Sunteți pe pagina 1din 2

CURS 4 CIVIL

Principiile aplicarii legii civile in timp


Aplicarea legii civile in timp este guvernata de doua principii si anume: principiul
neretroactivitatii legii civile noi si principiul aplicarii imediate a legii civile noi.
Principiul neretroactivitatii reprezinta regula de drept potrivit cu care legea noua
produce efecte numai pentru viitor, adica se aplica situatiilor juridice aparute
dupa intrarea ei in vigoare. Acest principiu este reglementat in articolul 6, al I,
teza a II a, din codul civil precum si prin dispozitiile articolului 15 al. 2 prin
consitutie, care stabileste legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii
penale sau contraventionale mai favorabile. Deduce de aici ca exceptiile de la
principiul neretroactivitatii sunt aplicarea legii penale sau contraventionale mai
favorabile. Situatia pare relativ simpla, in sensul ca legea noua reglementeaza
situatiile juridice aparute dupa adoptearea ei, in timp ce situatiilor juridice
anterioare acesteia li se aplica legea civila veche. Conditia este ca aceste situatii
juridice sa se nasca, modifice sau stinge inainte de abrogarea ei.
Aceasta regula este exprimata prin adagiul tempus regit aptum. Totusi, in
practica, lucrurile sunt mai complicate, in sensul ca pot exista numeroase situatii
juridice care produc efecte succesive si indepartate fiind posibil ca o situatie
juridica sa produca unele efecte sau sa se epuizeze sub imperiul legii noi, care a
abrogat legea veche in vigoare la momentul nasterii acelei situatii juridice
punandu-se problema care este legea aplicabila.
Cel de-al doilea principiul, aplicarea imediata a legii, este o consecinta a
neretroactivitatii si reprezinta regula de drept , potrivit careia, de indata ce a fost
adoptata legea civila noua se aplica tuturor situatiilor ivite dupa intrarea ei in
vigoare. Exceptia: ultra activitatea sau supravietuirea legii civile vechi. Aceasta
exceptie, isi gaseste aplicarea atat in cazul in care legea noua prevede expres
aceasta cat si in cazul normelor supletive, deoarece, in acest din urma caz,
partile care intocmesc un act juridic civil, lasa pe seama normelor supletive, in
vigoare la acel moment, stabilirea unor conditii si efectele actului juridic
respectiv, astfel incat abrogarea gaseste legea veche incorporata prin vointa
partilor in actele juridice incheiate sub imperiul ei. Prin urmare, daca s-ar aplica
acestor acte juridice civile legea noua, s-ar nesocoti vointa partilor. Motiv pentru
care, este firesc ca legea care a guvernat nasterea actului juridic civil respectiv,
sa se aplice tuturor efectelor acesteia inclusiv celor produse dupa abrogarea ei.
Tinand seama de principiul neretroactivitatii, dar si de posibilitatea leguitorului de
a opta intre aplicarea imediata a legii noi si ultra activitatea legii vechi, deosebim
trei categorii de situatii juridice si anume:
a) Fapta preterita adica faptele constitutive, modificatoare sau extinctive de
situatii juridice realizate inainte de intrarea in vigoare a legii noi, caz in
care se aplica legea veche,
b) Fapta pendentia reprezinta situatiile juridice in curs de formare,
modificare sau stingere, la data intrarii in vigoare a legii noi. In aceste
cazuri se aplica legea noua, dar legiuitorul, poate opta si pentru

supravietuirea legii vechi. Daca, insa, elementele ce alcatuiesc


constituirea, modificarea sau stingerea, sunt distincte, atunci pentru
fiecare dintre aceste elemente se poate aplica legea in vigoare la
momentul la care s-a produs.
c) Fapta futura reprezinta situatiile juridice, care se vor naste, modifica sau
stinge dupa intrarea in vigoare a legii noi, caz in care se aplica legea noua.
2. Aplicarea legii civile in spatiu
Din punctul de vedere al spatiului, legile coexista. Aplicarea in spatiu a legii
intereseaza sub doua aspecte:
-

aspectul intern (unde avem in vedere aplicarea legii pe teritoriul Romaniei)


in aceasta situatie este guvernata de principiul teritorialitatii in sensul ca,
de regula, legea in sens restrans se aplica pe intreg teritoriul tarii dupa
cum, daca ne referim la lege in sens larg, actele normative ce emana de la
autoritati ale administratii publice centrale, se aplica pe intreg teritoriul
tarii, in timp ce, actele normative emise de autoritati ale administratiei
publice locale, se aplica in unitatea administrativ teritoriala respectiva.
aspectul extern are in vedere, ipoteza in care situatiile juridice contin un
element de extraneitate (= fie una dintre partile actului juridic are
cetatenie straina, efectele se produc pe teritoriul altui stat, sau actul este
incheiat pe teritoriul altui stat ). Ori de cate ori exista un element de
extraneitate se genereaza un conflict de legi, in sensul ca pentru situatia
juridica respectiva devin incidente, atat legea romana cat si legea straina
atrasa in conflict elementul de extraneitate. Conflictul de legi se rezolva
prin regulile reglementate potrivit art. 8 din codul civil in cartea a 7 a din
codul civil. In ceea ce priveste aplicarea legii civile cu privire la persoane
deosebim intre legi civile aplicabile numai persoanei fizice, legi civile
aplicabile numai persoanelor juridice si legi civile aplicabile atat persoane
fizice cat si persoane juridice.

Pt seminar: sa desprindem reguli de rezolvare a conflictului de legi astfel cum


sunt ele reglementat in cartea a 7a din codul civil.
De asemenea sa indentificam in legea de punere in aplicare in noului cod civil
situatiile tranzitorii, adica acele exceptii de la retroactivitate? sau de
supravietuirea legii vechi.