 7'~ ~AOM . Accste doua ungltiuri sint e~ale numai
3
cind M r.oincidc cu A, B, 11' sau B', dcci pen t:ru vulurile o.~. rc, "' '
2

6. A ria elipsei. Am vazut ca elipsa este p r oiectia cercului sau prin-

cipal pe un p lan care face cu p lanul cercului u nghiu l dat de cos aAria cerculu i principal f iind
r.u eosinu ~ul ung h iului de

na2,

~
a

aria elipsei va fi aria cercului inmultita


(Geom etr ia in spa~iu cl. a X- a),.

proiec~ie

~d idi

A= (rra~) cos a. = na?. J1. = Jtab.


a

I,

I,

C I\P1T OL U L XV

ELWSA $IHIPE
_RB
_O_L_A______________ ___________________________~J~5~
7

7. D e fin if i e. HipP.Thnla este l ocul geometric al punctelor cate au difer en ta distanteloT la doua pu ncte fixe constanla.

care este fonn a dei:in.i Livii a ecuatiei hiperb ule.i.


Punctele de in~ersectie cu axele se obtin faclnd succesiv y = O ~i x - 0.
Pe axa Ox avcm A(a, 0) ~i A'(- a, 0), iar pc ax a Oy se consLata ca nu
avem puncte Teal e, deci axa Oy nu taie hiperbola .
Pentr u aceste m otive AA ' se nume$te ax a tr~nsveTsii, iar A IIi A' sint
virfurile hiperbolei, pe cita vreme axa Oy este axa netransversii.
8. For ma hiper bolei. Din (16) sC' deduce

.156

B. HIBER"BOLA

Punctele fixe ~e nurnesc focare ~ i se nutea~a in mod obii;muit cu F


!)i F'. Daca M cstc un punct cUJ'cnt al hipcrbolci, MF $i MF' poarta numele de raze vectoa1e. Conf orm defini{iei, relatia geometrica pe care trebuie sa o satisfaca punctul M este

IMF' -MFI=2a
: sau

WlF'-MF - 2a (cons l.).

Ecua{ia locului geometric al punctului M se gase~ te transform1nd nnalilic aceasta rela'(ie geometrica. Se ;;~leg axele de coor donatc astfel : PP' ca
axa Ox ~.i med.ialoarea lu.i F'F' ca axi:i Oy (fig. 73).
Notam, ca $i la elipsa, FF' = 2c, deci F(c, 0), F'(-c , 0). M(x , y ) fiind
ptmctul curen t al locului geometric, relatia (13) scrisa analiLk este
i/ (x+c)2+y2

V<x-c)2+?P-

/ 2a.

(14)

Ecuatia cud Jei Lrel>uie atlusa la forma rationalii. P en t.J'U FJCeasta trecem al
doilca radical in parteu u doua a ecuati f'i ~i ridid im Ia patrat. Obt inern
(x +c)2+ y 2= (x-c)2+y24a y(a: -c)2-y~ ~f-4a?.
Dupa reducerea term.enilor asemenea
turor celor care nu con~in radicali, a vern

~i

lli este de ajuns sa se studieze ramura

traw~ prin simctric


~i semne cont rare

ricoarf'ce cealalta oe

fatii de axa O x . Ccva mai mull, d im.! lui x valori egale


se ob j:ine pentru y aceea:;;i valoare; punct elc ciipiiLate
asliel sint semetrice f a(;ii de Oy, prin urmare cur b a este simetrica $i fati:i
de Oy.
De aceea f'Rte d e ajuns sii s tudicm cwLa i n primul cad ran ~i restul
se constnrie~te simetric fata de ambdc axe ~i fa~a c.le or igine.
Ne ocupam deci numai d e ramura
(1 7')

0 nouii r idir.me la patr at ne da, dupa ordonarca tf'rmenilor

<:are, pe pa1tea pozitiva a axei Ox, are domeniul df' f'xistcntii dat de x 2.__
- a2~0 , adica x;;:;,a.
Asimptote. Sc obscrva imed.iaL di nu e:>dstii asimptot e paralele cu
a x ele (limy = co). cauUim de<'i asimptotclc oblice.
A vern

"'"'

m = lim 'l.= !!. li n'


;: ; . "JC

IJ ,/-

Este cazul sii oboer vam aici ca am ob\inut


exact accea;;i ecuat i e (4) d e la elipsa, ceea
ce r ezulta imcdint inmultind cu ( -1) ~i
schimbind semnele in paranteze.
Df' o ~ebirea vine din alta parie. Daca
la elipsa am avut a> c, la hiper bola, din triunghiul MFF' rezul!,ii FF"> IMF' - lH}'I =
- 2a, adica c>a ~?i atunci cxprf'sia c 2- a2
este pozitiva. Prin t;.rmnr.e se poate nota
Fig. 73.

v=! Vx2-rr2,

tr ecer ea in prima pnrte a tu-

c:r.- a2= a\1 (x-c)1+yz.


II

(17)

( 1 ~)

(15)

yx' -a' ~ .!!. ;


x

x ~:,c;

n = lim (y-mx)=lim - (yx2_a2.__x) = -Jim


x-+ ::n

-asl!el

ca

x-.. XJ a

A' -+-.:;

V..,;- --<i'
,
a ;+ x

= 0,

asimptota este y = a x. Tin1nd seama de simetria curbei Iata de

axe inseamna ca avem in total doua asimptote, anume

y= :.'.::

b
a

x.

(lR)

Acestea d e fapt Re dcduc din ecuatia hiper bolei (16) dacii se lasii la o parte
l e1'1nen u l Libe1, ad icii

E_ ~ _r/

a'

h'

=0

(18')

159

ELIPSA Sl IIIPERDOLA
CAPJ'l'OLUL XV

158~-------------------Derivu.ta penLru r amura (1 '7' ) este y' =

.=--,-, car~- p enk u x > 0

!!..a ,v1xw -

ramine mereu pozit iva deci functia este creRdHoarc. fl. vcm a poi lim y' ~
1

OJ,

X-7(1

'

care arata ca tangenta in A este pcrpendit:ular a pe Ox

~i

lim y' - - car e


a

.r-t""O

'
h , care es t e t angen t av
arata ca existi'l o dreapU.i. de coeiidenL w1gluular
-;:;b
hiperbulei in puucLul de la infin it; aceasta este asimptot a y=- x . Taa

uloul de variatie se reduce deci l a


X

y'

():) + + +

+OJ

cre~te

"
+co

Acu m se poate construi bin e c urba, :lV1nd griFt ca ram u rile ci ~il se apropie n econt enii de asimptote, cu t end in ta de a deveni tangentele lor la infinit . ~orma hiperbolei E>st e data in figura 7:!.
S0 attag<' atentia c~t forma ~i rnpla (l 6) sub care se prezin ta ecua~a
hiperoulei. se :laLore!;iLe fap tu lu i ca est e apo,tatii la ax ele ei de simetr ie.
Ca;,:ul t:incl sislernul de referi nta este oareca r e depa~ e~te cadrul manualului.
0 b s e r v a r f'. F.cuatia hi perbol ~>i se cap i\tii imcdiut din ccua ~ia elipsei. dacil sc 1n locu ic$te b? prin I b 2) . Aceasto insea mn il di serniaxa b se
fnlocuie~te cu bi, u n cl e i - - 1 este simbolu l im aginar . Yom vedea in cele
CP urmea?.Fi cii multe din pr oprie ti'itile elipsei se trAnspun la h iperboli:i
prin UCl'IJSti'l 'limplil in loc11iiC'.

Nota. Se poRte aratn, c::l.

~1 lr. elipsa

Si in mod cu tnt HI Hsemanator1

ca dac5 axclc hipcrbolei s!nt parolclc cu oxclc de coordonutc, otw1ci


ecuatia hipcrbo lci cstc
(x -

p)'

(y- q )'

- -a-,-- -

-;;--- - 1-0,
1

A ' (-<! , 0)

~i

focarele !<'(<!

v~' 0),

F'(-2Vf'

U). Et:uatiile

i:l~imptotelor

se dedu c w;mr: y = i f "9. Hiperbola echilate1a m portatil La u.xele ei est e un caz p articular
~;a~:frerbolci, aml~! caz~C'incl l = a. Ecu::Ta hiper blolei echilatere este

t"2 :-y 2-a 2 ~ sau

f;::;, y2 -rf

(19)

1\simp totele se de clue imeora't: y = ;r, adidi. bisectoar le axel or de co ord on ate. IIiperb ola echilaterii are prin urmare asimptotelC' p er pen riiculnr e.
10. Htpe1bola echilu.terii mportatii la asirnptote. Faptul ca asimptotele
hiper b olei c~h il atcre sint perpendiculare face ca ele sa poata fi luale dr ep L
1axe de cmclonate. Desigur, ecuatia capi:iLa aUu 1n futi!?arc, ~are trebuiE>
neaparat cunoscut a , fi in d t:a ~ub uccasta f orma intervin e in unele fenom ene l i;,:it:e.
ConsidPr am prima bisectoare ca axa trans\<er~a (f ig. 74), cu vir fwilc
A 1, A;, dec.i OA, - OA; =a ~i focarele F1 , F;, deci OF1 =OF; =av'2
2
~c =a 2 ~a 2 =2a 2). Proiectind pe axe, sub u nghiul de 45 obt;inem coordonatele v irfw-ilor 9i ale fo<1ar clor
'

A,( "~2 '"t2 ) ;A;(- af'- "tl); F(n., a), Fj(-a, -a).
1

Pentru u gi'isi ccuatia hiperbolei echilatere scr iem ca punctul curen t


M(x, y) satisface r el ati a
MFc M11'i = 2a
care tran sforma t~ a.nalilic dev ine
V<x-a) 2+(y a) 1- y(.T+a)~+(y+a)l=2a.
Se t r ece al cloika r ad ical,Ah partea a
du ua u ccu ati<'i, se r idicala pat r at :;;i se
reduc tcrmC'nii asemenea. Se obtin e

V (x+a)2 + (y+ ciF= a 1-:1: I y.


0 nouu ridicart> la pat r at ne da, d u pa ce
sc fac rcduceri le,

u nde O'(p, q) este cen trul h iperholt>i. l:levii p ot face acest lucru ca un
exercitin dt> transla tie a e.xf'ln.-.

Ex e m p I tt.

sa se d etermine v irfuriLe, focarele

$i asimptotele hiper-

Se scrie h iperbola su b

forma - - ~

- 1= 0, de unde rezul Lii. imediat;

P rin

Aceasta est e ecuatia h iperbolei cchilatere. Duci:i se notea~a

bnlP.i 2x2 - 5y2- 8= 0.

urmare

virfurile

sint

A (2, 0),

v2 =m,

ecu atia hi-

perbolei echilatere se ~eric

f:;~

(20')

Fig. 74.

CAPI'T'OJ,T:r. XV

160

c_~"' 16]

I:LIPSA $ 1 HIPltRBOLA

Din nccasta ecuat.ie se deduce


m
y=-

(20")

de se vede ca v varia6a il1Vers .proportional cu x. Invers~ t?_at~ mi\ri':nrl~ aritmetice, g~omctricc, mecanice, J:.izice etc, car e van~~a_ mvers
propor~ional cu variabila de care depind, au ca reprezenlare gra.l:ll::a htperbole echilatert> rup01-Lale la asnnptote. .
_ . .
_
_ ~
E::cem ple: latm-i!P. unui drepiunght a cantt ane este constctnta xy-a,
legea lui Hoy!e-Mariotte 7W=const. etc.
.
.
.
Hipcrbolu ecbilatera (20) sau (20') are vi rfu~ile pe p nma 1Jlsec_to;re,
' A ( m ) A 1(-?n - 1n ) d e ~apt ea se obtme elm htpcr boln raportata la

tn

.
tII c (f'g
axele1 m,
d e simetrie
printr-o
rotu\Ie
de 4 5o , m . sen s t ugo_nome
t, 74)
Daca roL.ir ea se face in sens invers, dec1 .cu u ngh1.ul d~ (- 45 ), axa
transvcrsn c~tc cea ue-a .doua bisectoare, Jar ccuu~w lupetbolet are
forma
d

11. Hiperbulu. conju gata. Ecuatia


'X:o!
tl
---'- + 1 =0
n?

(21)

~;:~

reprezinta de asemenea o hipcrboli:i, care i_nsa ~ie. axa Oy 1n doua _puncte

R(O, b) ~i H'(O, -b), dar nu taie axa Ox (ftg. 7v, h tperbola, punct~ta).' P r.1El
wmate de . data acea~La Oy este axa _tran.:1~e1.~_a :'11 Ox axa nctr a n~veroa .
IIiperbola (21) 1i hipetbola sludJata mat mam te
y'

(:.! 1 ')

- - -1=0
b'

/1

au

acelea~i ~;>i
axe

acelea:;;i asi mptote Y =

-!;- x,

1nsa (:.!1 ) es te

i:

a~ezati'l ~~

unghiul asimptotelor car e cuprin d r axa Oy, adidi acolo unde n u ~xh>iii ~
nici u n pun ct al hiperbolei
IIiperbolele (21) ~i (21' ) . se numcsc
hiperbule conjuaate.
\
~
12. 1) Constructia unui urc de hiperboUi. p1in mi$care continua. Se
~~ 0
presupun date Iocatele F, F' !?i lungimea 2a a axei traverse. Este eviden t
~
cii virfwile A, A' sc pot fixa imediat, dar ele rezulta :?i prin t rasar ea ra.
murilor de h iperboli'i.
Se ia o rigHi ~i se fixeadi cu un capil.t in F', astf el ca sa se poata roti

~{,-4-0:._
fn jurul lui F'. L ungimen F'JE a riglei trebu ie sa f ie mai marc d ecit IT'.
S!;! ia apoi un f ir de lungime l, astf el ca l=F'E-2a ~;>i sc fixcnzii un rapiit
al lui !n F, iar celalalt la exlremitatca E a l'iglei. Se intinde bin e firu l cu ~
'v'irful M al unui creion care Rf' sprijina pe rigUi (fig . 76). Rotind rigla In
~~
jurul focarulu i F', v irful M al creionulu i descrie un arc de hiperbolii.,
deoar ece
MF'-MF' = EF'- (EM+ MF')- EF' - l = 2a.

<!J'l

1f

Schimbind cen lrul de rotatie al tiglei in F !?i legind al doilea capi:it al


firului in F', se obtine in mod asemanator U ti arc din a doua rnmuri1 a
hiperboki.
2) Ccnst1uctia hiperboL~i p1in ]JUncte. r:ind vr em sii figw-am prin
puncte o h iperbolci trcbu ic sa procedi\m intr-o anumita ordine, a~a cum
ara tarn aici.
a) .Se a~azii virfurile A, A' ~i Ioc<:t1elc F, F', !'arc sc pregupw1 date
(AA'=2a, b'Ji"=:.!c>2a).

b) Se det>encaz[; asimptntP.le.
Pentm aceasta se due in A ~i A' perper pendicularele pe A11' (tangentele
in A ~i A' la hiperbola), apoi se descrie cercul cu ccntrul in 0 !?i cu raza
lJii'= c, care taie cele doua perpendiculare in C 9i C' (fig. 77). A vem
AC' ~ b, deoarece t r iunghiu l tln~ptun
ghic OAC ne cif'i ; 1C2=QC2_():A2=;o

t:

""c2__a2~ b2

Coefici~ntul unghiulur al dreptei


b
OC este m= tg a....:..- deci OB este
a

liJ
F'

Fig. '15,

(/

'

Fig. 76.

-.

!.
I !'

chiar asimptota hiperbolei. Rezu lta


urmatoarea con structie : se duce cercul cu centrul in 0 ~i cu r aza OF=c,
care t nie t angrmtcle la virfurile lliperbolei in patrt' punctc care formea711
un dreplungh.i. Diagonalele acestui
dreptunghi sint asimptotele hiperbolei.

u
Fig.

E LIPSA $! HIPERBO_L_A_
CA.PlTOLUL XV

162

In paTLiculaT la hiperbola echilate1'ii a=b ~i dreptunghiul d evine patrat ; diagonalele, d eci asimptotele, fac 45 cu axele.
c) Dupa ce am a~f'ZDt virfurile, Iocarde l?i am construit asimpt otele,
unneaza sa qasim ~i citeva puncte, pentru a putca trasa curba.
Luam separat o dreapta ~i pe ea segmentu l U II= A.A'= 2a, a poi luarn
un punr>t M pe dreapta, in afara segmentului VV (fig. 77). Descriem u n
cere cu raza MU ~i cu cen tr ul fn F', a poi un al doilea cere cu raza M V
~i cu centrul in F. Aceste doua cercuri se t a ie in cloui'l puncte N, N' simetdce fa~a de Ox. Avero

NF-NF'' = MV

163

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __

23.9. Capet ele A ~i H ale unui segment de lungime l!onstanta aluoeca


pe doua drepte pcrpendiculare . Fie M un punct fix al accstui segment.
Se cere locul punctului M .

a'

[Se, La OA ca axa O x ~~ se noteazii AM=b,

+ ~-1-0.
b

MB=a.

Locul este elipsa

Froprietatea se folosc~te Ia construc~ia elipsografului.]

240. Fie M un punct pc clipsa de semiaxe a 9i b, F1 9i F 2 focarele

salf', iar 0 cenltul sau. Sa se arat e ca avem r C'latia :

MF1 Ml!'2

J..

M0 2 =a2..r... IJ 2.

[Sc poate foloi problema 230. Se poate plccn ~~ de la relatla de


definitie a elipsl'i, sc ridicil Ia p:l.ttat ~i se t ine seam a de tf'orema

MU =2a,

deci N apar~ine biperbolei. Simetricul sau fata de Ox apartine de asemenea hipPrholf'i.


Dacii. se pastrcazil rn~elc, dar se inverseaza cen trele, se ob ~in i nca
doua puncte a le cu rbei, simetrice cu eP.le preecdente, fatii de Oy. Prin
utmare cu un singur punct M putem construi patnt puncte ale curbei.
Trasarea hiperbolei este mult a jutata de asimptot e, t inind seama ca
rarourile curbei se apropic necunlenit de ele.
13. Eeuatiile purametriee al hipe1boLei. Ecuatia hiperbolei ~- y' - 1
a'

medianeLl

241. Se da elipsa (E)= x' + y' - l =U ~i se noteaza cu (F. 1) rezultatul


a'
b'
inlocuirii lui ;r ~i y din (E) prin X I ~i Yl Sa se demonstr eze ca:
a) daca P (x 1, y 1) este interior clipsei, alunci (E1) < 0;

b ) daca P(x1, y 1) este exterior elipsei. atunci (E'l) > 0.

[a) Se duce prin P o paraJela La Oy care taie cli.psn In Q(xo, y0).


Avcm x 1=xo. y, <Yo. deci (E)
1 <

lJ2

se poate pune sub f orma

:r~- b'
Y~ -1=0

h)

Acela~i

proccdcu, dar

sensu ! inegalitatilor "" schimbi\.)

- y~) =
(~ + 1L)(~
h
h
ll

-l~. Sa se gaseo.sei'i ecua\ia unei elipse avind axele de comdonat e ca


axe ~simetrie !?i trecind prin punct<'lc M(3, 4) ~i N(ti, 2) (C.d.p. I. Dumitriu ).

1.

ll

0 astf el de egalitate este satisfacuta daca se pune

ru'-45, u'=20.]

~ +lL =t. ~ -JL.-.!.


a

'

tl

-f. @. F ie MN ordonata unui punct variabil pe un cei.e cu centwl in


origin?. $i Q punctul care imparte aceasta ordo'nata intr-un raport con-

din care rezulti\ ecuatiilf' pa1ametricc ale hiperholf'i

I)
x=zn.( t+t1).y= 2h(t--;'

stant
{22)

MQ
QN

= /c. Se cere lucul geometric a! punctului Q.


[Elipsa.J

244 . Se cere locul punctelor care au suma pi:ilralelor distantelor la


doua dreple concurente, fixe, constant a (C.d.p.).
[Sc vor lun bisectoarele unghiurilor formate ue urepLe, ca axe.]

EXERCITII $1 PROBLEME

?45. Se da un cere :;;i un d iamet ru fix nl s5u. 'sc cere lucul pundului

M l!are are suma d intre patratul distantei La diametru l fix ~i putPrea

238. Sii sc aratc cii cxpresiilc :

punctului fata de cere, COnstanta.

(l!.'t) - (x0-c) 2 +y~, (E 2)= (x0

+ c)2 "-y ~

in care (xo, y 0) sint coordonatele unui punct de pe elipsa E.+


u
-1 = 0
a'
b:.
,
sint patrate perfecte. Ce interpretare geometridi au expresiile date?
[(E,)= (a- ~.y '(E,)= (u +

~x.y

Stnt plltratclc distnntclor de In

punct la focare. Dupa stabilirea dlrecta se va confrunta cu rela\la (3).1

~!

[l:Iipsi\]

!l

H -.:___ 1= 0 9i ne noteaza cu H 1 rezultatul


a"
b'
tnlocuirii in H a lui x, y prin x 1. y 1 Sa se demonstr eze ca:
a) dadi P(:r1, y 1) <'St<' fn afmo. 1amurilor hiperbolei, alund H 1 < u;
. b) daca P(x, , y1 ) este . interior uneia d in ramurile hipcrbolei, atunci
H 1 .> u.
246. Sf' d5

h ip ~rbola

164

CAPITOLUL "'11

[a) Se duce prln P o

.-

paralel~

A vern x 1 <x0 , y 1=Yo, deci H, <~:

Ia Ox, care tale hi perbola in Q(XQ, yo}.


~
~ - 1=0. b) Acela~i procedeu, sen-

CAPITOLUL

sui i ne;(alitii(ilur '" schirnba.)

247. Sil Re arate ci"i expresiile EJ = (x 0-c)2+y5;


E 2 =(Xo+c) 2 +tJ5 , in care (x0, y 0) sint coordonatele unui punct de pe
xu
y<J. '
hi perbola ~ -/i> - 1 = 0, sint patrate perfecte. 8e interpretare g eometricli

au aceste expresii?
0

[E1 - (

;-ay;E,=(c:+ay.

Sint pat ratcle

distantclor

X vI

l NTERSECTIA CU 0 DREAPTA.
PRO BLEME DE TANGENTA

de la

A. INTERSECfiA CU 0 DREAPT.ll.

punct Ia focarc.]

248. Fi in d data hiperbola cu semiaxele a ~i b, cu focarele 1<'1 ~i .1<'2


~i cu cen t ml 0 , sa se arate di dacii M este un punct al c-u1bei, avl:!m r elatia :
OM2-MF1 MF2 =a2-b2.
[Sc transpun o.!c! !ndtcatiilc de la problema 240.]

~~ Yntr-o hiperbola echilatera, segmentul care une~le centr ul 0 cu


un punct oarecate d~e curba cste medie proportional/\ intrc ccl~oul\
raze vectoare FM, F'M care unesc focarele cu punctul M, adica OM2=
~F'1Y11"' M (C.d.p.).
[Se va nata direct, apol ca partlcularizare a problemei precedente.]

250. F ie x<-y 2 -a2 o h ipcrboli:i cchilatcrii. Sa Re aratt> cit orclonata


MN a u nu i punct M d e pe aceasta curba este egalii cu tangenta dusii din
N la cercul d escris pe axa transversa a curbei, ca diamdru (C.cl.p.).
[Se

folose~te

puterea punctului N

fata

de cere.]

251 . Se da cercul cu centrul in origine :;;i cu ram r = 3. Si1 se afle

locul geometric ru punctului M care are d istants pina la axa Ox cit ju mat atea tangentei duse din M la cere.
[ Se foloseeyte puterea punctului. Hipcrbola

f- f- o.]

[GcncrnEznrcn problcmci prcccdcntc. T~ < l , elipli >1.1ezata lntre clreptele x=r; f<=l, dreptele x=; ro>l, h lperbolii.. Pentr u 1<<0 elipsn
cGtc intcrioar~ ccrcului dnt.]
163) Se da un punct A ~i o dreapta (D). Prin A se duce o secant a
vari~ care tuie dre<~ptu (D) in M ~?i in acest punct sc rididi pcrpt>ncliculara p e (D). Pe aceasta perpE:'ndicnlara se poarta segmentul MN -M.t'l.

Sii se gaseasdi locul lui N.

tl5'>.

p e rpend i cular<) d in A pe (D) ca Ox. Locul


este h!perbola ech!lateraHi raportata la aceste axe, cu u n virt in A.]
~i

-t ~ Sa se giiseasdi ecu atia unei


!itiind ca t rece p rin punctele C(5VZ; 2

hiperbole, r aportat a la axele sale,


~i D(45, 40).

v5)

(1)

1=

252. Se da un cf!rc ~u raza r ~i un diametru (D) al sau, fix. Sa se


afle locul punctului M care are raportul clintre puter ea sa fata de cere
f,ii patr atul di~t<mlei pi na la diamet.rul (U) constant 9i ega! cu k.
Se vm cxamin a cazurilc 7~ < 1; k=l; k>1 dcsenfnd l ocurile geometric~ ~i in terpretind rezultatele.

[Se ia (IJ) ca a xil Oy

1. I'roblem ele care urmeaza se pot trata deodata pentru elipsa l?i
hiperbola, deoarece siug ura deosebire intr e ecua\iile celor d oua curbe
entc cil b2 sc !nJocuic~te prin ( - b2). Daci:\ insa am studia problcmcle numai
pen tru elipsa ~i le-arn transpune f ara demonstratie la hiperbola, procedeul nu ar fi convingator, fiindca n u se poate ~?ti dinainte daca simpla inlocuirc a lui b2 prin (- b2) duce totdcauna la rczultatul corecl. Daca am
fllce studi ul separat pentru f iecare curba, atunci ar trebui sa rcfaccm
multe calcule cu t.otul asemanatoare. De aceea vom face un studiu simult an pentru cele doua curbe ~i in acest scop vom scrie ecuatiile l or concenttate in una singura:

[a2=25, b'=20.)

astfE:'l ca pentrti = +1 se obtine elipsa, iar pcntru E=-1 h iperbola.


2. lntersectia elipsei $i hiperbolei etL o dreapta. Pent ru a glisi coordo-:
natele punctelor ue inlersec~ie ale elipsei sau hiperbolei cu dreaptil y=
mx+n trcbuic sii rczolviim s istcmul

y=mx 111:
Elimin!nd numiturii in prima ecuatie
d reptei se capata

~?i

inlocuind pe y din ecu atia

8 bl:r2+a2(m2x2+2mna:+n2)-w2b2~o sau
(a2m2 + eb")x 2a2mnx+ a 2(n2__a:b2) = 0

(2)

(3)

Ar0a~t11 C'cua~ic ne da abscisele punctelor de intersectie ale dreptei cu


e lipsa daca se ia e= +1 sau cu hipC'rbola daca se ia ~r - -1 . OrdoiJatele
corespum:atoare se obtin din ecuatia clreptei, inlocuinrJ pC' x cu valorile
date de (3).

166

CAPI TOLl:L XVI


n rTP.RSEC':I'IJ\. C U 0 DREAPTA. P ROBLEME DE TANGENT A _ _

Discutie. Punctele de intersectie dintre dreapta data ~i curba respectiva sint reale, confundate sau imaginare dupa cum realizantul ecuatiei
(3) cstc pozitiv, zero sau negativ. Notfnd cu R realizan tul, avcm
R=4a~m~n2 -4a2(a2m2 +eb2)(n2- b~) =4a2b2[b2 1 r.(a2m2-n2)].

Dar sernnul realiGan lului esle acela?i cu semnul expresiei


E - b2+ ~;(alrn2- ll 2 )
care pen tr u elipsa

(~< = 1)

devine
E . -a2m2+b2-n2,

Ex em p 1 e. a)

Sa se af!e punetele de inter.<P.ctie ale elipsei

dreapta 3x+2y-3= 0
Din

(5}

Cazul etipsei a) Vadt t:.>O, adicii lnl< v'a2m2 +b 2 , punctclc clc intcrsectie sin t reale ~i clistinctC', iar d reapt a l'stc .~ecantri elipsei.
b) Dacii E.=O, adici'i n=v' a2m 2 +b2, dreapta taie elipsa in doua
puncte confundate !?i prin urmate este t angentii elipsei.
c) Daca E.< o. deci lnl > Va2m2 + b 2, pundele de iniersec~it;; sint imaginare 9i d reapta l"Ste exterioan1.
CaztL! hiperbolei. I. Presupunind a 2m2-b2 < 0, prin urmare b2-a2m2> 0, avem totdeauna r;,.> o, deci dreapta y = mx + n t aie totdeauna
hiperbola in Jowl punch reale ~-i distincte, atlidi este secanta curbei.
Conditia de mai sus cere ca - .!:..<m<!!..: aceasta din punct de vea

dere geometric inseamna ca paralela dusa p:rin origine la dreapta data


este continuta in ung hiwile asimptotelor, in car e se aHa \ii ramurile hipcrbolei. De aici concluzia: orice paraLelll la n dreaptli cme trPce prin origine .~i tnie ramurile unei hiperbol e este de asemenea o secantii a hipeTboLei.
II. Presupunem acum a2m2-b 2 > 0. Putcm avcn urmiitoarclc siL<)a~ii:
a) Daca t:,.> 0, adidi InI> Va2m 2-b~, pundl'lc d e interscctj e sint
reale l)i drenpta l'StC' secantli hiperbolei
b) Dad'i F:,. = 0, sau n= -I y a2m2-b1 , punctel e de intersectie sint confundate !ii dreapta est e ta.ngenici hiperboJei.
c) Dacil E~.< 0, d eci InI< v' a2rn2-b 2 p undele de intersec~ie sint imuginare ~i drcapta nu t ale hipl'rbnla: ea rstc situatn intre cde douli r amuri ale hipcr bolei.
III. a2m2 - b2=0, c!e unde m= ~. In acest caz ecuatia (3) nu mai
a

este de gr adul al !I- lea, c:i de gradul I ~i nn ma i f'xista decit un singur


punct de intersectiC' la distanta fini ta. Al doilea p u nct este la infinit (elevii vor demonstra di dacii in ecuatia ax2..Lbx+c~ o. a-+0, una din radacini tindt' catre co ). Dar m= ::L.!!.. sint coeficientii unghiulari ai asimp ~o-

"
ielor hipcr bolei. DP aici proprietatea:
Orice prtmlelii la una din asimptotele hipeTbolei taie <:urba in tT-Un
singw punct la distanta f initi'i.

_ _ _ _ _ __

1_6_7

Pentru h ipcrbola echilaterala discutia e:;le aceea:;;i cu specificatea cii,


dc oarece a = b, cxpresia a2m2-b 2 devine a 2(m2-1).

I' i~

iar pentru hi perbola (e = -1)

(4)'

F:l, = b2-a?'1n2+ n2.

_ __

ecun~in

dreplei

se

3(
)
2y= 1-x ,

senate

x2+ 4y'-4-0, da tox:-1Bx+5=0, cu radacinile

dus

care
9 I

X:!,=

I'M
10

tn

x'

4 -nP-1-0,
ecuatia

cu

elipsci

Rezultil Yo. z=

3
1
;(31
=2~
b) Dreupta y=2x+7 e.<tP. extc?ioaril clipsei x 2 +3y2__9=0.
I n arleviir dln .,cua~i a elip sei se deduce a 2=9, b'-3. Exptesia E0 =a'm'+
+b'-T' devine E =9 4+S-49 = -10 <0, dcci punctele d" inlersectie ale dreptei cu
6

P.lipsa sint imagiuare.


c) Sii se determine

punctele

comune

ale

d1eptci

x-211+4=0 <:u hiperbola

~ -i.- 1 ~o.
16

9
Din ecuatia dreptei re7.111tii x=2y-1 care uus in ecuapa hiperbolei da
9(4'li2-;:-16Y+16)-l6Y 2- 9 16=0.
2

Dupl\ reducerea termenilor ascm en ea ~~ impart irea cu 4 se obt ine 5y -:l6y=0, rlP.d
36
52
.
..
l/t ~o ~ j y ~S la ce.re corcspund x, ~-4, '"2= . Dreapla t~1e h1perbola In p unct.ele
2
5
52 36)
A'(-4, O) - vlrf ul hlpt!r bulei- ~i P (
x'
~ y'
d) Dreapta y=2X-ll este tcmgcntit Mpcrbo!el -;::--- 1=0. Sii se afle pu n ctn l.

5' 5

2n

36

de contact.
I;: locuind pe y in ecuapa hiperbolei se obFnc
36x'-254(x'- s x +t6)-2536= 0, care se tmparte r n 4 ~i dupu ordonarea lcrmenilor dii

Punctul d e contact

AI'"

D)

25
coorrlonntcle (4 ' 2

B. PROBLEME DE TANGENTA
3. Tangenta 'int-r-un punct cttrent, la o curbi'i oa1ecare . Este bine sa
reamin t im urmatoarele chestiuni din anali ?.a mntcmaticii, de cmc ne vom
folosi in problemele de t angcnl;ii.
Derivata unei fun q ii y=f(x), in punctul df' abscisii x 0 , e:;le langt;;nLa
trigonometricil a unp,hiu lui a fiicut de tangenta geometridi in M la curba,
cu axa Ox. In limbaj anali Lic vum zice mai scurt: derivata calculata in

168

- - - - - - - - - - - " A P I T O L U L XVI

punctul M (pen Lru x-x0 ) este cocficientul u n ghiular


al Langentci la curba fn M (fig. 78).
Dacii notam cu y6 sau f'(:c0) valoarea derivatei
pentru x=x0 , putem scrie
m~y' 0 -= f'(xo)=

tg c..

(6)

0 riatii ream in ti te aces le lucruri, sa trecem La


problema pe care ne-am p ropus-o. Ecua~ia tangentei
la o curba, datil prin ecuatia ei, se va scrie ca o
d rcnpta care trece prin punctul M(x0, Yo) al curbei
1?i are di.rectla cunoscutil, data de d erivaLa Ium;~iei
Y = f(x) , in arel punct. Prin wmare

I)

Fig.

0Yu=Y6(x-x~

7~.

(7)

cu conditia Yo=f(xo).
Trebuie tot dcauna sa se scrie dupa ecuatia tangentei (7) l?i condHia
ca punctul sa se gaseasca pe curbii, a9a cum s-a facut aid, cad filla
uceastli condifie (7) nu mai reprezinta tangenta Za cur bu.
Ex em p I u. Sa se gllseasca ecuatia tangentei la curba y= x' + 1 , in
;
punctul M(-l, 0).
,

x -1

~u. inmul~ind

2x'-3x'- 1

~-D

_::+_t_-l= O
a

h'

{z=+ l, elipsa

E=-1, hiperbola

(8 )

Pentru tangenta la curbl! in Mo(Xo, y 0 ) avem nevoie de derivata

!1:nc~iei y, dcci de y -'. Pentru aceasta scoatem din ecuntja curbei


1J 2 =eb2___

"b' x
a'

cu conditia ra M 0

p;b 2

2yy = -2-

a'

Eb:~x

x sau y' = - -,- ..

Eh2xo
punctul M o(x 0 , y0 ) v om nvea Yo' =-- a'lyn
scrie vezi (7)

1n

~i'\

.....::1_:6.:9

~b2

cu

c~

e~

'

vcrifice ecuatia (8), adica

Insa, in baza aces tei condi~ii, suma din pArant eza este egalii cu u nit atea, astfel in cit form A rlC'finit iva a tangentei la curba (8) este
u
w -1 ~ 0
-
+ --
n::
eb
2

cu condi~ia
'

~
-a'~- + -tba

- 1=0.

A cum separi:im cdc douii curb e (8} luind pent.ru elipsa


tru hiperbol5 a= 1 7i obtinem:
Tangenta la elipsa in punctul Mo(Xo, Yo)
( :t.t

u?

-1-

_!>Yo
b~

- 1=0

+1

~i pen-

x'
. y'
+~ -1=0.
a'
h'

conditia...'!

'

E=

(9)

Tangcnta l a hipe1bolli in p unctul Mo(xo. Yo)

-\5'y-V~l/o

- 1-

X~

lf~

cu condi{ia -;;;- b- - 1 = 0

Daca se elimina numiLorii, ccuaUJlc tangentelor


b2xx 0+ a2yy0- a2b2 = 0
b2xx0 -a2yy0-a2b2 = 0

!ie

(10)

scriu

pentru elipsa
pentru h iperbola

(9')
(10')

Ex em p 1 e. a) Sii se scrte ecuafitle tangen telor !a c!ipsa x 2 + 9!!'-4=0,

t.,ze care

(LI

ab sd.<a X- 1. Dln ecuatla ellpsei se deduce, pcntru

'I'nngcntclc in ccle douii puncte M 1 (I,

~1

~3 ) M, (1.

%=] ,

i11

pnnc-

v= r3s_

:- V3 )
3

V3

"s
- 4 -+
-4- - 1=0
-

sau separate

de uncle, prin d erivare fn am bele p1iJii In raport cu x, obtinem


~

~i Impar~i nd
~

Ca verificare, sistemul f ormat de ecuatia cwbei 9i a tnngentei tn~buie


d aibu o solutit! dubla (x=-1).
4. Tungenta intr-un punct al elipsei sau hipe1bo1ei. Scriern ecuutiile
elip sei ~i hiperbolei con densate 1n

cu y 0

-""' + !1! !>. _ (.-.1 +w)=o

1n primul rind se constata ca pun cLul se a fla pe curba. D erivata

devine , pentru x~-1, Yu=- - , astfel ca ecuatw ian 2


3
gente1 este y=--z (x+ J) sau 3x+2y+3=0.
y =

IM'i"EHSICCPA CU 0 DllEAI'TA. PR Om,JCrn f>E TANG=E.:..:N:c._T.:_:A_ _ _ _ _ _ _ _ __

ay

~~. ecuatia tangentei se

x+sV3v-4=0

~~ x-3'{3-y-4=0.

Ele se int!lnesc pe axa ox in punctul (4, 0).


X:;;-

b) Sii se scrie ecua}ia tangentei la hiperboZii

y-:1

8-9 -1 = 0,

in punctu! (4, 3).

Pun ctul verificll ecuatia curbe i, dect se gAs~te pe biberboll\. Ecuatia tan~entel
X' 4
1/' 3
:1:
l/
x '
bs
d' t
-este - --1=0 sau --~ - 1 -0. Sub aceaMi\ form .. se o erva 1me 1a
8
9
2
3
<:ii tiiieturile dreptei sint P (2, 0), Q(O, -3).

CAPITOL UL XVI

170

5. 'Turgente~e de directie d ata . Direc\ia este d ata de cueficientul u nghiular m . Problem a care se pune est e d e a detcJminn 01d onata la origine
11 a!'ia fel ca dreapta y =mx+n sa fie tangenta elipsei sau hiperbolei,
ad ica sa t aie cur ba respect iv5. in doua pu ncte coniundate.
Tangen iele d e di1ectie data, ta elipsii.. Cond itin ca dreapta sa taie
elipsa in doua punctc conlundate este ( 2) ca E.= a2m 2 ..L h'l__n2=0, de
u nde n= v a:~m2 +b2: 0 data determinal n, se in t roduce in ecuatia d rcplei :;;i se ob~in d oua tan gente la clipsii, care au diret:~ia data p rin coef icicntul unghiular m

(11)

Luind pe rind semn ul ( + ), apoi (- ) ~e vede di cele doua tangente


paralele sin t simetrice f ata d e cent rul el ipsci, deoarecc taie ax a oy 'in
rloua punc:tld sim e-rice.
Sa se observe ca fiind d al m, totdeauna exista doua tangen te la elipsa,
avind coeficien tul unghiular m, deoaret:e a 2m2+ b 2 > 0.
Dadi a-b-r regasim ecua\ iile tangen telor la cere, cu o d irectie data,
C'i nrl cC'ntr ul cercului este In origine.
Tangent ele de d i ?ectie datii , lu h iperbolii. Tot la 2 am giisit condi~ia ca dreapta y = mx+n sa fie t angenta h iperbolei, anu me E,,=bL-a2m'Li
+n2=o, de unde n= 'l/a2m?- IJ2. Inlocuind in ecuatia dreptei, se gasrsc
ecuatiile tangentelur care au directia datA de co<!ficien tul unghiular m:

(12)

Ca !?i la elipsii, ele slnt simetrice fatii de ccntrul hiperbolei.


In pa1ticul ae dacii'a=b ub\inem ecuatiile tangent elor, cu dirC'ctia d atii
de m, la hiperbola echilat f'J'al5:
y=mxaVm~-~ .
( 12')
Spre deosebire de elipsii ~i cere, la hiper bolil. nu se pot duce langente
paraldc cu orice dreapta, deci p en tru orice m . In adevi'\r pcntru ca tangentele sa fie rcalc trcbuic ca a2m2-h2> 0, deci

m<- b ,
a

sau

m> !!.,

(13)

Ex c m pI c. a) S4 sc scrtc ccuafii! c tangentelu r cu directia data de m = - !a

x'

eh psa 9
Avern

= 2I

y'
- 1= 0. S ii. e af!e coord on ate!e puncte!ar de cont act.
1

+-

n=,v/9 ..!:.-!-4=
-1~.
1
-2

:t -

25

sau

x- 2y+5=0

Ecuatiile tan gentelor s int

~i x-2y- 5=0.

In lersec tind <'H ;"a cu fiecarc din cclc dou i\ drcptc sc gascsc puncte le n e con-

tact T ( - !
5

~)
,:) T' (~
,:) - ~)
5

b ) T angentP.le

ln. c!ipsil pa1alela cu a d oua btsectoae sint:

u=-x+ va'+b' au x+v ~- V a"+b'=O.


c ) Ta!l{ICntc! e Ia /dpe?boli1. pamlele C11 p-rima uisectuaro stnt:

y- o: Vn. 2-b2 sau x-y :: Vn2-b2 = 0.


Astfel de ta ngente n u e xisla decit Ia hiperbolele care au a> b deci unghiul
usimp totelor . ! n care est<J situatl! hiperbo!a, este mal mic decit 90
'
6 . Problema. Sii. se afle locul geometric al punctelnr de tmde. se. pot du ce t angenle p~rpend iculare la el-ipsii..
Cclc.l dou ii tangcnlc fii nd pct"p cndiculm-c vor avca d1cpt co~fi ~ien (:i unghiulari

m 5i

m Ecun(:iilc lor sc scr iu an

tn n ~cntc

In clipsii cu d ir ccp A rlat;;, deci

y-- !._ x + , / a' .2c, + b'.


nt

nr.~

(14)

Locul geom et ric a l intersectiei celor doua tan genle , ., ul.J~in" ellmln!nd p aramctru l m . Pcn t ru nceastu se e limml\ nu mttorul l n cca de-a d on a ecua~ie, apoi se
separa radicalti ~i se rididi la pHtrat. J!:cuatiile ctevin

y 2 -2m.xv+m0.r.'= a 2m. 2+b2

m'JP+2mxu+x"= a'+m'b''.
l?rin adunare se capAt11
(1 + m 2 )x 2+(1 +m~)y'= (1+m~)a 2 I (1 l m')b~.
ccuat ic care sc imparte cu l+m''ji:O si da locul geometr ic

x'+Y2=a' I b2.

(15)

Loc_u l este 111~ ce:rc conce ntric cu el:l,)sa, cu .ra:z.:a \ cil Uia g-onala dreptunghiului
co.nskut.L P~ ~e1n :ax~. Act!t:i L c~rc este cilcums cris drcplunghiutui car~ incadreaza
ehp.<;n !;11 :::.e n u m c:_tic cerctt r lui M() noP. sau cercul o1toptic.
1. Pro blema. Sii. se 11/le lucul ueome!r ic al punctelo?' da undc se pat r!nce tn.noente 7)erpendicu!are !a lliperbola.
Este_ inutil si'1 rel uam calculu l facut Ia elipsii (elevii il vor race en cxcrcitiu si
ca venfJcnre). Locul se ~ase$te direct ir.locuind in (1 .'5) pe h '' pin ( -b'), ceea
ctd cercu l

ce

(16)

Prin u rmare trebuie ca directia tangentei sii far.li ru axa Ox un u n ghi


mai mare (in valoare abooluta) d ecit al asimpt otei.
Altfel spus, o pn.ralelli dusii prin centrut hiperbolei, la o tangenta
oarecare a curbei, este ext erioara unghiului asimptotelor ca1e cuprinde
axa Ox, d eci nu iniilne.~te cuTba .
.

171

1NTER5.ECTJA CU 0 T>lllCA?TA. PROBLEM:E DE TANGENTA

y= ..!_
il

x+

5
2

Acest cere cu ceni.rul i.n od giut:! (::11'e raza r= Va'2-b 2 de undc sc ve.:de di nu
este _re-.:tl dccit dncu a.>b. odicii daca ltnghiuL asimptoteln;, cr1oe confine axu tmnt,er.o~a, este asct:.(;it.
3n c:-;:;.tl ~!perbole! ~chilaterale (a="' b), _:-crcul se r~duce la u n p unct : originea .
l'anl:lentc. ~ p~tp end 1 cu lat ~ rh1~?. dn1 ongJne s1nt ch1ar asiJllp lut~l~.
.
~entJ:u. lupe!'tool"~e ~"r" a u a<b (asimp totc~c fac un unghi obt u?.), cercul este
tmab,!1nr Sl 711! cxlsta met un punct d m car<> se se poat a duce tangen t" perpend!cularc la curba.
In cazul c!nd cercul este real (a>b) c l sc n u'r"e>te, ca ~i Ia eHpsii, cerCtLI lui
M011ge sau ce1cul mtopti~.

R. T(ln!Jentel~. clu se din tl-uu punct ex terior, la elipsii ~i hipmbolii.


Constderam ecuatule celor douii curbe concen t-rate 1n
x'

~+

y'2

.,,.

-1 = 0

CA PT'l'OT,'IJL )!!VI

172

sa

~i fie P(x0 , y 0) punctul exterior din care vrcm

d ucem tangentele. P entru aceasta scricm tangenla cu directia data de coeficicntul unghiular m,
nedeterminat
y=mx + Va2m2+ ~b2
9i il aflam pe m puninrl condiUa ca aceasta tangenta sa trcacil. prin P.
1'rebuie sa avem
y 0 = m x 0 f- Va2m2 + r.b~

INTERSEC'fiA CU 0 DREAPTJI. PROBLEME DE TANGEN'I'A

Jo;cua~ia
6
25

2
5
125
(- -3m) -36 m 2......25 sau 27 m ' -/-15 m= 0, cu r adacinile
2

(17vl ne dll

m 1 = ~'

m ., --

Ec ua,vu']e lanF(<!ntelor sint y- -;;5 =--;.'i


:<
6

-25 .
18

= - 18 (x-3) sau 5X-6Y=0 (una di n asimptote)


F"p~ul c:1

173

~i

(X- 3)

~~ y-

2=

25x+l8y-120=0.

un~

din tangcntc cste chim esimptota hiperbolei se explidi prtn


~c~!"c.:'t~b:. se afla pe acea asun p tolil, car" aslfel este una din tangantc!e duse din

de unde, izolind radicalul ?i ridicind l.a patrat obtinem ecuatia de gradul


al Il-lea in m:
(17)

Din cauza ca facem o ridicare la piitraL este inutil sa se ia inaintea


radicalului :lin ecua~ia Langentei, semnele ().
Daca l uam
1, ntunci avem ecuatia in m pentru elipsa

ecua~ia

25!i. Sa se determine punctele de intersectic din t re E'li psa :r.2+3y2_


-27= 0 ~i d reapta x-y-3;"' 0.

(17')

(Yo-m.:r.o)2=a2m2_+ b 2,

iar dacii luam s= -1, avem

EXERCITII $1 PROBLEME

l<o. -3hi (f' f) ']

in m peniru h iperbolii:
(17")

(Yo-mxo)2=a2m2_b2.

!!56. Sa se ducii tn eli psa


punctul M(2, 1). (C. d.p .).

F iecare din accstc douil ecuatii cia doua radiicini Tnj_, ~ deci douii
directii p entru car e tangents la elipsa sau la hiperboHi trece prin P . Ecuatiilc aceslor tangente se scriu simplu, observind di L!ec prin P(x 0, y 0) ~i
au directiilc cunoocule '17l.t, m2:
(lll)

Dadi m 1 , ~ sint r5d5.cinile ecua(..iei (17'), a tunci (18) reprezinta tangcntele d use din P Ia elipsa: daca fnt , ~ oin t riid iicin ile ecuatiei (1 7"),
atunci ( LB) reprezintil tangentele duse din P la biperbola .
0 b s e r v a r e. Dadi ~c calculeaza realizantul ecua~iei (17') sau (17")
sc obsctva ~a pen tru ca m sa fie renl trebuie ca P sa Eie exterior elipsei
sau hiper holei (lu biperbola exterior inseamn11 situat In regiunea care
contine axa '1Ctransvcr si:i).
E x em p 1 e. a ) Sii se seric ecua(-iiie tangent elor du.se La eli.psii din pu11etul
(Sa, 5b).
Ecuatia (1'1') ne do (5b-5a-m)2=a2m2+b2 sau, dezvoltat :

~.

y-5b=

b) So se

i'

II:

- - - - 1-0.
36 25

.~erie

3a (:r-5a ) ~i

y-5b=

(X

25~. S_i'l se rletermi_?e e_cuatia unei .drepte indinate cu 60" fat11 de axa
Ox, cate s~ detetnnne In tnper bola echtlatcri'i :r;2.._y?=a2 o coarda de lun-

gime 2a

V2 (S.G.M.

dill

Vl).
[y=V'3x2a.)

. 2.~8. _0 d~e_apta para1ela la axa nt>trnnsvcrsa a u nei hiperbol e taie 0


8~lmptota a e1 m M, o-~~nmri'l a hiperbolei in N ~i axa trat1sversa
m P.
Sa se arale cil uvcm PM1-T'N 2 =con st. cind drea pta variaza (C.d.p.).
_259. 0 paralclii (8) la axa netransversa taie o hiperbu!a in punctele
M fi t N. ~aral elele la una din asimplole, duse pr in M f;i N, taic nxn nctranwersa, respectiv in P $i Q. Sa sc dcmonstteze dl ptodusul OP. (JQ =
l Constanta estc h2.}

punetut

gasea~cii un punr.t

M pe elipsa

.!!....

369

+ 144
y' -1 -

'

a~a

fe l

en razele vectoare sa fie perpendiculnrc.

5a.) sau

[M(.-ro. Yo ). Conditia de pPrpendicu laritate duce La

4bx- :>ay-5a.b= O s l 3bx-4a.y+5ab=O.

ccuat!tic LallfJeiLielor duse

+x"

'=2, de u ndc se scoate L Nu se r<>zolva ecua~ia de gradul


2
a! !I-lea, ci e folosestc scmlsuma riidiicinilor.]

260. Sa se
3/J

o coarda al ciirui rnijloc sa fie

[S" u uce dreap ta Y- l =). (X- 2), car e taie <>lipsa in doua puncle astfel ca -

4b
311
:Ja, m, = ~ Ecua~iile celor doua tangen\c sint

411

+ 4y2 =9

=const., atunci dnd (8) vuriaza.

24a. 2rn"-50amb+24 b 2-0

cu riidiicinile m 1=

~c 2

1-{ 3,

~) Ia

hiperbola.

M trebuie sa

y-+~'
- 5 ]

fi~

p e accst cere

~i

x~

-1- y~ ~ 225. deci

pe elip' a. Patru puncte:

9
x=+
WI
..... 5 1

175

JNTERSECTIA CU 0 DREAPTA.. P ROBLEM DE TANGEN':J'A

174

Sii se giiseascii ecua~ia h ipe1bulei , 1ap01~Lata la axele sale, care


este tangenta dreptei 3J:-2y-8=0, In pu nctu l (6, ;J).

C/\PITOLUL XV!

/27o.

261. Sil. sc tratczc pr oblema de mai sus in cazul general ~ i sa se gascasca conditia ca sa existe solutii. Cum se pot construi grafic cele patru
puncte? Sa se deduca !?i pe cale geometrica conditia c:a sa exisle solutii.
P en tru ce fel de elipsa avem numa i d ouil. solu~ii ~i car~ sint ele'l

[a'=l6, b2.....20.]

271. Sa se scrie ecuatiile tangentelor la hiper bola

paralele cu dreapta 2x-y+2=0.

[Condi~ia este c>b. Duel\ c= b, dcci et=b :;[2. numai d ouii solu~ii.]

[y=2x 8.)

262. Un unghi d1ept se rote~tc in jurul v!rfului si''m , care est e in vilfu\ A al unci elipst>, iar laturile sale intilnesc din nou elipsa in punctele

272. Sa se gaseasca ecuatia u nei_J2_iperbole, stiind ell. estf' raportat il


Ja axele sale, ca distanta focala este FF' = 10 $i ca este t angenta dreptei
5x- 4y-16 =0.

M 7i N. Sa se dt>monstreze ca dreapta MN trece p rintr-un punct fix.


[Par Liculari;,;are a

teoremel

lui

F rcgicr.

Ecua~ia

(a2+b')mx+a!(m2-l )y-ac2nt= O. Se !mpartc cum ~i se

m 2 --1
noteaza -~

se obtine un f ascicul.]

MN:

[a 2 = 16, b 2=c2-a1= 9.]

= A.;

273. Sil. se afle ecuatia h iper bolei, raportata Ia axele sale, care este
tangent a dreptelor' 7x-!Jy-25 = U !?i 8x-5 V~-20 = 0.

263. Sa se scrie ecuat[a tangenLei in punctul x ,...- 2, la curba y2 =x~+ l.


este

[Y= yx3+1,

dcci curba arc douii r am uri. Tan genta La

~:r.-y-1 =0.]

264. Sa se scrie ecuatia elipsei care


B(O, 5), elipsa fiind raportat a la axele sale.

Sa se !;txie

ecmt~ia

274. Sa se determine hiperbola echilaterala raportata Ia axe:


a ) care tre e~ prin pundul (l ::J, 5);
b) care este tangent.'l d rcptei 3x-2y 1 0 = ~;
c) a carei t angent a in punctul cor esp um:ntor abscisci focarului arc
onlonala la origine y=:l.

1J= V x'+l

trece p rin punctele M(6, 4),

tangentei ! n punctul M.

~ +
[100

drcptci

265 . Sa se scrie ecuatia tangentei Ia el ipsa

tul din cadranul I Clare are

x~

~
ls-1=0;
3x+Sy-50=0.

fa+ f

275. Se duce prin mi jlocul ilf'miaxei OB' o paralela la axa mare a


unei elipse, care taie elipsa in punctele M ~i N. Sa se arat~ cii tan_genta
In M <'Stc paralela coardei BN ~i langenta in N este paralela coarde1 DM.

- 1 = 0, fn punc-

276. 0 tangenta variabila la elipsa i ntil n e~te tan15cn t cle dusc la cx::tremi).atile_A, _A' ale axei mari in punctele P ~l Q. Sa se demonstreze ca
prudtAoul .4P A'Q est e constant. Sa se precizeze dmamte care este coniltanta.

2.

+- 266. Sii sc g5scasc5 ecuatia unei eJ ipse, raportata la axel e sale, ~tiind

ca

ar e axa mare egal a cu B

~i

[Pcn tr u a preciza constanta, se duce tangen ta in B, pozitie partlcula ra.]

este t angenta dreptei y=x+!J (C.d.p.).

[a2= l6, b!=9.)

:::

sa

se gaseascii ecuatia unei clipse care PStE' raportata la axele


!;ale, ~tiin d cii axa midi f'S te df' 6 unitati !?i are ca tangenta dreapta
x-2y 1--1 4 = 0.
267.

278. Sa se arate ca produsul distant elor de la focare la o t angent a


oarecare a elipsei esie constant (C.d.p.).
279. Produsul distantelor de la u n fo car la dou il. tangcntc paralclc
este constant. Sa se caute legatura dintre aceasta pr oblema ~i cea preceden ta.

268. Sa sc dctcrminP ecuatia elipsei, raportata la axele sale, care


este t angent il dreptelor :e-4y + 13 = 0 ~i 4x-5y-~5=0.
Sa se figuteze elipsa $i dreptel e.
[a2 =25, b~-9.]

Sa

se afle ecuatia elipsei, raportata la axele sale, care este tangcnta dreptei 2x+ 3VJy-24 =0, in punctul (::J, 2-../3).
269 .

[a2= 36, b 2=16.]

277. Acelea ~i date ca mai s us . Sa se arate ca segment ur PQ al t angent ei variabile es le vil.<::ul d in l ucate sub un u nghi dr ept .

"'"'

[Di.11 ca uza simeiriei, d islan\ele din aceastii problema s 1nt egale cu


ccle din problema prcccd cntii.]

280. Se d uce tangenta intr-u n punct M a1 unei h ipPrbole. Sa se arate


ca M este mijlocul segmentului din tangenta, cuprins intre asimptote.

176

CAPT'T'OT,UL XV

l NTERS j,;C'flA CU 0 DREAPTA. PRORU:ME D E TANGENTA

289. Prin focarul F a! unei hiperbule sc d uce petpen<iiculara pe axa


transversa 9i fie C unul din punctcle unrle aceasta perpendiculara intilne;;te hiperbola. Sil se afle ecuatiile tangen telor paralele care deter mina
pe tangenta in c un segment egal cu 2 va~ +c2.
, Caz particular pentru h iperbola echilatera.

in P 9i Q. Sa se arate ca segmentele MN 9i PQ au acela~i mijloc.


Sa se deduci:i de aici proprietatea din problema p r cccdcnt5.
282. S5. sc uflc ecu atiile
:c~

y2

tangentelor duse din pw1ctul

P(5, 7) la

+-1=0.
100
64

elipsa -

[ (1>2+c~)x-2acya"-o ; 3x-2V'Ziia=O.]

[3x+5y-50=0; x+3y-26=0.]

290. Se
care are ca
~i hiperbola
in M ;;i N la

283. Fiind d ata o elipsa cu iocarele F ~i F', se ia un pun ct T pe


tangcnta la clipsii intr-una din extremitatile axei mici. Sa ~e cuate ca a
doua tangenta dusa prin '1' . la elipsa estc t nngenta 9i cercului TFF'
(C.G.M<l 1 >!28).

284. 0 tnngenta variabila intilne ~te in M ~i M' tangcntcle <iuse Ia


extremitatile axei mari ale unci elipsc. Sc cere locul geometric al intersectiei drepfelor M A' ~i M'il.
LElipsa cu axa m ica P" .iumatate. Se ia

Mil=~ ~i

da h iperbola echilatera r aportata la nxclc sale !?i cercul


diametru axa transversa. 0 pnraldii la Ox taie cercul in M
in N. Sa se determine aceastii paralela astfel ca tangenlele
r.:ele dou5. c111be sa fie p erpendiculare.

291. 0 paralelii (.1) In una din asimptot ele unei h ip erbole inLilne;;Lc
hiperbola fn punctul M. Tangenta in JVl la hiperbolii taie uccea9i aRimptoLil fn N. ,Sp cere locul geometric al intersectiei drept d (.1) cu paralela
dusa prin N la o d oua asimptota.

. b"
atunci M' A=

1:-

V<>zi ~i problema 276.1

~
[2a'

285. Acelea9i date ca mni suH. Se cere locul intersect,iei perpcndicularelor duse d in M 9i M', r esp ectiv pe OM' ;;i OM. Locul fiind o elipsa
cu serniaxele a :;;i (3, sa se an1tc d1 nvcm relatia

B'N.

287. Sa se gii.st'nsca ecuatiile tangentelor d u se din punctul C(7a, Bb)


Ia hiper bola cu semiaxele a ~i b, nlpoitnti'i la axele sale.

~-~- 1 =o
[3<1
3b
'

13
- Sa

+ 12y -

1 = 0. ]

fib

288. Sa se gaseasca punctul M pe axa nctransversa a unei hiperbole,


astfel ca tangentele duse la curba sa determine pe tangenta fn virful A
un segment d e lungime data 2 k . Can~ este valoar ea minima a lui k? Caz
particular k =c (semidistnnta focala).
LSe sctie ecuatille tangentelor ~i ,qe taie cu x-a=O; M(O, Vk2-b2,
M'(O,- Vk'-b 2 ; Tc=b cind M =:= 0. Caz particular; M(O, a ), M'(O, -a).}

Concursul ,Gazetei Mntcmatice".

y'
]
2h'- I ~ 0. '

. 292 . 0 elipsa ;;i o hiperbolii au aeelea=?i focare. Sa se arate cii in


punetele de intersectie tangentele la eele dcma curbe sint perpendiculare
(curl..>ele sint onogonale).

286. 0 elipsa are axa mm-e ."!A' = 2BB'. 0 t angentU vnr iabila taie
tangenta din B in punctul N ~i tangen ta din B' in punctul N'. Se cere
locul intersectiei pe1pendicularelor duse din N ~i N', respectiv p e RN7 ~i
rcercuJ x'LI-u'-h 2=0.J

177

.--

281. 0 drcupta mUlnc9tc o h ipcrbola 1n M :;;i N, iar asimptotele ei

.I

'

12 - Ceometrle mulitlel el. JO:.

179

PROPRTF.T A TT A T.F. F.T,TPRRT $ 1 TOPERDOLEI

CAPITOLUL

X vII
a

= a"-

C:I:v

~i

._,...._

[a se vedea cap. XV, (3)1. ecuatia bisectoarei exter ioarc cstc~


.
l
y,x- (x,- c)y - cy,
a,-cx0

y0 x - (x, +")!I I r.y,


aJ+cx0

Daci\ fa cem suma numad \iunlur pe ~ urna numi torilor, apoi diferenta
11umaratorilor pe diferenta n umitoriloe obtinem
~
y,x --:- x, y = ~ sau
l/.':J

:lil

x 0 y 0 x + (a 2- x5 )y -a2 yo = 0 .

- .< =

Tnsi'i M f iind pc~p~. din {1) rezulta a 2


t oarei de"~?
e x 0 y 0x+ a~~~a 2 y0 = 0, care
cu a2 ne da
:l(
'

[),~

I'ent ru raza vectoar e li" M este destul sa schimbam pe c in (-c)


ecuatia
(F'M)yoX~(x0 + c )y + cYo = O.

gasim
1!?i~

Ec~atiile bisectoarelor unghiului for~1at de r azel e vectoare s\'nt


y,x- (x 0 - c)y - cy, =

Jyij + (x, -o)'

,,,~- IX0

+ c)y + r. y,

Jyg + (x,+ c)'

'onqi1)

'1 ~ .

ecuatia bisec-

simplificati'l~
tl y _.,.i m i'I.!Vta

I = 0,

(2)

adica tangf>nta fn M. P nn u rmurc b1sectoarca unghwlu1 exLenur celu1


.f ormat d e l'azele vectoare este tangen ta i:n M. P erpendiculara i:n M pe
t angcnti:i. Ia curbi:i poartu numele de nDTmalu lu dipsii. in punctul M. Ebie
evident ca normal a este bisectoarea interioari'l a unghiului format de ra7.l:!le vectoare FM, F'M.
0 b s c r v arc. I n baza accstci propl'ict 5ti, dac5 o jum5t atc de elipsa
a r fi oglindita pe partea interioara 11i s-ar a11eza o sursa luminoasa intr-u n Iocar, atunci razele reflecta te t;-a t cum:en Lra in celi:ilalt focur. Di n
acea~ta cau za propr ietatea se .nume11te 1J1'0TYrietatea optica a elipsei.
1
2. Tangent a la hiperbolCi zntr-un punct M este bisectomea inte7ioara I
1
-a unghiului format de razele vectuure ale lui M. DeoarecP M(x0, y 0) ,, 1
F (c, 0), F' (- c, 0) ecuat iile d reptelor FM ~i F' M ramin absolut awh::a~i
ca la elipsa. Ca oi:i n e asiguram cste destul si:i priv im dete,m nantul care
!i FM :;i sa nbservi'im ca elE>mentele sint aceleasi.
coscbirik fa~ de elipsii s1r;t urma toarele:

P entru a scrie biscctoarea exieriuara, ne vom r eferi la r egula pe care


am dat-o la scrierea bisectoarelor, anume vom face en fn fi ecare ij<ll'ie a
ecua~iei ter men ul liber din ecua(.ia nnrmala sa fie negativ ; pentr~ceasta
in p rima parte' sc ia in fata rad icalului (+), iar In a doua~
1te (- - ).
Apoi in fata liniei de fractie. pentru ungh iul care cont~ o ) g'nea se ia
~mnul ( +), deoi P'ntro ungl<iul oxledoc (- ).
\
~~

X~ I II~
a
h

~rfo ~i

''D'

ca M

'!a tie pe hip er bola a-x: ~ Lb . 1 =


2

O;
avem

J
/
12"

c> a,

1-~6~0----------------------------------------------------~C=AP~I~TO~
LU~L
__X_V~

Dadi. se aplidi :]i aiel proprieta ~i le apoaLtelo1 egale ~i se face surna


numaratorilor pe suma numitol'ilor, apoi diferentn n umi:iriltorilor pe diferen~a n umilotilor, se obtine

Y"- :r:.y
-

Dar d in

a'J

eondi ~ia

= Y - Y sau XoYox--(x~--a2)y--a2yo= 0 .
Xu

caM

sa fie

pe hiperbola avem

locuita in ceua (~a ~e m ai il?ainte


ne duce la eeunt1a b1 seeto~Het

~i

f acfnd

ace lea~i

x~-a2-~y2
I.J'4 OJ

care in-

operatii ca la elipsa,

acensta n u c::;te dr.cit tangenta in M la hiperboUi.


Bi sectoarea exterioar il a unghiului Ftv!F' cstc pr.r pcndieulara pe tangenta !n M , p rin urmare este nonnala in M la hiperbolii.
- .J. C~ ~tmctia tangentei la elipsii # hiperbolii. Fie M
p unctul JE cate vr~m sa ducem tan!lenta la elipsii. P relungind raza vectourc F_7 M cu lun~uneu MN - MF (flg. 79) se Ionnea;,;a triunghiul i~osccl
FMN, m care b1seetour ea (tangcntu) cstc ~ i fni:iltime ~i mediana. Prin
urmare tangen~a ~n M .se poate construi fie ca mediatoare a segment ului
F'N, f1e ca meclzana a tnunghiUlui FMN.
L~ hiperbolii, con~Lructi~ tangentei int r-un_Eu ncl M se face in mod
asemi\n iHor, cu dcoscbJrea ca scgmcntul MN = M F se ia pe 1aza vectoare
MF' ~1 nu pe p~elungirea ei (fig. 80). Se obtine triungh iu] isoscel FMN.
Hestul construct1ei, ca l a elipsa.
b) <;ercurfle directuar<:.:__ L~ elipsa, u rmarind fig ura 79 se obsr.rvil ril
avem. 1i"N = F M + MN = F + MF- 2a, rclatic care arata ca punctul N
descn e un cere cu centrul. m F' :;;i cu ra~ 2a, cit axa mare a elipsei.
Acesta se nume~~e cere dz1~ctor al ehpse1. in mod asemanato 1 se arata
ca avem un al do1lea cere duector, cu centrul Yn F $i cu aceea~i r az:1.

ru:

!I

A'

Fig. 79.

Fi~r.

80.

PROPR YF.'l'ATf ALE ELlPSEI $1 lilPERBO


_LEI
_________________________________:1=.8::.::)

' .

Observind cii N cstc simetricul Iocarului F fatii de tangentii, sc poate


enunta urmatoarea proprietate: locul geometric at simetricului unui focnr,
fatif. de o tangentll variabilii. la elipsa, este r.ercul director cu centrul in
celiilalt focar.
Departarea de la un p u nct la un cere se masoarii pe drcuptu care
une'ile ace! punct cu cen trul cercului, deci departarea de la punctul M
Ia cercul director cu cen trul in F'1 este MN. Se observa apoi di elipsa este
fn intregime interioarii ccrcului director. Aceste observatii simple ne per mit sa enuntam urmatoarea propozi~ie: locttl geometric al punctelar egal
d epii.rtate de u n cere $i de u n punct F interior cen.:ului este o elipsa, avinrl
ca jocare punctul F $"l centrul cercului, iar axa mare egali:i cu raza cercului.
La hipe1bolii avem evident (fig. 80)
F'N=F'lVl--NM=F'M--.rvlP=Za,

deci pu nctul N descrie u n cere -- cerc:u ! di1ector -- cu centrul in F' ~i


ra;,;a ~a, cit axa t ransversa a hiperbol ei. AI doilea cer e director, cu aceea~
raza, are centrul in F.
Deoarece N este simetricul focarulu i F fatii de tangentii, se poate
enunta propozitia: locul geometric al ~;irnetricului unui focar fatli. de ot angenii var ia bilii la hiperbolii, este cercul directcrr cu centnLl in celii.lalt jocar.
Se observii c1l distan~a de Ia M la cercul director este Mrl, iar Iocarul F est e Ia hiperbolii exterior a cestui cere. De aici rezultii: lacul geometric al puncteLcrr egal de plirtate de un cere ~i de3 un punct F exterior
cercului, este o hipeTbolii, avind ca focare punctul F' $i centrul ce1cului,
iar a.:ra transversii ega!{! cu 1aza cercului.
c) r'ie P mijlocul segment1lllli FN, c<:~n~ este in acela$i timp p roiectia
focaru lui F al elipsei pe tangenta in M (v. fig. 79). In triunghiul FF"N,
segmentul OP une9tc rnijloacele a dou ii laturi, deci OPIIF'N :?i OP~
1 F'N =a. D c a1
c1 se d esprm
d e ca:
.. l ocul geame t nc
. al prolec
. t.tel. unnz.
=2
fncar al eUpsei pe tangentele ei, este cercul cu cr.mtrul in origine :;i r.u
raza a, ail:icii. cercul princi1JaL
La hiperboll! propricLatea este aceea!li :?i se clemonstreaza la f eL
Locul geometric este deci ccrcul cu diamet rul cit axa mare a elipsei
sau axa transversa a hiperbolei.
4. mipsa # hiperbola se obtin ca sectiuni tacute cu un pion intr-o sup ra!aP. cunlcll de rotalie. Suprafata conicA ;c ob\ine prel ungind gener atoarPl e unui con In
inlinit, rle o parte 5i de cealalta a vi rfu l ui.,astfel cii i n t rcagn s uprafatii esle s imetricii
f a11i d<! v!rf.
Prin vt rtul suprafetei con ice sa duce m un plan Pv. par alel cu planul d e s"ct iu ne P ln suprafata conica.
a) D aca Pv nu intil ne~t" sup r a fata conica In n ici un p unct a fara de virf , ~cc
tiunea f~cuHi d e P in s uprafata conica este o elipsd.
bl Dadi Pv taie <uprafata conici\ dupii Lloua generatoare distinctc, sectiu nca
facutii de P in su mala ~a conica este o h.ipeTlJOlii. De aceea elipsa ~i hiperbola sP mai
numesc sectiuni conire, !\AU n1ui scu rf cu7lice. Deoarece ;:unbele curbc au centru. de
sim etric. cle poartl\ numde de conice cu. centru.
Aceasta orig inc contun~ a cclor doua curbP., ca sectiuni conict:!, explicb1 nsen'lannrea propTiet~\ilor !or. pe care am const::1tat-o ptha aid ~i pe ca1c o vom urmhr\
~i in cele ce urmcuzil.

183

l'ltOPRIETA'ri ALE ELIPSEI $ 1 HIPERBOLEI

182

CAPl'I'OLUL XVll

5. DiTectoaTe la eUpsii $i hipeTbota. Sa d u ct!m u perpt!ndiculara pe axa


mare AA' (Ia hiper bolii pi:! axa transversa) , la o c:listanti:l o Ef=:r de centr u,
<lat.c'i. de
X=

a'
-
c

(3)

La elipsa a> c, d eci .~: = a. !1.->n .')i dreapta este exterioad\ segmentului
c

AA' (deci exLerioarii elipsei); Ia hi perbolii a <c eyi ;r;=a !!:.. <a,
c

deci EEAA '

(dreapta este tot exterioarii hiperbolei) .


a'
Dr eapta x= c se nume11te d ir ectoarea elipsei sau a hiper bolei.

Const1uc?iu tlin~ctoaTei la clipsa. F ie N punctul d e pe cer cul p rincipal


-care arP aceea;;i abscisa ca focarul (f ig. 81). Tangenta in N la cercul prin-dpal taie axa Ox in punctul E.
In ad evii.r d in triun gh iul drepLunghic ONE, in care NF este iniiltimc
rt!wlLa DN2= 0F'OE, de un de
'
ON'

a'

CJE= -==-=
-c
OF
Perpendiculara in E pe AA' este dreapta x=

!!'.,
c

pendiculara dusa din T pe axa transveTsci este directoarea c'brespunziitome


focarului F (fig. 82).
ln adevii.r daci:\ E este proiect;ia lui T IX' axa Ox, atunci din triunghiul
d r eptunghic OTF avem
-?
""""' d .
OT- =O.I'>OF, eel

CJE ~OF
OT'

t?
= -;;

A doua direc:Loa1e, corespun zatoare focarulu i F', este simetricil primei


directoare fat-a de miginf', adica
fl.::

x=--
c

a.

Raportul distantelur de lu un punct az


elipsei (hiperbolei) la focar # la directoare este consLant.
Fie M(x 0, y 0) pe elipsii.. Din relatia (3) cap. XV avem schimbind pe
(c) i n (-c):
6. T e o r e m

a~-~.

Distanta MMJ de la M la dircctoare t!:;Le difer ent a absciselor, prin


urmar e
-a'
a:l!-cx11
MM1 = - -x 0 = - c
G

prin urmare dhec-

Hezulta imediat
Ml' = ... ~ const.
MM1
a

to<trea elip~ei, corcspun7J1toare focar ului F.


A doua directoare corespunde focarului F' eyi are drepL t!cuaFe
u'

x~--,

Se observii. cit cele doua directoarc sint simetr ice fa\ii d e centru!
e!ipsei.
Constructia di1ectomei la hipeTbo!ii. Se d uce Langenta din fo cnrul F
la cercul cu diametrul AA' ~i se noteaza cu T punctul de tangen\ii. J>e1-

Acest raport constant se no tca~l.l cu liter a e (oil nu se confunde cu baza


logariLmilor naturali) ~i se nume~?te e:rcentricitatca clipsei. Deoarece la
elipsi:i c< a, avem e -= .!'. < J. Excentridtatea arat1i cit d e d epii.rtate de cena

tru (deci cit de excent r ice) sint focarele pe axa mare . Dacii. e = 0,_ atunci.
~=0 ~i elipsa se reduce la un cere; daca e= l , ntunci c - a (b-0) :welipsa

degenerPn?.a in uxa rnare All:'. Prin ur mare cu cit excentricitatea este


mai mica cu atit eliJ)sn ~c apropie mai mull de cere.
La hiperboUi problf'ma se trat cazl:i in mod asemanii.tor cu deosebirea
eli

.,./

M"l"'= y(x0-c)LI- y~ =

CXu -

a1

- -a- -

--

n.

91 MM1 =Xo--;; =

r.x0 - a'J
c

d e uncle

_MF_ = .... =const.


MM,
a

Ca !ii Ia elip~i:i 1aportul acesta se notea~a cu e :;;i sc nume9te excentri-citatea hi perbolei. La h ip er bola insa c> a, deci e= -"- > 1; hiperbola areu

excenLdcitatea supraunitarii.
'i. Diametri. Orice drcnpta care Lrece p1in cent rul unei elipse sau al
unei hiperbole se nume:;;tc diamet1-u .
.l<'lg. 81.

Fig, 82.

d 84

C A P11_'0L.UL X Vn

EXERCITII

~-1

PROBLEME
CAPITOWI.

293. Fie M punctul din p rimul cadran uncle elipsa est.e tiiiatii de diagonala dreptunghiului circumscris ei. Sa se arate d:i OM ~i t.an,;enta in M

XvIll

sint egal inclinate pe axa mare a elipsei.

'(ARABOLA
I

[Se aratii ca p unctul N l n care tangen to t aie axa Ox are abscisa de


uouii ori mal marc decit abscisa 11li M, d eci OMN este lsoscel.]

294. Tangenta intr-un punct M ;;tl elipsci r.aie tangentele de la extrem itatile A, A' ale axei mari tn punctele P ~i Q. Sa se demonstreze c.'l.
dreptele PF ;;i QF' :;;i pr>rpendiculara M pe tangen tii (normnln la elipsa)
sin t concurente. Sa se afle locul punclului d e concurf'nti'i.
[Loc ul geometric este dipsa b"x' + <a-c)2y2._b 2c2= 1J. Axa mare este
pe Oy ~i axa m1c11 cgalil cu d ista n t;. fncArelor elipsei <.late.)

..
:X

295. Sa se arate cii suma inversclor patratelor a doi diamet!'.i perpcnd ictllari intr-o elipsa cste constanta. Sa se gaseasca dinainte const.anta,
fiir~t calcul.
[ Doi d iamctri perpendicula1i

Fig.

1. De f i n i t i e. Parabola este locul geomP.tric al pu ncte~~ _egat depii.rtate de o dreaptli fixii $i de un pnnct fix. Dreapta.
fz:r.a se numP..~te directoarea parabolei, iar 7Jnnctul .fi..1: foeal'[fl

sint chiar nxclc, deci constanta este:

_!_ + I]
a

83 .~

parabolei.

b'

296. Sa se demonstreze c.'i dncil axa mare AA' a unei elipsc este egala
--cu diagonala piitratu lui care are ca latudi distanta focala FF', atunci segmentul MN perpendicular pe tangenta tntr ~n J:lllnct cwent M, u nde
NEOx, r>ste media geometr idi a segmentelor F'N ~i NF.
- 207. P erpendiculara pe langenta fntr-un punct M (normala) nl unci
h iperbole echilaterale, raportaUI la axe, taie aces te axe fn P ~i Q. Sa se
-.arate caM esle mijlocul scgmentului PQ.
_
-\--~ Tangenla int r-nn punct M al hiperbelei taie tungcntele din virfu.rile ~i A', respcctiv in P !li Q. Sa se d emonstreze ca atunci dnd M se
mh;c.'l pe hiperbola:
a ) produsul AP iFQ es Le constant;
b) ung hiurile PFQ :;;i PF'Q ~int d).'epte (F, F' focarele).
.

y'~

a:

b'

x::t

y'

aa

b~

P ent r u a giisi C'Cuatia parabolei ne alegem fmli un sistem de refcrinta~


anume: perpendiculara din Iocarul F' pe directoarea (D) ca axa .O:r: $i
pnral~la la (D) dll.sa la jumatntea distan~ei dintre focar :;;i uiref'toarea (D),.
:-a axa ?Y Notam As(D) no.r. Fie M un punct a! parabolci ~i N protectra h u p P rlirectoa1e (fig. 83).

S: obh,muie~te sa se notrze AF=p. de unde rezulti:i: F(~ , 0) ~i


A(-20)MF se nume:;;te, ca :;;i la elipsa sau hiperbolii, raza vecLoare .
llela\ia gcometrica pe care o satisface punctul M se d educe din enu n t
MF= MN.

299 . .Se considera elrpsa - + - - 1=0 $i h1perbola - - - - 1 = 0.

.Prin virful comun A a l celor doua conice se ducc o secanta variabila care
:1e inlersccteazi'i a doua oara, respectiv In M $i N. Se cere locul geometric
a] intersect iei tangentelor: !n M la clipsa $i in N la hiperbolu.
(Secanla Y=l..(x-a). Ecuatiile tangentelor: (a%).L-f>2)x-2a2l.v-a(a2).~+ b2)=0; (a 2 l. '+1>2).r-2a.2 A.y- a(a2 ).2-b2)= 0.
Eliminarea lui l. pdn sciidere. Locul este tangenta in A'.l

(1)

Dacil. M(x. y) este un punct curent al par abolci, avem MN=x--

(-.E.'=
2)

x I

7>..
2

astfel incit (1) devine

V( :r +y2 ~
X-

x+f

(l')>

1!17

PARAHOL A

Hididnd Ia patrat ~i tr ecind toti termenii i n prima parte se obtine

rt:-2px=o. l

(<!)

i\ccusta c:;te ecua~ia parabolei, raportata Ia axclc alese; p se nume~te


]Jarametrul paraboiei.
0 b s e r v a r c. Dad!. s- ar schimba Intre ele A cu F, ac:easta ur ln"Sernna sa se inlocuiascii p cu (-]1) !li ecuapa pal'a b olei ar deveni.
(2')

Parab olele (2) ~i (2' ) s int d ispusc simetric .ra~a de axa Oy.
2. Forma pambolei. Sa not.'\m cu (f' ) parabola. Daca M(x 0, Yo)E (I').
adieu verifica ecu atia (2), este dar d\ ~i M 1 (x 0, -y0 ) verifici:i ecua~ia, deci
M1 E{r). Tnsa M :;;i M 1 :;lnt simetrice fatii de Ox, astf el di parabola ar e
punctele simetrice fat-a de Ox; p rin urmare Ox (perpendiculara dusa din
fuc:ar pe directoare) este axa de simetric a parabolei. Acesl lucr u se poate
con st atn ~i rezolvind ecuatia (2) in raport c:u y; se ob\ine y=
2px care
reprc7.inti'i doua ramur i de cur ba, simetrice fata de O.r.. Origincu 0 a part ine curbei ~i cste singurul punct care coincide cu simetricul sau. Acest
punct este virful parabo!.ei. Rezultli C'i'\ axa Oy t.aie curba in doua puncte
conf undate, deci este tangent a la parabola :;;i se nurnf'!)te tangenta la virf.
Pcntru a ne da seama de Iorma curbei, este de ajuns sa studiem ramura
a:;;ezata densupra nxci Ox

(3)

restul sc completeaza prin si melrie. Curba exista pent ru x;>o ~i se observa


d'i y cre:;;te o data cu x . Nu exista nic:i un fd de asimplu w . ~orma curbei
este data in figura 83.
Par abola se ub\ine, ca ~i elipsa sau hiperbol a, prin scc~iuncu u nei
supraff'te ennice cu un plan, insa de d ata aceasta planul trebuie sa f ie
paralel eu un plan tangent w supm fata conica, de- a lungul u n ei gener atoare . A9ada!' ~i paJabola est e o sectiune conicli, insa fli.1a centru de simctrie sau, mai scurt, conic/1 fnr/1. ccntru.
Ecuatia parabolei se prezinta sub forma ~i mpla (2) datoriti:i faptului ca
a m ales axrlr in mod particul ar. Se :dee cii (2) este ecuatia parabolei,
raportati'i la axa de simet1'ie $i la tangenta la v'i1'f,
Dacii par abola se r a porteaza l a alte axe, ecuatia ei nu mai apare sub
forma simpla (2).
.....____ _
__ - - - - 3. 1) Constrttctia umli arc .d e pamhol.l1. p1in mi~care continua. Fie (D)
dirf'ctourcu :;;i F fucarul parubolei. Se a~aza o rigla L, astfel ca marginea ei
sa se suprapun a dreptei (D) ~d u n echf'r a carui cutct5 mic5 BC se sprijina
p e rigla. Un fir de lungime egalii ~:u catet a mare AB a echerului se fixeaza
cu u n capat in F ~i cu ceUtlalt i n virful A nl ech rrului. Se intinde bine
fi.rul cu viriul M al unul creion, care se sprijin a pe cateta AD (fig. !l4).
Cind echerul se deplaseaza, alunecind cu ca.tdn RC pe rigla L, pundul M
descrie u n arc de parabola, deoarece AM+ MB =AM + MF, adica MB=MF .

Ril.sturnind e.cherul se desc:ri.e arcul de oarabola s imetric fntli de perpendiculnrn clusi'i rhn F
pe (D).
2) ConstTttctia parabo~ei IYrin puncte
Metud.a I. Cu v!dul compasul ui In F Jescriem
un cere cu rn7.a r, npoi ducem o pnralelii In dircctoarea (D) , la distanta r, de la A spr e F (fig. 85).
Punctele comune cercului ~ i dieptei astfel con:;Lruile apar~in parabolei., deoarece sinl egal de
pl'il'tate de directoar e ~i de focar.
Metoda a II-a se desprinde din f aptul di triunghiul FI'v1N este isoscel. Se ia un punct N pe
ditedoar e, &e duee prin N par alela N M La Ox,
apoi mediatoar ca segm entulu i NF, care jntllnc~tc
pe NM in M . Acesta este un punct al parabolei,
deoarece MN = MF.
Prima mt oda Ja c..!eoc..!ala t.luua punde :;im etl'icc fii sc poutc truge curba de ambclc pur~i
ale axei. Prin a doua m et oda, la fiecare p u nct
NE (D) se obtine un singur punct M al parabolei.
Vom vede~ insii m a i Lll'<liu ca medialoar ea segmcntuhli NF cstc chiar tnngenta in M J.a p arabola, fapt care p errnite trasarea mult mai exacta
a curbei, in jurul punctului M.
4. Excentricitatea parabolei e~:>le, ca 1?i la cek lnltc con ice, rapo1t-uL dintrc dist.antn de ln p unc-

Fig. 81.

tul M la focar 9i hi dircctoure, udic5 c = MF. La


MN

MF
- dcci e=-=
p arah o1u .nsii -MF=MN,
= 1.
MN

Dupa cum se vede excenh.icitatea este unclement care car nctcri7.ea7.a cele patru curbe de gradul al II-lea, ")i anume
.

e = 0 caructer izcu.z5 cercul

O<e<l

e=l
e>l

elipsa
parabola
h iperboli:!

5. IntersP.ctia parabolei cu o d1eaptii. Punctele


comune para bolei cu dreapta y =- mx+n se gasesc
rezolv1ncl sistemu l
II

y =rnx+n.

(4)

Inlucuind pc y in p ri rnR oouat ie se obtine


ecuat-ia care di'i abscisele
(5)

F ig. 85.

CAPl'l'OL UL XVU I

188

Ordonatele se capat a inlocuind rad acinile x 1, x 2 ale ecuatiei (5) in


~cua~ia dr~p L~i.

Discutie. R eal itat ea p un ctelor de intcrscctic depin c.le de realizantul


ecuat iei (5), care cste
R = (m n-p)?-m2 n2 - p(p- 2m n ).

(6)

P resu puncm p> 0, a didi parabola inclreptata d itre x pozit iv . Putem


avea u rmatoarele ca:>.uri:
a) n> o, dadi p> 2m n. Ri'idi'icinile sin t rea!e fli dis tincte fli dr eapt a este
sec<mLa pambolei.

b) R = O, daca p=2mn. Radiicinile sint confundatc ~?i d reap ta este


tangentlf parab olei.
c) R < O, rlacil. p<2m n. R adii.cinile sint complexe ~i dreap ta nu taic
p arabola. adidi este e:rterioa'l'll. ci.
E x em p 1 e.

@ Ce

PARABOLA

189

Ec uatia tangcntei int.r-un p u nct al p arabolei se deduce din ecuatia


parabolei prin acela~i p rocec'J eu de d edublare ca la cer e, anurne se scrie
parabola sub f orm a

yy-p(:r.+x)= O,
apoi se p un e i ndice unu i y ;;i unui x .
E x em p 1 u . Si1 se sc1ie ecuatiile tan gentelor La parabola y2__2px= O,
in punctele care se proiecteazi1 pe axlf in focar. Fie 1\1' ~?i M ' aceste p uncte,
care au , evident, abscisa
M ( } P ) :;;i M ' (

i - p ) .

py - p

(X+

pozijie are drcapta 2x-3y+6~o. f afii. de parabola Y2 =G.r?

E limi n1nd pe y "" gi\sP~te 2XL...15x+ 18=0, cu rlld llclnlle

-ccu a11a drept"i rezulta y 1=3, y 2=G. Dreapta taie deci pArAhnl 'l

.
x,=23 Xz=6. Dm
!n p unc-tPlP ( ~ 3)

~I

(6. 6).
1l'j Sil se amt e ell cl1eapta x--2y : ~=0 este tangcntd parabo!ci y2-3x~ o.
'f>tin e liminarea lui 11 se obtine ecuati,n x 2-Rx+9=0, cu riirlacina dub la X=3.
P unctu l n P. t"ngenta estc (3, 3).
c) Sa se arate ca dreaptn 4x+2Y 11=0 este exteTioarll parabo!ct y~-x=O.
4x
1
In adeviir 1nlocuincl pe v~ - -in ccua1ia parnbolcl sc gllsc~tc ecuatla
2
Wx2+4x+I =O, ale ciir ei raclacini ffint complexe.

.T.=}. Din

X -

Inlocuind in (8) se obt in ccle doua tangen te

f)=0
y+~

ecuatia parabolei re~ulta y = p, d eci

~?i

=0

-py-p

~i

+y

(X+

f )= 0 s.au

+.;. = 0.

Se ub~ervi:i ci'l elc sint patalPle cu bisectoarele axelor de c-omdonate !ili


t ree prin punctul A ( - } , 0 ) unde ditectoarea parabolei taie nxn O:r..
7. Tangenta cle di?ec(ie clail1. Dircctia Sf' clil, ca de obicei, p rln euefirif'nt ul u nghiular m, prln urmare en dr!'npt n y = m.T+n sa fie tangentii
parabolei ri'imin ~ sa se determine n. Insa aceast a re~ul ta imedh<t din condi1ia ca r~alizan tul (o) sa f ie nul, anume p- 2mn, de umle ~e deduce

n=L
l n locuind in ecuat ia dreptei se g~tSeJ?(e di la parabola se poate d uce
2m
o singuri1 tangfmta cu d irectia data, a d irei ecuaj,ie esLe

Probleme de tangen~a

y=mx I L.
2m

6. 'l'angenta 'int7-un punct al parabolei. Ecuatia parabolei

y 2- ,2 PX= 0
(1)
da iP=2px, de unde, prin derivare, 2yy' =2r. Hezulta y'= E... In punctul
,y

M (x 0, y 0 ) de pe parabola vom avea

yG= :. =m, coeficientul unghiular al

.tangentei. A.tunci ccuatia tangentei este

Deoarece M apartine parabolei trebuie ca Y5 = 2pxo ~i in locuind in


-ecuatia preceden~:<'i se ohtine pentru tangentii. forma definitiva

- ~
\!~p(x+xo)
= 9J

t:u con J Hia y~-2pxo~O .

z'

-'31n t acclca:;;i tangE'nte ca cele gasite in exemplul din 6.

y- y 0 = L(x-x0 ) sau y y0-y5- -px+p;t:o=O.


!I

Dupa cum ~e vcdc, upare o cleo~ ebire rata de elipsa 9i hiperbola.


Ex e m p l u. Sil. se determine ecuatiile tangentelor la parauolii., paralele GU uisectoarcle a:rf!lor.
F'acem pe rind m=l !?i m= -1 in (9) :;;i 1ezulta cele douli tangente:
!J = :r.+ E. . y=-x-E.. .

Problema. Sa se afle locul geometr-ic ul punctelor de unde se pot


duce, la o parabola, tangente perpe?ndiculare.
Scriem ccua~iu unei tangent e oarecare a parabolei

(8)

y-mx + .1'...
2m

lGO ___________________

CAPITOLUL XVlll

191

PARADOLA

!?i a tangentci

pcrpcndic~lare,

care va avea urept coeficient unghiular


Pcntru ca tangcntclc sll !'de perpendiculure trebuie ca riidacinile ecuafiei (1 0')

m' = - I_
1

"'

satisfaca conditia m 1m.,=- 1, care d !\ .E._=-1 sau x 02x.


nflc pc dircctonrca parabolei. Acesta este locul cil.utat.

,,,

y~ - -x--

.,,

U rmeaza sa eliminam parametrul m 1ntre cele doua ecuatii, pentnt a


gasi locul geometric. I nmu l\ind ecuatiile cu m , ele se scriu
~i

P rima adunmc sc obtinc (m 2 + 1;( x +f)-o, sau, d eoarece

m2+ I:ol-O,

y'2-2px'=O.

(12)

Translatia de axe care aduce pe 0 in 0 ' este definita de


x= a+x',

x+ .E..=Osaux- -.E..
2

Locul c!tutat este directoarea parabolei.


8. Tangentele duse la parabo!ii, dintr-un punct ext erior. Fie P(x0 , Yo}
punctul din care vrem oa ducem langenlele la parabola. Ne Lrebuie coefir.icntul unghiular m, nstfcl r.n tnngcnt:l la parabola
y=mx+ L

(14)

1 'J -tl 1/ ,--1


~ - a.
x=-y-2p

x=ayz

Daci'i m 1, m~ sint ri'icl i'icinik nr.cstei ecuavii , tangentele d1utate se scriu


ca drepte care tree prin P(xo, y0 ) f?i au coeficientul unghiular ctmoscut, ded
y - yo = 11l"}.(X-.'Co) .

(11 )

A9adar dintr-un punct exterior sc pot duce doua tangente la parabola_


er.uatii!e tm1oentel01' rinse din punctul P(-3, 5) l.a
1

Aven1 p= 4. Ecua ~i.a (10') devine 3m 2+Gm-2=0, cu ra.U~u.: i n il~ nL1=-2; m~=3

y-5=-~(x-1 ~)

3
gcncrnln : 2x+Y+i=O si .~ 3Y+ l 8=0.
Aplica~ie. Sci regiisim. local geomet r i c ctl puncte!or de unde
perpe71dlcu !a.re, Ia o pambol<'i.

~duse

pttle~~<

Ia forma

cluce tangent!?

(15)

2r

Prin u rmare forma generalil sub care


(10')

$i

~cuati a

(y- /3)2-2p(x-o.) = 0.

de unde r ezulH1 ecuatj a de gradul al H-lea in m

-2(X+3l

OU$i In (12) nevada

y2-:J(3y-2px+f32+:Jpa-O, de unde se scoate

2m.

Cclc doui.i tnnger.tc nu ecuatiilc 1/- 5=

cn1'~

In gen~ral in!la ecua(::ia nu se fntllne~te sub aceasta forma, de aceea vom


dezvolta :;;i vom ordona termenii. He;mlt.a

2m

y-yo=mi(~:-Xo) ~i

(1 ~)

Y - f3+y',

de unde re:>.ultii .1:' =x a iii y' = y-(3,


parabolei rapo1tate la sistemul xOy:

sa treacii prin J>. lnlocuim deci in aceasta ecuatie coordonatele lui P 9i


obpncm
Yo=mxo+ ..E._,
(10}

.~c,ie.

9. Ecuatia pambolei mportata La axe purale!e cu axa de simetrie 9i


cu tangenta la vi!"j.
Fie O'x' axa de simetrie, O'y' tangenta la virf $i xO y un sistem de
axe pnrnkk ~u x'O'y' . Un punct oarecare M tiin plan are coordonatele
(x', y') f ata de sistemul ~:' O'y' ~i (.r, y) fa~a d e xOy; in particular virful
parabolei are coordonatele O'(a , (3) fa1;a de xOtJ.
Ecuatia pnrabolei raportatr ln nxa <'i f?i Ia tangent a la vld esle

dimine ecuatia locului geometric

Ex e m p l u. Sii. se
parabola y'-Sx= O.

sa

-.E. , deci P trebuie sa se

~e intHne~te

ecuatia este
(15')

hy -'- r..

Din identificarea ecua1;iilot (15) ~i (1 5') rezulta a=..:':. , b- -

l,

2p

= -~ 1- a, din care se rlcclucr

c=-

2p

p= -
2c.

a-

4ac- b2

lt

-- ,

4a

4a

(3 =-..!:..

(16)

2a

Pl'in urm arc ccuapa (15 ') r cprc?.inta o parabola cu axa de simetrie
paral cHi cu Ox, care are paramet1ul p = } ~i virf lll v ( -1!.,
unde
2a

4rt

-!!...),
2a

R- b 2-4ac. Daca a> 0, atunci ~i 2J> 0 !;> 1 parabola arc concavitatea ci'ltre
r.>O ; rlar.ll a<O, ~oncavitat~a este catre x negativ.
1"arabola (1 3') Laie axa Oy in pundele de ordonate date de
a~+by+c=O.

~n

Acestea sint reale sau imaginare dupa cum R =


4a( ~0. Totdeau na insa ax a de tiimetric Lrece prin mijlocul scgmcntului determinat de
b 2-

PARABOLA

192

193

CAPJTOL UL XVlli

cele doua puncte, care este Teal , oricum ar Ii punctele . I n adevar ordonat a
m ijlucului este
y= y, + y, _ _ !:.._ ,
2

2a

iar puralcla prin M la Ox esle y - y 0 = 0. Bisectoarea ungh iului for mat de


aceste d repte est.e de accca9i parte cu originea; prcsupunind ca y 0 > 0, termenii libcri d in am bele ecuatH s!nt negativ i :;;i p utem scrie d irect bisect oarea ung hiului cme contine or iginea

deci punctul se afla pe axa de si ~etri e;. cind b~ O , ecua?a parabolei s e


reduce la x - ay 2 +c, a ciir ei axii de suneir.e et; Le dn<:~r Ox.
Dad.\ se schi.mba intre ele coordonatel e x :;;i y, atunci e cua~iii (15')
devine
(18)
~i 1eprezinta

o parabola a dl.rei axa de !;imetrie, p ar aleUi cu Oy, arc ccua tia x--!:__; inlocuind pe x In (1 8) se ob~ine orclonat~'l virfului: y=
_

2a
_ _b'- 1ao =

I nsa din df'finitia parabolei avem M 0 F = M 0N (MoN IIO x :;;i NE Oy) ,


adica

""\V/(Xo - 2p)2+ Yo' =

R. . Parametrul parabolei este p = ..!:..

Prin urmmc (18) rstc ccuatia unei pDrabole cu axa de simetrie paralela
1
Ia Oy avind parametrul !J= ~i virful
Pentru a> 0 conca-
'

v(_.!!.. - !h )

fu

vi!.<ltca purabolei cstc fnd rl'ptata spre y pozitiv, p entru a< O, spre y neeativ.

Dad'i b = O, parabola are ca axa de simetr ie chiar axa Oy.


~tfel
toate chestiunile legate de ecuatia (l!l) sint cunost:ute de la st~d.ml trmomuhu de gradul a! II-lea, din algebra . Ceea cc s-a complct at met cste c!eterminarea p<:~rametrul ui parabolei.
::><
Concluzie Din slutliul fUcut mai !nainte ~e df'Rprin d urmiltoar ele:
D aca in ccuatia gener al/'! dP. qrnd1Ll al Tr-lea in x ~i y :
u;c2

+2bxy + C'!J~ +2d:r +2P.y -I f = 0

in xy, precum :;i unul c.lin t.ennenii in :r2 __.~au y 2 , ecuatia

riimasa 1ep7azinla o par aboUi.. Axa paralwlet este paral ela l a Ox sau Za
Oy dupil cum lipsc.~te f:en ncnul in :r2 sau in y 2. Viriul ~i parametr ul para-

bolei se determina a.7a cum s- a an:itat.

Proprielo!i
10_ Tangentu la ]JamboUl intr-nn punct M este bisectomea u nghiulu.i
f ormat d e mza vectome :;i paralela l a axii dusii pTin M.

Fie M 0(x 0, y 0) punctul situat p e p aiaboEt, deci trebui e

C'"'l

!J~ -2PXo-

Ecuatia

ra:~:ei

X y
Xo

Yu l
0 I

=0 sau

Yox-(xo 2p)- y- -2 uo= O,


tJ

~i

inlocuind mai sus obtinem

Yo)

' sau,dupa efedual'ea calculelor


2;~::oY-Yo(X

Dar din (lfl) a vern 2Xo=

+Xo) = 0.

!&.
, astfel
p

(21)

di ccuatia bisectoarei devine

YYo- p(x + x o) = 0
(21')
rn re nu este decit tangenta la parabola fn M 11
Dacii t angent a este biscctoar ea ung hiului FM 0N , atunci perpendicul ara in M 11 pe tangenta, adicii n ormala la parabola, este bisectoarea u nghiului exterior.
Aceasta propriet atc a parabolei arata ca daca o sursa lu minoasa trimitc J'a7.e paralele cu axa unei oglinzi parabolice, atunci razcle refl ectate
tree toale p rin focar ~i invers daca o sursii luminoasil. se a~aza in focat,
ra7.cle reflectat e sint paralele cu axa oglinzii. Din aceast a cauza oglinzile
parabolic-e a u multe 1nt rebuintiiri (telescoape, f <.uuri et c. ).
Ace:;ta estc rnot ivul pentru care propr ietatea aratata aiel se nume:;;te
pro)J1'ietatea optica a par abolei.
11. Demonstmtie vector iala a proprietatii optice a :rambolei. Deoarece triung hiul FM0 N este isoscel rezulta cii suma vectorilor F~ ~i
este un vect ot situat pe bisectoarca unghiului F M 0 N. Fi f' deci s=FMo+
-- --= (x oi + VoJ)- 2p i = (x 0 - p)- l+YoJ; NM
-- o""'
+ -NMo. Avem FMo=OMo-OF

I'

N"iio

1!_

(10)

vectoarc .M 0 F' cste

+ 2p

Yox- (xo--~)y -{Yo=(xo +;.)(y -

pe

lipse~te t e1menul

Xo

ONio-ON= (;~:oHyoJ)-( - f i+ Yll )= (xo+1)i.

P rin urmare

(20)
(22)
18 -

Coomctr le nn01litic:i cl. XI.

PARABOLA

195

CAPITOLtff, XVD I

194

------------------------------

13. Sa gasim ~i pe cale a l 't' " l


pe o tang) ntii variabila. Tang~~t~ ~e ~~~~tf:ometric al proiectiei focarului

este vectortll care are direc~ia bisectoarei unghiului FM0 N. Fie acum
M(x, y) un punct oarecare din plan. Expresia vectorulul
este

i.iJJ

MoM= (x--xo)i + (Y-Yo)].

y -= rnx -1- "---,


2m

(23)

iar perpendiculara dusa din focar pe tangent a:

P entru ca vectorii (22) ~i (23) sa fie coliniari trebuic ca coordonatele


lor (proiectiile) sa fie p roportionale, adica
x - x, = Y - Yo de uncle "

+ x.

y =- ~(x "'

= .1!...

my=m2x+ _P_
2

2xoy=yo(x+xo).
.

y'

Inmultind cu m ambele ecuatii, ele d evin

(s-au adunat numttorii"la numaratori), care da

adicii ecuatia (21). Inlocuind 2x0 =

.E..) .

~i

my=-x-j- 1!..,
2

care prin sciidere dau (m2..J l )x = O sau deoare


2
ecua1ia axci Oy (tangenta la virf).
'
ce m + 1~0, x=O, care este

se ob\ine ecuat ia tangentei (21') in

./1110 la parabola. Astfel tal")gcnta este ~;ituata pe bisectoarea unghiului

FM0 N.

Nota. Fie M e proiectia lui M 0 pe 0:~:, deci Mb(x 0 , 0). Avem

EXERCfJII $.1 PROBLEME

(24)

~ Se da un punct fix 0 ~i o drea ta fi "


caretrece prin 0, taie pe (D) in N Se P
xa <
I?> 0 dr~aptii variabila,
larclor ridicate in N " " (D) . i 0 . ONcere locul mtersecttCl pe!pendicus. .
.r-!;il n
pe
.
a se ftgurezc lo ~ul ~i sa i se deleimine elementele.

Aceasta aratii di ~angenta la parabolii est:_J?:rolc~a~u d iagonala paralelogramului construit cu vectorii 0!110 ~i 0./1116, proprictale care ofera un mijloc simplu de a constr ui tangenta la
paraboli'i !ntr -un punct dat (fig . 86).

[Se ia perpmdiculara d"n


o
(n)
.
1
ca Oy ; ?f'-ax=O.].
pe
ca Ox ~~ paralelll Ia {D) pr in o,

12. Consecinje. 1) Constructia tangentei ta pamhotli. ~tim ca triunghiul FMN (fig. 85) este isoscel. Tol]l,enta, fii nd bisectoarea u ng hiului
opus bazei FN, este in a cela:;;i timp inaltime
!?i mcd iana , deci ~ i media ~oare. Tangenta se va
construi sau ducind din M per pend iculara pe
FN sau d udnd medintoarea segmen t ului Fi'l
ca re, co veri fic are, va trebui sil treaca prin M.
2) Fie P mijlocul segmentului FN. Focar ul ~i clirectoa:rca fiind la egaHl. distan1:'l de
tangent a Ia virf, P se afl5 pe aceas ta t angenta.
Apoi MP fiind tangenta in M , tmghiul MPF
estc ctrept. Se c tesprind de aid urmat oarel e
p roprietiiti:
a) Pmiectfa joca1u.lui pe tangent a la parabola .~e afUi pe tant} E'nta la viTf, car e apare--astfel ca loc geometric al proiectiei focarului pe
tangentete la paraboUi.
.b) Sf:mP.tricul -f ocanttui fatii d e o ~angenta
sc gase$te p e di?ectoare, deoarece "FP = PN. Deci
!ocu! qehmetrir ul simetric-vlni fo ca1u lui fatil de
FJ&. so.
o tcmge1~ta variabila este di1-ectoa1ea parabolei.

"
!(!j'(jll Sa :;e determin e ecuatfa parab 1
la \1cl,~tiind ell t rece prin punctul (2, 5)~ ei, raportatii la axa ~i la Langenta

t.~

!2VL-2ax- {).J

~ 5 11 se d eterm.me ecuatia unci parab 0 1


m0.trie ~i la tangenta la v lrf ~. d "
e, raporta~a la oxa de siSa se aile pundul de tangentii. nn ca este tangenta drepte-i ;__
-2Yt}_=O.

[ Y2-12 x=O; T

(f,

4) .]

-t ~ Sa sc gilseasca ecuatia
par b 1 .
ta "

la ~ ' ti'r'nd ca- t


t
.
a o t:!l, Iapor ta la axa ~i la tangen"'
~
angen a panilclii. ~u dreapt a 5x-4y-2=0 trcce prin
""
p unctul' A(4,
7).
[Coeficientul unghiulat a1 dreptei cste
w

"!:-- @

cu aceasta direcpe trece prin A; y2-10x-O.)

m-~
-

Se

.
sene
t:a

tangent..~

- d
. _
.
Sa se calculeze lungimea ;;cgr
t
$1 tangenta la virf pe
tangentii de d' n;,n u 1w, etern~lrlat d e d1rectoare
0
m elrul p al parab~lei.
Jrecl'-'e m, ln fum;~Je de m ~i de para-

'

196

CAPITOLUL >...rvnt
PAllA BOLA

Se da parabola y:t._2px ;= 0. Sa se determine i~clinarea tangentei


pe care axele de coordonntc taie un segment egal cu p "1/:J.

107

[!nclinarea: 30,]

-:1:(5i'Ji1.

par~bole ~tiind

Sa se ga:;easci'i ccuatia unei

ca axele deiermina pe

Lang~ paralcla dreptei 5x-12y-4=-0, un segment de 13 unitii~i.


5
r"
r'- =13
m=~--+
I u' 25
[

12

1m'

4,,.,

'

deci ~ -:;--x=O ]

307. Dacii N este un punct sit uat pe directoatea w1ei parabole, sii se.
dcmonstreze di mediatoarea segmentului FN (F, focarul) este tangenta la
parabola.
[N (

-f y.)

Mediatoarea

~re ecuatla 2yy -yg-2px=O. Fie> M(x0, 'Yo)


0

pe parabol a, astfel ca NMIIOx, Avem

Y~=2PX0

etc.]

@ Sa se scrie ecuatiile tangentelor cluoe din punctul A(12p, 7p) la


parabola y 2-2px=O.

314 . Pe o par abola se con;;iderii un punct M vari abil 9i simetricul


sau M ' fa1ii tie axa de sim etrie . J1. fiind un punct fix p e axa parabolei , se
'cere locul geometric al intersecti~i dreptei MA cu paralela dusa prin M'
la axa. (S.G.M.III).
[y2+2p (x-2a)=O. Parabola.]
~ .'ll!i. Fie F f ocar ul unei parabole, J'v1 un puncl mobil pe ea si A un

punct fix pe axa de simetri e.


Sa se g aseasca lucul intcrscctiei dn~ptei MF cu patalela dusa p rin
A la tangenta fn M.
Sa se dea ~i o solutie .f!eometrica (S.G.M.VIII).
[Cere cu centtul In F ~i c u raza

[x- 2y-f- 2p=O; x-12y+72p=O.)

...- .109. Se dii parabola


O Iii dreapla y = 2x+~ . .Sa se gaseasca
coordonat ele punctului M, aliezaL pe drcapta data, a stfel ca tangentele
duse din M la parabola sii determine pe tangenta l a virf un segment de:

y 2-8x =

a) 3 unitati; b) 2 y3 unitati.

[a)

M(0,3), M'(- 1, H;\b>

M(f 4); M'( - + o) ]

310. Fie M 0 un punct pe o parabola cu focar ul F. Prin F se duce


coarda AB paraleHi cu tangeni.a in Mo f?i marginita la parabola. Sii :;e aratc
ca a vern AB = 4FM0 (C.d.p.).
.'111. Se duce o coard a prin focarul unei parabule. Sli se arate ca raportul dintre p rodusul seg ment elor determinate de fo car pe coarda :;;i
coar da inlreagii esle con~tant (Salmon).
R.tport ul cste

r; l

312. Pe par abola y = 2px sc considera punctul M avind abscisa d e


2 ori cit accca a focarului ~ i se duce coarda MM' simetrica :rata de ordonata punct ului M , cu coarda OM, 0 fiind virful p nrnbolei. Sa se arate ca

cercul descris pe NIM' ca diarnetru trece prin virf (C.d .p.).


[Elste suficient sa se arate c11 OM J..O M' .]

Pe o parabola sc considera un punct M variabil ~i simetricul sau


Se cere locul geometric Rl intersectiei tangentei in M cu paralela dusa prin M ' la axa de simetrie (S.G.M.III).

6i3)

M ',

fri"t'! de axa d e simetrif'.

FA.J

316. Se d5 o pmaboUi, un punct A pe axa ei ~i dreapta (D) , pcrpcndiculara pe axil , trecind prin simetricul lui A fa ti:i de virf. Tang enta intr-un punct M al parabolei taie drcapt.a (0) in N. Sa se af le locul geornetril: al intersectici d reptei MA cu p aralel a dusa prin N la axa parabulei,
dnd M descrie curba. Particularizare dnd A coincide cu vilful parnbolci.
[y2-p(a:-a)=O ; cnz p a rticular a=O.]

317. Se di'i parabola y2.._2px=0. SC' cere locul punctului M, astfel ca


tangenlele dusc c!in M la parabola sa determine pe tangenta la v1rf u n
s egment de Jungime data a.
[y"--2px - a2 Acee~i par a bola, deplasat11 ast!el ca pcntru x =O,

u=+a..J

318. Se tla un cere ~i o rlr!'aplii (D). Sa se afle locul p tmctului M


astfel ca tangcnt ele duse din M la cercul da t sa fi e eg ale cu distanta de la
M Ia d reapta (D). Particularizari.
[Se i a (D) ca a..xa OiJ ~~ perpcndiculara clin cent r ul "' a l cercv lui
ca Ox. Locul c stc p ara bola v'=2ax-(a'-2). Cazuri pal'Li"ulate; 1) a=r ;
~) -a=> ; 3) r =O.]

319. Se clii parFtbola y 2.._2px= O f?i dreplele x-

f.

care intil ne~c

axa parauulci in 11 f?i R. 0 t an genta variabila a par auolei intnnefi tc r rl!'


douil d repte, respc>ctiv in P ~i Q. Sa :;e d eterm ine cocficicn tul ung h iu l<ot
al tan gen tei , astfel ca dr epLele PB ~i J! Q sli fie perpendiculare.

[m= V- 1+\1'5.]
320. S c dii f'lip~a rap ortata la axe, cu semiaxele a, b !'li pan.1bola y2___
- 2p.1:= 0. Ce condi1;ie trebuie sa !ndeplineasd't elipsa, pcn t l'l! ca cele d oua
curbe sa fie ortogon ale't Sa se aratc rlacii condi~ia este i ndeplinita, atunci
o rican~ ar Ii p, pambola cstc ortogc:~ala elipsei.
[b =a \f i, P\ipsa are semiaxa mare pe Oy. Se vo l u o un punct
M(.T.o. y 0), presu}Jus p e elipsi\ ~i pc pnrAholii ~: se va scrie ca tan ge n lele
ln M la ccle doua c mbe sint perpcndic ulare.]

198

CAI'ITOLUL XVnt

321. Sli se determine par abola y 2- 2px=O, ortogonaUi cercului cu


centrul in A(-2, 0) :;;i cu raza 5.
Aceea~i problema pentru un cere cu acel~i centru, dar ru ra?.a r.
Si:i sc aflc locul geometric al punctclor comune celor doua curbe, clnd
ra?.a ccr cului variazii.

[Se considedi M(Xo, Yo) pe (.-ere ~I pe parabo11l ~~ se scrie ca tangentclc la celc douii curbc sint pcr pendiculare. In ba7a con di(iilor ini(:iale
se gase~!:e xo=2, vo= 1-16 (cazul general). Locul geomeLdc esLe,
evident, x=2.)

y;

PROBLEME DE RECAPITULARE
$1 SINTEZA

322. Fie M un pund ~;ituat pe o parabola. Tangenta !!i normala


(perpendicularii p0. tangcnta) in M intilnesc axa parabolei, respectiv in
T :;;i N, iar M se proiecteazii pe axa in M'. Sa se arate ca:

a) Mijlocul segmentului '1'/.W este virful parabole1.


b) Segmentul M'N cstc constant :;;i cgal cu par ame-trul paraboleit
323. Prin focarul unei parabole seduce o coarda AB.
a) Tangentele In A 9i B sin~ pcrpendiculare intre ele.
b) Punct ul M rle intersectie a normalelor in A ~i B se aflii pe diametrul conjugat coardei AD.
c) Sa se afle locul geometric al punctului M (C.d.p.).
324. Fie M un punct pe o parabola :;;i M simetricul sau fat;a rle axa
de simetrie. Sa se afle locul geometric al interscc~iei perpendicularei in
M pe tangenta (normala), cu pnrnlela dusa prin M' la axii.

[Parabola

v~=2p(:r-2p).)

327. Se dau perechile de puncte (AJ, A 2), (B1 , B 2), (C1 , C2). Ce condi~~~ t.rebuie sa fndcplineasca segmentele A 1 A2 , B 1B 2, C1 C2o pentru ca, 0

fund un punct oarecare al planului, vectorii

~~~~+~2:~-~+~:~~~ +~
sa nibil extremiUitile

325. Fie M un punct pe tangenta la virful unei parabolc. Sa se orate


ca perpendicula.ra dw;a din M pe polara lui in raport cu parabola trece
prinlr- un punct fix.
326. Sa notam cu M, N punctelc de intcrsccpe ale polarei unui punct

S, In rnport C'U o parabola data.


Se cere locul geomet ric al punctului S astfel ci:i aria triunghiului
SMN sa fie Constanta (S.G.M.VIJI).
(Fie S(a. 5). Locul este par abola ~~-2pa=const.)
S.e:,<mcntul TiW .~ nume~te subtangenta, iar M'N su bnormala relativa Ia punctul M.

A, B, C in linie dreaptii?

[Fie An mijlocul lui AtA,. Avem 0A=2UAn etc. Este suflc!ent en


mtjloacele celor trei segmente sa fie celiniare.l

328. Se dau patru puncte A, B, C, D, intr- un plan. Ce conditie tre-

b uic

sa 1ndeplineasd\ aceste p uncte penlru ca sll. avem


____.

---+

--+

OA+OB=OC+OD?

OA-OC=oD- OB sau CA=BD,

. [Rezult 1l
s!l f te parHlP.Ingram.]

deci !igura CADB trebuie

329. Se dau trei puncte A, B, C in plan. Se cere locul geometric al


punct ului P astfel ca sa avem

PA.-n=PA.. i0
[Iniiltimea d in A a triunghiulu! ABC.]

330. Se dau pe o axil punctele A(-3) ~i B(7). Fie M punctul care

imparte segmentul liB in raportul MA = ._2_


M~

~i N punctul pentru care

MN=S. Sa se calcule?.e raportul NA,


NB
[M(S); N(ll),.J

200

P R OBLEME DE REC!I. Pl'l'ULAHE $! Sli\ 'I B4A


PROB LEl\lE DE R E CA P1'1' U LA UE S l S~TEZA

~ Se

dau punctel e A (2, 3), B(5, 6), C(7, 4 ). S a se af le unghiurile


pe car e le fac dr eptele AB, DC, CA, cu semiaxa pozitiva.
[45; 135;

c) Aria t riun g hiu tui ABC.

lmu

;uctg~ = 11"17'.]

332. Sa se verilice ca patrulaterul .flBCD form at de p unctele A (O, -2),


B (l , -5) C(5, 3), D(2, 2) este trapez is osceL
S olu ~ie analitid i eyi vectoriala.
[Analitic se v a arata ci! doua lntu li sint cg al inclina tc ~Ox, ~
celela lte do u ii sint " g ale. V e etori Al : "" VII arilta cii vcctorii AD ~i HC
sint col iniari ~i ca 4A= 4 JJ folosin d p rodusele s calare .]

~Se dau dreptele 3x-4y+ 6= 0 ~i 4x-3y - 9= 0. Sa se d et ermine


paralela la a doua bisectoare a axelor d e coordonate, care sa formeze intre
cele doua drepte un segment de 5
u nWiti.

1/2

[Doua solutii : Y= - x+ 50

~i

y= - x- 20.]

~ Sa se afle v irfurile u n ui triunghi, cunoscind m ijloacele latur ilor


P (::l, - J), Q(l , 7), R (-4, :1).

cent ru de grcutatc ca ~i A RC. (Tcmcma lui Pappus.)


336 . F ie A (x 1, Yl ), B (x 2, y 2), C(x~, y 3 ) virfurile unui t riu nghi ale dirui
ln"lll'i lc notam cu a, b, c. Sa se demonstre'!zc ca ccntr ul cercului inscris
t riung hiului are coorrlonatPle:
1 + hx + cx3
x =a.1:
-- - - -, y

a.+. h+c

F ie AA' blsectoare a
A'B

a p oarlele _

~~ J

+ by, '..F cy, ..

a+ b+ o

JA

337. Se dau
12x + 5Y+ 16!3 = 0 ; (CA) 4x-3y - O;
(AB) !J.r. +l !iy-163 = 0, car~> formeaza triunghiul ABC. Sa se calculeze :
a) Lungimile ma, mb, m 0 ale medianclor . Sa se ver ifice r elai.ia

m~ + m~ + m; = ~ (B'C2.+ Ci'P+ AJ32).

s=

420.

280
ill

338. Acelea~i date ca la problema precedenta . a) S a se cal cul eze coordonatelc ccntr ului cer cului inscris lli raza sa r. b) Sa se scrie ecuap a cercului inscris triunghiului.
[ lntersectia a d oua bisectua re lnter!oare dS. 1(
(;o

M
)

-748 7

pinil Ia una d in laturi d ii r=7. b) 7(x'+u '-J+96x - 72y=O.

Distantn

339. F iind dat u n Lrape~ ABCD, dreptu nghi in A !li D, ~e u nesc vir'fur ile B, C cu mijlocul M al lui /i:D, apoi se duce din D o perpendiculara
pc CM ?i din A o per pendiculara pe D M . l''ie N punctul de in t llnire ul
acestor perpendiculare. Sa se dem onstreze di dreap la MN cstc perp endiculara pe BC.
[Axele sin t evidcntc : A B c11 O .T., A n ca Oy. Nu este ne voie de ecuatia d r ep tei fvl.N, ci n u mai de cud ici<Jutul " i unghlular.]

340. Ce valoare t r ebuie sa alba a pentru ca


D(- 1, -1), C(2, cr.) sa Iie pe Iinie dreap tll.?

p u nctcle A (l , 2),
[<!=3,5.]

341. Fie A (2, 0), B(3, 0), C(O, 4) vi rfurilc u n ui tr iu nghi. S~ se arate
ca picioarele p er pendicularelot duse din punctu l P (5, 4) pe laturile triu nghiului ABC ~int in linie dreapta.
342 . Pen tru ce valoa.re a l ui a drep tele x+y- 3 = 0; 2x + y - 4= 0 ;
a x +3y - 7 ,- o ~fnt concur cnte?
lnlocuind pe ct cu valoarea aflata, dreapta rezultata apar tine f asci
culului

2x+y-4 +1(x +y-3) = 0;


pentru ce valoare .a lui /.?

[a=l;A~f ]
343. Se dau punctele A (a, 0), B(O. b), C(3a, 3b), D{4a, 2b). S e ia pe

scgmentul BC p u nctul M ast fel ca BM = k , iar pe DA punctul N, astfel


MC
lc--1 . ~a
c: se demonst reze ca" d reap t a ""'
"'"'' trece pnn
. t r-un punct '1x.
ca DN
_ - Nil.

b) Lungim ile inaltimilor.

2. v'2 u4 1 ; mb =]. '1/4 729 ; m, = 2s ; ha =

108
420
' h, = - ;
5
17

centrul cer culu! tnscr!s. Se p ne seama de

-- --d rept ele (BC)


A 'C

..__

~i

JA'

O!IJ

hb = -

[Fie A(x 1, 11!), B (x 2; y2), C (x., 1/a). Se scrie ca P est e m ijl ocul lu i
AB etc., ~i s e obtine w1 i le m de " cuat ii.]

335. Se ig part latu rile OC, L'A, AD ale u nui triunghi in acela~i r aport
prin pu n ctelf' M, N , P . Sa se d emonstrcze ci'i triu nghiul MNP are acela~i

201

[ P u nctul fi x

c: 2b) ]

202

l 'ROBLEME DE nECAPITULARE !;IT 1'\TN'l"EZA.

844. Se considera un punct M mobil pe latura Ox a unghiului fiXI


xOy $i un alt punct fix N in accla~i plan. Fie P proiect ia pum:Lului M pe
Oy $i Q pl'Oiec~ia pun~tului 0 pe dreapt a MN. Sii se arate c11 drcopta PQ

trece pl'intr- un punct fix (N. G. Botea , G.M. XXXI).


[Axele: O x ~I perpend!cu lara In 0 pe f'.a . Oy are ca ecuatia y=mx.
mq, -m1>- -q) ]
A poi 1\i(p, q ); puneLul rix este ( r--- 1 +.m
1 +m'

345. 0 dr~apta variabili:i care trece prin punctul A(O, 5) taie dreptele x -2=0 $i x-3=0, respectiv in B $i C. Sa sc arate ca:
n) Paralela dusa prin B la OC trccc ptintr-un punct fix.
b) Aria triunghiului OBC este constanta.
c) Existil o pozitie a dreptei ADC, astfel ca "XBOC=4li
Pentru ar.est caz sa se calcule<:e celelalte unghiuri ale triunghiului
OBC (E. Mor~un).

P ROBLEME DE RECAPlTU LAR E $I SIN'l'_E_z_ll._ _ _ _ _ _ __

]or D ~ 0, respcctiv pe (A) $i AD. sa se arate ca D 1 0 1, paralela dusa prin


C la (A) ~i perpendiculara dusa din H pe (A) sint trei dreptc concurente.
349. Se dau punctele A(6, 0), B(O, 4), C(l, 5).
a) Sa se arate cii triu nghiul ABC este dreptunghic.
b) Dreapta AC taie axa Oy in E, iar BC taie axa Ox in F.
Sa se arate ca mi)loacele segmenlelor DC, BA, EF sint coliniare ~i sa
se af!e ecuatia dreptei lor (D).
c) Sa se aratC' cii biscctoarele interioare ale unghiurilor AEO, BPO
sint pcrpendicular e ~i se intilnesc pe dreapta (D).
[(D) x+5V-13=0; bisect oarele: Cl+

+4=0.]

= -

6 !iind

=-9, tgC=

piitr~te;

c) l. = - 2
M

~i

203

A la (A) intilneliite pe Ox rn punctul D . Fie DJ $i 01 proiectiile puncte-

[a) Punctul fix J(o.f);t..)s=%unltllti


M

1/2)x+v-6=0 ~1 x-(1+ VllY+

350. 1) Care sint punclele din plan care ,qat isfac sistemul:
2:r-5u+4= 0; x+2y-3>0; 3x-4y+2<0?

l.=

coct. unghiular a l dreptei ABC. Pentru ).=-s tgB-

f J

346 . Se dau punctele A(1, 0), B(4, 3), C(O, fi). Se cere:
a) Sa se determine coordonatele punctelor D, E, F, $tiind ca D im-

2) Sa se afle lungimea scgmcntului de dreapta pe care sint situate


punctclc giisite.
.
3) Dacii se perm uta circular semnele =, >, <, se obtin fncll. doua
sisteme. Care dintre ele este incompalibil ?
351. Se i a un punct M variabil _pc baza BC a unui triunghi isoscel
ABC. Sii se dcmonstreze ell. suma AM2+BM~ este constanta.
[Coru;tanta este A:B!.J

- -i) E impartc latura CAin raporlul (-f)


~i F i'mparte latura AB in raportul ( - -i) '

352. Prin virfurile A, B, C ale unui triunghi se due trei drepte paralele, care intilnesc laturile opuse in punctele a., 13, 'Y Sa se demonstreze
egalitatea de arii:

b) sa se arate ci drcptele AD, BE, CF sint concurente.


c) Si:i se arate ca punctele E, F ~i D', conjugatul lui D fata de B 9i C
sint coliniare.

[Se poate lua O:=A ~~ Aa ca ax11 Ox, Jar Oyj_Aa.]

parte latura IiC in raportul(

[D(

*) '

E(

~ ) ' F (~ f) D' (8, l).J

347. Cunos~ind punctele A(6, 3) ~i B(O, 5), sil se a.flc:


a) coordonatele piciorului D al perpendicularci duse din D pe OA;
b) coordonatele piciorelor E ~i F ale perpendicularelor duse din D,
respectiv pe AP :;;i OB;

c) coordonatele punctelor M, N unde paralele duse prin D la OB $i


AB !ntilnesc drcptcle AR $i OB;
d) sa se orate ca dreptele EF, MN, OA sint concurente.
[a) D(2, 1); b ) E(3, 4), F(O, 1); c) M

(2, ) N (o, f)']

348. Se d11 unghiul drept xOy, o dreapt5 (.1) ce trece prin 0 $i un


punct A care se proiecteaza in B ~i C pe Ox ~i Oy. Paralela dusii prin

353.

Se dau punctele

A(

t) a(.....:..1, -) C(-

1, 1). Sa se

ga-

seasca nria triunghiului format de bisectoarele exterioare ale friunghiului ABC (C.G.M. XXX).

[s = 1::5]
354. Se dau patru puncte A, B, C, D intr -un plan orientat $i se cere
locul geometric al puncLului M astfel ca sl.l avem relatia intre arii;

SMAa'+Sucv-.,Susc+CMD4
[0 dreapta.J

355. Se dau doua axe dreptunghiulare Ox, Oy. Un triunghi dreptunghic isoscel, variabil, are virful t1 fix pe O x $i virful D al unghiului
drept, mobil pe Oy. Se cere locul geometric al vi'rfului C.
[A(a, 0). Locul este

x-v+a=O.]

_____________________P_n_o_B_LE_I_~
__n_E___
RECAPITULAH~SISINTEZA

204

356. 0 dreapta se ua~<:a m plan piistrind u-~i dire<:pa. ~a intilne~te


perpendiculare Ox l)i Oy, respectiv in P :;;i Q. F'i e RE Ox, astfel ca

~~le

PH~d

(<:onst.).
Se CC't'e locul intersecfjei perpendicular Plor riclicate in P lli R respect iv p e QP !li Q R .
'
(Fie m cocficien t ul unghiular al tlreptel PQ. Locu l este: x+ 2mv +
+d- O.)

357. Se dii ungh iul drept aOy, o clrPaptii oarecare (D) !li u n punct
mobil M pe (D). l<'ie P :;;i Q prokctiile l ui M, respecliv pe Ox ~i Oy. Se
cere:
a) Locul geometric a1 in tersec~ iei p aralclci cluse prin P la (D), cu
perpendicular a dusii din Q pe (D).
b) J .ocul intersecfjei paralelei d nsc prin Q 1a (U) cu perpendiculara
dusa din P pe (D).
c) unghiul celor- doua locmi geometrice.
fLocurlle sint douli drepte perpendicularc. ]

358. C(a, b) este un punct fix din planul axelor redangul nre Ox ~i
Oy, iar A !li B proiectiile acestu i punct pe axe. Prin C trece o dreapta
mobila pe care tie proicctea?!l punctele A ~i B, re~p0ctiv in C' ~i CH, :.~le
caror proiccW pe AC sint respeetiv A ' !li ll.H. Tot punctele C' ~i C" se
proicr.tC'nzll pe BC in lJ' $i B". Toatc proiectiile fiin d ortogonnlC', se cere:
a ) Sli se arate di oricum o-ar rnti dreapta mobila in j urul p unct u!ui
C, dreapta A"B" are o directif' fixa.
b) Sa se afle locul descris de mijlocul segmentului A ' B?l'.
c) Idem , lo<:ul mijlocului segmentului :ff'B' (1;>C'. P olit. Euc., Lucrnre-

par~ialii,

PRO.,l.>OM. DE RECAPITUT.ARE ~r SIN


_ _T_EZ
__
A ____________ ____________ ________2_0_5

b) Sa se scrie
HC (E.

ecua~ia

Mor ~un).

ta.ngenlei la cercul rn scris, paraleH\ cu latura

<:) Sa se scric ecuafia cercu lui care trece prin mijloacele A 7 , B', C7
ale laturilm ~i sa se arate cii cele doua <:er<:uri srnt tnng<'nte int r-un
punct F, ale ciirui courdonale se cer .

[a)

Centrul cerculul ( ~ '-;) Cercul: x 2+vt- .r-11

1,..~ 0.

361 . Se dau axclc dtPptunghiula re xOy !li punctele A(4, 0) ~?i B(O, il).
1) Sa se scric ccunt ia dreptei AD ~i a bisectoarelor ungb iurilor OAB,

OBA.

2) Sa se scrie ecuatia cercului inscr-is triunghiului OAR ~i a cercului


care t rece prin mij loacele laturilor lui OAB.
3) Sa se demonstreze eli nccstc douii cercuri sint tangente ~i sa se
calculeze coordonatele punctului de contact.
4} S11 sc de monstreze ca dreptele ce unesc vkfurile ldunghiului OAB
cu punctcle de contact ale laturilor opuse cu ce1<:ul i nscris, stn t trei
dreptc concurente (S.G .M. V).

1939).

[a) m = -

b;

b)

2x
311

2y
+ ab
-1=0; c) a:r--hy~a.._b".

Cele douii drepte-loc geometric srnt perpendiculAr<"J -

359. Sc d au p unctele A(O, 1), B{4, 2), C{2, il) iii se cere:
a) l ocul geometrical punctelur care satisfac relatia :

M}P+ MB2--MC2 = 20:


b) Jocul geometric nl p1111ctelor care satisfac rela~in:
MIP+MB,-2M C2=7:
c) ~a se cerce teze daca exislii pun cte fn p lan care sit satisfaca cleo-

data ambele

362. SP dau doua axe dreptunghiula re xOy !li un punct 11. a~zat pe
prima b isectnare a unghiului axelor. Fie A :;;i A 2 p roiect iile lJJi Jl, r es1
p ectiv pe Ox ~i Oy, iar M !li N pw!Ctelc in care o d rcaptA variabila ce
trece prin A intilne!ite acelea~ i axe.
a) Dreptele MA2, NA1 !li perpendi cularn d in 0 pe MN sint con curente.
b) Pelpendkular ele i n M ~i N pc MN intllnesc respectiv pe Oy ~i Ox
in N' ~i M'. Se ccrc locul geoml"ttic al in tersectiei dreptei M' N' t:U perpendiculara dusa din 0 pe MN (S.G.M. VU).
[Locul P.ste un cerc.j

rela ~ii.
[a)

M,[ 2(1 -

Ccrcul x~

3),

2].)

I y' -4x-12=0;

!J) dt-eapta 1/=2; c) M 1[2Cl+

V3>.

2);

360. a) Sa se scrie ecun~ ia c<'r<'ului inscris tri ung!Jiului format depunctele A ( ~ 0 ) , lJ(2, 0), C(-2, il).

363. Se dau doua axe dreptunghiula re O:t:, Oy ~i punctele A(l, 0),


A'(-2, 0), B(U, 2). M fiind un punct oarecare pe axa Ox, se cere:
1) Sa se s<:d e ecuutiile cercurilor circumscrise triunghiurilor ABM
~i A'HM.
2) Sa se calculcze coordonatele centre!or (C :;;i Cv), n.<:ele r , r ' ~i dis-

tanta CC'~

=2_:_
0_:_
6 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _P_n_o_
m::~-~l'l-n_Y-_.c_AP'::"l'T~~~-"l'- srn
_T_E_z_A
3) Cind punctul M se depl aseaza pe Ox, sa se arate di centrele C
..C' descriu cite o clreapUi 7i ca raportul razelor cercurilor cste constant
(V. Mioc.:).

( M(a, O);

x'+v'-<a+l)x-";

I)

v+a=O; x 2 + y2-(a-2Jx+(<L-2)y-

- 2a=O 2) r2= ..!!._(11"+4) r"'= .!._(otZ+4)]


'

]6

'

364. Se prelunge~te diametrul AB al unui cere cu lungimca Br.'-=l'i'B


se duce CX perpen dicularii pe AB. Printr-un p uncr oarecare :- ~ :_x se
due tangentele PM, PN la cere ~i ele intilnesc in II ~i K tangenta in
punctul A . Sa se demonstreze ca centrul de greutale al t riunghiului PHK!
--Ste un pund fix (G . Papelier).
- ~i

[Axclc: diamctru l AB ~i tangenta tn A. Se scriu t angentele din P


la cere ~i se intersecteaza cu :r=O. Se calculeaza apol coordonatele cent tu lui rle greu tate care slnl

(~'

o). r r aza cercului.]

365. Se dau trei puncte A, B, C pe o axii orientata ~i un cere oare-:


-care. Se noteaza cu a, ~ . 'Y puterile punctelor A , D, C in raport cu ccrcul. Sa se d emonstreze egalitatea:
.

(G. Papelier).

[Se

poote lun originea in centrul cercului ~~ OxiJABC. Dac:i oercul

se reduce la un punct se

ob~ine rela~la

lui Stewart.)

366. Se dau douii axe perpendi_cular~x, Oy 9i punctele A , D pe


..axa Ox. Se duce cercul f1x (C) d escns pe OA ca dinmctru, iar prin punctele dale A, B Wl cere variabil (C'), care tnie cercul (C) in A ~i in punc--:tul mobil P.
Sll se gl:lseasca locul punctului al doilea de intersectie M, al drept ei
OP cu cercul C, cind acest cere variaza (C.G.:M., XXl;.;:J.
[A(a, 0), B(f>, 0). Ecuatta loculu! se desface tn x2+yL ax=O ~i v-!1==0. Cea din urmii cstc locul cerut.)

367. Se dau doua cercuri C1, C2 , tangente in originea axei Oy avfnd


razele r 1 7i r 2 . Se cere :
'
1) Coordonatele punctelor M ~i N, unCle o clreapta variabHa care
:trece prin orig ine taie res pectiv cercurile c1 r;;i c2.
2) Sa :;e arate cii tangentele fn M 1)i N la cercurile respective slnt
::paralele.
.
_ ~) Locul geometric al mijlocului segmentului MN.
2r1
2mr, )
[ l) "M ( 1 + m' ' 1 m

m'-1

I' = -

2m

3) Cercu l

'

( 2r,
2mr,)
N 1 + m ' 1 + m' 2) Acela$i

x'-f-11'-(r1+r2)x=O.

coeficlent unghilililr;

PROBLEME D E R!:CAPI"l'ULARE

207-

i>1 SINTEZA

:368. a ) Sa se scrle ecua~ia familiei de cercuri tangente la axele de


coordonate, cuprinse in cadra nele I sau III.
.
b) lJinL1e aceste cercuri sa se determin e cclc care tree.: pnntr-un
punct dat A(a, o). Caz particular A{2, 9).
.
.
.
c) Fie M punctul de contact al unwa dm cercun cu axa Ox. 9
dreapta care trece prin M ~i are o d irec~ie lixa taie d in nou cercul in M'..
Se cete loc.:ul geometric al punctului M'
d) D intre cercurile ! arnili"! r.e mri H lS sa se n:tpJmine acclca care
tree prin punctul (J,.- 2, 12..._2), }. liind raza cerculw (S.G .M., III).

r~' ;,f-"'J2.....:n x-2/..u+A.'-O. (/., ).) centrul ~i A r aza. ~) '-=~+h:j;:~2-m'x-tm+ll"v=O. d) ~:Cua~ia cruc dO. pe A este :>. -2 A"- 4A+41.+
-f--8=0, cu rii.dllclna intreaga 1 1 =2 ~i o rMiicinli irationalii. 1~;;; 2,38.]
c)

369. Sc di'i pun ctul A(-2a, 0), cu a> O.


1) Sa se scrie ecuatia generalii. a c.:ercwilol' care tree prin punctele0 f;li A.
.
.
.
.
2) Fie M punctul uncle unul din aceste cercun tmc dm nou axa Oy.
Sa se gaseascii locul geome tric al intersectiei tangentelor in M 1)i 0 la
cer e, atunci cind cercul v ariaz.ii.
3) Fie p punctul uncle ~ercul vm:~abil taie a .ctou a ?adi locul g_eo-_
metri~ (sc la~i:i la o p arte ongmea). Sa se arate c~'l absc~sa p~nc!ulm. P
este data de o ecua~ie de gradul al III-lea, care are o smgura radi1cmi1
reala.
4) Sa se calculeze coordonatclc punctului P penLLu cercul cu centrul
in 0 1 (-1, 7). (S.G.M., V).

(1) centrul ro(-a, A.) x 2+v2+2ax-2Ay=O. 2) M(O, 21-), locul cstcparabola y>-ax- 0. 3) x:i+6ax2+ga2x-4ai.. '=O. Se aplica teorema lui
~olle. 4) P(4, 2).)

Vx + 1

370. Se da curba y= - - - + ---f;li fie M punctul m1de curbalaie1.

Vx+ l

axa Oy. Sa se arate cil. :


a) atunci cind J.. variaza , curba ramine tangent a dreptei y= 2;
b) tangenta la curba in M est e in ac.:ela9i timp \.angerna cen;ului c.:u
ccntru i n origine ~ i cu raza 7'= 2 (S.G .M., VIII).
371. Se d au dou a elipse concentrice 7i omotetice (au acelea~i axe ~i
semiaxele proportionale). 0 t an genta oarecare la elipsa interioara taie
cealaltii elipBa in pundele M ~i N . Sa se demon streze cii punctul de wngenta este mijlocul scgmcntului MN.
372. P rodusul distan~elor de la un punct oarecare al 1.mei hiperbolela asimptota este constant.
373. 0 t angcnt1'1 oarccarc la o h ip erbola formcaza cu asim p totele un
triunghi a carui arie este constanta.
374. Sc considcri"i o elipsi"i !;li o hipclbola, av!nd acelea~ ; semiaxe a l)i
b, axele lor fiind suprapuse.
1) 0 dm&pta dusa prin centrul lor comun true elipsa in P !)i hiperbola in Q. Sa se determi ne aceasta dreapta, astfel ca tangentele i n P ~i
Q la curbele respective sa fie perpendiculare intre ele.

208

PROBLEME DE RECAPl1'ULARE SI SINTEZA

~) Pe una d in t angenlele comunc la cclc doua curbe, sa se deter mine


un punct M , astfcl ca tanr,entele duse din M la elipsa :;;i hiperbuli:i (d ife.ritc de t angenta comuna) sa fie perpendiculare intte ele (S.G.M., IV).

h'
[1) y- a'

x, care

tnic cwo?.!e in punctele reale. Tangeutele slnt

paralele cu b isecloarele.
2) Douil.
:-;l siJJH::tricul sllu ~::.;} ~c C.!.]

solu~i!: M

(a, V-2a'+ V~a1+b')

375 . Se da p arabola y2-2p:r.= O $i se cere:


1) .Sa oe determine hipcrbola echilateralii xy=k2 care Laie parabola

"sub un ungh i clrept.


2) F ie M punctul d e intersec1;ie a celor doua curbe; tangenta in M
1a hiperboUi taie ax a Ox In A, iar t angenta in M la parabola taie din nou
hiperbola in H. Sa se arate ca proiectia lui B pe Ox este simetricul lui .11
fa~a de origine.

'Pt-<.OBLE:r.-tE DE nEe! A PIT_U_L_A_R_E_S:...I_S_'IN


_' _
'l'_
E_z
,A
_ __ _-:___

381 . l) Sa se arate

2) M(p,

PV2J; .4.(2p, 0); B

pcnt.r u ca patru pun de, a9ezntl' pe parabola

2) Fie A fii B don a punct e fixe pe o p arabola. Un cer e variabil care


trece prin A 9i B mai taie parab ola tn M ~i N.
Tinind seama de rela~ia rle la (1 ), sa se afle locul geom etric nl interscc\.iei taugentel01 in M ~i N la parabola (S.G.M., VI).
I l l Sc c limina x intre ecu<t (ia purab olci ~i a unui cere oarecare ~i
se glise~ te o ecuatie d e grndul a! 1 V-lca in y , fiiri\ (.,rmenul de gradut

a! III-lea.

2)

Fie A

(~.
2p

(b"2b b ) M (27'~. a. )

a B -

~)

a+b
- '
2 = - -2

..

a+ ()

382. Se da e lipsa rapottata la axele snlc 9i parabola care arc virful


i n centrul elipsei, iar focaru1 F comun cu a! elipsei.
1) Sli se arate ca aceste clonii curbe se taie sub ung hiul dat de rela ~ia
tg u

~ "\ /

378. Fie 11, R punctele d e contact ale L~n_g_entelor duse dinrr-un p u nct
P la o parabolii ~i M mijlocul segmentulu.i /lB. Sa se demons tre~ ca PM
este paralela cu axa parabolei.
intersec\iile cu rbci cu pola ta l11i 1-'. ]

379. Se ~unctul fix A pe axa Ox ~i pundele M, N mobile pe axa


Oy, astff'l ca MN -d (canst.).
Se cere locul intersectiei perpendicularPlm r i dicate in M ~i N , respectiv pe AM :;;iAN.

Y oil +- ee)

(e =

excen Lricitatca elipsei).

2) Distanta de la, unul din punctele de iater~cctie M pina !a f ocar este

M'F' = a' + c'


a+c

x=a; P(a, k). Constanta P.,te k'-2ap.]

pnrRiela La Oy.J

'i

(S.G.M., \Ill).

383. P e o dreapta (D ) of' d ii sPgmentul AB-a :;;i un punct variabil Ivi.


Pe p er pend iculara in M pe (D) se iau segment ele MP=p :;;i AQ-q.
1) Sa se afle locul g eometrie al int er s<'rtici dreptelor AP ~i BQ, apni
sil. SP construiasdi efectiv.
2) Sa se a fl e loc: ul geomet J'ic (r) al intetsectiei tangenLelor d m e in
A .)i D, resp ediv Ja CC'rcmile A MP ~i TJMP.
Sa se r e prezinte g rafic locul afla t, pentr u cazul p= .!!..,
3

'-..) :l) Sa se stu clieze cu aj utoml t eoremei lu i Hoil<> in crtc puncte este
t5iatii cur ba-loc geometric {r) de catre un cere oar PC'are AMP. Se v a face

tabloul de discutie (se ponte fa ce di.scutia p en tru p =


380. Fie A ptmctul unde d irect oar l'a unei parabole date inU!ne~tc
axa ei de simetrie . .Se duce ccr l'ul cu centrul in A , tangent extcrim par abolei. 0 ~ecanta vnriabila car e trece prin virfu l parabolei taie cercul in
punctul N f?i p arabola in M . Sa se aile locul gf'ometric al intersectiei tan,gentelor in M .!ii N la paraLoHi :;;i la cere (S.G.M., V).
!x+3P=O,

[l''
N (...::_
2p

Avem o:+fl+ a+ b~o. Se cnsc~te l ocut Y= -~-

[Parabola.]

377. Se da o p arabola, o dreapta (.1) perpendicu lara pe axil ~i un


puuct P E (6). Prin at:est pund se duce o secan ta oarecare, care in tilne:;;te
parabola In punc t~>le M , M' :;;i se proiecteaza orto~a!_ aceste puncte in
m ~i m: pe ( ll ). Sa se demonstreze ca produsul Pm Pm' este constant
(G. Papelier). .

[ A $i ' H sin!

20!)

( - 2p,- V2'i p)].

376. Se cere locul geometric al punctului care are diferenta distantelor la un punct fix eyi la o dreapt 5 fixa, constanta.

[(!\) are ecuatia

y2-2px ~ o sa fie concidice, or donatele lor trebuiC' sa verifice relatia


y , +Y2+Y~ +y, = O.

o paralela Ia O:r..

Vz;

[ 1) xy=p

cu

f)

(S.G.::VI., XII).

[A originea, AB a xa Ox. I) (p- II):r.+ay-aq=O. 2) P arabola !/=

=;<x'-a:~:).

3)

I nlatur!nd solutie x= O, ra1;11ine ecua(ia xl-2ax2+a'.T.+

+ ca- X)P7-0, unde l.. est e abscisa lui

~
+a27P
3

J.' a-l..'

M. ,;lint! lui Rolle cste: -

oo ;

+ oo;]

14 - Gcnmch it mRIIticl:l: c l. XI.

_______j !

II

BIB LIOGRAFI E

C UPRIN S

El
Prefnta

.lntroducere
1. T r a ian LaIc s cu.
2. N.

A b ra m c s cu.

3. E l. M u r g u l e s c u,
S. Fl ex i,
0. K r e i n d I e r,
0 . S actcr,
M . T i ,. nove an u.
4. I. G h. S a b a c.
5. N. E. K o c I n.

6. I. F. L ad on.

7. G. 'fi lei ca.


8.

II.

Tratat de oeom etT!e analitica. Fasclculele I,


II dreapta ~i planul, cnnicele . [nstitutul Malematic Ruman, 1938.
Lecpuni de oeometrie analiticii. Cluj, Institutul de arte gr>lfice ,.Ardealul'', 1927.
Geome!ria ana!iticii. >i difeenfi alii. . Bucure~ti.
Ed! tura clidacticll si pe{!ago~icii, 1962.

Matematici speciale. Vol. I


(capitolele de
calcul vectoria l). Bucuresti, Eclitura clidactlcil
~i pedago gica, 1964.
Calculut vecto"ial (traducete). Bucure~ti, Editura tch nlc11, 1951.
Bazele calcu lu tui vectorial (traducere). Vol. I,
Bucun,>;ti, Ewtwa de s tal, 1949.
Culegere de prooleme de Geometrie an aliticii. Biblioteca HGazetei m atematiceu, edltia
a II-a, 1939.

Ga.:zeta Matcmatica, Sup!imentul cu ..xe.rci~ii.


1934- 1949.

Ga.zeta Matematica, Seria B, Societatea de


~~iinte matematice.

>

Cap. I. Vectori pe o dreaptll


Exercitii ~i p robleme .
Cap. II. Vectori In plan . . ~
Exercitii ~i probleme .
Cap. III. Coor donate In p lan
Exercil:ii ~ ~ probleme
Cap. I V. Dreapta, diferite ! otme a le ecu a\iel ei
Exerci \ii ~i problema . . .
Cap. V . Dreapta d eterminata prin condi l li geometr ice
date . .
Exer cij.ii ~i probleme

Cap. VI, Pozltlllc relative a le dreptelor In p lan


Exerci;ii $1 probleme
Cap. VII. Separarea p lanul ui in r egiuni
E xerciW s l probteme . . .
Cap. VIII. Probleme de distant a
Exe.r~iti i $i prob leme
Cap. IX.. T ransla(ia ax.,]ar
--- --- Exerciltli -~.1 priibicmc

9
21
25
42

44
49

53
60

62,
66
G9

81
86
91
93
100
103
105

Cap. X. Locuri gcometrice


107
Exercitii ~~ prableme
113
Cap. XI. Cercul . . . .
117
E x er l ii i roblcm ~~-~-'--.:.......;.......: 124
Cap. XII. P r obleme de t angenta . . .
127
l!;xercipi si probleme
131
Cap. XlH. P uterea punct ului ! ata de cetc
134
E xerdtii ~! probleme
. . . . .
140

iii

-~

-~ ~- - ---

212
Cl:PR.INS

Cap. XIV . Locuri gcometrice


Exetci~i!

$i proble me

Cap, XV. Elipa ~i hiperlmla


Exerci~ii ~ i p1ob!eme

/:

Cap . XVL l nle'.,ctia cu o dreaptli,~ubleme de tnn -

~"

"

Exe1ci tii }i probleme

Cap. XVll. Pruprietil.p n lc elipsei ~i hlperbolei


Exerc!tii si prohleme
Cap , XVIII. Parabola
Excrcitii ~ problema
Problcme de recapitulare ~i sintczil

143
146
150
162

WJ
173
1711

184
185
195
199

~
I

J= 'HtY+-J;;
X ":!" -f j

~- f l

12 , .....
"?

'

,I

y =- - j__

':/

- ~.:. .o .

r
R~dactor r-.ponsabll:

PANTELIMON EUGE:'IIA

Tehno:ed:Jctor : GRUIA l ANCU


Dut la cutes: Zi.UZ.lfJ67. Bun riP. tipar: 09.05.J9()7, Ar.dno. : 19 67. Ti1"aj: 67.5DO+I:JQ 1/~ pinzd. 1-lhti.e : tip ll A
2
63 g/ m 1Cj 70X IOO. C ol i edltotlale: 12:111. Colt de t!par:
13,25, 4.: 2780. C.Z. pentru b!bttotec!le marl: 516(075.8),
c.z. pcntru btbl'totecil~ mJci: 51 .

'l'iparul exf':~llt at SJ.tb cun mnda nr. 02t 61 la lntreprinctf'rea lJOligt'atica. ,Cri~t:~:tUt" Onu.l~a. str. r..t:ooc ovei nr. 5.

3.

/ft

;I

y
r,;
I

'~ f .'! {,

/k-,

'"2.~

Lr
g 6

c t,

~ ~- 14p:: X l2p

~\'- 4 ~ _.. e~~.o)


'1 -

L..
""'I

<I
....

4.t ~

+ (){ -n ..r--f))
'~

- 14 r =- x -

1:1

1'\ ....

\.

-=-

41..~

~~~L1L"f>"=..<.')
l
' (.;
T""
4

.~

f) ,'1a)
- l.o I

.f"! d7
.f

rJ'.J.