- 'AUgus tin Cota

__ -~ariana Radutiu
Lei 8 ,15

Marta Rad o Fiorica Vornicescu

~- -------

Mateinatica
Geomet d e

~i

trigonomet rie

i"' a nual pentru clasa a i X-a

t-d -ura didacti

a ~ i

p c dc.gogica, B IJ cm l~ -?' .

t'

Augustin Cota
Mariana Radutiu

aticv

II
...

Marta Rad6
Flo rica Vorn icescu

Manual pentru clasa a .IX-a

Geometrie ~i trigonometrie

Editura didactic!\ ~i pedagoglci

Bucure~ti

-----------------------

--

-------

--------

Manualul a rosL elaboral In anul 1981 pe baza progJamei

fiCO! are a probate de Min istcrul Educatici ~i lnvllplminLului cu nr. 39,'38/1980.

Jleferenfi: Pro(. univ. Gbeorgbe Galburi!.

Prof. univ. Dan Papue

Prof. loan Mallei
Prof. LiliiUla Nlculescti
Pro r. Marcel fena
Prof. Vlorel Zaharla

(
J
~inllt seama i de propu
nerile unor colective de cadre didactice din ora~ele Alexandria, Craiova ~i T i mi~'""'" 1;;t1'B au analizat pr~iectul
de manual.

LR dcfinitivarcll man ualului s-a

H.edaclm: Prof. Valentin Rllllu

Tehnoredactor: lllnca Prosan
Coper t.a: Nlrolae Sirbu

In multe tari, printre care ~i In tara noastril., s-n trr.cu l Ia predarea axio maticil a
gcometriei In l iceu.
Se pune 1nll'ebar'6a : t:e ret de axiome s1l s!Jm Ia buza manualului de Ceo metric pen tru
clasa a IX-a?
Tintnd seama de dificullnti le concnptualn ~ i tehnice legate de axiomatica lui Hilbe<t,
s-au pr opus ~ is- au p us In aplica re,ln diferite tari, variate s isleme d e axiome, mai accesibile
pent.rn elevL Avem la d ispuzipc, In limba romA.n1l: traducerile manualelor Ale! zero, ca,e
prezint1l de fapt un model algebric a! geometriei (definind suct:esi v structurile vectoriale,
afine ~i mel.rit:e) ~i carH au Ia baza lor axioma ticile lui H. Weyl respectiv J . Dieudnnne;
t raducerea din l imba rusi). a manualului de geomelie penlru ch~el o VI-VIII, redactat
de un r:uler:Liv c.nudus 1ln acadcmicianul A.N. Kolmogorov; traducerea din limba eug1Hz1l
a ciirtii lui E. Moise ,Oeometrie elementaril uint.r-n n punct de v ederc superior", In care se
expune l ntr-o form1l modificat1l s istemul de axiome prop us de G.D. Birkhoff (in 1n2) ~ i
care still a baza noilor manu ale de geomet ric In S.U.A. Mmtionllm ell se fol osesc ~i sisteme
M .x iomt: earn modeleazil grupul generat de simetriile axiale plane, d e exemplu eel al
lui G. P ickert. In axioma lir:a l11i Kulmogorov simctriilc axialc ocupil de asemenea un lee
centraL
Dintre toa te acestea nm Hduptf\ t axiomulc lui G.D. Birkhoff In varianta lu i E. Moise
cu m ici m od ific11ri , crit eriile noastre fii nd urmatoar ele:

a) ment.inecH n11ui paralelism intre nivelul abstract ~i eel concret al glndilii;

b) reflectarea ~i posibilitatea inLel'prelilii cuno~tintulor cit mai d irect in realitatea fizic1\;
c) asigurarea unui grad spol'it 1le ucccs ihil itatr: :
d ) posibilitatea participarii active a elevilor Ia l ec~ii;
e ) in tegrarea r. uno~ti n\-e lo d e geometric In ansamblul inviltilmintului matematic ;
f) valorifi carea tradi~iilor ! nvil\.1lmintului de geometl'ie tlin tHrll noa slr11.
L:t r~dacLama ma n ualu lui nc-am bazat pe uneie cu no~tinte d e logicA matemntieil,
multimi, functii, numere reat e pe care elevii le au r~ in d usele t~ntcrioarc sau le ob~in in
primele le~:(.ii de la cnrsu l de a lgebrA.
)
Simplificarea realiza ti! piin n xioma Licu lu i Birkhof!, ca dealtfel ~ i pri n aceea a lui
Kolmogorov, rnzidl!. In acceptarea dista n ~i printre no ~i u nil e fundam_enta le :IIH gHomctrici
~i in a tragerea in acest mod a numHrHior rm1lc In t.ratarca gcomelriei.
Mcntionlim ci!. In acest mod geometria unidimensional:\ va fi ulgrbrizatn, tratarea
aspectelor bidimens ionale ri\miuinll sin tcticA, apropiatA de cea traditionala. Capito lul ""
privire Ia pupnele clemente d e geometric analiti ~:il se leag~ organic de tralal'l'a sinteticil
prin pmwrr a In prim plan a tnoremoi directe ~ i rec ipro~ a lu i P itagora .

.,

---

--- ~

F.~l(' d:~r ('n pcntru lnrrp;HUJi prohll'rna indrprndrn~ri nxiumclor se silucazil pr un

ultim plan. Tolu~i men~ioniim ell axiomelc noast.re slnt independente, ceea ce nn lnscamru1
lns1l eli nu pot Ci lnlocuite cu axiomo mai slabe. Din axioma ri;:Jei, u ltima parte poate fi
eliminati\, axioma de ~"parare a planului poale fi lnlor.uiti\ cu axiom a lui Past:IJ, inr axioma
L.U.L. poate fi reslrlnsll. Ia formularea lui Hilbert, dar nu (;1~;1 a ''"""a nnele compl ica!ii
tehnice. ) fii.sura 11nghiurilor poate li scoasa dintre rwpu nile lundamenlale ~i atwwi a xioma
l1.3. devine superfluii, dar nl'est. l11cru rree:~za dificult~li mai mari.

Credt>m '"'est> un avantaj cil no~iunile delicate dr ,n fi intre" ~i ,<:on;:roll'np" nu

prim it derinitii d irecte, propl'iel1llilc de ordonare devenind cx~ril ii cu module. De asrmrnPa,
s-au eliminal d ificultiiple legate de aspectul lublu a l propricta!ilor de conlinuilnte
(pe dreapti\ ~i In R).
1-

Cu 1wivirc Ia capitolul IV dorim sil ubscrvllm cii instrumentu l prirll'ipal <'Sic formula
dislantei lntre douA puru:te. llin aceastii formul a decuogu imediat conditia de p~rp~nd i!'u
lal'ilale, iar ne a iri ccuatia dreptei. Cu ar.elea~i mijloace stabilim formula r:os (a - b) =
- cos a cos b +sin a sin b JJ"ntru orice a, b e R, filr~l n fi necesar sil se deoscbcasoa
mai mulle f'Hzuri.

Jn legaturil r.u folosiea matcrialelor bibl iografice lraditionale trebuie sa ar1\Jrom dtln
geumel.rie Hvo:m proprietap de: in c iden~ii (eolininrit..l~i ~i t:onc.urente), ongrucnp, paraltlism ~i ordonare l pozi~ia omui punct pe un segment, pe o senoiolrcaptil, intr-un semiplau suu
a uuei suminrepte In inleriorul unui unghi ell:,); solu~ ia lradiponalil a unei probleme mai
omplexe consti\ in rewlvarea riguroasii a aspe<,tel or de incirlentil, congruen ta ~i para l<'lism
~i admiterea unor siluatii de ordonare pe baztl intui tiva. De reguU, o asr:menra solutie
poate fi completatil {unoori en u~urintil, alteori mai greu , cvomlual cu analiza mai m ultor
c:owri posibi le) . Dacii s-a a tins un anumit nivel rlo: preg1\lire ~i elevul a lro tles lcgatura dintru
in lui tie ~i deduc\ie, ~i sulu! ia lradiponalil poate fi ac<eplala (sub rezerva posibililil. lii d~
cumplo:tare).
De aceste eonsido:rapi se leagil ~i o observa~ie cu privirc Ia rezolvarea poohlemr'lor de
geometric cu un grad de dilio:ullale mai ridicat. Dupi\ ce problerrut 11 lost abordati\ Ia nivel
eoncret, in mml inluitiv, pe baza desenului, solutin lntreziiritll. va fi conlrolati\ In mod
riguros mai lntli sub aspectul pruprieUlplor de inciden(.<\, cou gruentii ~i paralelism {deoi In
mod tradi~ional) ~i abill dupi! aceea in pri,in~a urrtonilrilor. Jntr-o ultimil lazi\ r.,zolvarea
sc rodaclcazll. Ia nivel abslrar.l. 1\ces t procedeu se motiveazil. prin faplul c11 moruentul
del'isiv in g~sioea sulupci este eel traditional, in limp ce aspcclcle d e ordunare sint mai
tehnice.

Purple d in text insemnate ru o liroie la to:raH\ nu sint obligalul'ii.

Se recomauol~ rezolvarca tuturor exerci\iilor lnst:mnale cu (), deoa reee elc vor fi
folositc In demons"tra~iile ulterioare. Mo:rotionl!m cil prin aceasla nu se schimbillnlre elo rulul
teoremelor cu e~l al t:x:ercitiilor. Jntr-adeviir, I.Horemolc trebu ie sa fie re(.inutt' lntocmai ,
chiar dacli demonstratiile slnt fncultl\tivc, cilci problemele 1111 pot fi abordate e n succcs
declt pe temeiul cunua~terii sigure a leoremeloo, ln limp ce problemele in~emnalc cu <> au
rnlnl unor teoreme ajutatoare, care. nu trebuie memorai.R. La problemele cu <><> se
fac trimitel'i reJlelatP.
Problemcle cu aslel'ise slnt mai prctentioase ~i se acfresellzil clevilor cu un in teres spooi t
penlru mal.ematicil. Unele dintre exerr:iliiJR ~i problemele din manual a u fost preluate din
alte manuale, culegeri de probleme ~i Gazeta matematic11, fnri\ a mai indica sursu.

~"face o deosebit;l. plarere s;~ multumim profesorului universitar Rad6 Franeist ptmlru
sprijinul acordat ~~ s ngestiile sale Ia elaborarea ae+>.slui manual.
Multumim de asemenea colectivelor de cadre diducliee din Timi~oara, Al~xandrin,
Craiovn, Constanta, Galati, referen(ilor ~i col<:gilor pentru obscrvatiile filcute, care ne-au
!ost de un real folos In definilivarca aceslui manual.
Aulorll

Cap to ul

Jncident~, ordonare, congruenta

. Stud u axtomatic al

eometriei

Cuno~tin!.P.lc de gcomctoie le ob~incrn in douii mod uri :

intu itir' ~i deductiv.

Cuno~tin~ele intuitive sint extrase din observa~ii ~i expcr ir.ntc. Din anumite
cuno~tin~e geomctrice putem deduce cu ajutorul logicii alte cuno~tin\c;
acc8tP.a din nrmii Rint. ohpnutc pe ca le t.let.luctiva, prin demonstra{ie, fa1 a a se
recurge Ia intui~ie.
In tratarca modern!~. a geometriei se cauta a se prezenta . r.it mni multe
propriet.i'iti pP. ca iP. dP.ductivii. BiHe1n\clcs, cuno~tin~e le intuitive nu pot fi
eliminate complet, caci geometria prin eiP. sP. ancorP.azii in lumca real:'i, obrec
tiva . Pede 11llii p11rte noi trebuie s:'i avem Ia dispozitie de la incepnt o colcc\i<!
dn proprieta~i geometrice, din care np(li sii pulem deduce alte le. Aceastii
co lec~ie se limiteazii Ia un minim de propozitii, carA se numcsc axiorne. Axiomelll
sint admise fiinl demomlrape ~i reprezinta punctul de plecarp, in trntaoea
gP.omP.triei.
In axiome i In oonsecintele lor intervin notiuni de lagicii ~i dt> teoria mu ltimilur ~i nutiunea de numiir real, pe care le presupunem cunoscute. 1\.farii t.le
~cAstr.a, In axiome apar citAva no~i uni specifice gcometriei, numite no1iuni
geometrice fundainentale. Aceste notiuni, extrasA din lumea ubiccti.va, nu
primcsc in geometric o dcfini~ie directii, lnsu~i sistemul de axiome const.ituind
defini~ia lor. Celelalte notiuni gP.ometrice sint int.-oduse cu 11jutorul notiunilor
fundamentale prin derini~ii directe. Proprietatile gAometrice demonstrate cu
njut.orul axiomr.lor i dr.fini~iilor se numesc teoreme , ~e le de importan~a mni
mica sau care pregatesc alte teoremP. Re mni numesc leme sau propozi(ii).
A~adar, Ia baza unui studiu modern al geometriei stan not1 iunilc funda-
mentalA ~i. mdomele cGr& exprima proprieta~i ale acestor notiuni. Existii
<liverse posibilitiiti de a alege din multitudineu t.lc no~iuni ~i proprieta~i geometru.. ~ noLiuuile funt.ll!m~ntale ~i axiomele. Noi vom considera unuiitourclc
nol.iuni f~ndamAntale: punct, dreuplii, plun, distantii ~i miisura unghiurilor*

In axiomntica lui llilb~rt n otiunilr fundanwntn!r sinl: 1"'""~ "1, rlr<'nJlla, pl~n ul,
irwirlen(;1, rf'la( ia ,in trp" ~i l'llngru<n 1-"
5

In nccst manual vom studia geornetria in plan in care se considctii cxistcn~a

unui singur plan. Axiomele acestei geomeLrii lc gl'ltpiim In axiome de inci den~a ,
axioma riglei , axiorna de separare a planului, axiomele unghiului, axioma dt
congruen~a ~i axioma paralelclor. TtepLut, dupii ce vom introduce cite ,,
axioma, vom d11fin i imediat unele no~iuni ~i vom demonstra un l).umar dE
teoreme. Se recomand ii sii rc~inem care dintre teoreme se hazea1:a num ui pe o
parte diritre axiome , ciici astfel vom lntclcge mai profund legil.tura logioii
dintrc proprieLii~i le geumetrice ~i ne vom insn ~i eseu~a metodei axiomatice
tn matematica.
Pri m ~ ~re1.e n tare axiomatica a geometriei a lost do iii riP. Euclid 1365-300 i.e.n.), cnre
a servit ca model pentru c~ r(.il e rJe geometric plnil Ia ~rlr~itu l secolului trecu l. Axiorna lita
lui t.:uclid n u este ywrfcctil; i n a:xiome nu se vorbe~te de pilrJ:l rltspre proprictap de ordona te
~i din aceastil cau zil. in demonstra ~ii su f:r r,H 11z de i ntu i ~ie i n mod tacit. P rimu l s iste m
ax iorn:liic cnmplut a! gcomctrici a Cost dat d e D. Hilbert lu 1R~9. In acest manual , a~a
cum am ara tat ~i in prefa~a , se pleaci\ de lro axiomele l ui O.D. Bil'idwfl' *, ln t.r-o form11
" 'l''r mnd ificati\.
l r1 ~ara noastri\ geo rnel.,.ia a s l.at In a!.tm(ia multor savan~ i il u~jtr i , care pe lingil 1rrr.Pt...'l.rile lor orig inate au realizat ~ i valor oase lucrati did al'i.ic, impulsionind invat~min t u l
geometric romanesc. Din l re ei umintim P" Gheorghe Ti ~cira ( I~/3-19R9 ) , Alexarrdru
Myller 11879-1965), Gheorghe Vranceanu 11900- 19?9) , rMc au intcmeial o renumita
~coa lil. de geometl'ie d iferentia lil, pe Traian Lalcscu 11882 - 1!129), Dimitl'ie Pomp" i" 11 87319~4), c!lre odatil cu ccrcet..\rile lor de anal iza matematidl a u Hclus o r emarcabi t.1 con tri b u ~ ie
~i in geometrie. Cu stud ii de axionatir:a geomdl'iei s-a preocu pat re n umit.11l algcbris t Dan
Barlrilia n i1 R95-1961) , cun oscu t ~i ra poet sub pse11 d o n i ~rnrl lon Bar bu. Oazeta Matoma tica (infiintata in IH\1~) antrenea z:1 ~i sli rrnrlcaz:l tineretulin s tudi ul geunret ril'i.

P, Q E d1 , P, Q E d2 Conform axiomei 1.4 d1 = PQ, d2 = PQ, deci d, = d2 ,

In cuntradictie cu d1 # ~- A~adar prcsupunerea noastra ne-a condus la o
contradic~ie. Rezulta ca teorema este adevaratil..
ObservaJie. Metoda folos itil tn accasta dcmonstratie sP n um e~ t.e metoda reduceri i la
absurd. Ea consti\ in a ari\la ell nogarea concluziei teott'lll~i cund ut:e ln o contrad ictk

txr

~~~

I. Orica re ar fi dreapta d, p u tem gasi in planu l 'J' un p u nc t nesiLua t pe d.

Rozolvure. Presupunind t:un lraiu l, tnn!.t: pu nctcl e planului stnt s it ua te pe dreapta d,
ceea ce este tn con tradictie cu axioma 1.3.
2. Ua<:.' A, B, C ~J u t t rt:i pu n cte necllin iare, dreptele AIJ, BC, CA sint d isLiJH:I.e
douil cite do uil .
3. Presu pu rr! rul ell nx isti\ i n 1' p un ctele A, IJ, C, D d in t re care mr ave m !.rei cnl iniarH,
Sl se ara te ra drep tele AB, AC, An, HC, RD, CD sint d is tincto douil. cite d ou il.
ol. fii\ prt:su punem ca A, IJ, C, D , E sint cinc:i p un cte d iCerite, A, IJ, (; sln t coliniare
9i D, E 61: AB. Dint e uev tIH AR, AC, AD, AI\, BC, BD, BE, CD , CE, DE cite pol
fi d is tindc eel mull ? Ariitati o situape in care avem mai p u ~i ne drepte tlis ti nctJ:.

G. Po t ex isla 5 p ur u:l.e lrr ]' aslfel int'it unite doui! cite douil., sil ob!inem exact 7 dropte
1
d istinc tc?

"Xioma

r!f lei

~tim din exper i en~a r::i t'ixlnd o ,unitate de masurii" (un ,sogmAnt etuluu")
fo losind p ro ced cul de m iisut'l!re, fieuatei perechi de puncte put em face sii-i
corespunda un numiir real (nenegativ ) unic, ,distant.n intr P. ccle Juuu puncte".
~i

2. Axlomele de lncld'nt~

le I!CCmetrlei in plan

Primul grup de 11xiome so enun~a astfel:

I
PJ nul t
~ hlllJ '\~ I~
nt
1P '>tre o notlim cu rp.
1.2. ur1cc dreapti este o submuljime a lui rp
I.3. Oriee drenptli con,ine eel pujin duu:\ punetjl. ln plan nistA tr(ll
puncto care nu stnt situate po ar.eP.R~I dreapt:\.
1
I
di i I
0 I
}It
t
Daca A este nn puncL ~i d o dreaptil., relat.ia A C d s~ cite~te astfel:
punctul A uparfine dreptei d !1811 A ()Ste :>ituat pe d san d con{inc pe A sau d
trece prin A sau pun ct ul A ~i dreapt a d slnt incidente. Punctele A B C 8!'
zic coliniare, dacii existii o dteupt ll. d astfel ca A E rl, B E d, C E' d. '
Fie A ~i B douil. puncte diferit.e. Pot rivit axiomei, I.lt exiRtll. o singurii
dreapta d astel inclt. A E tl ~i B E d; aceastii fheapLii d va fi notatii en A B.
'l

re

~ 0

d lf,.rit

I 11

ll ' [

~n

,1

Dernons.tra1ie. Sa p resupunem ull. teorema nu estP. adeviiratil.. Atunr i

exist il. douii drcpte d1 , d 2 ~i doua puncte P, Q astfel !ncit d 1 'I' d 2 , p # Q,
George David Birkhoff (1884- 1944) matomal ic:ia n :oml'ritAn.

ln

tratarea noast ra, dislanfa este o notiune fundamentalii. Admitem .tleci

e:l oricare ar fi p unotr:lc .(1, BE r/) existii un numiir real unic, notat cu

II AB II

sau d (A , B), care se nume~te distanta intre A fi B.

- E trL

l< ,

1,

II AB

cste un numur

1('

Obseruarie. In aplicatiile practice se Colosesc mai mu lte un ita~i de rni\surn, ri B exomplu

m, I km, I em e tc.; in at:esle t::r w ri lrHhuie si\ se indicc u n itatea respectiva. Spre deosebirc de Rl'Cas tl\ s ituatic, Ia noi d is ta n~a este un numil.r real. De exemplu d iA, B )= 11 AB 11 =
= :J ~i nu J em.
:\o~i unea fund a111cu lal:1 est" di! fapt o funct ie ~ : ']J x ')J-+ R , nu miU1 [<
.,.cJicdistanfd. lntr-adevilr , ~tim c11 un element oarecare a l produsulroi t:url.cs ian 9 x 9 esl~
o pereche ile pun de lA, H) ~i d nonrece acesteia li corespunde n u mi\rul real 11 A H 11
delerminat in mo d unit , ave m o func~i e defin ita ve m ul timHa 'J> x ']> cu valori in R.

In clasa a Vll-a s-11 inva~at despre reprezentarea numerelor r eale pe u

dreaptil. , ceea ce permite sa definim o functic bij~ctivll. f!ntre mul~imea p unctelor
unei Jrcptc d ~i multimea numerelor reale R . Intnitiv, puneru In eviden~ll.
aceasta funcpe insemnin d uncle puncte de pe dreapta d ~i scriind sub ele
n umerele care le corespund , de exAmp hr punctului A 1i corcspundc 2, punctuJui
7

'''1''''1'' '1 f' 1111111'1

--.,.,."..,..,....'1r?'11,~''1''''1'1''1' : 11 i r
-I

F ig . !.H.

asocia punctu tu i dat i'i abseisa 1, lur ru <:>H'C in l.euria uoastr !l n u este p osihi l , deoarnee pror 11 m s. a prtC'izttl - functia distant a este fix atii.

Fig . 1.1

R O,G,p unoLului C -1,3 (fig. 1.1 ).

In

acP.st, fel dreapta d 11.pare ca o rigla

gr ad a til infinit a". Cu ujuturul ei p utem cun oa~te dis Lan ~a dintre -dou i:i I,'~ncte
situate pe d reapta d. Pe figura I.1 ave m II AB II = II BA II = 1,4, II AC 11 =
= II CA 'II = 3,3, II BC II = :1CR :1 = 1,!J. Observa~i ca distan yele slnt
pozitive, tn t imp cc gtad4iile (valorile func~iei f) p oL fi pozit ive san n egative.
P rin axioma u r m a t.oare admitem existen~a ~i prccizam propr ietiltile
acestei f nnc ~ i i f.

ei.)- Fie o drrapta oarernrl' ~ 1, B

ri uoua Jlltnct
distinrtl' Fuwarui punct '1 ( a ii pukm fare sll.i eore~pmtdii un num r nnl
unlr .r. , astfel ineH ~ fie satisf"eute unniifoarele t'undifii:
11 l'tnfru fie care numar real a f'IXi~tli un sin"ur punet P - d eu

2) x.._

0, x

Cond ilia 3) indicJ u leg:Hur:i lnt ru r!isiJtn\H ~ i r hsei ~P. D ac!l cunoa~ tc m abscisclc 11
do ui\ punc tc , pul,m ntr ufa dist.... ;a d intre ele c u aj utorul formu tei {1i. De exemplu, tn
cazul Cigurii !.3 XA = 1, xn = 4 ~i 11 AB II = 3 = I xa- XA I; sau XA- 1, rc= - 1 5i II AC II - 2 = I rc - xA I - I - 1 - 1 I = I - 2 1.

. tt>ll' p ~~ Q, u, , "'

1 (' ..,

Atoarele proprletil~l:

PQ I~ C.,
PQ

PQ

4.

Q,

QP

Orir:are nr fi pun t le P, Q, R pe o dreaptA d,

a.

an~m

JJ Orirare ar fi pundele P, Q

d, BH'm

Demonstra&ie . F ie d o drP.aptii llfl con~i nfl punctAle date P ~i

axiomei riglei exist li un sistem de coord on at e pe d ~i avem

( )

Ddinifie. Funot,in f : d -> R se nume~e s1:stem de caordonatt? pentru

dreapta d (sau pe dreapta tl), pnncLul A originea lui, iar nurn!irul xu abscisa
san r.oorrlonala punct ului /If (in sistemul de courdonate conRioerut ).
Observa!ii. Con di~ ia 1) a m ti\ ci\ fu ncpa

f : d _,.

I' I I fill II f''" Ji I IIIII llllllljil II II lflj

D

I a}

IIIII'" II I II II

r, 1111!11 d1111111111

""
b)

F ig. 1.2

Conform

ultima cch i val c n~a r'P-7.ultind din condit-ia 1) (s 1.1 u !iiLfel spus Jin fap t ul ell
funotia f : d -. R, f ( M) = x M este injectiva). In ~azul R E d putem scrie

R esle hije"c tivll.

r:on dipa 2) arata ca odcu m s-ar da d ouil Jlllnctr M $iN P" o d reapl.!\ d, cxista un sis tern
de coordon ate pjlnt ru care H hscisa l ui M este 0 , iar a bsl:isa lu i N cste pozitiva (M rupr.,zin UI
nrigini!a sistemului de coordon ate, iar rolnl lui N este de a vrecizn "'' """s de parcu1ge 1e
p e dreaplil) (fig . I.2,a ~ i b) . Dac!\ Sar permitc ~i m odifil'!\rl"l ,unil~lii de masUJ:I " am p utca

Q.

II PQ II - I X Q - X p I ~ 0;
II PQ II = I Xq- Xp I =- I Xp- XQ I '-- II QP II;
II PQ II = 0 - I XQ - Xp I = 0 - Xp = XQ - p = Q,

Prin acP.asta.ttxium!i se mai precizeA7./i ca Iunetta f: d -. R , dofinita prln

{ (lff) ~ xu , este determinatii in mod unic de condifiile 1), :.l) fli .1).

-- ..

II Pll

II~

I XR

I xR-

.CQ

xp

I = I ,xR-

I + I XQ

Xp

xQ)

(x0 -

I = II QR II

II

xp)

PQ

II

Ohs~rvn!ie. Deu~ rece

!a lla za nu [.iu uii de dis la n~:l. sl:l. pw:ed enl d e mJs urare, Sar p11r01l
ca ar fi fost mai natural sA defin im d istan~a ca u n n umAr pozitiv, ~i nu c'a un numAr rea l.
Al.Jagem din n ou alen pa asupra fap lulu i cil i n ax iome poslulllm J:i l se pnn lc tl<: pu pn;
presupunind num~i 11 l'Q !I E R , d in teoremll rezulta \ll'Q II
0.

>

Ex

-~

1. F ie

11

AB

11- 4. Exi3tii un sis tern de coordona te pe A B cu

XA -

5, xn -- 8?

1!. xA = - 2, xn = 3, " C = 10. l';'\ sH a fi e II A H 11, II AC II ~i II HC II

8. !ntr. un sis tern de cobrdonate pe drea p ta' AB, XA - 3, II AD II - 5, xu < 0: a) SA
sc a fl c :~:8 . b) Sll s" detArminc xc ~ti ind ell C E AB, II B C II = 7 ~i II AC II < II BC 11.
4. XA = - 2, :ru = 5; si\ se de termine punctele M , N e: A B , ~tii nd ci\ II AM II =
= 4, II MN II = 1 , II NB II= 2.
.

r..
II ND

"'A= 1,

:ra = '

ii;1 Re a fte M, N E AH, ~tiin d ~:A

II

AM

II =

1,

II

MN

II=

4,

II =~ .

8 4, c:: .. .,

Demonstratie. Fie xA < xR. Deoarece (5) este o egalitate intre doua
mul}imi, va trebui s~ lu~m un elemenl din rnembrul I ~i sii miitiim cii el
apar~ine ~i mcmbrului II, ~i invers .
Fie P E [AB]. Tinind cont de (2) avem II AP II + II PB II = :1 AB II, prin
urmare

Intuitiv, pe figura 1.4 punctul M este ,lntre A ~i B". Dllm dafini~ia acestei
no~iuni.

8
..._

.i"ig. 1.4.

(9)

Delinifil. .Fie A ~i B puncte diferite. Zicem ell. punctul At este tntre

A vi B . (sau M separa punctele A ~i B) daca
(1)
A, M, B slnt puncte coliniare diferite

(ci1ci "'n.> x. . . ). Consideriim urmutoarele cawri:

a) xp < xA ; atunci din xA < xn deducem Xp
XA- Xp

Xp -

[AB]

(3)

= {M

(4)
Nota~iile

Xp

<

= x8 -

XA

II AM II + II MB II = II AB II},
I AB I = [AB] - fA, B}.

XA

+ Xp- X 8 =

X8 -

E ABI

Din (10)

rezult~ xM- .'!:A ;;.

= :r;B 1. Arilt.ati <:11 egalit;t1.ea (2) esle sutigr,l!:uiJI d~tci\ Jl.f = A ~i dacll M = B.
<)!. Demonstrati: dad( C este tntre A ~i D, atunci C este ~i Intra B ~i A.

0 l}i Xn - xAr ;;. 0, deci

4. B este tntre A

~i

XA

= I :r;B -

XA

I=

xM -xA

+ Xn -

x.u =

IIAB II

Prin urmurc ME [.t1BJ.

Tinlnd seama de (4), formula (6) rezultii imcdiat din (il). Formulele (7)
'i (8) se oh~in din (5) ~i (6) obRervind ca [AB] = [BA] ~i I AB I = I HA J.

lndica/ie. Se admit conditiile (1) ~i (2). Trebuie sii demonstrllm (1) ~i (2) cu literele A
B schimbate !nt.re ele. Se ~ine seama de form ula (4) d Ia 3.

~i

(10)

JIAMII +liMB II = I xM -:vA I+ l xn -xt l =

<)8. Sii se arate ell. [AB] = [BA].

4. Fi C e AB, XA = 2, '"B = 10, :rc
A ~i D? dar A lntre A ~i B?

XA

sau xp = Xn. Nici acest caz nn este posibil.

.
Rezulti'i ci'i xA.,;; Xp .,;; x fJ, deci PE {ME AB lxA.,;; x_11 .,;; xn }
Fie acum ~ un punct din membrul II al egalitaW (5). Atunci ME AB

AB I ~i [AB] pot fi folosite l}i In cazul A = B, dar atunci

nu 1nseamna segmente: I AA I = 0, [AA] = {A }.
Prin lungimea segmentului [AB] se ln~elege distan}a II AB II

~i

l}i egalitatea (9) devine

xn

Reducind termenii asemenea, ob~inem 2x.4. = 2xp, deci xA. = xp, In contrudicyie
cu xp > ;,r;A A~atlar, acest caz nu este posibil.
b) Xp > x8 ; acum relatia (9) se scrie

II AM II + II MB II = II AB II
Prin segffwntul descl!is I AB I 1n~elegem mul~imea punctelor lntre A ti B,
iar segmentul tnchis [AB] este mul~imea I AB I U {A, B}.
A~adar

+ Xn -

C? dar C lntre

Cor o I a r. Punetul M E A R eRte fntl'l! A

~~

daei ,1 numal dael

(11)

II AB II = I XB- xA I - 8, II BC II = I fo - to I = 6 ~i II AC(( =
2 1= 2, condi~ia (2) nu este sutisflicut.~. rltJci B nu este intra A ~i C. C este Intra
A ~i B. Punctul A nu cste !ntre A ~i B, cdci condipa (1) nu este satisfllc utii.
Indicafi~. Deoarece

= 14 -

Exercl~ll

Segmentele pot fi caracterizate cu ajutorul abscisclor:

e dreapta AB,
dacl :rA < :r 8 ., avem

(6)
iar dael
(7)
(1:1)

10
~I

'I _

~-L-

I TA ~ XM
{ftf E: .AB I xA < XM

[ABJ- {M C AB

(5)

AB
XA

>

lliO Xn},

<

-<n},

t;. Care diutre

8, 2. 7:
A

urm~lu:uele rela~ii
E

[BC], B

s!nt adevll.rate, dacll. punctel e A, D, C au a bscisele

I AC I. c

I AB I. c

[ABJ?

6. Punctele coliniare A; B, C au abscisele 6, -3, -2. Unul dintre punctele A, B, C

este situat lntre cclelalte douil?

XB
I

[AB] = {'II C. AB

. AB = {M

rn ~ x:M ~ xA}

AB I XB <

XM

<

XA}

Afirma~iile teoremei urmiitoare, numite proprietati de nrdonare ale punctelor

pe o dre~tpM, sint evidente sub aspect intuitiv. Totu~i trebuie sl!. le demon
stram, deoareoe numai axiomele slnt 11dmise fiirii dcmonstra~ie:

11

pr prl
JH'> o d eapfA, otunri 1 nul dmtr

r r1fP
el

nu e

t lntre B

~~ (' ~i tut i C

Dreapta AB este suportul snmidrrptelor [AB

nea lor.

~i

pe dre pf

11 ( go

utro

exi

dacli

-l

13)
l r

ep rl1

< xc < xn; C esLe luLre A ~i B.

Xc > xn; atnnoi xA < xn < xc ~i B

h) 0
c)

cste lntre A ~i C.

a.tunei

XA

<

Xn

<

~0 , avem x,~ <

Xc <,

AB

tB

{ I

1B

tB

II

'

[Ill

Demonstratil'. Presupunlnd 2-A <

M E fA Bl -

:r

4/J

Xn,

t.!in tcQrum~ f oht.inr.m

,r.i'.

I AM I=

xrl

<

X.l(

Xn

.;;

<

xo,
XM

Me: fAll= xA.;; x,1r.;;xn sau Xn < xM, ceea ce se scrie mai simplu:
M E [AB = x.A .;; XAf, deci are loc egalitatca (12). EgaliLii~ile (13), (14) ~i
(15) rczul~a lu mod analog.
Dcmonstrap cu ajnt.orul formnlei (B):

A~adar

2) Cazul c) exclude cazurile a) ~i b).

3) Lulnd C astfel ca Xc -

darii

I'

Demonstralie. Existi'i uu sistem de coordonate astfel oa xA = 0, Xn > 0.

1) Stnt posibile urmatoarele cazUJi:
a) Xc < 0; at unci Xc < xrl < Xo ~i in virtu1.Pn fol'lnulei (11) A este lntre
C ~i B.

'i I Br.

(12

t>par punet Je A I B, dar m

iar punctul A origi-

Daca B E I AC 1, semidreptele [BA ~i [BC se zic opuse, Ia fell BA

Semidreptelfl pot fi preoizate cu ajutorul absciselm:

tntrt>

A
A

I AB,

~i

xn. Daca Xn = 2x0 ,

Xn

t.) Lniim sistemul de coordmtnf

Atunci xA < 0, ~i prin urmare .~ c

5) Deruonstra~ie asemanatoare.

pcntru A B astfel oa x 0 = 0, x 11

>

0.

< 0.

DefiniJie. Un unghi este reuniunea a doua semidrepte inchiso avind

originc (fig. 1.6).
Dacii cele dona Rem idrepte sint h = rAB ~~ k = [AC, unghiul va fj no tat

aceea~i

/',

...........

hk sau BAC sau A

(Ja ~ii nu

')
e perJCol de con fuz1e
. Punctu I"
"'' se
'

numc~tc

/',

~irful,

7. ME AB, A g; [MBJ, 1J g; [JIVtl., ME I AB /.

I. B

I MA I => M
0 9. c "" 1AJJ 1. D c 1AC 1=> n e 1An 1.
010. c E I AB I => I AC I c I AB I
0 11. C, o c I AB I reD] c I AB 1.
8. M e AB, A (2': , MB

iudt

II AM II= I

Daca h - k, hk se numete unghi nul, iar daca h i k sint semidrepte

'

12. c E I AB B E I CD I => c, lJ E I AD 118. o,.;,., "''gm.,nt conpne 0 infinitate de punct.e.

14. F ie m "" numil. real > 1: Al'ill"li c;1 exish\ 11n punct ."vl
AJJ

Definijie. Dar.i1 pnnctp,Je A, H, C nn Rint r.oliniarfl,

E

AlJ j asflo> l

A 9i B, semidreapta tnchisa [AB ~i semidrcapla

deschisa I AB so definese astfel (fig. !.5 ):

Fig. 1.5

12

{J[ IN E [AB] sau. BE:: AM 1},

I A.B~[AB- tA}.

mul~imea

ARC dc\AB] U [BC) U [CA]

1.

dd

/"-..

opuse, atunei hk este un unghi alungit. Un unghi care nu este nici nul, nici
aJungit., RA nnme~f.P. unghi propriu.

Detinitie. Fiind date p,mctele distincte

[AB

iar semidreptele h, k se numesc laturile unghiului hk.

/',

.o [A RJ.

se nume9te trilmghi. Punctele A, B, C sint f.lirfurile, segmentele [AB], [BC], [CA] sint laturile, iar

......................

unghiurile HAC, CBA, ACB sint unghiurile triunghiului.

Daca doua (respectiv trei) Jaturi au lungimi
egale, .lriunghiul se nume~te isoscel (respectiv
echilateral).

Fig. 1.6

13

lll. Fie XAf AB = [AC, I AB

HI. Fie xA =
11 E I A[), D ~ I

IJemonBirulic. Daca JHtnt:tcle A, B, C

A.
slut col iniarc, lcotemu evinc Ia punctul 41
rUn tcotema 2, ' Yom admite deci cil.
punctele A, B, C n u sint coliniare . Sil
presnpunem ~<1 lcot'ema n u e adev<l.atil..
A tunci ex isla pe dreapta d punctclc M , N, P
a~ trt!l lndl M E I AJJ 1. N e I AC I ~i
P E 1 IJC I (fig. I. B) . Cum punctele M, N, P
st nt. c:ol i n ir11~. unul di n a ceste punct.e va "l
,.
fi s itual intrc cclclalte douii (teorcma 2, 4
fJUilc:lul 1). Panttu a face o alegere, sa preFig. !.8
supunem ca M este intre N ~i P.
A~a dar dreapta AB sepa ra .'Y ~i P; pr 1e altil. parte AB nu separa N ~ i C (ciici
conform teorcmci 2.2), 4 din N E 1 AC I rczultil ci\ A 1111 este lnf.te .N ~i (.'), rle.ci
din a ~ioma S deducem ca AB sepa ra punctele P ~i C, ad ica D E I PC 1. Dar a vern ~i
1' e 1 BC 1 tn eontradictie cu punctul 2) al tcoremei ami ntite.

2, XB = 10, :rc =H. Caro din lle urmiltoarele egalitJ.p sinl adevMate:
= I AC, I BA ~ I BC, I CA- I CB; I AC = I RC?
- t, "B = o, :rc = 5, xn = 8. Sit se arate ca JJ E 1 AC,LBC] c 1 An,
CA.

17. SedaUxA = - 3,XB = 0, :rc = 5,XD- 9.Siisearlc ' CAn[BDhi[CA n l lfD .

18. Sll se arate: [AJJ] c [AJJ [A
B ).
10. Dacil A # B, atunci: a ) I AB () I BA = ' AB I. b) [AB n [BA = I AB],
c) I AB U_l BA = Ali. .

Defini~e. Fie _d o rlrr.npta i A, B dona puncte al~: planului rp, nesituate pe d. Daca segmentul [A B] are un punct comun en d, spunem ca
dreapta d separu punctele A ~i B sau ca A i B slnt de o parte ~i de alta
a dreptei d. In C!IZ conknl' 11e spune ca A ~i. B iin.t de acceafi parte a lui d.
~c figuru 1.7 dreapta d separil punctcle A ~i B, de asemenea punctele A
~~ C, oar nu separii pu B ~i C. Expresiile ,d sepnrii A ~i B" ~i ,d nn sAparii
A ~i B" au seris numai rlacii A ~i B nu se afla pe d.
Admitem urmatoarea axioma de separare a planului:
{

I I

'

I '

~eparli.

puuefel

~ '

. Rezolvare. Lu(l.m un punct P pe dreapla d. ~tim ca existil B ~i C astrP.! en A E 1 Pfl 1

~ P E I CA I( 4, teorcmn 2,3)}. At unci d nu separa peA, n ~i sep~ri\ peA, c.

0 <> l!. llacl\ dreapta d n u sepa:l A ~ i B ~i niri lhi

atunci d nu separa ptuwlel" A ~i C.
'

c
'

Rezolvare. Intr-adeviil, lot caz contrar d ar sep:~ra ,-1 ~i

d

--~~-.....l.,~.;:_

\
Fig. 1.7

14

~i

~i

de ascmcnca C

~i

D, dar n u sepma A
aceea~i

~i

C, atunci d

parte a lui CD, pulem

uetlntie. r w A un punct nr ttuut I"' ar uptu ll Jig 1.9). C.c. nRitlerlim t 1atP
~unctPie If "" ac~>eR~i par., a lui d, r.a .i A. \ful~im a formatll. dan aceste
11111Cte ~~ punctul A s noteazll. en dA ~i se nur qtc semiplarr ( dl'lfchiY ) .
Spunt>m eli dreapla d rstt.l frollltera lu ~i rii semiplannl I d t rsto limitnt n<"
J,e, pit ,

Avem

0 1. Oricare ar fi dreap la d ~i punctul A nesituat pe d, aril.tap ci\ cxist;l 1111 punt:!.

1i c :7> - d astfcl ca d sa n u separe A ~i 1i ~i existll un punct C ast.Ce.t ca. d s:l
separe A ~i C.

:J. I a<drca pta d separll A

'"' sepati\ punctcle B ~i D .

4. Fie A , JJ, C, D puncte distinct.e. Daca A ~i B sint de

Hfirma ti\ C ~j D stnt dH UCHHU~i parte a ltli AR?

Observarie. Pentru puncte coliniare A, B, C afirmapa S face parte din t.eorema 2

de l a _ to (punctul .5) . A~atl ar este suticicnt sll se considera lot a.xiomil. numai puncta
IIHcolnare. Sub aceasta forma ma slabii a x ioma S se nume~te uxiuma lui Pasch.
Pentru a simplifica referirile, am cupri ns in axiomil a mbele si t.11 a~ii .

F-

t: o r o I o r. drt>.apfl\ r-are mterseetenza un triunghl ctar nu treee printr-un

,irf al ~Au, intP.r!leeteazii exact douli din laturile trlunghlulul.

C ~i atunci din axioma S ar rczulla r;l d sepat;i A ~ i 11

(<'<'ci nu separJ. C

~i

B), 111 t'ontradiqie r u

ipol~za.

T e .. " a 1. ~a~~ o lr td '6tiluK afif

punetele B ~1 A elf i pun~tele A 1 C, atme1 d
nu 11eparll. B f1 C (f1g. I. 7).

IdA= {t11 E

( 1)

rp I [AM ]nd

0}.

Intr-adevlir, pentru .M ~A , rela~ia [AMjn d = 0 lnscumnli cil. A ~i M

sin t de UCilllUIJi parte a lui d; iat pen tl'U M = A l'fl l n~ia [A A] n d = 0 Po I ~
verificata, caci [AA] = {A } <t:.. d.
In nota~ia I d.4 punctul A poate fi lnlocuit cu
orice puncL ul ~emiplan ului , dA:
(2)

B E: IdA.

= .1dA

!dB.

lntr-udcvt~:, cum [AB]

d = 0, exerci~iul 2
ca [ AM] n d = 0 i [BM] nd = 0

no aratii

s!nt

condi~ii

echivalente, deci
puncte, cure lc vcrificil, coincid.

mul~imi le

de

~-

> .

F ig. 1.9

15

T e o r e m a 2. (T e o r c> m a d e 'I ,..

p a r a r 11 a p I a n u I u i.) }'ilnd datil tn
planul "/) o dreaptll. oareeare d, au Joe ur-

mAtoarele

propriet~fi

1) Exi ti exaet doni\ l'lmiplano limitatl'l

de dnapta d, pe earl'! le noti'lm eu S ~i S'.
2)

rp -

su

-;

.s n s

~~

3 D cA P, Q S san P, Q( '1', se...

mentul PQI nu taie drenpta d. ))ad P S

Fig. 1.10

u un punrt romun 'fg

Semiplanele S

~i

1.10 .

S' se numese opuse.

Demvns!rujie. Luam un punctA nesituat pe d; ~tim cii exista un punct B astfel

ca d sil sepat"' A ~i B (HXPrc. 11. Si\ consideril.m sc miplanclc S = IdA ~i S' = I dB.
Lulnd ll.f ~ 1' - d, sa a rlW\m ci\ Me SuS'. Dac1l M E S afirmapa cste evidenta.
lhtcll M (i!: S dreapta d snparll A ~i M, dt:ri conform lllOrl'm"i 1 dreapta d nu separa
B ~i .11-1, adir.a .11-1 ~ S'. A~adar "}>- d c SUS' ~i deoarcce incl uziunea inversii esle
evidenta, 1'- d ~ sus.
S:i Jli"Cbli Jlllllem :1 P ~ S n S': altuHi d nu scpari\ A ~i P ~i nit:i B ~i P. Cum d
separil A ~i B ~i nu separil A ~i P dcducem din ax ioma S d\ d separi\ B ~ i P. Conlradicpa duvede~te cii rtu ex is til uici un p11net. in S n S' ~i m;lfol am demonsl.ra t afitmnpa 2).
Un semiplan oarecare
lim it.at de drcapta d se snie sub forma S* = I dQ , unde
Q E ' ] ' - d. Am dtHTIOIISI.rat mai bUS "" (,) E S, ball () C'
In Jll'imul t::l'l. I dQ =
1 dA = S (,ezi (2):, iar in al doilea caz 1 dQ
I dB S'. A~adar s - S sa u S* - S'

s.

afirmatia 1) ""t.e tlemunstra l5.

Fie P, Q '= s. At unci S - 1dP ~i din de!inipa semipl ~nului u rmeaz~ ca [PQ] n d ~ 0. Dacll p. E S, RES', llVHffi s = I dP ~j [PR] n d =I= 0 , deci. ~ i alirma(ia 3)
est.t: tlemun&lala.
~i

Dofinifie. neuniunea unui semiplan cu frontiera sa se

nume~te

semiplan

s. Sll se arale cil intersec\ia d intre o dreapl~ d

un sllmiplan de""hi esto sa11 drenpla d sau o semidreaplA deschisll. sau mul\imea vid!i..
() 9. Dncll M HStP. u"n punct pc latura [AB] a unui
triunghi ABC, iar P un punct ce se "gi!se~to de H ccr:a~i
parte a dr(:ptfli AB, ca ~i C, atunci semidreapta IMP
inlersecteazA lat.ura [BC) sau [CA] 11 triunghiului
(fig. 1.12).
~i

JndicaJie. Conform axiomei S, drcapla MP taie

F i g.
segmentul [BC ] sau [CA] intr-un punct Q. Trebuie s~ ""
demonslreze cil punctul Q P.R!H silunt pc semidreapta I MP. !n arest scop se va ariHa ell
P ~i Q slnt de acee~i parte a lui AB, ceen ce implit:i! [PQl nAB = 0.

0 JO. FiH ABC un triun~hi. B' e I AC I ~i C' e I AB 1.

I DB' I ~i I GC' I au un punct comun.

Si! sc arate ell. segmentele

() 11. Folosind nol atiile exercitiului 10, fie )) e I BC 1. Si! se arate ci! 1AD 1n

n I B'C' I =I= 0.

& 6.

Mul~iml

~onv~'<e

Definipe. Se nume~te mul1ime convexi. n mul~ime Jll de puncte, carJJ are

urm!toarea proprietate ; tlactl Jl, Q sint doua puncte d istincte oarecarA ale
mul~imii J1l (fig. 1.13), atunci ..Ill. eoupne toate punctsle segmentului 1 PQ I

P, Q E ..Ill. ~ I PQ I c JJl.

(t)

Mul~imett vida ~i mul}imile formate dintr un singur punct

BA consideril.
convexe, deoarecA pentru ele nu se pune niei o condi~io.
0 mul~ime formata din dona punete nu este convexii. Mul~imca din figura
1.13 esLe oonvexil., cea din figura 1.14 nu este convexll.

inchis. Simbolul ldA ~ I dA U d se citeqte ,semiplanul 1nchis limitat de

dreapta d ~i eon~inlnd puncLul A''.

E:X"

tI

;,, IJ: u;, puw l~ l ~ A

[ AB]cS.

() 6. Dacil

AE:<l~i

~i

F ig. 1.11.

16

Fig. 1.14

Red,H iu JHi 1 HA l cldA (l ig. l.ii ).

l~tdimtie.

L.

F'ig. !.13

II apat\in :;rmiplau ul ui S (des.- his s a u inchis), alunci

St: va <ll"<ita : M <=

HA 1 ~ H

e: [AMJ ~

() 1. Aratati ell. planul .'J> ~i fH"i ce dreapti! slnt multimi convexe.

""ME IdA.

() 1!, Otice segment ~i orice semidreaplll stnt mul\imi convexe.

7, ))ac-it .4

e: d

~j

J,dicaJie. Se ia un

13

d, atund

p und

/If e

I BA c

I BA

~i

dA.

sc d istin ~

IndicaJie. Fie de exemplu

I PQ I c I AB I ( ~. exerc.

1" M ~ I HA

M = A;

1; alt11u-i

:r A

M e

RM 1-

dA conform exerct tiului 6;

AB

un segment deschis. Dacli P ~i Q e 1 AB ~ . att:nci

() 8, Ar<l.tnp ell Sllmiplanele deschise ~i oomiplanclc tnchise slot multimi conve:xe.

I'Hi'. lll'ilt..o:

~"

11).

J)in mul~imi convexe putem forma alte mul~imi convexe cu ajutorul

teoremei urmli.toare.

z-

Matematlcl - Geometric 'I t rlgonometrle cl. a I:X:a

17

E
Fig. 1.19
unde a~ BC, b = CA, c = AB. Sil se aratc:
l) Int ABC este o mul~ime convexll.

Fig. 1.16

Fig. 1.15

.................................
n Int t:AR .

2) Int ABC= lnt ABC n Int DCA

T
1 Oru:" ln\ol'! efi 1 raulj.imi towex e ~ . onvex
111
e o I:'
t
d uli multron convexc :.J~<t
Demonstra1ie. Demonstram teorema pen ru o.
~
rehuie sa
. Jlt. (ln cazul mai multor mul~imi convexe se r~~wneaza la fel).~ At
.
~I ~t} ll. .Jit. n.Jil 2 este 0 mul~ime convexa. Flfl P, QE.Jit.l n . Qun
l Cl
ara am c
.1
Q Jlt. Cum Jlt.1 7Ri Jlt. 2 slnt mul~imi convexe, I P
C
p Q E .Jlt.1 ~~ p, E
2
c'.Jili l}i I PQ 1c Jlt.2 Dar atunci I PQ I c ~n .Jit.z.
.
Delintpe. Interiorul ur,gkiului pmpriu HAC este mul~lmea de puncta

BAG

1t
~ J bC n I cB, undo b = AB, c = AC (fig. 1.15).
. .
n Int BAG
.
desch'tse, a dica a doua mul~um
rimd interse~.:yitt a doua semiplttnc
convexc eRie 0 mulfime con11exa.
'
.
..

r .- cu 0 Iatura comunli se
Defini1ii. Douii unghiun propru r.n II,CO1a'l ~1r r'
hiurile
numesc adiacente, dacli interioarele lor nu au nc un punct comun (ung

AOn oi BOc pe figurile 1.16 l}i 17).

Unghiurile .AoB l}i BoG sA numcsc ~nghiuri adiacente suplementare dacit

I OA l}i I OC slnt semidrepte opusc (fig. 1.18).
8

3) Int ABC=

I aA n Int

...........

BAC.

00 6. Fie ABC un triunghi ~i D e I DC 1- Se ia u punr.lelc E ~i F In a~a rei en

B

e I AE I

~i

...........
el AF I (Cig. !.19). SA se arate eli Fe Int CBE.

Jnilioa1i. fle vH Hr~tH. c!!. C, F si(lt de aceeai parte a lui BE ~i E, F dH aceca~i parte

a lui BC.

...........

...........

......................

7. Fie BAC un unghi propriu ~iDe Int BAG. Su se ara tc cil Int DADe Inl BA(:.

T e o r 6 m a 2. (T 11 o r , m a t :r. a n v 6 r s a l e i.) Dael punetul D

.
...........
aparflne interloruloi ungbiului propriu BAC, atunei semidreapta 1 AD I
segmentul 1 BC I au un punet comun:.

I AD n I BC I >F o.
Demonstra(ie. Fie I AB' semidreapta opusa lui I A B (fig. 1.20). Semidreapta
1AD intersecteaza segment.ul I B'C I sau segmentul I BC I ( 5, exerc. 9).
Dar 1AD nu poate intersecta pe I B'C I, deoarece aceste multimi sint de o
parte ~i de alta a drcptei AC ( 5, exerc. 6 ~i 7).

.
Exercl~ll

"""

...........

!!. Fie RAG 11n unghi propriu ~iDe lnt BAr:. Sii stt aratc ell punctele B ~i (.' slut de
o parte ~i de alta a d1-eptei AD.
Indica/ie. Sc aplicii teorema transversalei.

0 9. Fie punctate B ~i C situate de aceea~i parte a dreptei OA. Sil sc arate

A

...........

...........

ca

......................

C e Int AOB sau B e lnt AOC sau AOB = AOC.

Fig. 1.1?

IndicaJic. 1-: suricien t sil consideriim cazul B ~ lnt AOC ~i BE I OC, db a llftl afir. ~

Exercl~ll

0 0 <1. Fie BAG un unghi pr.n ptiu. Sa se a rate:

f3'Ac ""':

JJ e Int
IAn c Int BAG.
1), Interiorul unui triunghi ABC SH <lefme~te astfel

a) I BC I

c In t B'A(;; b)

Int ABC~

.,!8

I HA n I bD n I cC,

. .

...........

ma~1a este evJdentil. J>acll. am avea 1 AD 1 n OC = fl , m rczulta cil D e rnt AOC 8a u

B E I
deci A ~i IJ slnt de 0 parta ~i de alta a dtepte i
A9adnr I A B I n
~

oc,

oc.

oc

........... .
= {P}. Ar!ltati c!l P e I OC, de unde va 1-ezull.a I OP c Int AOB ~i (' "= lui. AOH.
10. Dac!l punclul P Hpartine interiorului triungh il!lui ABC, atmiCi dre a1ta AP iutersccteaz!l segmcntul [DC] !ntr-un punctA' 9i P e I AA' 12*

19

uaca

notilm cl1,

p,pk41 pentru k -_ 1 l -" t n - 1

Int P I P 2:"P n =. I dlp>l n I d~l n ... I dnPn.

~~.

Reumunea dlUtre un poligon convex p p , p

..

p p

l!

11

suprafata poligonala conCJexa care s

~ z. : " ~~ mterlOrul sau se
.
- '
e no eaza prm [P1 P 2 P,.]
[P,P. .. .Pn]

'
atunl'_l

nume~te

P,P2... PnU .Int P,J.... Pn-t

In cazul
unui t riun ghi A BC mnl~imA a [ABC ] se nume~te suprafufii. triun
~:hiularii
.
r:

c)

b)
Fig. L21

a)

11 . Dacil. drcupt.a d trcce. prinlr-un pnnet P, situalln interiorul triunghiului ABC,

0 14. Sll se arate cit diagon <.~lelc [AC] i [BD . 1111 .1

1111 p11nd com un (fig. 1.23).
-~
1 ale u pulrula lcr ronvex ADCD au

a tunci dreapta d inl"r"ecteazil. triunghiul. In cite puncte?

0 1~. Fie A ~i r: de o par~ ~i de alta a dreptei BW, iar 0 e : BR' 1. 0 e; AC. Sa
se arate !!a dintre se rnidreptclc I OB ~i I OR' exact una este situa.tli in_ interiorul

<:; lli. Dacll diagonalele [AC] ~i [81) ] alH palrulatcrul 11i

atune patrulatl!rnl cstc convex.
ABCD a u un p un ct comun,

...........

unghiului AOC.
0 13. Fie P 1m punct In interiorul 1mghiului propriu AOJJ, iar Q Hn punct in RxlC
riornllui (auiel'lQ

e; lnt

AOB U [OA U [OD). Sli se arate ell segmmttull PQ

1 intcrser.teazi!

o latura a unghiului A()lJ.

Dellni~ie. 0 linie paligonala <lste o mul~iine de forma

L = f P,PJ U rP2P3] U ... U [PnPn+lJ.

PunctelP. P, ... , Pn+l se nnmnsc virfuriu Jiniei L, iar segmentcle [P.PJ, ... ,
[PnP"+d sA numesc laturile ci ; 1aturi1e [P,,_ 1Pk] ~i [P~rP1,1 .1 } se zic vecine
(fig. I.21,a).

Linin poligonula /, se

nume~te tnchisii,

rlacii P 1 = Pn+l (fig. 1.21 b 'i c)

~i simp/a inchisiJ. dacll in plus oricare doni\ laturi nevccine nu au punct. comun

~i

dona latmi vecine au suporturi diferitc. 0 linie poligonala simplu lnchisa

se mai numA~te poligon. Linia poligonalli din figura 1.2Lb) nu este poligon;
un poligon nu se at1tuintersecteaza! Un poliguu cu trei laturi este un triunghi.
Un. poligon cu 1~, 5, 6, ... laturi se nume~te patrulater, pentagon, exagor1 etc.
Poligonul cu virfnrile P., P 2, ... , Pn va fi notal. cu P 1P 2... P.,. Segmcntele
[l';P~] , care nu slnt lat uri, se nmnesc diagonale.
Poligonul 1' P . .. P,. sc nnme~te puligon conCJex, duel\, pentru fiecare Jatnrll.
1 2
[Pkl'k.._ ], toate virfurile diferite de P,, ~i Pk+l se gasP.sc de aceea~i parte a
1
dreptei P~rPkr 1 (pentu k =- n, Pn+l = Pd
(fig. 21, c).
'
Un poligon convex P,P 2 .. . P,. nu este
o multime convcxa, dar interiorul siiu
(cnre se definef}te precum urmeazii) este
o mnl~ime convexii. Jnteriorul unui poligon convex estc intersec~iu semiplanelor
des~hise limitate de suporturile laturilor
poligonului l}i care con\in -vlrlurile nesitullle pe laturile respective (fig. 1.22):

16.
Un. Vil'f al 111111i pa!rula! H
' sc marc h eazii ru un semn dar~ ~i numai IIJul
.
.r A RCD
el esle s1tuat In 111 teriorul ungltiului opus 'de exem 11111

&l s" rl"mnriSI P"~":

.
'

Ava fl manat daci'l. A

~ Inl ncn).
-"'"'

a) Cel pu~in1mu l din vil'furile A H (' D

.
b) D ' d

. , va 1I marcat
act, oui! vtr!uri slnt marcate
.
.
vidurile v or fi marrate.
' atunet palrlllalerul cstc convex ~i toate

n.
Jnterse. ,;, sep .
~o incirle cu mul !it

cnnvex P

l me lo r inl'his~

. nt p U P. '

limihte rlt s
.
'
uporlurtle la turilor unui poligon

18. Reunit
.
' ne a Ull\11 po l'tgun wuwx r u interiol'ul s i\u este
l 19. Fie P, P, ... P ., o linie poligonal;1. Daci\ p iP
.
o mu
unet hepte d, alunci a eeasl;1 llrPapttl inltrsrctc ~ r' ~ n+t ~In! de o p arte ~i de alta a
lW *. Dacii. o drc "
nzc lnla po! Jgonah1.
<~pta2 d nu tste SU(JUI'lul urw i latttrt' a unui nol t'gon
ttUJI"I
. d 'II"'c ! ,HI mttlt
v
,
.
punelc comlm e en polionul
,.
1:1111\'I'X,
'

~lme l'OIIvcx~.

-0

~:. ~~~~:~~.{~K~'P:s~:t~" d~uligon

undt n
poltgon ,onvex.

r onvcx
asemenea tm

dal.
D
~-----C

. 22 * Fie P,l', ...P,. un poligon t'OII vr x i 111

1~-~, ...ik, ..-lh

nume1-e ualnrult: astfe l ,..,

<"' .

.... .

11
k -., 3 .
'
""'
<,
. .... <
.....
-~ n,
?
:::>U Sl~ n ra ll' t"<
ll'P
P
p oligon ron vex.
' ' .. . ' ll rstc till

23 . F i" L
p 1p
p
.
Int L ,; B <IF ~: .. n 11 ~ poltHOn I'Oilvtx,
1nl l. . S.\ "" HI'Hlc l'i\ L n IABJ

'
-,-- 0. Ct le p un!'l<' iii'C atrasli1 muf!irue
=F

"

-J..

g 7

Fig . 1.23

lJ.,,.>-.'llele unv hlulUI

Vom ~ota cu (JJ. mulpmea nnghiurilor.

Masurmd unghimile cu raporto l ('
.
.
.
lll t nnmlir real. Astrel se obt,ine u f~u t( ~~
ftecarui unghi i sn usociazll.
lnchis [0,180].
'
ncylC e mta pe (Jj_ cu valori In intervalul

::2.4):

Fig. 1.22

20

21

S fl

Duell E [0 ,180] , mu1~1mea

"'
tutuJ'Or un h' .1 ""'
g JUri or hk, pcntu CllJ'e m(hk) = ,
lnseamnli cu 11. A~adar

- -

m(AOB)=

Fig. I.25

Ultima notiune fundamental!, pe care o iutoducem 1n gcometrie, este

inspiratll. de procedeul de masurare cu ruportorul.
Admiwm llxisten\a unei func\ii m: at..-+ [0 ,180), numiU functia mdsura
unghiurilor (in grade), care satisface urmll.t..oorele axiome (evidAnte sub

..;~\ i:::s,

0 daei ti numal dati .A{j'Jj.este on unghl nul;

m(.-Wll)

( p. 1.251
Din U.2. rezulta imediat
~

Teo r e m a 1. Daei 111( ..tOll)

aceea&tl parte a

{;.3. (Ax l om a

ad u n l r 11

JOH) (fig. 1.26).

Dacll. AOB ,1 BOG

I 0 B' (deci ;t{)H -

u n g h 1 urI I or.)

slnt un~bluri adiar.ente eu 0 R c lnt AOC sau unghiuri adia~nte suplementare

(fig. 1.27, a) respectiv b)), atunei

m(AOB)

(t)

In particular,

llllDl&

...........

...........
+ m(ROC)

(AO'B ..~i COD

pe
,

:Ill

"

... F'Je AOB

DemonstraiJe.
..............
m(AOB)

+ w (BOn) =
+

'.
-' .r.

ll

~i

g. .28).

-----~---

, lhil

Ja drf au misuri t.enlo.

.........., doull
COD
ungh'mrJ. opuse l o virl. Avem

m(AOD) = 180

m(BOD) = m(COB) = 180,

m(COD)
~
..............
.
d ec1 m(AOB) = m(COD).

mi.A 0/J') ~~ punrtele /J. B' slnt e

~teiOA, atunci I 0 B =

,
Derinlfll. Douii unghiuri se numesc
suplcmcntare dacil. snma milsurilor
lor este egala cu 180 Atune r
t JCCI.ll'e este un suple

1 1
a culuilalt.
D oua unghiuri cu acelaJ.i vtrr se lwmcsc opuse lamw
l'irf dacl!. I t 'I
a uri e lor slnt
r I
semidl'cpte opuse

..............

F (0.180) e::dsti o semldreapti uniei I OB, inelusA tn S, astfel ea m(AOB)

~~~~~~

~i

o.

180 dael lj1 numal clneA AOB csie nn unghl alunglt.

lT.2. (A x I o m a d e ~ on s t r u e ~I e a u n b I uri I o r.) Fie
1OA o semldreapti ~~Sun semiplan Umliat de drenptn OA. Ptmt.ru orite numi.r
11

~ a.o.

(JimorullJii. fu cllrlilc d e geometrio mu i Vt:chi dott ungIuurt

. . cu n"~
"
.
masuril
. .
stnt f
"ega le"
n
I t num1te
..........,
prvte ca ega !. De a ceea 1
I
..........,
e ,.
AOB
lie
loc
n
.
a
tnttlni
Vep
s-a scris AOD = "'"
ceast.il. nolalte Ia oLieetuiH de l nvil
g~:omctr ia .
' "'mtnt cae rulus"sc
f

asptoct i nl nitiv):

AOB

11 ._

m(AOC).

misurllor ungbinrllor a doul unghlurl adint~nte suple-

Teorema 2 are ~i o reciproca:

Teo rem a 3. Fie 0 E

1 AA' I

B ,

~ , .B doni punde df! o parte ~I de alta

~
,
a dr te
i
ep I AA. Dad m(AOB) = m(A'OB') t
' a une Sf'roidrf'pf.tlle I OB ~l I OD'
int opuRe (fig. I 29)

oc

JJemonstratie
semidl'cupta opusa lui OR'
, . Fie 1
~
. Conform temP.nwi 2,
.............. I
..............
m(AOC) - m(A1JB') .
..............
~
, dar m(AOB) = m(A'OB') d .
.
A()] m(AOC) = m(AOB)
I
DJJI WOI'CillU 1 obpnem ca I OB
1 OC, u~auar 1 OB aj I OB' 81 t opuse.
n
"'
.

mentare este egali eu 1.80.

f::_d

0
Fig. 1.26

22

oJ

F ig . 1.27

b)

Fig. !.28

Fi g. 1.29

23

-----

I
I_

Fig. 1.32

D E

,A

Fig. 1.31

}'ig. L30

D
A

Exercl~ll

Fig .

......................

l. Fie m(AOH) -1- ni(l/OC) = 180. Rezultii eli A, 0, C stnt coliniaro?

2. Care <linlre urmiitoarele egalitiiti sint valabile In cazu l figurii l.RO:

...........

...........

a) m(AOH)
c)

+ mi:BaC)

............

~ m(COA), b)

...........
m(BOC}

.................................
m[CUJJ) + m(DOA) - m( COA)?
...........
3. ~liind ell m(AOC) -

......................

+ m(COT>)

...........

ca

= m(HUJJ),

...........

...........

...........

...........

...........
...........

xn

m(D"OD) = 2 m(AOC).

0 6.

.
...........
Fie AOC un u nglli l""opriu, A ~i C de o parte ~ide alta a drcptei OB ~i m(AOH)

...........

...........

+ m(BOC) <

180; ah11u:i I OBc Int AOC.

.
lndir.n1ic. Fie I OB' opusa cu I OB. I'resupunlnd

_,...._

...........

...........

...........

cal OB (t lnl AOC, u>'em I

..........

c Int AUG ( 6, exerc. 12}, deci m(AOB'}+m(B'OC) = m (AOC)

duce o contradieti".

8.

J)emrmslra(ie. AnHiim propricLuLeu (3). Din ipote:r.a rewltli II AB II =

II CD II i II CD II ,;_,. II EF 11. deci II AB II = II EF 11, ceea ce lnseamnli
I AB I iiii I EF I Proprietll.~ile (1) ~i (2) se araU!. Ia rei.
Enunta~i, in unulogi~ cu teoremu 1, o teorema pentru unghiuri!

60, B e Int AOC ~ i m(AOH) = 23, sll se afle m(lJOC).

...........

4. Pe figura 1.3t m(CODJ = 30. Si\ se arle m(AOC ) ~i m(DOB), ~tiind ell

...........

1.3~

Proprletli~l

de

<

UH'

1 RO, din care se vade-

conj!rucn~a

1. Punctele A, B, C, D , E, situate pe o dreaptil., au abscisele XA = 1, :rB = 4, :rc _ 9,

= 12. Gil.sil.i segmente """gruente determinate de aceste puncte (fig. I.32).
2. Gasi~i unghiuri congruente pe figura 1.33.

= t1, XJ'

_ r m .!.(
J ~ t t r u c tie a; u n u I so g.
m c n t.) Fie 1 1 R I un segment ~i CD o semldreaptA. ExistA un singur p unet

(I

Demonstra1ie. Alegem sistemul de coordonate pentru dreapta CD astrel

ca Xc = 0 ~i Xn > 0. Punctul P Lrebuie sa sutisfucii doua conditii:
u) P E I CD, ceea ce tnseamna Xp > 0 (vezi 4 formula (13)), ~i b) II CP 11 =
= II AB II, adicli I X r - 0 I ~ II AB II A~adar Xr = II AB II ~i astfel
punctul P este deLerminuL in mod unic.

Detinifie. Spuncm cu
scriem
~i

s~gmentele

I AB I ""' I A'B' I daoa 'I AB II

/'"'oo..

AB
=

~i

A' H'

slnt congruettM ~i

II A 'B' 1:. Analog,

...........

-"""'

...........

unghiurilo AOB
...........

A'O'B' sc numesc congruente ~i se noteaza AOB .... A'O'B' dacl!. m(AOB) =

liil

A'B'

BC """

9i B'

A{

B'("

~i

de scodere

I '(" I (fig. 1.3.'").

AC

Atnnci

A'r' ,

-"""'

I 4.B I - lAB (rdll'X.nitate),

CD => CD 1 . , . i AB (annetrit>),
CD - . I EF => AB EF (Lranzitiv'tatc).

V : AB: :

( 1)

AB

(2)

24

AB:

(4)

m(A'O' B').

t.-' .Au loe urmAtoarel~ ]lnJpril'lA~i:

{3)

dunare

a s e g m en t e I or.) l'le B

ABI

I CD

Derrwnslratie. Deo[i\'ece B este IntrA A

(6)
~i .

~i

C {'i B 1 lnt.re A', C'

II AC II = II AB II I II BC II
II= IIA'B' II+ IIB'C' II

IIA'C'

Din ipotezele

implica~iei

II AB II= II A'B'

(4) rezultil.

ll~i I[ BC

II= II B'C'II

A'

Fig. !.35

c
25

Folosind egalitll.~ile (6) ob~inem ca II AC II = II A'C' 11, deci I AC I ==

""' I A'C' I - Din ipotezele lui (5) deducem II AC II = II A'C' II, II AB II =
= II A'B' 11, ceea ce i.mpreunli cu (6) ne da II BC II = II B'C' 11, adicli I BC 1.....
-- 1B'C' I
ObseraJie. Dacl IJ El; I AC I, segmentul I AC I cste numit uneori , suma" segmentelor
I AB I ~i I BC I, inr segmenLul I BC I ,difere n~" lui I AB I ~i I AC 1- De uilli provinn
rl~n u mirea teoremei 3.

DeliniJie. Spunem ell segmentnl I AB I eate m.ai. marc dectt segruen tul
~nriem I AB I > I CD I, daca II AB II > II CD II fn acest caz se
mai sp1me ca I CD I este mai mic dectt l AB I (I CD I < I A B 1).

I CD I ~i

E .ercl~ll
lui

7. F ie C mi jlocul segmenLnlui I AB I ~i Dun punt:l c:n propPieta lea c:i! Beste mijloe111
I CD 1. Si!. se arat.e eli B e I AD 1. Sil. se ealculeze .rc ~i xv, ~tiind ell. xA - 2, :r11 = 7.

8. Se considern trei puncta noliniare A ,

rcl~ll

Dofinijie. Spunem oa punot ul lf e~te mijlocul segmentulu1

A R . ~i I A~ 1;;a i MB I

ObseruaJie. Daci\ 1111 nhiec:t malernalit: se tlefine~le prinlr-n conditie, atunei se pun in
mod necesar douil. intrebll.ri : 1) conditia poate fi satisfiicuti!.? (adicll. exista eel pu\in un ast.
menea obi.,ct ?), ~i 2) clt.o nhiec:le salisCat: c:ondit.ia DeCini!.iH rc:Npt:ctiv!l este corectil, dacil
condi ~a este satisfacutil. de un singur obiect. Vom demonslra acum cil. definitia de mai sus
este corccta .

T e o r e m a 4. Oriee ijegmont
E

I A-B I are

un slngur mtjloe M ~i M

1AB I

Demunstratie.'Fie x" = a, XB = b ~i a < b. Punctul M E AB este mijlocul

lui I AB I daca ~i numai daca II AM II = II MB 11, CAea ce Aste echivulent cu

I xu-

I = I b- Xu 1.
2) xM > b, 3) a~ x M
a

Deosebim cazurile: 1) xu< a,

~ b. Cazul XAt< a nA
conduce la a - xM = b - xM ~i a = b, in oontrudicpe cu a< b; la fel, nici
caznl xM > b nn este posihil. Prin urmare numai cazul 3) cste posibil.
Dar atunci xu - a = h - x,\f, de unde

~i

dreaptA, Sun semiplan limitat de dreapta OA

--

1 0.4

o semi

.A.

hk un unghi propria oareeare.

inelusi in S, astrel ea AOJJ

1 011,

~i

= hk.
.A.

seAdere a ungbiurilor.) .Jo'ie

.
IOC c Int AOB, I O'C' c Int A'O' B ' (fig. I. 36). Atunei

/'...........
AOC- A'O'C',
COB

(8)

./"-..

E1

./"-..
C'O'B'

=>

--

AOB

1!!5

/'A'O'B',

/'/'- .
/"'-.
AOR == A'O'B',
AO('.,.. A'O'C'
'*COB .... C'O'B'.

(.9).

Demonslrafie. Folosind axioma U.S puLem scrie

...........

A.B 1 dad

M E

m ijloc.

Teo rem a 5. (Teorema de wnstruetie a unui unghi.) Fie

'leo rem a 6. (Teorema de adunare

<) 3. Ar il.tati cit I AIJ I > I CD : dacii ~~ numa i daca exis til. un pu~ct M e 1AB 1
asUol ca 1 AM 1 "" 1 en 14. I AIJ I > I CD I, I CD I > I EF I "'"' I AB I > I EF 1.
6 . I AR I"" IA'R' I, I en I= IC'D' I, I AB I > I en I"'"' I A'R' I > I C'D' 1.
6. Fie B 6 I AC I ~i IJ' 6 I A'C' I. ArAtati cll atunci a) I AB I > I A'B' 1,
1BC I > I B'C' J'impl1c1\ I AC I > I A'C' I.
b) I AC I > I A'C' I, I DC I < I B'C' I implieil. I AD I > I A'B' I

acela~i

Din axiomn U.2 rezulta im'odiat

Atunel e:r.istA o semldreaptll unid

b

JJ , C ~ i tnijluaeei H D, E , F ale segmHntelor

I AB I. I BC I, I AC 1. Sil se arate ell I DE I ~i I BF I au

m(AOC)
(10 )

/'-

m(A'O'C')

Din ipoLezclc

--

implica~ici

...........

+ m(COR) =
./"-..

t- m (C'O'B')

...........
m(AOR)
/'-

= m(A'O'B').

...........
(8) rezulLii m(AOC)

./"-..
m(A'O'C'),

m(COB)

./"-..
./"-..
m(C'O'
B'), ceea ce lmpreuna cu (10) ne conduce Ia m(AOJJ) = m(A'O'
B'),

./"-..
deci AOB""" A'O'B'.
Anulog, din ipotezele lui (0)

.
m(COB)
=

--

--

./"-..
m(C'O'B'),

de unde COB""'

~i egulitii~ile

(10)

- --

ob~inem

./"-..
C'O'B'.

0/iscra!ie. Dacll I OC c l nt AOB, unghiul AOB esLe uneori numit ,suma" unglri11rilnr

AOC

~i

COD, iar u nghiul COB este numit

Detini~ie.

""

daeli m(hk)

.A.

,diferen~a"

unghiurilor AOB ~ i AOC.

Spunem eli unghiul hk esfe mai mare decit

.A.

tm. ~i scriem hk >

lm

.A.

> m(lm).

a+b

xu ~ --

(7)
A~adar
1lf,

abscisa xM este determinata in mod unic, ~i lmpreuna cu ca ~i punctul

mijlocul lui I AB I Cum
a< a+ b < b,
2

rezulta M E I AB I

26

A .

0'
Fig. I 36

27

\.

T e o rem a 7. (Teort'ma scmhlreptel lntcrloarl.' unul unghi.)

- -

- -- -- - - - - - - I OB este interioarli unghiului

) Dacli semidreapta

10C l OB c

c Tnt AOR}, atune! AOB ~ AOC.

b) Daci punctele B ~~ (' sint situate de aeera~i parte a dreptei Oil
~pwi

A08<A0l,

ORrlnt H

1rv

T37l

Demonstrafie. a) Dacii I OH c Int AOC, atunci folosinrl axiomu adunarii .

unghiurilor, avem m(AOB)

+ m(BOC) ~ m(AOC ). Deci m(AOB)_ <

m(AOC)

de unde AOB < AOC.

b) Conform exerci~iului 9 de la 6, unul dintre urmiHoarele cazuri
are toe: I OC c Int AOB, sau I OB c Int AOC, sau AOB .... AOC. Este
clur ca ultimul caz nu estAposibil. :'-lir-i primul nu eslc posibil, deoarece din
"""' rP.zu 1t.a tn vrtutP.A

u.3. :
I OC c Int AOB
AXJOffiPJ

+ m(COR)

>

m(AOC). Dar atunci AOB

.........

>

........,

"""' +

m(AOB} = m(AOC}

AOC, in contradictie cu ipoteza.

Exercitit
A

9. Ari.Hati: kk

>

/'..

/'..

h'/1' , h'k.'

>

/"'...

h"V ~ hk

- -- - --;...

"""""

A.

10. hk"' h'lc' , lm "" l'm', hh > lm

11. Fia C c lnl AOIJ, C'

~
lnL A'()'JJ'.

0 l.i. Aratati ell. AOD >

COD dacil

,.

c Int AOB
~

~i AOC

.........

1.3R). Ri:l presupunem t:.1 [OC esLo o biser:Lonre a unghiului AOB; nlurH:i .m(1WC)

+ m(COJJ)

2.

= m(AOH) = o: 9i m(AOC) = m(COB), deci m(AOC) =

ide fa ptul ca l OCc aB, din axioma U.2. deducem ell. semidreapta

........_

he11 plu , OC' astral ca m(A(}C' )

28

'j'inlntl seama

1 OC

este deter-

Din korr:ma? It rez11llli t ~:i I OC' c ln LAOB 9i ast feJ m(AOC')

+ m(C'OB)
............ =

dcci m((.Q)

AOB.

=f. Prin

urmare [OC' este bisectoarea lui

rn( AOR) ;

Detinl~le. Se nume~te unghi drept orice unghi, care este congruent c11 un
suplement lll siiu (fig. 1.39).
Din axioma U.3. rezulta imediat:
Un unghi este drept dacll ~i numai daclt mr1sura lui este 90. De aici ob~inem :
Un ur1glti c1.mgruent r-u un. l.tnghi rlrept este un rwghi drepl .

DcfJnijii. Spl1116l{_l-

S:\ so arulB:

Domonstra~i

ca

semidrept&le [OA

~i

ron

Blnt perpendiculare

~i

ascufit

numai daca exista o semitleaplil. 1OM c

numc~tc :bisectoarea

unghiului propriu

cu ajutorul axiomei U.2:

d
1
J. u .u JH
_ d. Prju puuctul 0 frccc o ~ingurA
dreaptA perpcndieularli pe d.
(Existen$a I uqieitatca perpe~diculurei rldicate pe o dreaptli, intr-un pnnct
al el.)

Exerclt

COB (fi~ . 1.38).

bisectoare.

18. llnci\ hk"" lm, alunci un s uplcmenl al bti hk cstc congruent cu orice suple
A

ment al lui lm .
14. Fie [OC bisectoarea unghiului proprin

--

9i B, C' sa fie de aceea9i parte a drep tei OA.

AOB, iur [OD, [OE bisectoarele unghiurilor AOC

F ig. !.37

.-10

minata tn mod unic. A'i<idar, d in ipoteza cil AOB are o bisectoare rezultil ell a ceasta este
unicll.. Rilmtnc sii HI'Htl1rn existen (.n Liset:luatei. Cuus lruim ~:unfnr m nxinmt:i U.!!. somi

~i COB.

lBO ~i a -

Un un.ghi propriu mai mic (mare) decit un unghi drept se nume~te

=COD.

Definifie. Semilll'eapta ( OC se

AOB duca I OC

~i

<<

(obtuz).

./"--.. AOC > A./"--..

~
=A'O'D',
' O'G' =>COli< C'O'li'.

c lnt AOD astfel inclt AOM

:x, 0

OA ..LOB (~i [OA] ..L[OBl).

/"..

> l'm'.

-/"'...-~-~
a) AOC
> A'O'C', COB> C'O'B' => AOJJ > A'O'JJ'.
b) AOJJ

-- -- -"
- - -

(fi~.

scriem COA ..L[OB daca AOB este.un unghi d rept . In acest caz vom spune
ca OA ~i OB" slnt drepte perpertdiculare Sllu drepte ortogonale ~i vom scrie

/"'-...

> ll"k.

/'...

h'lc'

Demonstra1ie. l'ic AOH u n 1111~hi d11l, m( AOB)

0
F ig. I.3K

Rii sa arat" ci\ [OC estc b isoct oarcn un

ghiulni DOE.
Ui. Demonstra ~i ca bisectoarele a dou11.
unghiur i opnse Ia vlrf slot semidrepte uptte.
0 16. Domonstrati c11. bisectoarele a dou1!.
nnghiuri adiacente suplemen tare sin t perpendiculure.

I)

F ig. 1.39

29

--

17. Daca som id reptele I OA, I OR, I oG ' '"' d is l i n ~ le d on:l d te don~ ~i AOB-

--

BOG "' GOA, atu nci blscctoarHa un gh iului BOG esle semidreapla opusl!. cu [OA.

1. Care dintre urmlltoarele rela~ii stnt a devll

rate In ca zu l figurii I.U:

(> 18. Fie [OA j_ fOA' ~~ [OB j_ [OB'. Sl!. se at a le eli u nghiurile AOB ~i A 'OB' stn t
congruHn t e "" " suplemenlare . .

9.

Congruen~a

trlunghlurllor

....

1\

_,...

A""" A', B-ee B ', C

(2)

L:,.ADE e b,DAE,

b,AJJE e b,EDA ?

(>

a.

Dcmnns f.r1.1ti

b,ABC e b,A'B'C' ~i b,A'B'C' e b,A'B' C,..

I AB I ..,. I A'lJ' I, l AC I!!!!'!!' I A'C' I, ! RC I =a ! B'C' I,

A

L:,.ADE "" b,ElJC,

2. Aflati !ii alte perechi de tr iunghiuri cong rucn t c pc figura I. 41.

Definifie. Fie ABC ~i A ' B'C' dou~ triunghiuri. DMn

(1 )

L:,.;J.JJE "" L:,..HCE,

:s

C' ,

a.tunci spnnem c~ exista o congruentii 1ntre 1.riunghiurile ABC~ A'B'C'

~i scriem
/::,.ABC""" b,A'B'C' .
. (3)
A

(Jber<a!ie. Rel a~ia (\F.FG s I).UI1IV implica E = L , F = M, G e N , d cci 11u es le

ind ife rentll. ordi uP.a in r.are sinl scrise v lrfurilc triung hiur ilor. l'ent.ru a scoa te tn evidentll
ae~c~t lucru, fol osim simbol ul f'.. ca1c a l mge ate11~ia asupra fa p tului e li ordinca litcrolor HS!H
determinalli. PcN:chile de viduri E ~ ~ L, F ~i M , G ~i !I' sc II U III B<G v!rfuri omoloage (sau
corespondcnte). P erechile d e ln turi cong r11ente LEF ] ~i [LM ]; [EG] ~j [L N ]; [FG] ~~ [ MNl
se n umes c laturi omol.nagc.
E:r.em ple. Pe figura 1.40, ! ntre trhmghitllile LMN ~i XYZ existil congruenta b.LMN e
~ Y.XZ ; in trc PQR !ji LMN n u exist <l. nici o congruent11 ; l n t r<: PQR ~ i UYW ave m chia r
5
don11 cn11gruente; b,PQR iii b.UVW ~i l). l'QH. e b,UWV. Compari nd t.riun ghiul PQR
t:-,PQR obser vilm ~i b,PQR =i L:,.PRQ.
.:u el!nsu~i. pe ltngll cnll!(l'uen(,a triv ia Ill 6,PQR

Admitem

'i A A'
iCii

at1mel
b.ABC- b,A 'B'C'.

LL
Er

8
II:
F ig. 1.42

.ol

Observa(ie. Intuitiv, a ceastll. axiomll se jus tific11 Cll ajutorul ideii d e , mi!ica rl'" {, a un u i
rigid"]. In cursu! unei astfel de m i ~cilr i lung imile segmentelor ~i mllsurile un gh iurilor nu se
schim bli, d_eci prin m~care un segment se t ransfor mll tntr-u n segmen t congruen t, Ia fel un
n ng hi t n lr- un unghi f:uugruen t. Si1 ne irmlginim l'il Ll'iungh iul A'B'C' est e o pla ca cu o fa~a
neagr11 !ii cealallli ro~ie . Ea se poa te deplasa tiber pe u n pla n cu fa t a ro~ie in sus, ~i poate
fi ~ i lntua rsll. c11 fa{..:1 neagri'i In s us. F'iA Lriunghiu l ARC fi xa t. in pla n ul cunsidP.ra L ~i
silpresupunem caau loc relatiile (5). Deplasllm pla ca A ' D'C' cu fa ta ro~ie In sus in a~a fel
en A' s ll. acoper~ PH A, ia r R' r~ R ( Cij~U CH HSLH pos ibi l cllci rA Hl ~i fA'R'l au hlng imi egalc).
Deosebim ~o u a cazuri; 1 } P laca se gllse!ite a cu m in a ce! semiplan limita t de AD, tn care se

aflll C. Atunci: u nghiul

107
p'

axioma de congruenfa :

AB 1.... I A'R' I, I AC 1- I A'C' I

(5)

l.lefinitle. Triunghiurile ABC ~i DEF se numesc congraente daell. existll.

(eel puyi.n) o congtucn~a 1ntre ele.

urmatoare~.

Fig. H 1

L.U.L. Fie ABC ~I A.'li'C' doul trlungh uri ( ig I.42). DaeA

=> !).ABC"" b,A'B'C' .

ff?c,

va acoperi unghiul

n'AJ:, prin u rmare se midreap ta [A'C'

va acoperi pe [AG ~i p unctul C' pe C. n ezulta 1 DC 1 .. 1 D'C' 1.

~i e
d eci
b,A HC "" !).A' JJ'G' . 2) Pl a1~1 "e g~se~te t n semiplan11 l npus. fnt.orch ulu-1, ajungHm In
a ceea~i s itua tie ca ~i In ca zul 1) cu deosebirea ci\ fa t a neagra est e sus.

fie B' C &,

Teo rem a 1. (Teorema de eongruenfA U.L.U.) Dael1 triunghiurile ABC

w
F ig.

30

J.t.o

i A'B'C' au
A

AB

,...

I "" I A 'B' I, A- .4', B- B'

31

B'

b.A'B'("

1.43)

f1g

Demon.~trafiP..

DetArminam conform tememei de cop.struo~io a unui segment

punctul P E -1A'C' astfel ca I AC I iiii I A'P 1. Folosind axioma L.U.L.
rczulta.

(G)

[).ABC""" t:,.A'B'P,

_,...._

....

../""-...

duci B""' A'B'P. Pe de alt-a parte B""' A'B'C' (din ipoteza) 'i P, C' slnt
rle acAfHt~i pa1te a lui A' B', prin urmare [B'C' = [B' P In virtu tea axiomei
l'".2. Rezulta C' = P 'i astfel relatia (6) devine 6.ABC""' t:,.A'B'CI.

.. '

it .:1.

I)

Jl

...

~hl

1p

Demonstra/ie. Apliclnd ax1oma L.U.L., din

t:,.ABC=l::.ACB, deci
I AB I = I AC I-

B =C. Tcorema

(1

../""-...

teorem11. 8 de l u 6 ohtinem ACB = AC'B. A~adar ~i In acest cuz t-,ABC..,

"""/"..ABC'.
c) B E I OA I Demon~tratie ca Ia punctul h).
d) 0 = A suu 0 =B. Lemareznltii imcdittt din teorema 2 ~i a~iomu L. U.L.

Fig. 1.43.

4PC

I 0')

...

.J(

~t4B'('nu
(~)

A 11

1'I

nr

.1'f' .

1('

/1'(

J)emnnstro.lie. ln semiplanul lim itat de BC cAre nu con~iJtc punctul A,

ducem in conformitntP. cu Lcore mt1 de constructie a unui unghi semidreaplu

" a poi dcterminam pe I BP punctul .P nsUcl ca

I BP astfel ca C np = B',
I BPI= I B'A' I (fig. 1.46). Atunci /".,PBC =o /".,A'B'C' in virtutoa axiomei
L.U.L. Din I PB I =o I A'B' I, I PC I..,. I A'C' I ~i rela~iilc (8) ob~inem:
I AB I= I.PB I , I AC I"""' I JlC 1- Conform lemei avem 6ABC=6PBC.
Cum /"..PBC.,.. /"..A'B'C', reznltii eli !::,.ABC ... /".,A'B'C'.

I AB I ""' I AC I rezultl!.

U.L.U. ne arata

cii'B;;;;; C implica

Ex
4. F ie 6ABC""' 6,.4.'B'C'. Hu ittll ptnwtcle DE

unctele C ~~ C' sint de o parte ~~ de alta u dreplei A H,

(
P
I I '

Deriwnstratie. Din ipoteza rezultli. ell. segmentul I CC'

tlreapta AB !ntr-un punct 0. Deosehim urmlitourolc cazuri:

- -

I intersecteaza

u) 0 E I AB I (fig. T.4!i, 11)). Triunghiurile ACC' ~i BCC' sint isoscele, deci

conform teoremei 2
ACC'

(7)

uplicateorema de adunare a unghiurilor ( 8,

..........

t ui

..........

-!!!.._B, p~

teoremo. 6), deci ACB = AC'B. Din axiomaL.U.L. rezulta 1\ABC!!SD,ABC'.

h) A E I OB I (fig. U.5, h). Rr.lat.iilc (7) se deduc CR Ia punctul a). Din

....

ICC' c Int

Cum

../""-...
AC'C

!Ji BCC' ""'

ca I BD I

:z

I B'D' . Sa se arate

r nc I

../""-...= B'A'D'
~ i DACe

~i D'

I JJ'C' a strul

.......--...

D'A'C'.

() li. Fie ABC un triunghi isosce l (I AB I ""' 1AC 1). H;\ su arate ril bisectoarea u n-

ghiului
laic scgmcntul I BC I intr-un pun!"l A'
I BC I ~i A A' J.. BC.

~i

si\ sa ntatc ca A'

est~

6. Jn triunghi ul ABC tlvcm I Ali I::= I AC ); bisc<:toarel~ unglriurilor

Jaturile rM'], rII H] ln B'. C'. !5i\ se aate cii I flB' I = I f'f," 1?. Fie ABCDE un pentagon t:ollvtx r u wmi\toare l ~ propriel;\li: 1 Hf.'

--

l AC I = I AD I, BCD

../""-...
B(:'C.

..........

r.;i HAD

= CDE. Si\

se '"'ale

8. Pe lal111'i le 111111i triunghi

eehilaletal ABC se t'llllsirler;i p11nrtclc
p E I BC I. Q E I CA I. R E A B I
astral ca I JJP I
I CQ I ~ I A II J.
I)P.monslm\i t\ ltiunghi tll PQ/1. es te
rhilatnral.

--

l'ii A 8.1-.' ,

mijlocul lui

H, (;

laic

f:D 1,

AI': 11.

IJ , Se iu u n ptincl !If In in-

lt'lioJul

B
Fig. 1.44

t.-iunghiului

isosrtl

A /If'

(IABI=IACI) as tf~l '"" AB,w,

b)

0}

Fig.

1.~5

=ACM. Sii se male l"ii ill su giis<~tl' pe

.

hisPct oat'l'a unghiul ui BAC.

32
3 -

Matematlc~

- Geumelrle

~I

trlionometrle e.l. a IXa

Fig. l.4H

33

lmli~aJir. ~ va ar;Ha <'il BMC~s le u n l riun!l'hi isuscl'l, a poi L;AM B a 6Alll C (L.L.T..j.
10. Pe laturile congruen ht [ AB], [A C] a le un ui tri ungh i isoscel sa iau punctele D ~i E
nsttcl ca I AD I a I AE 1. Sil se arate cu segmnntele I BE 1~i 1CD 1 au un punct r.o mun
~i ell aeesta este s itu at pe bisectoarea ungh iul tti

BA C.

11. De o patte ~i <le alta a unei drepte AB se d ue semidrcptele [AM ~i [BN ca re rormeal\ cu r AB respertiv [DA unghiuri r;ongrnente. Pe aceste semidrepl.e SH iau segmcn tclo
congrnente I AC I ~i I Rl> 1. Sa se a rate: a) I CD ' ~i 1A R I sc in tersecteazii. lnt r-un punct O;
))) 0 "ste m ijlornl segment ului I A I! 1.

12. Fie p nnct ul B interior ung hiul ui AOC ~i A', R', C' cite un punct pe semidreptele
opuse l ui I OA, I OB I or: asttel ea I OA I .. I OA' I, I 011 I "' I OB' 1. I OC I "" , OC' 1.
Se presup unc ell punctele A, B, C nu si nt ml inia re. S~ sll arate cii. n ici A', B', (;' n u stn t
.:oliniare ~i t,.ABr "'f\A'B'C'.

10.

lnegalitll~l

geometrlce

Definifie. Ut\. unghi se JuimP.~tR urtghi cxtfrior al unui triunghi dMa cste

adinccnt cu unul din ungbiurile tdunghiului ~i auplementar cu el.

I BC

slnt semidrepte opuse, unghlurile ABC ~i

./"o... sln t ttdiacente ~i suplementare, iar ABC

ABM
uste unghi al triunghiului,
./"o...

cleci ABM uste un unghi exterwr al tri nnghiului ABC.

Un triun.ghi are ~ase unghiuri exterioare, cite douii cu acela;;i vlrf. Unghiurile exterioare cu acela~i vtrf sint. congruente fiind ~i opuse Ia virf. Un unghi
exierior al triunghiului ABC" cu virful In A, cste ne~tdiacent cu unghiurile

B ~i Cttle tt-iunghiuJui

Fie

tJ'iunghiul ABC ~i

CAM un unghi exterior (fig. 1.49). Se va

............ > m(ACR). D fiind mijarHa cii m(CAM)

locul segmP.ntului 1 AC 1, pe semidreapln
opusii semidreptei IDB sc considera punctul E RRt.fcl lncit I BD I , I DE 1. Din --'"'---~------3,8

./'...

ex. 6, 6 sc ~te ca E E Jnt CAM, deci

P ig. IM

-- -

./"o...
din teorP.mn semidreptei interioo.re unui unghi rezulta ca. CAE
< CAM;

pede alta purte t:,DAErt:,DCB (din L.U.L.), deci m(ACB) ,m(DAE) <
............ .
~
< m(CAM). Pentru a ariitn eli m(CAM) > m(ABC) se face un ruponament
Rnalog, folosind lnsa compararea cu CP.lalaJt unghi exterior cu virful ln A.

Ungtllul exterior al unui triunghi

In figurtt 1.47, IBM ~i

Demon~lratie.

............

(fig. 1.48).

T e ore m a. 1. (Teorerna unghiuJui exterior.) Un unghi exterior alunui

triunghi este mai mare deeit oricare din unghiurile triunghiului, neadiacent
eu aeel un.~hi.

<> A p l i c a 1 i e. lntrun t1iunghi cu dona laturi necongrnenta, laLurii

cu lungimea mai mal'c i se opune unghiul mai marP. ~i reciproc.
Demonstra f ie. ln triunghiul ABC cu
. considera D E lAC I nstfel In cit I AD I """

II AC II > :1AB II (fig. 1.50), se

I AIJ I Atunci ABD este triunghi

- -

isoscel ~i ABD
""' ADB
> ACB,
ADB
./"o... fiind unghi exterior triunghiului
BDC. Pentru caD E

I AC I, I BD c

Int ABC, rleci ABC

.....--.., >
>. ABD

Deuwnstra~ia afirma~iei reciproce se face prin reducere la absurd.

ACIJ.

T c o r e rn a 2. Soma lungimilor a doull laturi ale unui trmn~hi este

rnai mare decit lungimea relei de a iw'fia Jaturi.
DP-mtmstratie. ABC fiind un triunghi (fig. 1.51), ne propunRm sa demonstrll.m
de exempli eli

II AB II

II

Fie M E AB, astfel lnclt BE

care trebuie demonstrata rev:ine la:

II

AB

II + II BM II

BC

:1> II AC II.

I AM I 1;1i I BC I ...
=

II A .'1.-f II > II

AC

IBM

1.

Inegalitutea

II

c
It/

Fig. U7

Fig. 1.1.s

Fig. 1.50

34

F ig. !.51

35

r
,...

I AM II > II AC 'I este

Pentru n demonstro. eli

snficient sa

Sfl

demonst!'IIZO

cl'i m(ACA1) > m(AMc'). Prin construc~ie, triunghiul CBM este isoscel deci
...........
...........
./'...
AMC-= BCllf. Deoarece BE Jnt ACM',
../"'...

m(ACM)

../"'...

../"'...

> m( BCM) = m(AMC),

ceeu cc dcmonstreazl! t eorema .

Ob.'"r<'alie. Penlru un lriunghi ABC a u loc inega litli~il e
II AB

II A C
II

JJ(:

II+ IJfiC II > !lAC II.

+ II BC II > II AB II.

F ig. 1.52

l1

II > II A C II - II A B II,

7. t n t riung hi ul ABC se consius rti p u nct ele A1 e: BC, B,

BB1 .LAC, cc, _LAB. Sit se ara t.c c!\ :

II ~. -

II AG

II > I

II - ., AB .II

(II A C II - II AB II).
11 AA,

11 BC

jl AC

AC, C, EAR astfel

.l. HC,

ca AA 1

II BC II > !I AH II

Fig. I. 53

II

II B B,

I'

II CC, ,J < II AB II + II AC II + Jill<:

11.

8. Se cuu~idcril triung hi ul ARC i n car e II Al! 11 <: II AC II ~i pundrr l D, astfcl

sn11: lu ng i m~n orit-arei l a luri a un ui l r iung hi e~ t.e nlll i marc decit valoarea a~sol u ta a d ire.
rentei l urigim ilor velorla ltc dou~ lalLU'i.

Vom re~:~minti urmat oarele no~iuni: tri unghiul cu un unghi drept se numeQte
triunghi drep tunghic. L~:~Lurile ct1re formeaza unghin l drep L se numcsc catete,
iar Iatura opusa unghiulni rl rcp t. sc n ume~te ipotenuza.
P erimetrulunui poligon este suma lungimilor laturilor sale.

1nrll C

I AD I

...........

m(ABM)

...........

+ m(BMA ) >

ll. F ie t riu ng hi11l ABC ~i 0

lllJC II +

1are

Sa se a ra tc ci\ pent ru mieA p un ct M, M"' I HC

...........

Joe :

...........

m(CMD) -'- m (MD C).

../'\
c;,.M'1

In t. ARC. Sa se de monsi.I'll~e ell

II CA II + II AB II < II 0.4 II ''

2

OB

II + II oc 'I < II B C II
.

II CA II + II AB II.

l ndicalie. J n lri11ng hi ur ile OAB, OAC, OBC a u foe:

II OA II ..!.. II OB II > II A H II , II 0.4 II + II uc

I) >
{fi g. 1.5:1). Acl.11 nintl membru en membru se ob[ine:

. / 1. llou :1 thep le rl is t inc le, JlHl'pcndicu lnre pe a reea~ i dreap til, nn sln l .cun currm te .
I'

~l u t

. 2. F.Mr a un t d u ng h i are un 1rngh i u refJl (sau ob t uz), celelalte do ui\ u ng h iuri

:t S<'II j ilt.

,_, 3. l n tr- un tri ung h i drepl.u rrghic, lungimca ipotenu ze i este mai ma r a denit l uug imt:a
orit'ilrt>i ralete.

1. Fie t ri ung hiu l ABC ~i M, N douii pun!'te ast rel inl'lt. R

.

.........-.....

/'\

i-\ir sc dtnw nslrrze t'ti m(MAN) <: m(A)

a. Si1 SP a r'o te di OJi<are ar
"'

I BC I l'ra

m (!tA ) ~ i m

I M.C I.

IBN I

m (C).

hk

"

~i J~q,

cxist ii un triunghi ABC

m( B)

Imliralie. In l l'iung hiul ABD,

II' AD

II

...........

~i m(BC/J)

>

11 AB

...........11,

In tri un ghiu l Ben, I) RC 11 <: 11 CD IJ , deci m (DBC)

membnr rele douli inega liliij.i, ~e ttflji nP.:

...........

m [A BD)

...........

m (D HC)

>

...........

m(BAD).

......................
........... > m(ADB) (fig .!. 52).

dtci m(ABD)

>

m(RDC). Adunind membru cu

...........
...........
...........
...........
> m( A /JH) -'- m(BDC) sa u m(ABC ) > m (ADC) .

T.a lei ~ d<'mons l rca z<i ~ ~ cea dr a doua in ega l it.atH.

AB

II

OB

+ II AC II

II I II oc I, > II BC II
1- II BC II)

0 to. Lungimca unui segr nP.n l us te mai m ica der:il. l n ng imca oricarei l in ii poligo.
n a lc care are ex l rcmiliitilc .segmen t ul ui "" vlrfuri.
l ndica1ie. Daca l in iu po ligonala are do t~r. lalmi atunci se ap licil di r"ct teorema 2.

~i

mai srurta; a lu nd:

......................
m(ABCI > rn(ADC)

+ II OC II > : {II

Penlt'" a rloua incgal ita le fie {n) = AO n BC. A vern fJ E I BC I ~i inegalit.:1~ile II AO 1J

II < I' AO II + II OD 11 + 11 De 11 - 'I AD 11 + 11 m: , , HAD 11 <: 11 AB 11 +
-I .:! BD 'I; rezul tit ca II AO II
'I OC II < I A H 1i - II BD II
II DC 'I sau II AO 11-'+ II OC II < II A H II II BC II Se oht in In mod a n al og a il e doui\ inegali tilli ~i :r poi sc
HII11 n1t mrmbr u r u m embr11 .

+ II oc

(A) <: "' (pq).

Fie palrrrlaler ul r unvf'x A RCD in care I AD I cste la llll'a r:e:r nrn i I ungit

as tfel i ttt'11. m (A) (l,

+ m (B) +

.1\

fi ungh iurils.pioprii

+ m (C) >
/\

1\

II OA 'I -'- II O R II

II AC II,

Dar::l l in ia pol igonali\ a re vlrfuri lc A, M ,, M, , .. . , .'v/11 , R, se sr r iu inegalil:1j.iiH:

IIA!J II <: II AM, II I IIM,B II, II M 1 B ' ~ II M,M, II - II M , H 11... . , II Mn .,.2 lJ
~ II M,._,Mn-d l + II Mn-rH II, II Mn-rB II < II Mn _, M, I+ II M.,lJ 11
Se a d una membr11 t'\1 mcmbnr ~ i .se ob pnn:

II .-.:

II A Bll + II M,B 1. I .. . -'-:I M,._,.ll II < II AM, II+ 11 1111 .11, II+ .. . -'- ll llfn_,llf,, 'I
M,.B II I '1 M,B II + II M , R . + ... - II M,._, B I , S!\11

+ II

II A B II <: I! AM, 1;

II /11 1 M ,

II

+ ... I I MnB

-r

11.

11. :-;~ CIJIIl; ideril p oligoHnele ('JIII Vrxe 1" ~i P ". n~.. ,, Sllprafata pol igonal~ dell' r
minu l.i\ de P' est.e incl us;i tn s 11prafa ta pol i~:unalt1 dc terminata de P ", ut rr nti per imct rul
pol igonului P ' Ps te ma i m i< san i'gfl l dtrtt p er imetr ul p ol igonuhti P " .

36
37

JndicaJie. Se considcJit lntli rawl dml P' ~i p a u o laluru r omun11.

c) Daca. C' E

12. Fie tri ungh iul ABC 9i D m ijlocullaturii I BC 1. Sil se ara le ell:

II AB II+ II AC II+ II

2 '
14. Se considerlt dou1l p uncte A

ele. Sll se det ermi ne u n punct (;, C

~i
E

II AG 1: + II CB

Congruenta t rl unghlurllor d reptunghice

,< IIAJJ II+ I'AC II+ dBC II

~i

o drca p t!l d caro nu tre"e p1'i 11 n ici unul din lre

tl , a stfel ca ol'icare a r fi Jl!; M e d, sil. a ib!i Joe:

I I~

II AM :1 + II MB 11.

Jndi.ctJ( ie. Se dis Ling doull cazuri: a ) dreapt a d nu separll p u nctcle A ~i B . F ie AA' i d,
{0 l = AA' n d, 1OA 1 .., 1OA' 1~ i o ~ I AA' I; A' ~i B fii nd in semipla ne opuse, exista
c, 1 A'B 1 n d = [C J ~ ;

11 A'B II = 1: A'C II + ' BC II = II AC II 1- II

HC

II;

II A'M II+ II MB II> II A'B II= II AC I! -:- II CJJ II;

~i B ~i
1CD 1 0 lal.ul't\ a mesei. Sa se determ inn pu ndul M, M e I CD I i n care t.rebUie sa
at.in gll la tura 1 CD 1 d u pl\ Jov ira una d in bile pen tru ca sa o ciocneascll In contmuarc pe

.........

cealaltit , ~tii nd ca AMC "' HMD.

co ng ru e n~1!.

congruen~li

ale trlunghlurllor

'i

A' B'C' ~iltt a~tfl' I ineit I A B I=

C' a!Ulwi

" 4BC
L....\.(l..'B'C'.
Demonstrafic. Pe semidreapta I A'C' se considera punctul
astfel lnclt
1AC I """ I A'C" I (fig. 1.54). A t unci 6ABC""" 6A'B'C" (din L.U.L.).
a) Dacll. L" = C", tco rcma este demoustrutii.

b ) Dacli C" E

A'C'

cw

../"'...
.........
../"'...
1, utunci A'CwB' """ACB = A'C'B', ceea ce

posibil demuece A0B' cst e unghi cxtmior t riu nghinlni B'C'C".

38

Cazul .TI {C.U.) Dacll I AB l =I A'S' l ~i

slnt congruente.

triun-

B.... B', atunci triunghiurile

I A' 8' I ~i

C- C'

aLunci triunghiurile

Inc I""' I B'C' I ~i

B :sa B'

atunci tr:iunglliurile

Pentru tl'iunghi urile dreptun ghicl' P.x istii ~i un .caz specit~l de congruentil...
1'
A

t'

ore n1 ;\ 2. (Cuzul IV.C. I.) Due:\ trinnghmrile ABC ~i A'R'(" eu

A

m(.1)- lll(A')....,. ill), nrifil'ii rondifiile, All,-' A'R' 1 ~i 1 BC 1 ...

IB'C'I,

Demunslral ie. Pe sem idreap t.a I A 'C' se considera p nnctul C" astfel incit
(fig. 1.55). Atunci 6ABC""" 6A'B'C" (din cazul C.C.).
a) Daca. C' = C", LPor~ma este demon A!.ratil.
b) Dacli C" E I A'C' I atunci I B'C" I""' I BC I ==I B'C' 1 ~i triunghiul
R 'C"C'
.
I ../"'...
,.......,_
,.......,_
c~Lc 1sosce , B'C'r:" == B'C"C'. Oar B'C"C' este extP.rior Lriunghiului
.~ 0,,
0r: r:, > A"', ueea ce n u este posrbll
.. pP.nti'U ca triA 'B'r:"
'
II P.CI B G G ....
unghiul B 'C'C " n u poate avea do ua unghi ur i obLuze.
c) Dacli C' E I A'C" I, iu mod ana log rezult a ca t riunghiul B'C"C' Astll

nu est e

,.......,_

A'

>A,

isosccl; dar ,B 'C'C" este P.xlel'iOJ' Lriunghiului A' B'C' deci B0c:""" BTI"
ceea ce d!' nsr me neu nil esle pos ibi l.

Prin urmal'~ sin~ u rn pozi ~i~> posibilil rstp r'::: r, cleci 6 ABC..., 6.A 'B'C'.

c:

I ~i I AC I= I A'C' , atunci

I AC I ""' I A'C" I

a triu nghi ur ilor L.U.U.

'I' e o r e m A 1. Dara trmughiurile I BC

..1-== 4 ~~ [:

A""' A' E 90".

afnttl'J triult~hiurilt ~int l'llll~rul'ltte.

11 Alte cazurl de

~ 1 A.'B' 1,

Cazul 1 (C.C.) nacii I AJll..,. A'B'

ghiUIile slnt congruente.

('fl:ul Ill (l.U.) Daca

slnt congrnenl,e.

b ) dac11 d separa peA ~i B, {C} = . AB I n d.

16. (Probl ema bil i>mlului.) F ie doull min gi de biliard situate in punctclc A

Teorema de

ln cazul particular al Lriungh iuri lor drept unghice, teor~mele de con gruent li.
se pot for mula astfel: se consi den'i Lriu nghiurile ABC ~i A'B'C',

Ciuul l l' (C. U.) Dul'li I A H I sint congruente.

fie Me d, M =I=C

.........

ceea ce de

Dcci singura pozit ie pos ibi l ~ es tc ('' = C" t~d ica 6ABC..., 6A' R'C'.

JJ1 , C1 respectiv mijloacele laturllor I BC 1.

Be_:_ < IIAA, II + IIBJJ1 11+ IICC1

.........
../"'...
= ACB ... A'C'B',

B'C'C".

2
~i A 1,

../"'...

aLu nci A'C"B'

,.......,_

asemenen nu cste posibil lntrucit A'C' B' este un ghi exterior triunghiului

II AD II < II AB II + II AC II
13. g., consider.1 l 1iu nghiul ABC
I AC I, I AB I SA se arate ca:

I A.'C" I

Fig.

I.5~

Fig. 1.55

8'

. 39

1. Fio Ldunghiurilo isoscolo AIU' ~ ~ A'B'C' \1 AB I "" I AC I, I A'B! 1.., I A'C' 1),

!n care

1 AB 1 ..

IA'B' 1

~~

AJic a

A~'. Sil

2. Dacil. tn paLrulaterul convex ABCD,

sc domonstrczu ell t,ABC

=L\A'H'C'.

A .. C~~ [ RD eHto iliHedoarea

"
ungl1iul ui JJ,

atunri [ DB uste bisectoarca unp;hiului D.

a. l>ar.tl in t.riungh iul ABC, AA' J.. BC, BB'

si 1AA' 1
BB' I, atunci triunghiul c~tc isosccl.

=.

4. Sll se arate cil dacit .A.ABC "" C,DEF

c: El<', a tund

! .4.4 1 I

=I JJD, 1.

~ Se considenl pahulaterul convex

~~ AA,

J.. AC,

A'

I BC ', B' e I AC I

J..

EF, A, e BC, D, e

<!-

. Fig. l.!iR
j_ BC, DD,

Punr.tul de intersectie a l pe.pcndicularei pe d din .11, ru J.

piciorul perpendicularei duse din M pc dreapta d.

m(D) = 90 ~~ pundele
...............
...............
.
111 e 1BC 1, N e 1DC 1. Sll. se arate cil dacll I AM I "" I AN I~~ BAM= DAN, atune!
I BC I "" I DC 1.

"

12

Olstar>~a

ABCD in care

m(B) -

I ~ I ~i
pt'lrpendi~ularri din 1/ pr d \lund. orhllr! ur h Jututul I
~

AC

1 .

M i C fiiu<.l in scmiplane opuse

fa~ii

i M .W ..L d .

T'EO rt

Dacii l'tf E d , se Jefine~te d( M, r7)

0.

Uneori se va ut.iliza ~i nopunea de distan(.ii de lu un puncl la o semidrP.npta,

lu~elegindu-se distan~a dP. lu punct Ia suportul se m id n:(J Le i.

Defini~ii. Punc~ele A ~i A' s~ rtunwsc siml'lrcr (a!tl de dreapta d, dacii

A =A' Ed sun AA' .L d f?L mijlorul l u i i :1-1' I SP arli\ Pfl d. lrt acest caz ,
punctul A' sP. numc~te simetricullui A fa{(! de d.

b) Unicitalea. Se aruta prin redur.ere Ia absurd (fig. 1.57). Daca MA ..L d~

1J.fR ..L d, A Ed, ll Ed, A =f. H, atunci triunghiul MAB are douii. unghmr1
drepte ceea ce n u este pu~ibi l.
a') ~i b ) dernonsLrcuza teOT'Ama.
/of

1/

Din cele tiP. mai sus rezulta cii d istanta de In 1111 puncl. Ia o dreapt.ii cste
dist.an~a dintre punct ~i picioru l perpendic ulaJei du st din puncL p e dreapti'i .
Se notcazii. d( M , d) = min I M P II = d( M, ;If')
M .1/' IJ, undc M' E d

==

Jlt'IMUI

Def.ini~ie. Se nume~te disfrm{a de Ia un punct Ia o drrapl(t (iire ia n11i il par~ine, cen moi mi0i1 distan~ii dintrP. ar.l'l punct ~i punrt1it' dreplei.

de d, ex1sta punctul
...............
M', d n 1 MC = {M'}. ,6.4 M' M =- L,AM'C (din L.U.L.) deci AM'C
.............._
~~
/""';"-0M)
""' AM'.M ~i AM'C, AM' M suplementare. Rezulta eli m(AM C)= m(AM
=
- !)0 ceea ce dcmunsLcuza existenta perpPnrlicularei.
1 ""' 1

uum e~t!'

Din teoremele 1 9i 2 rezultil. cii exista pe dTeupl;u d un punct 11nic M',

ustfcl 1nc1t II M M' .I ,; II MA II oricare 81' ri punctul !I' A E d.

Demonstratie. a) Existen(a. Se consideri1 A ~i B, A E. d, B ~ .d'. A =F B

(fig. 1.!iG). Dar. a M A _j_ d snu M R ..L d, ex isten~a perpendiCularel dm M pe d
este demonstrata. In caz contrar, fie ln semiplanul determinat de d care nu-l
..,........
con~ine pe M, semidreapta I AP astfel !nclt MAB""" PAB ~i_G_E I AP,
AM

,.

HP

Demunstratie. Triunghiul AM M' esLe tlreptungh it: (fig. 1.58). I, ,"t/ M' I
fiind o r.atP.ta, lungimea catetei este mai micii deciL lungimea ipoi.P.n uzei 1 J!J A 1.

de Ia un punct "Ia o dreaptli

T e ore m a 1. l'iind dati\ dreapta d ~i punetul lf, M ~ d, t~xl~tl1 o

Fl
, d p d' I 'ncr
rl' ,; r" I

Fig . 1.59

Punctele A ~i A' sr. numesc simelrice fatd dl' ptutclrd 0 dacii. 0 est e mijlocul
lui I AA' I sau .A= A'= 0. l\l ul(.irmle d e punde j//. ~i _Iff' se numesc simelrice
fatii. OP. dreapta d (sau punclul 0) da ' ii JH.' estc mul~imea
simetricelor punct.elor din Jll. rapl de ilrraplll. d (suu
fu\11 de punctul 0).

In ligura 1.5!) A ~i A : sint si mrl.r icc f~-t\ 11 df> d, in

figura 1.60 A ~i A' slnt simelrice fa!ii de() iru in fi g u
rile 1.61 ~i 1.63 ..Ill ~i ..Ill' sinl sime t.rice fa~ii. de d respectiv 0. I 11 figuri le 1.62 i J.G4 ..Ill ~c )Jt. In
acest caz , d se num e~tr. o axa de simelrie u lui J/l ia r
0 cenll'U de s imptrie a lu i Jll.

F ig. 1.56

40

Fig. L57

. I

F ig. 1.00

41

--

2) A e 1 BC 1. ll.a~ionind In mod analog,

DAJJ' "'h'AC' ~i din teorema 3, 7, rezultll ell

I AB' ~i I AC' slnl semiclrepte opusc (fig. 1.66).

7.

sa se

a rate eli: a) simelrica unei clrepte

pe care o taie, este tot
u drcap~. b) 0 dreapta admite o infinitate de
axe de simetrie. Sll sc a Cie a~-este axe. c) SillleF ig. 1.66
Lricul nnui segment rapt rk o d reaptll este un
segment de uccca~i lungime. d) sa so ufle axele de simetrie a le unui segment.
fa~il de o 1ilt.:.1 drcapt~.

Fi!(. J.til

Fig. 1.62

13 . Mediatoare . Blsectoare. locuri geometrlce

Defin1tl11. Jl1.ediataarca unui segment elite dreapta perpendiculnri'i. pu sugment dusll. prin mijlo~ul segmentului.
Existenta ~i unicitatea me~iatoarei rezulta din fnptul cii. mijlocul unui
Mgmcnt exiHLii. ~i este unic, perpcndicull!ra ,prlntr-un punct al dreptei pe
dreapta ex istii ~i este unicll..

Fig. l.G3

~ ;g .

l.fl!.

T e o r e m a 1. Orire punct de pe mediatoarea unui 8egment este egal

depirtat de t.apett~le segmentului.

Demonstra;ie. Se considerll. I AB ; , 0 E I AB I, I OA I .... I OB ', ~i M

Exerci~ii

1. Fie tri unghiul ABC

~i

A, piciorul pcrpcndir ul arei duse d in Ape BC. ~;, se de-

monslrezc cil dac!l .fi ~i Csln l ascutitc, atunci A 1 e BC I, ia r daca Beste obtuz, a lunci
n e 1 Ale 1.
2. Se r ons idcr1 o d reapt;1 d , punctul A, A ~ d ~ i A' piriorul pcrpcndiculnrei din
A p~ d. <\;I se del!lunsl lcze GH rlac1 pnnct.c lc R ~i C, B e d, C E d sint ast!el !neil
1 A' B 1
1 < 11 A'C 11atunei 11 AB II < II AC II Sil se fomllllcze ~i s;l se demunsl1uze afirmupa ~'""i procil acestpia .

9. Daci"t ABC este 1111 L1iung h i isu&:el 1:11 I A li I "' A C I. at.unci p~nl1u ol'ir.e
BC 1. are lo<: II AD II < II AB II-
.
t. Ual'i\ ABC esle 1111 l.!iunghi isus<:el 1:11 I A R I "" I A(; I ~ n E nc astrel
iucit II AD II < ., AD ,1. a l un ci D '.;: BC 1.
<) fi. Se consid1ru lriunghiul ARC In car" I AB II < II AC II- Si\ se ara te cil. pen tru
or iee pnnct D e I BC I, II AD II < I AC II

]>tinCt D e

un punct silnat pe o d reaptil d. B $ d ~i C e AD. Se noleaza

l u i H ~i G rap de <lleap l" d. S:1 se rl"m~ Ti s l rHZH en
punctele ' A , B', C' slnt ('olinia re.

6. Fie A

111

/i'

punct de pe mediatoarea segmentului I AB I (fig. L67). Dacll. J;f = 0,

afirmayin cstc evidentll.. Dacll. M .p 0 , 1\AOM ... t::,.BOM (C.C.) ~i rezultll.
I AM I..., I BJ;f , deci II AM It =- II BM )).
tul

si

(;'

T e o r e 1n a 2. (ReciprocA.) Orie.e punct egal dep:lrtat de eapef.l'le tmui

segml'nt apartine mlldiatonrci egmentului.

Demonstratie. Se considera I A B I ~i M un pnnct asLfel !nett I M A I ""'

== I MB I (fig. 1.68). Daca M E AB atunci M este mijlocul segmentului
I AB I i apartinc mediatoarei. Daca M It AB, fie 0 mijlocul segmcntului
I AB I L'::.AO.IIf = t::,.BOM (din 'L.L.L.). Deci AOM""' BOM. DeoarAce cele

- -

douii unghiuri sint ~i snplemenLurc, rezultll. ell. MO ...LAB, ceea ce tnseamna ca

MO este mediatoarea segmentului I AB I
Din cele douii teoreme rezulta ca mediato11rea unui segment eate mul~imea
punctelor care au proprictatea ell. sint ega] depil.rtate de capetel e segmentului.

simelriesl o

Indica{ie. Fie D ~i ,.. picioai'clc pcrpcndicularclor

d in Ji ~i C pe d, Se considera donA cazuri: 1) <.: E
e 1 AB (lig. 1.65.). A rc loc: I BD I - I DB' I,
1 CEI "' 1 EG' 1 >;;i astrel t:,.AJJIJ'= [:,.Ali' I), [:,. ACE"'

Fig. 1.65

.
6- AC'E. nezullil EAB' ... EAC'
~i deoarece B',
C' slnt d<: ac,:a~i partl< a lui d, d in tnor~:ma dt: r.onsltuc~ic a tmui unghi se deduce ca I AB' = I AC'.

Fig. 1.6?

.l<'ig. I.68

42
43

nI

Pcntru o mnl~ime de punrt.r. llnJe nrilira o anumit.il prnpril;l.al.r rp sr fulo

se~te ~i dcnumirea de ,locul gcomelri~: 111 punctelor car~ ttu propriet11tea rf)".

d(J, AC)

.I

--

IC. I.), deci A0.'14"" BOM ~i ezulta cil I OM esle bisecloaca unghirrl ui Mr.
"

l'e bar.a proprietit~ilu de Joe geometric ale bisectoarelor ~i mP.rlintoarelor

~c pot demonstra urmutoarele douil Leoreme referitoare Ia conr-uren~a bisec
:toarelor ~i mcuiatoarelor unui Lriunghi.
II

i.

' I

Demonstratie. Din Lcocma transver8alei rczult.a ca bisectoaele unghiu-

A B

nc

rilor
~j interseCtl!aZa pr. I
I ~i I AC l in cite un punct D l't>Sprrtiv E
(fig. 1.70). Din aceea~i teoremil rezulLu ca exista punctul I, {I} = I AD I II

~i

ACE rezulC.
Fig. 1.71
~

aptu"~me

'\

- trmngh1

mediat Se1 obstirva

1
ca ,acenstii tcorema nu asigura fapt u 1 lla-',n urwc
oare e aturilor
smt
concurente
ci
oxprima
doar
cond
"+'
r

0
I
'
lvle su cenLa pentru
conc~reu~a. ~c. it .nu se. poa4e afirma, cu cerLitudine, ca mediatoarele u douii
latur1 ale nnUJ trunglu slut concurente.

tru c:;elJ.~ ~~~c~le dislincte A ~j B. S:l. se afle locul geometrical punr.t.clor M pen2. Fie Jmnc tele distincte A ~i B ~i numi\rul rHul a:

geomelrit: al punctclor M pentru care

(.~H)

(0, 180). Sol se afle louul

=a:.

3. Fie triunghiul A HC ~i cclc dou:l.

h'

l a tur11 BC rcspcctiv [CB Sa

d
ung ru n exterroae ale Lrirrr,v;hiului care an ca
' se emonslreze dt dac:l. bisectoarele celor dou:l urrghimi

ex!erio:~ rH slnt concurente t ntr.un punct M, atunci M apar~ine ~i bisectoarei unghiului A~

4. Se consulcrll punctele A ~i B ~i o drea Ft d A
mine un punct c, c E d aslfel ~" I AC I ,.. I BC I. ~i~cu~ie. g: d, B e d. Sil se deter-

5. Fie nnghiul

I AC I ""' 1CH 1~i <IIC,

{J, ~i

cloua rurrele A .1 B Sa
h) = d(C, k}.
~ ~

30

.
etermrne un punct C aslfcl cn

4. Drepte . neseca11tc

Din uxiumele d': i~cidentii a rezultut cu cloua drepte distincte au r.el mult
un punct .c~mun, Iara ail. se puna problflma daca c"xisM. doua drepte care 8a
n.u a1bil.
x
, . rumr un puuct co muu. R ...spunsul
Ia aceasta inLreburo oste afirmativ
1 es.c JUSt! 1cat In urm~to 11rcn:

s
R

44

})emonstmtie. Fie triunghiul ABC d i d

respectiv I BC
0 - d n
. , 1 2 :nod'Jat oare1e segmentelor I A B I
t ..
~ 1, { } - 1 d! (fJg. I. 71.) Dm proprietutcu punt;Lelor mediaoaJer rezu1t.._ ~a I OA 1.= I OB I, I OB I """ I OC I deci I OA I """' I OC ceea
ce insr.nmna ca 0
mediatoarei segmentului 1AC 1.
I,

Fig. I.fi9

pentru ca I E Int

,,..

II

" D Ht1 A ~i B sinl pkioarcle p!!rpPrr<licularclor d in

a parp ne biscct oarei unghiului hi<.
M pc snpo..turile lui h ~i Jr. sn va demonstra en .A E h ~i 1J E ~-. Presupun!nd enntrariul, de exc!mftlu A g; h, rezultl\ en segmentul I AM I intt:rsec:Lol:n,\ lalura A,
deoaJ"C!".C din exerci~iul 13, 6 rleducmn ca 1IAMII inlcrscctenz:t una din taLtuile u nghiului
~i uneasla nu poalc Ci dedi. /c. Fie {C)- I AM I n /r. Deoarece II MC I:;. II MB lllleorema 2, 12) ~iII AM li>IICMII, rewlla c!liiAM > IIMBII teea re conlrnzice.
ipotn.a. La fel se aral>1 cil R c. h. Din I .'WA I == I MB rezulla ca (\OA M ~ !\OBM

1 E

re
medi toarele laturilor nnui trim.~:hi sint
oncurente, atunci 4:t1le trei medlatoan>

Dcmonstrafie. a) Se va arata ca orice punct de pe bisectoare are prop;ic-

" un unghi, 0 virful unghiului, s bi~ecLoa1ea

Latca ennntata (fig. 1.69). Fie hk
lui ~i l>f C: R - { 0}. Se JlOtCa?.a en A ~i B picioareiP. perpendicularelur din .M
pe supurturil~> lni h ~i /c. A Eh r.aci altfel triunghiul OA M ar avea un unghi
obtuz ~i unul drept; analog, B- ~ k. 60AM oa6_0B}V{' (din LU.); rezultu
I MA I""' I /'vfB I, dllr-i d(M, h) = rl(M, k).
h ) Se va arnta rA cll"ico pmwt ."-f cu pPo.priHt.alea diM, h)= d{JI.f.l<) ~i ME Intl;k,

A~adar

ta cit [Cl este bisectoarea unghiului

proprietatea !{) apar~ine multimii Jll.

C n alt exemplu de multime de puncte care verifica o annmita proprietaLc
esLe bisectoarea unui nngbi.
mul un hi pruJtnu e~te lorul ~romelric
1
1 "hiului. rn11il
1 n,.fplnr
in inf rnl 1 hit'
I ~en rf P 1 1'
Ill I

I BE I n I AD I

punctelor
hisectoarei unui unghi rezultii d{J, BC)=d(J,
AB), d(I, All)=d(/, AC) i deci d(/, RC) =

Astrel mediotoaTea unui segment osto loeul geometric al punctelor egale

departate de eapctole segmentului.
ln general pentru a demonsLra lla o multi me .Jil rlr. pnncte este locul ge(lmetric al punclelor care verificii o proprietate rf) se va demon stra eli orin~
elemental mul~imii ..Jllverificii proprietatear() ~i ell o1ice punct care verificb.

I.

BE

E Int ACB. Din proprietatea

r'ig. I 70

45

h--------~M~---------

T e o r e m a 1. Pentru orice drPapti d

~i ori<'e plll'let M

d, uiRtA o dreaptl h,

afitfel inelt ~f E h ~i d n h - 0.
Demonstratie. Fie dreaptu d, lof e d ~i
d
M M' ...L d, M' E d; se cnnsiderli dre&pta h,
M'
MEh !Ji h ...L M M'. Se va arll.ta eli h ~i ti slnt.
Fig. 1.72
nesecante, prin reducere la absurd (fig. 1.72).
Se presupun() eli {P} = h n d. Dacll. M, M', 1' slnt necoliniare atunci
triunghiul M M' Pare douli unghiuri drepte ccea oe este absurd. Dacli. M, M' P
stnt coliniare at unci h = d (pentru ell. h = MP ~i d = M' P), deci ME d,
cP.ea ce contrazice ipotcza.

__.1-..--l-

Observafic. Din teoremii rezuiUl ell, fiind th,t.ll u d1eapUl d, prin orice punct M
planului Clll'C nu opar~ine dreptei d, trece eel putin o dl1WpL:i. nesecanUl cu d, dar
exclude ex istcnj.n mai multor drept~ cu aceea~i propril:tnt.e.

Delinifie. 0 dreapta se num~te sccanla ($llu ttansversal!i_) pentru. douil

sau mai multe drepta daea intersecteazli. fit.Jclv'e din acest.P. drepte In puncte
distincte.
ln figura 1.73 dr11apt'a d este o transve.salli pentru du d 2 , d 3 , dreapta d3
csLe o transversalii pcntru d11 d., d.

Delinifie. Douii. ungh.iuri se numesc alterne interrw duua intersecvia a doull.

laturi cste un Begrnent, iar cclelaltfl drma Jaturl sint situate 1Jt s.cmiphme OJlUSe
fa~lt de drcaptn. ce con\ine ~guumt.ul.

........... ~i ABD stnt unghiuri alterne interne, pcntru ca

ln figura {.74 CAB
= I AB I, C ~i D fiind In scruiplane opuse fa~a de AB. Dreapt.n
AB este o secanta pentru dreptele AC ~i BD. Se ubservli eli in figura compusii

Fig. I. 76

de
douli drepte ~i o secant:i se formeazil. douli perechi de unghiuri alterne
interne.

al
nu

Utilizind ideea din dcmonstratia I.P.oremei 1 se pot stabili oonditii pentru

ca douli. drepte sa nu fie concurente. lnainte de aceasta se vor introduce
ctteva no~iuni.

I AB n I BA

Fig. 1.75

Fie dreptele dl>

d:

~i

secanta d (fig. 1.75).

CEd,DEd1,REd2, FEd2, dnd1 =IA}, dnd2 =B}, AE I CDI,

~ E I EF I, M E ~ N ~d, A E I MB I. B E 1AN J.
Perech1le de unghiuri .........._
(CAB,"ABF) ' (DAB ' ABE) sint aILeJne mterne.

~
Perechile de unghiuri (MAC ARE) (CAB EBN) (M.-....,AD A"'B'F)
-

F~)

'

se numesc _corespondente. Perechile de unghiuri

'

(FBA,

'

DA'e),

(DAB,

(C:.~,

ABE) se numesc tnlerne de aceeaii parte a secantei.

T 6 o r 6 m a 2. Darll. pentru doui\ drepte distincte exiHfA 0 secant:\ ..
~~ro formeuzl\ o pere<'he de ungbiuri alfeme intP-rno congruente atunci drl'lpt:lu
~1nt neserante.
r
Demonstra1ie. Fie d1 i "d2", secanta
d, {A} = d1
...........

n d , {B} ~ d2 nd, C E

d1 ,

~ E d~, d separii C ~j D, CAB == ~BD (fig. 1.76). Se prcsupune prin absur~

ca
d2 ~ {P}. Ollcii A, B, P slnt necoliniare triunghiul ABP are un

a._ n

ungh1 exterwr congruent cu un unghi interior neadiacent cu el, ceca ce

este 11Lsurd. D11cil. A, B, P slnt coliniare atunci d - d ceea ce
t
1 2
con razJCe
ipoteza.
'

Exerci'il

0 ~- Sa se demonsl rew eil dac!l dou~ drepte distincte Cormeazil "" 0 secantil 0 pcreche
de ungh1~r1 corespondente (!ongruel)te sau u pe r~che de unghiuri interne d e a ceea~i parte
a S3cantel suplementure, atunci dreptele stnt nesecante.
2. Sa ~e demonstreze ell. dacil segmenl.l:le 1AB 1 ~i 1CD 1 nesituate pe aeeea~i
dreaptli an nliJinoul comun, atl~nci AC () BD = 0, AD n JJC = 0.
Exer~l'fl recapitulatlv.

8 - ..__
Fig.

46

I.ij

Fig. 1.74

--

0 1. Se consider!\ triunghiul ABC in .:art: m (.b'-::;) > m(A'il?)

m(A"8i) ~i D

est; mijlocul segmentului 1 BC I Sil sc arate rl\ 11 AD II < II BC II ,

2

47

fiOc

(rig. l.'iY) . Ho '''"'sideri\r~7.i!l PE l n t

(irr ("'ll\la It nlz. se ra fiurmnzi1 ana log); nollnrl

.........

..........

............

f3,

m(AOC) = y >i m(COIJ) =

..........
..........
se o b t11ie m(POJJ) = m(AOC)

rn (AOH) :...
A

= :z,
+
~- - m( AOB)
.......... - m(BOP)
.......... = y..,...
+ ~)COn)
. m1'D...-...OQ) = m(I,~
+ "'- ""
~,.,, ~
OQ) --

..........

y - ..~ ~u dar

m (DOC) -

...................
Fig. !.77

lndica!ie. Din ipnlllz~

'
..........

..........
m:liACJ

m ;BA D)

..........
+_ m(DACI >

deri sau m (ll'AJ)) > m(.4BC) 9i II /JlJ II > II An II sau m(DAc)

> 1. Av li (riK. I.77J.
2. Daca In palrulal crul r:o uvex ABCD
1J

AB

II < II

POD ""' DOQ - y 1- :t

f3. Cu m I OP I

F ig. 1.78

AC 11.

11 AJJ II + II

BD ))

.........

m(AllC)

> m(AC'B)

""' " =

...................

~i

..........

m (ACB)

II CD II >

< J1 AC ')+II CD 11. atunci

lndica!ic. Su a ral.il i n prealabil ca s uma l ungimilor u doualuluri opusc cste mai onid
rlerlt sum a lungimilor rlinguualclor. Sc obpne : II All II + II CD < II AC II- II BD II
~i prin nrlurmrc membru cu mem bru cu i'negnl ila tea rliri ipo tczil se obtine concluzia (fig . 1.78).
3. Dar::! penlru l riunghiur ile ABC
a tund d(A, JJC) = d(A', B'C').

~i

A'B'C' a u lor::

I AR I"' I A'R' I,

Ji,. B',

4. Sn considerll tr iunghiurile AJJC eyi A'B'C' In care I AB I "' I A'B' I, I AC I ""

1\

I A'C' I. R B'. Sa se urate ca danl. unghirrrile C' ~i C' s lut um bclc ascutitc (sau ambclc
obtuze) atunci t:,.AHC = t:,. A'B'C'.

o.

..........

F ie d bisectoarea uughiului pro priu BAG ~i d' perpendiculara pe d, dusil. prin D.

Sa se :u-:riH cil d' n 1AC =1-- 0 .

Indicafie. !:le ia R'

1AC astrel ca 1AB I = 1AB' 1 ~i se a r;otil r:il d' r:oiueide

,. ., RR'.

6. /{euuimu'a a do uil dr-epte concurente are do!li'i :rxe rte s imetrie perpendiculare.
7. Daca dreptele O; t *i OB nu sl nt perpendiculare, dreapta OC este o axil. de sime-

........._

..........

Lrie a mu ltimii OA U OB dad ~i nurnai dacil ung hiurile GOA ~i COB slnt congruen te sa u
supl-cmen l.nre.
8. Fie ABCD '"' pHl ru la tnr convex cu
B~i 1 DA 1
lonre:r d a segmentnl ui 1 A 8 1 i n terse!:leaz:1 segmcn tul 1 DC
a patrula terulrri ABCD.

A ...

= I CB
1~i

1- Rase a rate eli mediaell d este o axil de s imetric

9. Dadl douii drept.e """ l"'~' fl"ndieul ara com una a tnnci mnl ~imea formaU. din renniunea fel or rlo uil d re pte a re a xi\ de simctrie.

2f3 - "( - "' -

= I OQ I

condipa

POD "' LXX) est." r:ch iva lcnti'i "",;metria

lui P, Q lata de OD, i:r r a = ~ lnscam nl

..........

..........

ci1 ROC $i AOD a u

r hea (b , c).

Fig. 1.79

a('CCH~i hisc!'toare adieu pcrechea [u,

r:

dr:~apl<l AB se_ iau punetel.e C ~i D aslfel a scgmentele 1All 1~i 1CD sll
. 11 *.
n1_M ae~>la,' JnlJloc. F1e c ~~ d Jl"rpendiculaiele prin C ~i D pe A R, iar p *i Q. simetricele unu1 punct ua rP.CUI'C Me d rat.:1 de A respectiv R. Sil se arate ca p ~i Q sint
sirnclricH fati\ d e c.
Jndir.a(i~. P' $i Q' fiind picio"""'" perpendicula relor duse pe ARd in p respe!:l.iv Q,
sc va arllta c:\ I P'C I"' I CQ' , ~i I PP' I "" I MD 1 1QQ' 1- nezul t n )PC 15 1QC 1
(fig. 1.80) .

12*. Fie M, N., P rni jloacele laturi!O< f AB], [A C] ~i [ HC] ale unui triunghi ADC. S:l
sc nrnte ei\ mcdiatoai'Ca lui ' BC I intersecteazli. dreapta MN!ntr un punclQ ~i PQ 1_ MN.
lndicuJic : Fie A' piciorul perpeurlicu larei duse din A pe MN ~i "" a lcge Q pe MN
aslf"l ca segmentele I M IV I $i I A'Q I si\ ai bii ucda~i mijloc. Se nratil pe baza exerci~iului 11
cil. puncll!l Q a~lfel ales estc solutia rroblemei.
13. F ie A un pund . na t, d o dieapl it datil ~i P un il!!llCt variabil pe
afle Ju~:u l geum<lPic al simel!irul ui punctulu i P ratA de A.

se poatc presupunc caB

~~~----------------4--8

lnl

e;

.........

d. Si! se

A1J'i?.

H. !:le dil " " unghi propriu

se arle locul geo me trical p unc telor
111 astrel tn<:tt I on sa fie bise~:tua rea

sn

,......,

unghiului AUM . In er caz locul gcum~:tric este diferit de rrrul( ime'a vidi'l?
lii . :--\e considePi\ p unetole iii[,
N, P ?i Q pc latllrilu [ A B], [BCJ,
[C:lJ], [ DA] ale patrulaterul"i convex
ABCD. Sa se :rntle C>1 patru la ten!l
MN 1-'Q cste COil\'CX . Gonera Ii1are.

a
Fig. I.80

10*. Pererhea de drcptc(a, dj se nume~te simetrica {ufli de percclr.ca de drcpte '(b, c)

d:wii a U d ~ i b U c a u o axil d e simelrie r:umun 1L Fie A un pu nct a l l ui a, nesitua t pc b,
P ~i Q sime lri~:e lc lui A ra ~i\ deb respectiv c; " b, c, d fii rul patr" ci reptH cuncurenl.e si'i sH
tlemonstreze cil per echea (a, d) eslc s imelricu fa ~i1 de (b, c) daci\ ~i numai dacu P ~i Q sint
s imetrice rn V\ de d.
lndica;ie. Se pol nlcge p nnctele B

d ) r:stc 'simet rici\ rati\ de pore-

b, C e ,., D e d, asLfel ca B , C e lnt AO{J ~~

.1Qc (cllei In ca z contiar sc pot schimba b ~i

'

c !ntro elo)

GeOInetrie~ltrlionome~lecl._a

______________________.....................................................4. .- . .Ma.
.tcmatlcA-. .

49

~------~

__
rx
_ -_a__________________________________

Denwnstra(ie. Existen!a purulelei este aRigurata de teoremu 1 14, cap. I, iar unicitatea,... ..:J:.~.7_ _....c__-:;---,~----+o;...
de uxioma paralelelor.
Teorcmele demonstrnt.e rul'ii. a folosi , axioma paralelelor" alcatuiesc ceea r.e sc nurne~te d
2
,geometria absolnta". Prin admiterea axiomei ...._ __:.,._:_,fc:.:::...----+pllralclclor (numita ~i postulatul lui Euclid)
cJ
~i in consecin~a n tuturor teoremelor ce dccurg
Fig. II. 2
din ea se ob~ine ,geomctri11. euclidiana". In
continuare sc vor relua nnAle tcorume din ,geometria absolutii" care tn
,geometria euclidiani1" vor avea nn con ~inut mai bogat ~i se vor demonatra
noi t_coreme. Trebuie totu~i mentionat ca nu touLt: proprietatile care apar in
contmuare 1u acest manual sint vnl!ibile numai in geomeLria ,euclidiana "' dar
prezentarea prin sepurare totala a rezultalelur geometriei ,absolute" d~ cea
,nuclidittn11." ar fi ingrP.unaL cxpunerea.

Capltolul

II
Paralelism. Asemanare
1 . Axioma paralelelor
Definitfe. Doul:l drepte d1 ~i d2 , situuLe In planultp, ae numesc paralele dacll;
nu au punut comun. S<l noteaza lh, II d2 Deci d1 II d2 ..,.. d1 n t4 = 0 ,
Doua segmente su numesc paralele rl:wa rlrflptele care Je contin slnt parlllulc. Teorema 1 din H cap. I poate fi reformulata astfel: ,Printr-un punct
exterior unei drcptc Lrece eel pu~in o dreapta paralela cu ea".
Sane punem acum problema: fiind data o rlrAapta d ~i un punct Jlf nP.situat
pe ea, exista mai muJte drepte care tree prin 111 ~i sinL puralele cud? (fig. II.1).
Iutuitiv se parfl r.a raspunsul este negativ, adicA existA u singurA paralelA
cu d prin 1rl. lnuii din antichitate au existat incercari pentru a demonstra
acestJucru. MatemaiiciunuJ grM Ennlid (sec. III. i.e.n.) in cartea sa ,Elemente"
a prezentat proprietatea sub forma unei axiomA admi t-ind astfel c:'i nu poaLe fi
dcmonstratii. AcAasta solutie nu a mul~umit pc matcmuticicni cure uu tncercat
in continuaru sii o demonstreze , aparind numeroase delr!-onstravii, care ulterior
s-au dovedit gre~itu. De-abia In secolul t rec,ut, din lucrarile matematicienilor
Dolyai, Lobacevski, Gauss, precum ~i di n morlelele date de Beltrami, Klein ,
Poincare se desprinde faptul eli. axiomele prezeuLate p!na aici nu sint suficiente
pcnt.ru a demonst ra afirma~ia unicitl1~ii par!llelei Ia o dreapLi1 printr-un punct
ce nu-i apartine, dar nici nega~ia ei. Aceasta inseamnli. eli. proprietatea este
independenta de accste axiome ~i va fi admisa ca o nou a axiomiL

?4

A xi om a

p a r a I e I e I o r.
Printr-un
punrt A exterior unei drepte d, trece eel mult
o dreapti\ paralelA cud.
0 prima conscein ~a a acestei axiome este:

T e o r e lll a 1. Printr-un punct

Fig. II. 1

A~

exterior

dreptei d, irece o singurll. paralelll. eu d.

T e (! r em a 2. (Teor11ma paralcldor tiiiate de o secanfll.) Douil drepte

11aralele formeaza cu ?rice secanta pflrMhi de unghiuri alterne interne congruente.

Dcmon~lratie. Fie d, II rl2, secunta d, d n d, = {A}, d

F E d2 , C ~i fi' de o parte ~i de alt11 a lui d (fig. II.2).
/"'-..

,-.....

n d2 =

{B},

cE

dl,

I dF exisLi1 semi~ AJ3M. Rezult:'i eli. BM II d,1

Se presupuue cA CAB - ABF; atunci, 1n semiplanul

c-:A'B

dreapta unica I BM, BM = d2 , astfel lnclt

deci prin B tree d2 ~i BM, paralele cud, ceea ce este ln cont r adict-ie cu axioma
pnralclclol'.

<> 1. Doui'l d!'epte Jlflralele formeaza cu o secantr. JlHrHchi d e ung h iuri coresponden le
uungruenle ~i perechi de unghiUIr i nt~rn H de accca~i parte a secantei suplcm ~: ntare .
<> 2. Dou A drepte distincte paralele cu a t rain drou rlll sint para lele intre ele.
3. Unghiurile cu laturile OSJII:ctiv paralele slnt congl'uente sau suplementare.
4. Dauii d ..L d , a tunci d este perpendic.ulnri\ po orico dr eaptil paralelil "" d1
Detini~ie. PatrulatenJI cu laturile opuse par!-llele sa numt1tc ;aralelogram.

Teo rem a 3. lntr-un parulelogram A.BCD,

sint verificato urmi\toarele proprlet:ifi;
i)

..

I'U

AB 11 CD, BC 1 AD,

I ,1B I ..,. I CD I, I BC I = I AD ,
./"...

/""-...

/"'-..

/"'-..

n) DAB .... JJCB, ADC""' ABC,

iii) Dani {0}

- AC
iv) Dacri {0} - AC
. terului ABCD.

n /W
n BD

atunci lOA 1- I OC , I OB 1- 1OD I,

atunci 0 este centrul de simetric al patrula-

50
51

'I'
1

(l

o r t m u 4. Harli m patrulutl'rul A /J' D l'ste 'Prifif til una din pro

1 )
)llltr',lll l
ur h ''
1

Demonstra~ii!tJ t~ ces LOJ' douii teureme sc lusii sub formii. do cxerci~iu. Se disLing
ur miitoarele paralelograme partic11lare.
Defini1ii. Paralelogramul cu un ungh i dr ept se nume~te drepl!mghi. ParaJelogramul cu douii 1aturi eJiituratc cvngruente BO numc~Le romb.
Dreptlmghiul cu doua lat.nri aliH.urate congruente Re nume~te pii.trat.

ghiuri altern e in teme

= m(A )

~i

ECD ""' Bca unghiuri corespondcntc, deci m(ACD) =

+ m(B).

AcAasti'i 't corema es te o comp letaNJ n Looremei unghiului extetiu d~mon

sLraLa in ca p. I ~i eu pl'l'miLc determinarea sum ei miisntiJur unghiurilor unui
trinnghi.
II

II ,,

l'l

"

II i

II

;..

Derrwnslra;ie. 1n figura IL3. m(A ) + m(B)+m(C)

,......,._

./"..

+ m(A CB) ~

Ex rei\ I
li. Diagonalclc unu i drcplunghi slnt congruHntP.
6. S11 se determine axele de simetrie ale unui dreptunghi, romb, patra t.
7. Si\ se arat" cl\ ding-llutlcle un11i ''""'b siuL biseJLunrelc unghiiuilul' I'UillUUlu i.
A

0 8. F;,, lriunghinl
streze c(l II AM II -

A BC, A

t=

90

~i

.H c

I'

li

= m( ,1CH) +

.,.........

m(ECD) +

180.

Exercitii

JJC I, I MH I "" I MC 1. Sa se demon-

1. Sum ~ milslllilu/' unghiurilor as(utitc al e uuui lriunghi drcptunghic esle 90.

BC 11

2. ~H\sura fi eranli ll llg-hi n lllltli ll'iunghi rrhila tcra l e"te 60.

0 D. Dac(l in triupghiul

m(BCD)

II

.,.........

ABC, M este mijlocul la turii

BC I~~

II

AM

II

BC

= --

II

Hbmd lriungl1iul cstc drcplnnghit:.

0 10. s~ sc demonstrcze ci\ locul geomPtric a! pimcu,lor situat Ia H(!CCII ~i J!istanp. de
o d!'fapt.'l. d >ifl\ esi.A t' tmiu ne:~ a tloua drepte paralele cu acea dreapta.
0 11. Diagonalele unui romb sint pcrpcndiculare.
12. Se da para!JIogramul /1 H(;D (AB II CD; AD I[ BC) in care I BD I
I AD .
)"ie ;w mijlueullalurii[ CDhi 1ME I== IBM I. Me I Bio: 1. Sase aralecn: a) RM .l CO
b) A, D, E coliniare c) I AD I "" I DE: 1.
0 liJ. Da.,:l douil. laturi opusc ale unui pa{rulater ABCD sint paralele ~~ congrucn te
atunci patrulaterul este paralclogram.

-=

Obser<,ajie . La aplicarca !IwrPmPi 4 ~i a exerc. 1H lrebuie sa verificam cu a len tie co n <~i tia
ettA HGJJ sil fie pulrululer ln sonsul defini!iei dale : dou~ laturi opu~c su Jilt aihii 1111 Jllllld

a.

Dacii inlr-un triunghi t.l rtqii.U nghi(' ABC,

II BC II

flO",

30, ulunci

II AC II =

= --2-.

4. In tr il111 f:hiul.4 BCse durP hiS!!doa,cu AA' (A' e B C) , iGJ' prin A' se due paralelelo
A'J;J ~i A 'N la l:~luril o I AB I ~i [ AC [ (!11 e .~C. N e A B). Sa se arate 1':1 AMA'N
este un Pumb.
6. Tn triunghiul cii'C]JLuugiiie ABC

uno~te

IJ

lA e

90) se du!'e in;'il(imta

AD(D e

6 . J-'io /1/1 ' , R R' , CC' b is~doa 1ri e Ill l~h iiii' i i ol' lJiun ghiullli A IJC (A ' r

C'

BC) . Se

eu mijloar ele E ~~ F ale luluJilni' A R ~~ A C. Sil se arale c1'1 III(f[;;;:) = 90 .

AJJ). &'i se ;uall' d l

mr.:r:;u: + m(~;: + m (c?A!

RC, B' e AC,

270.

7. Pe laluri le I AB I~~ I AC I ale ll'iunghiul ui eehil atr Jal ABCs~ considcril respN:Liv
ptuwlHI!! D ~ ~ E aslfel ca I AD i a I Cr: I ~~ fie { M) ~ HI: In I C D 1. Sa se atate ell

t~ornun.

.............

2. Sum a masurilor ungh1urilor unui triung hi

m(B.HC) = 120.

'I' c o r c m u ]. tuir-ma irhna~hi. mibura orirarui unghi ntPrior e~te e~~:,I:l

tu ,IlDia mi'i,uilor un.,hiu ilor hat rioar" neatliat'Pllll' tu el.

8. ~ii.se dmnons tJcze ci:i da(';t llll pailulH IJr convex are dou J Un~thi uri UJHISH congruentc a tunc1 b1sectoarele r elorhillr dona unghiu1i sint paialulJ ~i "'cipror, dad\ bisectoarele a
do tti.\ unghiwi npiiSI' ale unui palnJla lc/' eon vex sint para lele allln<'i eel el:1 lle douil-;mghimi
s!nl congruentc.

Demonstratie. Fie A'CD un unghi exLcriot a] triunghiului ABC l}i d paralela

prin C Ia AB. Atunci A ~i B slut de aCAAR~i parte a lui d, iar B i' D de o
parte ~i de alta a lui d, de unde rezuHii cii scgmcnt.ul 111 D I intR.r ser.teaza
dreapta d intrun TJUnct E (fig. II.3).

,\LIIIIf'i m( ;JMB)

,......,._

,......,._

Rezulta E E Int ACD ~i m(AC:D) =

./".. + m(ECD)
./"..

= m(ACE)

./"..

Fig. II. 3

52

(axwma

u.3).

Pe de alt a partA ACE .... A ca un-

II. Fie triunghi11l A tiC " "' 'll(itllnghii ~~ AA' l_ BC, till' I AC, {M) =AA'
...............

m(A )

A.

BB'.

+ m(U).

.
10. Bisedo:~re ln unghiu!'ilor 111111i pamlelogJam formea za un drept11nghi "'" ci\rui
dJagonalc s!nl paralcle cu laLIII'iiQ pn ralelogramului.
11. Dou ~ Illlghi11ri n 1 latu.. ile J'eSpeetiv pcJpendinilare sinl rongi'\\cnto "'"' suple-

mentare.

12. & !'onsider.\ rheapla d, ()

.............

(6 d ~ i

I' piciol'lll p~rp eu d i,u i Hl'' i din 0 pe d. F ie

A e d, aslfellnrll m{0.-4 1'1 = 4;,, Pr uii'II fwrarr punrl .1/, M E d, astfel lndl A E
PM 1
'" cons truie~te segmeutu l I .l/.\' I .ts lfel I ~: it MN .l 0.11 ~i 1 .11.\' 1 ,., 1 0.11 1 .V liind In

53

a.

1
1 J"1m 1" tat rle d. ,; coninind 0. Sll se a rate ell locul geometrical pundului N cine!
'

.
d ' 1 111 A p OA
sem1p anu
serr11'ctreapta
opus1\ lui 1 AP , csto sHmnl reapta I AB, pcrpen. ocu ar n

.M d esorw
(
situatii In S.

llf* ~11 se demonstreze cA dacli lntr-un p:~ trula ler convex doul\ unghour opuse_ s

1 t
n

obtuze at' unc1 1un51mna

u~ 1 ugon a Je"1 dete1minat11 de vir!urilc lor est" mal micll dec:i t Iun g1mea
celeil:tlle d iagonal e.

Fie triungh iul echilaleral

I CE I ~~ I DC I "" I AE I
II AF II -..!. II AB J/.
A e

ABC ~i punc tele D ~i E astfel ca C e; I liD 1.

noteaztt {F} = DEn A B. Sll se arate ell

=I AJJ 1. Se

3
lndica1ie. i:>e cuustruie~to CG II AB, G e DE; I CC I este linie mijlocie I n triunghi ul
HJJF, iar I AF I esto linie mijlociH In triunghiul ACG.

T e o r e m a 2. (R~eiproea feuremoi 1 ) Dad ,l/ este mijloeul laturil

I a triungbiului ABC~~ MN II BC, N E I AC I atuncl N llste mijloeul
latnrii" AC 1Se demonstreaza UIJOI' pr-in rcducere Ia absurd.
Jl.lJ

3. Linia mljlocie
DelinitJ.e. Segmentul determinat de ~ijlo~ccle_ a doui1 laturi ale unui
IPC I
triunghi se nume~te linie mijlocie a !nungh!UluL. , .
ln figura 11.4 I MA I ""' I MB I, I NA I """ I f!C I~-~ I r:B I =

1 M N j , 1 N p 1, 1 M p 1 slnt linii mijloe_i i n le t~mn~hmlm ABC. Are loc

urmatoarea teoremi1 foarte utilii intr-o serle de aphca~u.
T e 0 r fl m a t. Llnla mijlucie 11 uuui trJUnghi, det~rminatil. de doul\
Jatnri, f'ste paralela cu et'a de a trei~ latura

~~

are ra Jungime ~din lungimta

relei de a irela laturi.

JJemonstraeie. Se consideri1 triunghiul ABC, M E I AB I, N E I AC,
1MA 1""' 1MB I, 1NA I""" I NC 1- FieP~~tf~lincltNE I MP I, I MN I==
..., 1 NJ>.I, (fig. 11. G). Din teorema 4, m , 1, rezu!La ci1 AMCP ~ste
paralclogram. Delli PC II AB ~i I PC I """ I MB 1- B ~i P si~t de~ pa~te ~ 1 de
altfl a lui MC, deci MBCP este un patrulatflr, care are latunle 11 Cl f?J. I M ~ I
d'm ex.
13, ll1
paralele ~~ cungruente. A tunm,
:!" , rezultii eli patrulatArnl MBCP
cstA paralelogram, deci 11fP II HC, I M P I ~ I BC I ~i deoarece II MP II =
= 2

II MN II rezulta II MN II =2 II BC II-

Definitie. Un patrnlatAr cu doua latnl"i opqae par~lele ~i celelalte doull

neparalcle ae nurne~te trapez. Laturile pmalele ale trapezulni sa numesc baze.
Daca laturila neparalolc sinL congruente, trnpe7.ul l!C nume~te iso.scel.
Definifie. Segmentul determinat de rnijloacele laturilor neparalele ale unui
trupell sc nume~te linie mijlocie a trapezalui.
1n figura II.6, AB II CD, AD 'fl- nc, ABCD esLe Lrapez, I AB I bazB mare
I DC I baza mica. I AM I ""' I JW I, I BN I""' INC I, I MN l linie mijlocie
11 kapczului. I AC I ~i I BD I se numesc diugonale iar {0} = I BD I n I AC 1,
Oest e intersecyia diagonalelor. Daca unnl dintre unghiuri este drapt, trupezul se va numi dreptunghic.
Exercl~ii

4. Sll se demonstreze eli. diagoualelH trapczului isoscel s!nt congruente l;li unghiurile
adiacente unei Laze sint de asemenea congruente.
6. 811 se determine a xa d e simetric a unui trapez isoscel.

T e o r e m a 3. Linia mljloele a unui trapez este paraJell eo bazele trapezului ~i are lungimea egali cu semlsuma lungimilor eelor doua baze.
E-.:Prci~li

1. PH JoturiiHpa l.rul:.leoului convex ABCD se considnr~ punt:lele M , N, P,Q , m ijloa('elesegmentelor 1AB 1, 1BC 1. 1CD 1. 1 DA I Sa se aoate cii patrulaterul MNPQ.,sl" paru lelog ram.
.
.
2 p 6 1 t 16 1 All 1 1 CD 1 ale paralclogtamului A HCD se 1au arb1trar punctele M

a uri
'
~i N. Dreapta
d, determinaHl
de mijlnm;ele latur'Ior I BC 1.~ 1 1 AD 1 intcrscctoa11
.. H111"<'8S<v
segmHn --1
tr. H I AVI
J
, I M/1 1, IB'X
... I, IMC i in E , F , G, H. s;, se demonstreze ca IEF Io<

= IGH I-

Derrwnslrafie. Fie trapezul A RCD, (AH II CD) ~i I MN I liniu mijlocie,

M E I AD I, N E I BC I (l'ig. 11.7). Se noteazli cu E intersecyia diagonalei
I AC I cu I MN 1. Se presupune prin absurd ci1 R nu estc mijlocul segment ului
I AC 1- Fie deei E' "# E mijlocul scgmeutului I AC [. ln triunghiul ABC, I E'N I
este lini11 mijlocio deei E 'N II AB iar In triunghiul ADC, I E'.M I este linie
ulijlocie deci E' M II DC; dar AB II DC deci E' M II AB ~i E'N II AB. Din

A
.Fig.

54

F;g. 11.6

B
II.~

F ig. 11.5

Fig. II.?

55

ax ioma de paoalPiism rezult./1 eli M, E', N slnt coliniare deci E

II AB, MN II DC.

11 ME II==:~ II DC I, II NE II =~ IIAB II ~i I MJVII = II MEII

II

Perpendiculara prin vlrful unui Lriunghi pe dreapta dcterminuLii. d e luLuru

opusa Re num11~tA inii.ltime.

+ II .IVEII-

r I' orr m u Ym Hunll! uuni '' '1 ~~~ 1 ' 1'0111 tr"t t .
Demonstrafie. Fie triunghiul ABC, A', B', C' picioarele per pendicuJarelor
din A, B, C , respcctiv pe BC, AC, AB ~i DEF Lriunghiul formuL de puru lfllr.IA du sA Ia laturile triunghiulu i ABC prin virfurile acestuia (fig. TT.9).
Din construc~ ie, AHCF ~i BCAD stnL ptnalelograme deci I BC I ""'
""' I AF I ""' I AD ,. Pentru cil BC II DF ~i AA' ...L BC rezultii ci'i. AA' ...L DF.
Deci AA' este mediatoarea segmentului I DF I In mod analog se arata r.il
HB' ~Ji CC' slnt rnediatoarele segmentelor I DE I respectiv, I EF 1. l'rin urmare
lnlilt imilc Ltiunghinlui ARC slnt mcdiaf.onrfliP. lat.urilor triunghiului DEF ~ i
deci din teorema 1 rezulta ca sint concurente.

F.'

~i

MN

=~(IIAB II I II DC II).
i

Exe

c1~11

II An II = II A R II + II r:JJ II
...............
I al11owi m(AED) = 90.
r.
I EF
I I 101a
' . nliJ
.~ 1 o4 u~. a l t~tpez u I ttl,, II EF
II = II A B II + II CD II ~
1' w
~
~

6. Se consider a l rapezul A B CD In rar,. A R L en

S1\ sc demonslreze d da!'ll. F. esl1 m ijlncfl i Slll(notrolodlli

. .
I nd ,c.,afu!.

~i

RC

=II AD II dot i ll'illnJ(hi~trilo ni!'F ~i A F.!? slnl is osttlt ~i nplidnd tcor1ma r~lativa Ia
2

...............

suma m1\Slll'il or unghitll'iiul' l tifl nl(llillltJi AEIJ l'nwlli\ <'il m(Ab'IJI = 9 0.

7. Se eonsidetii ' "' Loiunghi isostcl ABC, I AB == I AG I ~i punc tele variabile P E
E I AB I, Q E 1AC
aslfcl ra I BP I "' AQ 1. Fie 0 mijlocul segmenlului I PQ 1.
ii :-\;i s.1 d emonslruzo , .~ d(O, IJ(:j eslc Mnstanla.
ii) Sit sc arle lorn ! grom~ t ri1 a l pundnhti 0.

r e o r r m a.

3 .llttliunrh ur ti rim ~hi iu cuncur~nfe. J'undul dt1

tn mijln,ul firtari latnri lilt segJnfuJt a lirul lun,;imr
I' ft 1/2 diu lunglmra ~ ,.trtnfuh.i 1H " rl tlrtermin 1 tu ,i~rul IJIU lamrii.
Demonstrafie. Fie Lriun ghiul ABC, D ~i E rnijluacele laLurilur I BC I
...............
respectiv I AC 1. Deoarece 1u Lriunghiul BAD, I BEe Int ABC, A E I BA,
D E I RC, reznlta ca 1 BE i I AD au un punr.t r.omun G (fig. IT.10).
iuit~rhl'l'fit> cleffrmilua

.........

Concuren~a

1n capitolul I, B s-a demonsLntL ~on~urenta bisectoarelor unghiurilor

imui toiunghi ~i Rn cnun\.at o r.oncli(.iP. snfir.irnt.il pcnt.ru r.a mr.diat.oarcln lat.urilor triunghiului sa fie concuren te.
Dificultatea a constat ln faptul ell. nu s-a p utut afirma cu certitudine
cuHcureH\.n a doua dintoc mP.diatotuclc lnLUl'iloo triunghiului, in gcomctJia
absoluta nefiind admisa axiom a paralel!.'lor. Se po11te a cum enun~a :
'f e u r e m u I

Ju tru .ium::hi, mttlinlu!rl'le latu ilur

~~~~~ t'Ollt'lh'OUil

D emonstrat ie. Estc suficicn L ~ ii se u emum lreze concuren~a a doua mediatoutc. Fie t;ri ung hiu l ARC, d1 ~i d2 mediatoarele segmentelor I All I respectiv
RC 1 (fig. II.8). Presupunind eli d1 ~i d2 nu slnt concurente, rezultil.
A
d1 II d2 PcnLru eli d 2 ...L BC r ezulta i d1 ...L BC.
Dar d 1 ...L BA. Deci prin B tree douii perpendiculare distincte p e dreapta dl> i anume
BA j__ d1 , BC ...L d1 , ceca cc nu cstP. posihil.
Pri n nrmllrA d1 ~i d2 sint concurente. In
continuare se aplicli teorema 5 din cap. I, '13.

1-'ig. Il.8

56

Deoarece I AD c I Tnt BAE reznltii r.1i {G} = I AD I n BE 1. Fie M, N

mij!oacele segmentelor I AG lrespectiv I BG 1. ln triunghinl ABG, I MN I

unor drepte n triunghi

Relativ la triunghi se definesc ~i alte drepLe

(linii) importantc.
'Definitii. DrAapta determinata de virful
unui tnunghi ~i mijlocul laturii opuse se numcljtC mcrlianii.

este linie mijlocie, deci MN

ABC,

I DE I

II AB i II MN II = ~ II All 112

este lini e mijlocie, deci DE

1n triunghiul

1 All ~i II DR II= -1 II A R II

TI.ezulta ca . DE I ""' I MN I ~i DE II MN. ]111VDR estP. plltrulntP.r ~i der.i

este paralelogram (ex. 13, 1, II). Rezultll.ll GD II = II1J1G II = II AM I =
=

..!. II
3

AD

II Fie ucum F

ln mod analog rezult i\.

n tijloeul luturii

1DG II ~ ..!.3

I AB I ~i {G'} = I FC I n I AD I

1/ AD

II DeoarAr.A G, G' E I DA I,

din

teorema de construcyie a unui segment rezulta G = G'.

F ig. II.9

r.

Fig. II.tO

57

(Jbsera!ii. Punctul H de conc UJ'Pn!~ a lluiiltimilor ~ c n u me~te ortoceulrul lriunghiuhli .

Pmwt ul C.de concurcn~i!. a l mPdianeiOJ' se nume~te centrul cie grcu late R I triunghiului . Cen trul
de greuta te allrJUngh iului ~i pu nctul de con <urell ! ll Rl h is Pctoarelor unghiuril ot unui triunghi
a p>ll'(.iu inltJimulu i lri<mghiul ui, Orloten!Jul triunghiului ~i punl'l ul de concuren~~ n l
mediatoarelor tri un!(hiului pot ~a 1111 a pa!(.init in!P.rioru lu i lriunghiu l ui. In unele ptoblemo
do gaomo lrio prin euvinl.nle .,mcdianil" sau .,bisectoare"se va in~lege segmcntul det.erminat
de vlrful t ri unghiul ui cu mijlocul lallllii npusc, I'CSpccti v segrnentul determinat de virful
triunghiului ~i iulu<'Sfl4ia bisec.loarei cu latura opusa ung hiului. Terme.nul ,ln i!.ltime" VII
dP.scmna scgment ul det.erminat de v1<ror l I.Jiu org h ior l ui ~ i piciorul pe rpend ic ularei d in vll'f pe
dreapta de leiminati\ de Ia lura opus!l. Se pot folosi de asemenen t.c:rmc:nii de ,mediana",
, hiscctoa re", ,ini\l~ime" ~i penLI'II l11ngimii H aCilstor scgmcnto fi\rl\ a exista pel'it'.lll rle eonf u zie deoarec:e re zu ltii din text sensu! care li se a tribue. As tfel , leorema 3 poa te fi reformulatli i n tr. un enu n ~ u~or de meuJOral : ,Mctliftndc: unui tri11nghi stn t concure nte i ntt un pu nct
situat Ia 2/3 de vlr! ~ i 1/3 de baz:\ pe fiecare dintJ'C ele".
Exerci~ii

bisectoarea unghiului

Glf slnt concurcnte

(completarea ex. 1, 13 cap. 1).

"

" a le patru lat.,ru lu i convex ABCD sin t drepte. An (1 BC =

3. Unghiurile opuse A ~i C
- {E), AB ri JJC = [F). Sa sc demonstreze cil BD ..1.. EF.
4. Sc consideril triunghiul as~:ut.i tungh ic ABC, II ortocen trnl ~i A' E 1 HA, B' E
. S:i
E I HB, C' '=I Hf: as l fe l ca IliA' I = I BC /, I fiR' Is I CA I, I IIC' I= I AB 1
se mate cil:
-

i) daca M, N, P s tn t m ijloacele la turilot I HC 1. I AC I, 1 AB I a tunci II B'C' 11 =

II AM II, II A'C' II = 2 II RN II, II A'B' II - 2 II CP 11.
ii) H est-. centrul de greutate al triunghiul11 i A'R'C'.
fn paralelogram ul A BCD se due CE ..1.. B C, AE ..1.. A R. Sil sc !ll'alc ci1 DE _L AC.

o.

t:. fn triunghiul ABC (A e 90' ) sH d11cc tilal \imea AD, JJ E RC ~i sc consider 1'1
FE I AD I Perp Hnd iculara in F 'pe FC inte ,sedeaz~ pc AB In G. Paralela ptin A Ia F(;
intersecteaza BC ln H. Sa se a'"t" cil patrulaterul AGFH esto p:ua iHiogrum.

5. Paralele echidlstante
Fie d1 ~i d2 duua drepte distincte, d1 II d2 i M 1 E du M2 E du M;, M~
picioarele perp!lndicul arelor din M1 respectiv M 2 pe d2 (fig. !1.11). Atunci
M 1 M;M;M2 este un dreptunghi rleci 1}111 M; I = IM2 M;I suu d(MJ> d2 ) =
=-- d(M2 , d2 ) i oricare ar fi punctul ME:: d11 rl(M, d2)
cstc
consLllntii. Oricare ar fi N E d., d(N, d,)
d)
estA de asemenea constantii, d(M, d2 ) = d(N, d1 ).
Valoarea acestei constante sA nume~te di.~t anta
rlintre drcptele paralele d1 ~i d2 ~i se va _nota
d;
d(dl' rl2).
_
__.1_ _ _--.L......;;r:...
M'1
fv/2
Teo rem u. (Teorema paralelelor echldlstaltt.P).
Fig. 1!.11
Fie pe dreapta d punctele dit;tincte A 1, A 2, A3 , ...
58

Fig. II.tR

Fig. II.12

1. S~ sc determine pozipa orlocenlrului uniJ i Lriunghi dreptunghic ~ i pozi\]a piJm:Lului

de con c u ren ~i\ a media l.uarclor la turilor sale.
2. Fin triunghiul ABC ~i cele duu:l <mgh iuri ~<xtcrioare ale triunghiului ca re au ~:a
la t uri\ I BC l'Ctipectiv CB. sa sc demonstreze ci\ bioec toarele IIC<:stor unghiu ri exterioate ~i

An(n E N, n > 2), astrel ca I A 1 A 2 I .... I A!Aa 1- 1AaA.f I iiiii .._

!ji dreptele d,, d2 , ~ , dn, A1 E d1 , A2 E d2 , A 3 E: d3 ,..:,
An Ed... Daea d1 II d2 II d3 I! .. 11d, atunei dreptele d1 , d2 , ~ .... , dn detennina
pe orice secantA segmente r.ongruente.
An

1>

=I An_ 1 An I

Demonstra~ie . Fie s secant a drllptelor du d2 , d3 , , d,. ~i { B1} = d1 n s,

{B,} = d 2 n .~, {B3 } = ~ n s, ... , {B,.} = dn n s (fig. II.12). Sll _ considera punctule
E d2 , (.'3 E d3, , Cn E d,. astfel ca A1Czll s, A2Call s, ... ,
A.,_1C,. 1/s. 6A 1 A 2C 2 ... ,0.A,A 3C 3 ..., ....... ,0.A,._1 A,.C,. (din L. U.L.), deci
I A 1C 2 I ... I A,C3 I eo ... ""' I A 1qCn 1. Din pRrRllilogr!lmele A,C2f! 2 Bu
A 2C3 B 3 B 2 , , An_1C,BnBn... 1 rezultii ell. IA 1C 2 I = IB1Bzlr I AzCa 1""' IBzBa l, ... ,

d:

I An- tCn I ""' I Bn....1B, !, deci I B 1 B 2 I """ I BzBa I ...,

I!!!!

I Bn- t Bn I

ObservaJie. Daci! secanta s este perpendic ula ri\ p e dreptele paralele du d,, d,, ... , dn,
atunci segmenlele determi nate pe secant.a an lungimile eg"le ~~ eu distan~a diotre doull
drept.e p1rulelc ennSilCIItiv u. Din llclst motiv trui sau mai multe dreple paralele care ln depl inHsc condi ~iilu teoromci sc numcsc paralclc echid islanle.

Exercl~il

1. Fiind dat segrnentul 1 AB 1 sll se determine un segment I MN I astrel ca 51/ MN II=

(generalizare: 11 II MN II = II AB //).

II AB II

Jndir.n1ie: So cons irlera P" semidrHapta 1 AX (AX* AB ) (fig. 11.13), un segment

1AP, 1 ~~ J>Unc t.ult: distinctn P., P., P,, P, astral t nc!L I AP, I "" I P ,P, I ""
, 1 P,P, 1 5 1 P,P, 1 s I"P,P 0 1. P rin P, P,, P3 , P., P 5 1 se dut: drepte paralele cu
P,B care intcrsectoaza. I AB I in M,, M,, M3 , M, , I AM, I
I M , M, I = I M,Ma I =

11 are.ue

"" I M,M,
I = i M,B I ~i II AM, II= -;il II AR II
.
2. S!l se ro1rn \Jleze o rociproca a t eoremei 3, 3, folosind teore ma p aralclclor eciiidislau t e.

59

Detinifie. Fiind date mulFmile ordonaLo de numere rea.le A -. (a 1 , a 2 , ,a..),

B = (b1, b2 ,. , bn), n ;;;. 2, n EN ele Re numesc propor1ionale dncii oxiotii un
numil.r real, nenul k, astfel 1nc1t a1 = kb1 , a2 = kb2, , a,. = kb,..
k se nume~te in acest cuz coeficienl de propurliunulitate.

N. N 2 , ... , !1' 11 _ 1 Deoarilce DE este una dintre aco~te pwalele, H- Nm Din

teorema paraletelur cchidistante rezulta ca
1 AN. 1 """ 1 N1N2 1 ""' .. . .... 1 N.,

At unci

II AE II

~,

6, 5
.15, 9
27. Se poate spune eli ~i (6, 15, 271 sint ptopottionale cu
3
3
3
(2, 5, 9), in acest caz coeficien tul de ptoportional ita te fii nd k' = a. In cn wl pflr t.ieu iHr
It= 1 ccle dou!\ multimi de numere coincid. Dac!\ n u merele b1 , b,, .. . , b,. n u sint nule a t unci
definit1a dati\ esle er.h ivolenl~ cu ego lil~ !il e :

=!..

(ll

U:t

Cum ~ <

Fiind date multimile ordonate de scgmente

J!...:i.lL
n .

Demon~trq.l ie

1//

IIAD li

II

"

Cazu l I. Se prAsupunP. ci'i - - = 'l AB

II A B II dAci ( 11 AD

"

Jl, II AB

Ill

~i

nr '

a. ntunci F.'

udioii IIAD II

IIAE II

!IARii" = IIACii"'

.
=I= (ftg.

H .Li).

I AC I, E ' =1= fo-', nstfel ln cit:

II llcci II AE' II - "'
I AC II
I AE I ~i ~ AE' J, < II AE '1. Exislll n
E

IIG

:>i, astfel

N, , ... , Nn_ 1 cat>e

I AC I in n segmente congruente de luu~imo: k unde k = ~~i

" n
II AN II = 2/r, ... , II ANn_, II = (11- l)k, 'I AI: II=

ft.

II AN1 II - ik > II AE' 11 ~iII AN; " = _!:_ > II AE' II = .

_
II AC I
n
II AC II
Prin N; sc duce J'l;M; II BC, Mt c I il R 1- A pliclnd rezulta tul demonst..a lln cazul !,
(1)

(2)

II An II
un de m, n EN*; rezulta-=
v

> 0 cue-

lJA.WiJl = ll__!!N; II=.!_ > "

II AB rl
I A C II
n
ilf;JV;II DR punclul M1 E An '
II AM; II _ II AD II
II AH II = o:.

doci

11 AM; 11 <

1. AD IJ~i

IIA1Iil . . _

InegalitAtile (1) ~i (2) riind euu tra d ictorii rezulta ca nu est.c posibil

lit

(m, n) slnt proporvionalfl. Fie k

"b) Da"'l

ll <

atunci E'

I EC I ~i

f3 > "-

exist:"\ n. e N aslfel inc!t

..!!.:iU <
n

< II EE' II (fig.

II AB II=

kn. Se
imparLe scgmentul 1AB inn segrriente
congrllfmt.c, p r in punctele. Jlf1 , .M2 , ...
11-/,._1 , astrel lnci t

>

Pede a lla padc , tlcoHrt'c"

propor~ionulitatc. Dcci IIAD ,I = km ~i

ficiAntu l de

n II AN1 II,

rHulti\:

a 1. (Teorrma lui 'l'bub). Fit> tr!Un!rhinl .t ilC ~i DE

D E:: I AB I, R c_ I AC I \t.un.-i
I('

< II EE' II- Se construiesc pe I A(,' 1 punclclc N1 ,

II AN, II = k,

fl 0 I f\ lU

AH

II

Dcoarcce II EE' II > k, rezulta ci\ r.el p n!in unu l Jintre punctele de diviziune, de exemplu
N; E I EE' I- Aluu ci

ele se numeac proportionale dadt mul~imile ordonate de numere (II A 1 B 1 II,

1/ A2 B11 IJ , .. , 11 AnBnll), UIA;B; /1," II A;B2 II,... , II A;,B;, I') slnt proportionale.

An

- - (i

1, o:x isU\ punctul un ic E', E'

a) Ouo:il ~

b;,'

(I A 1 B 1 1, I A 2 B 2 , ... , I AnB,.I)
(IA1H11. I A;H; I,... , I A~B~ 1), n ;;;. 2, n E N

II AC I,

II AE' II = lr

Impart

Defuti~ie.

Se presupune t:il -

lnclt

-On

b;=-;;;--

IIAH II'
II A F. II

pentru eli 2 -

_!.

AC

1.

Cazul II. Fie II A_QJL = ct undH "'E Q.

slnt p ropor ponale, coeficientul de propor t iona litate fiin d k -r

=!..

II

~i

II AC
A = (2, 5, 9), R = (6, 15, 27),

~i R

m II AN1 II

IIAE II =~ I AN,JL=~
'I
n 'I AN1 II
n

Exemplu

1c

,, t.,.

11.16}. Analog cazului II. a) pnnctele

N2

N 1 , N., ... , Nn- imparl segmentul

1\

II A.~f1 II ~ k, I. A.!J.f, II = 2k, .. .,

II = (n - i )k, II AB II ~ n.k
(fig. II.14). Pcn t.ru ca II AD II
m.k

II

Fig.Il.14

60

AM,_1

rezulta cii D = 111,. Pri n puu ctole M 11

1112 ,.. . ,'Jtf.. _1 se due paralele Ia RC
cttre inLersecteaza I AC I respectiv In

I' rg. 11.15

J.'ig. II.16

61

I AC !In n segmente congruente de lungim h,

existll. un p unct de diviziune N; e 1 EE'

J.

It=

II AC II ~i deoarece ell. k < 11 EE' 11.

Atunci

"

<

II= .ih < II AE' II ~j II ANt II = i

II AR'JI =IX.
!l AC II
"
IIAC II
Se co n struiu~lt; N;Mi II BC ~i ./If; e I AB J. Apliclnd rezultatul demonstrat Ia
II AN;

cazul I, rezultll.

II AMi II > II AD II =
II AB II
II AB II

!lAD II

!I AE II

II

.
II AD II
IIAE II
~~ anumP.: ~ = 1: J.:c II sau

<

II AB II
IIAC II
II DB II= IIECil"

II AI<: II

II A TJ II
II JJIJ II

II AI
II tX' I

nr.

''I~ate~ t ora. At unet-IIAllll

, c
pe Iaturt'Ie ungb'I"B./'...lCf'
1u u1
te pe preI ungm
II A HI'= il,lE!
11
~~ numai dar:'\ DE
RC.
Aceastli teoremli are numeroase aplicaFi ln probleme care cer sLabilirca unor
rela~ii lntre lungimi de segmentA san in demomtrarea paralelismului a
doua drepte.
Teo r e m a 4. (Teorema paralelelor nee{hidistante.) ~e eon~ider~ dreJI
tele dl, a., ... , d,., I~ > 2, d, II dz ... II d.. , soeantelt' s ~I k ~i punrt.t'lt' {A,} =
= d, n s, {A.}= d,. n s, ... , {An}= d,. n s, {B,} = d, n k, {B2 } =a. n
n k, ... , {B,.} d,. n k. Atunei
IIA,A.II
IIAlA,II
JA,_,A,
IIB,B,JI -IIB,B,II - ... - iiBo-1B,.II
1

'dat'.l

IIA1 A,I!
!ID,D,II

= II A,A,JI _
IID,Dall

= IIAn-,Anl = 1(fig. 11.20).

IIDn-, Bn ll

Daca s "'fl.. k, fiA {0} = s n k. Se aplica teorema lui Thales t.riunghiulni

OAi+tBi+1 i dreptei A;B;
IIOA;II
IIOB;
de uncle sc

ob~ine

IIB; Ri+1

lOA; II _ II A;A;+t II
IIOBill - IIB;B;,

(1)

Jl OA;

(2)

Din (1)

62

SIIU

Apliclnd teorema lui Thales triunghiului OA;_1 BH

~i dreptei A ;B 1 se ob~ine:

Fig. 11.18

II AI:" II
II EG

Demonstmfie. Dacii s II k, utunci

A 1 A 2 B 2 B 11 A 2 A 3 B 3 B 2 , .. . , A,__1AnBoBn_1 sint paralelograme l)i

IIAC II

Dcmonstra1ie
Cazul I . Daca D E I ABI se aplica teorema 1 (demonstrata anterior),
triunghiului ABC ~ i dreptei DE (fig. II. 17).
Cazul II. Dtteii B E I AD I se aplicii teorcma 1 triunghiului ADE qi
dreptei BC (fig. II. 18).
Cazul Ill. Daca A E I BD I seconstruiese segmentele I Aflf I .... I AD 1.
I AN I ..,. I AE I, I AM -1 c I AB, I AN I c I AC (fig. II. 19). Atunci
EMND este paralelograrn i MN II ED II BC. Daca ME I All I se aplica

F ig. ll.t?

II DB II

.
U.l

IX.

To or em a 2. (Consocinfi a toorcmei lui Thale~.) Fie triunghiul ABC,

RC i {D} = d n An, {R} = d n AC, A e d. Atunci
II AD
IIAB'

RC\U

se face folosind mct,oda reducerii Ia absurd.

TeorAmele 1, 2, 3 pot fi enun~ate ~i astfel-:
Teo rem a I u I T h a 1 e s. Fie triunghiul ABC si punl'tele D, E
distinete diferito de A, D E .AB, E E AC a~tfel illrit D ~~ E ~e alii amindoui

Obsr.rvafic. gn u n~ul leoremei l ui T ha les esle ma i u~or de memorat In for mularea : 0

paralelll. Ia una d in laturile unui triunghi determioll pe celela lte la luri segmente proportiona te.
Fo!osind proprietll.~ile proporpilor se pot o b ~i ne ~i aile propor~ii echiva len te cu

IIAHII = IIACII

.!!..::!!:JL _

II AE 'I

=~

Demonstra~ia

IX.

lnegalitlllile 13) ~i I ~) fii nd contradictorii rezultii eli n u est.o Jlnsihil (3

Din IJ a) ~i b) rczul tA"' - f3 ceea ce demonstreaz1l leorema.

II AD II
II AB II

atuncl DE II

II AMi II = II ANt II = i < IX

!JAB II
HAC II
n
!;i deoarece M;N; II DE, M1 e I BD I d eci I AMt II > II AD II adii:il
{3)

{4)

teorema 1 triunghiului ABC ~i dreptei MN, daca B E I AM I, se aplica

teorema 1 triunghiului AMN 11i drepLei BC.
Teo rem a a. (RPr.iprol teorAntAi 1.) Fte triunghiul ABC 'i lJ E 1 AB,
E E I AC, astfel inctt

Fig. 11.19

~i

II =I A;-1A 1 11
II OBi II II H;_, H; II
(2) rezultii eii .
II A;_,A; II II A ;Ai+t II
IIBt_,B; I II R;Ri+lll

Scriind aceste propor~ii pentru i = 1, 2, .. ,n- 1,

11e ob~ine !jirul de rapoarte egale din ~orem~ .

Fig. Il.20

63

-.

EXE'r< I I

1. Fie liunghiul isosecl ABC, I AH I = I AC I ~i d n rlreopUIJ1nraloH\. cu BC, A e; d.

Duell {M} _ d n AB , {N } _ d n AC sil se arale cil triung hiul AMN cste isoscel, iar dacA
ABC este echila lea l atunci ~ i AMN este echilateral.
2. So considcra trci sc midcpte cu accca~i orig ine M, cuprinse In drepte <listincte ~i
punctelc: A, 1J pe prima sem idi'C;1pW,
a doua ~i N "" ll Lreiu, asttel Cl).
d {M , Ai = 18, d{M, B ) = s~. d(M, C) = 25, d (M, D) - 75. 0 dreapH\ c~ trece prin A
~i cste pralelii cu HN inl.ersecl.eaz:i M.'V ill E. Ill c e c o ncli ~ii p a ralcla Ia ND prin E con ~i no
punc tul C?
S. :'\e c.ousider;i palr11lalerlll c:unvcx ABCD. PHralclfl pr in R ] a l atura AD intcrscct eaz;l drea p la AC In E, iar paralela prin A Ia la tura BC in l.er secteaza drea p ta BD ln
F. ~:1 se ara le ri\ EF II CD.
4. F ie triunghiul ABC ~i MN II BC, ME All, Jl,' E AC. Se due MM' II AC, NN' II
II AH (M' E B C, iV' F Bf:). Pri ll M' ~i N' sc: rluc 11J.'P II AR ~ i N'Q II AC, P E AC,
Q E AB. sa se demonstreze ell I'Q MN.
5. Fie l.iung hiul A Rr; ~i n, E, F, G, H mijloacclc scgmcntclor I BC , I AD I.
I BD I, I EF I, I ED 1. F ie GH n AC = {I} ~i BEn A.C = {J}. Atunci

c, n ""

II AI II - 3 II I C I.
II Hi II= 3 II GH I.
iii II BE I - 3 II EJ 11.
i)

ii)

II All II ei deci D' lmpattc segmeJttul I Be I

iiAC II
in acela~i raport r.a ~i p unctul D ceea ce nu
estc posihi l decit daca D = D'.
$i aceastii t!'O'ern ii. se poate formula
tntr-un -enun~ u ~or de rnemoraL: ,bisectoarea
nnui unghi a unui triunghi determina pc latura
opusii unghiului sr.gmcn te proportionale eu
laturile ungLiului ~ i reciproc".
=

F ig . 11.22

F>tP ( t i

1. t'ie l.rinng hi ul A TJC, D E RG~~ De; 1 B C 1. Atu nci [ An PSl~ biscctoarea unuia
d in ungh iurile cu virfu l i n A ~i nxlcJioare lri unghi ului, dnc:l ~i n umai dad\ II BD II
II DC II
AB IIII lleorema b"I S(W Lna rc. ung h"lt1 I lll. exteriO
. r}..
= IIII AC

2. Lungimile lat,, ,.ito, unui triunghi AHr: f iin d II AB II - c, II AC II = h, " BC II =

a, sil sn calculezc segmen tel., dclerminnle de b iseetonJea un ui unghi a triungltiului pe

la tura opuSii.

7 Tcorcma bisectoarei
E

1'

I' II

I' Ill

!Jl,p h:>rl'

a.

Fil

un"hinl

trinn~hiul
~

t'

1(

tlad si nuttci

ca.

Demonstra1ie. 1. Se arata
atuuci

11

BD

1Jj(' ~i

I Jl('
,,,,

j)

tin.-~

I \ lun.-i I AD csU.

/JI

. Ill
((

P(! II JJC. HHciproc, d acil M c= I BC

_,....._

IJ<: II
II AC II
So constl'u i~~Le prin C paralela Ia AD care int r.rser.Len.zii AB in E (fig. 11.21).
. t.eorema I ut. Th uI es rezu It" ca" II, DCII
llDii = IIAll
ll
.
.
nm
AEII . Trmnghml ACE este
~..........

4. Se c.lil tri unghiul ABC eu

I' A R II ~

11

20,

BC

Dcfinijie. Fie triung-hiurile A IW ~i .4.' l/'(''. l!acu

'

2. Sc uralii, prin reducere Ja absurd, ca daca

(2)

A ==A:, R """ H', ('

lu i BAC (l'ig. 11.22).

L AD

II iiC I

J.. I 'TI'II=.~_;n:::~=
A

"

/'..

,A.

1
'

11C II
H'("ll'

,.....

== ("

A.

este bisectoarea unghiu-

Sf\ spune dl "~d$\a o asrmiinare in~rP. hiunghiurile ABC ~i A' B'C' i se seriA

In t r-adevar, daca [ AD nu

.6ARC ~ 6A'B'C'.
Ca i in r.awl COHgl'lwntei, intre doua trinnghitlri puL exista mai multe ase-

este bisectoate, fie D' E

I BC I
~

Fig. ll.21

I AC [) . 811

S 8. AsEJ"'anarea trlungh unlor

. ~-([]I'

We

CO I'llSpontl~nte), ACE""" DAC

II A II at unci
1111r11

.Qn

30, [ /if) ' hisPctoarca unghiului

D o= I AC , clrna pta DE II Ali (E e I RC II

dJeapla EF 11 BD
se detemine IIAC II d arii I/ AD II
iiFC 11-1.

(1)

II =

~i

B,

(unghiuri aHerne int erne) i BAD== lJAC (rlin ip oteza I AD hiscct uarll). Deer
AE I "'" I AC I de unde rezu lta egalitatea din
teurcm1L

II BD II
IIDC II

sint b isec:loarele unghiurilor

rnsp<>etiv- AMC (P c I A R I. Q E I AC I) ~i PQ IIJJC:, 1\ lunci JU este m ijl ocul laLurii

I BC 1.

dacil 'I AD este Li~ ucLuurcu unghiului BAC

ca AEC .... BAD (unghilll'i

I. M P ~i MQ

./"--

' = ~.

i~osccl penlru

II. fn tr-un lriunghi A Hr:, biscctoarele unghiur iloo furmato de mediana AM (M E:

d011i1 laturi !n P ~i Q. Sa se arat" c1\

I BC J) cu l atur~ I BC I interser.teaza relelnltc

ast fel incit

.

es te bisectoarea unghiului BAC. Atunct

I AD'

I BD'

TiYC

manari.

l)efinifie. Oouii tJiunghiul'i A [1(.'

ele exists eel pu~in o nsomil.nare.

A' B'C' sc numesc asemenea dacl!. intre

64
~ -

M\Jt.cmatlcll -

G rootnetrle ~J tr l jjonometr1e cl. n IX-

65

Exerdtil
]. S11 se demonsltcze n1 dau1 2\A .lfC -C:JA'B'('' ~i C,A ' H'('' -;~A' IJ'I" , alunci
~ABC ~.!':,A "ll'C".

2. Sit se demonstreze cr1 dal'a .QA HC ~6A'Wr:' ~i .QA'H'( ""' L\A"IJ "C .., alunr i
;6ABC -AA"B "C'.

Prin notu~iu ~ABC - /\A' B'C' se intelege ca .orrlinea vlr-fwi lm csLc data
~i are Joe a sAmiinarco. dcfiniLi.l de cgalitii.~i le (1) ~i (2). 1n. acest nnz, percnhi 1fl
de vlrfuri (A, A'); (B, B'); (C, C') ~i perP.r:h ile d e le Luri (I BC I, I B'C' 1),
(I .AC.!. I A'C' 1), (I A B ', I A'B' I) se n umesc corespon.dente ~o.u omoloage.
Raportul Jungimilor a douii laturi omolo~c~ge se nume~te raportul de asemiinare
al celur duuii triunghiuri. Evident, doua triunghilll'i nongruenLe sln L asemenea ,
raportuJ de asem~nara fiind ega! cui ~i oricare doua triunghiuri echi1ntr.rn.le
slo t asemenea. 0 alta sitn 'ltie ~~ -care sint puse in eviden t~ triunghiuri asemenea este rlat.ii de urmiiLuttt'ett: .
'1' e o r em a I. (Teorenta fund mentalli. a asemani\rii). Fio triunghiul
11/C i JJ.t. II HC 1
D, D E. -AF, E c- AC. Atunci aIDE - ~ tBC.

JJemonstra;ie. Existil trP.i situat.ii posibilc: 1) 1J E= I AB I, 2) BE lAD I,

I BD 1. Se va da demonstra~ia numai pentru cuzul 1), lntruclt cele-

a) A E

lalte cazuri se t.ratAazil in

t coremei lui Thales.

1110d

liltl!lug eazurilor considerate lil r.omRcin~.a

..............
ADE

/"'..,

Deoarece DE IJ nr: rez.nltil

= ABC (uhghiuri corespondente),
...............
/"'..,
...............
AHD""" ACB (unghiuri core~ponrlente), DAE"""' BAG (fig. !!.23). Din teorema

..............

lui Thales rez ulta

ca~ = 11 AE
IIAB

II

:;;i at unci~= ~.
II AC II
II BC: 11

HAC

Deumecc

DE I ""' I BF I i ~

II . ' Se con st.ruicsLc HF

II

II AC II

=~
II BC II

11

AB, FE BC

BDEF

esle

deci se

ob~ine .!l_l!!) II. = II A!:J!. =

patalelogram
II AB II

...

J>efinitb:. Dow'l. poligoanA 1'.onvexe.AJA 2A3 ...

An ~i B 1 B 2Ba ... B,, se nutnesc asemenea rlnca
HA,A,II
!IA,A.II
.
IIA,,A,.II
= .... ::=::.--!1 nlB,u
11 11,n, u
n.o,_,n,.a
':;%

S.i

F ig. 11.23
(j(j

.A1

,f\.

""'

Bu A2'""' 82 .... ,

ti n!!=!!

F i fl . JU4

Fie triunghiurile ABC

Te0 r

B.,.

Pe baza teoremf!i 1 se pot. demonstru tcorem el l:l asemiinarii, numite ~i cazuri de asema nn r~<,
care st.nbilcsc cond i ~ii necesttre ~i suficientP p entru
ca doua triunghiuri all fie ascmonca.

fl

m a 3.

~i

A'B'C':

A=A'

Teorema 2. Dara

nara 1""" A'

~i

B= B'

atmwi 6ABC- .6A'R'C'.

1
11 1
~i 1: ~ ,~, :1 = 1: ~~.'II atu:nri ~ARC- 6.4 I B'C'.

T.-orema 1. Dnrli.IIAJ/ II

II A 'H' II

IACII

TIC

II '< I

II 3funri /\ARC- 1\..A'R'C'.

I
Demonslrajii. F ie D E ; AB astfel !neiL I A'B' I ""' I AD 1 ~i DE II BC,
H E I AC. ~ADE ~ 6ABC conform tel"!remei fundarneHLule a ascml!.nll.rii (fig. I I.24). Sc va tlernonstra ca In ipotezele fiecareia dintre cele t.rAi t eorAmP.
~ADE ... ~A' R'C' ~i deci ~ABC- 6A 'B'C' .
1)

A== A'

B'C'

(din ipoteza teoremci 2)

""'"' ""'"'

"' (din r.onskuc!.ic ~ i ipuLeza teuremei 2)

ADE""' ABC== B'
I AD I ""' I A'B' I (din constr uc ~i e).
Deci !lADE== fl.A'B'C' (din U.L.U.).
2) II AB II =
II A 'B' II

JiABII =
I I ADI~

lL:iU

(din ipoteza teoremei 3)

II A'C' II

II AE II

(pentru cfi

I AT> I== I A'B' I

II AG

egaJita~ile din definit.ie, l'l:z ultii eli 1\AJJE ""

II B C II
'
"'6ABC. No~irmea de asemiin are se ponte P.xt.indr. ~i pentru poligoane.

rr.zulf.il

= II DE II . Fiind indeplinite

deci

I A'C' I = I AE I,

~AnE

- 6ABC) rezultii :;:~.::

= :: ~~ ::

(din cons truc~ic)

" A" ' ~i

tleourece A~

I AD I .,. I A'B' I

rezuita cil.

~A DE ""' ~A'B'C' (din L.U.L.).

3)

~ = JL:~.rII A ' JJ' II

11
II A'C' II

=~

~ =~ =
HA D II

""" I A' B'l,

II AE II

1. IJ'C:' II

(din ipoteza teoremei 4)

II BC II (pentru ca 6A DE
II DE II

~ 6ABC) ~i I AD I==

rezulta cil.

II AB II
IIAH "II
IIAG'II
I. A'B' II = II AD II = JiA'C'II

IIAC II
AEi1 =

= II

IIBCII

tl fi ' L" II =

II BC t
II DE II.

Egalitatea rapoartelor cu acccu~i numiiriiLuri implicii egalitatea numitorilor

deci II A'C' II= II AE II ei II B'C' II = II DE II sau I A'C' I == I AE I ~i
I B'C' I""" I DE I Rezulta l)!i in acest caz ca ~ADH ... t:,A 'B'C' (cliry L.L.T.. )
67

Aplicafii

1. Sa se rniisuare adlncirnea unei flnt!ni , plni't

Ia nivelul apei prin mijloace simple.
Hezol"are. Observat!'lrul aflat in punctul D
pr i vc~tfl d in pnn r.t.ul C (ochiul) bmuura, p unctuJ B ,
zarind suprafa~a apei ln punctul A, astfel incit
A , buru ura B ~ i uchiul C sil. fie in linie dreapta_
(fig. !1.2!)). In ar.P.Rt caz l:::,BCD ~ l:::,ABE ~i
11
II BD II I ,ungtmt
. 'I e II CD
-II en
- - = ~-, II , I' RJJ II,
Fig. II.25
11 JJE 11
1 AE II
'
II A F: II sint respect iv inaltimea observatorului,
dist11n.1-a de Ia t~ees ta It~ borduril. ~i largimea flntinii deci pot fi m~surate ~i
r ezulta II RE I = iiCD II I__:!R II
II BJJ II
2. DetP.rminurca ! niH~i mii un ui eupac folol!iuu legile reflexiei lntro uglinua
planll..
l

Rezol"are. 1ntr-wt punet 0 estc situata u uglindil. planl!., lnl!.l~imea copacului

fiind II AB II, observatorul sibiat in punctul D, 0 E I AD I se flp,p]aseaza
astfcl1uc1t din punetul C (ochi) zil.rete in oglinda v lrful copacului (fig. Il.26).
./"'--..

$tiind cu BOM

./"'--..

= MOC (unghiul de inoidcn~u cstc congruent cu unghiul do

11

11 AU 11 il AO II, II OD 11,
II DC I
liDO II
II CD II f jinrl rAspP.ctiv distant.u dfl Ia copuc Ia oglindii, d is l !Ut ~a de la oglindii.
la observator ~i inal!imea observatorului; in urma inlocurrii acestora in propor~ie se obtine: II AB II ~ 11 DC II 11 AOII.
'
liDO II
3. Determinarea inal!imii unui capac, despar!it de observator -printr-un
obstacol, folosind legile Jeflexiei 1nLr-o oglindii. pluuil..

reflexie) rezultil. i::,.AOB - D.DOC, deci

11

AB

F ig. 1 (~7

copacului (fig. Il.27). Atunci f::,.AOB ~ ;\ JJOC. Se deplaseaza oglinda in

0', iar observatorul se deplaseaza in f)' ; rP.pP.I.Inrl obser va ~i :r, se o b ~in e
L:,.AO' B ~ !::,.D'O'C' Setiind proportiona litatea lat uriJor triunghiurilor asemenea obtinute, avem:

~ =II AO II si l._:4_li__IL = 11 AO.:J dcoarece

lllJC

II

II DC II
II DOll '
JYC' II
IID'O' II
II AO II
II A B II
II AO ' II 'II AO' .!!...=_2~1
II A R II
-II DC II = 110011 = II D'C' II = II D'O' II = II D 'O' I - 1: 00 !!

II

D'C'

II re.zu ltii.

= _ _II O(Xj __ _
II IYO' I

- II DO

l'rin urmare
II A H II
II 00' II
---=
II DC II
li JYO', -11 /XJII
l1 00'

II, ~. DC II, ,, D'O' II,

liDO II se de term ina cu mij loacc ~imp)s deei II AB II =

II D C II 1 00' II

II

Hezol(Jare. Se a~azl!. oglinda 1n 0 ~i observatorul se deplaseazil. In

punct ul D , 0 C I AD I, ustfcl- iuciL din C (oehi) ziire~te in oglin uii vlrful

IYO'

!I - II

LJO :

ExE'rCI{II

a.

f.' ie Am:. trll l.ri unglti'ii fic A' , H',C'trr i pu u!"lccolinimt dist in dfdStfel nr.4'

JJC,

B' e Cr.(, C' e AD. ::la sc aate ci1.

II A' B II II JJ'C II II C'A II

.
- - . -- - . - - - . - 1 (teotma lur Menel;r us).
II A'C II II R'A II II C'JJ II
lndic"Jie. He rl nr:e n pa t'H lclli prin C lu AB ,arc inlcroetteazi\ pe A'B ' in 1'. Din ~r0rorpona litatna l aturilor rezullal;'\ d in asem;"in<"irile L!,CPA' ~t::. HC',4 ', !;,.AW(:' ~
- !;,.CB ' P se obpue re l:~!ia cm'ulil.
4. Se .~: o nsider'ii pu nclcle A', B', C' , ;Cu:t le pu rJ r ufl l.el liC, AC, A 7/ d~<i.lwm l nalc d e:
l :~l. r ui l e t riurrg h iulu i ABC. Dacil, doua dintre ele sin t s itua te po la turile t n un gh iul ui ~i unul

Fig. l Uli

tW

pe prelungirea lat urii, sau nid unu l n u A ,iluul pe lal ur ile tr iungl1iul u i ~i <stc v crificali\
rela\.i" di u fH'obl.,m a prcccdr ntil, atun('i eele l rei puncte sint (Ol in ia re (reriproca tcorcmei
lui Menelaus ).

69

I 11dU.oa1ie. Sc u rata c~ de exempl u B'C' nu poate fi paraleiA cu BC ~ i se noteazll {A*}=

n B'C'. Din rctupa datil ~i din exerci~i u l H rcY.ultll A' ~ A ' .
5. Se considerit un triunghi ABC ~ i t rei d repte concurente AM, BM, CM care mai
i 11t~rse<:Leaza suporturile lat urilor triungh i11lni In punclele A', B', C'. S& se dcmonstrcze
r r l at ill
= BC

II A'B II. II II'G II . II ( ;'A II

II A'C II II B 'A I L C'fl II

= 1 (teorerna l ui Ceva)

f 11dir n1i r. ~u a pliril teorema lui Menelaus in triunghiul B 'BC pentru punctc l~ coliniare
A, M, A' ~i i n triun ghiul AlJlJ' pen t ru punctele colinia re G, M, C'.
fl. F ie 11', R', C' trei p u nct e situate pe laturile I B(; I. I AB I. I AC I ale triunghiului
A JJC. Sa se dcmons l:eze cii <h: Ga este ve:ilii'Hlii relat.ia d iu prn hloma prHceileul:1 atu nci
drtp l.tle AA', fill', CC' sln l concurenle (reciproca teoremei lui Ceva) .
7. :Sil se demonstreze ca i nlr Ull l :iungh i prudu"u l tlinl.:e l unJ;irnea unei inlll~i mi :,;i
lu ng: u:eH latwii I'OrPspunziltoarn esln accl a~ i pentru fiecare inaltime .
1'1. !-'u s~ d emonsl:e:.:e ra d is lantele de Ia un punr t M al merlinnei I An I Ia l a tudle
I A IJ 1. I A(' 1 :de uu ui l ri nngh i sln t. In rnp01t invers cu l ungimile aceslor laturi. Se va
""'lt"'P nl di sl;~n~l e de Ia eentrul de greutate Ia la turi s iul i n vers propllrFunale ::u lungimile
lalurilur.
!1. llinll-o tabla triunghiular{o sc cere sa se taie un pi'itrat cu o latura pe latura cea
ma i m;ore a liunghiulu i ~ i cu ccll!l a lln douil vlrCuri pe celelalte l a turi ale tr iungh inlui.
10. l'e la tura 1 AB 1 a Lriunghiului ABC se cons ide:a " " !lund c,. Prin A se duce
vara l~ la Ia cr;, cartl intcrscvtcazil. BC in A 1 ~i prin B p aralela la CC1 care intersecteaza
1
1
..
AC In H1 . ~ i\ se dcmonstrczc c a - - II AA, II
II BB, II
II CC1 II

+--- = ---.

'' cc, _ II AC, II + II C,B II

II A,A II+ II B 1 B :1 II AB II
11.

In

<:<:1 II

t ri ungh iul ABC se consideril bisectoarea 1mghiul ui

Ccare intersecteaza latura

1.1Il l In D . Dumonstrap cil II CD II < VII AC II I! BC II

lmli'"[i'' FiH ' r; e

..........
I AC I ustfcl tu CDE

..........

= CBD.

..........

Dcoarecc CDA

>

Exerc1~11

1. sa se a rat.e ca prni t:~:tia lllllli segment I Ani pe

und" G = prttA ~i D = prdB.

2. Sa se a ratc c!\. proiec~ia unui poligon pe o dreapla nsl" '"' segment. Jnchis.

T e or em a 2. (T e ore m a in A I} i m i i.) Intr-un trinnghi dreptunghie, lulig_imea iniil~imii dose din yfrfol unghiului drept este medie prop?rtionall tntre lungimile p oiet~iilor eatt.elor pf ipotenoza.
Se reaminte~te r,ll n umihul pozitiv ,a" se nume~te medie proporfwnalii
(sau geometrica) u Jlumerelor pozitive ,b" ~i ,c" daca a 2 = be.

CD
li CE

12. Prin punct ul de i ntersec~ie 0 al diagona lelor unui trapilZ se tlu::e u p:mt lel.'t la buze,
cnrH t.a it~ laturilc ncparalclc in E ~i F. Sa so ar atc ell 0 cstc rnijlocul segmentului 1EF 1.
. 18. Sa se a a le ca dreapla tlele:minalil d e pun::l~tl tle int ersect.ie all a turilor nepnralclc
nlc 'unui trapez ~i pundnl de intersec ~i e 0 a l diagonalelor trcce- prin mijloacele bazelor tra-

90 ~i fie D = pr8 cA (fig. !1.29).

I (ex. 1. 12. I) ~i I RJ)

I =

L'-.BAC fiincl dcpLunghice

II d
e unde

11

II AR_JI =II CB II

Analog ['..ADC - 1\BAC de unde rezulta L:::,.JJDA ~ f'., ADC i I r>RII =

..........

II , II CD II' = II Gil' II II CB II < II CB II II AC 11.

II

AE

Deoarece B~if: s1nt ascu~iLe rczulta cil D E l BC

= p1ncl AB ', I CD I - prBC:I AC I L'-.BDA ~

.~ .
A
II AB II =
II BD
~~ :wind tw~hiUI B comun, dec1 GH
BA
11
11
11
II BD II r,eea ce domwnsLreazii temema 1.
q

~ = II

dreapti.\ d csle Stlgmcn l,tJ] CD I

Teor em
1. (Teo emo. r.u~"t.oi.) Luu im P t
f i unui triu'1 hl d pt
unghic este medie proportlonaiA tntre lungimea ipotennzei ~i a prolectlei ratetei
pe ipotenuzA.

CBD

~i

II CD II

Definitie. Fie ..Ill o mul~ime de puncte ~i d o tlreapta. Mul~imea ..Ill.' se

..Ill. pe d daca ..Ill' este mul~imea
proiectiilor pe d A pnnctalor mul~imii J/l. Se noteaza .Jll.' = praJ/l.
nume~Le proiectia ortogonala a mul~ituii

Dem.onstra;iP.. 'Ria tii uJ1ghiul ABC,

I CC,
II AC, II
II B1 B~ = II AB II '
11

praM = 1'1J. Pentru prescurtarea exprimarii, ln eontinmire, se va folosi doar

termenul proicctie care va desemna proiecyia orLogon alil. (fig. 11.28.).

nA

!I

= - - rl11ci 'I DA 1!2

, DC II

=-II

liDAII

DB JIll DC II ceea ce demonstreaza teorema 2.

Teo -rern a a. (T e o 1 em a I u 1 P 1 tag or a.) Intr-nn 'riunghi

dreptunghic pAtratullungirnli ipotenuzei este egal cu suma piUratelor lnngimilor
cafefeJor.
A

't

pezul~i.

9.

Rela~ii

Definitie. Fie o dreaptll. d ~i un punct .M, M ~ d. Se nume~te proiectie.

ortogrmalii a pundulni .M pe dreapta d pieiorul perpondicularci din M pe d.
Dacll. M M' _L d, Jlf' E d, se noteaza M' = praM. Pentru M E d se define~te
70

metrice

'
I

M
Fig. II.28

l<'ig. 1!. 29

71

deci

II

ABC,
atunr.i

Demanstra! ie

90 i D = prncA (fig. 11.30). ALunci

II A B II 2 = II RC II II BD II,
II AC II 2 = II BC II II DC II
II AB II"+ II AC II" = II HC II (II BD II+ II DC II)

Deci

(
A Rr, D
i)

II

I RC I ~i

1r1 r A 1> rA D
AB

12

I BC

I1
Demonstra~i a

AB

('

Ill

din tondifiile:

este un unghi nscutit

~i

se lasa ca exerciyiu.

! II

I DC II

Demonstra;ie. Se considera trei cazuri

-.B

~i

ADC

12 =

AB
AD
BD

b)
ohtnz, at unci B E I }J(' 1, (fig. Il.32)
egalitatile (2) ~i (3) ramin adevarate i are loc (5)

Fig . !I.32

72

lllW II - II DC II -

Inlocuind In (2) II AD
(!'i) se ob~ine

ABI,2

=I

ACII"

II

~i

II

BD

II

BC

112

+2

II BC II II

DC

11iun~;ht

Dcmonstrafie. Se considera triunghin l ARC In cae

II BC II
II date de (3)

II AB 112 = II AC 112
..,.......__

II BC 11 2

Fie D proil!u~ia lui A pe BC. Daca AC B nu este unghi drept at un ci n '' C.

Tinlnd seama de ipotcr.a ~i de rela~iile (1) sau (6), (dupa cum ACE este
asctitit sau obtuz) rezultii II BC ,I ~1 DC II = 0, adicii II DC II = 0, cl'ca .c c
,..,....___

este In contradictie cu C '' D . fl.ez ulta ca ACE E 90.

II AD 11 2 I II BD 11 2,
(J)
I
11 = II AC 1,2 - II DC '12 ,
(4)
II
II
II BC II - II DC liSe lnlocuie~tc In (2)
AD II ~i II BD 'i date de egalitll.tilc (3) ~i (4), atunci
I AB 12 = if AC 11 2 - I' DC 112 + ( I EC II - II DC 11) 2,
II All 112 = II AC 112 + I nc 112 - 2 II EC 'I II DC II
II

:1AB 11 2 = I' AC 11 2
r

a)
ascu~it, atunci D E I BC (fig. 11.31). Triunghiurile' ABD
fiind drcpLuughicc a u Joe egal iti:i. ~ile:

" nr 1-

swna plltratelcr lm1 i ilor a douli Iaturi esfe eril1 u pAtratullungimii I turii

prn A, atund

t(

~ I '

r e o
~i

~.

IH I

Demon.strafie. C fiind obt.uz r czul t.ii. eli C E I BD I (fig. II.33). Din triunghiurilc dreptunghice ABD ~i ACD se oh~ine:
(7)
!lAB 11 2 ~ (AD 1' 2
II BD II",
(H)
II AD 112 = II AC 112 II CD !1 2,
(9)
II BD .I = 'I BC II
II CD 11lnlocnind II AD II. II BD II din (8) ~i (9) ln egalitatea (7) se ob ~ine:

I BD 11.

se face prin reducere la absurd

(2)

"

prscA,

II nc W-

t,

r.sir Hlnfient.A una

t estc obtuz ~i D

(ti'

bini
1'

1 a o . (I'eoremalull'ita
gora generalizatA.) .VacA in trhmgbiul

Fig. II. 31

AE

II AC 112 + II BC 11 2 - 2 II BC II II DC II112

"'
c) BE90,
atunei (1) rezultll. din Leorema
lui P itagora

Fig. 11.30

F ie Lriunghiul ABC,

AE

~i

-II DCII 2 +(II DCII-11 BC ID2

Aplwufie. gi\ se aale. u11 fiind date trei n umcrc rcalc pozitivc a, b, c astfel lncit a < b -L
II AB II = c, II AG' II =
- b, I BC II d a.

+ c, b < a + c, c >::: a + b, exista un triunghi ABC pentru care

Rezolvare. Se poaLe vesupuue ~::1 a< h <r., ~i pA o rfre: q>t.:'d 'P !'OnsirlHrt\ punct<!IH
A, JJ a~lfP l ca II AB II -c. Se va arata ca se poale dctermin a pozitia tinui punct M,
J',f e I AB I ~i a unni punr:L C <:are apaJine porpond ieul:nei in !VI pe 1111 ast.rel '"'
II .1 C I = b ~i II BC II - a. Pozipa aces tor puncte es le determinaUl. dacii .se nmosc
ntlliiA<'Pie .r =II A M ~ i y= II MCII (fil(. 11.34).
fn acest scop vom presupune ci\ existii triunKhiule,ut AJJC ~i notinu "" M f.ll'oientin lid C
pe AB se calcnleazil valorile lui x ~i y. Deoarece
am-presupus (::1 a ..:;; h ..:;: c rewllil. ~it uug-hiliJilc
A ~i B stnt ascupte ~i deci /11 e I AB 1 (ex. 1,
12, 1) . Aplidn<l LeoremH lui Pil.agor:r gemll':lii zaUI se obti ne a 2 - b' + c- 2cx, <leci:

F ig. 11.34

(tO)

x =

b'

..

,... ~ noi ~i y =

V b~.

2c

73

In ipoteza ell. triunghiul ABC uxistii rezultlt cil. existJ. ~i segrnnntcle

de r. i X :> .0 ~ j X < b.

1AM

I,

1CM 1.

Ex~rcl~ll

ca

re-apitulatlve

1. Lun gimitc bazclor un u i tr apez sint a, b, a > b ~i d istanla dintre baze esto h.
Sa se a fle:
i ) lislan ta din.t rc pu nctul de intcrsectic a la tu rilor ne pa ra lcle ~i baza mit:;l.,
ii j dista n~a dintre punctul de in lmsec:pe a dia!{on:delm ~i lmza marc.
0 2. S!l sc: ara tn cil l ung imca med ianei I AM I (M e I JJC !) a t ri nnghinlni .4 BC.
este:

Se trece acurn Ia remlva roa prop riu-zisil a proble rnei P''''fl""" Se va a ra ta

ln
ipule wiH f<l.cu tc ln e n unt ~i a~ b ~ r., nu me.rnlc x ~i y defini te pr in formul ele (10)
ex is til. ~ i sl nt pozilive, ceea eo re vine Ia o < x < b. Din b;;:,. a ~i r. > o rozu ltit x > 0.
P e de altl\ parte, p rin ipoter.l. c < a
h, tfeo:i 0 ~ c - b < a ~i astfel {c - b)" < a.
De aici se deduce cit b' I c - 2bc < a' ~i b'-;- c' - a' < 2bc, d e untie rewl tlt

x = h' f- c' - a < b.

Se de ter m ina pe A R {po baza tcorcmei de cons truc pe a un\li segment) pnnc tul M
aHt fc l ca II AM 'I ~ x ~ i pe perpendicu la l'a in M pe A R pnnctul C ast!el ca 11 MC 11 - y . Cum .c < b . _.:;: c, re wlt.il ME I AB I ~ i II A C II' - "' + y ' = x + h' - :r.=
= b', II JJr; II' - II MB II' -'- II CM II" = lc - :r.l' I 11" = c' - 2cx + x' + y' =

r. -

2c b'

c - u'

+ x + b' 2

x'

3. Se consider<\ LIitmg hinl AJJC in 1:a r~ II /1 H II = 40, II RC II = fill, .I ('A I = no

I .4 D, D E 1. HC t. ~:1 se a fi e in re rapo1t im parle biset to a1~ a flE, S('gnt eu ~
tui J AD.
4. S n dil <m piltral ABCD i M e I nt. A TJCD a slfel i n<it

~i loiset:l.ml"'"

a'.

2c

S-a de monstra l

-a

II n ~: II' .

II AM II' ;, 21 11All I" + II A C 11'1 -

2c

..............

./"'--...
m(MCD)

tri unghinl ARC ustfd construi t indepline~te ceri n ~ele prnh lemci.

m (MDC)

l :J.

Sa se a1al e c:l l,rinngiliul ABM esle C('hi l alcrt~l.

Exercl~l

"
3. So considcru triunghiul A B C (A

90' ) i n care AD _i R(;, D

BC. Sa se a rate ca
0

It AllJF

= II

A H ,

+ II AC II'

II AB 11.

l11dicaJie. Se noteazii cuB', C' p roieqii le lui B, C pe A M . U nul din triunghi urile MAD
~ i M AC a1e uJJgll iul din A obtuz ~i celalalt are unghiul d in A ascupL. Se ealc:rJie:"11 cu tHorema lui P i tagor a gene raliza tii II !Vfli II' ~i 11 M C I" ~i sn adunlL
7. In dJ'CJtl.nnllhiul ABCD , per pendicu la r a d in A. p e d iago1tala 1BD 1iulesedeazl\
d reapla BC in F . Sa se d e mons tra t e c;l.

II AB 112
8. Se e<"'"ich:rii triunghiul A B C,

II AB II

II AC II I 6 ~i II BG :1=

...

= :w. Sit se deleruoiuo II en 11. I CD !iind biscc to area unghiu lui C, D e 1A B '
9. Sc cons-ide ra triunghi ul A B C 9i inalti mea liD , D

I AC 1. P o

ln t urilc:

I AB I

~i

I BC I se constr uies.: lri unghiu ri il: dre plung hice ABE, DCF,

...........

m(BAE) = m(RCF) = 00 ~i

Su se a tale ca

BJ<'

t ""' t

liE

= ~2 II AC
I

11.

AG 1 cca ma i Jtm g;i diul.rt-t diagnnaiPifl prunlclograml!lui AJJCD

~i

E, F,

II A R II II AP. I + II A D It : It AF II

1AD 1.

'I A C IJ'.

7. Se euu"ider:1 I.Jiung hiul ascu VLu ng ll it ABC .~ i D pk iorul pelpelulinilarci d in A

p c BC. Se notea1.l\ cu E ~i F intersectia pe rpen d i!'lol;uelor pe BC In puill'lPic B ~i C
c u ! nill tim ile d iu G ~i H. :,ii\ "' d~:monslrr ze t'i\ dadi I A D 1"" 1 JJC 1 atu nd:
i ) triungiliurile BDE ~i CDF sint isoscele,
ii i triunghiul EDF este dreptungh ic ~i

I JJA estc b isecto;uea Illlt;lliul u i E/Jfi'.

8. Jo'ie A, B, C, n, ncutrl'll: di! siml!lric al e pilt1atelol' ronstr uite in ex lcl'ioi pc

la turi le.un ui romb. Sit se arate ca ABCD esle p;ilra l.
!1. Se cims idBrl\ tri ung hi ul ABC cu

IIAB 11 =

H~t, 11 B e 11 = 56, ME

1.ttc 1. 1AM

1 _

Me :. 11 BM 11 _ :J9.

Sa se afle d ista nla de Ia M Ia drea p la B C.

t 'll

...........

II AB II - It AC I. B A G o bt uz i A D J. AJJ, D
Sa se a fle II en II
IIBD ,I

~Li i nd

r :1

'=

I BC

11 RC II = 32 ~i d isl<uo!a de la A Ia clrcapta JJC

lA

I A E I "" I DC I, I FC I = I AD j.

ll. Se cons ider:! li'illng hiul rlt'IO p tll ng h it: A Rr:

E 90"), M pit:ionol JlL
' l'ptmd ir ulard d in Ape BC, N mijlol.:ull aturi i 1 B C 1 ~i P i nterser ~ia dreptci A.'\' cu peqoellliiinla ra
din .11-1 pe AC. llm:~ I A P I
I PN I. si\ sc urate e'\ u ng hiurilc ascutite a le tl'iunghiulu i
ABC au m ii.surile 60 ~i 30.

1.

10. So co nsidcrii pillratul ABCD, c u II ABII = It ~i p uncl ul E c

II AE II = 1. Sa se alle d ist.an~a de lH p uuclnl R Ia dreapta CE.

asllel cu

l11dica)ie : Sc lo!osc~te p ro prie ta tea ca i n tr-u n triunghi puclusul d intre l ungimea

in;\llimii ~i limg imca IHtui i eore~ )Hlll7.iltoare estc consta nt.

74

II DJI II

10. SH eo nsidCJii tJitm ghiid ABC

II BF II II B C II
90 in care

cil

p icioarclo pcrpcndicularelor din C p o AlJ i A D . S;\ so ;tl';1lc di:

6. Prin vil'lul A al Liunghiulu i isnscHI A B C sc dncc o par ale HI Ia BC pe care se cons ide:'\ un pn nct. ./If. Si\ sc de monslre ze cit :

I nH I 2 I Eli' I
ft Fie

~. 1>1\ SH dcmons lreze CU rapor tu) Ju ng im iJor proiec~ii ] O I' t:a lelelnr unui triunghi dreptunghic pe ip o te nuzi\ eslo eg-al 1:11 aportu l p<lt ra'telor l ungimil or catet elor.
5. :,ie considcril un triung hi ABC ~i lie D proi e~ ~ia l ui A pu RC. PP.r pe ndicu la ra ln A
pc AB inlel'secteazil. pe liC in E. llaeil. II A B II = 1 3, II B C 1< - 21 ~i II AD tl = 12 sa se
afl~ pP.rimolrul lrhmghiul ui A CE.

II M R II" + II M C it' - 2{ II MA 112

6 . Se considcril pat ra ~ul A JJC /J ~i-p u n r tclo E , F, r are dolel'lllini'I pe 1 ('/J 1 sPguwn 2 I FC 1. Fi" {G} - Ar: nBC ~i 1l mijl oc ul l ui , A G 1 ~a s~ a nile

lele

12. Fie un drc plunghi ABCD. ~(t sc demons treze tit pentru OJ'icc p u nl'l M cst.a
veiifica l;l. relapa II .'\fA II' I :1 .41G II' = II M IJ II"+ II MD II'
l 1td ica[ie. l:)e utilizcazCt rczultat ul CX<'JTi! iului 2.

75

111. A, B, c fiind trei p11nc l.e eol iniaru Be lAC I ~i 0 u n punctexterior dreptei AC,
sa se dcmonstrcze retatia : II OA II' II BC II - II OB II' II AC II
II OC II' II A R II =
= II AR 11 II RC II II AC II (Rela l.ia l oli Stewar t).
I ndicatie. Sc a plic!l tcor-ema lui Pit agora generalizat 1l In tJ'i ungh iurilcOA B ~i OBC; rl1
lapile obti~ ute se ! n multesc r espet:liv cu IIBC ., ~i I AB /1 ~i sc adun ll membru cu me mbru.
0 1 1. Sii se a flc locul geometric al punctelo? M , pen lrn ca Pe rl i["'"' " ~a plttratclor
dista n ~elor Ia d oui\ p un cte d a le A, B si\ ti" o constllntll /,.

l ndicatir. Fie 0 mijlocu l segmen t ului 1AJJ 1 ~i N proiecp u l ui M pc AB. Pr csupun!nd

k > 0, avem I MA II > II MB II ~ i N e I BO /. Apliclnd teorema l ui Pitagora genera liw l~ l n tri un g h i ur il eAMO~i BMOse ded uce : II MA II' -II Mli II"= 2 L AB 11 1111'0 II=

= k,

II NO II

= _

_A_ tle"i IIIVO

211 ABII

Capitolul

11 esle constant ~i locul geometric este perpend i-

Ill

culara pe A li, rl ust\ prin punctul f ix i\' .

11>. Be da patratul ABCD cu la tur ile de Jungime a . p, laturile I BC I ~i I CD I se
ia n p unclele E, respect iv

}>'

astfelindt II liE II =
'

2.. a
3

~i II CF II =

2. a.
9

t ri un ghiul Alili' e"ln d r.,ptu ngh ic.

16. (:i!l se demonstreze ca in lr-un pa !alelugra m, su ma pi\t rat clor lu ngimilor diag ona lelm astH Hgalil cu su ma p ll.tra telor lungimilor laturilor.

17. Sa so a fle atporL,t d iu t ro sllma piltratelor lungimilor laturilor unui triu n gbi ~i
snma piltratelor medianelor . Sa se cleduca d e aici ci'i !u lr -un lrimogh i <l rept\mghic, suma
pi'itratelor med ia nelur enre"JHmz1\tonrH catetelor cstc cgallt cu de cinci ori piltratul media nei
J"Clativil Ia ipotenu zi'L
JS. ::>e consideri!lra pewl A nr:n. Pnral<lla cu bazele BC ~i AD a le trapezului ce
trncnprin p unctul de irlter sectiealdiagonalelor intersecteaza laluri le neparaiHie In pu nctcle
E ~iF. ~a se >ll'lo l.e r:1 :
2
II EF I/ =

----=--_1_...1._1_
II RC ..

IIADII

19. l n pall'ula lerul <:on vex Alien , E est.e m ijlocul la lurii I AB I ~i F mijlocul
lalurii 1CD 1. S!l se demonstreze d \ mijloacele segmentelor I AF I, I CE I, I BF 1, I DE I
s in t vlr ful'ile un u i paralelogmm .
20. Printr-un p unct variabil D situat pe la t ura [BC] a unui t riunghi ABC se d ur.e
o paralela l a med innR AJ!f, M 'fiindmij locul lutur ii I BC 1. Acca stll para lelii. intersecteaz~
dreptele AB ~i AC In punctele E, r espect.iv F . Si'i se a rate cil.;

JL1.!.JI.. = ~ ~j
II AG II

II Ali II

II DE II

II DF II = const.

21. Se consideril un lrapez isoscel ABCD cu bazele I A B

A.

I,

< (/ <

3b).

In capitoiAIA p1ecedent l! s-uu defi~it ~i st udiat diferite mul~imi dA puncte

din plan (unghi, poligon convP.x, mediatoarc, bisectoare etc.). Utilizind
no~iunfla de Joe geometrtic se pot defini ~i alte tipnri riA multimi du puncte
dintre care, in acest capitol, vom sLudia cercuL
Delini~ie. Fie r E R, r > 0 ~i 0 un puucl djn plan. Se nume~te cere de
centru 0 razii. r locul geometrical punctelor M din plan pnntru care 110M ll=r.
Se noteaza @(0, r) = {MI IIOMII ~ r}. Pentru trasarea cercului se folosu~;~tu
compasul (fig. III.! ). Daci'i fof E @(O,r) a Lunci pentru segmentul IOMI
se va folosi denumirea de raza IOA1 j. Deci cuvintul , r azii" are douil. sensuri:
poate fi 1m numar rsuu un segment IOMj. In general, din text se in~clcgc
despre care sens este vorba.

Detinilie. l<'iind dat cercul @(0, r) mul~imea punutclor P din plan: pentru
carP. IIOP)I < r se nume~te interiorul cercului. Se not.e;~~a
Tnt l2(0, r) = {PI I! OP i1 < r}.
Se d~Cine~te ~i exteriorul unui cere ~i annm P.: Ext (O,r) = fQ. IIOQII > r}.

I 1JC I, :lAB II= 2a

DG 11 = 2h, l n c~''" diagonal a AC este bisectoarea ungh iul ui

Sa se ex primA cu a ~i b
lu ngimile d iagonalelor ~i lungimile la l ul'ilor ueparalnJe a le t rapezului. (Se presupune b <
11

Cercul

Si\. se arate ci\.

Demonstru(ie. Fie ~(0, r) ~i A t=: Int f2 (0, r), B E l nt . l2 (0, r ), d~ci

iiOA I! < r, IIOR ji <:r (fig. III.2). Dtwa P E IAHI atunci IIOPJI < IIOAII
sau IlOP I < IIOB II (vezi ex_ 5 12, cllp. I). I a urnbcle cazuri rez uJta
:lOP II < r, deci P E Int f-2(0, r.).
Delfni~ie. Se numc~te disc de ct:n
tru 0 ~i raza r, r >0, mlJ I~.i~ea @(O,r) U
U Jut @(0, r) .
Se ohse'r va ca e (O, r) U Int f.Z(O, r) =
.:.._ {MI II OMII ~ r}.
Doua cerouri care au razele egale
se numesc congruente.
Fig. 111.1
Fig. 111.2
77

Pozl~ia

unel drepte

fa~!

de un cere

Teo r eLI a l . .a'lv cueul ~lO, r), r

.>

0 ~I drAapta h.

a) DaeA d(O,h) < r, atunci dreapta h ' cercu1 fJ(O, r) au exact doni puncte
romune.
h) DacA d(O,h) - r, atunci dreapta h ~i cerr.ul e(O, r) au l!lxact un punct

rnnum.
c). Dacli. d(O,h)

r a u ti drespt h ~i Mreu1

eco, r) nu au punete eomune

Dcman:>lrafic. u) Daca d(O,h) - 0 deci 0 E h, atunci pe cele doui'i semJ drepte h' i h" rlAtArminate de 0 pc h, exisLii cite un singur punct A E h',
BE h", astfel ca IIOA II = 11 0B 11= r (fig. JIJ.3).
nann 0 < d(O,h) = r 1 <r, aLuuci se rwt eaza 0' -prhO (fi g. III.4) i pe semidreptele h' ~i h" determinate deO' pe h, Axist.a punctelo unice A E h', B E h~,
astfeltncit lungimile segmentelor IO'A I i IO'BI sa fie rlA o anumit a valoare,

v rr.

de excmplu 110' A II = 110' B II =

r2 Triunghiurile 00'A ~i 00' B
fiind dreptnnghice, din fAoremll. lui PiLagont su dcterminil. IIOA II ,_____ IIOB II =

+ II O'A 11

= r, deci punctele A ~i R apUl'!in ccl'cul ui @(0,1').

Oricurc ur fi punctul Jl1, Jlf E h, astfel incit flO' M II < V r 2 rezultii

= V II 00' 11

rr ,

= V 1100' 112 + 110'111112 < r ~i MEint (:!(0, r ), iar daca IJ O'MII>

2
> Vr atunci IIO MIJ > r, i ME Ext @(0, r).
h) Daca d(O,h) = r, fie 0'
pr1.0, deci 1100' II= r adici'i 0' E @(O,r).
' Dacii 111 E h,-'M ""0', uLUllci !I OM If > 1/ 00' II = r ~i deci M E Ext @(0, r)
ca 110M II

rr,

(fig. IIL5).
c) Dacll. d(O, h) > r atunci pentru orice punct 111, M E h,
~ d(O, h) > r, deci M Ext e(O, r) (fig. III.6).

F ig. III.3

liig. lli.'>

II 0111 11

Deflnl$le. Dreapta h se nume~te tangenta oel'cului f2(0, r) daoa exista exact

tm punct comun cercului t2 (0, r) i dreptei h.
Din teorema 2 rr.7.Ulta oa drcapta h esLc ~tmgenta la cercul e(O,r) daca
~i numai daci.i d(O,h) = r. Punctul. O' comun tangentei h ~i ccrcului @(O,r) ae
nume~tc punct de tangenflL Din demons tra~ia punctului b) a teoremei 2
rezultil. cit

raza 100' 1 este perpendicularii pe tan~:enta prin 0'.

0 dreup Lu h ~;e u ume~ Lc secanlif tmui cere dacil. dreapta h ~i cercul au doull.
puncte distincte cornune. DrfHlpta h SP nu m e~l,~ exlerioan1 unui cerc daoii
JreupL1;1. h ~i cercul n~ au nici un punct comun.
Exercl~il

1. Sa se araLe di prin dnua punctc distin clc tree o in fi n ila lc de ccrcu ri, ~i sil sc determ ine locul geome Lrie n l cenL!e.ltH' lll'Cstor ccrcuri.
2. Fie A, B, C trei pt!nctc d istincLe a le un ui cere Sii se a rate cii ele nu polfi colin ia re
~ i eli 1.:ntrul cerctllui este intersectia mediatoarelor latul'ilor lriunghiului ABC.
0 3. Sa sc araLo t:il dat::1 d ou:1 t:Hr1:11ri :111 l 1ui pllnt:t.H <liHI.i nct.ll ('OmunH, cHrc11rilH
coincid.
1. Sit sA arutc cit discul este o multime convexa.
G. Sa se d emonstre>.o cil. cenlrul un u i cec.: esle roaliu uo 5imelrie a l s~u ~i alcii5c:c.Iui
pe care-1 d etermin il..
fl. t\rnta p cil orice d reapt ii ('are conpne tentrnl !'Oren l ui esle axil de simetrie a cerculcii
(:;i H rfiscul u i).
lndica!ie. Se considel'ii nn pun<:t M penll'll r.;ua II OM II = r ~i o rlc-e~p li'i d r:ace
conPne cen trul ccrcu lui ; d ac.i\ /11' esl.e simel.cin l pt11H:I.ul n i M rapl de drenpt.a d alunr.i
II OM' II = II OM II = r.
7. Sc1s" arale ca daci\ p un clele A ~i B apar j.in unui disc de razl\ rat un ci 11 AB II
2r.
IntlicuJie. In l riu ngltiul OA.LJ (0 eoLI'III c~c:olc!i), II AlJ II< II OA II+ ()lJ .; 2r.
Dacit A , 0 , B sint <:oliniare ~ i 0 e [AB], II AB - II AO II + II OB II < 2r, iar
daca /1 e I OB I sau B e I OA 1 atunci II AB II < I OA I + li OB II< 2r.
8. Sii se a ra le ci\ o d roapl;" cate c:u11 ~ine un p uu d din inLeriul'lll un ui ee,c inLerset:l.eazr,
ceri:ul.
() ll. F il' d o Iangen til sa u o dreap ta exleioad\ cer cu lui C(O,r). Ariltaji ca C(O,r) c [dO .
10. Sa se a ile loc:ul geometric u l cenltelor co!enri l(ll' l.ungenle Ia o dce~plii <I alii in lr-n n
p uncl daL.
11 . Fin A, B clou;1 p uncte fixe. Se consideri\ 1m cere variabil de centru M, ta ngen t
<II'C[>lui A R ln. pttJJc lul B. Perpendicu lara di n B pe AM taie din nou ccrculln T. Sn. se
arle lcll'ti l geome tric AI punctului T .
11!. Sa se afle loc,j] geometric a! mijloac-el01 scgmentelor care unesc un punct fix A
cu un punct vnriobil M, situat pc un cere dat e(O, r).
13. Virful'ile A , Bale t.riungh iul ui A BM sint fixe, iar M esl.e un punct variabil. Sa
sr: "ric lo:nl gt:nmnl! ic al ptmctul u i M , ~ti i nd cit media na I AA' I a l.riunghi]Jini ARM
are o I ungime d at i\ !.
0 14. D acli vlrlul'i le u11ui palrul11ler apa rti n unui lCrc, ulunci palrulalc tul csl.c convex.

<

2 Coarde Arce . Unghluri Ia centru

1'ig. III.5

78

Fig . II! .6

Segmentul determinat de douil. puncte ale unui cere se nume~te coari!ii..

Dar. il. coarda con~infl cAnl.lul ce1'cului atunci ea 81\ numa~t~~ diam.P.Iru, iar
cape tele unui d iametru se numesc puncte diametral opu,se. Pentru un cere de
79

1. Daca A ~i B nu sint di11rr:otr al opusc mdsura arcultti mic J]j cstc cgata

...,.....,_

...,.....,_

cu JV.asura unghiului Ia centru AOB, adioa m(AB) = m(A.OB).

2. Daca A ~i B n u slnt diamntral opnsA, miisura arcului marc

/"'...

Jjj

esw

egah1 uu 360 min us m 1isura unghiului Ia contru AOB, adica m(AB) = 360~

J1l(AOH).

3. Dacii. A ~i B sint diametral opuse, ma~nJa serniccroului

F ig. III)

F ig. III.S

raza r, luugirnea unui diametru este 2

lungimea or icarei coar de.

~i

cenlru pentru ace! cere.

F ie r.ercul @(0 , r) ~~ punuLclc A E @(O, r ), H E (d(O,r ); dacll. A ~i B nu

...,.....,_

slnt rliamAtral opuse uL ~nci elc determinll. unghiul Ia centru l?ropr iu AOB
.
...,.....,_
hi
(fig. TTJ .7). D-a,c a A ~ i B sint diom ct ral opuse a Lunci unghiul AOH es te u n un g
alungit.
~i

H doua puncte ale cercului (1_ (O,r ) care nu sint d iam etr al

opusc. Sc numc~te arc m.ic

Sa poate r.on~idP.~a convenponal

eli un cc;oc cste nn a l'o m tuc
...,.....,_

este mai mare sau egala decit

Definitle. Un unghi en virful Sn cr.0tr ul urmi cer t se nuuie~Lo unghi la

Definij.ie. Fie A

...,.....,_

@(O,r) cme apnrt.in in Leriorului unghiului AOB. Se nu me~te arc mare AB

mulyimea punctelor r.ercnlui @(O,r) care nu ap artin interiondui \mghln-

...,.....,_

Df'fini.ic. Doml arce ale ace!uia~i P.f>l'P. (sau din doua cercuri congr uont e)

sa numesc co.ngrucntc d!t.cii ttu

AMB ustc

urcul cu ' capetele A ,B car eia ii apar}ine ~i punctul

iMiJ pottte fi not at iB. De

mate. Mul ~imea X8- {A, B} so

aceea~i

masurlL

multe probleme t n01cti ce ~i practice se p une prohlAma det ctminlirii

m iisuri.i. unui arc c1nd acesta poate fi r.onsidctaL ca r euniune de don a ar eA
avind comun d o m unui d in capet~. Pentr u o rezolvmc cOJcclii a problcmelor
de acest fel, rep1ezPnta rca intuiti vil. n efiind o justifioare, Rn v n s Lobili
u rmiiLuarea teorem iL

ln

Teo r

l'

m a 1. Fie ccrcul P.(O, r ),

~i B
,-..

diferit de A

unde Be; AM

!ui AOB. A ~i B se numesc capetelc ceJor dona arce (fig. III.8).

Su iu Lruduco o nota~ie a arcului fo losind in ca un p unct }11 a! lui, diferit
de cupuLu:

AB ulc clirui

capet e A ~i B coincid , deci m(A OB) ~ 0 ~ji masu,a cMcHl u i cstc conform
d<'fini pei egaHi cu 360 .

ie mul~imea formata din A,B ~i puilctele cercului

;'

XB cste 180,

adicil. rn( AB) = 180.

X!J.
,.--...

al art!ului

Jjj un arc al cerrului ~i .M un punrt

~(AMR) = m(AM) -1- m(fiii),

Atunci,

~i A ~ Blll .

Derrumstra 1ie.

M.

.-,
.
1) llucii AMJJ cste u n arc m1c, doon1oeo 1OM

...,.....,_

...,.....,_

+ m(MOB)

_,..,.,_

c fnt

,-.

AOIJ (fig. f! L9) a 1o lor:

..--...

+ m( BM) .

Dacii nu e pcricol de conf uzic, arcul

oxcmplu

m(AOB)

daca Afl prP.Ilizear.ii arc m ic,

arc deschis.

numo~te

""t" un s cmicerc (rig. liLlO) a tunci m(A M R) = 180, iar AOM 'ii
.
...,.....,_
/"'...
....--..
,.--...
BOM smt suple mcn taJ-e, on (AOM) - m(BO M) - 1 80, adica m(A M li) = m(AM) +

Delinipe. Dttca A

~i 111 u11 punct

~i

Ul'O

B st.nt puncte diametral opuse ale cercului

u l coroului difcrit de acestee., at unci arcul

~( 0,

m(AOM )

ad ica m i AMB ) = rn (AM)

....--..

2) Daca A M li

...,.....,_

----

r)

...,.....,_

lll ( B l>J ) = '1 80.

AMB este muly:imea

--

:l) llaci\ AMB este un a rc ma re,. pu nc:l.clt: r1 ~i B fiind situa te In acela ~i scm iplan

punctelor cerrului gitHate in semipl:mul lnohis determin11t de dreapta AB

fala de d rea plo OM (fig. ll l.ll ) ~ i p rcs u punl nd di JJ Hparti nr. aJcul ui mic

careia ii apar~ine punctul M 11i se nume~te semicercul

Evident , orice diametru determina doua semicercuri.
Tn capitolul T fif>catui unghi i s-a pus !n corespollden~ ii u11 numar real
a , o: E [0, 180] care reprezinta masura unghiului. Deoarece ar cele unui cere
sint determinate prin unghi uri, r ezu!Lii cii fiecar ui ar9 i se poate !ISocia un
numfi.r r eal, nnmit masura arcului.

AMB.

Defini~le.

Fie A ~i l1 dona puncte ale ctwcu1u i @(0, r).

Fig. I II .9

F ig. 111.10

80
6 -

l\tllltr matic~

- Ccometrt~ !il t r igo11ontetrie cl . a .IX-a

AM, se

Fig. l i i l i

81

~ = b. At unci m(AM B) = ?60 nolc;ul m{AOB ) = a, m(M()B)

.-

mare AM, m(AM) - 3ti0 ,..--..,

nllAM)

....-../J)
+ m (M

m {AOM)

= 360 - Ia

a; p en tru

3fi0 - (a,-'- b). Ded

+ b) + b =

arcul

'I' e

a - m{AMJil.

360 -

,-

AMB cstc un an m arc, iar punclcle A ~i D

sint In scmiplnno npuso frt(:l

du dr~ap la OM, 1r1' !ii nd d iame lm l o pus lui M, (fig . 111.1 2 ,aveJ!l

......-... (r.~p . J , ~ fl , "x 12). g, notca za m (AOI"

(:ilt'i J>l rt: tn t JIOB

m (AMB) ~

nr( !H'OR) = a - b,

360- m(AOE) -

....-..

+ m(BM) - 180 - b + 1HU- (a- b) =

Ilad\ AMB esle u n a rr m are, M ~i A (sau M ~i
~

.--..

rrr(AJMli}.

B) liind d iame lral opuse

arcole mini
din

As daca apar~ine

AM ~i Jiii siJiL con gl'ucnL(). Existen ~a mijlocului

~rcului J] i

unui arc rez ultil.

r e 0 r e m a 2. Daci A ~~ B ~Int puncte dMinete ale unui cere, atunei

diamotrul perpendicular pe cosrda I AB I confine mijlornl ('.oardei I All
~l ruijloueole arcolor

As (urcul "Tiic ~i urcul mare).

..,. ffOD

AOC

.............

BOC ~i AOD

(avlnd suplemen te congruente) din care rezulta cil C estA mi j lor.nl

,/5:}\
~
Fig. II I.t t

82

I AO' I== . RO' I,

/'-...

i<h
~
Fig.

li!.1~

I ( D I din aeela,l cere e(O,

r)

sint rongruente ~~ reciprot>,

daca arrete mici Ali~~ Cn ale unui t'erc sint MJI:;ruttite, atune! coardele 1 A R
1 CD
siut roll ~rueute
nemnns/Iafie. a) Duca

I AB I ""' I CD I. I AB I, I CD I

II I.15). b) Dad.

I AB I == I CD 1.

fiin d coarde ale

X'R"""' ED atunci 1\AOB .... .6.COD (L. U.L. )

Demonstra(iP.. n acii 1AB I ""' I CD I , I AB I, I CD I fi ind coarde a le

cercului 12(0, r) , atun ni .6.AOB"""' .6.COD i inalyimile din 0 ule acestor
t.riu nghiuri sint congruent e (fig . III.16).

'I' eo r e w a :>. DaN1 dona t'oardc 1 A B I ~i 1 CD I ule eercului ~(0, r)

~>int puralelc, A ~~ C fiind bituate in afoln'i ~Pmiplan faf.l\ dc diametrul pcrpendit'ular pe ct'lt> doull toarde, atunci areele miti
(oardele I AC I ~i BD 1 hillt eongruente.

Ar. 'i

fin ~tnt congruente ~i

Dem.onstrafie. F ie I MN I diamet r ul p erpend icu lar pe coarda I A R I, M

~~ N apar~inind cerculll i astfAI ca M ~i A sii fie de acee a~i parte a dreptei CD

(fig. III .17).

....---.

--

...-

At un ci AM""'" MB, CN = ND; folos1nd tcorcma 1 se ub ~rne m(AC) ~

....-...
...-.
....-.
= 180 - l m(AM) + m(CN)] = 180
fm(MB) + m(ND)] = m(BD ). Deci
~

Demnnslrafie. Daci:i A ~i B nu slnt J iaml!tral opuse se noteazll 0 ' = pr A"O

(l'ig. Ill. 14). Fie {C} = 12(0, r) n I 00' ~i n puncLul diumetral opns lui c.
6AOO'""' D..BOO' (C.I.), deci

TAorP.mele 3 ~i 4 sln t ad evlirate ~i dacii cele dou ii coarde apar~in Ia

dou a cercuri nongcueHLc .

m(AOll ) = m(AMB ).

Se vor stabili in cont.inuare cl t.eva JWOpriela~i reluLi\'C lu arcc ~i cumtlc u

caro1' dcmon ~ ll(u~ie poate reprezen ta ~i un exerci~iu p entrn nititor:
P unctul M sc nume~Le mijlucul arcului

I IB

Xs 'i Cn

di~tan.ele de Ja contrul ecrcului la coo.rdP sint egale.

+ .I RO- m (AOB ) - 360-

.. rd

T c o r e m a 4. Daca dona r.onrde ale unui cere stnt congruente atunt'i

b.

(fig. lll.l :t:, .miAM) _ 1 ~0 . nr (MOB) ~ 180- m (AOll) deci

m (AM) I m ( R,l11 = 160

.I Uac~ douil

'i

tlcci

360 - a =

nJ 8

is .... ED (fig.

u.

m(MOA) = 180 -

(a - b),

r e

cercu!Ui 12(0, r ), at.u nci b, A.OB""' D.COD (L.L.L.), deci A OB.,.. COD deci

m(MOB) - 180 -

,-..

Inl til7B

~ -b.
=a, m(M'OA)

360 -

Alunci m!AM)

~I

I OM' c

sint congruente, atunci arc11le ruici

D<\ca B " l""'l irw nl'r:u lui marc AM. demonstra pa se fa<'e i n mod :~ na l og.

r.) fJ:II':i

uJcnhri m ic AB ~i D mij locui urcului mare Ali. Evident, tcorcma est.A

adeviirata ~ i daca A i R sint diametral opnsP..

Ac""" Bn ~i I AC I == I BD I
TAmemu 5 puutc fi formulat ii in t r un enun t mai n~or rl A m Amorat,
dar n u suficient rJp, precis: ,urcele situate intre doua coard e paralelA sint
con gruen te". _

w
c

Fig. ll[.H

Fig. 111.15

Fig. III.t6

F ig. III .t l

83

E ere! II

ffi.

1. Sa s1: d11monstr"w c!l. dacil d ia me tr ul unui cere contine mijlocul unui arc AB sau
a coardei 1 AB 1. a t un ci diametrul est~ poq:~e ndic:u \ar pe t:oar<la JAB 1(r cciproca t coremei 2).
~. Daci'. cen trul u n ui cere este Ia d ista nte egate de .douil eoarde ale ~:er<:ulu i , "lu n ci
coadele s!nt ~:ongmente (1e~:i prnca tanrPmei 4).

3 . Daclt eoatdele I AB I ~i I CD
sau An 11 RC {l'flcipJoca tcorcmc i 5).

I a le unui cete sln t "'lllgi'OJente utunci

AC

II

RD

4. Se considera ecreul e(o, r ), Jllm<:t.ul M E e:o, r) ~i It tangcnta ln M Ia ecre. Sil

sc dcmonstreze ca pentru oriee eoard11 I AB 1, AB II It, p unetul M este mijlocul arcului

Fig. !lUR

llldica}ie. 'l'riung hiurile drept~nghiee OAC ~i (JJJC fiinrl ~i con gruente, triunghiul ABC
..............
.............
............. .............
este is oscel, deci CAB "" CBA ~i unghiurile CAB, CBA vo1' fi as.:uple; rozul l/t I f/A c
.............
c Int CBO, dcci C ~i 0 slnt In semiplane opuse fat11 de AB.
6. S ~ se a r:JI.e c:1 ri:ic.1 doui1 coarrl.l! alo u nui cere nu sin! congrucntc, atunci coarj acu
lungimea mai mare are dis tanta Ja centru mai m tcil eyi recipoc.
7, Sil SP. dcmons trczc unicit.atca mijlocului unui arc.

!!. Fie

n [dO.

AB 1111 Hrc marn a l C"rcului e;o, r) ~i d

9. Sc dau: un cere

c;o,

r), un punct A e

= AB. S1 se a rate ell.

e(o,

r)

~i

a. '4= 1SO. !>il "" aratH cil. Hx istil exact douil punctc llf, M. e

Ali - e:o, r) n

u n numar real "' e 10,:150) .

c:o,

Fig. III.19

A.MB.
ii. Fie A ~i H <louil. p~:1wle ale ccrdului e(O, r], A ~i B ncfiind diamctral opuse, ~i C
punctul eomun a t t a ngcntelor In A ~i B, Ia eercul e:o, r ). Sil se HJ'ule <:<1 d1enplu AJJ
separll. puulll.ele ri ~i r:.
-

"'1'

Fig. III .20

0 E AM (fig. III.18); atunci AOB este extnri o;o triunghiului isuscul OMB
!}i

_.r......

m(AMB) = -m(AOfl) =
2

1
~

m(AB) .
_.r......

Cazul II. Centrul corcului e~te in interiorul unghiului AMll (fig. III.19).
Atunci }If' fiinrl diamP.hal opus l ui M, din ca.zul I ~i teorema 1 ~ 2 rezult a
_.r......

m(AMB)

/"-...

m(AMM')

~
1
1
.--.
+ m(M'MB)
= -m(A.II1')- m(M'B) =
2
2

- - m(AB).
2

/"-...

Ca zul III. CcnLul cercului nu aparpne in teriorului unghiului AM B

(fig . III. 20). Punctul iW fiinrl rlinmctral opus puncLului M, ~i
MB c

c lnt A J1.1 M' prin apli carea caw lui I se obtinc:

~

/"-...

_.r......

..-.

,...-.._

r) astfel ca miAM) - "'

10. S~ se afle locu l geomet ric at mijloa1:elor en:ll'lhdm ur111 i eHrc, ca r< au o lungimc
tia til.

m(AMR) = m(AMM')- m(BMM')-- m(AM')- - m(BM') = - m(AB).

11. Se dau punetuiH rl.isti nct.H A, H ~ i rtr,apta d pcrpcndieularil. pc AB. lit fiind un
punct vadabil pe d, sil se afle locul geometric a t punctului diamotrn l opus lui Min cAI'ctd
cal'~ LJ'BI>e prin A, R ~i M.

Din teorema 1 rczultii cii fiin d daLe duuii punct e fixe A ~i B ale unui cere

12. Douil. ccrcuri se infBI'RBGI.enz:' In A, H. 0 secanltt variabillt trcclnd prin A ta'c

cercurilc a doua oara

in M, N. Sll. se aflo locul geometrica l mijlocul ui segmcntului

M N I.

i un punct M variabil pe arcnl mum

AB, d ifcrit de A ~i H,

~u aceea~i milsudl , flga lii du ~ m(AOB), iar dacll M apa.r~ine

unghiurile

Delinifle. Unghiul A.MB se nume!}te 1,1.ngl!i inscri.~ unui i'crr. 12(0, r) dMa
A, Jl.f, B ai.ut punote ale et:rcului (0, r).

J'B

othuia nu-i apar~ine punctul M se numo~to arc cuprins tntre

laturile unghiului.
T

.-.

Demonstratie. So considcril. unghiul A 1l1 B inscris in cercul 2(0 , r) .

Cazul I. llna din laturilo unghiului con~inn ccntrul corculu i, do oxnmplu

84

!I (:JfiO -

Teo rem a 2. Mn~u UlJui mglu tu virrul p c !'r. una din latnri fiintl
secantli eereului, iar eealaltli tnnl!:rnta eerculul e~te .!. din masura artului
2

de rerc Indus . in int11rinrul m hwlui

_.r......

f)emon.stmfie. Fie unghiul AJI1H, ME

m 1. )lliHill'a un~d unghi illscril! In cere este ...!. din mAslll'a arcu-

lui cuprht in re -l turile sale.

m(AOR)) . Da.cii. AB este semicerc, m(AMB) =SO.

_.r......

Arcul

AB,

mi'isma_ unghiurilur AM B este dca.scmcnea constan t a egalil c11

~

AMB

arcului mic

,..._

3. Unghl lnscr.is

Cele trei cazuri rlemonst.rnn7.i'i tcor'cma.

e;o,

r),

BE f2(0, r), MA tangf'nf.(i ccrcului .

~

Cazul T. (fig. IIL21 ) AMB este un unghi

ascutit; l'vl' fiind ptmctul diumctl'l:ti upus lui 111,
~inlnd seama ca B ~i M' sint de acecu~i parte u
tungentei,

rezulta

/"-...

I MB c fnt AMM', clP.ci

Pig. lll.21

85

...............
...............
_,........
B M' M ... AMB (avlnd' acela~i complement BM M'),
...............
iar BM' M e~t e un unghi tnscris. Atnn ci
...............

.....-

/'"'-....

Unghiul A2J:fB este unghi exterior pentru triunghiul AMB' l}i deci

m( AMB) = m(RM' M ) = -2 m(B/1(),. arcul B 111

' fi ind

/'"'-....

m(AMB)

un arc mi c.

./'--..
= m(A..............
'AB') + m(AB' B)

'21 [m(A'B')
+ m(Afl)].

./">,

./'-...

Definifie. Unghiul hk se numo~te unghi vu vtrful l n exteriorul 1mui cere daca

virful sa u apu.r~inc ext eriorului cercu!ui, iar semidreptele h ~i k sln L tangente
sau secant e cercului.

Cazul II. AMB este wt unghi ub tul'; (fig. IH.221:

F ie C E A M , M E I AC I, iar D un punct al arcului _

F ig . TIT.22

1"'--B
1
....--.
.
./'--..
1
. .
.
ungh1ur1 inscriso ln core, m(A A ') =
m(A'B') ~~ m(AR'B) =
m(AB).

,-,

...............

m are BM. Unghiurile CMB

~i

/'o..

AMB &int suplemen-

./'-..

...............

Laturile unui unghi ex terior determin5 pll r>orc doua arce care apal't.in
inhll'iorului unghiului; ace$tea se- numesc ar ce tMprinse Znlre latnrilc
un{(h iului.

tare; CMB fiind un unghi ascutit , con form cazului I , m(CMB) = - m(MB)

-----

(arcul mic M B). Atunci

Teo r em a 4. )Usura unui unghi eu vfrful in uteriorul unui eere este

m (iMB) = 180 - m(C-M'B) =

=

,--.._

- [360 - m(MH) ]
2

[360 - 2m(C"MB)]
=
2
.
1

egalli cu

I urile bale

= - m( HDM) .

/"-..

...............
Cazuli!I. Daca AMB est e un ghi d rept , a t unci M ,B s!nt diametral opuse

Demonstra{ic. Fie hk un unghi cu v1rful in 1'Yl, M E:: Ext @(0, r).

~i

..............

MR P.Ste semicerc, deci m (AMR) = 90 = -. m( MB).

.

Cazu.l T. L aturilu h ~i k slnt secante cercul ui in punc tele A , C respectiv B,

D, A E lt, C E h, A E I MC I, BE: k, D E k, B C: I -~W l(fig. IIJ.25).

L'nghiurile

Dofini~ie.

Ungbjul A~ ~e uume~tc unghiu.l en fllr ful in inler'I:Orul unui

cen @(O,l) d:J.c.'[ .it.! C: Jnt. @(0, r), iar A i B sint puncta ale cercului @(0_, r ).

un unghi cu v1rful ln in teriorul cerr.nlui

.............

~iAMB =

...............

A'MB' na 1mghiuri

~
..............
npu se Ia viJf. Arcele A B ~i A "R r.are sint incluse in Jnt A l'vl B respectiv
............
Int A'MR' sn numP.RC a rc cl~prins intre latz~rile un~:hiului respectiv arc
cuprins intre prelungirile lat urilor unghiului . cu virful In interiorul cercului.

T e o r e m a 3.
tflre

fl8te

a arrului

1
2

1\lilsura unui

un~hi

virful !n interiorul unui

din snma mll.6nrilor arcului euprinse tntre laturilo unghiulul ~i

euprins iutre prelum;irile

arest~ra.

./'--..

DemonstratiP.. Fie unghi ul AMB cu

./'--..

M E In t @(0, r) ~i A'JI.ffl' opus Ia

...............
virf cuAMB,A' E AM, B ' E B M, A'
~ i n' fi ind pe cernul @(O, r) (fig. IJ L24).
./"'---..

Unghiuriln A 'A B '

86

11n

~i

'-

AB'B

!'iintl

~
B

lJ .

F ig.

1 1 1.2~

F ig.

IIJ .2 ~

fAD ~i -.;(J;"n fiind unghiuri lnscrise in cr.rcu l @(0, r), m(CAD) ~

~---

1-

/'"'-....

= - m(CD) , m(ADB) = -m(AB). Unghml CAD cste un unghi exte1ior

2

..............

Dan.'i AM R P.st e 1m nn ghi cu virful in interiorul unui cerq (fig. 11!. 23 ),

d reptele MA ~i MB avlnd un pund in interiorul cel'c ului vor ttvea cite doua
...............
puucte comune cu cercul A ,A ' rcspP.Otiv R,R' . Un ghinl A'MB' nste d!laseme1wu

din valoarea absolutl a dlferentel mAsurilor nrcelor euprin~e Intre

/'"'-....

triunghiulu.i AMD, deci m(CAD)

/'"'-....

m(AD-M)

..............

+ m(C.MD),

de undc rezultil.

./'--..D ) = m(CAD)/'"'--.. . m(ADM)

. . . . . . . . = 2t[m(CD)--- m(AlJ)
- ].
cii m(CM

Cazul II. Lutura h este tangent!!. cecul u.i in A, iar k estP s'ccanLa cercului
@(O,r), B ~i D J iind punctele comune cerculu.i i sr.c11Itlei, BE 1 MTJ 1
Wl punct C, CEh, AEICM ,;
..............
triunghiul ui AMD, m(CAD) =
M

(fig. III.26). Se alege

/'"'--....

'

m(A211D)

/'"'-....
+ m (A.DM)
.

/'"'-....

1
~ - m (AB)
2
-

Dar, m (ADM)

'
./'--..
1
~~ m (CAD) = - m(AD).
2

Rezulta

...............

...............

/'"'-....

CAD fiim l unghi extminr

m ( A MD) = m(CAD)--:-ru(Al>M)~
1

..,._

=-m (A D ) 2

1:2 [

m(AB) =
0
k

m(AD)
-

] .
m( AB)

Fig. 111.25

l''ig. 11126

87

Cazul III. Laturile h i lc sint tangente cerculni

In punctele A ~i B, A E h, B E k (fig. III.27). Se
ulcgc punctul C, C E h, A E !CMI ~i un punct D
..........

/'-..

al arcului mare AB. Unghiul CAB esLe exLerior

/'-..

/'-..

triunghiului ABM riAci m(CAB) = m(AMB)

/'-..

+ m(MBA)

~i

/'-..

m(CA B)=

/'-..

/'-..

m(ADB), m(il-[BA) =

1
= -m(AB).

Arcul deRchis
180 - (1.,

<:11 d aea

/'-..

/'-..

m(AMB) = m(CAR) - m(MBA)

1
~
rn( ADB) 2

m(AB)].

Se considerii punctelc fixe A ~; B ~i un numar real 11, 11 E (0,180). Sii

se determine locul geomAtric al punctelor M situate !ntr-unul din semipla:nele
/'-..

limitate de dreapta AB, pentru care m(A M B)

= at.

.Hezoluare. Se considera punctele A, B, A .;, B i S unul din semiplanele

limitate de dreapta A.8 (fig. III. 28).
/'-..

Fie semidreapta 1AC in semiplanul opus lui S astfel incit m(CAB) =at i .
0 punctul de inLetscetie al mediatoarei segmenLului 1A B I cu perpendicnl11ra
prin A pe AC. Pe cercul de centru 0 ~i raza r = II OA 11, punctele A ~i B
determinll. arcul AB situat in semi planul S. Se va arll.ta ell. acest arc, fara
capeiele . A, B este locul geometric caulat. J:<'ie 111 un punct al arcului AB din
snmiplanu l S ~iN un puncL al ccrcului care nu apartino scmiplanulni S.
.

'

At.nnci m(AMB) = - m(ANR). Deoarece Ar:' esLe LangenLii cercului (AC ...L
2

..L A.O), rezultli ell. m(CAB)

=-

..............

/'-.. .

m(ANB). deci m(AMB)

/'-..

m(CAB)

=<X.

Rll.m!ne de arlitat eli pentru orice punct Q al semipla-

..............

nului S nesituat pe arcul AB, m(AQB) #

ueviir, daca Q E Int

> .!c. rn (X'NB)

2

=at

e(O, r) n s;

deoarece

Intr-a-

<X.

rezulli:l. ell. m( AQ B)

<- m( A.NB) =
2

at.

!30

90.

r} se i nscrie lri una:h iul ABC. Dac.a m iB) = 3::i ~i m(C) = '~

......-.....

......-.....

11. Pc un cere se dau lrei purwle oarer:me A, JJ , r .. .Jo'ie /J ur ijlor:JJl arl'lll lli X'H,Erni j
.AC; dreap ta DE in tersec teazi\ pe AB in F ~i pe A C I n G. Sl se a rate eil

torn! arcului

I AF I "" I AG 1.

7. Se d a triunghiul ABC inscris in cercul e [0, r) ~i se n otea ~a GU D m ij loc ullatul'ii B C .

......-.....
Sil se dc mons treze cit milsura un<;h iul ni ADO es_tc egala cu jumiita tea d ifere ntci dintre
......-.....
......-.....

~i AC/1.
8. Se d.:l un ecre e (0, r) 9i un pun c t ex terior A di n c a re se d ue langenle le AB iii AC.
......-.....
......-.....
D iamctru l I BO I i nt ersec leazi\ cercul a doua oari\ in E . Sa se arate Cil BAO ... ECF,
m rr lo li' esl'l irrle rse<'(.ia d i iiLI'O J"nge ut"' AG ~i ri>Hapta RE.
9. In ll'iun ghi ul ABC !nscl'is intrun cere C?(O, r) sc d uce per pcndieulara din A pe HC
r:;ue La ie I'BJ'I'UI a dona oa r11 l u Jl. 1\uUurl I'll .t: Jllllll'l.lll d iHm.,l.rRl opus lui A, sa se arate
......-.....
......-.....
C<' u nghimile BAG ~ i DAE a u aecea;;i bisect oare.
10. Doru\ crrcuri se inler-scctcazi\ in A ~i B. 0 secant<'\ variabilil. treclnd pri n A ta ie
./"'-...
"crr:u l'lle a tluua oani rcspcl'iiv In M 5i .'V . ~! Sil sr nl'ate cil mi\su ra unghiului JHBN
este cons tan lli. b) Sa se delermine pnjp a scca n t~i MN a sll'tl r: a distant., WMN 11 r.ii fie

mlls \rri l" unghiu ri lor A I!(;

printr

virful

nS
..-...

Arcul dc ~chi~ 11MB

din semipla~ul S astfel construit este locul geometric

e (0,

+ n>IHMC) =

S<l. se g~seascil masul'il e u nghiurilor BAO ~i GAO.

5. In ll'illllg hilll A IJ(; iusr:ris !nl.r-wr ('Hre
[0, r) ~" d ur !n:'ll\imi iH eori'SjlllllZHo:rrH
~i C ~ i diametrul prin punc tu l A . Sa se arate cil cel c doua tna l ~imi ~i d iamctrul
vi rfurilor
determinil "'' Lriun~ h i a5crnc11cH "" A 1/C.

11.

rezultii eli. m(AQB) >

AQB e~Le un ungl).i cu

--

ma x im;"i.

/'..

1n interiorul cercului, iar daca Q E Ext @(0, r)

..............

a l emr:ul11i sil.ual pe a rr11l HJJ sau AC. Sii se aale ei'i m(AM IJ)

1. Ynlr un rcre

.-.

din semiplanul opus este arcul capabil de unghiu l

rerc rrl

se num ,~Lr' arc capabil

tangenla crrnrlui etO, r) I n fl.

2 . nonO. cPremi m~ intmsHef tmzt1 tn M ~i f\l. F iH ...il'l' ) i .U" punrUd n rliamol.ra l opnse
lui M ! n ccle dona cercuri. Sir se a rale c.a M', N ~i M " sinl coliniare.

a. ! n lr-un c"rc s" r!ur dmra coard" pl'rprmrl icular" A II ~i 1 en 1. l'iu M un pr11re!.

A p l i c a 1 i e. Arc capabil de unghi dat

........... .

'jl

/'-..
e rO, r) sr ronsidcril coarcla I All I ~ i unghi ul AllM.
&1 sc dcmonstrcze
m iA-B'Ml =.!c. m(iiH), a m>i AH fiiml irlf'lus in Ju t ;I;;'M, alurw i BM oslo
.
2

p,,

Atunci

/'-..

ANB

= "

Exerci~ii

1.

Fig. III.Z?

..............

al puncLP.:or M pen tr u carr m(A ,}1 H)

de a.0

Fig.

nr.is

S~ se

af!c Jowl geometric al mijl oacc l or coardclor unui een:

1111 J-I ll ne t fi~

e:o, ri

r:are t>"e

A.

12. F ie I AB l un diametru fi~ al unc i cere e.O, r), ia r M un p unc t variauil pe r:cr r:.
Se ia pe raw I OM I 1111 JHmct P ns tfd e a II OP II sa fie egala cu dista n~a de Ia M Ia
drea pla All. S<l sc afle lo:,.rl gcometl'i~ al pun c tu l ui P.
lB. Jo'iu I A 11 I n eoa i'Ch\ fixi!. a unui <ere, ia r 1PQ I o cotll'd.:l variabila ca pozi!iP,
d a r de hrngime fixa. til se a fl e lor:ul'ile geome tricc a le punete lo r A l' n BQ ~ i AQ n RP.
14. I A B I fiinrl n c oHrrl i\ fixii, iar M un pun('t variabil a l unu i cere, sa se aflc locul
geometrir al pu nctului P astfrl int'it M E 1 AP 1 ~ i 1 M l' 1
1 M R 1.

89

15*. ::;c da u Ull rcrr, pc el u11 puncl fix A , o urea pi A d ~i un p11nct fi x Be d. Ptin
A ~i B <1111:e m 1111 t <:rc variabil, care taie din 110\1 tercul dat in P ~i dreapla data iu Q.
Sa se a ra le ca dreapla PQ trec-e p1inlr-uu p11nr:l. fix.

() l G. Fie ,ABC un triunghi, I CB' semidreapta opusll lui

....,......._

CB , ia D e Jut ACB' .
Sil. se aate ca drea pla CD ebl.c t>Hgcntl\ cercului circumscris tritmghiul ui ABC daca ~i

...........

...........

nurnai daca ACD = A BC.

17. Fie I A B I un diarnetru al unui cer e, AC I o coarda, D c 1 AB 1, E = prAcD
~iF unul dinLe puu.: IJJin rl in tllrS<:e ~i.: a in drt1p t~: i D: cu cercul da t. S~ sc dcmons treze ci\

ceurile circumscr ise Lriunghiurilor F CE ~i FBD slnt tangeu te.

18. Triunghilil MAB l11scris In cercul da t C(O, r) are vlrfur ile A ~i B fi xe, iar vlrful
-~f variabil pe t'CI'C. Sa se arlo i<murile go urnHI.riNt rlcserisH rle : a) ortocPn tru!, h) ccn trul
cr rl'u lui t nsc1'is ~i c) ~e n t ru l de gcuta te a l triung_hiul ui MAIJ.

4. Poligoane inscrlse ~I clrcumscrise

Definifie. Gn poligon sA nurnetf' lnsr.ris lntrun cere !lnci'i vMurilc poligonului apar~in e~>reului. In acest cat cereul se-x1ume~te circum.scris poligonului.
Cnpnligmt se nume~te ~ircumscris unui cere dacli !ahll'ile sale slnt tangente
Ja cere. in acesL ~~az, <'er<'ul ~, ntlmf1~f.e in.scri.~ ifl poligon.
Fiind dat un t riunghi ABC, exist a lntotdeauna un cere unic circumscris
triw1ghiului ~ i u11 cere unic inscris in lr iwtghi . CenLtul cercului circumscris
triunghiului AstP. punr.tul dP. r.onr.urenta al merliatoarelo1 laf.urilr.)l' tl'iunghiul ui
~ i centrul cercului lnscris ln triunghi este punctul de concuren~a al bisectoarelm ll>lghiuri lor Lriunghiului . In ct~z ul poligot~neluF en mtti m ult d e Lre i luturi
nu intotdeauna existil cere lnscris san circumscr1s.
T e o em a-. 1 t n poJi;;on conv x poate r tnsnis intr-un cere dar.A m~dla
toarele latnrilor Rale slut ronetl.l'eute i rec iproc, dad un poligon convex cstcl
inqris tntr-un cere, atune! mPdiato:.rele laturiiOJ slllt sint roncurentfl.

F ig. III.30

urrghiurilor sale (fig. IIt.aO). Atunci pe baza proprieta~i i p n nct~lor bisectoarei rezulta ci'i d(O, A 1 A 2 ) = d (O, A 2A 3 ) ~ ... = d(O, AnAd. Cercnl de centru 0 ~i raza r = d(O, AlA2) csto tan gent ficcare i' l!lturi. II puligonului.
b) Daeli poligonul A 1 A 2A~ ... An are laturi.le tangente cerc,Jlu i ~(0, r)
at unci d(O, A 1 A 2 ) . = P,(O, A 2 A 3 ) o . .. " d(O, AcA1 ) ~ r deci 0 se aWl. pe
A

T e o r e lit a 2. l .'r poli~on ronvc ,jJOate 11

circnmcris unui c.er(' dar:l. bi~t>etoarele un~hiurilor
~ule siut concurlntc ~~ rt>riproc, dacli un poJi~on conwx l'~te f'irrumsrris unui tfrt atunl'i bisecloarell'
ung~lurllor
ll' -;tnt cone urnte.
Demonsl.ra{it,. a) Sr. r.onsirlr.r il p oli gonul A 1 A 2 A 3 ...
Fig . 1H

flO

~9

.. . A 11

~i

0 p un ctul de con curent 1:1- al bisecLoarelor

1\.

... ,An.

Dofini~io. Un poJigon convex se nu:rne~te poligon regu.lat daca toate laturile

i toat.A u:nghiurile sl,n.L congruente.

T e o rem a 3. Orice poJigon regulat poatt' fi

fi ('lf('Um,criA unui t'ere.

in~t'ri6

intr-un

~rrc ~i poatAl

Demonslra(ie. a) Fie poligonul regulat A 1 A 2 A 3 ... An (fig. III.31). Mediatoarele l11tnrilor I A 1 A 2 I ~i I A 2 A 3 I sinL concurente iuLt wl pun~t 0.

....,......._

Triunghiurile OA 1 A 2 l}i OA 2 A 3 sint isoscele ~i _congr uente, deci OA 1 A 2

......-......

= OA 2 A 1 iiii....,......._
OA 2 A 3
~

Drmonslro(ie. u), Sc cons idcrii pol igonul A 1 A 2 A 3 ... An ~ i sc prr.suptrnt1 nii

m ed iatomelr. lllttiri lor sa l ~ an pn punr.t. com nn 0 (fig. IJI.29). Atunci pe baza _
propri eta~ii punctelor m ediatoarei rez ultli ea II OA 1 11-= II OA, II - .. , ~II OA,. 11Dcci vi rfurile A 1 , A 2 , .. . ,A ., 11pmPn un ui cerc de cen~ru 0 ~i ruza r =II 011 1 11.
b) Daca p oligonul A 1 A 2. A n are virfurile pe cercul ~ (O,r) at unci II OA 1 11 =
II OA" II = ... = II OAn II = r, deci 0 seafla pe mediatoarele segm entelor
I A,A2 I, I A2A3 I, ...,I A;._tAn I, I AnAt l
Un poligon car~ poaf.e fi inscris intr-un cere se n umAte poligon inscriptibil.

/\

bisectoarclc unghi lllilor A 1 , A 2 , A 3 ,

...............

,...

A 2 A~O.

DAoar P.ce A 1

/'\

"""

A2

"""

A3

""'

""" ...

"""An reznltii eli

A 2 Aa0""" OA 3 A 4 , deci .6,0A3 A 4 -= .6,0A 3 A 2 (L.U.L.). n ezulta ca OA 3 A 4 este

isosccl, I OA 3 I ""' I OA 1 I. deci 0 ap11r~ine ~i med iatoarei segmentului I A 3A 4 IIn mod analog se arata succ~siv ca triunghiuriJe OA 4 A", ... , OA,.A 1 sint isoscele
~i congruente, deci 0 apar~ine mediatoarelor laturilor poligonului. Mediatoarele fiind~oncur ente, conform teoremei 1, pol igonnl A 1 A 2 A 3 ... An poate fi
lnscris intr-un cere.
h) Din demonstrat-ia. OP. 1a punctul n)

1'11ZUlt ii

Av A A

ca

I AlO, I A20, I AsO, ...

An.

... , I AnO slu t biseet.oarele mtghiurilur

0 fiind deci punctuJ
2,
3 , ... ,
Jor comun, conform teoremei 2 poligonul A 1 A"A" ... A,. poate fi circumscris
unui cere.
Se observa ca !n cazul poligoanelor regulate eentrul cercului lnscris
coincirle cu cent.r u l cercului circuruscris ~i se nume9te centml poligon11hri.
R aza cerculu i inscris intr-un poligon rcgulat se mai numcl}te ~i apolema
poligonului r<'gulat.
91

Patrulatere inseriptibilc
$t.i m cfi. un patrulater inscript ibil este coMe.?: ( 1, exer. 14). In cazul
patrulaterelor convexe poL fi t;t :J.bilitr. condilii de inscriptibiliLate camctCI<sticA.

Teo rem a 4. Data un patrulate1 est(' m~rriptihil atunri orice un~hi

determillllt de o diagonal6 'li o laturll. este con~uent ru unghiul dctcrminat de t'P.alaltl'i diagonaiA ('U latura opuli primei laluri ~i retiproc dar.l\ nll
patrulater este convex ~i un unghi detcrmiuat de o latura ~i o diagonalll. este
C'ongruent cu unghiul determinat de latura opusa prim~i laturi ~i cealaltfi
d1 ~onl\1 atnne1 pal ulat<~rul st11 ia. ri'!ltibil.
Dcmonslrafie. a) Fie patrulaLeiul ABCD inseriptihil i f!. (O,r) cei'Cul cir

7 . Fit un t tr~ C(O, r). Si'i ~w dumon!-i1 r'''7.e C'(t. pr. nlru oricr. numrtr nnlurnl n > 2
f\xisli\ un pnligon rngulat u n laluri lnst:d &i n c l~ rc: :;.i un poli~ort rt'J!ulnt C'll n Jaf.ttrj roirr..umS(:ris ('f~rnd1 1 i.

J ndica1ie. ~0 u f.i (i:t.Pi11.!i UX inmH riP f:Ollbi.l'lll' pe :1 lln ~ h i uri l or ~ l faplU J Cit mrtSuruunghiu!Ui Ia een tru ale carui lat uri tree prin d oua v!rluri consecutive a le poligonnl ui este "=
2 . 180

n
8 . Sc considCI'il un rcrc l'(O, r ) ~i doua poligoane regula te ''" n laturi, u nul insr.ri~
~i r.el ~lnl t r.ilr umscl'is l:er rului. !:\;'\ se al'ale ca dnr'l so no !.ea J.~ Cll 1,. ~i Ln lungimi lc laturilor
celor doull poligoane. a ltlnri
ln =

- ~rln

V 4r

2 -

I~

2 m(DC).

ll. S:\ se a ,n le cii lnll'llll putru lulcr i11seriplibil o b iscctoarc intcrioara se int\:wsecleaza
cu bisect.oarea extcrioaril a unghiul ui opus, pe cercul circumscris palr ulalon tlui.

h) FiA pat.rulaterul ABCJJ convex ~i m( ABD) = m(ACD) ifig. III.33).

Atunci tin!nd seamu. cii B~j C sA afla tn acela9i semiplan Jimitat Lie AD ,
din proprictu.Lcu arculni capabil de unghi dat, rezulLil. ca ]Hmr.tele ll ~j C
uparfin unni cere in care I AD . este couruii.

10. Pri11 punctd~: comune A ~i B n d oru\ cercuri C (0 1 , r 1 ) ~i C (02 r 2 ) se due secantele

arbitrare MAN $i p BQ, M E e !0,, r,\ ~i p E e (Ot, r ,). Sa se d emouslreze t:il MP II NQ.

cumscris

acestuia (fig. 11!.32);

atu nei m( DAC) = m(D.f:JC) ~

/"'--.

T e or P ;n

5. Dar a un patrulater e.te lnserlptlhil atund suma miisutiiWlll m'i~urilor a

douli unghiuri opuse dintrun .patrulatPr e.onvex estA 1811, atunri patrulaterul
te llli iptibil
Demonstra~ia acestei teurcmc sc lnsil ca exercitiu.

rilor a douli ungbiurl opu~e o~te 180 ~i rccillrUC daci

lrtdicaJie. Se a ra li\

ca se

ob~in e

un patrnlater inscriptibil.

11. fn ccrcul e (0, r ) se duce diametr ul I AB I ~i tangenta in A, pe care se iau dow\

p uncta oa reca re (,' ~i D, A sepa ra C ~ i D. Dreplele CB ~i DR i n!Jl r sect~: azil c~:rcul e(O, r)
in E $i F. Sa se a rate ca patrulateru l CDFE cste inscri ptibil. Ce devine accst paltul aler in
cawl 1'11111 : Al: I = I AD I

lndicatie. Se a ra ta c~ 1111 ungili int.erim nl palruialnl'lllu i es lA cuugnren l cu unghiu l

optLq exterior; In caw! parlicu lm se obtine trapez isoscel.
H!. Sil se flrn ltl eilu n pnra lelogram este inscri plibil dacrr
unghi.

~~

n umai daca e;tc un dlept-

13. Fie A', ])', C' mijloatele laluri lor un ui tri unghi ABC, ia r lJ picionol 11nei ini!l~ i mi
(JJ = prBcA). S;l ~e omrlc "'' pun cl~: l~: A', R', C' ~i D slr1t p1J un cer e.

H. Fie ABC u n ll'iun gh i, A', B' mij ln:u:e;e la !.r11ilM 1 H(; 1 ~ i 1 Af: /, D picioru l inill
pmii dusc d in A, H orloccntru l , iar A, mijlocul segmen t11lui 1 AI! . Sa se a ra te ca pu nctele A' , B', A 1 $i 1J sint s ilua le pe 1111 oerc in fieo:nre lliu urmilt.oarr:li! caznri posibile:
a ) H e I AD I, b) II = D, c) A E
HD /.

F ig. III.32

Exerci~i i

1. l'iind da l lriunghiul ABC, 5a SA "'~le r:i exislii patru cercuri langcnlc drepi.Hinr
A R, RC, C:A (un corn !nscris ~i trei cercuri ezinscrie) .
2. Sil se calculeze apo,lema ~~ lungimcu h ttmi i unui poligon r ogulat cu " la luri , inscris
tn cercul de razll r pomtru n = a, 4, 6, ~3. Sa se arale ca orice dreptunghi este inscriplibil.
4o. Sa se arate ca d aca in lrapczul isoscul A liC/J pua le fi lnscl'is u n cere, a tunci
dis ta nja d in lre o:ele doua baze oste medie proportiona la tntre lungimilc JJa"lM.
li. sa se arate ca daca u n trapez estc inscriptibi l, utunci ul esle isoscel.
6. Sa sc determine mAsura arcului mic de ter minaL de o latuJ'il R unui poligon rogul at
'"' n luturi lnscris In e(O, r).

92

Hi. Fie ARC un tr iu ngh i, D , E, F picioarclc l n ~l t]milor , A', B', C' mijloacele laturilor,
II ortocen trul, iar A,, B 1 , C, nri jloacele seg men tel or 1AH I, 1Blf I, 1(;lf /. Sll "" ar11kcl1
puru:ldu n, 1!.', F , A', B', C', A,, B , , C, sint pe u n cere (n umit ,cercul lui Euler" sau
, cer cul celor nona puncle" at l.l'iunghirrlni A HC).

Indicarie. Se v or Iol osi exercitii!e 13 ~i '14 .

HI*. Fulo5imt nul>r !iilo: oxo:rcifiu lui 15 sa se arate ea drep tele A 'A 1 , JJ'B, C'C, slnt
concuren te.
17. F ie A BC un l.l'innghi ~i D, E, F picioarele inll.l~imilor. Sa so arale r.~ rAl'crrriiA
rirr.urnsr.rise lriu ng hiu PiloJ' A i'.'F, BFD, CD "-' a u un p unct comllll.

lS. Se c.onsidera un pai.I'Jllnter r:onvex avind d iagorwlcle pCl'l'"" ' licuhtr",care se inter.
s"ctcaza In punctul 0. Sil. se arat.c c;l. proiec\.i ile lui 0 pe latnri sint v1rfuril e unui palrulalaJ'
inscrip libil.

..........

19. Fie AOB un unghi drept, M ~i N pund.e variahile resptctiv pe 1 OA ~i 1OB, iar
MN I:'Q un palrat as tiel ca MN sa se separe punctele 0 ~i P . SA se afle locul geomehic
a l cenlru lui pAtrat ului,

93

l!O~. Fil' A/1(' 1111 lriun~ li i asru [il 11111-(hic ~ i /) E I JJ(; IIIII punl'l r;,, ,.,,..alola pri n 0
Ia A B taie AC in E. Fie JU tnt pund va l'ialJil pe scgmenl.ul I AE I ~i {IV}~ AH () DJ'vT.
Cenul'ile it'<'UIIISL~r ise l.J'iungh iul'ilor CDM ~ i AMN so intmseet.P.az:1. a d oua oat;\ in 1'.
Sa se af!e locul geomi:l.l'i" a l putw lu lui P .

21 * Fie AHG_tm triung hi ~ i. D,E,F picioarcl~ ini\l~imil or. R.~ sn nrrtllt: a)l.!i ungh iurile
AEF, DEC ~i DBF stnt a's~:mcn w " " l.!iunghiul ABC. b) Disectoarele t ri unghiulu i /JF.F
(n11mit , lri unghi ortic") coincid c u !nlHtimile triung hi11 lu i A JJC.

1!2*". Se ia un punc t M pc .cr.rcH I eirtmmscris unu i t r iunghi ascutitunghic. ABC. SA su

arute d l pruiee~i i l e P, Q, R ale punctului M pe BC, CA, A R stn t. li'tli pun cle situ ate pe o
dreaptil. (,.dreapta lui Sims on"). Sit so considere apoi cazul triunghiului obtuz unghic.

5. Pozitia relatlv5 a doul cercurl

3. Se prcsupur{c l.)a r 2 ;::. r 1 ~i so va a rata ca numcrclc r 1 , r2 , d pot fi lungimilo

lrtLurilor unni kiunghi (fig. III.36). Din d > lr2 - r1 I r~ zult.a rl > '- r1
adica r~ < d
r,. lnegalitatea d < r 1 - r 2 est.A verifir.ata pr1n ipotcz~, iar
r 1 < r2
d rez ultii d in presupwuwea r 2 ;;. r 1 Din 9 c~p . II, aplica\.ii, l'Cw lti'i
ca cx.ist:i un I.Ji un ghi AIJC cu I AIJ II = '1 II BC .I - ,.2, II AC II = d = li 0 ,0211
(fig. III.37). Intr-unul din semiplancle deter minate de drcapta 0 10 2 se

F iind rl at r. do na cercuri 12(0, r 1 ) !ii 1'2(02 , r 2 ) , 0 1 oF 0 2 se pune pr oblema dacii.

exista puncte c omune cercurilor ~i cite sinL at;csLca. Din ex . 3 1: reznlt a ca
doua cercuri distinctc nu po Lavea decit. eel mult doua puncte comune. Stabilireu exacta a numatului de punct e comune a doull. cercuri s~ face prin urmat.onrea teorema:

T e 0 rem ll. F ie eereurile e(Ol, 1'1), e(02, ra), ol f o. ~I d = II OP2 II

Dadl 1) d > r 1 r 2 , cercurlle nu au nuncte comune
2) d-: r,
r 2 , cercurile au exact un puuet eomuu
3) d < r1 + r2 ~i d > r2 - r1 I, tercmrile au exact doui puncte
eomune.
4) d = I r 1
r1 I, cercurile au exact un punet eomun
5) d ~I r 1 -r2 I, cercurile nu au punete eomuno.

Dcmonstra(.ic. 1. Presnpnnind ca M este un punct comun celor douii cere ur i

adica II O,M II = r, ~i II o.M II = r2 , are loc 110102 11 .;; II01M II + II 02M II
saud .;; r 1
r 2 , ceea ce contr a zicc ipoteza (fig. IIJ.31i).

2. Pc scmidrcapta IOP2 se construie~te punctul unic M, astrel inclt 1 ~01 MII =

= r, (fig. JIU5). Deoarece d > r1, rezultll. ca M E I op2 I, dec i II 02M II =
= d- r 1 - r 2 ; al'lldar M apar~inc celor doua cel'f:uri. P Antrn orice alt punct Q,
Q (t I OP2 I arc Joe incgalitn.tea: II O,Q 'I + II o.Q II > II 0102 'I = '1 r 2,
deci Q nu poate fi comun celor doull. cercuri.

F ig. 111.37

Fig. III. 36

construiesc semidreptele
./"'-...

/'"'--...

10 1 !f-f ~ i I O~N ast.fel lncit 0,0,114 =CAB ~i

./"'-...

0 ,0 1 N .... BCA. Se noteazl.l cu ]' puncLul dn in t.ersec~ie al semidrepteJor I 0 1 M

~i I o.N. 8,0102P"""' f':,ACR deci IIO,.P II - rl ~i 1102Jlll = 1'2. Fio P'
si mct.rir.ul lui P fa~a de 0 ,0 2
Atunci 'I 0 1 P' II
II 0 1 P II= r 1, deci P ~i P' apar~in corcului t2(011 r 1 )
Iii II 0 2 P' II = d0 2P II = r 2 , rlcci P ~i P' apar~in cercului @(0 2 , r 2) . Dad
r 1 > r 2 se face un raponament analog.
4. Se presupune r2 > r 1 , 1.h.:ci r2 = d ..L r 1 (fig. III.38). Pc semidreapta
I 0 2 0 1 cx ist.ii punct11l un ic M astfel in cit II0 2 M II r 2 At unci 0 1 C I OzM I .
~i II 0, .l'.f II = r 10 deci M apartine color doua l.)ercul'i. Sa ariitam cii cercurilc
nu au nici un ult pwwL I.)OJ!IUJL Dacii .M' este diametral opus lui M In cercul
12(02 , r 2), atnnci II M'01 II = r 2
ti > r, deci pe tlreapLu 0 10 2 nu p oatc cxistn
alt punct comun celor douil. cet'l.)uri. Fie Jl un punct pe cercul/2(02 , r2 ), P (1!:. 0,0 2
Atunci II 0 1 P .I > II 0 2 P II - II Op 2 II = r 2 - d - r1 , dcci P nu poato apn.r~ine ~i cercului 12(011 r,).

o. P resupunlnd cil. lJ.l estc un p uncL comun color Jou:l onrr.nri (fig. 1!1.:19),
adica II 0 1 JU .I - r 1 ~i II0 2 M 1~ r2 , are Joe

.
sau d ;::.

II O/i2 II ;::.
Ir1

r2

I , !.)CCII.

II 01

1'r1

II - II 02

II

cc conLI'a7.icr. ipof.P.w.

Defbtifie. Oouii CPl'curi Rfl nnmeRc tl1.nfientfl rlacil Ru exact un puncl

comun lji sc uurncsc secanle dacii. au rlouu punrt.e dist.inoto comuniJ,
rn t.e(lr ema. precedenta s-a studiat
cazul cercwilor cu ceuLre difcriLc. Dacii
centrele a dou1!. cercuri coincid, cer c u rile se v or numi concentrice. Est e u~or
de Vflri rifi cat Ca dona r,p,rcuri coneenFig. III.34

94

Fig. Jl U5

trice sau cuinciu sau nu au uici uu

punct comun.

.Q
M
Gj
~ ~
F:g. 1!!.3H

95

A p l

c a( i i

1. Tan~ente dintr-un punct exterior

'1' P ~ r r m \. Prin , ~ pnnrt ex Prio1 unul cere
trcr loul\ drepte <~nl'ent4' Ia err(.
Derrwnstra(ie. s~ considera ceruul @(0, r) i nn
punct )JJC:Ext (2(0, r). Fie 0 1 mijlocul segmentului

Fig. lJ 1.40

1OM 1~i r = 'IUM\ . Deoarece'l

1

II 0

0
1

II

~i ~(0 ,

veri fir.a cond itiile

r

)
1

dn

r1 ~i 110M :1 > r rezultu eli r, r 1 ,

op 11 =

Ia punctul

3 al

sint sccante In punctele A

~i

teoremei, deci cercurile (2 (O,r)

..>""-..

n (fig. III.

~0), m(OAM)

= m(O"SM) = 90 fiind tnscrise in semiccrcurile OAM ~i OEM; reznlta eli

011 _LAM ~i OH _L BM, deci AM, i B M,sint tangunt.e din MIa cnrcul d(O,r).

Arata~i ca nu cxist.a alte W.ugP.nte din M Ia r.ercul 2(0, r)l

2. Putereu. unui punet faF'L de un cere
Teo rent a 1. l!'ie cercul @(0, r) ~i II,/ E: lnt 12(0, r) . \tunci pentru orice
coarda A B 1care ~ontine punetul J\1, produ~ul il AM II II B M II cste constant.
Demunstratie. ln uercul @(0, r ) sc considerit coui'C]ele I AB I ~i ..1CD I
care contin punctul M (fig. III.l11).

""BMD (opuse Ia vlrf) ~i CAH ""

-

./"'"-..

~MAC"'-'' f\.MDR

cnn

./"'"-..

deoarecc r:'MA -

(cuprinu acela~i arc intre latur1).

0

Atunr.i ~I=..!'-'~ ~i II MA 1
II MB = 'd MC .II IIMD il.
II MD II
liMB II
.
Valoarea consLnntil a acesLui prorlus inmul~iLi'i. en (-1) sc noteaza p(JJ.f)
~i se numc~t.A puterea punctului M, inLetior cercului, fa~ii rle cere.

1.

Teo rem a 2. Fie fercnl t2(0, r) 11i Jl.l E' Ext @(0, r). Atunei pentru orlct~
secant:\ AB, A E t2(0, r), B E 2(0, r) care contlne pun~tul ,'J.-f, produsul
II M 4. II II u n II este Mnstant.
Demonslrnfie. Se considcrii secantele AB ~i CD care contin puncLul M

I ~i ./"'"-..
C E
./"'oo.,
./"'"-..
/"'..
BMC""' DMA ~i MBC = MDA

(fig. III.42) , A, B, C, D fiind pe ccrcnl 12(0, r), A E IBM

E I DM 1-D.MBC"" t:,.MDA deoarcce

Fig. Jll.4:l

F ig. III.44

(cuprinrl acAia~i arc lntre laturi). Atunci . II MB II= II MD P, deci 11 MA 11

_
IIMC II
liMA I,
IIMR II= II MC IIIIMD II
Valoarea constanta a acestui produs se noteaza cu p(M) ~i se numo~te
puterea punctului M, exterior cercului, fa~ii de cetc.
Sc va da In coutiauarc cxpresia putArii nnni pnnct fa~a de cere cind se
cunoa1,1tA ra.za cercului r ~i distanta de Ja punct Ia centrul cercului.
a) M E lnt t:!(O, r) (fig. III. 43). Fie I EF I diamiJLrul . vriu M. Atunci
P(M) = - II ME II II M.F II = - [ r - II0 M II J [ r
II !'vi II J = -(r2 - II 0 M 112) = II .~! 112 - r 2
b) M E Ext f2.(0, r) (fig. IJI. 44). I EF 1 fiind un diameLru ~i E E 1MF 1,
are luc: p(M)= II MEIIII MF II= [ II OMII-rl [IIOM II
rl = 110Jf211-r2.
Se obsArva ca daca MT AstA tangenta la cere, T fiind punctul de tangenta
II T1lf 11 2 = II QM 112 ....- r 2 - p(M).

'

+ o

()l.,eroa(ie. tn mod c3nven~ional, dacll. punctul M aparpne cer~ubi C(O, r), p(M) = u.
in concluzie, oricare 1u fi punctul M din planul cercnlnl C(O, r,) , avem

ptMJ

1 Axa r di,. I

a douu. e,.

IJOMI.'- r'.

'

Se considera douli ceJcuri @(0 1 , r 1 ) ~i (2(02, r 2 ), 0 1 of 0 2 ~i se pune

problema sa se gaseasca locul geometric al punctelor care au puteri
egale fata de cele doua cercuri (fig. III.45). Aceasta rcvine Ia g~sir~a
punctolor M, pent.ru care

IIO.MII 2 -

r~ =

ti02 MII2

ri.

Daca r1 ;;. r 2 , uLunci se poatc nail

a2 =
'~ ~i condi~ia se scrie

rr -

II 01M 112

Fig. II !'t I

96

Fig. 1IU2

II 0 2 M il 2 = a2

Deci trebuie gllsit locul geometric al

puuctelor pentu care dilerenya pii.tratelor distan}elor la doua puncte fixe este
constant!. In exerci~iul recapitulativ

F:g. lll.45

97
"2' -

Matem:ltici:i -

Gcomct~tc ~1

t::-1gonomctric cl. a IXa

nr. 16, cap. II s-a rczolvat acORstii problcmit ~i s-u giisit ell. locul geometric

est!l o dreapLii pcrpendiculara pe 0 10 2

Dreapt a astfel dcterminat il.

S<> n u nte~te

ax.:t radicala a cereuri lor 12(0!, r 1 )

IJi e (O:, r:l4. Construe}ii geometrice

Se consider;) urmiitourclc opcru~ii numite conslrucpi geomtJLrice fundarnentale:
'
- trasarca unci drcpte cu rigla clnd sc cunosc doua puncte distinctc care
ii apartin;
- deterrninarea punctul ui de intersec~ie a doua drepte date;
- trasarcu cu compusul u unui cere clnd este dat centrul ~i un segment
a carui lungirne este raza;
- deLerrninarea punctelor de intersectie dintre o dreapta l}i un cere;
- determinarcu punctelor de intcrscc~ic a doUil cHcuri.
Prin constructie geometrica sau constrnctie m1 right (negradata) ~i eornpasul se va intelege o succesiune de constructii geometrice fundamentale.
ln clasele precedente s-au invatat diferite constructii geometrice.
0 alta construetie geometdca, Ia care sc nplil'ii putereo. puHctului, este
determinarca unui segment a eArui lungime este medie propor~ionala a douii

6, Fie r.ercurilc C(O,, r 1 ) ~i e(O,, r, ). !:lil so a rate d. dal'ii axis til -punct clc A E e(01 , r 1 )
E e;o, r ,) asUP I Inctt A E lnt C(O,, r, ) ~i H E Ext e(O,, r,), ntunci cercurile slnt
sec ante .
7. S:1 se a rule C!t, clacit ccrcurilc e(01 , r 1 ) ~i e[O,, r,) sint tangente, axa lor radicalli
rste tangenta comuna, iar dacit 1:erwrile sint sccantc,axa l or oa uir.al~ c~tu rlr"a(Jla dulurmiu a I :'I rlH punctele comune eel or do nn CCl'Curi.
~i 'H

8. Srt sc conslruiasca lan[(cn lclo c:oo11 uuu Ia duutt ccn :tlli dath.
0. S1\ sc construiasca tangcn tcle Ia un cere, paralclc cu o dreap 11 datil.
HI*. S;i so constouiusci\ ccrcul care
drept c da te.
I 'Cl'{'

Fie sogmentele I AR I ~i I CD I en I A R II =a, II CD II= b, a > b

(fig. 111.46). Sii se construiasc(i zm segment de lungime [/a.b. Pe sogmentul . AB I se cunstruie~Le puacLul /'f, ast!'el ca II AM II =. b. Se construiP.sc in continuo.ra punctfllfl Ou mij locul segmentului I M B I, ~i 0 2 ,
mijlocul segmcntuJui I AO, I Se notMr.a cu . N
~i P punctele de inloP.l'SP.c(.ie ale ccru_urilur cu contrele
ln :J, ~ i 0 2 de raze II 0 1 B II, respectiv I 0 2 A II
Triunghiul AN01 este dreptunghic de unde reznlta
ca AN este tangcnta Ia r.arr,ul e(Oll I OIB II) ~i
deci II AN 11 2 = II AM II II AB II = a b. Analog,
F ig. III.~6
II AP 11 2 = a b.

11 * Sii. su consl ruia se!l ccr,ul eaoc ttcec pl'in pun cle le A $i B
dat CIQ, r).

~i

cstc tangent. unci

~i

estc tangc n! unui

12. Sa sc ''onst ruiacaun rerr rare si\ Locarft printru n punct dat ~i sil fie tan gent Ia
douil d rcp tc d a te.

13. Se di\ un cere C(O, r-) In ca re estc inscris tri unghi ul isoscel ABC (lAB
I AC 11.
Prin A 50 d tii:C (J SO!:It ll l.il CHI'!: in ll,rS!!Ct.l:nzn JIG In ,,. ~ i eer cul In F. Sa se arale en AB
cste ta ngenti\ Ia r errul cin :umscris triunghi ului BEF.
1~. So rln crr11 l e(O, r ) ~ i p!lntt!ll exterior M a <:an oi distan p Ia centrul cercul u i
este 2r. Din M sc cJII<C tanb'Cnta MN Ia f' Crcul e(O, r ) ~i so poe lungc~to I MO I p ini\ Cfl
in l.r:rsr.don 7.1\ cr rcu l i n P. T ttn gcn ta In P Ia cere interscrteazi.\ langent a MN In Q. Sa se

a rale dl 2 II PQ II

II MQ II

~i

II QM II

= 2

V ii r, ia r t.riunghiu l FQN ustJt echilatcral.

11i. F iin d date punttele A , C ~i BE j t1C 1. du,Cn) la ngcnta CT Ia cercul de

d iamctou I AB 1. C'.eo.:11l " " t:cn t.r u l r; ~i raz~ I
I in tor:;oeteaz:l. AB In M ~ i N. Sa sc
urutu <!I avcm rela ~ ia II AM 11 II AN II - II All II II AC 11.
Jndica{ie. So s~:r iu Jlllf.ena punr t u lu i C lu ~il de. cercu l de d iamctru I AB I ~i apoi pu trrea
. p unctului .4 ra ~a de CPI'('lll t'll d iamctru I MN I sub form a II AM IL Al'( II = i II AC II II (," /' Ill.
- II CT Ill - ( II AC II
HI*. 0 drca p lil. ar bitraril d laic d ouo:l ccrctJri In p unctolc A, n. C, iJ ~ i axa lor omlit:u lii
i ll 0. S;i "C UI'U IC <:11 H\'i!m r1.Ja~i i l l' :

II OA II

II CA II

II DA II

IIOBII = tcRII = lifiRII.

6. Lungimea cercului
L ungimea un ui segment a fast con siderat a ca notiune fundarnenLa la, lnsll.
hmgimP.a unu i cere sau a unui arc de cere sin t no~iuni care se definesc.

Exerci~oi

1. llnull eercuri c?(U1 , r 1 ) ~i C(O,, r,) au razele r 1 = 2, r, = 3,

st.udieze pozipi!e relative ale celor doua t:e!T uri dupH. vRiorilt: lui d.

II 0 10, II

= d. SA se

2. Sc d1!. un cere C(O, r), r - 3, ~i punctul 0', 11 00' II = 2. Fie corcul C[O', x). Sll
se studieze pozi~iile relative a le t:elur dom1 rcrruri dupn valorile l ui x.
B. Fiind date cercurile C(O,. r), C(0 2 , 5) ~i 1010 1 II = 2 [r valorile lui r pozi(.iile relat ive ale ct:lor doui\ cercuri.

Definitte. L ungimea unui cere este 1m numa r real pozitiv m~ti marA der.it
perimetrul oriclirui poligon convex 1nscris 1n cere i mai mic decit perimetrul
oricarui poligon convmr- r.iroumRcris .c erculni.
Admite m 01il. oricA CAre are Jungime.

.1), su sa uismole d upil.

0 proprietate importanta a lungimii cercului est e d ata de :

4. Sll se arate cit dou1\ c.ercuri tangente au o tangenla eunlllll~ In punctnl comun.

Sa

po:u lluu!i punch: clute

cr

scgmenLil daLe.

li.

ti'JC(:

'H

T e o r em a Raportul dintre lungimea unui cere ~i luu~lmea razei e!ltll

pentru toate eercurile.

arute ell doni\ ccrcuri cu interioarelc disjunctc au tangcntc comune.

acela~i

98
99
7

\'om accepta far a demonstra~ie acoastli teoramalntructt nacosita cunotinte

suplimcntare.
Numiirul care rcprczinta raportul dintre lungimea unui cmc oarccarc ~i
lnngimea diametrului san se noteaza cu n. Accsta este un numar irational
~i o aproximare a sa este rc ~ 3,1415.
Cu aceasLii nota~i6 rczultil cii lw1gimea unui cure @(0, r) nutaLii lcerc cste :

Exe

~r

1.

sa se

PArirnntrul A , JI,C,D!.

Pentru ll. defini lungimea unui mc al unui CeJ'C e(O, r) se poaLe

praceda In mod analog considerindu-se linii poligona1e inscrise in core ei
avind acelea~i extremitii~i cu arcul.

r.

~5', 20', 12, 135'.

cu ajutor ul unui odogon rogulnl

PP.rimP.trul A,D,C.D,

4. S1l sc aflc lungimea unui arc c.uprins lntre la.turile unui unghi 1!1 cuutru cu
masura de t radian ~i rui!suJa In grade a acestui unghi.

6. F ie cercurile eO,, r 1 ), . C(O,, r 3 ) pentru care :: 0 10, 11 = 2, r1 = 1, r1 _ V3 _

Sa se aral.e r.'l si rrt soc!lntc t?i sil. se afle perimetrul figurii formate d in cele douii. arce mici
deter mi na te d e punctele comune nelor do u:1 cercuri.
6. Fie AB j Lm diamctru a l cercului C[O, r) ~i M, N doull puncte distincte, Me JAB!,
11' e I AB I ~ i cetcwile e(M, r 1 ), e 10, r 1 ), e(N, r,), ustft:l !nett percchile de cercuri
elM, r,), e(O, r,) ~i ero, r 1), C (.'V, r 1 ) s;l, fie tangente exterioare, iar cercmile (11!, r,)
~i e(N, r,) sll fie tangente interior '"' r:ormrl 10, r ). 811 se calculezc sqma lungimilor
rcrr:ruilor (M, r 1), e:o, r 1 ), C(N, rJ in fu nctie de r. General izare.

CalcularHa lungimii nnui a rc sM racM !.inl nd con t. r1M ra ptn l ell arcelo congrwmiB an
lungimi egale ~i dacll un arc este reuniunea a doull arce care au un singur punct comun,
atunc i lungiml!a sa I!Htl: Hilma lung irnilnr <:elnr d o1111 u rc:e. In ar:cst. mod va ruztJIIJI ( ~r i n
ana Iogie cu demonstra~ia teoremci l ui 'fhales) ci!:
180
!l} lun girnua 11nni '"" AH pcntru cato m(Alf) = p
p, n E .:'t* esto

"

rtr

ao,

lnscris lntr-un cere.

II. Fie Cllrcurile C{01 , r 1) ~i C(01 , r,) ~i palrulaterelc convexe A 1 R1G1D 1 , A,B,C,D,,
lnscrise rcspectiv in ccrcuri le e(o, r 1) ~i (0,, r,)_ Si\ :;c !Irate Cit daca. patrulater~le s!nt
asemem~a, utunci

lcerc = 2n:r.

l;w

aflc mllsura in radia11i a unghiurilor r1H

2. Sll se r:alculezc o va!oare aproximativll a lui

= p --;;;

b) daci! m[AB)

= ex,

ex

[ 0,180], atunci

c) Iungimuu unui a rc m a re

AH

penl.r11

t---.8 = ~
A

t:are

E:xerdtii retapltulative

180'

rn(AH) = 360

tt.

usi.H

nr
nr
1~ ~ 2ro-- - e x - - [360 -"') .
AD
180
1 80
AstrP.l, rcz ullu:

'"
Din aceasta teorflma J'ezulti'i oil. raportul dint.rfl lungimea unni arc ~i raza
cercului nu depinde decit de ml!.sura arcul ui respectiv. Aceasta face posibilii
introducerea unei n~i masuri pcntru arcc ~i unghiuri.

Definl~ie. Jlfiisura !n radiani a unui arc J}J al cercului f:2(0,r), notata f.I.(AB)
csLe
1

1 AA sr: ar atn cit lungimca segmenttt1ui deter-min at de punctele de tangcnla. pe tangenta

omuni! Ia dou i! cerc uri Lang+mtH exterioare cstc media gcomctricil a diamctrclor color
douii cercuri.
2. Sa se calculeze ram cr:rcul'ui circuinscris umri triunghi isosccl ABC, tn care 11 AB 11 ~
= II AC II- 20 , II DC II ~ 24.
3*. _Dist.an~a de Ia un punct oarccare a l unui cere Ia o coardll. data este media _ge~me
tric!l a d ist.an~e l or de Ia acela~i p u nct Ia tangeu tele d use Ia r:err: prin .extrerni!J1t.ile ""' "deL
4 . F ie d ouil 1rr mctt: fixe A, B situate pe diametrul unui semicerc ~i egal depllrtate de
ccntru, iar 11! ~i .i'i doua punr.te vari nbile pe Rernicerc, astlel ca AM II RN. 811 SA demonsLreze r.:1 p.-uuusul II All! 11 I BN 11 este constant.
6. F ie H ortocentrul unui t.rirr11ghi ARC, iar A', B', C' picioarule ln~l~imilor. SAn:
antte r::1: IJHA IIHA' .. ~ IIHB 11 IIHD' II= PHC II iiHC' II
6. Pe laturile unui hexagon regu lut so construicsc In exterior piltratu c!lre au ctto u
I rl.urA cornunil cu hexagonul. S~ se arate ell vtrfurile acestor p1trate, diferite de virfurilc
hexagonului, formeaa uu r1odecagon regulat.

7. Dacll trei cercuri stnt do uil cite douil tangcnte exterioaro, care este raportul intro
su ma lungirrrilor acHStor ccrcuri ~i pcrimetrul triunghiului format de ccntrclc lor?

"" c&tc hmgimnn aroulni de pe cercul de

Masuru in radiani a unui uughi hk
raza 1 lji cu centrul in virful unghiului, apar~inind interiorului unghiului.
Se observa ca, de fapt, ml!.sura in radiani a unui unghi ~sL~ rnasura in
radiani a unui arc de pe un cere de razii r cu ccnLrul in virful unghiului, a par~inlnd

/'.

interiorului unghiului. Rearuintim oa miisura notatll m(hk) cste masura

in grade a unghiului.

100

8. Consideram trapezu l ABCJJ t:U lal.urile paral~le 1A B 1~i 1CIJ 1; fie E inl.ersec ~ia
d replei AD cu- ccrcul circumscris t riunghiului BCD ~i F intereectia dreptei AD cu paralela din C Ia BE. Presupunlnd ~:~1 n E 1 AE (, s~ so aral.e '"'
1) P atrulaterul ADCF es(e inscriptibil
2) II BC II este mediC gcometricil lntre II AD II ~i II EF 119. Se dau doull r:ermrri e(o., r 1 ) ~i e(o., r 1) tungr:nte r:xtl:r ioarr:. Prin prrncl.ul lor
comun de tangen~a T se due doua drepte arbitrare ATC ~i DTB care intersec.teaza cercul
e(O,, >-1) in A ~i /J ~ i corcul (0,, r 2 ) In C ~i B. Su so urate ci\ patrulutcrul ABCD cste

un l.rapez.

101

10 . Se dil tl'iunghiul ABC lns'cris In ccrcul e:o, r ), 0 e l nt ABC; se d uce tnal timca
AD ~~ d iamet rul p rin A. Se pruieo~te aza v ll'furile B ~i C pe a~:es t dia mel ru In E ~~ ./<' ~ i
se in leosecteaza DE *i DF cu AC *i AB, respect.iv, in G ~i II. Sa se dem onst.rezc ell
punctele A, H, D , G slrot concielio:e.
11. l'ie cercu rile e(O.,r 1), (0 , ,r,) secan te In A ~i B. Prin punctele A ~ i B s e due d out\
seca nte paralele CAD ~i EBF Cll"'' in iAm;ed.ea zil o:el e duuu c:ernori, respecli\, in punctele
C, n ~i E , /o'. 8 1 se demonstreze eli. patrula teru l CDFE este para lelogra m.
12. Se dau doua cercuri C(O, , r tl ~~ e(O,, r,), o:er.,ul e(O,, r,) trcch ul ~ri n r ontrul U,.
Tan gt'nte'IB crrm une Ia :u:este cercur i a u punctele de contact cu cercul e(O, , r,) in A ~~ B.
S1 s e d em<instreze ctl d reapta A B ostc t a ngen tl\. cercul ui (0 1, r.).
13. Sc considerll do1rll cHrcmi P.(0 1 , r 1), ~i (0,, r 1 ) ta ngen te exterioarc l n p unc tul T.
Ta n genta e xterioarA comuna AB se in terscctcazl\ cu ta ngcn ta In 1' Ia ceiH doutl eurc:uri
In p un ct ul C; ia r en lin ia eentrelor U,U, In punct ul M.
1 ) SA se calculeze l ung imea segmen telor I A B I ~~ I TC I in lunctic de r 1 ~i r .
2) SA se arat.e ell d rc p tole A 7' ~i JJT sint perpendio:ulare.

3) Sll se ca lculi:zc lnng imcro scgmon tului

p11,r l icu lar r1 = _a, r0 = 3a.

M0 1

1 ~~

Capitol ~

IV
Elemente de geometrie analitica
1 Coordonate in plan

./'....

mllsura u ng hiu lui 0 .'\!A i n cazu l

Alcgcm lu plan drcptele perpendicular e OA ~i OB, II OA II ~ 1, II OB 1/ = 1

(fig. IV. 1 ) ~i consider am cite u n sistqm de noordonate pc OA, respecLiv, OB
astfcl ca x0 = 0, xA > 0 ~i Yo = 0, y 8 > 0 (notam coordonatele pe OA cu x
~i pe 08 cu y). Cum II OA II = 1, II OB II = 1, rezult a x11 ~ 1, y0 - 1.
Daca P este un punct diri plan, exista o singuril drP.apt li. paralcl(l cu OB care
con\.ine punct ul l' ~i care intersecteaza dreapt a OA in ilf. De asemenea, existl!.
o singura dreaptii paralclii uu OA, ca1e con~ ine pw1c Lul P ~i cure intersccLet~zii pe UB inN. Daca x = xM ~i y = YN atuncf punctului P i se asonia~a
in acAst fcl o pe~eche ordonatil. unica de n urnel'e reale (x, y ). Numa.rul x so
numc~te abscisa punctului P, i:u' numiirul y se numr.~tc ordonat o. lui P.
Axu OA o numim axa absciselor, iar axa OB axa ordonatelor.
Fiind date numerele reale x ~i y, conform axiomei riglei numarului x i se
asociazll. un punct unic M pe OA cu x,u = x ~i numiirului Jl i se asnciazii
un singur puncL N pc OB cu YN = y. Ductnd
prin M o paralela la OB ~i prin N o paralela.
Ia OA, cole doua paraJele se intarsenteazii ln
punctul nnin P. In acest fel, pc!ee!tii lie n umcrc
3 N
p
..' ---,r
reale (x, y ) i so asociaz!l punctul unic P.
2
Constatil.m deci ca exista o func~ie bijectiva
:
8
dcfinit a pe mul~imea pnnctAlor planului ~i cu
valori In R X R, care asociuzil. ficcuru i punct P
-:--A'!''--FO---'A'f-.._lf.1-'!:--2 I
X 2
uin plan o pcrcche ordonatil de numere reale
_, B'

--r--

(x, y ).

Fun*a descnsll mai sus ne defiM~te

sistBm de coordonate ln plan.

-2.

a~annmitul

P~noLulll 0, A, B dotermin~ sistomul de

ooordonate In mod unic. Triplotul ordonut

Fig. IV.1

103

~e nume~tc repcrul sistem:tlui de coordanatc. Roporul dote;omin1:i tn

mod unic sisL~mul dfl coordonata.
Fill A', B' cite un punct pe seroidreptele opuse lui , OA, respootiv, I OR.

(0, A, B)

Mul~imile

/'...

Proprietatea liniei mijlocii in trapoz nc arata ca l't estc mijlocul lui I M 1N 1 I

~i prima furmulii (1) rezuHii din tcoroma 4, Cap. I. 8. Analog se araU ~i
a doua formula.

/'...

de puncte Int AOB, Int BOA', Int A'OB', Jut B'OA so numcsc1res
pecLiv, cadranele I, II, III, IV.
(x, JJ) E Cadrannlui I = x. > 0 i y > 0,
(x, y) E Cadranului II- x < 0 ~i y > 0,
(x, y) E Cadranului III = x < 0 ~i y < 0,
(x, y) E Cadr11nului IV= x > 0 ~i y < 0.
Rxemplu. Po figura IV. 2 Hvem A(t, 0). H(0,1 ,, A ' (- 1, 0), B'(O, -1, ,
D(-2, 3), E(o, -3), F(-2, -1). G(2, -1).

Cia, 2).

4. Hi! se a[]e coordonatele mi jlocutu i scgmentului 1 CD l,~ti i nd ci1 C(t, &J, D (5, 31.
6. Fio M (2, --t) ~iN(~. 3) . Sl se a lie coordonatcl11 s imotric11l or lui M fa\.li r!H originua
0 ~ i fa til. de punctul N. i:lii se atate cii abscisele ~i ordonatele a doua puncte simetrice lap
de originea 0 a axelor de coordonate sint numere opus., .
8

de formula.
( I,

Ex

rdt I

1. Figurat\.punctetc M(3, 5), N(-1, ~) . P(2, .- 2 ), Q(O, 4). R( li , 0) .

2. A!la~i Jocul geometric at punctet or llf(x, 2,, clnd x ia toate vatorile din R.
3. A!lap t ocul geometric at punctetor care au abscisa t:galil. cu 5.

Jl

f(:r 1 J

1 -'

__

Ol

e ~i P(x, y)

,L1

. mljloeul ~egmontului 1 Ml\ . Atunci r.oordonatele lui P se caleuleazll. din

fonnulele

,, 1- ''
~

.
.r, I .?"~
F
. D ..,
D emon.stra(Le. aca x1 = x2 , avtrlAnt x = x, = - -- . iA x 1 i" x, i
2

Mtt N 17 P 1 ,

proioc~iile

pe axa abscisclor a punctolor M, N, P (fig. IV.3).

lJ ____J

i
I

I
I
I

I
I

1 B

I
1

-,G

;----

I
A~_,.---!,----.4
i
i2 3

1 Ef

----?;

M0
V: !
I

I
I

I
:

1 B
A
M1 1/'j
0
---"-t-t-~)(:-'1-X':;'-

J:o'ig. IV.2

104

-l
3

II MN II =

Yz - Yt ' = V(Yz- Yt )"- V(xa-

X.1)

+ (Ya- Yd 2

Cazul y 2 = y1 se dcmonstreaza In mod analog.

Sa prcsupuncm cii x1 i" x 2 ~i y 1 -:F. y 2 Triunghiul MNQ (fig. IV ..1) este
dreptunghic in Q i II MQ II = I x"- x, 1, II"QN II = II M 2 , N 2 II - I Y2 - y1 1. Conform teoremei lui l'itagora, II MN W ~ II MQ 112
II QN II 2 =
2
2
= I X 2 - x 1 1 + I y 2 - y 1 1 ~i formula (2) rAztiltil imediat .
Exemple. 1. Aflati distanta dintre punctcle M (a + 2, IJ - 3) ~i N(a -5, b + 7).
Solu(ic. Aplicip.d formula d~:ruou~LraLii.1 rezulta :
II 111N 112 = (a 5 a - 2)2 (b 7 - b +.::l) 2 = 149.

(1)

y-

Drmonslra{ir.. Fin .il-11 , N 1 ~i M2 , 1V2 proiM~ii le punctelor M ~iN pe cele

douil. axe de coordonate (fig. IV. 4) ~i {Q} ~ MM2 n NN1. Daca Xi= x2,
atunci dreptele MN ~i OB sinl ptualele ~i I x 2 - x1 I = 0. In aMst caz, for
mula rP.zultii astfcl:

Fig. IV.3

1L._
'1

+ +

Deci II MN II = V 149.
2. Sa se arate cil. triunghiul cu virfurile in punctelc M(a, 2a - 1), N(5,
- 1) ~i 1'(1, 1) este dreptunghic in 1', oricare ar fi numarul rcul a -:f. 1.
Solu(ic. Sc culculeuzii lungiatilc latul'ilor:

II PM II = V(a - 1)2 I (2a - 2)a =

= I a - 1 I V5, II PN II = 2 V5 ~i
II MN II = l/(a- 5) 2 + (2a)" =
=

V5a 2

iDa

+ 25.

Deoarr.co II PM 11 -f- II PN 1l 2 = 5a2 - 10a 25;, II MN 11 2, conform reciprocAi

teoremei lui Pitagora, triunghiuJ este dreptunghic, oricnrc nr fi valorile lui a,
a i" 1. ln cazul c!nd a = 1, punctele P ~i M
cuincid ~i nu existA triunghiul.
2

Fig.

IV.~

105

6. Afla~i distan~a din tro punctlllo:

a) M(-2, 7)

~~

N[5, _-2); 1i)

r( -%, 2) ~I Q (~, 2);

S(- 2 V5, -4 V5) ~i T(nV5, 2 V5);

d ) P(u, b + 1) ~i Q(a - 3, b).
7. Sil. so determine x ~tii~d ell d i~tnn!.a dintre punctcle P(- ~ :) ~~ Q(7, x) o(sstc 13.
S. s~ se arate ca trtun ~h t ul cu vtrfurtle tn punctolo M(1 2), N t3. _-4) ~~ P .5, - 2)
estn dr.,ptung hic.
9. Sa se arate ell triunghiul cu vlrlur ile tn punctcle M (1 , 2), N(4, 5), P(a, 6 - n)
c)

'

.'i

esle isoscel, ol'icare ur li a num;lr real, a =1=--;_;

10. Sl se arale eli pa lrula torul cu vlrlurilc ln punctole M (1 ,5) , N

Q

(.!2 , .:!.)
5

(!,5

~} ,
5

P (2, 3),

btdica!ie. Se aratil. cil. lat uril o opusc slo t congrucntc ~i cil. diagonalolc s lnt $i eln con-

T t ore ru a 3. (Condifie de perpendieularitate.) Fie P 0 (:r0 , y0 ) punctul

al dreptelor d1 ~~ d., iar Pti,x., y 1 ) ~i P 2 (x 2 , lf 2 ) cite un pun<'t
pe d11respoetiv,d2 , diferite de P 0 (fig. IV. 5). Atunci d 1 1 d 2 daca\ ~i numai dB.t'i\
inter~eefle

(3)

(x, -

Xo) (Xt

(4)

2x

+ y- 7 =

Xo)

(y, - Yo) (Y. - Yo)

Dcmcmstra{ie. Avcm d1 ..Ld2 - P,PcPa

trinnghi dreptunghic *> II P 0 P 1 112 +
...L II P0 P~ 112 = II P 1 P" 112 , ccea ce se aerie
conform cu (2) sub forma

(x. - X 0 ) 2 + (Yt - Yo) 2 + (Xa - Xo) 2 +

+ (Y2- Yo) 2 = (x2- x,) 2 + (Yz - y.)";

P(x, y) E d

2x

Fig. IV. 6

y - 7 - 0.

{P(x, y)

I 2.i + 11-

0},

~iei (4)

este dreapta d.

Problema 2. Sa se aflc

ecua~ia cer cului @. (0,1) (fig. IV. 7).

Sobfic. Dcouccc P(x, y) E e (0,1)

J/ (x - 0) 2 1 (y - 0) 2 , gasi1n irncdiat:

= I 01' II

P (x, y) E (2 (0,1)- x 2 -l Y 2

fcua~ia

Defini.ie. Fie .f!. un Joe gromctric . 0 rclat.ic In x ~i y , care este satisfll.cuta

dacli ~i numai daca P(x, y) E .!!., so num!l~te ecua{ia lui .!!., iar .f!. se nume~te
graficul euuu~i(li respective.
Enhi v alenta (5) wuLu cu ccuapa lui d.cslc 2x + y
7 = 0 . Graficul ocua-

Exercl~il

adicli dreapta d este Jocul geometric a! punctolor din plan ale e>'\ror coordonate vcrifi~u ccuutia 2x
y - 7 = 0.

=
11. Sa sc arate ell triungh iul ~u v1rfurilo M \1, 2) , 1'1(6, -I) ~ i P 15, -2) t:slt: rlrt:p tunghit:.
12. Fie M(2, 3), 1'1(3, 2). Sil. se aflc punctul P(.T, 0), 1tlind ctl MP ..L M.li.
13. Fie M(l, a), N{- 3, 5}>o- Sa se allo intorsoc~ia axei ordonatclor cu med iatoarea
scgmcntului I MN j.

F.chivalen \n (5) poate fi cititii 1n m ai multe fel uri, de excmpl u:

a) P(x, ,1/) E d drwi'i ~i nnmai rlani'i 2x -l y - 7 = 0. .
b) Coordonatelc x , y ale unui punct apartinlnd dreptei d satisfac ccua\-ia
(4), iar cr.le 11le unui punct ucs iLuuL pc d nu o suLisfut:.
Putcm sa scriom

efectulnd culculele, se ul!~iuc rcla ~i a (3)

Fig. IV.5.

i)

0.

Dcorucce ~~ coordonatele lui P 1 verif'icii

1.1ceasla cc ua~i c , am aflat solu~ia problemei:
(5)

este drc ptunghi .,

g l'Uente .

de

. Sulu lie. Sane ocupiim mui intii de punctele P, P 1- P 1 Atunci P E d *> P1P2 ..L
_L P 1 P ~i puLem aplica teorema 3, 1: P E
d *>(5-3) {x - 3) I (2 - 1) (Y -1) = 0 2(x --- 3) 1- (y -1) = .0. A~n.dur un pnnnt
P(x, y), diferiL de 1\(3,1) atunci ~i numai
aLunt:i se al'lii pe dreapta d dacii.

A~adar

ecua~i a

A(! {)) .

Problema 1. Se dau punctele PJ(3,i), P 2(5,2) ~i se noteaza cu d perpcndiculara pe P1 P 2, du~ii priu l't (fig. IV. 6). Ce cunditie trebuie sii verifico
X ~i y pentrn ca punctul P(x, y) sa fie situat pe drcapt:l a?

II

OP

II

1.

cercului (2 (0,1) este

xa

(6)

dreptel

= 1 ~i

+ y2 =

1.

Spre deosebire de acest rezultat, dreapta din

pi'UbltJrua 1 ~.~re o eoua~ic de gradnl 1 in . x i y
(eCr.!a( ie liniarii). Vom arata ca acela~i lucru este
valabil pentru o dreaptA oarecarc.
'l' e o r 1.1 m a 1 Otiec dreapta lll'e o eeuaf.ie
d!l forma

ax+ by + c = 0,
Fig. IV.7

undl' a

~i

b nu

~int

arubclc nule.

106
107

Demonstra(ie. Fie d o drcapta ~i P 1 (x 1,

y1 ) E: d. Luum un punct P 2(x 2 , y 2l .P. P 1 , upartinind perpendicu!arei pe d, dusa prin P ,
(fig. IV. 8). Atunci numerele x2 - x1 ~ i y 2 -- y 1 nu Rint ambAle nnle. Un punct P(x, y) "f
"f P 1 se gll.se~t e pe d daca ~i numai dacll.
P 1P, __L P 1 P, ceea co conform teoremei 3, 1
se scriA
Fig. JV.s

Deoarece rela~ia (8) este verificata ~i de P 1 (x11 y 1 ), ea .este ecuatia dreptei d.

Daca notll.m x2 - x1 = a, y 2 - y1 = b ~i - ax1 - by 1 = c, obvincm
ccua~ia (7 ).
0/;;smaJie. Dacll se cunosc doua. puncte distinrte P 1 (x1 , y 1) ~i P ,(x,, y ,} ~i daci\ P,
pe o dreaplll d, iar P 1 P 2 ..L d, a tunci ecuapa dreptei d este du

cste situa t
forma (8).

Dcmonstr-iirn

reci proc~

caz P 1P. 1i OB (fjg. IV. 10) ~i d II OA, iur ccua~ia

(8) se r~d.uce Ia y = y 1 . Prin urmare, ecua~i a unAi

ld'
~i

drepte paralele cu axa ll.bsciselor este

J11

y = Y1

(10)

----~--

particular axa absciselor are ecM~ia y = 0.

2) Analog, o dreaptll. paralela cu axa ordona
t elor are o ecua~iA de forma

~i In

I
A

(11)

(fig. IV. 11) ~i ecuatia axei ordonatelor este

F ig. IV.fO
X=O.
3) Dacii dreapta d trAce prin originea 0(0,0) (fig. IV. 12) 1n ecuat.ia (8),
avom x 1
0, y 1 = 0, deci conform cu (7), c = 0. Ecua~ia lui d se scrie in
acest caz
(12)

ax-+ by= 0.

Leorcmci 1.
le lonna (7),undo a, b nu sint am bell'

Dcmonstra1ie. Putcm gll.si nurncrc rcale x 1 , y 1 care saLisfac ecuatia (7).

I ntr-adevlh, daca a "f 0 pntem lua y 1 arb1trar

~~ x 1

Ul/l
C
- --;

a = 0 luam x1 1n mod arbitrar i y 1 = - ::_ . In Loate cazurilc a vern ax1

b

+ by + c =
1

a x~ ~

b?IJ

(x1

Fig. JV.tt

J')g. IY.12

+a- x1) (x -

x 1)

+ (y1 + b- Y1l (y- Y1l =

14. Sll se reprezin te grafic ecua ~ii le

a ) 2.r- 3~ = 1;

b) 2x = 3;

c) 'Jy - " = 0;

d) 3x- y = U.

sau

ax + by - ax1

/ly1

11>. SA se determine a ~i h astllll ca punctnl" P , (2, 3) ~ i P. (1, -5 ) sll. f ie sit.uate pe

LlreapLa Lie ecuat.ie 3.r ~ ay - b = 0.

i in vir Lutea l ui (9)

ax

-+ by -+ c = 0.

Aatfel am pus in P.vidfm.~ii o dreapta d a narei

ecua~ie este tocmai (7) ~i .teorema este demonstrata.
Cazuri speciale. 1) In ccua~ia (8) put11m avea
x 1 = :x2 ; atunci y 1 "f y 2 (caci P 1 "f P 2 ). In acest

108

= c.

Daca punctul P 1 are coordonatela (xu Jlt) daterminate in accst fel, fie
u, y 1
b) (fig. IV. 9). Atunci ecua~ia perpendicularei d pA P 1 P 2 ,
dusll. prin P 1 are, conform observatiei,_ urmll.tuarcu forma:

-+

0, deci

(9)

P 2 (x1

_ _..'l...!L

dac ..X

1)(.
:J

Fig. IV.9

16. Fie P 1 punctul de nbscisl\ 5 al dleptoi d uA ecuutie 2x ~ 3y = 7. Sil.sc dutcrminu

dreptei d' perpen!lienhtril pe d In P 1

ecua~ia

Solufie. Din P, e J, rezult.ii

ecuapa dreptei d' ..L d mai avem
ecua~ia dreptci d penlru .r=H, de
conform formulei. (8) este ~x +

2 5 - :ly = 7, ueei 11 = 1 ~i P 1 (5, 1). Pen t.ru :~ scriH

nevoie de un pund P 2 a! dreptei d diferit rle P 1 Din
a1<emplu, SH ob tin~ !/=3 ~i P 2 (8, 3). Ecuatiadrcptoi d',
2y - t 7 = 0.

1?. Fie- 2y = 5ecuatiad!-eptei P,P.,umteP,[2, y ,hiP,(.r1 , 3) . S11soscrioocuatia

dreptei perpendir. ularo pe rlrr.ap la P 1 P 2 lu P 1

109

lntersectia a dow~ drepte. Fie dreptelc d

d) y = mx + n,
d') y =:= m'x
n'.

3. Coeflclentul unghlular al dreptel

n<>paralel~

T e o r e m a I. EeuaJia unei drQpttr d

poate strie ~nb forma
(13

'!I

Punctul lor ue intersecte P (x0 , y0 ), daca exisU, satisrace ambclc ccua~ii,

deci se ob~ina prin J'ewlvarea acestui sistem de eoua ~ii . Avern

mx ;- n.

f x - f . Punind

m~ -

m-

,,

,,, .

Coeficientul m este detcrminat tn mod unic cfnd dreapta d este data. l ntr-adeccuat.ia y = m'x

+ n', din

formula (14) rcznlta

.'t1

Numarul m se numel}te panta sau coeficientul unghiular at dreptei d.

Observa1ie. 0 d reupti\ pa ra iHI'1 I' ll a x a ordouatel01 11 11 a t& t:oe!il:ien l unghi ula.-, ia r
d reptele para lele cu axa absciselor au coeficient ul ung,hiular ega! cu zero.

'f e o r e rn t 3 Fie d f d' drepte llCJlll IL)ele eu axllle d too~donate, dtl

eoefieienii unghinlari m,re~pecth-,m' DreptPle rl ~i d' ~int pl"rprmdirulare daea
~i numai dacll

' 1 - -1
/1
-

(15)

Ill

Yo) Ed n d' , P 1 (x11 y 1 ) Ed ~i 1'2 (x~ , Y2 ) Ed'

slnt puncte distincte, at unc i x 1 of x 0 , x 2 .P x 0 ~i c onform Leoremoi 3, 1,
Demon.~tratie. Daca P 0 (x0 ,

d _L d' d acii

~i

numai d uca

+'!/,
' l't -

n - n'

= - m- m; ,

Yo

mx0

+n

celc douii. lireplc sint sccantc.

2) Dacii m = m', n .P n', ecuatia (16) devine 0 x = n'- n, carl! nu

are scilnyie. Jn acest caz d II d'.
3) Dacii m = m', n = n', ecuatia (16) devine 0 x = 0, care cste verifir.atii rlc oricc x E.:: R. Evident d = d'.
Excrclfii
~8. Sil so setiH Hcua t ia dteptci determina ttl. do pun~tclu P 1 (1, -1). ~i P 2 { -3; - 3).
Solutio. Deoarece P,P, n u este pa.-alel:i cu axa ordon atclor are ecuatia de forma
!I = mx I n (IJJorema 1). Din P, e P,P, ~~ P, e P 1 P 2 , rezulttl. - 1 = m 1 + n
~i - 3 - m (-3) + n. Rezolvind sis tcmul format cu accste doua .ecuatii , sc obtine m =

= 1~.~ n

23,d~ct. ccuatta' drepte1p1P 2 este

z -

2y - 3 =

o.

lll. S1 s" scrie ecuatia dreptei care con pne punctul M(1, -5) ~i care estc paralt-Li.tu
dreapta de ecuape 5x
2y - 1 = 0 .
20. Sa se arate ci1 punc tele M(t, 2) , 1\'(-S, ?) ~ i P(-1, -2 ) nu sint coliniarc.
lruiicafic. Se S<Tio ew a tia dtt:ptld d" terminat.!l d" tlo ul\ din acost" puncte ~i s" aratA
cil nu este verificata de coordonatele celui de-al treilea punct.
1'1. Slnt coliniare p11n<'t.ele M(1, 1), N(

!\,

~).

P ( 0,

~~

)?

22. s,1 SM scrie o<~u ap a drcptei care contine punctul M(-1, 3) ~i care oste perpendiculara pe dreapta Hx - Sy = 0.
2il. S..'\ sc determine numercle reale a ~i b, as tiel ca drcapta ax+ by - 1 - 0 s~ contin<'\ punctul P( ~. t) ~~sa fie perpondi<:u l a r~'\ pe d reapla ax+ y - ;; = o.
24. Fio punetcle P 1 (2, a + t), P,tu, 1 - a ), P,(t - 2a, a) ~i P 1 (1 + 2a, - 1 ).
:>:1 se arate ca dJ'oplcle P 1 P 9 ~ i P,P, s lnl pnr)mnrlicula r", oricar" ar fi nllml\rulteal a .
1~

26. Sa se arate ca punctele P,(a, 2a + ~). P 2 (1

a) sinl. vld11r il u unui para ldogram .
lndicafie. Se aratrr, d o e"emplu , ell. segmonlalc

+ a , 2a + 5), P,(b, 'J.b- fi) 9i P ,(1 -

b, Zb

1 P 1 P 1 ~i 1

P,P,

sint parnlolc ~i an

IH' CC H~i J u ng i m 1~.

'' .~~ =
Xo

X~

o.

21l. ::l:l. se atate d Ot;lla \.in unoi rhoplo cate w np no punelul 1',(,-11
c:>cficicn lul unghiular "' cst o

Xo

Tinind seama de (12), aceasta c on dit ie devine 1+ mm' = 0 , adicll. m' =

110

- n' = 0.

m'=~=m.
x2-

+n

1) Daca m o1 m', ob~inem

~i

~i

(m - m')x 0

X0

JJemonstra{ie. fntr-adcvll.r, dcuurecc P 1 ~;~i P 2 sin~ p uncte pc d: uvem

y 2 = mx2
n !}i Jh = mx1 -1 n. Aadar ?lz - !h = m(x2 - x 1 ) . Dreapta
d nefiind paralela cu axa ordonat elor, x2 # x, l}i impiirtind cu x 2 - x 1 ol- 0,
rezul ~ii formula (14).
Coeficien ~ ii a, b, c in ecnatia (7) nu sint determinati in morl unic, cind
dreapta d este datil.. Putem,de exemplu,sil. lnmultim ambii membri ai ecua~iei (4) cu un facLor nenul i atunci n., b, c sc schimbii.
Alta este situat ia in cazul ecuayiei (13).
var, d acii avem penku d

(16)

~i n = - f,ecu-

atia obyinuta are forma (13).

T e o r e m a 2 Dar<! d es ,. grafitul eeuaJitli y
\li 1'2 (x2, y 2 ) Kint doni punrte di~tinrte pe d, atunri
(14)

d' de ocuutii

eu axa ordon\\telor se

Denwnstra{ie. Ecuayia d1eptei d flste o er.nayifl liniarii In x ~i y de forma (7).

Deoarece d nu este paralela cu axa ordon atelor, b f' 0. A~adar ecuatia (7 )
este echivalenta cu y = -

~i

y - ?h - m(x -

"'

;;1 1 ~ i

ca11l HI'O

x,).

111

SoluJie. Sc scrie ell p 1(x1 'It) verificll. ccua~la (13), der.i 1/ 1

c1<pl"iml1 n ~i se lnlocuie~te tn (1.8).

mx1

+ n.

In definiiia func~ii lor cos ~i sin inlervinc cercul unitate ales, dat' valorile cos t ~i
sin t nu depind tie nneast!t alegere (cll.ci considerind duu:1 c"rcuri unitale, triunghiurile
respective OMM', unde M ' este proiec:i ia lui M pc OA, figura IV.13, sint congruente).
A~ada t f unciiile C:Js ~i sin s lnt binc definite pe intetvalul real fO, x]. .

De aiel ae

27. Fie P,(x,, 11 ,), Pa(x2 , y 0 ), x1 =1= x,. Sl se arate ell ncuatia lui P,Pa este

y _ y1
!!S. Fie P,(a, 0), a =1=

:... +!!.... _ 1 =
a

o.

o ~i

-- " -

Xa-

11

' (x -

.x,

C!teva l'alori particulare ale acestor

x 1).

P,(O, b), b =1= 0 . S1 "e ara le eil. ocuatia dreptei P,P, oste

(Se nurne~te ecua~ia dreptei datil prin, U icturi. D~ ce?).

funp~ii

slnt:

cos 0

= 1'

cos "' = 0, cos

sin 0

= 0,

sin .2:. = 1, sin 1t = 0.

11: -

1;

Func~ia r.os se unulcazli riumai In 2:. deoarece pe s nu cxistli, In afara deB,

2

4. Functllle sin sl cos definite pe lntervalul '0, 1t]

In acest paragraf vom introduce func~iile sin Qi cos definite pe [0,~].
Func~iile sin ~i cos, definite pe R. vor fi studiate In capitolul urmiitor. Stndml
lor va face obiootul trigonometriei.
Tcnnenul trigonometrie provine de Ia cuvintclc greM~ti trig:m .~,triu~~hi"
si metron mlisurll.". l'entru a stahili pozi~ia corpurilor cere~ti grtJcu ant1m au
doSCOperit ~ela~ii intrA masuri}e Jaturilor ~i roasuri!e unghiuriJo\ triunghiuri!Or
sfcriM.
1

Definifii. Sa considerlim In plan un sistcm de r.oordonate, r\lp~rul ales

fiind (0, A, B). Notiim cu S mult,imea pnnctelor din plan de ordonata Y ~ 0.
(0, 1) de ccntru
Punctele A(i,O), B(O,i ), A'(-1, O) se gasesc pe cercul C
0 ~i rnza. 1 nnmit cere unitate. 1'\otiim cu s semicflrcnl S n C.
.
Fie numarul tE [0, 1tj. Pc scmicercul s exist/! un singur punct M (f1g. IV. 1.':!),

=e.

astffll ca fl(.J()'M) - t (rezultii din axioma de construc~ie a uughiurilor).

Am definit asLfcl o func~ie r-are asociaza fieclirui numw real t E [0, 1tj un
punct al scmiccrcului s. Numarul 0 este a~ociat cu pnnct.ul A, numlirul

'"

sin t

tg
t =-

cos

~i

ctg: (0, r.) .... R , ctg t = cos

Sln L

A vern: tgO =

~ = 0, tg 2:.- nu exista, tgrc = - 0- = 0 ~i ctgO- nu existli,

I

ctg .2:. = ~ - 0, ctg

2

1t -

-"1

nn ex ist)'(.

De mentionat este faptul ca semicercul

e~te mul~imea

punctelor Jl.f(cos t,

/"'...

sin t), t E [0, 1tj, unde t = !L(AOM) = lungimea arcului mic AM.

Deoarece Rhscisele uccstor puncte sint cuprinse In intervalul [- 1, 1],

iar ordunatele .i n intervalnl [0, 1], putem scrie

1t

2 cu

punctul B, numarul 7t r.u punctul A' ~i ~~~~~.roo~ dP.parte. ~acli (x, Y) ~int
coordonatfllA pnnctului M, prin accastil functJe, ftecare numar real l E ro, 1t]
este asociat cu o perechc ordonatii de numere reale (x, y).
Esto ut.il sa se considere separat
coordonatele x ~i y ale punctului
M ~i sa definim duuli functii, una
uumitil ,cosinus" ~i alta numitil
,sinus", notatP. prescurtat prin cos
~i sin. Aceste douii funct.ii slnt
A(-1,0)
cos: [0, 1tl --> R, cos t = x ~i sin:
l0,1tj-+R, sin t=y,unde (x, y) sint
coordonatele punctulni M E s, asociat cu numlirul real t E ro, 1t).
F:g. IV.13
112

alte puncte care au abscisu 0. De asemenea, func~ia sin se unuJeaza numa:

1n 0 ~i 1t.
Cu n.jutorul func~iilor cos i sin se ~erinesc func~iile numite ,tangenta"
~i ,cotangP.nta",notatc prescurtat cu tg ~i ctg. Aceste func~ii sint:

- 1 ~ cos t ~ 1 ~i 0 ~ siu

l ~

1,

OJicurc .J.r fi t E [0, 1t].

Dupii cadranul in care este situat p1mctul M se poate stabili scmnul

func~iei

cos: daca t C

[o,~J. ~os

0, iar daca t E (-:,

1t]

cost<O.

Se constatii u~or cil hmct.i ilc tg ~i ct.g au acela~i semn cu func}ia cos, deoarece
sin are numai va lori nnmcricc pozitive.
Functia cos: lO, 1t] -+ [ - 1, 1] este hijectiviL Inti-adevar, numere distincte din [0, r.:l slut asociate cu puncte de pe s de abscise distincte, dcci cos
este injectivll. . .Functia este ~i surjecLivii pcutru ell, oricare ar fi x E [- 1, 1),
exist,a l E [0, ?tj,astfel ca x =cost. !ntr-adevi'lr, oricare w fi x E [ - .1, 1),
pe axa OA existil un punct de abscisli x ~i,duclnd prin acest punct o paralclii Ia axa ordonatelor, aceasta intersccteaza semicercul s In 1lf, abscisa
func~ia

/"'...

accstui pWlct fiind x = cost unde t = !L(AOM).

8 - Matema.UcA - Geometric ~ltrl,$onometrle ct. a IXa

113

cos~l, (sin x)3 cu si n~x etc. DAoarece

Vom nota (uos 1) 2 cu

unde .M_(cns 1, sin 1), re?:ultii

cos21 - sin 21 = 1,
(17)
Daca../".
hk E a.0

= (3""',

/'.

sin~=

De exemplu:

h.k,

Slll

1'1.

II

1,

C: [0, r.).

Hir:'l sil se producil confuzii se fac convunti ile de

nota~ii:

sin ~=sin

VI

l1OM

C(JS

~ =

COS 1%

(7 )'"'
cos (7Y"u

/"o.

COS

1,

hk etc.

s in 90o

uo~ ~=cos

4!:>

-= si n
=

Fig. IV.H

Folosind anumilc proprietli~i geometrice, se pot calcula unelfl valori ale

func~iilor

int.roriuse.

Exemplu. Fie M punuLnl de inter~cc~ie al semicerculni s cu dreapta de

cos ~1
4 - sn
X

ecua~ie 3x --r- 4y ~ 0. Sil se calcule7.fl sin a, uus a, t~ a ~i ctg a, unde

t; =
7t

'

l'ig. IV.t:J

x, fl'm II 0 ilf II = 1, rezuiU. x

+ x2 =

1 sau x2
. -_ 21 . Deoarece

> 0 (punctul M este 1n cadranul intii), se obine

.,.. = _v
'2
_
r
cos " = sm
4
4
2

~i

/'--.

a= f.'o(AOM).Solufie. Punctul M are coordonulelfl (cos a, sin a). Deoarccc coordonatcle

lui ,lf verifica ecua~ia 3x - 4y = O, numerclc eos a ~i sin a Sf! ob~in rewlvind

sistemul
cos"a

+ sin a
2

tg a -= -

-; , ctg a

~,

sin a

f,

+ sin~ :5..3 -

A(t, 0), rezulta{cos

2 cos 3
"'

+t

ub~ine cos, 2:..

= !._,
sin 2:..
= V3
2
3
2
3

= - -j .

-ir

+(sin

t g a=
"'

'

v-3, ctg -., . = -Va

3

il. l = -6 . Daca M{cos 6'

"'

~-of = 1 sa~

.
= 1 Tmlnd
seama de egalitatea (17), se

. "'

SUI

6") , tnunghiul
B0,1-! (fig.

IV.16) cstc cchi-

latcrul,deci 11 .!lfB 11 = II OB II = 1.
In mod analog se ub~ine

Exerci~il

211.

~AM II= 1 ~i

cos2 ....:.
a

T inind seama de Iuptul ca sin a ;;:. 0, rezulLa cos a = -

cchiJaLenl

(fig. JV.15). Inseamna ca II AM II = II OA II -- 1 Conform formule 1. (2)

d'

{ 3 cu~ a. 1 I, sin a = 0

2. t = _::
") Trmngh1ul

3 Fie M(cos "'

3 ' sin 3
AO M este

~otam

eu M pundul de

inlecsc<~ie

al drl'plei

./"'-.

ccrcul s. Daca

~ fL (AOMi,

30. Daca cos a=

d~ et:u~i"

x - 3y -- 0 ''" semi-

cus..:: _- V;i
-:;-- , sin !: = _1

sa sP calt:ule ze IHIIIWI'Ule cost , sin 1, tg 1, clg 1.

~,
J

"'

ctgi-=

V3.

s11 se Pa huleze sin a, l;: n,' ctg a.

31. D>H'rt tg a -- - ~ , sa se calculeze sin a, cos

11,

ctg a.

1~

Unele valori ale functiilor sin, cos, tg, cLg. Valor\lc ar,estor func~ii sint
trecute tn tabele speciule, lntilnite in clasele anterioare. Unele valori pot fi
determinate fiira a utiliza aceslc tabele.
1. t

= "--.
4

cit.

~i

114

Punctul M (cos :5.., ~in

4
./"'-...

7) esic situat .attt pe semicercul .~,

~

"

"

pe bisccLoarea unghiului AOB (fig. IV.14). Dcci cos I. -- sin I.. Dacii

Fig. IV.16

8*

115

Daei a h E: [0, ;;),

T e o r e m i.
~

DAm mai jos un tabel c:u valorile func~i il 0 r 6.

.
m, cos, tg ~~ ctg pentru ctteva
numere rnule din intervalul [O, 1r].

h atunei

-Demonstratie. Fie M, N E s, astfel ca

-""""
-""""

Numarul a

f.l. (AO M) - a ~i f.1. (AON) = b. (fig.I V. 17).

..............
..............
-""""
Avem fL( MON) = !L(AOM) - f.I.(AON) =
= a- b. Conform tP.Oremei de constructiA
a unghiurilor, pe semicercul s exisLu pun c.tul P, astfel ca

F ig. IV .1i

-""""

-""""

...............

AOP ""' MON, deci f.I.(AOP ) = a -

1r

Triunghiurile isoscP.!e MON Qi AOP fiind congruente, rezult!i II MN II =

1! AP 11 Coordonatele punctelor M, N , P slot , respectiv, (cos a, sin a),
(cos b, sin b), (cos (a - b), sin (a- b)) , deci II MN 111 = (cos a - cos W +
+ (sin a - sin b)2 = 2 - 2 (cos a cos b + sin a sin b) ~i II AP W=
= [1- cos(a -hlP+ [0 - sin(a - b)F = 2- 2 cos(a- b). Egallnd cele
uoua rezultate, se obtine cgalitatea (18).
x) = -

cos n; cos x + sin r> sin x =

2
= (-1) cos x + 0. sin x =-cos :qi.sin(r>- x) = V1- cos (n; -x) =
=
1 - (- cos x )2 ,-=
1 - cos 2x =
sin2x = I sin x I = sin x .

[o;f) uH, n;], tg (rr- x) =

ln plus, daca i E

tg x 'i dacll. x E

2n = -

COS

b) sm
. 5r.

.
sm

c) tg 135-= d) cos

( ;;
,

( r> -

2n)

65-r; )

Lg (180.0

= -

" = -

COB -

135)

V1 -

sin'i sini =

= V&;: V2;

r/ a

V3

30

45

V3

-3-

[/3

60

nu existll

90

-V:i

--3-

V:!

120

-'-1

-1

135

-V3

150

1/ 2
~-

V3

Va

~ -

a,
T

I(;i

-2
V'i

:l

. [/';!

-y

:.!'
0

33. Daca "os a =

ctg

Si ll

D~l::l
X.

XE

0,

o'8'

(~- x)

cos b --

f] sa

fn plus , daca

va

- 3-

nu exista -

180

" )

J.J

56

1
3

?n
11 .
sm
- c) fg7rr
- ; d) ctg 2
t:t'
12
12

- se r.H]r:u]eze cos (a-b).

""

demonslreze d\: sin (

=/= 0 ~'

-1- 1t
.1: ,.2

sa se

~ _ 0:) =

llOS

X,COS (~-X)=

1r
aJale ca tg ( 2-x
= ctg x

~i

tgx.

tlz~V&;
li c;

cos2 15

-3-

_s-1,

= - 1;

V3
"'2

12

tg 45

32. Sa se cal r.uleze: a ) tg -7t ;

-1 ;
2

. " = 2;
1
.sm
6

G= cos(i-i-)':"' cos~ cos i

e) sin 15" =

Exerclli

Utiliztnd nrnsecinta, se pot calcula roai repede uncle valori ale functiilor
cos, sin, tg ~i ctg. De exemplu:
COS -

lui a
()9

respunz~Lnr

nu exista

3"

7>

V 'i

!j'jf

_, Unghiul co-

ctg a

-2-

tg a

4"

2Tt

E (0, rr), c tg (1t.- x) = - ctg x .

a)

em; a

1r

cos x,

Demonstrafie. A vern succesiv cos(n; - x)

sin a

()

b.

Con s e c i n t A. Daeli. x E.[O, ;;], atund cos (n; sin (r> - x) ~ sin x.

Ung"'lul .. ,ri ~-epte cu ax:- -;~,..1 hr

i Fie do dteupta nep.aralelll cu axa OA (fig. IV.HlJ. 0 pRralell\ rin origd nlleOaAO a axel~r Ia dreapta d intersecteaza semicorcul s ln punctul
Dac"

"
, atunc1 M =A.

Xt

116

117

Prin definiyie, unghiul dreptei d cu axa

_.........._

OA este AOM. Not/im

accst unghi

cu (d,OA)
eo rem A. Jlarl!. o dreaptl d nu ehte paralfll\ t'U axa ordonatelor,
/"'-...

tg o, 1llldf'

enelieumtul Au unghiular e t

AP l

u. (d, OAJ.

ll

Demonstra(ic. , Ecuat.ia dreptei d poate fi scrisii suh forma y = mx

n.
Dreapta 0 Jl.f (fig. IV . .18) are acelu~i coefir.ient n nghiular m, deoarece 0 M II d.
Pnnctul M are cuu~tlunatcl (l (cos a, sin a). Conform furmulci (14), 3,
coeficienLul unghinl11r al dreptei 0 M este
si n a - 0
cos a - 0

Consecin~a se poate formula lntr-un enun uor de rcinut lntr-u t

h.
dr t
b' 1

v "
r
"
n rmng 1
. ep ung. c. ~ngtmea unei catete P.stc egalil. cu produRnl dinLc lungimea
poL~nu.zet ~~ Slllusnl uughiului opus sau cu prorluHul dintre Jungimea ipotenuzet ~~ costnusul llnghiulni alatnrat".

II AB II

b,

sin B

!'._ , cos B
a

/"'-...

c, fl. (ABC)

= .'a:.. , t~

=
B

!'._ , ctg R
c

= .':...
b

Conform teoremei, coeficiP.ntul unghiular al dreptei BC esLe lg B

t.gH

=!!...c

Pentru demonstrarea primei egalitil.~i pornim de la c

b ctg B, de unde rezulta c2 = h2 ctg2 B. Folosind defini~ia funct-iei ctg,

2
ujungem la (h 2
c2) sin2B "- h2 Dar b2
c2 = a ,
deci a:!sin2B = b2
Din aceastll. egalitate t'4Jzultii prima formula. Cea de-a doua egalitatc rezulta
din a2sin2B = b2 ~i din cos2 B
sin2 B = 1, ~inlnd seama de Agalitatea
a2-b2 ~ cz.

A'(-1.0)

.l"'rg.

118

IV.18

Duell a =

.!.2 .

cos a _ -

(fig. IV. 19). cos

A(c.O)

Fig. IV.19

7r

7t'

TC

=-} =

f,

+ 42

=- s, triunghinl

deci fl.,( B)

= -j .sau R E

estc

V3.

drep~unghic

60. Apoi fl.(C) =

2- :1 = ii sau C E 30.

ExerciUI

~i egalit&teu a treio. este demonstratlL Ultima egalitate rezulta imediat din

1

Solufie. Deoarece ( 4 V3)2

B, atune

DemonstFalie. AlegAm un sistem de axe cu originea In vlrful B al triunghiului

(fig. IV. 19), cu axele paralele cu caLctcle triunghiulni, in a~a fellnctt vlrful C
sii fie in cadranul I. Cu nota~iilP. din enunt,punctul C are cuurdonatcle (c, b).

ctg B = -

V3.

2. Sa se determine unghiurile triunghiului cu latnrilc de lungimi 8, 4 4

/"'-...

l 1te. . Dm
Y = 2 V1
()oIL
::l x- -a-
, rezulta m = ..............
11 (d,OA), din tg a= - V 3, rezulta cosza =..!.
4 Deci

Func~ia cos fiind bijectivii ,' din tabel gasim a = ~-. Dcci (d-:VA) E 120o.

g a.

Se constaLil eli, dll.ca m > 0, unghiul (d, OA) este ascu~it, iur dacii m < O,
acest unghi este ohtuz.
Cons e e in t l. l'ie 'riunghiul ABC dreptunghic in A. DacA II BC II =

a, !I AC II

0 cu axa absciselor.

V-

Deci m ~ tg a,~i teorcma P.ste deinonstrata.

i c a I i i. 1. Sa se detP.rmine unghiul dreptci d dn ecu&pe 3x

+ Y V:'i + 2 =

llli. &1. so determine unghi11l urmiltoarelor drepte cu axn Hbsciselor:

a} Y = O; h) x - 0; c) y - "' Vii 1 1 ; d) y + x - 1.

36. So da punctul P{- at/:i

~

"""

~)
2 '

a--,
-

o.

..............
Sa se afle m(AOP) ~i 1-'(AOP).
37 Dreptele de ecuat.ii x

V7

+ Y V'i =

~ ~i 3x -

4y

0 in tersect eaz;l sernicercul s

rcspecttv, ln puncte!e M ~i N. Sil. se calculeze cos t, undc 1 = 1-'

'

(JffOt{).

'

'

2. Daca t

31,45, atunci 5

<

_!__
2rr

<

+ 25rr,

< 6. Dcci I= (31, 45- 10rr)

unde l* - 31,45 - 107>, k = 5.
3. Daca t

-5, atunci - 1 < _!__ <.

Capitolui

numar t E [0, 1t) un punct unic M

sa fie egala cu t.

Acele indicatoare ale ceusului, in micarea lor continua, indicind Ia nesflr~it

repetarea orelor, constituie nn model simplu pentru toate fenomenelo cure se
repeta petiodic. Jn acest capitol se vor st.ndia funcyii ale cAror ~alori se repe~a
in mod periodic. In special vor fi studiate funcFile trigo\lOrnP.trJCe, o cat.~gore
de functii definite prin intArmediul unui cctc de ~aza 1. Ac_~ste fu~c~u slnt
folositc cu modele matematice a mai mnltor felur1 de s1tua~u pract.Ice. Yom
v 11d 11a apoi cum se deduc formule referitoare Ia diferite vAlori a~e acestm
functii ~i cum formulclo stabilite pentru uncle din ele pot fi folos1te pentru
a de Letmina fnrmule pentru alte func!.ii.

L e m a 1. Oriee nuntli.r rj~&( t poate ri ~eri~ ilt ntod unic sub forma
t = t~ I 2kn-, unde t* E [0 2r.), k E Z .

Lema care urmeaza ne indica modul In care putem asocia unui nu~~r
t E (1t, 27t), un punct M E C - s.

L em

2. ()ac~ t E'- (7t, 2'~>) ~i r _ -

t2

o.~,

27<

Atunci 2k><.;; t < 2kr. + 2rr, din care sc ui.Jtin e imediat cil 1* = t - 2krr E lU, 2rr).
Am. determinat In acest fel numcrele k ~i t verificlnd conditiile (1).
Pentru a ar1\ta urr icit.atea,sil presupuncm c1\ mai avem ~it- l 1 + 21'1"'.' E L0,2n ),
'' E z. Rezultil. ca t* - t, = 2(/c, - k )rr. Deoarece ,. - t,
1* < 27< ~ .t - t, ~
~ _ li > _ 2r., rewllii - 2n < t* - 11 < 2rr SHU - 2rr < (k1 - . h)2tt < 2"': Dec1
_ 1 < k, _ k < 1 ~i In mod nccesar k1 - k ~ 0. A~adar t 1 = t* ~~ t este umc.

<

< - 3 rezulta 0 < 2r.

-1
t = 24 "'
17

120

+ 2(-4) ~.

+4

> 1. Dec1 -27<

unde t* =

+4 =

~. k = -4.
17

= - 17
-56
4 -

D'
4
t
m < ;-2tt
56
17

= 12
17

-sin (t- n),

AM

---;t

k<~ < k + 1.

Dcmon~lra(ie. Deoarece
y 2 = cos2(t - n) + sin2(t - n) = 1 (coordonatAle lui M v'erificii ecua~ia cel'cului, unitate C) pnnctnl M este situat pe C.
Dint E (r. , 2rr), rezulta cat - n: E (0, n). Fie M'(x', y') , unde x' = cos (t- n) ~i y' = sin (t - rr). lnsearona ca M' E s, conform definitiei func~iilor
d!
cos ~i sin. Avind abscisllle, respActiv, ordonatele
numere opnsA, punctele Jf ~i M' slut simetrice
-H
fa~ii de origine11. axelor de coordonate (fig. V .1).
Deci M ~i M' slnt diametral opuse In C. Din .
M' E s rezulta M E C - s.
13

x2

~1<

atunt:l -2tt

co~ (I- r.),

atnnri punctul .M de eoordonate (x, y) este Ri&uat pe C - .-;, iar areul mare
are lungimea t.

Demonstra1ie. Fie k parte a lntreag1\ a mJmill'lll ui ~ adica

11 2"
= - --.
17

Fig. V.t

E .~, astfellncit lungimea arcuiui mic iM

f'
L-rr

1. Funqla de acoperire unlversala a cerculul unitate

Exemnle.
l. Daca t
r

MI. OJ

k = -

In capitolul IV, 4 a fast .prezentatu o func~ie care asociaza fiec5.rui

Functii trigonometrice

(1l

2Tr

1 ~i t = (2rr 2( - 1)n-. NumArul t* este 27t -

< 0. In acAst caz

- 5)
- 5~

810.1}

A'IO)
A'

are lnngimP.a t -

1>

(conform
...----.._

definiyiei func~iilor cos ~i sin), iar arcul M'A' M

are lungimea
mea (t - '~>)

n;,

deci arcul mare .'11 are lungit ~i lema este demonstratii.

+ n: =

' Iu1. 4"' 1. se asoCon rarm acesLlH. Ieme1numatu

8'

ciazll. pe C- s punctul de coordonate (- cos

I ,

<

d
~a ar

AM'

Arcul mic

(-..!.. _V:fJ

f...:.. I)'

t-&

Fie d tangeuta In A la cercul unitate C

(fig. V.2) ~i E E d, astfel ca B ~i E sll. fie in acela~i semi plan fa~a de OA. ConsidP.ram un sistem
de coordonate pentru ll, astfel lncit A sa 11.iba.

I
I

l I

F ig. V.2

f,

sin2:.)
sau.
3

121

coordonata 0, iar x 1.; > 0. PenLru

a simplificu nutatiile, un punct al
lui d va fi notat cu conrrlonata sa.
1>0' /
I
Dreapta d devine o axa a numereI
/
I A
lnr nm!P..
~"
I
/
I
Pentru a pregati rlefini~ia unei
/
I
\
I
func~ii important e facem urmatoaI
\
rcle considerayii intuitive. Dac!l ne
\
I
\
imaginam ca dreapta d estP. sufiI
I
''
cient de flexibila, putem accepta
I
I
pruccsul de tnfiiurare a ambelor ei
I
I
jull)atat-i In jmul cercului. Semiax:a
I
I
numerelor reale pozitive se in/a~oara
I
I
in sensu! invers micil.rii acelur de
I
I
ceasornic, iar semiaxa numerelor
I
reale
negative in sensu! mi~carii
\
A'
I
\
I
acelor de ceasurnic.
I
I
\
P rin accst procr.deu de inf/i~u
' ......... B' /
rare,fiecare
punct de pe axa d ajunge
I
intr-un punct determinat pe C, deci
Fig. V.3
ficcil.rui nnma1 real t ti corespunrle
un punct M 1 E C. Am dP.fin it astfel o func~iP. f: d--> C, care asociaza lui t E R
punctul f(t) = M 1 de pe cere. ~tiind ca lungimea lui C este 27!', puncLele 7!',
37!', 57!', ... ale dreptci d ~i,de asemenea,punctele - 7!', - 37!', - 57t, ... ajung

'

'

--

+ 47!',
2

27!', ..::.

+ 27!',

t - 27!'; t

(2)

f, f + 27!',

.2: - 47!', ... ajung 1n B eLc. In general, punctele t, t

2

+ 4", t - 47!', ... ajung 1n ~tcelu~i punct M,

f(t + 2/m) = f(t), Vt E R, Vk E Z.

adicii

Se observii. ca un segment cu origineu in A !Ji cu ex:tremitataa intr-un pnnct

oarecare t (fig. V . 3) prin 1nfa~urare, intrun sens sau altul, poate acoperi de
nuu multe ori cercul, punctul t ajungiiid ln M 1 E C.
Folosind dcfinitia runct.iilor cos !Ji sin si lemclc 2 Ri 1 putem defini 0
func~ie F, care aso~iaza oricilrui numi'ir real ; un punct pe cercul unitate C,
fara a folosi procedeul intuiti:v al1nfli!Juril.rii. Yom arll.ta eli aceastil. funcyic F
vn avr.a p1oprictiililc func~ici f.
Definim funct-in

d:

F : R -+ C, F(t) = il.f(x, 11}

prin

llrtnil.toarel~

(fig~ V.4),
=

(f)= M (cos f,

sin

f} =

M(O,t)

B, F(1t') = M(cos x, .sin 1t) = M( -1, 0) = A',

F ( ;)
=

f,

M (-cos

M(-

eC's

fa") =F

~.
2

(2x

{~
-

- x), - sin

sin~)
:l

c: -

7!'))

M(O, -1) =

+ T) =F (i)

= M (cos i

!8'
I

B',
sin

i-)

Fig. V.4
=

M (}

vn.

DacA nu se fac alte precizari, conform rleJi.ni~ici func~iei F, prin .AF(ij

vom. intelege areul mic de lungimc t, d&ca t E [0, 1t), respectiv, arcul mare de
lung~me t, dacii t E (1t, 2x).
T e o r e m a 1 A vern proprietatea

.F(I

+ 2/m)

F(t), VI E? R, Vk E' Z

ilemonstra(ie. Conform lemci 1, exista numerele unice

t* E [0, 2x) !Ji l E Z, astfel ca t = t*

+ 2l7t'.

At unci

F(t + 2k1t') = F(t* + 2(k + l)1t')

deci formula (3) este demonstrata.
L em a

a. _Orieare ar

fi t E: R

=F(t*) =F(t* + 2l7!') =F(t),

II AF(t) II - I AF(- I) II

Demonstrafie. Dacii t = t* + 2kx, t* E [0,27!'), k E Z, atunei - t = 2x - t*. - 2(k + 1)x. Deoarace F(t) = F (t *) iF(- t) = F(21t'- t"'), demon-
stratia se reduce la a arata ca 11 AF(t*) 11 = 11 AF(21t - t*) 11.
Daca t"' E [0, 7!'], atunci 21t - t* E [7t, 21t]. Arcul AF(i"*) (fig. V.5,) are
.
*'
1
-....
Iung1mea
..---..t , 1ar arcu mare AF(21t' - t*) are lungimea 2Tt - t* , deci arcul

mic AF(21t - t*) ruc lungimea, 27t- (27!'- t*) = t+. Deou.rece arcele miei

..---..

AF(t*) ~i AF(2x - t*) au 11ceeai lungime,

coardclc corespunzatoare lor slnt cougruente
~i teorama este demonstrata in acest caz.

8
A(1,0)

condi1ii:

1 Daca t E [0, n), ttt.unci x = co3 t, y = sin l.

2 Daca t E (11:, 27t), atunci x =
nos(t
n), y =
sin (t - - n)
3 Dacli t _ t"' "t' 2/cr:, t* E::: [0,2n), k E Z, atunci F(t) = F(t*) .

Avem: F(O) = M(cos 0, sin 0) = M(f,O) = A

,,y

in A'; punctcle 0,27t, 47!', ... ~i -2Tt, -41t, ... ajung in A, puncta] a
~-

Funo~ia F poartl numele dll funo~ia de acoperire univeraalA a cereului unitate.

Cazul t* E (1t, 2Tt) se trateaza in mod

analog (se schimba doar rolurile numerelor
t ~i 2n - t*).

T e o r e m a 2. Orieare ar

8'

t, u E R,

avern
Fig. V.5

('t)

II F(t) F(u)

--=II AF(t - u) II
123

DemoMlrafie. Scriem numerele t ~i u sub forma

t = t* + 2k"', ~ E [0,21t), k E::: Z ~i u = u"'
+ 2ln, u* E [0,2n), l E Z, conform lemei 1.
Deoarece F(t) = F(t*), F(u) = F(u"') ~i F(t- u) = F(t- u*), demonstra~ia se reduce la a
arata ca IIF(t*) F(u"') II = II AF(t* - !f*) ll
Dacii 0 ~ u * ~ t* < 27t, rezultii imediat

(fig. V.6) ca acul F(t*) F(u*) care nu-l con~ine

peA al'B Jungimea t*- u*, ca ~i arcul AF(t*- u"'). Din congruenta celor dona arce rezultii congruen~a coardelor corespunzatoarc, ~i teorcma este demonstratii.
Daca 0 ~ t* ~ u* < 2TC, se demonstreaza in mod analog cil.
IIF(t*) F(u*) II = II AF(u* - t*) II ~i tinind seama de lema 3, teorem~ este
demonstratii ln toate cazurile.

DemoMtra{ie. Formula (3) aratl!. oil. F admite ea perioade numerele 2k,.,

unde k E Z. Dintre acestea, eel mai mic nurn:lr strict p02:itiv oste 2r.. 0
pel'inarla T E (0,2"') nu poate existo., oaoi F(O) ~i F( T) fiind puncte diferitA
pe C, pentru x = 0, F(x + T) '-=1 F(x). Rezulta oiS. 2rr oste perio~:~da principalli
a lci ~

1. S11 se delermine coordonatele punclelor:

F'ig. V.G

Delinifie. Fie M 0 mul ~imll O lll'CCIU'O. 0 functie

perwdica d11cli exista T "f O,astfel !ncit

r : R .... M

se

nume~te

f(x
T) = f(x) pentru orice x din R.
Numarul T ae nume~te perioad(J. a lui f. Daca printre perioadele strict
pozitive ale lui existii un eel mo.i mic numli.r To , atunoi To SB nume~te
perioada principala.

(5)

F(5~<),

f(x)

+ T 0) =

= f(x-

T0)

f(x

+ T + 1'

0)

T 0 ) = f(x -

= f(x-

T0

T0
-

= ...

+ T 0)

T0) ~

...

F(x

+ T0

I T 0 I- ...

= f(x- T 0

3. SEi sc a ra te c11 F(t) ~i F( -t) slnt simetrice ra~~. rle

dreapta OA.
4. S1t se arate c11 F(t) ~i F(>t - t) sint simetrice faFI
de OB . .
6. S~ se scrie ecuatia dreptei delerminat/1 da punctclo

F(f}

Atr.O)

~i P('~J

Fig. V.7

<:;. !_ <

+ T. sau

.:.,
T,

(G)

T = T*

definind astfel douii

trigonometrlce sin

~i ro~

sin t,

func~ii

cos : R

-->

~i

sin: R ...... R,

numite funcfii trigonometrice, care prelungesc functiile cos ~i sin, int1'0duse

ln Cap. IV, 4., de la [0, 7t] la R.

k f 1.

A vern ca exemple rlB vaiori numerice ale acestor funr,~ii:

2n

+ kT0

810

Numiirul '1'* esle ~i el perioada,deoaret:e f(x + '1'*) = f (x

T - kT0 ) = f(x
T) =
= f(x), Vxe R. Cum 0
T* < T 0 ~i T, este cea mai micl! perioadll strict pozitivl:l,
~i
rHzultd T = 0. DP.ci, conform cu ( 6~ orice pArioadil 'I' Aste de formu kT0 , k E
lema este demonslratli.

<

~~~~qiile

adicl!

<:;. T - kT0 < T 0 Exisla deci n umerele k e Z

'J

x = cos t,

To

De aici hT0 <:;. T < kT.

~i T e [0, T,), aslfel ca

T,- ... - T,).

kT0 , unde k e Z,Sint perioade. Rl!mlne de dcmoIstrat ell oricA perioadii

3- =

V3
57t 2 . cos 4 =

- - 2V2 cos- .611n

z,

cos
r.os

J=

cos 4 ""

!i' - n) =

~,..
cosT

(57t

(11n

cos (rr - _::) = - cos n cos .!:.. 6

a 3. :'Jnuf F de acoperlre univel'lialii a eereului unitate este

periodleli de perioadl prlntlpali 2r..
124

Prin functia F de acoperire universalil ficciirui numar real t i se asociad.

un puncL unic F (t) -" M(x, y) de pe cercul unitate C. Coordonatele x ~i y
sint ~i ele unic dP.tP.rmino.tc, dacii t este dat. Vom nota

+ To).

= f(x), deci

Teste de forma hT0 , he Z . Fie k pal'tea lntreagl! a numiirului

Tv orv

}' r:'l

,Demt>nstrarie. Avem

A~adar numerele

~'l F(103~). F' co;~'l

a) F(t) ~ P 10 b) F'\t) = P,, c) F(t ) = P,, d ) F(t) = P .

Lema f.. Dae& T0 este psrioada prlnclpalll a lui 'f, atnnel perloadele lui
'1U""'.t ele. ~ T 0 , unde k E Z.

Pe de altl't parle, ((x -

F (-

2. Punctele P 1 , P, ~i P,, P 4 sint rHHpP.ctiv pe biscctoarclc unghi urilor axclor do coordonate ~i pe cercul un itate C
(fig. V.7) . S11 se a fl e tool~ mnnorolt: ruale t pentru care;

f sh t

f ix) =f(:r:

C:'}

F(-77t}. F

..1

=~

sin

~"' =

sin

r.

1r

I'
i

=
6.

sin n sin .!:.. = cos .!:..

ti

(s"' +-f)= sin y

125

Demonstra1ie. !ntr-adevar

Deoare'ce (cost, sin I) slnt coordonatele unui punct de pe cercul C, coM 1

respectiv sin tau valoarea maxima 1 ~i valoarea minimli - 1, deci
-

! ~ 1

cos

i - 1

t ~

sin

Func~ia F fiind periodicil, functiile cos ~i sin sint i ele periodicc

perioadii a lui F este o perioadli pentru cos ~i sin. J..?eci

cos(x + 2kn) = cos x

~i

func~iile

cos

~i

sin nu mai au alte perioade.

in

ros

Ariitiirn acum eli

Teort o

. Funl'fiile

~~

or1ce

pl'! ioadt

f + r.)

r e o r e ma
(2)

~.

1 sint

sin2

! =

1, Vt E R.

f(-x) = ~-f(x), Vx E R.

T e o r e m a 3. Funtr-i"' g no u tri r-ou e11(e parA, iar Iunetta trlgonotetrlea 1n ''~ unp rj.
Demonstralie. Deonrcce
cos(- x) = cos(O- x) =cos 0 qos x +sin 0 sin x = cos x,
functia cos este pari!..
Din (.1), (2) i paritatea func~iei cos avem
sin( -x) = cos (

f + x)

+sin ( -f)sin x

cos ( -

i- x)

b) =cos a cos b +sin a sin b..

(!onset' in t ~ Orirare ar fi numArnl x avem

126

i-

X)

cos ( -

f Jcos

~sin( -%)sin x = si~ (21r- ~37t

2Tr)sin x =

Obsermfir.. lllil izlnd delini~iile runc~iilor sin ~i cos, COI)Secintde Lememelor 2 ~i 3,1111merele sinx ~i cos x pot fi <:alt:nhtlt: cu ajutorul unor numere de forma cos 1 sau sin 1, unde

Conform tcorcmci 2, 1 dir1 acesL capitol, II F(a) F(b) II =

b) 11. A vern F(a) = Jlf(cos a, sin a), F(b) = M(cos b, sin b),

COS (

rezultll ca func\-ia sin estc imparii.

F(a- b) = M (cos(a- b), sin(a - b)). Aplicind formula distantei dintre

douii. puncte peutru II F(a) F(b) 11 , II AF(a - b) II (calculele sint acelea~i ca
. Ia demonstra~ia teoremei din capitolul IV, 4) ~i P.gal!nd rezu)Latele se ub~ine
formula (2).

(3)

x)

= sm ";!' sm x = - sm x,

DP-mon.~traeie.

F(a -

(!!.2 -

9i se nume~te im.parii dacli.

t E

(o, ~)

Aeest. prorcdcu de calcul poart.a numele de reducere Ia primul cadran,

deoarccc putu:lH d<' )Jc C corespunziltoarc numerelor t

II A

... R se nume,te para daca

f(-x) -=-- f(x), Vx E R

2t

x)J = cbs .':_ cos

f :R

Definltie. 0 runc~ie

Orirare ar fi n, b C R,

j .f'nR(a

- x)+sinf sin(i- x)=sin(f -

distiuctc. Dcci cea mai micii perioadii stric~ puzi tiva a func~iei sin este 27t.
Sii. prcsupunem cii fmtc~ia cos admiLe periuada '1' 11 E (0,21t). Am avea
cos (t + T") = cos!, oricare ar fi t E R. In particular, pr.ntru t = 0,
cos 1'" = cos 0 = 1. Deoarece nu uista un numar T" astfel ca 0< T" < 21r
i cos T" = 1, pcriuuda. cca mui mica sLriqL pozitivii a func~iei cos este 27t
~i teorema estll rlemonstrata.
Orice punct F(l) fiind pe C, numerele x = cost ~i ?f =sin t verifica ecuayia
cercului C : x.2 + y 2 = 1 (Cap. IV. 2), deci

I~os

cos x = cos (x + ..::_ - _.::.) = cos [_.::. - (.::. -

principal~ ~~.

sin, dcourccc, de excmplu numcrclc sin (f)= 1 ~i sin (

sin (x + 2k1t) - sin x, Vx E R.

'lU

Demonstrafie. Sii prcsupuncm cii func~ia sin ar admite o perioadil. 1" E

E (0,27t), Am avea sin (t + T') = sin t, oricare ar fi t E R. In parLicula,
pentru t = 0, am avea sin T' = sin 0 = 0. Singurul numilr care satisface
condi~iile 0 < T' < 2rt ~i sin T' = 0 este n. Dar r. nu este perioadll. pe~tru

(1 )

cos(-~- x) =cos ~cos x +sin!. sin x =sin x

1.

= sin

Vi Sin (: -

l=

. 1 -2.1 OT = sm

D e exemp l u: Sill
14

(o. :) se

a rlil

in ea<lranul

9rr) ~
s,. +11.

. 9rr - cos ( -1r - 91t) = cos { sm1~

2
H

2r.)
=
H

. 1211t s<: ca Icu Ieazt.

" cu UJU
. toru I numaru Iu1. cos 7'
"' (.c:a1e sc c:1Le~le
.
=cos -"'- ~1. sm
cu apr_o-

xima~ie

14

din l.alw.lt:lo: t.l'igonometrice ), unde .':. e (o _.::.).

7
' ll

Aplica1ie. !;)tiind eli a E

COB X.

inUi al axclor de coordonate.

sin b = ~,
13

sa se calculeze cos (a -

c:

2n)

cos a = f

b 'E

(o, %)

b).

127

Solufie. Deoarece a E { ~.

de~i

~tiind ca

8in a < 0.

27t) punctul F(a) este situ at in oadranul IV,

sin 2 a

+ cos. 2 a -

In mod analog se obt.ine cos b =

1 11i cos a =

!.=.

t3

~,

rezulthin a=

A~adar

Cosinusul sumei. Sil: demonstram cil:, oricme ar fi numerele reale a vi b

avem:

! . ~ + ( - ~}. ~ = ~.

cos( a - b) =

13

1:J

3 Formule pentru cos (a..., b), sin (a- b), sin (a+ b)
~I formule deduse din acestea

I ilos(a + b) :._.. co~ a cos b -

(4)

65

11in a

~>in

Intr-adAvar
cos(a
l. Sii se calculeze :

b)

i)

. ( -:~,
131t')

cos~ ;
5

c) sin ( -

%) ,

d) <:us ( - rr),

!:US

f ) SIR

j) sin 2115n,

g) sin 187t,

k ) COS

h) cos 13n:,

5
I) sin "'
4

~ t~

Sill
.

23
"' 1

Formula rezulta din

--> R, f ix) = sin' x

u ) g : R-> R, g(x) - x", n EN*,
c) It : R :-+ R, lt(.r) = x + t,

sin(a -

+x

ln dernonstra~ie au
(6)

b-

[i- (a- b)] =cos[(i- a), b] =

sin (~ - a) sin b
sin acos b -cos asi n /J.
=

fost folosif.e for mulcle (3) din paragraful 2.

isin(a +b) =sin a cos b +cos a s;bj

Pentrn a obpnP. cgaliLaLea se scrie succesiv:

13

sin(a +b)= sin[a -

"' +s in' .~~sin ~ .

a) cos " cos
7
28
. 7
2R

~~)cos

cos

Sinusul sumei. Daoa a, b E R, atunci

4. $ii se eal.:uloze:

b) cos(x I

b)=

(~-a) cos

cos

i [x)
1

~ ~~-ij=~a~b-~a~b

2
cos 01r
3

f :R

d) i :R-->R,

(-b)] - cos a cos( -b)

sin a sin( -b) =
cos a cos b - sin a sin b.

(S-a ~inut seama de paritn.tcu funcpei cos ~i imparitatAa fu nc~iei sin.)

Sinusul diferenJei . Oricare ar fi nurm.wele reale a ~i b a vern:

41251!',

2. Dacil .r e (n:, 2>r) ~i cos x = 2., sa se cRlculeze sin x.

25
.
3. Si1 se sta!Jileasd\ carr. din urmatoaJ-elc funqii este para ~i r:nrc est~: imparil:
a)

cos[a =

al sin~ .
.

+ b) =

:r+sin(x

+~)sin

(-b)J '---sin a cos(-h) - P-Os a sin(-b)

sin a cos b
cos a sin b.

x.
Exercitli

li. llacll. sin x

> o,

cosy<

o,

cos x = -

..:!..,
5

cos(x.- y).

Sin

13,

sil se e.alr.ule>e

n)

11. S;1 so !iratl' ell., oricare ar fi a E R:

7. $tii nrl

Cil.

a, bE

(% r.J,

COS

u = - 0,8, sin b = 0,96,

cos 2:. cos 2:.- sin ~si n "

b) cos (
Sa

Se deter mine

coordonatele punctului F (a - 6).

8. S:l se dHterminc coordonate!e punctu lui F(xi.~Liinrl cii sin x +cos x = 0,2 ~i cos x <O.

20

a) 1 - 2 sin' a = 2 cns' a - 1,
b) 2[1
cos a ) - sin 2 a = (1
cos a)',
c) cos a
sin 3 a = (sin a+ cos a) (1 - si n a c:os a).

1. Sa se ca lculc:z":
~0

~ - :c) r.os x-.Rin (

i - x) sin "

2. Sa sc arate eli oricarc a r li numeele ''CHic '" ~i y avem:

a)
b)

COS

"'}

c:ng -11: 4

COS ( .'!:

+ -1t) SID
. -"'
(t

cos (x - y) cos y - sin [x -

~ SID

It

x,

y) Hin y ~ cos x ,

128
1 - MatematlcA - Geometl'le

~~

trlsonomctrlc cl. a IX-a

129

c) cos(x + y) +cos (x - y) = 2 cos x cos y,

tl) cos(x + y) - cos(x - y) = 2 sin x sin(- y),
e) cos 2 (x- y) - cos'(x + y) = ~sin :r: c:os x sin y cos y,
f) c:os' x + cos' y - (cos x - c:os y)' ~ cos(x + y) 1- cos(x - y),

In plus,

cos 3x = 4

g) cos(x - y) cos(x 1- y) =cos' x - si n y,

y'-

h) ens-(-; 1- x -

<

sin b -

~ cu~ c = ~~

cos "-

<

0, c:os b

>

0, sin c

<

+ 1) ~ +

x]=

b) cos [ (21<

+ 1) ~ +

x]

(- 1)h cos

c)

e)

d) '"'" 5rr ,
24

sin~.
8

cos~8

6. Sa sc veri lice itlcn t it:Wle :

a) s in [ (21.:

3
h) s in n ,

11) cos 2:.,

0 , sfi se calculeze n umlrt:le ~:os(u + b

c) ~i co(a 1 b - c).
4. sa se aralt: Cl'i micare ar fi x numiir rBa l ~i k n u milr In t reg avem:

a}

x,

I~ OSC X -

Sin" X

c ) cos 2x

+2

e) sin 2x

+ V3 cos

COS 2x,

L) (

sin' :r = 1,

""s -:r2 -

d) 1 -

X)'

s in -9

2 .sin' (

- 1 - s in x,

f - x)

= sin 2x,

= ( - 1)1<+ s in x .

Din formulclc (2), (4), (6) se ub~in ulte formule utile In uplica~ii.
Pormule pentru cas 2x i silt 2x. Daca In furmulcl~ (4) ~i respectiv (6)
puncm a = b = x, rczulta
cos(x + x) = cos x cos x - sin x sin x

+ x) =

sin x cos x

+ cos

sin 2x

2 sin :t

cos~

f) 3 sin 5,;

2x -

+ V:{ ""s

+ ~) ,

ax = 2 V:i' s in ( 5x

. "

V 10

sn - =
;,

v5

!;>i

2
Indica!ie. Se scrc
S ill ( - "

2 sin ( 2x

+ ~

7. Sa sc a rate ci\

x sin x.

ObtiHem formulele
(7)

x - 3 cos x.

cos x sin 11- sin x cosy,

~3

sin(x

cos~

Exercitii

i) s in(x + y) sin(x- y) = sin' x - sin y ,

j) (sin x +cos y )' + (cos x +sin y) 2 = 2(sin(x + -!!) + 1),
k ) si n(:r: + y) + cos(.r- ul = (sin x + cos :r) (sin y + cos y).
3. gtiind cil sin a =

pi'Ocedtnd In mod analog Re obt.iflll

+ 3n:)
_5

co.~J ~
5

v~~. .
4

sin " san

~i
~i se obli ne

(8)
If> t:os' _::- 12 l'OS' 2:,

Formula (8) se mai utilizeaza ~i sub formdc

cos 2x = 2 cos x 2

1 s11.u cos 2x

;I

1 - 2 sin~ x

"'yr::-;;;:;;;:'
- - 2-- l.:z:

1U

i
~

1 = 0.
'

R. Sil se ''alculeze sin 2:. ~~ os 2:..

Tot din (8) se derlnc formulele

', cos x I

!_i

10

2
I sin x I = "'v/~
"'.
2

A p l i c a f i e. Sa se arate cii sin 3x se poate ex prima in fnnc~ie de sin x .

Salujie. Avem sin 3x =sin (2x

x) = sin 2x cos x +cos 2x sin x =
+ (1 - 2 sin~ x) sin x = 2 sin x(1 - sin 2 x) sin x - 2 sin 2 x = 3 sin x - 4 sin 3 x.

= 2 sin x cos 2 x

130

10. Sa se arate ca expresin

E = cos(a

+ h) -l

cos(a -

b) -

cos 2a cos 2b

este constant!\.

131

f.

~U'lCt(iJe t,l! $i CtJ!

Se verificli imediat ca func~ia ct.g estc impariL

Cu a jutorul functiilor sin ~i cos RA pot dAfin i Rite fn ncW trigonometrice.

An utilitAtn mni mare funcliile tangentli ~i cotangenta notate respectiv c11

tg

~i

De asemc~ea, se demonstreaza in mod analog ell ttre perioada principalli rr,

deci are acecu~i mul~ime a perioadelor ca ~i functia tg.

ctg.

_Din ctgx =

Funcfia tg. Fie d

mul~imP.a numerP.lor rP.aJe de fol'mu

%+ kn,

unde

x)

t~r(%-

rezulta eli functia qtg nu necesitli un studio

Reparat. dcourccc cste acel a~i cu studiul fnn11tiei

k C Z. Fu11c~ia tg se define~te astfel:

tg : R- d

---+

R,

tg

cos

"' n r
I
1 1
1 l,
i' t ctul nsocint cu 1 priu
funr.tia F do aroperln- unhersol:\ a eereului unitatl', d dreapta tangenh\ Ia (
In A (f, 0) ~I {T) interserpo
r~.. plf'lor () U ~~ d \tunri T ore
r H ona I~ II
).
8
B
lJemvnslratic. Deoarece t ~
~ :<_.

;''

+ krr, unde

cos t

rezulta eli

x. Rcua.t.ia dl'cpLci d csLe x

Tare coordonatele (1, sin

f'!

ens

In

I.

1
)
t

)
7t

t g (a

si n(x

(9)

+ cos a sin b
cos u cos b s in a s in b

+ h)

si n a cos b

tg(a +b)= - lga+tgb

-

l - tg atgh

sin x _

tg X

'

ros x

ctg : R-IJl -. R, ctg X = - - .

si n x

Pruccdlnd in mod analog ca in cazul formulei (9) se obtinr. forruulu

1. De aici

numarul rr eAtc pcrioada. Se puul! prublema de a decide dacii ex ista perioadP.

strict pozitive mai mici decit rr. Ar insemnn cii, daca T esLe o asemenea perioa.dii, Lg'x ..L T) = tgx . Yx E R. P entru x = 0, rezulta tg T = tg 0 = 0.
Am ajuns Ia o cont.radict.ie, deomecc nu exista T E (0, r.), astfel ca tg T =
= 0. ln consecintli mul~imea perioadP.lor fnnc~iei tg esL_e {k1t , k E Z),
perioadn. principala a ei fiind n.
Functia ctg. Fie l]l multimea numerclor reate de forma k1t, unde k E Z.
Func~ia ctg se define~te astfel:

132

_ sin{a

(10)

b) =

t. (a g

tg a - tg b
1+tgQtgb

- -

'--- - - - --

f - x).

Simplificind frar.~i a en cos a cos b Sl! ob~ine:

IIJ IU -

+ r. )

+ b)

tO!(a +b)

i teorema este demonstratii.

= r;os(x I 1t)

tg (

Avem

Din furmula (9) pentru a = b = x se deduce

Demonstratie. DeoarAf1A, oricare at' fi x rcul,

t ( I
g X -

x=

Formule in care apare funcJia Jg. A Lunci clnd sint considerate expresii ln
cure apar func1iile tg ~i ctg, sau in care apar fuuc~iile tg, ctg, sin ~i cos la
numitori, vom presupune ca slnt excluse din considernt.ii ucele vttlori ale variabilelor, pentrn cnrc cxpre~ia nu are sens. E levii vor deter mina 1n fi ecare caz
mul~ip1e a valorilor care t rebuic cxcluse .

k E Z, punc-

t nl M nn pout.c co incide cu B
sau cu B', deci dreptele 0 M ~;>i
8'
d (fig. V.8) slnt concurente.
Coordonatele punctului T se ob F ig. V 8.
tin rezoh'ind sistemul format cu
ecua~iile dreptelor OM ~i d. Deoarecc 111 are coo,dont~.Lele (cus t, sin t) ecuatia dreptei OM este y =sin

ctg

.7:

Se verifica u~or ca fnMtin tg estP. o func ~i e impura.

l]l ---+ R,

ctg : 1t -

sin x

(11)

.2 lg X

~
!--L~2x

_1 -_tg'x_

De asemenea, din
'

.,

..

2 si n !!.... cos..=..

Sill-

g 2 = -.c-os___
x

= __2_c_o_s_' -~-

s in x

= --- .
1 -f COS .T

rezultti
(12)

x
sin x
tg
-=--

+ cos_x

133 .

ln c ontinuare vom a r ilta c11 numerele sin

~i r.os

se exp1imll. t'.i1<1

radicali cu aJ'utorul numarului tg.::.. Avem

2

cos x = cos 2 -~
2
sin 2

g} 2

sin~ "'- = 2 cos 2

Si n

2.r -

:=. __ 1.
~

s in :l.r

-= tg

--

r os x

3. Se dau tg a =

r) ~ -~~ + s in :l,,. -- 2 dJ{ 2.r ;

:l ll l :r
t'OS :r

h l tg 3a -

:r

- 2 deducem cos 2 ~T:

:!
ens' '"
2

Tnlnnuind , SP. oh~ine

... !}liin<f tii II{

.T

'!'_.

11

II

sa

1 - tg ~
2

COR X = -~

r..JJat;.l ;:. em:; :r

11

tg :Ja f,g ~~~ l~ a .

t~ ( n

+ h + r) .

~-r

+n

.,.

f'OS 2 ;r

- o, s;1 se rakulezc cos x, sin :r ~i I~ ~~

:!

10 sin x - 1 1

+ tg'.:
2

5. Transformarea sumelor in produse

2 lg

Folosind fom lUie corespunzatoare, dedu(]Am

sin

Lg

De asemenea , pornind de Ia formula sin x = 2 sin !_ cos _:r se nb~ine

(14)

--r

sc ral<:uleze cxpresi a

E -== m J-;in

-----------~

(13)

tg 2a

S,"t se <a k ul r >.r

~
::._

D .In t g2 -X = 2

~lg (1 ~:;-~~~.
<lg " ;- , . ,~ " '

el clgia + b)

+ b) -1
sin(a + b) sin(a

-=2

x = ~ ---

cos(a

cos(u

+ b) -

Dacii

11

1+ t,f{ -':.
2

A p li ca 1 i e. Sil se ca lcu leze tg -~- .

:lfa

Solufie. Av.em, conform formu le i (12),

b)

sin(a ~ b)
sin(a - b)

+ cos(a -

=2
=2

sin a cos b,
uos a sin b,

h) = 2 cos a cos b,
b) = -2 sin a sin b.

cos(a -

b ~ p ~i a - b = q, atun(]i a =

l' :

'! ,

" ;

OL~in em urrnatoarele form niP. cle transfonnlll'e a sumelor in pr.:>duse:

"

. s1n
12

..

(15)

tg~ = ---~2/t
7r
1 +cos 1~

rcz ultil:

(16)

tg

t: 6 -__:_V'T

::.. =
24

' I v'ti -j-

tg(a +b), dacli sin

a) eos(a +b ) = 1 cos a cos b

e) lg 2x = - - {tg :c -

134

a=~ ,

lg a lg b;

tg:

;
:.r

p+
. p~--- ql
q -= ..? cos --q sm
2

Vl

Exercitii

Afla~i

.
Sin

_ = (V2 - 1)(V3 -- i/ 2 ).

Ramine ca exe rci~iu sa se ob~inii nuP.st rczult at uti lizind formula (1 1).

1.

cos b =

bj Lg

v;,
.< j

(18)

cos

lg'r t g 17:

bl

s p - cos q =

a> 0, sin b < 0.

d) s i u(a I f,)

s in (a -

(17)

lg 2 x -

+ r.lg- a

1 -

lg :r;

tg b

l'L{l' a tg b ;

. p- +-- 2 sm
2

q s .m p -q
2

Prin calculc simple Ee Jeduc formule de transformarP. n sumci ~i diferen~ei

de tangente in produs.
(19)

I.

tga

~g~o~~-___cos
si_nr_aa_
__b_I _-J
__
ros b
135

ln exercitii, uneq1i ~ste util sa se transforme produscle In sume. Asemenea

( ormulc ~e ob~in din cele de mai sus:
sin a cos b = sin (a + bj + si ni a. -

b)

2
COS a COS

b.

: us(n 1 h)

+ r os(a- b\

Graficul func;iei sin. Sii considcriim ir!Lr-un plan un sistem dA coordonaLe

de reper (0, A, B). Ne propunem sa trasam locul geometric al punctelor M
din acest plan care au coordonatelc de forma x = t, y = sin t. Deoarece,
din aceste egalitil~i rlcduccm y = sin x, acest Inc geometric este graficul
funr.p ei
sin : R -> R, x ...... sin x.

sin a sin b

<oslo - b; - rosfa

+ bi

Proprietatea de pmiodici Late a acest ei functii dil graficului ei caracteristici

2k'Tr, k E Z, au acAAa~i urdonatii
spcciulc. Faptul cii punctele de nbscisc x
Sin X, faCA posibilii trasarea graficufui in intervaJuJ [0, 27rj ~j apoi Sii reprt>ducern
acest graf.ic in ambeiA sAnsUI'i de-a lungul axei absciselor pentru 11 ubtine cit
rlorim d in el.

ForrnuJcle numcrott~Le ~i puse In chenar trebuie memorate de ciHre elevi.

Pentru a le aplica cu u~urintii, este necosm sa fie retinut ~i modul in r.are pot
fi dcduse.

Cind x parcurge intervalul [- " , -"-] , sin x crete r!e Ia vuluarca

~

Exercltli

sin (-

~) =

-1 Ia valoarr.a sin

1. Sit se tl"a nsfon ne in produs:

a) sin 105 +sin ';5,

c) cos
e)

~ - r.os 2..
4

+ s in 3:r + sin

s in.r

5:r,

('OS

?5'

ll)

Sill ~ I
~

r) I' OS 2:r

J =f. lntr-adevaJ'

avem

2 sin "' - "' cos x, + x,

sin x, - sin x 2

+ COS

b)

15",

2
!iin " ,
3

+ I'OS

4x

+ ros

ll.7'.

< "' - "' <

2

~~

'It

_ _:::: <x +x:! <

1

1t

l!. S:l 'e verilire iderrl il.i1(il e :

a)

I' OS :Jx cos 3x +

I'OS .'12' -

e o~

sin 3x -

rj r'ns'"' 1 COli ' 2r.

3.

ros' 3x

~:r

sin

sin :r., -

ros 2:r

sin

:r;

+ ros 2r + cos 4x + cos Gx =

6 eos x ces 2.T cos ~x

+ si n

d) sin;c
ros x

~ ~I

...L f'OS

Jg x J!( 4.>: b.

5x

3x + si n ,,. + sin 7:r I s irr 9,.. . = J.g S.T

cos 3x + cos 5x + cos 7x + cos 9x

r.os <t I r iga

=> ~in :r.1

'

c:us

.1:

f-

> 0. A~adru in

r.a7.Ul :r. ,, x 2 E [- ~,

f}

Xt

>

X2

=>

sin x 2
In mod analog ea fune~ia sin este descrescato11re pe intervalul
cus

x, ;-x, este negativ) .

Tinind seama de periodicitate, fuuc~ia sin este crescatoare Jle ficcure

+ sin 2.>: + sin 3x + si n '1: + siu ~x,

r:ors 2.r. , ens 3.r + cos 4x + NS :ix + cos 6:c -

interval de forma [ - .".

S _ s in x
T

.'1:2

x, + x. > o'
2

["i 3;] (In formula de mai sus factorul

translorme in prod use orrmatoa rele s urne:

l:;i't se

>

sin

:r. 1 -

0, cos

Se aratii

= 2clg~sirr(~+2:)ros (!'..._!3._)
2

i astJr.l sin

.v._ >

cos ix.

lndica(ie. Se re<omand~. de exe mplu, pentru suma S, sit se eal corlcze S sin x , sil se
2

Jranslormc fi ~"are produs in su nrii ?i "~" rn:r i <hparl e.

valeJe [-"

..l..

2ktt, ..::.

. a~ + 2kn;] ,
+ 2k7r,
~

+ 2k.r:]
.

~i

esle descrescatoare pe inter-

k E Z. A cest ea sint intervalele de monotonic ale

funcfiei sin.

In tabelul urmator sint trecut.e valorile lui x mullipJii de !3._ ~i valorile co6

* 6. Graficele functiilor sin, cos

~I tg

ln parugrt~fele pecedente am viizut cum fiecar A numar real l poate fi

asociat en nna sau alta. dintrc coordonatele punctelor de pe cercUJ unit,utc C
pentru a defini functiile cos ~i sin. In aces t paragraf vom invlita sii trasam
graficul func~iilor trigonometrice sin, cos ~i tg.

l.i

136

- --

tesJ.>Unzil:toare lui sin x. Sage~ile 7' ~i ':.. indioii me~terea, respectiv desr.re~
terea valorilm functiei sin.
X

r.

.".

32

x / 0 l' :;_1 l'

sm

Va
T

7t

l'

21t

57t

1t

77r:

47t

~"

57t

1h:

1 '>< 1 '>< -1h- -,., 1 -,. 0.,- 2'

2
2

Va
-y-.,1;<

21t

V3- l' - 1 l'O

-2
2
137

-~

PnnctP.lP. ale cliror r.oorrlonatc sc aflii In Label slnt reprezentate in figura

V. 9, iar graficul functiei sin cind x E [0, 2n:] eRt.p. t.rasat in figura V.iO.
Reproducind elL dorim din gruficul din figura V.10 ln ambele sensnri de-a

...
1T

1L
-7

...

.Fig.

v.~

Fig. V.lO

lungul axei absciselor se ob~ine graficul func~ici sin, figura V.11. Graficul
functiei sin este inclus 1n portiunea de plan cuprins~ tntrP. drepLele de ecuatii
y "-~ .1 ~i y = - 1.
Semnul func{iei sin_ Functia sin are valori nnmflrice poziLivc pe fiecare
2/cn:), k E Z ~i are valori numerice negative pe
intl!rval rlo forma (2kn:, n:
fiecare interval de forma (n: 1 2/crr, 2(k
1)rr).
A mpliludinea. Dacli 1'>1 este valoarea maxima a unci furw~ii periodice, iar

~ste valoarea

minima, numarul

f (M -

X .;;

1,

E R, amplitudinea

Aplica{ii

1. Si'i se stabileascll semnul:

'

12

1,5

deoarece .::_
7

c) sin 2 - s:n

12

[o. f]

+ -") < O, rezuIta:

"
'

< rr < 3,142, rezultli 2,096 <

1,ri

"

= 3- (- ~)

J.

Valorilr. funct.ici Sl! oL~in din valorile functiei sin prin inmult.i rea cu 3, adica
graficul functiei f este dilatat in lungul axei urdunatelor fa~ii de graficul functiei
sin. Graficul functiei feste repreientat in figura V.12 prin linie cunti~ull pentru
a-l deosebi de graficul functiei sin care este reprezentat prin linie !ntrerupta.
Graficul functiei cos. In tahP.lul UJ'miitm sinL trecute clteva perechi ordonate
de numertJ de forma (x, cos x) .

".

5-r::

__2:_

1 ,.'i

> 0 ~i

< 2,097. Deci 2 < ~ si sin 2 - sin

2"
3

< 0.

t/3

~i

'"

47t

37t

57t

11rr

----------------------------------1

- 1

V3

cosz 1'>o-2-'>o2'>&0"11-2-'>&- - 2

8rr > 0. c) Dm

sm3, 141 <

3 '

f(x) = ::lsinx

max f- min f
2

functia sin este crescat oare ~i

12

. 7t
sm-

f:R-+R,

Solufie. Func~ia fare aceea~i perioadii ca functia sin ~i ar.elr.a~ interval~ de

monotonie. Amplitudin ea ei este

> _.::_, rezultii: sin .::_-sin "' > 0. b) Din sin

-8rr = s1n
( rr
sm

Rrr .'

Solutie. a) Deoarece pe intervnlul

2. Sa se reprezinte grafic functia

m) se nuinete amplitudinea acelei

func~ii. RezulLii ca, d~oarece - 1 ~ sin

functiei sin este ..!._ (1 - (-1)) _ t.

a) sin ~-sin ~. b) sin .5..- -sin

F ig. V.12

113
t
1
t/3
-. - i ) ! - - 2 - 7 ' - 2 7 ' 0 7' 2-"-2-.>'1

Funr:~ia r.os ar~ tJ.Ceea~i perioadll principalii ~i aCPPn~ i

fum!itt sin. Graficul ei este schitat in figura V.13.

ampl itudinc c:J.

t
F:g. V.11

138

Fig. V.ta.

139

2. Folosind grnficnl functicl sin,schifati graficele func!iilm

a)

f :R

-+

R , f(x) =

sin x f,

f : R ___, R,

12.
I
I
I

Fi~.V.14.

interval de for ma [ - 2:.

2

ficcnre interval de forma [

2:.
2

-1 2k;n;].

f + 2k1t,

3
;

k E Z lji estc ucgativa pe

J.

2k1t

k E Z.

S 7

!m).

E (- 2:. . 2:.).
2

- x.J
Lg x~ = siu (x 1~~

Din Lg x1 -

cos x1 cos Xz

X1

(X1
sm

<

X 2,

atunci x ,

X2

E (- 1t,O).

x; ) -,- 0, cos xi> 0 nos x, > O,

f,

-%') ~i

o:) sin

d)

1t

~ ~~~ ~

e ) sin 7 cos

c os

fj

1 ~ ~~--

23r.
H

"

sm - - sm-

140

- ~

j.

cos c = 1

+ 4 sin !!:..2 sin !!..2 sin !____2 .

+ +

cos a

+ cos

b -j nos .c

(cos a+ cos b) - cos(a

= 2 cosa--Lb
- cosa-b
- - - ( 2 cos 2 a+b
~ -2

= 1

+2

a+b(
cos ~-

cos a-b
~--cos

.
+ 4 sm

+b) =

1) =

a+b) =
-

r.

- sm - sm ..:.. .
2

Obscrva1ie. ldentitatea putea fi denumst.ra t!l ~i pornind de la trans!otmaro:t Humei

+ cosb + cosc + cos(a + b -'- c) in produs, a~a r.um se va proceda _in exemplul
u rm:lti1r .

cosa

2. Sli ae transforme in produs suma

31t

1- h . a . b
= 1 + 4 cos a~sm - sm - = 1

cos~- cos 11 "

3

cos b

apoi sli-1 reproducem In am-

b) cos 2 + ens 4,

. 111t
s1n -

1. Sa se precizeze semn ul numerclor :

''7t
_

I lgx

Solutie. Egalituleu cste o identitate condiponata, deoUI'cec esLe verificaU

nurnai de acele valori ale lui a, b, c pentru care a
b
c = n. Din c = n - (a
b), rezultli

Exercl I
sin- 5 + sin 4,

1. Daca a, b, c sint masurile un.ghiurilur unui triunghi , atunci

belP. semmi de-a lungul axei absciselor {figura Y.1 4).

~1

-+ It, f( x)

E:temple

+ k7T:,

rezultii Lg xi < Lg 1:2.

Func~ia tg este deci strict crescll.toare pe orice interval din domen:iul ei de
definitie.
Gruficul. Din proprietatea de period icitate rez ulta ca este suficient sli
construim graficul pe intervalul (-

2.

ldentftlrl ~onditinl'1atc

cos a
x 1 , x2

x -

Dacll. valorile func~iilor f ~i g slnt egulc numai pentru o submul~ime d in

domeniul Jm de definitie, atunci g(x) = f{x) se nurne~Le idcntitate condilionata. Aceasta no~iune se extindc ~i Ia cazul mai multor variabile.

k E Z.

Monot.onia. Daca

~sin

Unei egaliti1p lntre douli func~ii i se mai spnne identitate. De exemplu,

toate formulele din 2 - 5, pusc in chenare, s!nt identita~i .

Graficul funcfiei tg. Funct;ia tg fiind periodicll. de perioadli principala n

se com porta la fel pe Ul'ice interval de lungi me 1t- de fo rma ( - ~

: 1

f(x) =

f ; R - o1.

+ 2k ;n;,

I x f.

sin

4. Folosind gra!icul functiei tg, sii se s dlij.t:z<: graficul funcpei

Intervale de monotonie. F unct;ia cos este strict crescll.toare pe fiecare inter2krr, 2<.
2knl , k E Z ~i estc st.ri nt. desctcsciiLu tue pe
val de forma [1t
2k;n;], k E Z.
fiecare intnrvnl de forma [2kn, n
Semnul functiei cos. Funct;ia cos ~arc vulori numcrice pozitive pe fiecare

b) g : R -+ R, g(x)

3. Sli so rcprezin te gra!ic !unctia

f) tg _:: - tg ~
8
1 ..

+ sin y + sin z - sin(:t + y + z)

ti s4 se aerie identitatea condi~ionat4 de x + y + z = 1t.
S

sin x

141

Excrcl~ll

Solufie. SP. scrie succesiv

S = 2 sin "

+'II

cos

'.!

11 -

x -

:r

If

- r.os

J . Da<-it x -- y

sin :c + 11 ~

2
'

X + 'If (
2 sm
- - cos :r
-

2 cos

'f
2:- )
- - -f---=----

+ rtg

b) r.os x

+ cosy + cos z + 1 =

+ z, sit se nrate r il:

+ ctg z ""'"' tg x c tg y

a ) tg x

2'. Da cil a

+ b+c

clg z pen t ru cos x -=1=

~ cos ~ cos
~

2k1t, k e Z,

Y cos _z_ .
:l
:!

atund :

a) sin a + sin b +sin c = (- 1)"" "-sin

~sin ~ sin c.
:l

Scriind sub aceustii forma suma , se

daca x + y + z = n-, atunci

sin x

sin y

ob~in e

identitatea conditionaU:

+c=

sin z = 4 cos .=.cos 11_ cos !....

2

+ tg b tg c + tg ctg a =

+ tg b tg c + tg c tg a =

d ona este veri fica Ia.

4. Daci\ 3 cost

= -

tg a tg b

t g(a +b)

= tg a tg b + 1 - tg a tg b = 1.
2

tg b tg c

+ tg c

r. ~

0. Din a

tg a ~ tg b tg ( ~ -

b) =

= :':.h,
2

r11zulta tg a tg h +

tg b ctg b = 1.

4. Dacii. a + b + c + d = 2kr::, k C: Z, sa se ar ate ca sm a

+ sin c +sin d = (-1)h+1 4 sin a + bsin a + c sin -"+'~ .
2

sin b

Solu{ie. Din d = 2k7t - (a -1 b -1 c), rezulta sin d = - sin(a + h + c).

C:onform exemplului 2 avem

sin a+ sin b

+ sin c- sin(a + .b + c) =

Dcoarccc ~ ~ = kr::

-(I

-b - c = Sin
.
Sill
2

~i

(k

n; -

I,

sin"

+2 b sin a +~ c sin b +2 r ,

+ d , rczulta
2

a
-

+- d }
2

COS

kr:: sin a +

0, a lunci 3 t g

+ 4 clg 1 -

= - _! ~i
5

+ 4 s int + 5 =

s in

t -

~.
5

7 =

o.

+ >y + 5 =

0 ~i x '

Cu aceste valmi et!:alitatea a

0, sn s" a ra te ci\ sin 21 _

~.

Reciproca

este

25

l ndicafie. Prima ega l ita te este w:eea~i "" ~i In cxerci\inl precedent, deci cos t =

1.

Dacil a + b = !: ~ rezulta

cos ~ r.os ~ cos!'....

a de varalH

+ (tg a + tg b) tg ( :::._ -a -b) ~ tg a tg b + t g a + tg b

Ill

+ 4 sin 1 + 5 ~

tg a tg b

-1- y = 1, se uh~inc cos

SoluJie. Dacii a + b -F :':. , rezulta c 'I 0. Deci

Ill

Dacil 3 cos

:l

tg a Lg b

Indicalie. Dacil x = cost ~ i y = sin 1, rczolvind sistemul :Jx

~i a, b, c -F ::_ + kn-, k E Z atunci

"I<

(-1 }" 4

a.

ldentitatea coruli~ionatii poate j dflmonstra.tii prin procedeul de Ia exem plul 1, fara a folosi suma S.
3. Dacil. a+ b

h) ens n +cos b + r os c + 1 -

o, s in _y # o, s in ~ 4= o.

d =

-(-1 )~ sin 0~
2

egalitatlla llSte. demonstrata.

142

.,

- ,
5

ros r =

8 111 l =

,
,rj

'fl

0Hoatcce cgalit.atea s in 21 -

s in t = - , rcr.iproca nu cste a devlirata.

!!'t

2'5

es te adevi\rat <l ~i pentru

Capltolul

VI
Ec~atii tr~gonometrice
~ 1. Rela~it. func~ii

F ie t.loua mu!pmi /14 1 ~i M 2 ~i o propriet.at.e refflritoarA Ia pP.rAehi iA

ordonaLe (x,y), utde x E M1 ~i y E M2 Mul~imea tuturor perechilor ordonnte (x,y) ale produsului cartezian M 1 x M 2 care faG ttdeviirttLii proprieLaLea
data se nume~te rela~ie.
Hxemple. l. Dueii x E - 2, 1, 2.3}, y E {-1, 2, !'i, R, 12, 15} ~i propriAtuLea datil e~tfl y = :l x - 1, avem relatia
R 1 = {(1,2), (2,5), (3,8)}.

2. Daca x E:: R, y E It ~i proprietatea datil. csll: y = 3x- 1, avcm rela~ia

H2 -= {(x,y) I y = 3x- 1, x E R, y E R} .
3. Dacii x E= R, y E [0, + oo) ~i proprietatoa data este y = x 2, avem relat ia
R 3 = {(x,y) I ?I = x 2, X E:: R, y E [0, -r oo)}.
4." Dllcil x E: {-3, 3, 4}, y E {-4, -3, 3, 4} ~ i proprietatea dat11 este
x 2 + y" = 25, avem rcla1.ia
R 4 = {(-il, 4), ( 3, '), (3, -I,) , (3,1:), (1, -3), (4,3)}.
Rela\.ii]{l R11 R2 , Ra din exemplele 1,2,3 sint rela~ii func~ionale sau func~ii,
deoarece orice element din prima rnul\irne e~Le ttsociat cu un singw element din
mul!imea a doua. Rr.lntin R 4 din exemplul 4 nn este functie, deoarece un elemr.nt din prima multime, d e exempl u 3, este asociat aUt cu -4 c!t ~i cu 4.
Deci in timp ce orice funetic cstc u r c la~ic, nu oric~J reiupc cste func~ic .
Du~;illnLr-o 1ela~ie ~P. Rchi mh.'l intrP. P.!e P.!emente!P. co mponente ale fiec.'lr ei
pr.rP.chi ordonate se obtine a~a-numita relafie inversd a relatiei respective.
Dacii R este o rela~ie, inversa ei se noteuz ii cu R-1 Rcla~ii l c inve1se ale relatiilor din cxempkle 1, 2, 3, 4 sint.: R; 1 = {(2,1), (i,2), (8,3)} ,

R:_!

{(x,y)

H.~' =

I x = 3};- 1, x E:: R, .11 C:: R}.

x = y, y E R, x E [0, + oo)},
{( -4, -3), (4 , -3), (-4,3), (4,3), (-3,4), (3 ,4)}.

fl~ 1 = { (x, y)

Fig. VI.i

Fig. VI.2

1-'ig. VI.3

Functiile fiind relatii, elc au rcla~ie inver3a. Daca ~i aceasta este functie,
atunci ea este functia inversa a fnnctiei date
De ment.ionat e; te faptul ell., dei 'na este .functie, inversa ei R;? nu cste
fll.llctie. lntr-adevi'ir, de c)!:emplu, nurniirul 9 este asociat prin flil atit cu - 3
cit ~i cu 3 ~i nu se respecta cerintelP. dP.fini~iP.i unci Iunctii.
. Relnpilu ulc caror, elemente s!nt perechi de numere se numcsc relapi numerlce. ln acest capitol h~. vom ocupa numai cu reJatii numerice.
Locul geometric a] punctelor din plan ale ciior coordonate slnt elementele
unei rclatii se nurue~te graficul relatiei.
Graf~cele relatiilor R i R-1 slnt simetrice fatii. de primabisectonrr. (dreapttt
de ecua~Ie y = x). Intr-adevilr daca P(a, b) cstc punct al graficului lui R, atnnci
P'(b, a) cste pun~;t al graficului lui R- 1 ~i ecua~ia dreptci perpendiculare pe
dreapta PP' prin mijlocul segmenLului 1 PP' 1 este 11 = x.
Graficele relatiilor R 1 ~i R? din cxcmpll.Jl 1 slut reprezentate 1n figtua
VU , cele ale relu~iilor H2 ~i R;l din flxemplul 2 in figua VI.2 ~i cele ale
relatiilor R3 ~i R:/ din exemplul 3 !n figura VI.:=I.

2 lnversarea fun~iilor trigonometrice

Functia sin: R-+ [ -1, 1] , y
In relalia
sin-1 = {(x,y)

Ix

sin x nu ad mite furtc~ie invers1L lntr-adevar

~si n

y, x E [ -1, 11, y E R}

acela~i nnmilr, de exemplu ..!. , este asociat cu o infinit11te tie numere dis1

tincte de forma 2:
6

+ 2krt,

k E Z ~i de a~emenca, cu ~
6

+ 2krt,

k 'c

z iv se

contrazice defini~ia functiei.

Gr~ficel~ func~ici siu ~i eel al relatiei sin-1 slnt rAprezcntttte In figura y I.4
(slnt s1metriCe fa~ii riA prima bisectoare). Din grafic rezultii cii unci valori
date lui x din intervalul [ -1, 1] i se asociuzii u infinitate de valori ale ]ui y
astfel ca x = sin y.

144
I D - Matematlca -

Geometric

~I

145
trleonomctr!e cl. a IX -a

Fie a E [- 1, 1J. Mul~i

mcu valurilur lui y, astfel ca
a = sin y, se noteaza cu sin- 1 a
sau se mai obii)Uluie~te sii se noLeze cu Arcsin a. Denumirea
Arcsin provine de Ia faptul eli
func~iile trigonometice slnt definite cu ajuLorul . functiei F de
acoperire universala a cercului,
care aplica intervale ule dreptei
reate R. pe arce ale cercului unitate C.
In mud analog, functia
cos: R--+[ - 1, 1], y = cos x, nu admite func~ie inversll.. Vom folusi
nota~ii analoagc cu cele de Ia
functia sin. Multimea valorilor
lui y astfel ca b = cosy se noFig. VU.
teaza cu cos- 1 b suu Arccos b.
Graficul func~iei tg: R - a1. ...... R, y - tg x ~i eel alrelatiei tg- 1 = {(x, y) I
x = tg y, xE R, yE R-: d} s1nt reprczcuLate ~n figura VI.5.a. ~i resp.ectlv
Vl.5.b. Se observii. ca relatiu Lg-1 nu este functe. Daca c--= Lg y, atun01 y E
tg-1 c sau y E Arctg c.

-=-==-::::-:::- - -

Rezolv11rea acestei pro blAme se poate face folosinu alte functii care slnt restrictii
potrivite ale func~iilor sin, cos, tg 'i care s1i fie inversabile. Aceste resLric~ii sint:

sin:[ - ~ ~]-+[1,1], y=sinx=s'nx,

COS :

(0,

tg: ( -

~)

-+ ( -1, 1), y

~ , ~J --+

R, y

=COS X = COSX,

= tg x =

tg x.

Dadl numarul real x parcurge intervalul [ ._ ~ . ~] de lu - ~ Ia ~

2

nurnarul sin X parcurge int.ervalul [ -1., 1] , de la -1 Ia 1, trectnd prin fiecare

punct al acestui interval o singura data. Deci func~ia
estc bijectivii ~i
admite inversu sin- 1, care se noteazl!. cu arcsin ~i se scrie

8ln

arcsin : [ -1, 1] --+[-'"- ~] . y = nrcsinx.

2

In mod analog se poat.e ar/'ltu ca cxistii func~iile inverse ale functiilor

cos ~i tg, care se nuteazii cu arccos ~i arctg ~i se scriu astfel:
arccos: [ - 1, 1]

-+

[0, Ttj , y =arccos x ~i arctg: It

-+( - %,%), y =

nrctg x.

Graficele func~iilor arcsin, arcos~i arctg stnt trasate cu linie continuii respectiv In figurile VJ .6, VI. 7, VI .8. Cu linie intreruptli slnt trasate graficele func~iilur sin, cos 'i tg pentru a se vedea simetria fatfi de dreaptu ue ccua~ie y = x.

-Y=Smx

I
I

1
I
I
I
I

I
I

Fig. VI.6

Fig. VL7

f9

F ig. Vf.5.

3. Funqllle arcsin, arcco!:, arctg

Fie numerelc rr.ulc date a, b, c, (a, bE [ -i, 11, c E R). )lultimile Arcs:n a,
Arccos b, Arctg c introduse in paragraful preceuenL au o infinitate de elemente. Ne propunem sa distingcm In fiucurc din aceste multirni cite un
eJp,ment, cu ajutorul ~aruin sa putem exprima toate celelalte elemenLe.
146

Fig. VI.S

147

,.... Aplicatii

- Iii

cal r.ul"zt=~:

1. Sa se

~;;

o) tg (o.rotg c) =c. d) sin(arccos b) =

e) cos (arcsin a) =

u) arcsin 1, b) arcsin

(V}), c) arccos (--;~)I d)

arctg ( -

v;a) .

g) arcsin a
.

.?f, .?f]

Solufie. a) Din arcsin 1 = y, rezultii sin y = 1, y E [ -

(V:) = y, rezulta sin y = - 1~3 ~i y <= [ V3 D"m. - y = '" . arcsm

. [Va)
y) = T -_- ..:: .
3

Da sm( -

J- ~-]

_1

-1~ = cos

~i

cos ;n:- y ) = cos

1r,

i ,

d) Din arctg (-

n:- y =

= -

7t

~. Aadar y -

V;() ~ y ,

V , tg (-y)
Dar- tgy=-3= y

sin 7t. Dcci cos

rczultii tgy

"'-- V3
a'

,_

cos y
1t-

+ sm

"'6 .

cos"
3

~ ~i arccos ( - ~) = ~.

= - ~a ~i

y =

Y
sm

1r

y E

Dec IU'ctg ( - V:i)

T

"'

2. Sii se calculczc:

~)

b)

sin(nrr.nos 1~)

c) tg (arcsin

~I

~)

arctg

. 21= 6,
" rez ultii cos (arcsn. 1) = r.os "' = V3
2

SoluJie. a) Deoarece arcsm

b) Din arccos :". = x , rezultll

13

smx =

19

V1 -

e) Se demonstrco.za ca

nos 2 x = .: .

cu~ x -~ ~ ~i x
13

E L0 ,7t]. Deoaece sin x;:?; 0,

Dec1.

i:J

.(

sn arccos

1a5) =

Dar a i' 0, deci y E

s1nx

c) Daca mcsin
cos x ;:;. 0, cos x =
arctg =

II.

-~ ~-

= tg(x

[j

= x, at unci sin x =

V1 -

2.
= y, rezultii.
24

+Y

.
)

tg x

.L

E(- 2:., 2)2

sin x

~X

It
--.
3

sin 2x = ~ . Deci tg x = - - =

tg y

Lg 11

1 _ tgx t gy

2. l;li

7
= - ,.
2

1\~adar

~ (32 + 7) _ 117
12 - 28 - 4~

tg (arcsin

Deoarece

~- t arct g

,,

d'

La fe l,

b) =

3. Daca a E ( - 1,1], bE [ - 1, 1], c E R, sa se arat.e ell.: a) siu(arcsin a)=

=a, b) cos( arccos II) = b,
148

V1

b". A~adar sin(arccos b)

cosy =a, y E [0, 7t]. Deci sin

[o, -; )U (f

y ;;J: 0.

~~adar

7t

V1-

sin11
cosy

Lg(arccus a)= tgy = - - = - -

g) Egal itatea rezulta din sin(arcsina)

rL

sin(f- arccos

a)= a.

4. Sii se arate 'Gil, daca a E [ -1, 1], b E [ -1, 1], c E R, atunci:

a) arcsin (- a)= -arcsin a, b) arccos (-h)= n:- ruccus b, c) arctg (-c)=
= -arctg c, d) cos (4 urccos b) = 8b4 - Sh 2 + 1.
S olutie. a) Din arcsin(-a) = x, rezulta sin x =-a, - sin x =a, sin(-x) =
=a, -x - arcsin a. Deci arcsin (-a) = x = - arcsina.
b) Din arccos (-b) = x, rezult a cos x = -b, -cosx = b, cosn:cosx +
sin 1r sin x = 71, cos (7t - x) = b. Deci 1 t - x = arccos b ~i arccos (-b) = x~
= 1t - arccos b.
c) Sll d~monstreaza ca in cazul a).
d) Din 'arccos b = x, rez uHii cos x = b. Deci
cus(4 arccos b) - cos 4x = 8 nos1 x - 8 cos3 x + 1 = 8b4 - 8b2 -j 1.
5. Dacii x E (- oo, 0) u (0, -1 co), sii se araLe eli:
arctgx 2 f- urctg ..!.. ;, ~ .
2

= a, x E [ - ~. ~J.

cazul d.

jn

f) Din arccos a = y, rezultii

(- % ~)

.6.

a) cos(arcsin

Deci sin x ;:;. 0 ~j' sin x = V 1 - cos2 x =

= sin x i egaliLtttea este demonstrata.

~) = y, rAznlt!l cosy= -~-~i YE[O, 1t]. Dar (-1) cos Y=

c) Din arccos ( -

..::. .

Solutic. a) Din arcsin a = x, rezulta sin x

b.) Din arcsin

b2,

1-

V1-a__
a
f) tg(arccos a) = __
. , a ,& 0.

+ arccos a =

Deci sin(urcsin a) - sin x = a ..

Egalita~ile b) qi 'c) se demonstreaza in mod analog.
d) Din arccos b = x rezultii cos x = II, x E [0, 1r].

Deci y = _:: ~i arcsin 1 - :.:__.

2

1 - a
V ---

.SoluJie. Se observa ell. tg (arctg x 2) = xz ~i

tg (~2

=ctg( arctg.!.) = "''

1
--

tg (arctg

arctg .!.)
x2

=..!.. = x".
1

..:!..)
xs

1nseamnli ca arctg x 2 .= -"'

2

-x-.,
-

1.

arctg -

x'

+ k~,

k E Z, egalito.te care se

mai scrie.:
arctg x 2

+ arctg ..!..x' .;. ~2 + k1r,

k E Z.
149

f) lji arctg ~ E (0,' f) . Deci arctg x

Deoarece x > 0, nrcLg x E ( 0,

+ arctg ..!..
E (0,7t).
x'

6. Daca x ;;;. 1,

A~jadar

sa

'<!arf'(g ~ i- art.:lg _,. =

;;

egalitatea poatc uvea Joe numni pcntru k = 0.

se arate ca
1

+ :r'

= 2arctg x, z = arcsm

~ji tg(7t- .z)

2x
.
= - - ~~
1 + x

=1
~.
- x'

=-

tg z. Deoarece

2x-

+ x'

7t,

(o,

I x ..:.. 1 I
x - 1
.
cosz= - - - = - - - . Dec1

+1

x'

+1

Din tg y = tg(7t- z}, rezultil y

tf{[arctgo~x) = -2x
1 - tg(art:tg x)
1 - x'
~) i cos z>O. Avern sin z =

1t-

ln inlervalul ( 0;

0, deoarP.cA " < uctg x

4

z + h, k E

z.

. V:J:w
-u -:-.

cl) nr<.srn

.
e ) arcsrn

Sin-

2arctgx +arcsin _'}x -

11 -+ R, g(x)

2arctg x +arcsin~-

este o func~ie Constanta ~i sii se di!Lermine acea constanLa.

Funct ia h : (-1, 1)->R, h(x) = 2arctg x +arc sin~ nu
r

+ x'

este con-

sin x

~~

(113)
=
~

2arctg V:i -1 arcsin V3

3

~.
3

~i\

.,.,

2V5
1 a rcsin V5,
5

= ur;tg

..:!. , x<
~

(De ce?)

_. 1

b) arctg x 1 arcl!{

va 3'
"

arclg - - =
3
c) cos( 3 arccos x) = cos(2 arccos x)
2

1.

Ecua~ll trlgonometrlce fundamentale

Fie func~ia (:E ..... R, y = f(x), ul\de E c R, ia.r f(x) depinde de x numai
prin intermedin! functiilor sin, cos, Lg, ctg. 0 egalitate de forma
f(x) = 0

Exista ecua~ii trigonometrice verificutc pcnLu orice valori date variahilei

ecua?i verificate numai pentru annmite vulori date variabilei
~i ecuatii carr. nu slnt verificate pentru nici o . valoare data variabilelor .
(de exempln sin x = 2).

s" a fle numerele:

tg (arccos

b) arcsin (- ~

v;a + +

arcs in

. ( . 1)

~23).

c) s in(arctg

V:i),

e) sin (arcsin

f + arcsin~).

f) sm 3 arrsrn ~ .

2. Dydi x = 2

150

.
arr;srn

7t

-,
2

(identita~ile),

a) arccos -}

d)

a'

+ arctg Vrn
-~- =

r.

+ arctg-b'l =

se numete ecua1ie lrigonomctricli.

Exercl~ii

1.

V1.;-.
-u

ax

+ 2cos
x
.r

starrta.lntr-adevar se pot gi'isi doua valori distincte ale ei . De exemph, h(O) = 0

arccos

,sa se a ra te cil

_ __
_

arctg ~ ~ a rctg ~.., - ~

4.

1 I :r

=1=

= l.!{(:r. ,- arctg 2), tg x .:f- cos x - 2srn x

2
6. Sil. sc rczolve ecuatiile:
1
3
"
a) arcsi~ -~ + arcr:os
1+x"
52.

g)

1 I x'

az

3V10 + arcsm
. 1U
V1ii =
-w5 -

< .:'2:.. ' 1ar z este situaL

este o f~nc~ie constanti'i .

.H.amlne ca exercitiu sa se nrate ell

r: : (- oo, -

621\

sin! numere reale,

Va'+h'

Enun~ul se putea da ~i snb formu: Sii se arate ca

+ oo)-> R, f{x) =

VIi -~ V2

arcsin 336 ,

25

ar...sin .

f). Aadll!'. egalituLua esLe demonstrata

f: [1,

= a rrcos

f*)

g nrn posibiliLaLe este k

~:;

c) naril a ~i b

2x
.
tgz= ~- ~~ tg(~r-z)=
x - 1

2. + aar:r:os 24 =

b) arcsin

. A Lunc1 tg y =

x > 1, z E

Vii
T + arer:os V2
2

a) arccos

Solutie. Pentru x = 1, egalitatca I!Ste verificata. PrAsupunem eli. x > 1

re y

4. Sii sc a rate i'u:

2arctg x + arc sin ~

~~

!:..

arctg

..!.
3

sa se calculezc sin x ~i r:us x.

Valorile variabilei care verificii ccua~ia LigonomeLric! se numesc solutii

alu ccua~iei. A rezo!va ecuatia lnseamna a-i afla solut.iilc.
Ennatiilc t rigonometrice sin t - a, cost = b, tg t = c se numesc ecuafii
trigonometrice fundamentale. Conform paragrafului 2, solutiile acestor ecuatii
sint respectiv elementele multimilor Arcsina, Arccosb, ArcLgc.
Ecuafia sin l

a. Deoarece sin t

r=r -

1, 1), vx E R, ecuatia are solu}ii daca

~i numai daca aE[ -1, 1). Pentru fiecare valoare data lui a, pe cercul unitate

151

rJh.oervafie.

Deofii'CI'U

Arcsin a= {(-1)''' arcsin a+ 21." Ike Z } V {{-1j 21lt1 arcsin a -1 (2k

prin efecl.na rea npHrntiei de r euniune, rezullil

l)r. 1 1.- e Z),

Arcsin a- {(-1)1< arcsin a+ kn; IkE Z}.

(1)

De mu!Le ori esLe cornod C!l mulyimea

reyin~ sub fo rm a (1).

solu~iil or e cua~iei

sin t = a, a E

E [ -1, 1] si'( se

Exemplul 3. sin x = - _.:.. Deoarece ar11sin ( - _1_) = - a!'csin _1_ , uvem

3

Fig. VI.10

Fig. VI.\1

exista eel mult doul!. puncte de ordonatii a. lntr-adAvar, din sin t = a, rezultll
cost= V 1 - a 3 Dcci ce]P. dona pimcte s!nt M 1 ( V 1 - u~, a),
M 2 ( - V 1- a2, a ) l}i a.vind abscisele numere opuse ~i aceea~i -or.donnti'i,
slnt simetrice fa~a de axa ordonatelor (figura VI.9 pP.ntru 0 ..;; a < 1 i
figura VI.10 pentru - 1 < a < 0). Exista un singur punct clnd ~ 1 sau
a= -1.
Dalla se cunosc dov.a solu~ii .ale ecuat iei, corespunziUot~rc c~lor dona puncte
M1 i M 2 , celelalte solutii se pot scric cu ajutorullor. Conform defini~iei func ~iei arcsin, o solut,iA a ecua~iei sin t = a este t 1 = arcsin a, deoarccc sin 11 =
= sin(ar11sin a)= a. Deci F(t,) = Mr("Vi- a2 , a). De ascmcnca, deoarece
sin (n; - t 1 ) = sin t1 = a, 12 = 1t - t1 = 1t - arcsin a este o a doua soluyie i
F(t2 ) = M 2 ( - V 1 - a 2, a ). Tinind sAama de periodicitatea funcyiei F, sul u~iile
ccuiJ.t,iei sin t = a, sint Arcsin a = arcsin a + 2/m I lc C:: Z} U { 1t - arcsin a +
+ 2kn; I k E Z}.
In particular, ecuapa sin t =7 1 are solntiile

Ar~sin 1 = {~ + 2kr. IkE

ecua~ia

sin t = -1 are

ecua~ia

sin-l

f.

z}

0).

(2)

Arccos h = {a.r11<1os b

+ 2krr I k E

Z} U {-'--UI'cuus b

+ 2k7t 1 k

E Z}.

ln particular, soluWle ecna~iilor cos t = t, cos t = -1 ~i cos t = 0 slnt

respectiv:
2kr. 1 k E Z} ~i
Arccos 1 = {2k7t I k E Z}, Arccos( -1) = {r:
Arccos 0 =

H- + kr. Ik E zJ.

Hxemple. 1. cos x = _1_.

-1

Dcoarece a rccos _1_ = 2:. , rczulti!.

2

2k"

1k e

z} u{- ~ +

211"

1" e

z}

z}

sin t = 0 are solutiile

Arcsin 0 = {kn: I k E Z}.

Exemple. l. sin x =

Ecuafia cost = b. Deoarece cost E [ - 1, 1], Vt ER, ecuatia are solu tii
daclt ~i numa.i dn.cii b E: [ - 1, 1].
Daca b este dat, din cos t = b, r:-zulta sin t = V 1 - !J2. lnscurnnli. ea
pe cercul unitate C exista numai dona puncta M1(b, Vt - !J2) ~i M 2 (b,
- V 1 - b2 ) de e.Lscisa b. Aceste puncie slnt simetrice fa t it de axa absciselor
(fig11ra VI. 11, pentru a ;;;. 0 ~i figura VI.12, pentru a <
Deoarece cos t =
= b ~i cos ( -t) = cos t = b, numerele t 1 = arccos b ~i t 2 = - t 1 = -UI'Ccus b
aparpn multimii Arccos b ~i P(t1 ) - M 1 , F(t2 ) - M 2 Periodicitatea funct iP.i
F ne da posibilita.tP.a sii scriem

x e { -;

+ 2k-;; Ik E

E {(-f)k-larcsin+ + kn: [ kE

solu~iil c

Arcsin (-1 ) = { - ~
i

z}

Ecuatia are ca multime a sulup.ilor Arcsin

f =:

f ={arcsin~+ 2k7t I kE z}u{7t-:- arcsin f + 2kr. IkE z}

1

1) = - -",

x = - --. Deoarece arcsm

. (- 2. sm
~
2

ecua+1a are ca mulv

}ime a soluyiilor.
sin- 1 (
152

~) =

{- ~

+ 2kn; I k E

Z) U {~

+ 2krr I k E

z}.

Fig. VI 11

Fig. VI.U

153

A p l i 1: at i i. 1. Sil se rozolvo ecuR.(.iilo

a) sm f(x)

= sin g(x),

= cos

b) cos f(x)

g(x), c) tg f(x)

= tg g(x),

unde f ~i g slnt funct.ii definite pe aceea~i multime A cR.

Solutie. a) Ecnatia se aerie snccesiv: sinf(x) - sing(x) = 0,
2 cos f(x) + g(xl sin f( x) - ll(x) = 0. Ecua~ia tirO sulu~ii daca ~i uuml:l.i llacii
2

exista nn nnmll.r lntreg k astfel ca

f(x)

+ g(x) =

-:r

+ 2/cr.

sau f(x) - g(x)

b) Scriem ecuatia sncccsiv: cos f(x) - cos g(x)

2 sin f(x)

+ g(x) sin g(x)

2

Fig.

Constatam ca are solntii daca

Fig., VI.t'>

VJ:I~

~os x = - ~. Jl~o<lre!'e arc,os ( - ]_) =

4
X

E {"- Arccos

Ecua&ia tg

ar<cos

1r -

'

T 2/o'7t

I A E

z} u{-

.:!. ,

rezulli'\

r. 1- arccos :

I 2k7t

z}.
E(- ~, "i}

I" E

= c. Deoarece tg t ia Luale va]o,.ile reale cind l

c) Ecnatia se scrie

el)natill. are snlutii, oricare ar fi valorile realc ale lui c. A~Uitei ctnd c este
dat, pe dreapta de ecmt~ie, x = 1, exista un singnr pnnct T, care are
cuurduntiLde (1 , c). Drcapta OT (fignra Vl.13 pentrn c ~ 0 ~i fignra Vl.H
pentrn c < 0) intersecteaza cercnl C in pnnctcle Mt ~i llf2 Daci!. 11 = arctg c,
atnnci .F(t.) M 1 ~i F (rc + ttl = M2. DMi tg t, = c ~i tg(rc + !l.) =c. Tinind
seama de pcriodicitatea func~ie i tg, solutiile ecnatiei tg t = c sint
Mul ~imea

Exemplc. 1. tg x = 5.

2. tg

f(x) :- g(x)

1
-

x E tg

( -

- 4, T"cznltii t.g x

=
T

+J

= { - arctg

++

b) tg 3x

d) sin (x 2

~i

sin x - 0, san
x E

154

g+

krc 1 k

c:

z}.

Are soln~ii dacii !Ji numai dac.ll

o_

tgx,

+. x) = sin(x

I 1).

Solutie. a) Conform aplicatiei 1. oht.inAm 4xk = Xk + 2lc-r.:, k E Z.

Deci x/, = 21"' so.u x~ = ~. Soh1~iile ecna~iei sint elementele multimii
3

'

~ reznlta
3

- 0

~i

c:rr I k EZ}.

xk

+ krr:,

k E Z san

Xk =

~.
kEZ. Dar cos x #'
2

cos 3x - 0. A~adar x E {kr. I k E Z}.

c) Din _sin 5x = sin ( ~- 2x),

(l

r~znlta 5x"

( -1 )k

( ~-

2x~-)

+ krr:,

k E Z. Solutiile ecnatiei sint elementele mnltimii

~i

1)"

1- k"

---~-- 1 Ic E Z

Z} .

4. cLg x = 0. In accst caz nu se poate apela La fnnctia tg, dar

De !lici cos x

0.

2lcrr:.

f(x) - 0, cos g(x) ,p

a) cos 4x =cos x,

'

k-:r I k E

= krr, cos

c) sin 5x =cos 2x,

b) Se obtine 3xk

+ lcrc IkE Z}.

3. ctg x - -4. Din -

~r(x)]_ ~

cos f (x) cos g{x)

r~~r I lc EZ} U

v:r. Deoarece arctg (- V3) = - arctg V3 =

E A..ctg (- V:-i) = { - ~ + krc I k E Z}.

I =

2krc sau g(x) - f(x)

2. Sa se determine mnl}imea v!ilurilur lui x asLfel ca:

solntiilor este

Arctg5 - {arctg5

f(x) = 0.

exista nnmarnl intreg k astfel ca

Arctg c = {arctg c + krr: I k E Z}.

(3)

sinLf(x) -

0,

nnmai !,lac a existll. nnmiirnllntreg k astfel ca

~i

+ g(x) =

f(x)
2.

= 2kr:.

5+2(-1)1<

r.ns x

sin x

= 0.

d). Avem x% + xk = xk + 1 + 2krc, k E Z san x~ + xh = r. - xk - 1

2b, k E Z. RezoMnd ecnatiile de gradnl doi ~Ji pnnlnd conditiile
de existenti!. ale radi!lalilor, solntiil!l ecua~iei sint elerncntelu mnltimii

{Vi+ 2/rn IkE N} U {- V1 + 2krr: lk E N} U

U {-1 + V(2k + 1)rr IkE N} U {-1- V(2k+ 1)rr: Ik E N}.
155

1),

Exerc1~11

Slt so. rezolve eeua\iile:

.!.

a ) cos 4x = -

b) cos

tg{-" +f) =1,

e) tg 2x

(x + 7.)

cus(~ -

2x)

t E

d ) tg 5x = - 1,

c ) s in 3:r: = r.os x ,

Soll<Jie. Calculind s in 5x, se obtine sin 5:r = 1, deci Th = ( 1.

x 2 = '" -

< _!_ se plistreazll. d in interval ul

+ 1 )" _

Z.

[0, h] numai solut iilo :r., =

iii

10

10

10

k e=

i}

{~ + 21t7r

k"'

z}

cu ajutorul unor

ecua~ii

aE[2, +co). Fac1ndsuhstitul.iatgx=yse

+a -

2 = 0. Rezolvind ccua~ia ln y2 ~i apoi reve-

+ oo),

rezulta ca tg X

=1

1, tg X

---'

sau tg 2 x

-1, Lg

=" ~

X=

va ~

Deoarece

-.

Lg

X=-

z} U { - ~ + kn Ik E z} U
+ krc I k E z} U {- arctg Va ~ + lm I k E Z}

U { arctg

Va ~

A~udar x 1 = .!. i x 2 ~ 5. Cum cos t #- f>, rezulta cost = .!. i ecua~ia are
2

{~ + 2kr.

z} U {

Ik E

"'- + 2krt I k E
~

{(-i)h arcsin

ca solu~iile

~-

I krr : k E

Sa se rezoi ve e~:uati i l e:
1. a s in ' x + 2 cos x - 1 2. 2 ens' x - (2a + 1} cos x

ecua~ici sint elementele multimii

z} u{(-1)K arcsin~+ 1m Ik E z}

+a

= 0

I nditulie. Rezolvind ecuatia de gradul doi se ob~ine cos x - _!_ sau cos x = a. Soiu-2
\iile ace~t.o rlou:\ ecu11lii sinl ~i so lu\ii ale ecn a t iei rlat.e (e~na\.ia r,os x = u are solutii dad\
~~ numai daca a e= (- 1, 1]).

+2 sin x - i2 =0. 4. sin x +tg' x = .:!..2 .

6. tg x + sin 2x - 2 = 0.
fndica1ie. 8e (~ce subsliln\ia lg x = y

rP.zulta

Exercitli

3. cos 2x

z} .

4. sin2t - 14 coR2t - 11 sin t 16 = 0. E cuatia se mai scrie sin 2 t - 14(1- sin2f.) - 1 t ~in t 7 16 ~ 0, 15 sin 2 t - 11 sin t
2 = 0. Punlnd sin t = x,
.
. .
1
2
1
.
r czulta 15 x2- '11-x + 2 = 0. D e c1 x, = - sau x2= 7 0 m ~ n t = -;;- f}l

156

ob ~ine ecuatia 2y'- ay 2

{~ + lm I k E

.!.,

7. a cos 2 x+ tg 2 x = a~

din algebra

t=

i + kn I k E z} U {arctg 2 + krt I k E Z}.

Solutiile ecuatiei sint elementele multimii:.

Sill

~i tg x = 2. Solutiile

- t' ~ 2 _

Citeva exemple s!nL suficiente pentru a lltmuri unele situa~ii mui importante care upar utunci cind. se rezolva ascmenca ccuutii.
1. 2 sin 2x
sin X + 3 = 0. Sc noteaza sin X = y. nezulta "2y 2 + y
::! = 0. Deoarece ~ = (-1 )2 - 2' = -:.!3 < 0 ~i deoarece. sin x esLe numar
real, ecua1iu nu are Roln ~ii.
2. cos2x- 5 cos x
6 - 0. Dacii. cos x = y, rezulta y 2 - 5y + 6 = 0.
Drwarece y 1 - 2, y 2 = 3 ~i rleoarece cos x of 2, cos x #- 3 , ecua~ia nu urc
solutii.
5 = 0.
3. 2 cos2t- 11 cost+ 5 -0. Dacii cos l = x, rezulta 2x2 - 11 x

t E

{arctg

a E [2,

S. Ecua~ii trlgonometrice care se rezolva

0 . Se ohtine tg x = _!_

uind lu substitu~ia fiicutii, rezulLii tg 2 x

stnt elementele mulpmil

{~ + 2ka

tg x

+2=

Tt

~. Tinind seama de periodicitatea functiei s in, soluti ile ecua t iei

z} U farctg 2 + kn : k E Z}.

ecuatiei sint elementele mnltimii

sin x

Ecua1ia se poate scrie sub forma tg x + ..!._ = ~

san 2 tg2 x - f> tg x

Ik

len

6. tg x + ct g x = ~ .

V5. - t

J)""" re<:e 0 <

{.~ +

I) sin( x') = sin x ,

g) s in x = - -- -

~~

tgtt- 3 tg t + 2 = 0. Daca tg t = x, rezulta x 2 - 3x + 2 = 0. Deci

~i x2 = 2. Rczolvlnd ocua~iilo tg t = 1 ~i tg t = 2, rczultli

Xt = 1

~i

IJ. sin' x

+cos x = .!.2 .

se Ob\ine

(y - 1) (y ! - y

2) = 0.

Rczul tll.

x E {~ +hl

"

.7. 6 c tg.x + 6 tg 2.r

2
.
S sm .r + 2 cos x

+ 5 = 0.
t
+ -.=
sm x

ke=Z}

.
2, sm :r =F 0.

,-

157

lndtcaJi,, R< taco suhslllu~ l n s in ,. ~ t ~~ s~ ob ~in o

(I -

Rezult1\

H-+

~E
IJ. ros ,,.

1) (2 12

+ I -1- 1) =

2/;r.

Ik e

2. V5cos t - 2 sin t - 3 = 0 . Avem a= V5, b = -2, C = -3,

a2 + b2 = 9, c2 = 9. Deoarece a2 + b2 = c2 , sistemul x Vo-- 2y - 3 = 0,

0,

z}.

x2

+ sin ;r + __Z_ _ -- = a.

unde x =cost, y = sin t are singura

Punctul corespundtor acestei

+ r os ,.

+ y~ =1 ,

t E {-

6. Ecuatll de forma acos t ...,- bsln t

+c =

PresupunP.m eli a :F 0 ~i b :F 0. In cnz conlrar ecua~ia ar fide tip lunda

mental.
Pcntru rezolvarea acestei ccua~ii existii mai multe metode. Prezentam
numai nnele dintre ele .
Metoda J. CousLil in determinarea punctelor .F(t) = M(cos t, sin t) situate
pe dreapta de ecua~ie ax + by + c = 0. Deoarece cos 2 t + sin" t = 1, ptui1nd
x = cos t, y = sin t, determinarP.a nurnerelor cos t ~i sin t se reduce la rezolvarea sistemului format din ecuatiile ax -1 by+ c = 0 ~i x" + y2 = L Sistemul
est e echivalent cu sist.em ul

(a

+b

x2

n.r

Y=

- -

+ 2acx + c +

b-

b2 = 0,

(a2

Dac5. a + b2 > c2 sis~emul a re doua solu~ii distincte (x1 , y 1 ) t~i (x 2 ,y2 ),

iar daca a 2 + b2 = c2 sistcmul are o singurii solu~ie (x 0 , y 0 ). Solu~iile ecua~iei
sc dctermina tinind seama de pozi}in punctuJui corespunzator fiecurbi solu~ii
pe cmcul un iLate C.
2

Exemple. l. cos t + 8 sin t - 7 = 0. 1n f\Cest cuz a = 1, b = 8, c = - 7,

a b" ~ 65 ~i c2 = -19. Ecun~ia are solutii deoarece a 2 -1 b2 > cz. Rezolvind
y 2 = 1, unde x = cos t
sistemul format din ecuatiile x + B.lf - 7 = 0 ~i x"

~i y = s:n t, se ubtin sol utiiJe

'

(.:!..
~J
5 5

i ( - i, ~. P unctul M 1 (~
13

13

:;

cste situat In cadranul I al axelor de coordunate, iar punctul M 2 {

In cadranul 11. Din sin t = ~ , rezultii t E {arcsin ~ + 2krr
~

13

k E

. 1- ~
arcsm

+ 2krr
13

z}

158

~+

2krr I k E

exlsti numll.rul real

=

Va + b

13

._

unie

E LO, 2;-;) astfel ea a cost

Demonstratie. Dad S = a cos t

Va'

Af1adar

s
+ b'

V a' + b'
S

Va + b

~i

d:, 01:

+b

V a' + bt
b

Va' + b"

cos t

V a

reprezintl!. sinusul respectiv cosinusul aee-

E [0, 2rr) deoarece suma patratelor lor este egall!. uu 1.

= sino: cost

+ bsiut + c =

. Exemplu. cos

..!..2 cos X
Dcui sin

rr - ( Xk

sin t.

+ uus sin l =

sin(at 1- l) 11i existen~a lui oc este

V +

l =O 1,1i l

i in

. rela~ia a cos t
b sin t =
a2
b2 .sin (t
r~.) .
Ca apliua~ic a accsLci teortlme este metoda l r rle rezolvare
acosl

b sin t

sin l, ezultii.

de~onstratll. Unicitatea lui o:, ocEL0,2rr) rezuita !nlocuind

11.

ecua~i Ai

0.

X+ V3 sin X= V2. Avern

+ va2 sin X ~ v2 t sau

(x + -"-)
= sin
6

n:

Aada~

sin 2: cos
6

x,, 1 ~6 =

va~ 1- b2 = 2. Tnsenmnil eli

X

+. cos~6 sin X =

-"-

ft

+ .:;} + 2kr> ~ ~, k E Z. Solu~iile ecua~iei

2kr.,

V22 .

k E Z sau

sinL ~lcmentele multimii

iar
'

{12-"- + 2 "krr I k c: Z} u { ~"

12

'

z} u{rr- arcsin H+ 2 krr I k E z}.

sin (t + ~).

k c Z } . Sulutiile ecua-

~iei date sint elementclc mulpmii

{arcsin

Metoda II. Teo rem i. Oricare ar fi numerele eale 1, a, b, a2 t b2 :F 0,

~, ~)

I
{
. sm
. t = 12
dm
- , rezu ta t E:: rr 13

r;~)

f + 2krr I lc E Z}

arcsin

Iuia!li numar real

Ecuatia de graclnl doi in x are solutii reale dacu ~i numai dacll (ac)2 + b2) (c"- b2) ~ 0 sau
(4)
a2 -1- b2 ;;. c2.
-

este situat In cadranul IV, dooi

3. (m2 - 1~ 2 ) cost+ 2mn sint -1-m2 - n 2 .= 0. Avem a= m~ - n2 ,

h = 2mn, c = - 1 - m 2 - n 2 , a2
b2 = (m 2
n2 ) ", c2 = (1 m2 n")".
2
2
Deoarece a
b < c", 'V m E R, 'V n E R, ecuatia nu ure solu~ii .

Numerele

solu~ii

- ~)

splu~ie (~,5.

1- 2kn: I k E Z } .

lln exemplu pentru cazul clnd ecua~ia nu are solu~ii este urmatorul:
+ 15 = 0. t:ondi~ia de existen~a a solu~iilor stabilita Ia metoda
I arata ca accasta ecua~ie nu are solut.ii. Folos!nd metoda II, ecua~ia se scrie

2 sin t + 3 cost

159

sub forma sin(<!+ t)

apar~ine ' intervalului

15
= - Vi3,

[ -1, 1]

unde a= arccos Vf3. Deoarece -

ecua~ia

1[1
Vi3

nu

nu are solutii.

Sa se rezolvc Cl'llal.iilo:

Obtseroa.fii. 1" Dn Ia caz Ia caz se utilizeaza prima sau a doua metoda In fun<.(ie dH
dificultatea r.alr.ulelor numP.t'iCP..

2 Sc poatc utiliza o a treia metoda, fac!nd substitupa tg .":. =u,un'"1 c''""!ia ar" nn~

cunoscuta x. Prin aceasta metodA se poL pierde evA nl.uaiHie solutii de forma "" ~ (2k + 1 ):t,
k e Z, dat fiind faptul ca funcpa tg nu este definita pe toaL.'\ mult.imea numcrclor rea le.

Exemplu. cos x'f- 2 sin x + 1 ~ 0. Dac/i tg =.. = t, atunci cos x

~

~i sin x ~ -

1 -

t2

21
- -

+ t2

+ t

4t

+ ,.

+t

a. cost +sin 1 +

V2

1. 5 (4
5.

V2i) cos 1

V :J eos 1 -

t'

= - - . Dm
2 .

0, t

t.imea solutiilor ccua~iei esLc { -2 arctg

X .

tg -

++
2

1
-,
2

2krr lk E

ar rezulta . ca rnnl-

Z}.

Rezo1vind insii

P.cuatia, de exemplu prin prima metod!i.se obtin ~i solutiile {rr+2k7t 1 kEZ},

solutii, care prin substitupa fiicutii au Cost pierdute deoarece tg

=.. este
z

n c-

o. 2. (V 7 -

2Vlil ros t

s in t

+t

u.

~ 0.
-

5 sin 1

+ 8 + 3 V21 =
V3 c"s t

sin t - 2 = 0. II.

0.

V:i =

Ri n 1 -

0.

Aplicatii

1. Sa se reprezinte grafic funciia

f :R

(formulele (13) ~i (14) Cap. V). Ecua~iu se aerie succesiv

--+ --+ 1
1

1. 2 cost - sin t

--+

R, f(x) = sin 2x.

Salutie. Func}ia este periodicii. de perioadl.( principala r.. Intr-adevar !!.i n

Rin 2 (x J T) = sin2x, V x E R , punlnd 2x = y, sc uhtinc sin (Y 2T) =
= sin y, V y E R. Deci, dacii T este perioada pentrn f, 2 T este perioarla
pentru sin. Func~ia sin avlnd perioada principala :.!11:, funotia f are perioada
principala 7:.
F unctia fare amplitudinea egala cu 1. Punr-tele rle pe grafic carA stnt de

ordonata max;m11 1 au abscisele 2:.

+ IC1t, k E

Z. Graficul lui

se obtine din

rlefinita pentru x,, = 1t + 2k7t, k E Z. In concluzie, lnainte dfl a rczolva

ecuatia prin aceastii. metoda se verifidi. daca Xk = 1t + 2/cr., k E z ~lnt san
nu solutii ale ecuatiei pentru a evita pierderea lor.

graficul functiei sin printr-o contractie de-a lungul axei absciselor. ln figura
V1.15 cstc rcprezen LHL acesL grafic.

3 In unele cazuri este indicat ca, dupa ce se gasesc nurncrele sin x ~i cos x
prin prima mct.odii, sii se aplice formula sin 2x =-- 2 sin x cos x pentru a scrie
solutiile P.cua~iei sub o forma mai potrivita. De exemplu, daca avem ecnalia

Obseroa!ie. :\fi~carea oscilat orie armonici\ simp lA este descrisil complet cu ajuL01u lunui
mode l mnlcmnli<: implielnrl mi~car~:a circularil uniformi\. Pot f i cons iderate cu aproximaFe
mi~cari armoniee simpls urmiltoarele: mi~carea geamandurii in ap~ In fillS ~i i11 jns, piLonul
unui motor ('LI cumbuslie inlernrt, purticula de aer In timpul trecerii unei unde sonore simple
etc. Toatc acestca ~i multe a rtcle ce r schi~area grafieului u uei fur11:(.ii IIH fo rma

(2

+ V3) cos x- sin x- V1(1

t,

+ V~) = 0,

f : R ..... R, f( x ) = a cos( w:c

+ b),

=f:. 0,

undc a cstc ampliLudinca, "' so numc~te pnl sa~ie, iar b se nume~te fazi\ i ni~i a la. P erioada

uti!izind

prima

rnP.toda rezultii cos X= Vti -'- V'2 sinx

Punctul M(V6 ~ V'2. V'2 ~

V6J

V2 - VI\.
4

princir)afu a acestei funcpi est e

I "" I

cste situat In cadranul IV. Deoarecc

2. Sa sc aHLe c ii Junctia

sin 2x = 2 sinx cosx = - ~, s-ar pi!.rea ca solutiile ecnatiP.i sint elemcnLele

g: R ..... R, g(x) = sin 6 x +cos 15 x

multimii

{< -i)k-11

2:. + ~ I k E

12

sin x < 0 ~i deoarece lutia particulara 2n- -

+<

"

12

Deci
x E

z} .

~.

ln realitate, deoarece cos X > 0 ~j

est e peiodicii ~i a.c pcrioada principala

!:: .
~

sin x < 0, solutiile ecuatici se obpn din so23~

' 12

a ccuatici

r+
3
1T
12

sin 2x

21m I k E

= - -t2

pentru k

= 4.

zJ.

Fig. VI.15

160

161
J1 - "\rfntrml\tic.!i -

c;~ometrte

:;L trtconometrle cl. a l X-a

Solufie. Fie T o perioadA. Atunci

sin6(x + T) + cos 15(x + T) = sin6x +cos 15 x, V x E R.
\_

In particular, pentru x = 0 ~i respect!v pentq1 x = ~ se oht,.Ine

3

0, rezultii T =

k' E Z, iar din cos 15 T = 1, rezulta

lt'rr,
6

2k"n

l
b .
k' = 4k.
- . D eoarece k' E Z,
T =- - .-, lc" E Z. Prm ega are se o tme
1~

rRzult~ k = 5 k, k E Z. A~adar 1' =

.

rioadii. a

k" ,
3

func~iei g este un numli.r de forma

lc E Z . Rer.nlta cii orice pe2

:" ,

sub forma f(x) = cos 4x +

c; Z.

Deci f(x) - 2 (+co~ 4x

Sa aratam cA to ate numerel!l de I!Cc!lsta forma slnt perioadc:

J:(z+

H 1 : R -+ R, E(1 (x) = ~0 + a1 cos x + b1 sin x ,

ll2 : R -+ R, H 2 (x). - H 1 (x)
a2 cos 2x + b2 sin 2x,
H 3 : R -+ R, H 3 (x) = H 2 (x) + a3 cos 3x + b3 sin 3x
r,;i cAlelllltA, func~ii ale ciiror gralice se pot schi~a ca ln cnzul fw1c~iei h.
4. SA se reprezinte graflc func~ia
f: R -> R, f(x) = V3- sin 4x - 8 sin2 x cos2 x.
Solutie. Deoarece 8 sin2 x cos2 x = 2(1 - cos 2x)(1 +cos 2x) = 2 (1 - cos2 2x) =- 2 - 2 cos2 2x = '2- (1 +cos 4 x) = 1- cos 4x, f(x) se scrie

sin6 T + cos15 T = 1
- {sin 6 T = 0 .
{sin 6 T - cos15 T = - 1
cos 15 T = 1
Din sin 6 T

Obsrr"n(ir. !{alansarf~ pondull'i, osdlatiil~ dintr-un oirouit. "IPr lrit, vii.Jra!iilt oorzilor
viorii sau ale a lt.or iu ::;lr u11HH1l~ nw.,-.ita]e generaloar-e de unde sonore, mi~~iirilo Pfndronifor
in atomi ~i multe alte fenomene Cizicn ~i biulul{it:c pol fi rlcS<:rise, ocl putin in parte, prin
func\ii d e formH

~~") = sin6(x+ ~r<)+cos15 (x+ ~"-)=

= sin (6x + 4kn) + cos (15x + 10krr)

- - sin 6x + cos 15x = g(x).

Amplitudine11

fimc~iei

Func~ia

se poate observa cum se ob~in punctele graficului func~iei h din gr11fic1Jlc

functiilor sin ~i cos, illl' lu figura Vl.17 cstc trasat grafioul func!.iei f pent~n
x E l 0, 2rr]. Pcrioudu. principal II a acestei funclii fiind 2r., pentru a obtine cit
durim din graficul ei se reproduce in lungul axei absciselur graficul tlin figunt
VI.17. Aceea~i figurii. ne indicll. faptul ell. max h = "(7J .=

2sin

func~ii

7cos(~- -:)= V2 cos (x -7), rezultii ca

este j/ i, adicll.

i sin 4x) -

j/2, iar min

X+ sin(~- X)

cos (y
Perioada principalii a

2.

+ 4T) =cosy, V y

func~iei

E R

~i din 4x- ~ =

E R.

cos fii!ld 2rr, rezultll ca pcrioadu principuli'i a

f este 2:.2

Se figureaza mai int.ii punctele ale ciiror coordonate stnt Lrccutc In lahelul:
0

=
f(x)

amplitudinea acestei

Graficul functiei pentru x E

tl:! - ; - !1"2) .

i) - 1.

~] -1 = 2 cos (4x - ~} Vx

rezulta

functiei

2 cus(4x -

este periodica. lntr-adevar, dacii T este o perioadll., din

2 cos [4(x --1 T) -

= y,

este
2

Solufie. Pentrn a localiza punctul (x, cos x 1- sin x) se adunii ordon11tele

punctelor (x, cos x) ~i (x, sin x) pentru fiecare valoare a lui x. In figura VI.16

sin4x}- 1 =

- min .:r._ = 1 - (-3)

_ ___:f___

= - j/2. Jntr-adeyll.r, din h(x) =sin

+~

sin4x - 1.

max

3. Sii se reprezinte grafic func~ia h : R -+ R, h(x) = cos x + sin x.

rn

2 cos {~ cos 4x + sin

Perioa da principala este ~.

h = h

1/3

"

7T

12

1<

3
-"1.

[o, -i"] eate

12

:l -2

trasat in figura VI.18.

Exerel~ll

7. Sl!. se determine perioada principal!\ n

f 1 : R-+ lt, f 1(x) = sin 5x,

f u nc~iilor :

n)

b)(,: R-+R,

:Fig. \'!.16

162

Fig. \'1.17

f 1 (x)

=cos.=_,
5

R -T R, f 0 (x) = sin 35x + cos ~2x.

8. Sl!. se ara te ci\ functia

g : R-> R, g( x) = sin h I cos V2x nu este periodic!\.

9. Sl!. se reprezinte grafic functia
h : R-+ R, h(x) - t, sinx cosx- 4 V3cosx + 2
3.
c) ( 3

va-

Fig. VI. 18

163

11. St dit

D .; I OB 1.
comun .

1111

SA s~

ttitmghi OAB, un )Jtlll<'l C pe sl'm ir.lr~ap ta up11si'l lui 1OA ~i un pn nrl

demonstreze 1'11. selllirlreartn 1 CD ~i segmentul 1 AB 1 311 un punr.t

12. Fie AOH ~i-A'O'B' unghiuri opusc Ia vlrf (0 e 1AA' I), C

$i P eCD.

koo,D c

In t.

10.4

H;' se ara ll.:

P e Int AOB""" D e

I CP 1.

13. Sii se ara te cil d u11:1 rliagonale oarnc:trP. aln unni pnntagon convex, considerate ca
scgmontn lnchisc, au u n punct comun.
14. Si\ se arale cil. douillriung himi drepluughire r:ure an resp~:c tiv lnlll~imiln ~i medianll!r: co r<~spu nzatoare unghiurilor drepte congruente, stnt congruente.
11>. Se consideril tapezul AHCIJ (I AR I bazn mare, I CD I baza mici\) ~i sc noteaz1\
c 11 0 i ~tlersccjia diagonalelor, iar cu E, F punctele In care paralela prin 0 Ia haze inter secteaza respectiv pa AJJ ~i .HC. Pe hawln trapnzu tui s,; construiesc In exterior pilt ra tele
AA'H'R ~i CC'D'D. Sil. se demonst reze. ca:
a) dreptele A'C' ~i R'D' cu11pu J.umctul 0,
h) droptele A'D' ~i B'C' con~in respectiv punctele E ~iF.
16. P rin vlrlul Cal triunghi11lui A RC, sH construie$1C o dreapt11 d 1 care n u mai are
alto punctc comune cu triunghiu l ~i se noteaza. cu A,ll1 ,G, proiectiile pe dreapta d, respectiv ale punctelor A, B, G uude r. cste c~:ntrul de grllulalH allriunghiului ABC. Si\ se
arate cil:
i) II AA 1 II I 'I H H, II = 3 II CG, II,
ii ) dac11 d, este o dreapta ce nu are n ici un punct comun 1111 Lt-iuughi 11l AR(; iar A,,
:tJ 0 , C2 , G0 sin I. prnict.i ilr: p11 d, respectiv ale punctelor A, B, C, G a lunci :

Probleme recapitulative

1. Fie A ~i B douii punc tr dis tin ctc, M un punct situat pe dreapta AB ~i n umil.rul
real

a:;:,. .!_ I AB II2

Sil se arale cil e:dsta. u n singur p1mct ME AB astfel ca II AM II '

~i II A M II~ II B ."vl II- Sa

se studieze

!!. Stt s" rate "il. punrtclo A, B,

(b

+c-

~i

caw! u

r. siuL r:ul inia re

u) (c

+u-

b) (u

< a < .!_ II AB

~

rlar:.l

+ b-

'1

~i

u11mn i d:u:o1

c)

U,

unde s-a nota l a - II BC 11. b - II CA II. c -- II AB 113. Daca. A, B, c, D siut palru ] l!lllclA colininre ~iF, r:, H, I sint.respRcl.iv mijloucele
segmentelor 1 ABI , I BC I. I' CD I, IDA I, a tunci segmentele I FII I ~i I IG I au acela~i
mijloc.
4. Se considerilo dreapta d ~i un puncL A nesiLuat pe dreapla d. Din A se duce AB _l
J. d [Be d ) ~i ohl icilll I A/11 1 ~i AN I asUel r:a M sll fie rnijl01:ul segmentului IBN I(B, M, N c= d ).

I! AA, II

i ntersec~ic a l diagonalclor uuui pat nda l.er conveK est.e

acel punet d in plan ale c:\ r11i disl.;ut!.e Ia cele patru v1rfuri a le patrulaterului au suma
m i 11im ~. Hil.mine valabili\ aceastii propr ietato pcnlru un patruluter crmca v
8*. Fie A BC un triun~hi, iat 0 1u1 punct din planul Lriunghiului. Daci\ puncte!e B ~i C
s lnl de u pai'Le ~i de alta a dre ptei AO, iar p unctele C ~ i A d1: o p11rtn ~ i <le a lla a ureplei
' OJJ, alunci A ~ i B sin t dn o pa rte ~ide alta a dreplei OC.
1). 1-'ie 0 un pu n('( in interiorul triungltiul ui ABC. Drcpl<llr< BO ~i CO in lersed.eaz:'l

II AD II
II RD II

IICt:ll > II BE I I \IED II + IIDGII.

10. Fie 1 AD 1 cHa mai mal'e, iar 1 BC 1 cea mai mica l atur a a pal rula ter ului convex
Sa so arat e cil:

m:n.

164

>

ADC ~i BCD

> BAD.

a II GG,

11

~=
II E'Cil

II CF II _ k
II FA II

~i m(J~fl)

m(~)

__ m(&::tl _ "

Sii se demonstreze ca:

i) rr,i jloacele M, N, P, Q ale segmentel or 1AC I, 1DC I, I BC I ~i I EF 1stnt vl!-turile
unui paralelogram.
ii] In acest paralelogram do ua ungh iuri au milsura " ~ i raportul lungimi!or a duui\
laturi este' k.

AC ~i AB in D respcctiv E. ~liind c11..unghiul BAG csle u.IJtu,, s/l se :unte r.ll

ABC

II CC, II

19*'. Pe latutile Ltitmg hiul ni ARC sn construiP.Sc, cu vtr!urilc In ex terior, triunghiurilc ADB, BEG ~i CFA astfel inc!l

:M7 >. i:l<lM~se arate cil punctul de

II DE II . = :1 AB ' - II BC II
II DF I'
II AB II + II BC II

6. F ie ABC 1m ttiunghi dreJll ungh ic in A . Daca JJ este piciorul inal ~imii dus~ din
vil'ful A, sa se atate di punc'tul D este in i re p u nct ele B ~i C.
G .Fie AM o med ian n In triung hi11l AHC. Daea 1AB I < , AC I, sa se arate c11

II BB, II

17. Un lrapez d1eptungh ic tn care d ist anla dinlre Laze este merlie proporponali\ lntrc
l uugimile h:"el nr estP. ortodiagonal (diagonalele sint perpendiculare).
18*. tntr-un t riunghi isoscel ABC (I.A.H I "' I AC 1), II AB II> II RC II s" construie~t.e I11AI!jmc>l AD , De BC ~ i bisectoarea BE, E E I AC 1- Dreptele AB ~i DE se in te,secteazil In F. Si\ se arate ci\

Ri\ so arale cit BAM > MAN.

II BDII

lr~dica1ie. S 9i T fiind mijlo.acole segmentelor ) CE I, I r;p I. se va a ri'tt.a ci\ triunghiurile SPQ ~i TQM ~lnt asomenea cu CBA.
20**. Se dau punctel e A 9i B. 8!t RC construiascll un plUral pe ale ~!lrui luturi si\ se
rtCie punctelc A, B ~i suma distan~lor de Ia p unctul A Ia virfurile pi\tratului sa fie minimll.
21. Fie M. un pun ct. tn interiorul sau eC"< letinrul mmi cere. Notl!m cu AB 1 diametrul
C8 trHce prin M (M e I OA). Sa se demonstreze cil pentru oricc p unct N a ! r.ercului,
distinct de A 9i deB avem: 1i MA I < II MN II< II MB II-

165

22. Fie C(O, r) :;;i e{O', r') douil cercuri t.angente In A; o dreilpt.ll h care con tine pc A
mai taie cercurile respectiv In B ~i B'. Sli se demonstreze ell dreptele OB ~i 0' H' stnt paralele. 1
28. FifJ C ~i e rtoult ccrcnri lallK!Jnlc 111 A, h lauK~Jnta comuna Ia e ~i e care contine
pe A; M !iind un puncta! lui h, diferit de A, cercul de centru M '?i ra'zli {IMAII !.Hie pee
In A ~i B, iar. pc e In A ~i B'. &'\ se demonstreze r.!l dreptele M B ~i MD' sin l respectiv
\angent.e Ia e ~i e.
24. !ntr-un cere se l nscrie tri unghi ul isnscel A Hr: c.n I A H I
1AC j. Doua drepte
r.e l.rec prin A intersecteazi\ lat ura IBCI in M '?i N '?i cercul In IW ~i N'. s~se arute o:..'l
palrulaterul M M' ~i N'N este tnscriplibil.
26. Se d11 cercul cu ccnlrnlln 0 ~i di:unetrul 1 AB 1 care se prelunge~te cu I BC I ""'
I OA I (II AC II = ~ II OA Ill Perpendic.ulara ln mijlocullui I AC I taie ccrcnl In D ~i D'
811 se a rate ca CD cstc tangcn k'l Ia cere.
26. Fi" A nn punl'l fix., ia1 P un punct variabil al unui cere. Sa sea fie locul geometric

116.

0Ac~ l,g

1 +

c) F(t) = M ( -

b) F (t) =

~!il

M(-} ~a}

d) F(t) = M ({-

a) ( : R -+ R, f{x) - <. sin x,

b ) h: R--+ R, h(x) = s inx ::- I sin x I,

c) i : R -+ R, i (x )
.

dl J : R -

{1m I A

=
E

} ......

e) k : R--+ R, k(x) = sin x

f) l :

166

I cos x I,

2 eosx Z

R .{ )
'

I sin x 1

= - .- - ,
Sill X

+ 2 cos x ,

R--+ R, /{x) = max (sin x, cos x).

a
cos _c_os_a_. _ _ _
2_

2a 1 +

COS

i +

t:US

a
cos_ _ __:.4_ = II{~ .

.!':_

t:OS

"

39. Sti. se c:alcule7.e numerele:

n) sin' ~ -)-sin'~+ sin'~+ sin ~,
R

b)

sin 2

~+sin'~+
H

d) tg'

12

c) cos' "

12

sin 2

~ +sin'~+ sin'~+ s in

12

+ cos ~

12

12

thr,
12

t:os~,

~ + tg ~.

t2

12

40. Sa se rezolve er.uap ite:

a) sin 2.:c = cos 2 x,

l\
.,

l'

8.'i. 811. se reprezinte gra!ic functiile:

!.

-~8 ) .

COS

2 3 + cos ~a'
1 -cos ~a

38. Sii. se t rnnsforme In produs:

a ) cos(a + b +c) + ros{a + b -p) + cos(a + c- b) 1 ens(b 1- c- a),
b) 1 + cos a + us 2a, .:) 1 + "''" a 1- sin a, d) 1 - sin a - cos 2a.

29. tn pat rulaterul inscriptibil ABCD are Joe rel a ~ia II A R II II nc It + II AD II

II DC II ~ II AC II II BD II (Teoremo l ui Ptolemeu).
110. Sn <lau ~:ereurile e(01, r 1 ) '?i (01 , r 1 ) . F ie CD o tangent11 comunll ux turioHril, (;
~i D fii nd punctele de tangentii. Sll sc dcmonstrH7.e toil cerul de diametru CD intersecteaza
dreapta 0 10 2 dao::~ ~i numai daca<;ercmile e(O,, r 1 l ~i e10, , r,l sint exterioaro.
81. :,;e dau punctele A lt - a , 1 + a ), B (5 - a, 1 + 5a), C(t - 5a, 5 + a), D(5 - 5a, 5 + 5a ). S!l s" Rr11te ~:n Sel{mllnltle I AV 1 ~i f JJC 1 sint congruen te ~i s11 so cxplice
geomel.ri<: :west rezultal.
32. Sa se scrie ecuatiiJ., tn11l!imilor Lriunghi ului deter minat de dreptele y = 2x,- y =
= 10x, y = ax + b, a =1= ~.a =1= 10, b =I= 0. Sil. se verifice c11 med iatoarcle fll;estui triunghi
s!n t concuren te.

v;}

a),

2 ens ( ~ -

...........

a) F(I)=M(}

s in 2a

d)

28. Vir!urile 1J lii C ale triunghiului ARC stnl lixe ~i m(BAC) este con~tant.ll. sa se
atlc locul geometrical proie.:p ei M al or t ocen trului triunghiului ABC pe mediana I AD.

84. Sll se dc:ll!rmine n umerele reate I astfel ca:

+ ctg' a =

.-) tg a

...........

~"i,

b) tg a tgb + (tga + tgb) ctg (a + b) = 1,

a l puncl.ului M de intersec.tie a bisectoarei unghiului POA cu ccrcut circnmscri" t.riunghiului

POA.
.
27. Trei cercuri congruente care all un punct comun H, sc mai inlerseclea zif douli
cite douil.ln punctclc A, B ~i C. S:1 "" rtemonsl.reze.c:'! cercul circumscris triunghiul ui ABC
este congruent cu cercurile date (,problema piesei de 5 lei a lui Gh. 'fiteica").

38. Sil Re determine numerele real e t e (0,67<), ast!cl ca F{t) = M (

s:1 s r.aleuleze: sin 2:r, ros 43', sin x + ros x.

sin 4 a;
c:us x

aI V3 s in a=

a ) ns

37. S11 se verifice identi ta~ il e:

! ,

:1: ""

c) tg

_=. =
2

L) .:us x - si n x = Vf,;os 2x,

t
tg.t+1
tg x -

d)

COS

(% +

i)

COS

(X - ~) =

e) 4 ctg ~-cos x - 3 sin x - 1 = 0.

2

41. Sil. sc discutc

~i

sil sc rezolvc ecuatiile:

a) ros 2x 1 (2m- 1) si nx + m - 1 = 0,
b) m cos x - (m + 1) sin x - m = 0,
c) 3m s in 2x + {m- 1) cos 2x - 1 - 0.
41!. nup11. c" SP- aduc Ia forma a cos 2x
atunci clnd este ca:rul, ecuatiile:
a) cos x + 3 sin x cos x + 1 =

+ b s in 2x + c _

o sl\. se rezolvc

~i

sd sc discute,

o,

b) 2 V3 sin x + 8 sin x cos x - 2 V3 cos' x - 5 ~ o,

c) cos' :c 1- 4 sin"' cos" - 2 sin x - 2 = 0,
d) cos x + 2 s in x cos x - s in' x = m,
e) 4 cosx -

2 V3 sin x cos x + 2 sin' x = m.

167

,... + r.os 2r, 2 sin x roR -r =,--.

V:J sin 2x - m - a. De~:i cos 2x -

lrtdica{ie. OtoarPen 2 sin" x = I - ros 2x, 2 ros' "' ~ 1

= sin 2.r, Cf'llll~ia se S(Tie SilL fllrma f.OS ~X

sin 2x ~ m - 8. r,., ub~i111> ens ( 2:r 1 ,.)

3
3
dllril ~i numa i dad\ 1 ~ m ..;:5.

- tg -"'

~!I. H:~

Soluti~. nar:il

2x

~ J/2

1 -

= ..!.. .

2x

Ec:aatia

t/3'.

0.

= x, aLunci sin

I'OS l

2.T' -

sau si n 1 =

rezultil. cos

cos

x'-

I -

Deei '

+ c.os 1 =

=~a De

sm t =-

Va

sau

2,

l'OS l

~in
=

"'' =

ozultil. sin I
sin 1

+co~ t =

t/3
--

sin

Solu tii le enra[iei sln t elementele mul pmii

b'1 25 s in t cos

t') s i11 ' t

rost =

IndicCIIie. Din si n'

I
2

sin 1 cos 1 ~ (sin 1

- 3x

+ t/2 =

tll sin'

Indicalie.
t 1
(Sll

1
J
\

'
l
)

= 0,

Ecua~ia sc

sin

COS

scriA

h - 26)

1, reulti'l (sin 1

+ cos t)' - 2
1 + cos 1 =

Se race substitutia sin

J/2 )(x + t/2x-

(.:r -

l'OS 3 I +

1.

sin 1 cos t ~ 1 sau

x ~i sn obtinc .T" -

1) = 0.

~ .!!_.
16

Sllb fmmR

cos 1

=fs

..
U, cu solu~ule x1 -

+ r o< L : t/2 sin (I +. 7).

Dadi sin 1
1

2'.:r =

cos 1

+ VS:i
4

= x,

x, =

se obine
>
1 -

Vfiil

(t

I
/

siLuata in acest interval este .:r1 . Solutiilc ccuatit;i rezult..'l <le<i din rezolvarea

'

eC' uapci s in

+ cos

t =

rezullil.

E [-

J/2.

+ J/2].

c
~

4!. Se dau punctele M ( a

v~ - a

3a- ~a

V3) ~j N'( a - 2a V3) . u v~- a)

Sll se det ermine mil.Surile unghiurilor triunghiului OMN, undo 0 est originea axelor de

coordonate.

168

Singura SO

Deoarccc sin
Iu~ie

+ cos 1 =

+ cos 1) 11, - sin 1 cos 1) + s in t

(2.r _ 1) (Hx'

"

~'2

+ eos I)> -

0 sau

+ :n

35 (sin 1 I cos !)

1 -

+ B=

0;

.~x

+y

2 _ 0,

y _ 1.

48. Fie P punctul de in lese~:tie a! drepl.olur d' ~i d" de ccua(ii x + 4y - 5 = 0 ~i

- 6 = 0. DacA M Ed' 9i N .: d' slnt doua puncte de absr:ise mai mai decit

+ 5y

( ~).

Indica;ic. Puul\l.ul 1:' are coordonatele {1,1). Kumi!rul t nu depiilde de pozitia punctelor
M ~i N respectiv pe r,ele tluul\ <lruptc. T.uind '"' l""'':le M ~i N punetul" dn interscctie ale
eel or tloua dr<'pte cu ax a absciselor, din triunghiul MNI' se obtine

1 -

arctg

22

+2tlil ~i

+211 3

asemenea,

x- 1
- - -.

are solu ~iil e x1 =

1 -

cos

1 = 0

2.>: -

H.evenind Ia suhsLitutie, din s i11

' COS I

2x - y

sol u(.ii

[I

1.1

arr

abscisa lui P, sA se calculeze numarul 1 - 1'-

+ rosl) + 1 =

2(sin 1

siu t -

0.

1 - t/3
-:z

,,

F,cua~in

'so rer.olve crua~iile:

a) r, sin t rost -

= -m---:l .

411. Si! se afle milsurile unghiurilor trinnghiului determinat de dreptele de ecuatii:

I

R. Dt>os<'bim !'UZurill': n) d Pslu illl'lu"fl lh sPmipluu ul S sau iu I upub .S': alurui

intcrsecpa este d sa u 0; b) dare un punct InS ~i un punct inS'; Htunci d inlurscdca1.11
frontier a lui S ~i se 11111 icil exAru. 7.
10. Se deduce ell C ~i C' sin t de o partqi de uItA a drcptci BB'. d eei l r:c I n I B D' I ~ {Q}. Se va arilta ell Q <= I BB' 1.
6.

3. Fie S u n semiplan d esrhi limitat de dreapta d. P, Q e S implicil I PQ I c S

{ ~ 5, exerc. 5), deci S .este o multime convexl!. Pcntru a nr~t..1 c.~ S =SUd eslc u mul ~irue convex.'\ se consideril eazurile: 1" P, Qed, atunci evident I PQ I c de :S; 2" Dac1i.
P, Q e S, precum am vllzut, 1 PQ 1 c Sc S; 3" P e d, Q' E S, a lund t:onform AXP.rcitiului 6, 5 I PQ I c s c s.
4.
Fie b -AD, c = AG; avem I BG I c I bC ~i I RG I c I cB ( 5, exerr . 6),

a)

/'.-

dcci 1DC I c I bG n cD = Int BAG. b) Se aplicll exerc. 7, 5.

11. Conform ~~xcrc it iului 10 avem A P n [ Ht:] = {A'} ~i P e 1 AA' I- Se aplid corolarul teoremei 1, 5 triunghiurilor ABA'~i AA'G.

lndicatii ~i raspunsuri

12. Dreapta BB' taie segmllntul 1 AG 1 tntr-un punct P

4a). Cum 0 ~ AC. avem P e

1 OB

sau P e

~i

P e lnt A.OC (vczi cxcrr..

I OR', ~i oo :tplit:il exerc. 1ab).

13. Fie A'B' ustfcl ca 0 e I A.A.' 1. 0 e I RH' 1. Cazurile Q e

~B' rezolviln~or.

Capltolul I

2.
!. Dacll am avea .AD = BC, ar rezulta ell A,' B, C e A 8 In contradictie cu ipoteza;
tn mod analog nir.i A H = A(:, nir.i AC = JJC nu este posibil.
4. 8; dacl! A e DE, ~ase drepte sint distincte.
li. 1\u. Se tine seam:l de exere. 4.
3.

Nu, cilci II AB II = 4 =i= I xn - X A. I = 3.

2. II AB II = ~. II AC II = 12, II JJC II = 7.
1.

3, a) XR - - 2, b)
4 XM =': 2, IZN = :l.
1). IZM = 2, XN = 6.

XC -

5.

4.
XA < xn. Atunci "'A < xc < :xn
xn < :rc, d in care ruzult.'l. "'A < xn < :rc < xn.
10. Fie D un p11nct oarecare pe I AC 1- Atunci din exerc. 9 rezultil. ca D e I AB I

9. Alegem un sistem de coordonate pe .AB astrel ca

~i XA

<

111. FiH

I AB I un sHgrnHnt., "'A = 0,

:rB

= b

>

0. Ptu u:tele cu abscisele

!!_, b
2

!:.. , ... aparpn scgmenlulu i I AB 1.

n

A~'-

e IntW, Q e I OA', Q e I
se
Fie Q c lnt
Atunci exist.a
{R} = AA' n I PQ I ~i {R1 } = DD' n I PQ 1- Dacli am avea R e I OA' ~i R, e I OB',

atunci lntreaga multime Int AOB s-ar gllsi de aceea~i parte a dreptei RR, ceca cc cstc
imposibil dcoarecc P e RR1

14. Dcoarcce patrulatcrul cstc convex, C e lnt BAn. Din tcorema transversa lei
rezult.a ell exislil {0} e 1 A.C n 1 JJD I- Folosind acela~i ra~ionament cu all vlrf se deduce
ell 0 e I AC '
15. Fie {0} = fAG] n [ HD]. Cum I or: ' n AJJ = 0 ~i I OD I nAB - 0, punctele G
~i D sint de aceea~i parte a dreptei AD. La fel se arat1i. proprictatca analoagll. pn tru
dreptele BC, CD ~i DA..
16. Daca ABCD este con~ex, fiecare virf este marcat. Dacll n u esle con'vex, exist!\ o
la turll, sll zicem [AB], al cilrei suport scparll celelulte vtrfuri C ~i JJ. Atunci I CD I ~i AB
au un puncl comun E ~i E <t [AB]' (caci defini ~ia noastrli nu admite poligoane care se
autointersecteazll). Putem presupune ell. B e I AE 1- Atunci H este un vtrf marcal, iar
A, C, f) nu slnt marcate.
17. Fie I intersectia consideratl!. Este clar ell lnt P c I; iar din convoxitatea JKtligonului re.zult.'l. cl\ Pc I, mpdar lnt PU Pc: 1. Pentru a demonstra incluziunea contrarli se
ia un punct ;lf e J. Dacll M nu aparpne suportului unei laturi evident M e Int P. Dacii
A

'Me P~tPh+t, undc [ PhPh+t] este o lalur!l a lui P, 11lnrwi M ~i Ph+t s!nt de aceea~i
parte a drepLei Pn_1 P~t sau M = P,.,, deci M E [P~tPh+t ~i analog M e [Ph+tPh., deci
Me [ PitP1<+1] c P.

6.
3. d separa B, A l?i nu separil A, C, deci separa B, C. P e de al tli parte .geparll G, D,
G$Odar conforl"fl teoremei 1 nn sHparil R, D.
4. Nu.
1 AD I ~i sa presupunem ca M ~ S. Atunei exist![ N e [AM] n d; dar
N e 1AR 1{ 4, exHrc. 9), ceea ce este In cunlradk(.ie en A, Be S. A~adar I AB I c S
~i [AD]c: S.

6. Fie M e

170

Int A'OB, Q e

18. Se folose~te exerc. 17 i Teorema 1.

JG, Avcm Pn+t II' ldP1 ~i P 1 e I dP 1 Fie k CHI mai mic inrliee pentru caro Ph4i< 1 dP 1

na

Atund k:;, 2 i [P~t-tPhJ

=f:. 0.
20. Presupunind eli d. are In comun cu poligonul dat pnncl.ule distinde A, B, C, uoul
dintre ucest.e puru:te este siluat lntro r:elelalle doua, de exemplu B e I AC 1. Punctul D
se afl1i. pe laturll [P,.PII+t] poligonului ~i din ipotezli rezulta dl [P11.P~+J (t d . Al?Qdar
d n [Ph.Ph+tl = {R} ~i I AC I n P11.Pit+t = {B}, deci A ~i C stnt de o parte ~ide alta a
lui PhPh+t , ceea ce nu e posibilla un poligon convex.

171

P,Pn,avrmfP,P,) nd
0,~ialtfrldntavrn l ~t:i puul,. romunn
I'll PXUrr:. 20. Htzultll ell P, E
I dP, ~i Ia f l
r rll:', =
ldP, ete. A~ad ar punctele P,, P,, ... , Pn_, se gasest ue aceea~i pa rt r n lui P,Pn.
!!1. '-.ut iuo.ld

I'll

!'.""

pul gunul , in l'llll t radit.i

2::1. Oad B e J, '"' u vem r:C d"monslra, fie drci B if L. A ~i B riind de u part~ ~ i
de alta

rata

de anumile dtept e P11P1<+to segmenlu l [Ah']

inLcrscl'lH Rcrste drepte in

\'tt

cite un punct Q,.. F ie I AQ1 I eel m ai mic dintre segmentele I AQk 1 ~ i

Q1

~ 1. Aturu: i A ~ i

sr, pre,nrmnem

cil

Q1 stn l de o pnrte $i dP. alln n eel pu~in unei drepte P 1,PhH deri

pcn t ru {Q,,} = [ AB]

d ic p e cu a tegerea lui

Ot

Pr.Pii+t avem 0h c I AQ1 1. RcZIIILI" I AQh I

Ot

Oel'i

<

I AQtl ln contra.

L.
7.

!1.

7, J)~oa rer:e pentagonul rslt t'O nvcx , A ~i D sln t cle ae~a'ji pattr a lui H(.' ~~ A, if
d e aceea~i parte a l u i CD, dcd 1 CA

m (B CA) - m(DCD ) - m(ACD)

10. Conform cxerc.

II CE II . 6,DBC

10,

5. m( AOD' i - 180- m(AOB), m!B'OC) = 180- m(BOC), deei rl in m (AOR') +

+ m ( B'OC) < 180 se obpne:

:!60- m (AOB ) -

DCB

m (BOC )

<

1 ~0

$i m(AOB)

/'..

ERG,

t,,

0bOA.

! M }. SP. nrntt\ sur(esiv : II IJIJ II =

I RM I ::= I r:M I, y11!M

=6Al.'M,

!'.BAD, .C:, ACD ..-

=;",.lf])C ( L.L.L .), 6 ACO 6 BDO (U. L.U.), I AO I "" [DO I.

12. 6AOB =<lA'OB', 1\BOC =6 B'OC', ;",.GOA= ,6.C'OA', dt:ci ' A R I =I A'B' I,
A
A
A
A
I IJC I =I B'C' 1. I CA I =I C'A' I ~i OCA =OC'A', OCB .. OC'B'. Deoar9re punctclc

..L

m(lf()(; l

A, H,

>

r: nn slnl

~:ulin ia t'8 UCA-:( UGh'. Rezulta OC'A'

10.
1. PrPsupuntnd cont.r ariul se ajunge Ia o tortlrallit(.ie " " leorema 1.

8.

>

adic~ li AB

> II

2. Se

11. Existil. un punct unic Me I Ah'

asllel ea II AM 11 = II CD II. Dacil am avca Be [AM] , a r rezulta II CD II - II AM 11 =
~ II A.B II + II BM II :P II AB II In o:u ro li':~<.Li, pe c11 ipoleza. Dcci Me I AB 1. Reciproca
3. F ie I AB ' I

I CD I,

CD

rezulta u ~or.

folose~te

teorema 1.

/,

A,.

m(MAC) + m(CAJ\) ~~ cu m

4. Dcoa rece 1 ACe In t MAN (de ce?), m(MAN)

I ABc lnt MAC), a vern m (MAJ\') = m(MABJ + m (DAC)

teorpm a 1 ptmlru triung h iurile ARM. $i ACN.

+ m(CAN).

In continu!U'C, se

folose~te

12. Sn eu ro slru ic~tc sumidrcapta I OM In semiplan ul limitat de OA ~i con~inlnd B

In a ~a le i lnPlt AOM ""' COD ~i se lolose$te teorem a semidrep tei in lerioare unui unghi.

AtA

AA

AA

14. m(DOC ) = 2m(AOC)- - m(COB )=m(COE ) ~i m(DOC)+m(COE)=2m(OOC)=

2

o.

"

180; ~in lnd seam a ~ i d e faptu l ca

lui OC, d in e xerc. 5 7 rewltil.

- m (COE ) demons lreaz~ d\

<:a I OCc

~i

E stnt de. o parte ~i de a lta a

lro l DOF., ceca

ce imprcun11 cu m (DOC)

=bon= .fuB..

deci

AA

Triung ll iul ui ABC i se upliei\ excrc. 4.

7. Se

fo l oso~ l e

TB. Dac~ AOB e 90, rezultatul esle imedial. Tratilm c ~tzul In car" Be Int AOA'
p arte a lui OB; celolalte cazuri revin u~ur Ia aecsLH.

..

Avem Be Int AOA , dec1 BOA'< AOA.' =:BOB' ~~ de atct se deduce 1:11 I OA'c ' ln t

hl. f:u ajutorul axiomei UJl.se obpne m(~) =

m (A-0)').

ce ?);

..
.
MA' fu nd semtdreapta opusa 1Ul
A

11. F ie P' = AP,P. ... PnB

~i

>

m(CMD).

P" = AQ1Q, ...QmB cele doua poligoane convexe.

AEC.

. A

A
> m( MDC) (de
A
A

a t;l lap di I MT>c In I A'MC ~i m(l1Mit) = 111(A'MC)

12. Xe in E ns tf<' l ra D

13. llin I(A A , 11

A ,

m (AC.U)

~~ [OC

s!nt opuse , proprietatea este demonstra t/1.

~ ~ B, A', B' sc g!i.scsc de aceea~i

I MA,

>

exen:. 3.

Re tlcl u c~: u ~or d\ I ODe Int A'OB'. A 'OD .., AOC s

lOD esl.e hiset:l.uHrtu lu i A-Q'. Deoarece p ri n ipo tezil [OD

.,...

Deoarece P 1 c.. lnt

B
Q1 s!n l de o parte ;i de alta a lui AP1 , prin
urmarc fo losind exerc. 19, 6, druapla AP1 intersecleazlt linia poligonalii Q1Q, ...QmH
inlrun punt:t R,, H1 c l(JhQk+d Conform exerc.. 10 II AP, II + II P1 R1 II < II AQ, II +
+ 'I Q,Q, II + ... + II Q,,R, II; se repel~ procedeul ~i se adunlt ine galit~~il e obpnutc.

16. Fie unghinrile op11sA In v!rl AOB ~i A'OE' (0 e I AA' 1), [OC bisecloarea unghiul ui
AOB~t lODsem tdreaptaopusl! cu (OC.

.r:;;;;,, punc~le ~i

I OC eoLH biSHctoarca unghiul ui DOE.

A/"'-.

Fie hit= MAN; pe segmentui iMNI so iau donA runel.t: R, Cast.ful lnollm(BAC}< m(pqt

!!. tn(Ah'}H)

<

A
'*- OC'B',
din care se ded uce r<1

A', B', C' nu slnt coliniare. 6,ABC- 6,A'B'C' p e baza leoremei L .L.L.

tRO

In contradicpe cu ipoteza . Rezulli\ 1':1 1OHc Int. AOC.

172

B~Ia~.

A.

m(CDEJ - mtCDA) - m(EDA), ndtcn IICA =:

5 I BE I() I CD I

=/I,.F.CB,

2. a ), b) .

= m (AOC)

.A

11. So dcmon stre:ml pu ri tul.: I CJJ I n AB = {0}, 6ABC

1. Nu.

l nl BCD~~ analog I OA c lnl CDE. Hew iL[I

>

sn fi H mijlocu l ltli

11 AG .11 -

1 AH 1 ~~ sc apl icil teorema 2 lriunghiului

II ~C II 'ii 1lin relaj.iil" ana lnage sA nh~ine prima ine-

gal italt' . l'r u t ru cea de.a doua S" va uliliza exorc. 12.

11.
1. L.U.U.
3. Se aplica Leorema 2.
6. Se arall! ca I AB ' ... 1 CD 1. apoi se apl i~il. t eorema 2 triunghiurilor ABC ~ i ADC.

173

HI. ABCD fii nd patrulatcrul, A

12.

1. Se foloso~le e:-.ert. 2, 10. l' resupunlnd de exemplu C e

. ,
ascu~1t

este

C sin t de o parte

~i

w nlrnr lnturi iH I RC I I AD I s -ar intcrscrta.

interne . f'...ABD
t::,CDJJ .

/"'-.

I BA, I, rezult~ ca ACA

~i

~i

de a lta a lui BD caci In caz

A~adar .{;;n ~i 0nc stnt unghiuri altern~

2.

d
"-.b
ec1' /ACB
o tuz.

2. Se considerll mai lntli cazul B e I A'C I; ntunci AJJC

>

ACB, deci II AC II

,0,MQN. Atunci I MQ I l OP I= I PA I
d in care rezult>i. I AQ I
I PM I = I NQ 1. adic>l triunghiul QAN e.~te isosCAI. AstfAI
,V e I AB. Aratati ca oricare ar fi N' e I AB, punctul N' apartine locului geometric (tre
buie sA se determine o pozi(.ie cunvenabilil penllu punclul 111).
13. Fie A ~i C unghiurile obtuze ale patrulaterului convex ABCD ~i M mijlocul seg.
munh1lui BD. Aril.tati ell exerc. recap. 1 d; Ia Ca p. I Sl! a plicA triunghimilnr A RD ~i BCD.
12.

>

> IIAB IJ.

/"'-. A

8. Unul d intre unghiurile ADB, ADC este obtuz ; aeestuia i se opune o laturli mai

mare dedl I AD I
7. a) Re<ul1.<1 eu ajutorul oxere. 6. b) Axele de simetrie ale dreptei d slulloato dreptele
perpendiculare pe d ~i dreapta d. c) Fie Me I AM 1A', JJ', M' simetricele punetelor
A, R , M fa[i1 de dreapta d ~i {A' } = AA' n d , {B'J- BB' n d.l:!e aratli ell M e:l A H!""'
=:> M' e I A'])' 1 ~i implieapa inversil.. Pcntru a ur1\t11 cit I A H I "' I A'B' 1, se observil.
mai lntli ell 1\.A'RH'"' L\A 'JJ'B', apoi ell. 6 A ' AB c;c ,6AA'B'.

Ducll.Q ~prp AN,ar1\tati eii,0,0PM e

s.

l. MQ !IBD II NP; MN !lAC II QP.

'7. i) Se proieeteazA P pe DC In P', se intersecteazlt-paralela prin Q laPP' cu BC In Q.
Q' ; !'::,BPP'
,6.AQQ"; se apli~it teore111a 3 trapezului
PP'Q'Q. ii) 0 paralelllla BC prin mijlocul segmentului I AB 1.

~i cu p~tral cla prin A Ia RC In

18.

4.

2. Lor.ul geometric se compune din doull ~emidre ptc simctr ice ratll d" AJJ.

4. i ) Fie A' simetricul lui B rata de C. ,6.HA'B' ""1\CA"A; rczultll. 11 A'B' 11 =

2 II CP 11. ii) Fie {0} = A' B' u; CH ~i E intersec~i a ltt i AA cu perpendiculara prin C pe CH. Demonstrati ell. ,6fiA'D
t::,CA'E ~i IAE I
I EA" 1.

4. F ie d' mediatoarea scgmentului 1 A B 1. a) nac11 d n d' = {C), C esl.eipunctul cllutat ;

b) Dacil d n d' = 0, pooblsma nu are solu~ie; c) Dacll d - d', orice punct a! lui d ostc o
solutie.

{,;A ~i ~ si nt

6. Folosip teorema 2.

14.

2.

d AA II =

unghiuri alterne interne

6. Se observl! ell CF

c~ngrucnte.

~i

AD sint inAitimi In triunghiul AHC.

6.
3. Fie {0} = I AC I n I HD 1. Din teorHma 2 rezulti\

II AO II

6. iii) Se ia D' e

4. Detcrminitm punctul D e I HC aslfel r.a I Bn I = I B'C' I Dac>l D = C, proprie

/"'-. . A

. II CO II

II Kn II

'iiABII =

1.

astrel r.a DD'

11

BJ.

II oo II
II co II
II OF II
II DB II =
= II AB II , deci II Eo II= !I OF II

liCAII

13. F olositi exerc. 12.

8. D riind simetricul lui A fatil. de M se obtine un dreptungni ABDC.

12. a ) Se va arllta ell. triunghiul BCD es le isoscel. b) ~i d Fie F simetricul lui A
~~

AC

IOFII'

8.
8. Folosind exerc. 7, arUati mai lntii cit proprietatea are Joe pentru M ~ D, apo i
aplic'lti teorema funrlamenl.'l!11. a asemi!n1\rii.
9. Fie tabla triunghiularll ABC. ,Pc Ia lura cea mai mare [BC] se construie~te In exte.
riurul triunl{hiului AJJC p>Hralul HCUfJ. Fie {M} = AE nBC 9i {N} =AD nBC.
ArAtati ell [ MN] c [ BC] ~i ca [MN] este o IaturA a plltratului cerut.
12. Fie trapezul ABCD, E e I AD I. F e I BC I;

Capltolul II

. exerc. 9 rezuI tll. ca A

de D; dm
ABF e 90

II BO II

7.
1. F ie d" exemplu C e I RD 1. lntHrsectllm paraiPia prin C Ia AD en A H In E.
Se !olose~te teo_rema lui Thales ~i faptul ca triunghiul AEC este isoscel.

t a tea esto cvidentll.. Dac~ n =1= C, triul1ghiul ADC este isoscel ~~ JJDA
DCA, ceea ce
este imposibil rleoarer.c unul dintre accste unghiuri este as cu~it, celalalt obtuz.
8. Se va arllt a ell simetricul segmentului I BC I fa~ de mediatoarea d coincide cu
1AD 1. de unde rezult11 ell. C ~~ D sint simelrice fa !It de d.
18. Fie B ~ i C dou:, punele fixe pe d ~i B ', C', P' simelricelc lui B , C, P fata de
punctul A. Folosind exerc. 12. 9 rezultl! ca P' e B'C'.
16. Fie S semiplanullimitat dH MN carH continn pe n. Avern A, (;, JJ E S, t!eo:i
P, Q e S.

fa~ll.

II ])() II

IOEij "" II OB II ~I '~ OA II

Exercltll recapitulative

I BF

1BE, deci F

9.
1. Dacll M e I AB I, fill M' = prdM. Din fnptul ell AC II BD II MM' rezultll. eli.
M' e I QD I In mod asemilnil.tor rezultA implica~ia inversll.

= E.

175

174

\I

il. f'e tine eon\ d e cxercitiul prec!ldenl ~i de faptul on reu niunea a doull. segmomtc
inchise avlnd acela~i suport ~i om puncL comun este.un segment lnchis.
3. Se scrie korcmu oalelei pentru I AD I ~i I AC I ~i tcorema ln11ltimii pentru I AD I-

Ii. Su <listing rloua cazuri: a ) unghiul

Bestc ascutit; aturmi DE I BC.I, I! BD

II ~ 5,

II DC II = 11\, llAC II = 20, II DC II'< II A 8 II"+ II AC II". rezulta ell.

cste unghi
ascupt ~i ell. C e I BE 1. Sc exprimrt II AE II din triunghiurile dropt.unghice' ADE ~i
ABR, d in II Al!.' II"= II AE II' se obtine i1 CE II= 12,8 ~i II AE II = 31,2, deci Jll:ri-

Bestc obtu1.;

Htunci BE I DC 1.
o/72 .
E
= 2 v 205 ~i D e I E R I- Se obtine II DE II ~ - ~ II A II =
.
13

metl'UI Af:E = 61.. b) unghiul

II DC II - 26, !I AC II =
12 ,/ - v ~u:;
13

II'= II Hli II II BM II, unde {M} = AF n B4

II BD II II BM II = II RF II II DC 118. Folosind teorcma l ui Pit.agora se. determinll. II A R II = 24, II AC II = 18, iar din
t eorema biso:etoarei (vezi ex. ll ?) sc obtine II AJJ II = 11 ~i II DB II = 15.
9. Se exprimii II BE II' ~i II BF II' din triunghiurile dreptunghice AR.I!.' ~i BCF folotind
1
~i ipoteza rezultll. II RJS II' = II AD II' + II DC II' ~i II RF II" = II BC 11 + II AD II'.
02
dar, pcntru c11 II AB II' - II AD
+ II RG II' - llllC II', rezult11 :, BX II = II HF II-

7. Oin triunghiul ABD rezulti1 eli II AR

iar din laptul ell. 1\BMF ~ t:,BCD rezultll.

f:l<NC ~i

ecapitula1ove

1. i) Fie t.rapezul ABCD <;u AD II RC ~i II AD 11- b, II BC II = a, {E } = AB n DC'

, b
X
bh
~i x=d(E,AD); t:,ADE~t:,BCEdecl- = - - 1 ole unde rezultii ell. x = - - .
a
x+h
a - b
a
'!I
d
ii) fie {0} = AC n BD ~i y = d(O, BC); t:,.DOC ~ /',DOA, deci
h _'!I, de un u

b=

8. Se clrali\ (;llaturiiP pa trulattrtdu i A /J('/J sint parah' l <lou;" d ll' duu:t cu cl iaJ(ona hJ,,
J'UIIIbulni (A, H, C, 1) fiind mi jlo:HPir dingonaklor p<11r:oltlort tid\ dou:1 lntnri Vf'ino ' tnt
rongn1ent~< t-a la lnri de lrillfoghiuri fongrur nte.
11. ~e detemina 11 AC II ~ 50, fo losin d formula rare d<1 l111ogimea medianci (ex. 2),
iar penlru ra!cnlarPa distnn (l'i d! M, lJCI se aplira teor!'ma lui Pitagora gr nernl i:ol:'\ ln
t ri urg hiul .HMC.

10. Fie E = prnt:A- \lund II ,.iiS II = 12, II JJE II = 15, ctcui II AB II ~ 2n. In

triunghinl rlooqllUIIKhit: HAD se apliui'l leorema ca\l)tci ~i sc ob(inc II AB

7
11 BE 11. de unde II BD 1-25. Hczullt\ _(;_Jlll

II BD II 2::.

Ali

II BD II =

20

~i II AM II ~
I! MD II

fiO", M' e Int ABCD

~ m(J~) = 7~ ~i m ( ,{d-D) = m(~C) =

BN I, d eri triunghiul ABN csle f1chilaltf':o L Hew lta B '= 60", C

30.

16. Sc ('a k ul<Ma II AE ' II />' 11. II AF II ~~ se arat<1 r<\ II AF I'+liEF 11'18. fie 0 pion( lui etc inlerse.. ~ ie a l i! iugonalelor Lrapewltoi ~i E

I AB

1,

II AE II'
F

I DC 1-

i \1.1!.'0 II = ~. deci ~
II lW II = 1. Tin tno!
II liA II ~ II BC II
BA I
II A D II
II HC II
H~ama 1"<\ II EF II- 2 II EO II (e:xerr. 12, S), J"ewllii relu~ia rcrulil.
10. Fie M, N, P, Q re, peoLi v uoijloacele segmentelor I AF \. ICE 1. I BF I. I D H I
~i 0 mijlnolf l seguoenlulni I EF I; MP este linie mijlocio tn t.riuu~loiu o i le A BP, AFE,
EFB, deci trece p rin 0 ~ i I OM I = I Oi' 1- Analog, I QN este l inic m ijlotic in triu nghiurile
DEC, Dt.'F ~i FEC, doci Lrece de asemen ea p rin 0 ~i I OQ I "" I ON I- l'lm.ll lt.il e:i MQPI'i

UEO II
II AD II

= II BE II

esle paralelogram.
20. Se aplid llorrma lui Thales penl1'11 Ll'itmghiurile BAM (AM II ED) ~i AM("(FD II

Ai\f -

tb, ia r !I A C II sc ca lnoleazi'i

"" tt>orcma lu i l'it agora growra lizalil in l1iunghiu l ABC.

Capitolul Ill

1. ~fo-ol i >t loa ooa S<'!!onen t,ului delerminal de pu n('lc l ~ date.

tl. A , Ji, C fii nd cele t rci p11 rw te romunc, ccnlrele comurilrlf' I'Oi noid

~1 I BM' I s I BA I- Atune!

t5 <l.in

lj,
E

6. 1\EG II= 2 IIAE 11. I~ AE II ~ 2 1\EH II, t:,.EDH -1\ECA.

SP. exprimii II CB II' ~i II (;]) II' prin. teorema lui Pillifl:ora "generalizat11, din tri-

8;

unghiurile ABC ~i ADC ~i se adunii membru cu rnembru.

?. i) t:,ADC
t:,BCF (C.U.) ~i t:,AnB
t:,.CBE (C.U.), doci

=I BE Iii) ~ =~ - CnB. ~ =fu;c .. focD.

I FC I = I DC I ~i

t' ll

pun ~ tu l de

inlersec~ie 0 a! medialoaoclor t.riung hiului Am: ~i oele d ew\ raze sint egale cu

semidre~tr:le I CM ~i I CM' coincid,

IH rei 1 DM ~i 1 DM', deo:i M = M'.

176

A
I

I.

ABM' oHbl om triungbi echilateral, triunghiurile M'BC ~i M'AD slnl isoscele, m(.'WCB) ~

I HJJ I

2.

A
4. Fie M' ast!el inclt ABM'

21. T oiung hinl A DC tsle isosrel, dod I . f n II = .I JJC II

2. Se exprim11 11 A JJ II' ~i 11 AC II' folosind tcorP.mn lui Pitagora generalizat!! In triunghiurile AHM ~i AMC ~i JC adunl'l cnle doul'l expresii.
a. Fie {M}- AD.n BE. Aplidnd teorema bisectoarci t>enton I AD ~i I BMse obtinc

II BD I

1t. ,11in M OF ;Vr: 1 ocz11lt;\ N c.. 1 A-I' I in contradict'c ''" 1API"" PN '.' Onei
M '-' 1 .11-1B 1; 1 ;vii' 1 este lin in mijlocie In l riungh iul ABN, dcd M este mijlocul lui
IBN 1. in tritlloKhio;l A HP>i, I AM cste ini\J~ime ~ i medianft dc~i cs le isoscul ~i I AB 1""
::: 1 iN 1- l'e de a lta parte, I A N fi ind mo:di!lloi1 in t.ri unghiul dreptunghic ABC rezultil

ah

+b

II
rczult.~ dl y = a

II'

II OA 11-

Fie C(O, r) nn ecoc 'ii ,11' Hiu1elrioul unui punel oarer.are M fa pl. de 0, adicil 0

I Jlf_r.,[' I

~i

II () ,H II

II OM' II-

AnUa~i ra M E CoO , r) .... M'

se:una ea (M')'- M, de o<iri rewlta 11-1 e C(O, r) ._ M'

S. Aralafi

('i.\

E'

('(0, rl.

Tin!ml

e(U, r).

s o Tllllll" r1pljra lcurerna ~. caw! "

0. Presupnn!n ol cmolo:unol, exislil A <= C(O, r:t astfe l ra A ~i 0 sa tie de o pal'le

n 1 OA Dcduccti c!! d cnn\ine till punct din
Int 8(0, r) ~i folosi\ i ''""rc . 8.

~i de a lta a d reptei .d. Atunci exista C e d

11. C(A, II A R Ill-

177
12 - Matematlcli - Geometric

~~ trl~onomet rle

cl. a IX-a

,
12. P ~i G !iind mlj loacelc s egmenlelor

e (G,

f).

Roripro<:, daca P'

e (c,

1OM 1~i I OA 1. punctul P se afll1 pe cercul

~).

fiA M ' s imet r icullui A fata de P' . He

AQR

16. Daci\ PQ t a il' din nou epoeul d!lt i n R , un gh iu l

PSLB dP mil5ura ro ns tanlil ~i
pol!lctul R Psl " cnereu p~ ar.cea ~i pa l'IR a d iamt>truln i c u nn r a pill in A. Se d edu ce ci\ R
esle un p unct fix.

arat.~

e[c. .!:..)

r.11 11OM' II ~ r, dcci M' c: e(O, r ) ~i astrel or ice puni>L a! lui

a partinc lor.ului
2
geometric. nez~,~lt11 cil lm:ul geometric cau tat este ccrcul e(O, r).
.
14. Dudi A , B , G, D s!nt puncte pe u n eerc astrel incit dreapla AG s"para punctele
B ~i D, atunci segmenlelc I AC 1 ~i 1BD 1 au un punct comun.
I
2,
3. CaZt.tl u):

C ~i D

~i

de alta a

I AB I ()I GIJ I

~i

ci!. arcele mici

Ac ~i

(c~"i

fj'jj

II OD

II D E ); Juiim de partea cealaltu a lu i DR punrl ul (; nsl.rcl IJ;cll

II ~

II DC II;

a hllw i II

or: II = *

II OM II 9i lot tcl loli G

1AB 1 ~ i D

~sle

ee!Ticl P. ( D,

1OC 1,

~ )

r tstt

'" '"'' ~ h i tl<tpl.

rnt.i~;;:::l,l

= HO.

15. Conform rxerci tinllli I:J. n ' IT ill (; oirtIIJ <IHITis lricrllg :oiu iloi .I ' If'( " oun (i ue I"' /) ~ i
anal og E e C, FE e. Con form t> xtcti(iului I' (')Cllri tlt A ' , JJ' , II ~ i .~ 1 So' arlit JH' ern rerr .
r.aru avind l cei p!_!mle l'omum." 1 u (', oiucidt ( ' II t . Dtc:i A , e (' ; uuultJg 4t.a , (" 1 e ('.

...............

16. o~oa rere m(A'DA,) - Yll, . ..t'..t, : I'S(t\ Clll ol ia ml'l r u in l't'l't'lli llli Ell ltt :tl t ri un .
gh iului AIJC. l)Lci r enlrlll arrslui ""'.,. l'uinoidH c11 m ij l<11ull ui 1 A ' A, 1 ~i analog cu mij .
l oact:le llli I B ' B 1 : 'ii I C'C, 1. A~ad a r drt ptclt ..I ' A, , )1'11 1 , (''(', au 1111 p nnrl ,ornnn.

1.

19. R fiind r e nlrrrl pi!.lratul ui, pa t rulull'l'n l 0,11 /1.\' Ps le insc'l'iplihil. J.o n ll"i II tsln

AH, ~) P

e arcul mare

AR,

bisec.toarea ung hiului

<j eurc:ul mic AB, 3) P, Q earculmic An (in cawlll PQII < II ABII). Se obtin arce capa(180- " -

lo<ul l u i I se rump1rcoe rlin d11ni\

14. A'B' II AH, A,B' HIN ' (l in ii rnij lo<ii in tricrnghiuci l, olt-oi
Accst Japnll arnenl esle valabi l i n rita dinll't' oaztll' iie a J, b1. oJ.

dacil. A e lnl, e (O, r) , pespoctiv

13. S" vur eonsidera cazurile: 1) P , Q e arcul mare

+ p),

1
A
2'
m (AM R) + ~0 ;

Ari\tap r.i\ al d oilea r a1. numai Hl crrwi ,. p osi bil l'inrl II sacr

H!. Fie 1 CD 1 diametrul p erpendicular pe AJJ. Daca ME

{G}, 6,0!11M'
.. 6,COP, unde JW ~ prABM( L . lJ. L.). Locul geometric so oompu ne Liir1 cercurile de

bile de (r.>.

.Cc = (.;;';...

rn

{;;o c:;;o.~i tcP .. Wo.

~i I OIJ

8. Fie I A B I o laluri1 :t pul i~unu l u i iuscTiS 1 ,11 mij locul al"nd ui mic AJ'1 ~i P, Q
p tmc:t.el e tie inlersecl ie ale tangenlei in M (<\ OA, rcsp~ c ti v OH. Al tccw i 1.,. _ 1. A B
~ i L, - I! PQ II Folosil i lri unghirll'il t' "'''""'" "a O.lB ~ i OPQ ~ i leo"''"" lcri l'i la ~orn
penlrn lr irrngh.inl OM P.
13. Se ,a obsrrva f' il 1
~st t o nwdianft tn hi<rnghiul rl <cpltc nv; hie llAH Hi sc: " "
dedure r a I C'D' I .. I 8 ' .1 ' I Hp wlt :1 l':i (" WA' f)' e~le l lll ;ra p<. ~ isusctl Sail parai~I OI{I'a l!l.

8. Se vu arttla r.a
=
9. Se trateazi!. separat cazuri lc: : A :;;i ()de aceea~i parte sau de o parte ~i Lle altn a lui IJC

4.

2. NM' ~i NM" coincid cu perpendicularll 1win N f,ii NM

ACE-

m(ACD), lu:lm pe la ngtml:c In ( ,' Ia

arcc: rle ree deschise , rn r~pe le l e A ~i IJ. !') F ie C mijlorul l ui

1. Se folose~te tcorcma 2 ~i teorema d e constructie u uuu i unghi.

~)',

I -

~I' ~i

(180 -

I "'-

P 1)' ,

u udc

AOfl (f<lr<l

pncw ln l () \.

20. Sc va ari\ta l'i'i. patr~Lial l' l' tcl Hr'P.I tfil.e instTiplibil. il ~l'i P ~ lc ~ itu a t I''' anul

.
.--.
m1c d es chis AC al cecului cirTUIIlSl'l'iS t l'iunghiului A JJG. l'enlr'tl a aralit c:i ol'i pun l P'
al a cestui arc aparline l oculu i geonw l ric s \' H demonsl ra ell exis lllwt pn 1wt .W e : .1 I
asl fe l ca DCP'JI.f ' sO. rie insc:ripl ibil : st' inl trsel'leaz:l f)M ' ,." A lJ in.'\'' ~i s dtmlllfl! lraza
l'il. pa lru l a te~ ul AM'P'N ' est e inscoipti bil.

m(AB),

m(CD), care lmpreunll formcuz~ douA cercuri care tree prin A ~i B.

14. Dou!l Hrce de cere avlnd capetele A ~i B.

178

CB

II QQ' II ~ ..!._ II MN II

m(~)

= II P !l,f 11. deci II QA II = II PQ' II ~i segmentele I QQ' I

2
.
~i 1 AP 1 au acela~i mijloc R (v ezi ~i excrc. 8, Cap. I. 8}. Notind cu G m ijlocnl segmentului
I 00' I, I GR I este linie m ij locie in t.rapezul OQQ'O', deci CR l. AP ~iII CP II= II CA II.
Locul geometrical punctul.ui peste CCfCI\1 e(C, II AC II).
3.

P =

H.ec:~prc><' , cl:u:a m(A B C) -

eercnlui inscris, a vem m(A IB) ~

situat p e AB.
12. Fie 0 , 0' r:entrele (111: p e cercul cu centrul 0), Q ~i Q' proiectiile lui 0, 0' pe Jl!N.

diametre I OC

RewlUI ell PG es te t an genta cercului (FCI'). D ar F B D

1\'CF, deci DFG "' FBD ~i
astfel FG ~'St.c: tangerclil ~ i t:err.ului (FJJD).
18. n ) Cerr.u l s imelric rue (0, r) din care l ipses(' puowtelr A ~i B. b) I fiind centrul

4. Se va folosi ca. OM ..LA IJ.

10. Un cere conct:nlric cu cercul dat.
11. Drcapl;l simetrica cud fat!!. do mijlocul segmcntului AB, din care so s<:oato punctul

respectiv 0 e BC
10. b) MN paralel cu dreapta centrelor:
11. Locul geometr ic "stCJ ceniul de diametr u JOA
un arc al unu i CHrc analog, daca A ~ Int C (0, r ).

sint c'ongrucnlH, recl ucind aslfel problema IH ~:azul a).

Atunc:i

proccdea>.i\ an alog schimbind rolul lui C ~i D. Cazul b) C ~i D s1n t clc u parte ~i de alta a
E

. .

cl!ren l e un punct E ~ Jot ACB' . Atnnci m(AFC) ~ m (A CE), d ed In v irtu tea t eorom oi
de construc~ie a unui un ghi" l CD ~ 1 CE.
17. g., vn ari\bo r:i\ ta ugenlele In F Ia rele dou a cercuri coinrid .~i in a cest scop se va
lolosi exerci\iul 16. Mai intii se observil cil R ~i G slut cle H ceea ~i parle H rlrc:pll'i DE

= CD ~i AM = MD sc dc L\uce r.A B
lu i .YN, Ifj;/ .. Nc ~i BC ...L MN; In caw! a! doilea se

clreptei AB. Aratati ci!. ex isti!. punctul P

m(M7l

- m(ABC) = - ~ -

W sau I AD c !nt {;;G..

In primul caz se due" rliamelJul MN ..L AD ~i d inAR

C slnl de n parte

se gi\sesc de aceea~i parte a drcptei A H. Aluuci din teore m a

semidreplei interioare u nui nnghi rezulta ca sau I AC c:: !nt

~i

16. D ar.i\ CD estr. tangenlil la rc:r<ul C drt.umsrris tri un gl1iului ABC,

179
lZ*

...

22. Sl! presupunem cil. M se

a!l~ pc arci1l AC :are nu-l contine pe B; m(~l < 90,

""-

deci .Ac.,ste1m art: mic ~i Q e ) AC ). Dlloarllce HAM ~i BCM sint unghiuri snplomcnlaro,

um1l cste nhtuz, silzicem BAM; atunci A E. I HR I. P unctele Q ~~ R apartin crrului do

d iametru 1 AM ~i cum Q e 1 AC 1. punctele Q, R sint de o parte ~ide alta a drepte1 AM;
rczult!i cil. AQMR este un pat rulater convnx insrriptibil. Acela~i lucru este val abil ~~ peut.ru

MRQ tmplicil. ' RP = ' RQ.

O,A. II< r, + r,. Pentru II dernonsli'U c11. cl > I r , - r, 1, presupun~~ i untrariul ~i ar~ta~i ci1 pnncl.ele l ui e (0 1, r 1 ) sln t fie toate In interior11l
h1i e (0,, r,) , lie loate In exter iorul lui, ceea ce in condi ~iile problemci nu csle posihi!.

II op, II < II o,A

1<.

n"
va ar..X ta ctl m(AFC)
= m(AEB)
= 180 - m(A- HC).
' -,e
'
-

< r.,

lll. Fie r,

....

6. Fie cercurile. e (0, r; 9i e (0', r'), r < r'. SH .cnn hl ruies<: tangentele OA 9i OB Ia
C"rcul e (0', r'- r) se intersccteazi'l I ()'A 9i I O'IJ cue jO', r') In A' 9i B'; ~I>II':Jielele
prin A' rcspectiv B' Ia OA respectiv OB vor li tangtmtele <:umune ,exterioare". D uc!nd
tangentelc diu 0 Ia r.ercul e (0', r + r') ~e uufin lri m od analog tangentele comunc ,i11le
riuare".
6. d =

7.

10. Folosincl patrulaterele inscripl.ihile ABDF. ~i ACDF, se va arllta ell. F'iJE ""

;s

6, !\HBA'- 6.HAB' impl idl.ll HA II II HA' . = II HB 'I 11 HH' II; sau se observ11
r:a pun!:l.ale A B , A', B' slnt p e u n cere ~~ so scr'"
puterea lui H rap. de acest
cere In
douil. moduri.

pa trulaterul HPMR. A~adar MRQ., MAQ"" MBP ""jURP. Din convex1tatca patruLJ.
terelor amintite deducem u~or eli p metele P i Q stnt d e aceea~i parte a l ui RM, ceea ce
!n qweunll. cu MRP

-' Se va folosi puterea punetului A fa!1L de cere.

C- P~'o1o 0 A ~i

nral!i c~ II o,c 'I = II AD II ~

J)

M. vezi 5.

Capltolul IV
1.
2. Drcapta p aralela cu axa absciselor, care eon(.inc punctul de coordonate (0, 2).
3. Dreapt..'l pa ra leltl cu ax a ordonatelor, care contjnP- punctul de coordouale (.'i, Ol ..

~)

4. (3,

txo

~), (6,;)

G. (- 2,

fl. h) " c) 10V5, d)

"

~.

16. a-.!!._, b B

17. 'u I 2y -

..

"

19. :ix -

2y

+5=

ll<tctl a

aplk~

0.

.1 = 0.

21. Da.

22. 5:r

+ 3y

- 4.

23. a - 1, & = -1.

.o.

=f.
P,r,

este - - ; . Cele douJ. deple sinl evid,nt pr:rpendiculare. 28. Se nume~te

ecunt.ia dreptei prin L~iolmi rlc:oarllce P, ~i P 2 sint punclele de intersec~ie a le l[rPpl>>i

respectiv cu axele de coordon ale.

3. Fie 1 AB 1coarda, 111 E arc.ul mic

P, Q, R proicc~iilc lui M pe langentele in IJ ~i
A~ipeAB;dreapta MR ta ie cercul din nou In lV. !\NBR-6-AMR, t:,AMQ-~:>,NAR,

AB,

din r.are se deduce cit IIMRII =II RBJI,II AN I Analog IJ MRII =II RA 1 ~"i
II MQ II
II RA II II JJN I
II MP II II RB I I' AN

180

{-3, 7}. 8. Se

3.

II. 2.'i
2

II.UR , ~ I MP I' . II MQ )..

dreptele ~ ,P 2 ~i P,P 4 s1nl respectiv paralclc cu axele de coordonflte.

0, coe!ccntu l unghtular al dreptei P,P, este a, iar coeri,.1en t 11 1 unghiular a!

, 2,1,. Dacli a -:drepte1

Exercltll recapltulative

7. x

2 .

tHn

5. A ~i IJ liind pundele de intersecpe ale ccrcurilor, se ub"crl'a crt triu~ghiul 0 10 A

./""--..
nste dreptunghic in A ~i m!U,02 A) = 30.

VTI.

rnciproca teoremei lui Pita~ora . ~ Se arulli 1:11 l u ngimil a dou11. latu ri slnt egale.
11. ~unct u l P '"'rr:spun dc lm P 0 dm teorema 3. Se poate apliea ~~ rlltiproca tcoromci
lm Ptagora . 12. x = -1. 13. Pmu:tul de coordonato (0, 6).

4. z~ = v.!All) -. 1, m(AOH) = - v.(AOll) ~-.

AB

pr An,0 1 ; folosind triunghiuri oongruente, se

r,.

jl _.

10. Fie d dreapta dati\. a) A <= d; cenlrul se gil.s~:~tn IH iu\.ersec ~ia mediatoarei lui
1 A.B . cu perpn1111i1'ulara In A pe d, b) B e d ; nnalog, c\ AB I d: punctul de tangunti\
sc g1\sH~Ie Ia intersectia lui.d e11 mediatoarca segmentului I AB ) ll) eist.~ (,' "'d nAIJ;
dacil. c E I AB I prohlema nu ar!J solutio; dacil.ll .-; I CA, constru im pe d punctele T,
~i T, astf..t ~:a II CT, II' -~ II CT, II" = II CA 11 II CB II Problema ar flmr:i ~ul ut i i :
cercmile circumscfi sc lrilmt(hiurilor ADT1 ~i ART,.
13. Se a!llicll exerr. 16, 3.
6.

.iCi:c.

ij,
II

211 3VTo
10

doci
02.

aJ

'

V1o
10

-Vii,

b)

3 3. 30. 5'

VIi+

'

112

cl - 2 -

'

V3,

d) -2

-Vs.

118 4

+156V2
181

--

:).

86.

~lasurile

e)

In radiani ale unghiurilor r:urulc oint rcopc1liv: a) 0, IJ) "

c)!:. ,

6. e) Se Impart ambii membri '"' 2 ?i se rAcunoa'il" eli ..!_ = cos 2:.

2
3

.va .

:j

1!

~ - = s n -

3117"112
1 ;)

d) ::14.,.. 36. 150, 56lt. 87.

,, cos 3"'

= 2,

0),

_ 112)
2
2
.
(V2
2.

+ 2im I k e

H)

d) {'"' + 2/m) k E
.

,,

z}.

(~2 . ~2 ),

112
( --2-'

(-1, 0),

z} '

{i, (2

b)

r:

~/3)x

+ 2kr. I /;

~}

c)

'

(-1 , U),

r:

(0, -1),

+ 2/m I k e

2lt
5

111,

k) -

I) -

1, d) -1. 1!)

~i II

Deci H nu rlupinde de a
lui a ~i b.

$1

v-

!) -~.g) 0, h) -1, i) - 1, j) o,

1. 0.

Se sc:rie

2. h)

f)

douli solutii { ~.

~in

~'
5 -

!..) . ~i F(b)

a - b e ( 0,

56
.
65

Q ( _o!._,
M

~1. F.1gurm
' d pc cArcu 1 11111ta te
24
M

), se constatll ci1 a > b

ajutorul formulei (1 ). Coordonat<:h: rmudului F(a - b) slot

(~,
5

=-.!!.,

sin x =

~.

fi

-~

Cuordonalele punctului F(x) slut { __:

~,
2

li. a

182

bJ

~~~3

)V2 +2 V2 ,

a.

24 -

iVa
fiO

b)

V2+1/2
2
'

c)

<

0,

f)

lg-=- =
2

~i

..!_

cos 2(a + b)

dupli aphcarea formulelor (') ~i (2) se ob(.ine E =1.

tg 3a -

( :
2

lll'f'

valoar"a f, oricare ar fi valoril"e reale ale

tg 2a -

,,",.a.
" II

*).

COS X

lg a

sin 3a
cos 2a cos a

lg 3a

SI. D X

25

b)

1126'

c) -

~ tg

2t.
,
25

~i

cosx + sinx = 1, se

30

ob~in

f,

are dou:l s11lutii: cos x =

tg _x 2 -

3
4

,r:;,
v .. d) U, e) "sin 3x c:os ( x 1 -"') cos ( x-

i) cus ( x - i) . 2. e) ctg f

= 1 + cos a + 1 +.cos a

i-n:) ,

;nc:s a, conform (ormulei (12)

+ _1 - )

. a) = ctg -"(sin a -1 sin "') etc. 3. Dacii sin..=. =0 atunci S _

= 1-j,.cnsa(
--r.---1 + sm
;Sill"
2
2
2

Deci 1 + cos a + ctg ~

2

sm a

= (1 + cos a) (1

sin a

sin 3x sin :J:.c

2

- ---=.
X

Pen tru transformarea sumei T se procedeazil in mod analog.

SlO-

24

1 II~

50

V2+V2
2

Presupunem ell sin ..=_ =I= 0. Sc: ob~ine, conform indicaiiei. 2S sin..=. ~ 2sin sx sin fix

i, ~) .
J

A~adar, problema

= -7 ,

116 2:- 112'

~cos 4x ~:us("'.

Dcci S =

9.

t. al

~i

2). 8. Rezolvind sis-

temul format" din sin x +cos x = 0,2 ~i sinx + cosx = 1 ~i ~inind seama de cos x

1. a)

~). Se calcult!Hzii ~:os(u -b) ~u ajutoru l formul ei (2), iar sin (a - b) cu

se obiine cos x

6.

2fi

1i
2 . .

tlenurece

2. - ~. 9, a) para, b) parl't pentru n par ~i im paril pHntru n impar, c) nici parA

i/2 b) 1
nici impara, d) 1mpadi. 4. a ) T.

E =

4.

+2112 ,

punctele F(a) - P { - ~,
5
5

"istemul format cu ecuuiiilo 5cos x + fOsin x - 1t = 0

r~

dH ariltat ell cos ~ +

cos 2a cos b

! n con tinuare rAmlne

observil. mai !ntii

_ tg 3a
cos 3a
_ tg a cos 2a cos !l - cos 3a
3
cos 2a cos a
cos 2 a cos a
etc. 3. 1. 4. " 6. Hezolvlnd

2.

t. a) t, b ) cos - - , c) -

z} '~

+ Y - 1 = 0.

1 + cos 2(a - b)

_+

~ = sin~ c:tc. 10. S.: scrio

It

i 1.

8
Dar c:os

Se

9.

,.

cos ~ - cos' ~ i
cos !\r.: = cos 3"' .
Y
8

1. (-1.

11s-1

8.

etc.

cos 4x s iu ?x
2
Se obtine T = - - - -
X
sm-

183

'

6.

1. ,11 11Ji 11 m:, LJ, mil"'" ,., plus, dt negHIII. ~~ min us,
tr'<\!ia lt' in rig urik

r;

plus.

(' Xe= { 21' + (- 1 )1<

)
:J + 1-1)1<

2. Gralkelc s int

.2:1/(

z},

U)

.Te

- -rr + -krr 1!.20

Z} ,

tl rllli'uzit

i '.l f' '

e)

-I k
{12,. . +""'
3

X E

Eo

},

r;,

2b .
Fig. H. 2a, tb
:l. t i r. 1 fi 1 1 I n It 1!';b. d in l'igu,.a

t' ilJ'(j

Z} U {- '"'rco-s 1

-~V 'l + ~krr 1k

e Z}

w mpazi1, fW nLru .r e [0, 2r.]:

~'IT

7r

()

e:{ a r ccos _1__-a[/7 +21m 1k

1. x

o.

-2

H~.

X E

z} u{- ~ + '"' I z} .

k:t I k <=

-J

7. Ecuatia se scrie (tg x - 2) (5tg x

k E Z} .

+ kr.l

+ 4tg x + ~)

Fig. H. :J
9. Se face s ubs lit.upa cos x = y. Se ob\inH x E {

= 0. So obpne

f + krt

1k

x c {:ll'dg 2

e Z} .

Capl.ol I VI

:1.
I.

a..r
tt

r. , 1.J !
" I -3
5 . -l.

"a

q llP.oa rele

1 )

'l
V
~
t ,

d)

tg ( <u'ctg
5

v:J, ' .

.
C) I, f ,l II . o
~Sill
16

~"'Jx

('W:t lit ;,l lt"a t?SlC \'Crl ICU tx

H Hl' l e :t i'C :-H'

l'i x =!:.
'

atct.g Sx

5
ij

3 ,
5

X- -

:J ) - lg ( arclg

D ar penl.ru x >

COS X =

f),

It
-=-'
~

[), 11 ) .I'E

3
~~}
{ t0
3

b) aV:JIl

H,

r) :r

{o,

1-

4.

"I
l> i

e{i + 7, 1. c z}u {- ~-'-';Ike z}

.r -={
+ th;. k z}u{S - 21.-; I " z},

.T

.2:_

:1(,

184

:l

(13}'

{ " - an:sin

s-ar pare a

~,
att:Lg ~
3
[)- ax

- :1 .,/ u deoatccc
. -4x - < o ~i
_ Ht'l'l;; .~.r
____
., ~ > 0, iar arctg 2 > 0. go) naca
4
4.
11
5 - 3.T
n a; ,(
t pen l I'll :-. 111 x = 1 "'.
" pentru sin x ~ - I , cga lilatea este vettftcat5.. Daca
. s in x + 2 <'OS :r _ t g x +_2_ __tJr x .L t~I H t'l' l~ 21 = tg(x 1 anlg 2).
<'II> .r =I= 0, alunt os ,. - 2 si ll :r - I - 2 tg x - t - lgx. tg:arctg 2)
1

1. t

ft

2.

1 e {

3. t

Eo

4. t e

-i + 2k7t
-

. 31t

{" -

6.

I E {- ;

6.

I E

7. a)

"-

21t

+21m 1 k

Z} U {7t -; 21m Ike Z}.

Z} U { urcsi n

Vt +

21m i k e Z}

I 2hc I k e Z}

arcsin

{2kr. I lr

v---s- 1- 2k" I It
21

z} .
z} u { ~ f +

I 2A" I k

Z} U { "

. 4
a""'"
fi .- 2kr; I k e

Z}

2h I A E:

z} .

~"

, l1) 10rr, cl - .
. 7

8. Dac;J. T <~r fi pcrioada, ill' insen'"" cit f(:c + T) - ((.r), 'rf x E R. Pcn tru "' = o,
a lll uvea sin t,T +cos V2 "1' = l, iar pe n ltu X = - T, - si n ~ '1' I ('OS V 2 T=l.

185

Din c~le douli egalitati se obtine sin ~ T =

s in

~T =

0 rewltll. T =

'

~, k
~

o ~i

cos

V2

T = 1. ln pl'imul caz, din

e Z, iar din cosV2 T =I, rezultll. T= k'r.V2. k' e Z.

Deoarece nu existll numcre lntrep;i k ~i k' astfel ca eele donA valori ale lui Tsii !ie egale,
am ajuns Ia u cu n lradie~ie.
9. Se scrie h(x) = 2 sin 2x - 2
cos 2x - 3

=~ (sin

2x

cos~- cos

Viil1

+ cos 2x)

2xsin

fJ-

+ 2 V3-

3 = 2 sin 2x - 2

V3

%) - 3 ~i sc continull

3.= 4 sin(2x-

ca Ia aplicatia 4.

.20. Fie Ape l~tura [CJJ~ a p~lralnlui CDEF; pulom presnpnne r,1 11 AE 11:;;;;, 11 A ]J 11
(schrmbt nd Ia nevow rol ul lm E cu eel a llut F). Atunci 11 AC 11 + 11 AD 11 + 11 AE 11 +

'!'

/lA~ II~ II CD Il -l 1'l AR II + IIAF II ~ II AD I/+ 2 11r,n 11 )- I'AB II (t + V2J. Daca A

11' B smt Ytrfurr opuse. t o pil.trat, rela \ia de rn:ri sus d evine o egalitate, deci m:easta rslc
solutia pro blemei.
21. 110M II- liON Il l< II M.'l' II< If ON If .,- 110.11-f If.
2i. Se va observa cii A01 HO, es!e romb ~i se va arAla crt t.riung hiurile ABC ~i o o o
1
3
s!nt cong ruentc, undo 0 1, 0 2, 0 3 sinl ceulrele clllor trei cccur i.

'

28. F in ~ s imelricullu i A fa~ii de purwtul D. Punctele A', B, H, C slut s itua te pe

un cere de dtametru A'H, cnrP. cun\inc ~i p unc tul M .

Probleme recapltulatlve

20. Lullm .111 e I BD I astfel

f\,CMD ~ t::,GBA.

inert~""' A~.

Se ob\.ine : t:,CMB-t::,CDA

~i

4. FieC simetriculluiA fapde M; L\ MNC ,.. ['.MBA, II AN II > lf A B JI .,.I NC'I,

dRci BAM "' MCN

>

1)1. Cel e patru punc lc slnt vtdurile unui d replrmghi.

/'..

MAN.

7. Fie A BCD patrolaterul ~i {0} ~ AC n BD. Dacll A BCD este convex ~i M un punct
d in plan, II .111A II + II MC II > II AC II, II MB II + II MD II
II BD If. Dacii ABCD

>

82. Ecuatiile iniil ~iurilnr slnt x + ay ~ 0, (10 - a)x + 2{10 - a )y _ b _ 20b = 0

(2 ~ a)x + 10[2 - a) - /> - 20b = 0. Se det,rmina coordona tele punctului de in ter:
sectre a douii dm medra lonre ~is" verificit cii este siluat p~ a trcia .

este concav, fiu dn t:xcmplu C e lnt ABJJ; atonci II CA II+ !I CB II+ :1 CD II<
< I CA II + (II BO II + II OC Ill ..L. ( II CO II + II OD Ill ~ II OA II + II OB II + II OC II +
+ 11OD ]], deci suma distan~Hi or lie Ia C !a v11'furi este mai mica dectl de Ia 0. A~adar
propriutalea nu ril.mtne valabiHI pen tru acest caz.

33. t

{~ '

157t '
~

23r. }
4

8. I AC ' n BO = {E), I HC] n AO = {D), i AD c Int BAG, {0} = I BE I n I AD,

e 1 HE 1c Int ACB, deci I CO in tersecteaz.1 segmentul jAB ].

/'..

12. );ottnd a = OA, semipla uele I aB 9i I aC sinl opuse. P e J.ul AOB impli c~
1 BP 1 n a = 0 ~i I Cl' In a- {D), deci Dei I CP f. Reciproc, din De I Cl' ] rezultii
p E I aB; pede a ltil. part" exist.i\ .b' E I CD I noB ~i E E I CP I. d eei 1' ~i D slut d"
aceea~i

c) .

d)

/'..

17. ADCD fiind.trapezul dat (lA R [ = Luua mare), se iu pundnl E astrel tudt. A e
e 1 ft'R- 1 ~i 1E A 1 "' (lJC j.' Trinnghiul DED va fi dre ptungh ic.
19. lsAmi\na rea t::,SPQ~ t:,CBA re zu!Ul tn modul urmlltor: l'S ~i SQ sint Jinii mij.

locii In CBf..', GFr:, d nci II PS II

= _1_

II BE II, II SQ II

2
., ~ ~i nutl nd {R } = BEn CF, avem F SQ
!] AC II
ca t::,TQM ~ t::,CBA. Putem scriH:
II PQ I

II PS II

~~ -A-n-rl = -~~-H-t:-11
lf .l'Q II= I NM

I!

~i

=2

II BE II
11 HG rr

.!. II Gl<'
2

d~ci

2
hJ {' '' = ;

parte a lui OB. A~adar P e Tn t AOB.

= 2

/'..

If. DGr H RF.

II GP il

= BRC =BCA.

Analog se ara~

+ 2kr:,

4>t

29

+ 2k7c,

' 1 ' =~ -~"

~

+ 21c"

1r

a nalog !I QM II= II PN 1(.

II N M
l r AB 11 '

r:us a

b) 4 cos rL

6H
!OS

b cos c,

cos(f+ i) (f-f)
cos

c) 2 V2 cos a_ cos
'.l

II AD II
11 AB 11

~. 541.
841

(l =

86. - ~.
88. a )

z},
1c e z}.
e z}.
z}.
'

{'I! =~+ 2br,

34. a)

d) 4 sin

asin(~2 -

Btl. a) 2, b) 3, c)

.~,

r~ -~)I
.~

2'12..) cos (a2 + 12") .

d) fit.

186

187

40. a)

X E

{~ + k1t I

k e

z} u

{arctg

++

kr:

I ~- e

zJ.

[b)

s~

ll't't'C to tul in

mr mhrul sUnK ~i sa da rae lor e.onnm sin x - r.osx, c) Se aplicll formul a (12) ~i se a j ung" ht
sin x - r.os x - 1, d) Dnpll cc sc ttansrorma 1n sumi\ podusu l <IH eosimtsuti ae a j unge Ia
.

I, c) Sn ~plic.'i rormlele (7) 9i (8) ~ i se ob~inc 3 sin

~OS ~.r

x_ = 0 sau r os "' (3 ros .r - s in .~

:! ros

{~

1.

1 2/,'7t 1 k e

z}u {" +

a rcsin f

+ 1)

x I s in x

eus

- 0.

2kn 1 he

z}

U (rr

2/,-:t IkE

~)-

Cuprins

.tl. a) E1ua(.ia esle echival enta !'U ~ s in ' x- (2m - 1) si n x- m = 0,

... .... ....... ...... .. ... ... . .

l.J) Ecna\ia arc soln~ii oira re a r !i valori le reale a le l ui m ,

c)

Erua\i~

'"" snlu(ii

tfH~::i

m c (- oo , 0] U [

+, + c-o).

C. a p. r. lucldonf.il, ordonar~, eongruenti ......... . ..... ....... . . . ........ .

1. Studiul a xioma tic a l geome lriei ... . . ....... . . .. .. . . ..... . . . . .. .

2. Axiomele de incide n\a' a le geometriei 1n p ln ne . .. ............. ...
:3. 1Jisl~11~a ~i u x iorna r ig lei .. . . .. ..... . . . ... .. . . ...... .... _, . ..... .
4. Segmente, semidrepte ~i u ng hiul'i ........ .. ... ................ _.
J . Axiom a tle st:purnre a plan ului . . . . .. . ....... . ........ ... . , .. , .. .
6 . .\lulpmi ronvexe ................. ... . .... ............... . . ... .
7. Axionwle ung h iul ui .. . .... . ..... . .... ..... . ...... . .... .. .. . .
8. hopri etil~i de <:Ongrue11!u . . . . ............ . ._ . .......... . . .... .
!1. Cn n gruen ~a \ri unghitU'ilor ................. . ....... , ... ........ .
. 10. In ega I ila\-i gtmnwtricl' ....... . ............... .. ...... . .. ..... , .
fl. Al b tawri de congruenp. a lriunKhiurilor . ...................... .
12. Dislnn (Jl de In 1111 punct Ja o dreapta . .. ... ....... . . . .. . .. .. .... .
1'3. Med iatoal'!'. IJiseetmirc. Louri geomdrice .. ......... . ...... ... .
Jl.. IJrep lP IICS!'('l{II[C . . . , . , . , , . . . . . , , , . , , . .

4i!) n). b), r :, d ;. :-;f rolose~ l~ indicapa cle IR plm(tul e) .

r.

44. SH ohsl'r v:l :1 1OM 1

Jrc
5r;

= 1ON 1.

Deci ungh iurile

triunghiului

au

mlls uril"

5' 12' 12'

Ex~rcifii

rccapitulauve

a p. If. l'aralelism.
~

..

A~rmil11arc

.. . , .....

10
1~

17

21
2~

30
3
38
40
"-S
45

50

J. Axioma paralelelor .. .. .. .. .. .
. ..... .. .. .
~- Sunta m.1s11rilor unghiurilor unui triunghi
......... . .. . ......

~ ~ ~ ~:::::: ~::

. .. .:
.' .' .' .' . .' .' .' '.'
5. l'aralele e1hidistan te .. . .............. . ... . . ......... . . ......
ti. Tetll'erna l ui Thalcs .............. . ...... .. ....... ....... .
'. Teorema biser-toare1 ..
H. ,\semilnnrH trhmghiu~ilo~ . :: .': .' .': .' .': .'::. ::::: .':::: .': .': .' .':: .': .' :
9. Hela~ii metrite ..... . ............... . . ........ . ........ . ...
Excrrilii recopilulalive ... .. . . ..... ..... .. . .......... .. . . ....... . .

c a p. m.

47

! ~: ~~~:~:,,r~ti:~o\~:o~. d;~~~~ -~~ -~~j,;,;~l;i ~

,.

(:ercul

50

52
5'o
55

58
60
6'o

65
70

75
?i

~ I. Definipi ......... .......... ... ........ ... "' ... . . . ....... . ..

2. Coarde. Ar!'e. U nghiuri Ia eniru ..... . ........... ...... . .. . .... .
:3 . L'ngh i i11r-ris .......... ..... . .. .... . . . ...... . ..... . ....... ....
4. Poligoane lnscrise ~ i ciretllll":risc .... ..... ..... _.. .... . .. ....... .
5. Pozit.ia rl'ln tivil a douil cercuri

6. Lungimea ccrrului .... . .... . ... .:: .::::::::: : ::::::: ::::::::: ~ :: :

84

........ ....... ..... .....

101

Exercilii N!capill<lative

77

79
90
9~

99

189

C a p. J\1. Elcntcn!A

d~:

geom.,trle mlltlcl

.. . . .. . . .... .. . . ....... . . .

1. Coatdonate !n p lan ..... . . .. . .. . .. .... . .... ...... . ..... .. . ... .

2, Ecu at ia dr~:p\.l'i ................. . ... . . .. . ... ... . . . .... .. .. . .. . .
3 . Coeficien tul unghiular al dreptei . . .. . .. . ... . ...... : .... . ....... .
4. F unctiilc si n ~~ cos defi nite pc i ntcrv:olul [0, 7t]
. ..... ......
5. C n ghiul unei drepte en axa abscise! or ...... . ... . .. . .. . .. . .. . . ..... .

C a p. V. Functllle trigonornetrlce .... . . ... . .... .. . . . . . .... . .. .. . . ......... .

1 . Functia de acuper irP. un i versa Ia a r.err.nl ui unita te . . . . . . . . . . . . . . ...
2. Functiile trigonometrice sin ~~ cos . ..... .. .... . ...... .. .... .. .. ..
3. FormuiH pentru eoH (a -1- h), sin (a - h), sin (a -1- b) ~i formule ded use din acestea ... .. . .. . .. . . .. .. . . . .... ...... . . ..... .. . . ...... .
4. Fnrrcti ilc l.g *i dK ...... ...... . .. . . .... ... . . .. . . .. . . . . .. . . ..... .
G. 'Iransformarea sumelor tn produse . .... . . .. . . ... . . .. .. . .......... .
6. Gr a ficllH fnnet,iilnr Hill , !!US ~i_l~- .......... . .. . . ...... . .. . ...... ..
7. Iden tita.ti conditiona tc ............ . . .. .. . ... . . . ... . ........ .. .. .

1. Rcla F i, functii
. .. .... ........... . .. ... ..... . ......... . . ..
~ - lnversarea fu nctiilor trigonometrice .. . , . . . . ...... ._ . . ... . .... ..
3. Functiilc aresin, arccos 'ii arctg ..... . ........ . ..... .. .. . .. ... .. . .
4. &uatii trigonometrice fundamentale . ...... . . . .. ..... . .. . ........ .
5. Ecuatii t r igonomctricc cure se rezol vil. cu ujuLoul unur ecuatii d in
algebra .. . . . . . . .. . . .. . . .. .. . . ...... . .... . . .. . . .. ... . .. .. .. .. : . .
6. Ecuatii d e form a a cost t 1 h s int -I n = 0 . .. . .. .. . . .. . .. .

.. .... .. ..... . . ..... .. .. . .... . ......... . .. .. . .... . . . .

129

132
135
136

1U

H4
1~5

1'16

151
156
158
161
164

Probleme recapitulali<e
I ndica{ii ,i riispunsuri .

170

'1><(:..

q "\() 1.
t) Y' )

120
120
1 25

1~~

C a p \". Ecuattl trlgonometrlce

Aplica!ii

10:1

103
106
H01
112
117

1
...,

........

z. :]~

Nr. col ilor de tipar: 12

Bun de tipar: 15.12.1981
Com. nr. 1058~28251
Combinatul pollgrafic
ccCASA SClNTEII
Bucur o~ti - R.S.R.