ION ANDRONACHE

-11

Doctor In drept
Avocet In Baroul de Ilfov.

tiationalitatea Romani
Studiu de Drept International Privat :
Doctrin i Jurisprudent6.
Joules les querelles, tous
les desordres proviennent soil
de Tingalit des gaux, soil
de l'egulite des hideous%

Theodore Gompers
Les penseurs Ile la Greer

Cu o prefatai de
I. GR. PERIETEANU
""e44152621t9Ari).-0.....".

BUCURESTI
Tipografia Cuvantul Romanesc", Cobalcescu. 9
.

.
n

*Edg:=F

1937

www.dacoromanica.ro

(:=

ION ANDRONACHE
Doctor in drept
Avocet In Baroul de Tlfov.

Hationa Mateo Romno

Studiu de Drept International Privat :
Doctrin5 i Jurisprudent.
7'outes les querelles, toms
les desordres proviennent son
de l'inegalite des gaux, soil
de l'galite des ingaux".

Theodore Gomperz
Les penseurs de la Grce

-----P--042kMrg.9.A

BUCURE*T1
Tipografia Cuvntul Ronlimesc", CobAlcescu 9
1937

www.dacoromanica.ro

Inchin acest modesf incepuf de

exprimare, miscdrei nafionalisfe din

BAROLIL DE 1LFOV, ca prinos
de jerffd ci recunogintd din partea
generatiei de sacrificiu,

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Maeterlink povesteste de un copac crescut pe muchea
unei prapastii, ce-si incorda chinuit radacinile, ca niste
arcuri, boltindu-le in aer si'nfigandu-le sub stanca, spre
a se putea sustine catre soare. 0 natiune insa este
exclus s recurga la un asemenea exercitiu vital, creindu-si radacini aeriene in fata obstacolului pe care

1-1 opune stanca strainismului. Cine Ii iubeste cu ade-

varat tara si traeste dincolo de propriile lui interese,

simte, in mod necesar coeziunea tuturor bunilor romni,

asa cum in orice organism partile exista prin intregul

pe care-I conditioneaza.

Problema cea mai gingase a veacului prin care trecem

e, de buna seama, aceasta : a unei anumite minoritati,
care a deslantuit pana la paroxism crezul generatiei
actuale, sub flamura nationalismului totalitar. Adica
fenomenul antisemit, inteles ca reactie organica a poporului roman impotriva infiltratiei ludaice de orice fel.
Ratiunea noastth nu se opreste deck asupra lucrului
in sine. Si in acest sens nationalismul nu-i conditionabd.
Evreii pot fi asenluiti unor substante straine, cari,
introduse inteo solutie suprasaturatd, impiedica cristalizarea acesteia pan5, ce nu sunt complect evacuate.

Astfel s'ar exprima, valabil, teza miscarii de dreapta,

cci operatia de ebminare a elementului strain, nu
exclude ordinea juridica i legala. Nationalismul este

un concept esential. Daca traesti, inima bate, chiar daca

nu-i asculti pulsatiile.
Asa dar, prea multe discutii i speculatiuni teoretice,
in chestia realizarii i comportarei nationalismului sunt
inutile, mai ales din partea acelora cari nu se exprima
pe seama lor.
Intr'o celebra povestire a lui Voltaire, e vorba de un

erou care spunea, mereu, ca toate-s bune in lumea

www.dacoromanica.ro

asta si care intampina cele mai grozave adversitati, fr

sa se abat a. dela invariabilul normativ optimist. lar un
discipol de-al sail. Candide, dupa ce epuizeaza si el
gama intreaga a stiintei
si implicit a suferintet
omenesti ajunge la concluzia simpla : Et maintenant
ii faut cultiver noire jardin.

Aceasta e si lozinca roinanului, cea de pe urma :

SA-si vaza de treburile sale. Strainii insa nu au dreptul
sa.' se amestece in eleStatul fiind o asociatie autonomer
i continua., a natiunii dominante, legata printr'o comunitate traditionala de familie, de limb i religie, de
legi i obiceiuri.
e

D. Ion Andronache, autorul studiului de fatal, precititorilor problema nationalitatii romane, mai
intE dintr'un punct de vedere filosofic. Istoricul chestiunei i latura ei juridica' sunt reluate, de d-sa, inteo
parte speciala, care merge dela Regulamentul Organic
pana. la Legea pentru dobandirea i pierderea nationalitatii romine din 1924. In afara de imele stangacii
de limb& explicabile prin faptul ca autorul nu poseda
zinta.

Inca definitiv tehnica juridica, lucrarea e bine intocmita,

folos-ind si jurisprudenta lnaltei Curti de Casatie. 0

meritorie compulsare de material, atat doctrinal cat si

jurisprudential, care poate servi ca indreptar celor

doritori de o cat mai complecta documentare asupra

nationalitatii romane, sau cari urmaresc evolutia in timp,

a ideii nationale, concretizata in regulamente, conventiuni i tra tate internationale, legi etc.
Chiar dela primele pagini, d. Ion Andron ache se
orienteaza catre un crez politic caruia sufleteste Ii

apartin. Ceeace m'a indemnat sa scriu cateva randuri

in afara cadrului juridic, pentru a nu prejudicia contributia serioasa i documentata, pe care tandrul meu
confrate o aduce pe altarul Themisei.
Et maintenantil faut cultiver mitre jardin...

I. Gr. Perieteanu

www.dacoromanica.ro

CUVANT 1NAINTE

Statul este reprezentarea naliunei, dupa cum lumea este reprezentarea noastra.
0 naliune, ca i un individ, traete in constiinta
celorlalle popoare, nu din momentul de cand exista, ci din acela in care a voit sa fie. Problema
vointei natiunei erste identificarea noastra cu realitatea.

Nicio discreditare a realitatei vointei noastre nu

mai este cu putinta, nicio invaluire sau falsificare
a ei nu mai este ingaduita. Trebuesc rscolile in
adncuri forte, care zac devalorizate sau amortite
de mizerie, in sanul acestei natiuni, pentru a impiedeca acest natural, prea natural progressus in
simile, inclinarea vanzatorilor de constiinte, catre
(Tea ce este asernanalor, ordinar, turma, comun.
Romania pe care o voim nu este in ultima analiza,

dect transformarea conditiunilor sociale de azi,

Umile pentru Romnii de origine. Vrem s. realizam individul in sanul Natiunei Dominante, actioniind asupra conditiilor sociale actUale i transformandu-le In scop de a realiza: egalitatea egalilor si

inegalitatea inegalilor. Voim sa inlaturam pentru

totdeauna din Lumea Dreptatei" paradoxul turburalor, care ne framiinta azi: inegalitatea egalilor
egalitatea inegalilor. Lupta i forta masselor devin

astfel o conditie neeesara pentru afirmarea i cunoasterea elementelor romne de origine si aspi-

www.dacoromanica.ro

ratia catre independentd. Trebuie sa prsim chipul aservit de pana acum al Romnului de origine
de dare o mass fictiv compusa. din romnii de
hartie". In acest caz a ne depasi, inseamna a invinge Urania idolilor, care plutesc inabusitor peste
fortele natiunei. AstAzi, problema realizarei specificului national este mai constrangatoare si mai
actuala ca oricnd. Astazi, Romanii de origine treptat, treptat, decad. Ei se uniformizeaza complet, sau

se desvolla inegal. Simtul totalitar al vietei nationale se inchircesle i dispare. Desamagirea amara i pesimismul bolnav an invadat in intregime
liinta Romani lor de origine. Realizarea egalitatei
egalilor si inegalitatei inegalilor, este singurul mijto
legal si constitutional, pentru a inlatura turburarih

i slabiciunea morala. Inainle de a exisU

in sufletul individului un element de inferioritak
sociale

si de slabiciune, el exist intaiu in societatea in care

traeste. Nu se poate concepe o emancipare serioasa
a Romdnului de origine, o desvoltare a lui, fri Ca

Inprealahil sh se fi svrit o transformare colectiva a conditiilor sociale. Uniformizarea poporului

a adus decaderea i aservirea natiunei. Trebue sA
depasim poporul
turba Quiritum
i s ajungem la supra-popor, natiunea, comipusa din elemente care lotalizate dau expresia unei colectivitati
organizate i pregatite pentru a depAsi adunarile

amorfe de indivizi, care n'au nimic comun cu ea,

decat dorul de a se imbogati. Nazuinta noastra,
trebue sa. fie Care o miscare legal, de actiune,
concepnd realizarea individului nu static si contemplativ, ci activ i dinamic. Nevoia depasirei prin
vointa a poporului
turba,
este singurul e-

roism capabil sa ne desrobeasca de fantomele naturalizatilor". In cautarea acestei credinte, am urmarit problema nationalitatei romne incepand cu
cadrul filosifc: Natio militate si Universalitate".
Logica cunoaste doua principii mari: al identitatei si

www.dacoromanica.ro

al contradicfiei. Nationalitate

Universalitate",

sunt doutt notiuni cu sfere contrarii. Campul mag-

netic s'a impartil in ultimul limp intre acesti doi

Poll: umil pozitiv de dreapta, nationfalist; altul negativ de stanga, universalist, comunist. Media in
descompunere, nu face decat exercitii de echilibru

intre aceste doutt antinomii, care nu s'au nascut

decal pentru a se distruge. Ca spectator, le-fam
privil, iar ca observator miJam extras notele si am
tras concluziile.
In al 2-lea rand, am cercetiat nationalitatea romand prin raport cu protectiunea minoritatilor de
rasa, limbO, sau religie.
Am caulat s desprind, care este naturla juridica
a

dreptului de protectiune a minoritatilor? Sunt

ele protejate ca, colectivitati, ori numai ca indivizi

si in granitele drepturilor omului? Aceasta protectiune acordata la spet, nu la gen, trebuie subordonat intereselor generale ale Statului Roman.
Ea alcalueste o notiune cu sfera concentrica in

aceea a intereselor geneiale ale Stalului Roman.

Prezumand un eventual conflict intre minoritati si
Statul Roman, inch din pragul chestiunei m'am intrebat asupra compelentei forului international chemat sa judece acest diferend. In fine, ultima payle
am consacrat-o problemei speciale:
Nationalitatea romana", urinal-AA printre sinuozitilc influentelor straine, care incep odata cu colonizarea Daciei i cine stie cand vor sfarsi. Drum
greu, umblat pe carttri de hrisoave i documente,
de istorii care prea putin se intereseaza de partea
juridica a epocelor de care vorbesc, de tratate si
conventiuni incheiate aiurea, desi vorbesc de noi;
de regulamente cu sugestii din afara; de Constitutii,
care nu se fac liber de natiune, ci in umbra pulerilor straine; de legi ordinare, care legifereazd din
Ira tatul de drept internationial privat a cutarui antor francez? stimat i apreciat de ministrul respectiv.

www.dacoromanica.ro

Si in sfarsit, ultimul fir al Ariadnei in acest linens

palat al Regelui Minos: Jurisprudenta, care preLinde lumina din lumina, adevar adevarat, pentru

ca la urma tuturor oarba cu spada lute() mana

si in cealalta (inand un ciintar atilt de mic, incat
nu poale cuprinde Minic din mizeriile noastre 1)"

S. spun dreptul: jus dicere. Cand ratacesti Ca

Moise prin pustie, in lipsa de isvor Le adresezi cu
toiagul suferintei chiar si la o stncrt.
Considrez qu'on doute, 6 mon Dieu! quand on
souffre,

Que l'oeil qui pleure trop finil par s'aveugler 2)"

Pi li pour nous, mais pitie, pour vous!
AUTORUL

1) Matei Cantacuzino: Fragment dintr'o pledoarie dela 1919.

2) V. Hugo, ,,A. Villquier"

www.dacoromanica.ro

PARTE A I-A

GENERALA

www.dacoromanica.ro

TITLUL I-lu
Nationalitate i Universalitate.
CAP. I-iu

Considerafiuni generale.
SECTIA I-a
1) Nationalitatea, natura i delinitia ei.
ca notiuni distincte.

2) Stat i Natiune,

1. Ce este nationalitatela i ce sunt drepturi nationale? De cnd s'au na'scut aceste probleme? Iat

intrebtirile principale care preocup6 azi doctrinal

international. Nationalitatea este o enlitate de ordin metafizic. Este ideea unei persona1it6ti coleclive referitoare la Stat. Nationalizarea Statului reclanth o aplicare Mai indrasneata si mai consequent5. a legilor care convin natiorialilor, Med sfial de
stipulatiunile internationale 1 Acestea sunt drep.

turile nationale. Ce este o nationtailitate? Un inceput

al ratiunei de a fi a Statului, acceptat de toti acei

care nasc i trtiesc prin el. Elementele din care se
compune sunt: rasa, teriloriul, limba, religia, dinastia, oameni mari, constiinta national, politica,
norocul i timpul. Ideea de nationalitate este eminamente o conceMiune ideologicri a frontierei. Ci
1) Cf. R. Johanet: Le principe de nationalites. Paris 1923,
cit, de M. I Iacman in P. R. 1924, IV, 53

www.dacoromanica.ro

12

exista natiuni fara frontiere, acestea (nu 'Mai sunt nationalitatti, ci universalitati i dintre ele cea mai fre-

quenta este aceea kpoporultil evreu, Care urmreste

promisiunea unei binecuvntari mesianice, sau fatalitatea unui blestem. Cert este crt aceast nationa-

Mate nu are o frontiera, caci al Doman lui este

Oinntul i pliMrea lui" 1). Dar cu aceasta teza
trecul granitele nationalilatei, pentru a intra in
acele ale universalitatei". Isgoniti din pamantul
in care au fost chemati, saarta le-a fost prevestita
chiar de vechiul lor stramos, rsbunatorul Cain:
$i voiu fi sbuciumat i fugar pe patmint si oricine
am

ma va intAlni, ma va ucide"

Exodul din limitele

frontierelor, a fost chemarea sangelui ebraic, iar

dominatiunea asupria celorlalte popoare, visul lor
mullimilenar 3.. Universalilatea ebraica este exprimat chiar in formula biblica: $i se vor binecuvnta intru tine ZAbraam toate natiunile Omantului"
Chemat dintr'un tinut in altul, poporul
ebraic incepand de la Abraam a avut aceeasi deviza

mesianica, de a dobandi pentru ei i urmasii lor

tara in care au fost primiti ca imigranti. Demnitatea marital a fost sacrificata lasitatei vie(ei, existenta fiind pentru ebreu mai presus de demnitatea
conjugala. Pentru un blid de linte, bucuros sim
vandut sotia chiar Abraam, cand prin aceast procedura usor se putea cstiga protectia unui Faraon 5). Inmultirea spetei este o binecuvnlare a
lui Iehova, iar dominatiunea popoarelor si universalitatea, un vis divin sub un aspect patern: vei
fi tata a multime de popoare" 6) Acapararea sta1)

Psalmul 23, vers. 1.

2) Facere, cap. 4, vers.

4,
3) bdem,
4) Ibidem cap. 12 vers.
5) Ibidem cap. 12 vers.
0) Ibidem cap. 17 vers,

12.

14.
3.
16.
5.

www.dacoromanica.ro

1J

telor in care pribegesc ca strini, este o fagaduint

a lui Iehova: Si-ti voi da tie si urmasilor tad de

dup tine pilmantul in care pribegesti acum ca
strain" 1,. Minciuna este arma insinuarei, iar femeea este calea propagarei invaziei colective a universalismului ebraic 2,. Universalismul ebraic n'a

prins in Germania, tocmai fiindca aici a intalnit

un adversar de temut in nationalitatea etnografica
geografica, care urmareste organizarea solid in

interior prin realizarea ideologica i practica a

fronlierelor. Fiecare din nationalitAile germane,
spune Johannet, oriunde ar fi, duce cu ea o notiune de particularism natural, care se traduce prin
organizarea hnpresionanta a frontierelor. Stalul nu
este deck puterea nationala concentrata. Scopul
acestui stat nu este deck a fonda dreptul spa ordine
si libertate, prin confundarea dreptului cu expansiunea. La polul opus, avem conceptiunea Tranceza
nationalittei eclective, care inseamna tendinta
unui popor de a se constilui in natiune liberi.

Acest sistem are insa pacalul de a se transforma

nu rareori intr'o minciuna. sistematica, san inteo
hipocrizie formalli, fiindca in realitate nu libertatea, ci forta, propaganda, prestigiul joach rolul important. Vointa i liberlalea poporului sunt desconsiderale i siluile, tocmai acolo unde ar trebui in

primul rand sh fie respectale. Cu acest soiu de

nationalitale, se impacti universalitatea ebraica,
Relativ la chesliunea: (le cand s'au nascul
acesle probleme, unii au raspuns ca miscarea nationala poate fi consideratti ca un copit al revolutiei franceze. In realitate insa ea se poate constata

chiar in Franta inch din Sec. XII-lea i exempla

se gsesc in Chanson de Roland, sub forma de
sentiment de dragoste pentru tara,
1)

Ibidein cap. 17 vers.

2)

Facere, cap. 26, vers.

8.
7

10.

www.dacoromanica.ro

14

2). Nationalilatea este o entilate de ordin metafizic. Numai din pullet de vedere juridic ea poate fi
considerata ca Un epilenomen al vietei de relatiune
dintre individ i Slat. Nalionalitatea este deasupra
elementelor fizice din care se compune Stalul, din
acest punct de vedere ca venind dela ttst6:=In urn*
duprt i P6ats = nalura, Tel de a fi. Nationalitatea

este o expresie cullurala creala de inr(turirea pamantului asupra omului, o alta ipostasa a omului
modifical de actiunea pamfmlului pe care se aseaza.

Popoarele modelate de parnalltul pe care prind

radacini, se supun legilor lui. Si nu va fi imtere pe

lume srt le impiedece a linde mereu sa implineasca
veac dupri veac, milenia dupa mileniu, poruncile
legilor pamntului lor. Nicio suferinta, nicio jerlfa,

nicio insangerare nu-i va inspaimanta, ca sh se

supuna fara lupta unor legi omenesti streine, protivnice pamantului din care se hranesc. Iar calla
vlaga lor se va fi sfarsit, cand ele vor trebui sa-si
innoiascrt sangele primind alt popor pe prtmntul
lor, ca Domn al lor si a prtmantului lor, acest

popor va relua lupta cu aceeasi credinta calre str-

vechiul pamant, ea si cand si el dintru 'nceputul

vremurilor, ar fi fost fiul lui".
Atunci ins fiii pinntului vor fi ramas Fara de
tail. In locul dreptului celui slab, la aparare s'a
ridicat dreptul celui tare, la robire" t Natiunile
sunt fenomene spirituale te,).
.

0 nationatilate este o mentalitate 3 Ceea ce face

natiunea, este sufletul comun i dupa expresia ltd
.

Paul Bourget: Vointa de a lrai si de a dainui impreun". Nationalitatea, din punct de vedere juridic,
insernneaza legatura dintre individ i Stat, care es(e
1) V. PArvan: Memoriale p. 173; si 103, Buc. 1923.
2) Hauriou M.: Prcis, lementaire de Dr. Constitutionnel,
2-eme. ed. Paris 1930 P. 81.

3) Hauriou: op.

C.

p. 8.

www.dacoromanica.ro

15

distinct de natiune. Sub acest aspect, nationalitatea

consisla, in raporlul particular de drept, care existh
intre un individ i un Stat, din punctul de vedere
al determinhrei drepturilor politice, publice si civile, al protectiunei, al obligatiunilor ce iiflplic
supusenia tat de un slat si al aplicatiunei legilor

de stalut personal
Cuvntul de nationalitate"
ins, pe hing acest inteles juridic am arAtat ch
.

mai este susceptibil si de unul politic, care cuprinde

legaturile de rash, traditiune, lirnb, religie, aspiratiunile comune, adic intreaga sumI a fortelor
morale si antropologice, care se ghsesc la baza
vieei colective a unui popor 2).
Nationalitatea nu-i deck o comunilate spiritualrt
rezultatil din conlocuirea limp indelungat in acelasi
tinut a unei fractiuni elnice primare, intre indivizii
cAreia exist afinilati de limbA, rash si religie. Prin
ea grupele sociale capla constiinta unitAtei lor mo-

rale si a intereselor lor comune, formand comuniuni etatice, numite natiuni.

Nationalitatea se compune din dou categorii de
elemente: a) unul de naturh subiectiv, in alchtuirea
chruia intr: idei, vointa, sentimente comune; i b)

altul de natur obiectivh, compus din: interese,

istorie, elemente etnice. Kelsen 3', in sprijinul teoriei objective a nationalitatei, afirm cA nu-i dee:At
o creatiune a dreptului pozitiv. Aceasta deosebire

a supusilor in nationali si nenationali, nu este in

niciun fel legat de exislenta de stat ca atare".
Pentru Kelsen, in rezumat, continutul notiunei de
nationalitate" este compus din drepturile i datoride nationalilor, nationalitatea reduccindu-se in ultimh esent la aceste drepluri i obligatiuni. Pozi1)

Trib. Teleormag,

I.

2 Oct. 1920, P.

Dimiu, Pandectele alfabetice litera N.

2) Idem, ibidem.
3) Rev. de Droit internat 1929, p. 635

R.

1924 III, 94 R,

637.

www.dacoromanica.ro

id

tivismul acestei teorii a fost criticat, obiectandu-i-se,

ea pot exista state in care strdinii sant titulari de

drepturi pe care o parte din nationali nu le au,
i pe cale de consecinta supusi la obligatiuni pc
care o categorie de nationali nu le indeplinesc _Cap

de slat. De pilda serviciul militar la care sunt

supusi strainii in unele state, pe cand femeile nationale in acel stat, nu sunt impuse la acest serviciu. A limita sau mai exact a saraci continutul notiunei de nationalitate", reducandu-1 numai la cele
doua elemente: drept i obligatie, inseamna a-i exlinde sfcra atilt de mult, incal sfi-i dispara caracterul
si mai ales diferenta specifica dintre un national si
un nenational. Eliminand elementele subjective din
continutul notiunei de nationalitate", nu ramne

din ea decat un schelet destul de obiectiv, dar

mort. Cuvintele sau notiunile nu sunt nurnai cochilii

de scoici din care a disparul viata, ci din potriva,

ele sunt forme vii, care nu intereseazd decat atata
timp cat traesc. Elementele subiective alcatuiesc
reprezentarea intuitiv a natiunei i exist deosebire
intre aceasta reprezentare din pullet de vedere minitiv i aceea din punct de vedere abstract, obiectiv.
Reprezentarea de ordin abstract nu formeaza de-

cat o singura clas, aceea a conceptelor politice

generale si pretutindeni aplicabile unde guverneaza
acelasi regim politic, de ex. regimul democratic; pe

and natiunea ca reprezentare intuitiva cuprinde

toate elementele vizibile in viata unui popor. Natio-

nalitatea, ca reprezentare abstract, in continutul

caruia nu ar exista decal doua elemente: drept i obligatie, este o Sfera seacd. Pe inarginile ei nu se inbind decat limilele spatiului i timpului, aceste conditiuni ale formei i experientei politice comune tuturor regimurilor, care au ca centru de gravitate Universalitatea", iar nu Nationalitatea". Sistemele poi juridice nu trebue sa fie pur filosofice,
menite sh oblina succese numai prin formele ab-

litice

www.dacoromanica.ro

0
stracte, fie ele chiar inaplicabile la o realitate data.

Un sistem politic generaL de o idee, reclama

persistenta panti cnd se incarneaza i dad a luaL

forma poale fi modelat oricum, fiindcti acum a

juns o realitate. Conceptiunea obiectiva, abstracta
a lui Kelsen asupra nationalitatei, nu poate face
parte dintre formele vii, ci trece in riindul celor
moarte, indiferent de interesul care s'ar pune pentru plutirea ei la suprafata. Kant spusese ca, notiunile Fara continul sunt seci, iar continutul fara
notiune este orb. Primul element, notiunea, este
de ordin abstract, ohiectiv, produs al ratinnei, dar
nu exclusiv pure; pe cilnd al doilea este de ordin
subiectiv, intuitiv, produs al simturilor. Definitia
lui Kelsen asupra nationalitatei, asa cum am analizat-o in tendinta lui de-a elimina orice subiectiv
de ordin intuitiv, nu este decAt imbillsamat. Este
o regina a ratiunei pure juridice, dar moarld. Este
construiLa pe baze de eleffiente alogene: popor, Populatie, prin raport en drepturi i obligaii. Statul
din acest pullet de vedere ne apare ca .un proces de

abstractiune a natiunei, format din gruparea natiunilor asemantiloare, netinand seama de diferentele specifice dintre ele. Este sinonim cu ceea ce se
petrece in stiinta, cilnd prin acelasi proces de ab-

stractiune se neglijeaza deosebirile asa de marl

dintre lup i caine, formndu-se din ambele notiuni grupa sau clasa: canis. Cnd inteun slat insa,
se produce o asemenea abstractinne, atunci he da
ceea ce se cheama: stnd frd chini", unde orice
lupus devenind canis, (nice canis a devenit lupus;
iar la un loc: homo homini, lupus. In 'stiirqele nor-

mative din care face parte si Dreptul, nu putem

proceda la procese de abstractiune prin salturi
prea mari ea in stiintele pozitive, unde foarte usor
se nesocotesc deosebirile specifice intro vietuitoare
ca de ex.: boul, ursul, leul, capra, lupul (si varza,
care dacd ar avea coloanti verlebrala i s'ar misca
2

www.dacoromanica.ro

18

ca o broasca testoasa) le facem stt intre toate in

clasa vertebratelor, chiar daca din punct de vedere
al rezultatului final, toate infra in gura leulni. Shintele normative se sprijina pe reguli de conservare

a diferentelor specifice, iar nu de inlaturarea lor

si in special Dreptul. Operatiunea de abstractiune
prin care ne ridicam, prin nesocotirea diferentei
specifice, de la nolittni cu sfera mai mica la acele
cu sfera mai mare, nu prezinta utilitate prea

mare in Stiinta Dreptului, nici pentru Judecator caruia nu-i este ingaduit a se pronunta,

in hotararile ce at, pe cale de dispozitiuni generale

(art. 4 c. c:), i nici doctrinarului, care urmareste
interpretarea unei institutiuni. In materie de drept

este interesant nu atat prin ceea ce oamenti se

aseamanh, ci prin ceea ce se deosebesc. Inshsi definitia dreptului impune pastrarea diferentei specifice, caci Omne autem jus nihil aliud est quam

proportio hominnis ad hominem" 1.

1) Dante: De Monarchia, L. II, cap. V.

www.dacoromanica.ro

TIMUL II.
Nationalitatea romn i protec(iunea
minoriratilor.
CAP. I-iu

Interesul general al Statului prin raport cu

cel particular al minoritlitilor.
SECTIIINEA 1-a
1) MinorIttijile sunt protejate ca individualitti, nu colectiviteti.
2) Natura juridica a protecjiunei minorittijilor.

1. Omul in raporturile internationale se bucuril de

o serie de drepturi recunoscute ca inerente personalitatei umane.
Dupa Hefter 2), dreptul de a alege sau de a
renunta la nationalitate, face parte din aceastrt categoric ae drepturi de protectiune si de inviolabilitate a persoanei ,umane.
De Lapradelle 2), intr'un proect pe care il prezinta Institutului de Drept International, mentioneazk, ca Statele au datorii nmi numai fatA de celelalte state, dar i fata de oameni pentru a le respecta
viata, libertatea, credintele i avutul. Protectiunea
datorat nu este insa decal in cadrul interesului gene1)

Cit. de Fauchille, in Traita de dr. intern, public, t.

part. ere, Paix, pag. 757.

2) !dem, ibidern, pag. 758.

www.dacoromanica.ro

I-er.

20

ral al statului in cauzil. Si aceste obligatiuni ale statu-

lui sunt pe cale de raport singular intre el si fiecare individ. Stalul ca un rezultat de forte colective,

in actele pc care le face fala de supifsii sai, nu ia

contact cu all rezultat de forte colective, decal
sub laturea inleresului individual. Caci din momentul in care inleresele individuale se grupeazil
inlr'un rezultal de forte conlrare Slatului, din acel
moment raportul de supunerc benevola, care leaga
pe supusi de Stal, se schimba si dinlr'un raport
compus din notiuni cu sfere ordinate, se transforma inteunul cu store exclusive, gala oricand s
se ciocneasca in tendintele lor de desvoltare, contrare celor ale Statului.

Sfera notiunei de Slat" este cea mai intinsa

posibilti, in continutul careia toate diferentele specifice ale intereselor individuale trebuesc sa

se

subordoneze interesului general, care se confunda

eu Insi existenta Siatului. Minoritatile ca fractiuni de populatiune, nu trebuesc considerate ca

entitati colective, constituind notiuni cu sfere incrucisate, care se inter-patrund numai in parte:
Statul cu fiinta lui colectiva de o parte si minorilatile cu fiinta lor colectiva, pe de alla Parte. Intr'o
atare situatiune, campul magnetic si-ar imparti zona

sa de influenta calre doi poli: until pozitiv, catre

care gravileaza loate interesele generale ale Statului
si

altul negativ spre care ar Uncle inleresele par-

liculare ale minorilatilor, mereu cu tendinte de a se

despiirti din corpul colectiv al Stalului. Caci daca
egalitatea de tratament a tuturor loeuitorilor din-.
tr'un Stat, constitue un element de pace politica si
social, recunoaslerea de drepturi pentru minoritati

ea entitati aparle, marindu-le coeziunea inlre ele

desvollandu-le sentimentul i consliinta de pro,
pria lor forta, le atata pentru a se -separa de Statul
din care fac parte. Din acel moment in baza principiului de 'drept, ca popoarele pot dispune eIe
insile de soarta lor, se poate ajunge la o dislocare
www.dacoromanica.ro

21

de State I). De aceiasi pArere a fost i Prezidentul

Wilson, care in mesagiile sale din 1915-1918, afirma ea', daca minoritatile in proteguirea pa care
acorda tratatele de pace, ar fi considerate
colectivitati, foul principiu desi just in Leorie, in
practica insa este susceptibil de a se transforma
inteo sursa de revolutie i anarhie. Pentru a se
evita asemenea consecinte funeste, s'a convenit ca
acest principiu s nu se aplice decat la grupuri de
oarecare importanta, constituind nationalitati disUncle cu un trecut cunoscut, cu. o viatrt comund
bine determinata, compuse din popoare majore si
capabile de a axercita functiunile suveranitatel, in
special pentru a mentine ordinea interna. Pactul
Societatei Natiunilor adoptat la 28 Aprilie 1919
de calm Conferinta Interaliata de Pace de la Paris,
a vazut destul de bine pericohil i deaceea s'a prevazut ca numai sub controlul Societatei Natiunilor,
o colectivitate va putea deveni o entitate politica
(Iistincta, conform art. 1 din Pact 2)
Principiul pro tectiunei conventionale a minorile-o

latilor inscris in tratatele dela 1919/20, spune Blociszewski 3), este o eroare pentruca tinde sA creeze

stat in stat. Se da. prilej minorittilor pentru a se

transforma inteo casta privilegiata, in loc de a
incerca sit fuzioneze cii societatea in mijlocul careia traesc. Minoritatile astfel constituite in corpuri
autonome sunt elemente de desagregare nationala
si de descompunere a statului.

Acest principM constitue un pericol, pentructi

incurajeazti pe beneficiari sit reclame toate privilegiile pe care ceilalti cetateni nu le pot invoca.
Protejate de tratatele internationale, minoritatile,
1) P. Fauchille: Tr. de Dr. internat pub% 8 e.

d. t, 1-er,

Paris 1922 p. 806,

2) Idem, ibidem, p. 14, Nr, 22.
3)

Revista

de

.5tiinte

Po litice;

Ianuarie-Martie

www.dacoromanica.ro

1022,

22

vor profita de prima ocazie, pentru a crea dificultati Statului. In loc de a merge cu eventualele lor
plangeri inaintea autoritatilor Statului, ele se vor
adresa forurilor slreine, instituite in acest scop
prin tratatele de Pace: Consiliul Societrttei Natiunilor. Amenintat de conflicte continui cu acest for,
expus la neincetate amestecuri in exercitarea stiv eranitatei interne, ee sentimente va nutri Statul, tata
de o categoric de supusi de asemenea natural Departe de a asigura ordinea i pacea, protectiunea
minoritatilor sub form de colectivitati, conslitue

un mar de discordie i ura nationalit Poporul

roman insa., nu s.a nscut ca s raspunda la ura.
cu ura, ci la iubire, cu iubire ; 033TOC auvix0E:v iD.c't
qtAev gpuv.(Sofocles: Antigona, vers. 523 .

In 1922, inainte de deschiderea celei (le a 3 a

sesiuni a Adunarei Societtei Natiunilor, s'a propus admiterea unor comisiuni de ancheta, compuse
din functionari cu posturi fixe, pe teritoriul Statu-

lui relativ la care s'a produs plangerea. Aceasta.

propunere a lost criticatri de catre primul delegat
al Romaniei, C. G. Diss-escu 1), pe aceleasi consi-

deratiuni, eh se organizeaza Stat in Stat, a carui

actiune ar ameninta Statul majoritar cu descom

punerea. Mai mull, confstitue siun pericol de razboiu

prin atingerea pe care o aduce suveranittei Statelor. Propunerea a fost respins. Evreii dela noi,
inainte de razboiu, constituiau atat din punct de
vedere formal, cat si substantial o minoritate. As
tazi in urma extinderei nationalitatei romane, din
punct de vedere formal, nu mai constitue o minoritate, din punct de vedere substantial Ins, ei sunt
tot minorithti de rasa, limbh i religie, pentruca:
Le juif naturalis est une anomalie partout, sant
en Palestine'. Aceiasi situatiune s'a petrecut $i
1) Declaratia fAcut ziarului: TemOs din 7 Oct. 1922 p.
L'aube de 1936, p, 42,

2) K. S. Cliandan, Europe a

www.dacoromanica.ro

1,

23

in alte state, de ex. In: Po Ionia, Austria si Rusia.

In urma redesteptarei nationalismului evreesc, s'au
declarat ca nationalitate aparte, reclamAnd autonomic completa i recunoasterea lirnbei lor de catre
Stat. Aceasta miscare nalionala s'a desvoltat apoi
incurajat de Sionism; ea urrnareste protectiunea
evreimei nu ca individualitate, ci colectivitate cu
caracter distinct de al natiunei in mijlocul careia
traeste 1). Formula de protectiune colectiva, a lost
elaborata de un autor semit, Renner, care afirrna
ca minoritarul in Statul national, are obligatii: fat
de propria sa natiune, fata de Stat i fata de natiunile streine. Aceasta formula ii aseaza in rAndul
minoritatilor chiar i pe evreii naturalizati, fiindca
in caz contrar ei ar ave,a o dubla rnationalitate: una
de origine, fata de care au obligatii de constiinta
alta de Stat, dobAndit prin naturalizare, pe care
n'o satisfac deck cu rezerve de constiinta.
Dup conceptiunea acestui autor, indivizii unei
natiuni, care compun o minoritate intr'un stat, vor
putca face apel la natiunea lor pentru crearea de
scoli nationale. In cazul cAnd Statul ar incalca prerogativele lor nationale, vor putea cere dela acest
Stat respectarea drepturilor lor nationale. Si in
caz cAnd ar fi vatamati printeo miscare nationala
indreptata in contra lor, vor putea cere daune interese dela natiunea adversa. Dup cum vedem,
Statul national majoritar, dupa conceptia autorului

semit, este o adevarata societate de asigurare a

minoritatilor de rasa, limba sau religie. Aceeasi
conceptiune a protectiunei rninoritatilor ca, colectivitati, o are si un alt coreligionar a lui Renner .i
anume:

Otto Bauer, care in congresul dela Berlin a cerut

formal aceasta: Les minorits nationales A l'intrieur de chaque territoire autonome, devront etre
1) Cf. J. F. Dnparc, La protection des minorits, p. 26-27,

www.dacoromanica.ro

24

constitues en corps de droit public. (Ms ffentlich

.rechtliche Korperschaften I,).

Celelalte minoritati, imitnd aceste formule ebraice, nu pentru a se organiza pe ele, ci pentru a
distruge Statul, au.pretins i ele protectiunea colectivk Abia se anuntase inceperea lucrarilor la conferinta Pacei i minoritatile si-au i trimis delegati
incarcati cu material: geografic, statistic, etnografic,
istoric, national, economic etc., pentru a convinge
Manic Puteri de dreptatea cauzei lor. Din pricina
nesiguraMei de a sti pe unde i se vor fixa granitele
pohtice, fiecare stat nu putea sa-si expuna an pro-

gram al saa de tratament a minoritatilor, fara

sa-si vada din cauza aceasta fixate granitele in con-

tra vointei sale. Politica evreeasa se bucura de

mare trecere in fata Comisiunei. Pe cand celelalte
delegatiuni asleptau prea mult primirea la desbaterile conferintei, evrch din primul moment au .participat la ele. Minoritatea evreeasea a lost reprezentata la Conferinta Pacei printr'o comisie spe-ciala, cunoscuta sub denumirea de Noile Stale".
instituita cu scop de a studia problema minoritatilor

in genere si in special problema evreeasck prin

raport cn tratatele care urmau sa se inchee. Sapte
organizatiuni evreesti an lost in legatura permanent cu aceastA comisiune. Pichon, Ministru de
Externe al Frantei in acel timp, in legatura cu intrebarea pusa de tin grup de deputati relativ la
rolul Frantei in chestiunea evreeasca, raSpunde cA
in programul preparat de Clelegatii francezi i supus
conferintei, a figurat din primul moment o comisitine de afaceri evreesti. Studiile urmarite in acest
scop au lost condtise de comisiunea speciala nomilii
Noile Stale" prezidata de un francez, fund insarcinatil de Consiliul Sefilor de guvern, ca sti fixeze
1) Otto
P. 462,

Batter:

Nationalitatenfrage dud Sozialdemocratie,

www.dacoromanica.ro

25

statutul minoritatilor si s6 aibd in vedere in chip

special garantiile justificale de situatia crudA, de
inegalitate i opresiune in care minoritatile evreesti
an fost tinute in uropa Orientala 1). Minoritatea
evreeasca astfel s'a facut ecoul tuturor minoritatilor

reprezenlate la conferinta Pacei, stiind bine ca nu-

mai asa revendicarile lor se extind in forta

si

castig6 in profunzime. Prime le memorii care au

sosit la Consiliul Suprem, au fost acele ale aliantei
Israelite universale, din 20 Februarie 1919 si se
refereau: unul in chip general la Iudeii din Europa
Orientald, iar allul in mod special la cei din Romania 2c Ca rezultat al acestor influente, in raport
cu nationalitatea romani, prin Decretete legi No.
3902 din 30 Dec. 1918, No. 2085 din 28 Mai 1919
si 3461 din 13 August 1919, toate ralificate prin
art. 133 din Constitutia dela 29 Martie 1923, li s'a
recunoscut cetatenia romana pe o cale expeditiva
si cu indeplinirea unor conditiuni foarte sumare.
Tar prm tratatele din 1919/20, intre Putertte Aliate
i

Asociate pe de o parte si Romania de all)._ parte,

s'a prevazut ca: Romania se angajeaza sa recunoasca de supusi romani de plin drept i fArii
nicio formalitate pe evreii care locuesc pe teritoriul

Romaniei si care nu pot sa se prevaleze de nicio

alt6 nationalitate" (art. 7`. Aceast dispozitiune s'
spus ca constitue o clauza constitutionali i ca
atare nu poate fi modificata pe nicio cale legali,
nici ordinari i nici constituant. Tralatul minoritatilor nu prevede insa o egalitate de tratament
intre nationali si nnnoritAti, ci numai egalitate in
fata legei. Ei bine, Romanii an suportat in plin
exproprierea. In masura in care erau proprietari.de
mosii, au suportat-o prin noile provincii si unii
dintrc minoritarii: sasi, maghiari, polonezi, rusi,
1) Le temps, S juillet 1919.
2) La question juive devant la Conf. de la Paix p. 11 si u,

www.dacoromanica.ro

26

ncrainieni. Dar evreii sub ce forma au suportat-o?

Sub niciuna! Si atunci pentru ce mentinerea acestui
privilegiu neingaduit ? Tratatele nu acorda minoritatilor privilegii, ci egalitate. Minoritarii s'au stra-

duit sa fie 'nisi pe acelasi picior de egalitate cu

noi. Aceasta Ii s'a admis. Dar tratatele nu spun
nicaeri ca rninoritarii acestia ar avea asupra noastra

prioritatea unor privilegii. Egalitatea inaintea legilor, nu egalitate intre oameni.

Tata tot ce recomanda principiul democratic al
(ratatelor. In textul art. 8 din tratalul minoritatilor
cetim:

Toti supusii romni vor fi egali in fata legei

si se vor bucura de aceleasi drepturi civile i polilice, 'Ara deosebire de hint* rash sau religie SO
inventariem drepturile civile: a dreptul de a avea
un patrimoniu; b dreptul de a face contracte.
Sri catalogam acum 5i drepturile politice:
a) Dreptul de a vota i b) dreptul de a fi ales.
Cum se exercita oare aceasta egalitate? In limitele
ordinei publice" art. 2 din Constitutie si dug indicatiunile art. 8 din aceiasi Constitutie, care ne spune:
Toti Romanii, fara deosebire de origine etnica, de
limba san de religie, sunt egali inaintea legei". Egei, atat. Este aceasta cu totul, altceva,

gali inaintea

dealt egalitatea in drepturi. Caci legea in reghnul

nostril constitutional, sugerat de spiritul tratatelor,
o face tocmai numarul si In baza proportionalittei" 9.
2. Obligatia Statului de a respecta drepturile mino-

ritatilor, are o natura juridica cu totul particulara.

Tratatele prevad mai int5i incorporatiunea angajamentelor luate fata de minoritati in legile fundamentale ale Statelor, tinute la aceasta obligatie.
Insa ele fac mai mult, punand aceste drepturi sub
protectia i supravegherea Consiliului Societatei Na1)

I.

N,

Micescu,

declaratiile fiicute ziarului Curenthi"

in 25 Febr. 1935,

www.dacoromanica.ro

27

tiunilor. Aceste obligatiuni nu pot fi modificate Fara'

asentimentul majoritatei Consiliului Societtei Natitmilor. far pe de alla parte, orice membru va avea
dreptul ca srt semnaleze Consiliului abaterile, care

se comit la executarea acestor norme de dare

Stale le in cauza. Consiliul va putea sa procedeze in
consecintri, avizand asupra instructiunilor care pot

fi urmate in spetrt, considerate a fi eficace dupa

imprejurare. llacrt se produce divergentrt asupra
unui punct de vedere. ea trebue consdeirata ca alcaluind un diferend cu caracter international, susceptibit de a fi deferil iii apel Curtii Permanente
de Justitie Internationala. Vont discuta in titbit
urmator competinta acestui for international de a
rezolva problemele de nationalitate. Aceasta protec-

tiune juthciara, constitue 0 inovatiune introdusa

prin tratatele de pace in vigoare, ea nellind cunoscuta in tralatul anterior dela 1878, care prevedea
pentru executarea unor atare prescriptiuni numai
sprijinul Mari lor Puteri. In noul sistem insa, trehuesc semnalate ea o disiinctie preliminara si de
ordin procedural, cloud situatiuni: cand Stahl] care
sesizeaza Consiliul Societatei Natiunilor este un
Stat membru, de acela cand nu este. In prima ipotezA, procedura ii este deschisa pe calea semnalarei
infractiunilor, sau a pericolului de infractiune. Celelalte minoritati, care nu fac parte din State mem-

bre ale Consiliului, nu pot deck s adreseze o

simpla petitie, ori o simpl informatie Consiliului

Societatei Natiunilor. Aceasta ins nu poate sesiza
Consiliul i provoca interventiunea sa. Pactele intre
State sunt expresiunea unui raport reciproc intre
puterile lor. Lasson, spune chiar ca un tratat .nu
este valabil decat atata timp cat nu( contrazice interesele unuia dintre statele contractante 1'. Cand
1)

Cit. de G. del Vechio, in: Efa,t et Soc. des Etats", in

Bulletin de la Soc. de legis. Comparee roumaine, 1930, numero

festif, pag. 147.

www.dacoromanica.ro

28

este vorba de tratate, care nu impun sarcini decal

untti singur Stat, atunci acestea nu sunt yalabile
decal alata cal au la spatele lor o.fort2 suficienta de
constrangere, in caz de nerespectare. Ceea ce juristii

romani spuneau relativ la vointa omeneasca in raporturile private, in intelesul ca ea este ambulatoria usque ad vitae supremum exitum" 1), se aplicil
si in dreptul public. Valoarea intreaga a tratatelor
incheiate este cu atal mai mull pusti la indoiala de

unii, cu cat este mai solemn afirmata de allii.

Aceast siutatiune variabild nu ar mai avea loc,

daca inteadeyar tratatele an constilui un (Inept in

adevaralul inteles al cuvantului. Intregitatea dreptului existent in Stat, n'are desigur nevoe s fie
proclamata de la un limp la altul. Cine spune: tratatele stint sfinte pentru mine si vreau de asemenea
ca i altii sh le socoteasca,sfinte, spune ur i simplu
ca tratatele sunt folositoare pentru el si ca a tare intelege 'sale apere prin fortd. De aici concluzia finala:

tratatele Mire State stint rationale, atata timp cat

exprima raportul reciproc a fortelor intre con-

tractanti 2,. Existenta unei Societati a Statelor, care

sa villa in ajutorul popoarelor slab organizate pentru a rezista violentei celui puternic, a fost de mult
asteapta, ca un Messia care sa sprijine neputinteme

multora. Chestiunea insa se pune: cum se poate

impaca caracteristica Statului, de a depinde numai
de el, in toate manifestrile vointeti sale, en inter-

ventia unei Societati a Statelor, cu putere de a

angaja pe Membrii sai? Si nu se exagereaza, cand

se vorbeste de o adevarata criza a conceptului de
suveranitate, care se manifesta in stiinta juridica
din zilele noastre. Existenta unei ordine juridice a

umanitatei reclama un acord de vointa a tuturor

Statelor, care fac parte din aceasta online. Intre1) Ulpian Fr. 4, Dig. 34, 4.
Etat et Societe' des Ctats: Giorgio del Vecchio, eitlind

2)

pe Lasson.

www.dacoromanica.ro

barea insa: mice concurs de voinVA este o sursA

de drept? Pentru exprimarea unui consimpmant
valabil, spre a servi de baza unui acord de vointA
juridic obligatoriu, in dreptul privat de mulltI vreme au fost en ingrijire analizale loge conditiunile,
atat subjective, cal si objective. In campul dreplului
public dimpotrivA s'a pus principiul: pacta sunt
servanda", sau cum spune Grotius: ,,juris naturae
est stare paclis". Aceasla gal in dreptul constitutional si mai ales international, uncle o gAsim aproape ca un Deus esl machina", fara a-i supune
elementele la o analizA. Acordurile incite sunt posibile intre state? In caz de vitii de consitntilmant,
ce consecinte se pot trap? Este posibil din panel
de vedere obiectiv ca sA se determine conditiile

pentru exprimarea valabila a vointei unui Stat?

In aceastri materie realitatea este atat de complexA,

incat nu poate fi prins 5. in cateva formule simplisle.
Numai natiunea pune hotare vointei Suveranitatej
Statului, care in principiu este neingrA.ditA de legi.
Cand tratatele nu exprimA decat conceptii -pure de
inlerventie In vointa inlerna a unui Stat, fr a lua
in consideratie continutul intuitiv al realitAtilor nationale, se poate vorbi de o violent5. exercitat asu-

pra consimtrunantului Statului respectiv. Un ase-

menea tratat nu mai reprezintfi decal o simplti

formil a gandirei juridiee internationale. Tratatul
minoritatilor nu este Iipsit de aeest vitiu de consimtamant din parlea Statelor, ce au acceptal cunoscutele clauze constiluante, care s'au inseral far

voia tor, ba chiar in contra protestului tor.

Si

Romania a fost unul din statele care au protestat.

0 Societate a Statelor, pentru a progresa

critre

o oarecare perfectiune, trebue s se preocupe Tal

numai de lArgirea cadrelor pentru mentinerea bunelor raporturi intre popoare, ci si de un concept
real al reuniunei lor in aceastA. Societate. Ceea ce

pentru fiecare stat este un ideal national, pentru

www.dacoromanica.ro

30

Societatea State lor trebue s fie o preocupare A

intelectului international. Ori dimpotriva, Societatea

Natiunilor nu se ocupa de problemele nationale

ale statelor, deck prin eliminare. Ceea cle o preocupa este Universalitalea State lor", nu Nationalitatea" lor. Este o lipsa cu alat mai mare pentru
Societalea Natiunilor, cii cfit miscarea nationalista
se intinde pe glob. In loc ca Societatea,Natiunitor s
atraga statele calre ea, pe calea inductiei dela particular la general, statele se retrag din Societatea
Natiunilor, pe cale de deductie dela general la particular, datorit altui vitiu al consimtamantului international: dolul. Ratiunea juridica internationala
contine nu numai idei, dar i idealuri, cu o conditie
Insa, ca acestea s nu fie prea plalonice. Pacea si
impreuna cu. ea Societatea State lor, in toata puri-

tatea lor, in ultimul limp nu mai sunt decal idei.

State le pentru a-si motiva actiunile lor inaintea So-

cietatei Natiunilor, au inceput sa nu-i mai prezinte all criteriu de justificare, dect cel al interesului national. Asa a facut Japonia, Germania

si dupa ele si Italia. Ce-a facut Societatea Natiunilor? Intocmai ca Zenon din Elea: intai eforturi zadarnice, caullind sail impuna teza cu argumente
aparente, iar la urma, dupa victoria Stale tor. Societatea Natiunilor si-a intors imedial teza, cautand s'o

rstoarne cu argumente tot atM de puternice. A

afirma, ca un slat, oricare i-ar fi capacitatea po
utica si intinderea teritoriului sail, este finul sa
observe numai regillele de drept international, carora el le-a dat concursul vointei sale, aceasta in-.
seamna sh declari sistemul juridic in general lipsit
de mice fundament rational si s parsesti in chip
virtual lumea civilizat. Statul nu trebue totusi sa-si
Inchipue ca-si respecta suveranitatea, contravenind
la toate principiile de drept international. Adevarul
este tocmai dimpotriva: supunerea la asemenea norme, cu o conditie insa, ca ele sa pat seama de le-

www.dacoromanica.ro

th

gile firei noastre nationale. 0 Societate a Statelor,

este necesard in ordinea rationald a raporturilor

dintre state, cu conditia insil de a fi constituit

prin angajamentul reciproc de recunoastere i coordonare a necesiLdtilor, care privesc deopotrivd atat

pe Socielate, cat i pe asocial. Paclul Socielatei

Naliunilor afirmd in preambulid sdu intre allele,
necesitatea de a observa riguros prescripliile dreptului international, recunoscute de aici inainte ca
reguld de conduild efectiv a guvernului. Tot aicise
vorbeste de respeclarea intocmai a luturor obliga-

tiunilor din tratale priviloare la bunele raporturi

dintre popoare. In acest Pact insd, gsim ceva mai

mult: este vorba de efortul de a depasi, fdrd a-I

pArdsi in chip formal, principiul de drept international pozitiv, dupd care nicio legtilurA nu poate fi
impusd Statului, dacd acesta n'a consimtil in mod
liber la ea. Dupd acest principiu, Paclul Societatei
Natiunilor nu este opozabil State lor, care nu sunt
membre i deci n'au aderat la el. Totusi acest pact
nu se multumeste ca s impund obligatiuni numai
State lor membre ale Societdtei Natiunilor, ci prin
art. 17, spune c, in caz de diferend intre doud

State, dintre care numai until singur este membru

al Societatei, din care celdlall nu face parte de loc,
Statul sau Stale le streine Socielatei, sunt invitate
s se supund obligatiilor care se impun membrilor
sai, in scop de a aplana diferendul in conditiunile
socotite juste de cdtre Consiliu". Aceast invitatiune

reprezintd o noud figurd juridic* a cdrei juridicitate pe drept cuvant, unii o pun la indoiald. Este
vorba aici de o functiune a caracterului universal,
care s'ar justifica in chip logic numai dacd Societatea ar avea autoritate universald. Dogma poziti-

vista a arbitrarului fiecdrui Stat se gseste aici

destul de rdu constransd. Aici dogma suveranildtel
Statului este in chip progresiv calcata i restransd,
dach nu chiar distrus, prin desvoltarea dreptului

www.dacoromanica.ro

J/
international, care a culminat in adevar prM fondarea Soc. Natiunilor. Nici chiar fata de populatia
i teritoriul srtu, Statul nu poate sa-si manifesle
fara limite aceasta suveranilate, care totusi din
punct de vedere teorelic, ar trebui sa fie nelimital.

Intreg sistemul de organizare i prolectiune a

minoritatilor, impus unor Slate in momenlul formatiunei sau intrarei lor in Societalea Natiunilor,
constitue Un gray exemplu (be restrictiune a Suveranitatei 11). S'a calculat de care Myers si Garner
la mai mult de 25.000 numarul pactelor si a conventiilor internationale, care incadreaza lot atatea
avantagii ale lumei civilizate, pe cte obligalii ale
State lor contractante de a adopta o legislatie deter-

minata, de a primi sau abroga unele legi, de a

impune organelor sale o conduita determinata.

S'a raspuns ea Statul este liber de a participa

sau nu, la aceasta Comunilate internationala. 0
ipotetica pretentiune de izolare este o simpla flatus
vocis", fiindc este absolut imposibil ca sa respingi
o ordine rationala i nici nu constituie o alitudine
utila Tata de realitatea prezenta. Suveranitatea ca
i Statul nu este decat centrul unui sistem juridic,
de unde emana toate regulele care constitue acest

sistem. In aceasta ipoleza, mice regula care nu

emana dela o asemenea autoritate, nu poale fi consideraLa ca valabila. Sistemele juridiee nu au loate
insa aeelasi grad de pozitivitate. Prin pozitivitate

intelegem eficacitatea pe care la un moment dat

poate s aiba o norma, sau un sistem de norme.
Nom numi drept pozitiv sau chiar Slat, acel sistem

sau ordine juridica, care are prin raport cu allele

cel mai mare grad de pozitivitate. Exista insa -Fara
indoiala i un sistem juridic international, care

chiar inteo forma' mai imperfecta, dar a exislat

*1

1) Cf. Myers: Control of foreingnrelations, in American

Political", Science Revue, vol. XI, 1917 p. 24-58,

www.dacoromanica.ro

13

inainte de Soc. Nathmilor. Doctrina scoalei din

Viena, a carei sef este Kelsen, comentata amplu de

catre Verdross, afirma c constitntia juridica internationala, predomina asupra constitutiilor S latelor. Doctrina opusa acesteia afirma tocmai contrar, c regulele de drept international si in special
hotardrile Soc. Natiunilor flU stint valabile decat
atat cat stint recunoscute de Slat. Aces'. ullim pullet
de vedere nu va incela de a fi legithn, decll numai
In cazul cand sistemul juridic al Slatului va inceta
de a mai exista ca Mare, pentru a .se Iransf orma

intealtul. Dupii gradul de pozitivilate sau de dicacitate se orandueste valoarea juridica a unui sistem

de drept, indiferent de intinderea lui. Sistemul cel

mai restrans, dac prin pozitivitalea liii predomina
pe until mai extins, dar ineficace, numele de Stat
nu se poate da decal celui dintaiu. Cel de al doilea
si care e cazul Soc. Natiunilor, poate fi negat. Datorit Soc. Natiunilor,,raporturile internationale au
dobandit un grad de pozitivitate mai mare; totusi
acesta este inferior celui realizat de Slat in inleriorut sail.
Statul neexistand decal prin indivizii care il cornpun, se considera liber penlru a reglementa asa cum

intelege protectiunea nationalitatei nu numai in

virtutea dreptului stiu general de suveranitate, dar
chiar in virtutea ratiunei necesilatei de a asigura
existenta i conservarea sa 9.
Statul numai in numele natiunei poate arata
care sunL drepturile nationalilor sai. Nationalitatea
de origine se dobandeste prin nastere si se cunoaste prin grain, datind, port i credinta stramoseasca. Intre Natie i Stat sunt schimbari si amintiri, nadejdi i priviri in viitor. Statul este creatiunea noastra si nu ne poale impune sal fim frati
1) Julien Pillaut: Du caractere politique de la notion de nationalit. Rev. de droit inter. priv. 1916, p. 14.

www.dacoromanica.ro

34

ci cei de alt sange. Nici rasa, care nu e preCisA si

nici statul, care este o creatie technicil, nu se pol
substilli Nal lei, luand asupra lor, ceea ce numai

aceasta are: dreptul de a dispune de soarta sa.

Mare le umbre ale neamului, nu si-au dat viala
pentru drepturile omului-, ci ale Romani lor. Drop-

turile mi se cersesc, dar nici nu se smulg, ci se

cuceresc. de Romani si pentru Romani 11. Sfalul
TArei din Basarabia, in rezolutia lual la 27 Martie
1918, s'a gandit la libertalea nalionalA pentru loatO
popoarele convetuitoare pe pAmantul dintre ['rut
Nistru, dar mai tarziii dandu-si seama cii aceast
recunoastere poate duce la abuzuri, s'a renuntal la
formula art. 6, care anticipa viitoarele clauze din
tratatul minoritatilor i textele Constitutiei din
1923 a). Ace Iasi lucru s'a petrecut si in actul de
Unire a Transilvaniei dela Alba-Iulia, din 18 Noembrie 1918. Drepturile omului" nu pot. interesa
Umanitatea" fAr nationalitale. Ele alcAtuesc o
sferA

fArA

continut, deci seack cAci cine vrea

binele tuturor, nu-1 poate face nimAnui.

1) Istratc N. MiceScu: CuvAntare reprodusa' de ziartil Ctirentul" din 10 Dec. 1936.

2. Cf. si Anibal Teodorescu: Tratat de drept administrative
vol. I, ed. III-a. Bucuresti 1929, pag. 64.

www.dacoromanica.ro

TITLUL III.

Nafionalitatea romn

i Societatea

Natiunilor
CAP. Liu.

Libertatea suveranitafii Statului in chestiuni

de ordin intern.

SECTIUNEA I-a
Incompetenta Soc. Natiunifor :
1) Problemele de nationalitate.
art. 15 8 i art. 10 din Pactul Soc. Natiunilor. 2. Principiile Dreptului international.

1. Legile asupra nationalit6tei sunl nii numai con-

stitutionale, dar ehiar constitutive. Nu mai sunt

allele pentru care Suveranitatea s fie aa de'geloa-

s de atributele sale, cci instinclul vital simte ci

abdicnd libertatea sa de a legifera, Insemneazit
stirsi compromit forta, sd-si slbeasc viata sa.
Nationalitatea nu este numai de drept public, dar
i de ordine public:a 1).

Dintre toate drepturile fundamentale ale Statului,

eel dintAiu este dreptul de conservare sau de existent, afirmat ca primordial, indiscutabil dup toti
autorii, este inscris in preambulul tuluror declara1) D. P. 1922, 1, 313

i 340,

www.dacoromanica.ro

J6

titmilor de drepluri i obligatiuni ale natiunilor 1).

Pastrarea sa constitue pen tru fiecare Slat rezerva
formala pe care si-o face hi intrarea Iii oricare societate a stalelor i cu alai. mai mull in Soc. Na1iunilor. Cand in intervalul dela 1919 20, aceasla s'a
format, nici Puterile Aliate i Asociatepe de o parte,
nici puterilc terte, tavitale ea sa adere la ea pc de
alt parte, n'au putut sa i lIRllipUC ea ele de acum

incolo vor parasi pulerca de a legifera libere ea

mai inainte, inti=o chestiune care pentrit dansele
Humble vilala. S'a introdus in textul Pact ul iti dupa
cererea SI. Unite, art_ 15, parag. 8, cu avizul ge-

neral, in scop de a sustrage compeleillei Soc. Natiunilor chestiunile priviloare la larif i imigratiune.
Daca chestiunile de tarif care nu inlereseaza decat prosperitatea economica, fac parte dintfacelea
pc care contractantii Pactului inteleg sa si-le rezerve, cu atat mai mutt an inteles sa-si rezerve
problemele privitoare la naluralizare, care vizeaza
intrarea streinilor mi numai in tara, ci in natiune.
$i dacti astfel sta chestiunea la problema nal-L-1144-

zarei, cum ar putea fi altfel in ceea cc priveste

nationalitalea de origine, caci (laca naturalizarea
aduce Statului un plus de nationali, nalionalitalea
de origine, de nastere, Ii WI cel mai puternic contigent, nodul &au dernografic esential. Soc. Natiunilor
nu poate conslrange State le care o formeaza d asi

schimba legile lor asupra nationalitittei, aceasta

rezultand atat din art. 15 parg. 8, cat si din art. 10
din Pact.
In termenii art. 10 cairn: Membrii Soc. Natiunilor, se angajeaza sa respecte i s mentina in contra oricarei agresiuni exterioare integritatea teritoriala i independenfrt polificd prezenta, a tuturor

membrilor Societatei". Ori cum Ii va 'Astra un

Stat independenta politic, daca." el nu poate spune
1) Declaration des dr. et de devoirs des Nations de l'institut Arnericain de droit intert. 1916, art. I-er.

www.dacoromanica.ro

37

in chip liber, care sunt aceia ce prin nasterea lor

formeaza subslanta sa vitala? A nega ca chestiunile

de nationalitale fac parte dintr'acele pe care conform formulei art. 15 parg. 8 din Pact, Dreptul
International le lasa in competinta exclusiva a
uneia dintre parti, este cu neputinta. In sens contrar, fiecare dintre membrii Soc. Naliunilor ce face
parte din Consiliu i deasemenea si la Curie, oricare

dintre judecatorii suverani, va putea s aprecieze

dad.' State le trebue s prefere sistemul jus sanguinis, lui jus soli, facnd prin aceasta din Soc. Naliunilor un supra-stat, care are menirea sa exercite
in partea cea mai delicata a legislatiunei, o ingerinta, ce in chip sigur n'a fost in mintea redactorilor

Pactului si care nu-i mai putin adevarat cii n'ar fi

de natura a-i permite sa-si vada numarul mem,
brilor sporind i autoritatea crescnd. Un eminent
juristconsult, membru al Curtei de arbitraj de La
Haye, spune:
C'est un prineipe fondamental que chaque Nat
apprecie uniquement d'aprs sa legislation la na-

tionalit de ses ressorlissants, sans s'occuper de

ce que peuvent disposer ft leurs sujets les autres
legislations". (A. Alvarez 1, Competenta unui Stat
.

suveran de a legifera in vederea conferirei nationalitatei supusilor sai, este un atribut al Suveranitatei sale teritoriale. Aceasta legislatie se poate
ca s'atinga drepturi, sau sii impuna obligatii supusilor Statului i totusi aplicatiunea sa facandu-se
in raza de suveranitate teritorial, rimane de competenta interna a Statului.
S'ar putea obiecta, ca legile unui Stat, care ating

drepturi conventionale acceptate de acel Stat de

comun acord cu celelalte State, nu mai sunt de
competenta interna a primului Stat, din punct de
vedere al Dreptului International. A 2-a chestiune,
1) Alvarez: La nationalit dans le dr.
Paris, 1907 p. 68.

intert. amridain,

www.dacoromanica.ro

38

daci) prin cuvintele: appartenant seulement a la

competence interne", din art. 15 parg. 8, Pactul Soc.

Natiunilor, se cuprind si chestiunile referiloare la

nationalitate, san numai cele privitoare la imigratiuni i tarifuri? Taft, 1) citat de profesorul de
Lapradelle in pledoaria sa inaintea Curtei Internationale, spune: Chestiunea de a se ti in ce conditiuni fin strain poate sa traia(sca pe un teritoriu,
face parte dintr'acelea, care depind in mod exclusiv
de aprecierea S tatului interesat, chiar daca printr'un tratat international s'a decis allfel".
Un autor italian: Dionisio Anzilotti 2A, se pronunta la fel: La stipulazione si riferisce alle contraversie d'ordine giuridico e in specie a quelle
relative all interpretazione dei trattati, excludendo
dall" arbitrato quelle, fra tali controversie che riguardino l'independenza, ronore o grinteressi vitali

delle patri, o che tocchino gr, interessi dei terzi

Stati. Naturalmente nel silenzio del trattato, spetta
a ciascuno delle parti di aprezzare se una contro-

versia reintri nella categoria quelle escluse dall'

arbitrato". Soc. Natiunilor mi se poate opune la
aplicarea unei legi privitoare la nationalitate, in
contra rezistentei Statului, farA ca prin aceasta sa
nu-si ia greaua misiune de a aprecia, daca acei care

s'au nascut pe teritoriul unui Stat, sunt sau nu

nationalii sat 0 problem este de domeniul international, oH de competenta pur interna a Statului,
dupg caracterul ski intrinsec i propriu.
Formula: appartenaut seulement A la competence
interne", art. 15 parg. 8 din Pactul Soc. Natiunilor,
nu trebue interpretata in sons rstrictiv, ci extensiv,
caci numai acesta ar fi conform eu spiritul i en
litera Paclului. Ea se refera nu numai la ehesliuni
de tarif i imigratiuni, (iar si la problemele (Ie
1) The exclusion of immigration and tariff and other internal
and domestic questions is secured by the following.
2) Corso di diritto internazionale, Roma, 1915, vol. 3, p. 62,

www.dacoromanica.ro

39

nationalitate, care sunt mull mai importante. Nationalitatea romang constitue o problern de drept
intern. tin fapt cnd este 16sat la suverana apreciere a partilor interesate, in speta, Statul roman
ji o parte din supusii si, in raza de influent a
suveranitAtei teritoriale, nu poL strAmuta aceastA
problem din dreptul intern in eel international,
terte State, ori imigrantii interesati. Numai un tratat formal intre Romania i Statele aliate silsociate,
care s fi limitat drepturile suveranitAtei Statului

teritorial, ar fi putut s transforme o chestiune

de suveranitate intern6, 15.sat la aprecierea exclusiva a prtei interesate, intr'una de obligatiune internationald, lAsatA la suverana apreciere a Soc.
Natiunilor. Tratatul dela Trianon, din 4 Iunie 1920,

prin art. 47, pune in sarcina Romaniei obligatia,

de a proteja interesele locuitorilor care se deosebesc de majoritatea populatiunei prin diferente
de rasa', limbd sau religie. Principiul este general
si nu rezolvA probleMa in concreto. Dea'ceo in
textele urmAtoare: art. 61 si 63 , limiteaei problema in timp si in spatiu, restrangand obligatia
de protectiune a Statului roman numai la persoanele, care an indigenatul pe until din teritoriile
fostei monarhii Austro-Ungare, acum la data intra-

rei in vigoare a tratatului. Numai pentru aceasti

categorie de persoane, Tratatul dela Trianon inscrie
garantia protectiunei Puterilor Aliate i Asociate,
de a le inlesni dobandirea nationalittei ce voesc,

in caz cand nu se simt bine in nationalitatea pe

care o au. Este o garantie a portilor deschise"
pe limp limitat, de intrare san de esire dintr'o

nationalitate intealta, a acelor locuitori, care aflali

pe pamantul fostei monarhii austro-ungare, oclat5
en dislocarea ei, urman soarta teritorului. Portile
deschise nu eran insrt pentru totdeauna, ci nuinai
cat tinea aceastil perioad de lichidare a statulului
personal si leritorial. Pentru viitor, tratatele flu

www.dacoromanica.ro

40

obligati Statul roman sa-si modifice legislatiunca

interna priviloare la nationalitalea romana, decat
in sensul principmhu ea, diferenta de rasa, limba
san religie, nu constitue un impediment la exerci[area dreplurilor civile salt politice de calre streinii
naturalizati. Conditiunile naturalizarei, liber era atat
legiuilorul conslituant, cat si cel ordinar sa le fixeze
asa cum ii dictau interesele nationale. Tratalele
lichidau trecutul, legiuitorul roman trebuia s prevada viilorul. N'a prevazul insa nimic. Noul sislem

de naluralizare pe care il vom analiza in partea

special, n'a facut decal sa desfiinteze toate =rile
principii nationale inscrise in pactul fundamental
de catre constituantii dela 1866, chiar cu modificarea adusa in 13 Oct. 1879. Un legiuilor serios nu
trebue sa piarda din vedere starea reala de hicruri.
Prin noul sislem de naluralizare, de teama Soc.
Natiunilor, a tratatelor i Puterilor, s'au deschis

hotarele tarei tuturor streinilor, tuluror ovreilor,

tuturor exploatatorilor. Le vom studia pe rand.
Acum venim la competinta Soc. Natiunilor in materie de nationalitate. Un Stat In baza art. 15 parg.
8 din Pact, nu poate fi obligat de Soc. Natiunilor
sa-si modifice legislatia interna referitoare la problemele pe care le ridica chestiunea nationalitalei.
El nu poate primi in virtutea acestui text in cel
mai fericit caz, deck o recomandatiune, iar nu
o obligatiune. Nu/1.mi Statul exercitandu-si dreptul
de suveranitate in raza teritoriului sau, are puterei

competenta necesara de a extinde sau retrage

prin legi nationalitatea supusilor si. Spiritul art.
15 parg. 8 din Pact, este de origine american5 si
se datoreste placerei poporului sau guvernului a-

merican de a-si rezerva uncle chestiuni in afara de

controlul Soc. Natiunilor.

Nu se poate spune c printre problemele exceptate nu fac parte i cele priviLoare la naluralizare. A firmativa rezulta atal din intentiunea redac-

www.dacoromanica.ro

41

torilor, asa cum a lost exprimata in textul .paragra-

fului citat, eat si din spiritul integral al Pactului.

Matti timp cat vor exista State suverane, vor fi si
litigii intre ele, dintre care numai uncle pol fi
rezolvate pe calea contestatillor intre amici si in
smil Societa tei Natiunilor, pe cand allele ii seapa, hinder). nu .sunt de natura a fi supuse ei, oriCate tentative de arbitraj ar fi esuat in cursul iStoriei din aceasta. cauza a declinului de competenta.
Paragraful 8 din art. 15 din Pactul Soc. Natiunilor

dispune: Si une de Parties pretend et si le conseil

reconnait que le differend porte sur une question
que le droit international laisse a la competence
exclusive de cette Partie, le Conseil le constatera
dans un rapport, mais sans recommender, aucune

solution". Rezerva pe care acest text o face, se

refera numai la chestiunile pur teritoriale, lasate
de art. 15 al. 8, conform dreptului international, in

competenta Statului solely within the domestic

jurisdiction". Chiar in ipoteza cancl Consiliul ar fi
competente, tot cea ce poate face in conformitate
eu art. 15 din Pact, este o recomandatiune, lasata la
latitudinea Statului interesat de a face sau nu, uz
de ea. Nationalitatea reprezinta exercitiul unei cornpetente legislative teritoriale, atat dupa principiile
de drept international, cat si dupa constitutiile Statelor. In situatiunea juridica i laptica actuala, este

cu putinta ca o functiune legislativa prin care se

exprima suveranitatea in 'laza teritoriala a unui
Stat, sa fie incredintat unei puteri exterioare, ca
un fel de Supra-Stat, fie chiar Soc. Nlatiunilor
In ce calitate si sub ce forma Soc. Natiunilor polate
s. s'amestece in cornpetenta legislativa teritorial?
Aici este. aspectul central si (dominant al problernei.
Este admisibil ca Consiliul sa 'poald face unui Stat
o recomandare in sensul unei inodificatiuni, pe care

trebue s'o introduch in materie de nationalitate?

Dam Soc. Natiunilor an proceda asi fel, nu an aduce

www.dacoromanica.ro

42

vreo atingere in exercitiul Suveranitatei Statelor,

chiar in chestiuni pe care ele au inteles sa si le

rezerve? Nu este cadere barbateascil 'accea care
are loc cu pretul inchinareed clrepturilor Wei, fie
facutil acea inchinare chiar in profitul .Europeei
intregi 1)7'. Statele, care au intrat in aceasla mare
League of Nations, pentru care termenii de: Socit des Nations, nu sunt tocmai proprii. au filcut
unele sacrificii de suveranitate, dar cel putin acest
sacrificiu nu este total. Societatea Natiunilor nu
mai este in ultirnul limp, decat un mecanism imperfect si ceea ce o mai mentine, este 'numai vointa
Deaceea ci. Eden in sedinta adunarei
din 25 Septembrie 1936, in numele guVernului ende a o folosi

1).

glez, credea ca ar fi nevoe ca la inceputul unui

conflict, membrii Consiliului Soc. Natiunilor sil
declare limpede, pAni la ce punct sunt dispusi si

intervin pentru cauza pacei, de oarece o astfel

de declaratie ar insemna un puternic preventiv in
contra rasboiului. Iat deci ca Statele nu se simt
tocmai obligate la ceea ce prevede Pactul si ,ca dimpotriva aceste obligatii nu stint respectate decat in

mAsura declaratiei facutil in fata primejdiei rasboiului. In fata primejdiei, membrii Societatei Statelor canta imnul pacei, iar ratiunea construeste
practici. Se fac eforturi pentru a se inlatura cultul
distrugerei, pe care unti II socotesc necesar, nefiind
posibila nasterea, fara moarte. Antinomiile se ciocnese pentru a se prabusi. Iar Societatea Natiunilor

asista neputincioas la aceasta catastrofd, unna(a

de mii de jertfe aduse unei idei. Toate masurile pe

care le ia, nu sunt decat flori pe morminte, un

clan& de clopot in orele sfinte, ce anunta neputinta pacei de-a impiedeca rsboiul. $i atunci
1)

M.

Kogalniceanu: Desb.

corp.

legiuitoare, sedinta din

Mai 1882.
2)

Declaratiile D-lui Eden in sedinta adunarei

26 Septeinbrie 1936,

www.dacoromanica.ro

S.

N. dela

43

daca Soc. Natiunilor nu poate solutiona actualele

conflicte, care cad expres in competenta sa, dece
srt-si mai complice vieata cu noi dificultati, asumandu-si rezolvarea problemelor de nationalilate,
in care stalele sunt asa de geloase do suveranitatea
lor? Unele Stale au inscrisa in constitutia lor o

teorie a drepturilor rezervate", conform careia

sunt anumite chestiuni ce cad in competenta exclusivii a dreptului intern. Redactarea art. 15 parg.
8 din Pact, n'a fost streina de o asemenea teorie a
drepturilor rezervate, in ceea ce priveste chestiunile de tarif, imigratiuni i chiar naturalizare, nationalitate. Din momentul in care un Stat afirrna si
dovedesle, ea cliferendul pentru care este dus inaintea Soc. Natiunilor se grefeaza pe un drept rezervat exclusiv solutionarei pe calea suveranitatei
nelirnitat6. a Statului, interventia rnecanismului international se va desesiza in favoarea Statului. Si

nu se inseal, fiindcd in granitele acestui camp

delimitat, autoritalea Soc. Natiunilor se opreste in
scop de a nu vedea opunnclu-iise o rezistenta in

calea existentei sale, nascand un pericol pentru

autoritatea sa, o ofensa in activitatea sa, oH o limi-

tare a influentei ei. Mai mult, pentru Soc. Natiu-

nilor este o securitate, cad ea s'a inascut

din

dorinta de a 1- se recunoaste principiile si a i-se

consolida puterea, marcandu-i frontiere in care sa
asigure ceea ce o nelinisteste. Marile reforme nu
pot umbla decdt foarte incet; perioadele de tranzitie sunt necesare. Pentru a stapAni peste suveranitatea statelor, aceasta Suveranitate de drept",
cum o numea Mirabeau, a Soc. Natiunilor, trebue
o clubl educatie, mai inlisti in opinia publicrt si in
al doilea rand in opinia guvernamentala. ()Heat ar
fi de preocupat Un guvern del a parea in ochii strei-

nilor Ca un partid occidental, nu poale omite ca

inainte de toale este romanesc. Caldarile occidentale in care se fierb ideile democratice, flU pot sa

www.dacoromanica.ro

44

nu cuprinda in ele i pe cele romAnesti. Problemelc

de nationalitate fac parte din drepturile rezervate in
favoarea State tor. In caz cand Societtei Natiunilor
s'ar fi incredintat dreptul de a amenda legile de
imigratiune ale Statelor, de naturalizare, atunci nu

mai rtimne din suveranitalea Statului, decat o

umbra, substanta ei a dispArut. Niciun popor Iiber nu se poate supune la o asemenea dictatura.
Asemenea probleme trebuesc lsate in competenta
exclusiva a fiedirei natiuni, spune Hughes. Iar

Lodge, intr'un discurs relativ la paragraful 8 din

art. 15 din Pact, deasemenea observa eh, oHce Stat,

care nu ar 'Astra controhil exclusiv asupra chestiunei de a se sti, eine poate sa vint i sa se sta-

bileasct pe teritoriul sau inceteaza de a mai fi

suveran 1).
2).

Principiile generale din dreptul gintilor de-

asemenea

dispun, c. Statul

este libe r ea

st

fixeze conditiunile de intrare si de sedere a streinilor pe teritoriul saw Acei care s'au bucurat de
concesiuni si de favoruri, irecAnd dinteo tara in
alta, s'au obisnuit cu o seric dee privilegii particutare, pe care acum le socotesc de ordin internatiohal i asurzesc lumea cu ele. In realitatea insk
pentru a putea pretinde ca celelalte State sa,traiasca
in disciplina i justitie, ar trebui ea si ei st se
constitue in state, pentru a se achita de misiunea
lor nationala i internationalt. Asemenea popoare
insk care constituesc in mijlocul celorlalte o adevrat natiune, fart' Stat, nu-si dan seama cu cAtt
greutate se satisface aceasta dubla obligatie: nationalk fata de Stat i internationalk NO de
restul lumei.
Nu exista nici ordine i nici viata internationala,

fart Stat.
1) The rigth to say who shall come into a country is one of
the vet y highest athributes of souvereingty.

www.dacoromanica.ro

45

A trai ca visul numai in lini.stea noptilor vegheate de ahii i cand mai esti si descendent a

lui Abraam fard de tarr, nu poti avea pretentie s organizczi lumea prin desorgatharea la, ori
a Soc. Natiunilor. Cine vrea sa scape de chirerea de

mama, numai mama O. nu fie; dar pe urma sa

nu prelinda ca stie cc inseamna aceasta, fiindca a
vazut la. allele. A delermina naturalizarea reglementand afluxul de streini, sau revocand-o celor
ingrali i ostili, insemncaza a asigura continuitatea
existentei Stalului. Pe cale de consecinta pentru
Stat, constilue primul drept si prima obligatie. $i
dach n'ar exista decal un singur drept care sa fie
in afara de compelenta Soc. Natiunilor, desigur
ci acesta ar fi: reglementarea naturalizarei, ori
nationalitatea. Dreptul de independenta este prezentat ca un drept fundamental. Ori, cel dintaiu
dintre drepturile de independenta ale Slalului, este
acesta de organizare a formei, fizionomiei si a substantei sale. Un autor francez, Louis le Fur 1)., ingrijorat sde viitorul Sociclatei Slate lor se intreaba: de

uncle va veni ajutorul cehii. slab? Dela Socielatea

Natiunilor! Dar cum? Este cu pulinta? Si aici

autorul franceez ramane ca episcopul Flavian la
imparat: ,ACp(OVQ

xc

xivo xrnzttov", afon i privind

in jos, fiindca nu se poate raspunde deck

printeun cerc vitios. In mitologia antica teoria
Cosmogonica era redata printeo imagine plastica:
Piiiimantul este tinut de un urias, care st pe un
elefant, iar elefantul pe o broasca testoasa. Dar
broasca? Aicea inteligenta de basm se incurca.
Orice revendicatiune streina intemeiata pe pretenth de drepturi, iar nu pe drepturi, se loveste de
un veto categoric, a suveranului teritorial. Romania

nu este push' sub protectoralul nimanui. State le

streine 1 cu atat mai putin o Societate .a State lor,
1)

Races, nationalita, tats, cit hi P. R. 1924, IV, 11.

www.dacoromanica.ro

46

iiu se pot amesteca chiar in raporturile dintre protector i protejal, lard a aduce o a(ingere a inde-

pendentei ambelor Slate. Cum se vor amesteca

atunci, in raporturile dintre un Stal liber i supusii
sai, far a stirbi aceasta independenta politica, ga-

rantata chiar de art. 10 din Pact? Romania este

in masura, dupi principiile generale de drepl international, fara consimpinantul general al celorlalte State, s revoace naturalizarea tuturor acelor
supusi ingrati, care lac acte de supunere in ,orice
mod", lap de alte State streine. Naturalizarea nu
este un contract 1,', pe care Stalul nu poate sa-1
denunte decal cu consimpmantul celui interesat.
Ceea ce domina actul de naturalizare, este caracterul sau politic, care scapa oricdrui control: intern
sau extern. Soc. Natiunilor i-a pierdut prestigiul
tocmai din cauza infrangerilor pe care le-a stilenit 2.) Grandul potolit nu da gest, ci alitudine. Soc.
Statelor insa, nu-i capabila nici de gesturi i nici
de atitudini. Nu faptele obisnuile alcatuesc temelia
ei, ci intamplarile neasteptate. Deaceia se impune
ca atitudinea ei sa fie nevinovata ca porumbeii, iar
interventia ei inteleapta ca erpii. Toata tiinta ei
e prevederea: s nu-si complice existenta, cu chestiuni pe care nu le poate rezolva.

1) Cf si Anibal Teoclorescu, op. cit. p. 38-41.

Oxford, din

2) Conferinta d-lui N. Titulescu tinut la

Iunie 1937, Situatia internationala actual".

www.dacoromanica.ro

PARTEAMA

SPECIALA

www.dacoromanica.ro

T1TLUL IV.

Nationalitatea Romn5.
CAP. I-iu.

Notiuni de ordin istoric.

SECT1A 1-a.

1) Elementele straine in tara romaneasca 1 cauzele imigrarit

lor. 2) Dobandirea nationalitatii romane prin efectul casatoriei.

1). Tara romneasea, de secole a fost taxa ospitalitatei, care a trecut in obiceiurile pmntului,
iar acestea in legi scrise. Oaspetii streini odata
ilitnti la noi, cu greu se mai intorceau la ei acasrt.
Acesta era obiceinl pamntului si nu putea fi allul,

fiindca tara era pustiita in fiecare 30 sau 40 de

ani' i cel dintiliu lucru bun, care putea fi facia
dupa pace, era sa se cheme bajenari slreini. Chiar
Domnii prei dadeau hrisoave sa se aduca oameni
din tali streine, care erau scutiti de bir, cunoscuti
sub denumirea de hrisovelti. In interiorul Principalelor romne era o miscare continua in populatia
de cullivalori. Cnd era foamete, ori nemultumire
in Basarabia, populatia emigra in Moldova. Acesta
era vechiul obiceiu a populatiunei cultivatoare de
pthnnt, de-a trece dintr'un loc intr'altul 1).
1) Cf. Desbaterile Corpurilor legiuitoare,
Ianuarie 1882 M. Of. p. 451 M. Kogalniceanu.

edinta din

22
4

www.dacoromanica.ro

SO

Asemenea migratiuni aveau influenta asupra nationalitatei romane. Substratul de nationalitate GetoDaca, este acoperit cu un strat, latin, peste care s'au
adaugat apoi diverse populatiuni streine sub for-

ma de imigratiune. Ele au lost supuse aici unei

inrauriri covarsitoare, care ca o grea piatra de
moara ce sfarama toate boabele de cereale deosebile intre ele, a scos din a tor, macinare un popor
nou

i unitar, care poarla pe frunlea lui pecelea

romana. Nationalitatea romana s'a pAstrat en toata

vijetia MiAlitorilor, care s'au strecurat prin a-

ceasta vast bath geografica geto-dacica. In viata

sociala incepuse s se cristalizeze o mica pojghita
de nobilime, compusti din oameni deosebiti de paporul de jos, prin sange i mostenire. Aceasta nobilime era improsprdatil din cand in cand de noi
odrasle urcale de puterea Domnului din poporal
de jos in randurile sale. Nationalitatea acestei no-

bilimi nu era disculatit de nimeni, fiindca ea se

verifica pe campul de batae, nu in lucrari de cancelarie, iar rasplata Donmului se dadea in naluril,
harazand pe cei viteji cu mosii. Cu timpul insa

mosiile imputinandu-se, Domnii care voiau sa daruiasca pamanluri, erau obligati s'o faca din averile lor private si aceasta se inlampla. la 1618 cu
Gavril Movila, care drueste on sat din a sa dreapta
cumparatura t).
Aceasta dovedeste ca pamanturite domne(i, care
se confundau cu ale Statului, erau pe cale de a dis'Area, provocand o intreaga schimbare economica
fl sociala. Mala vreme cat domnii au avut modii,
streinii nu se indeseau la dregalorii, care nu-i ras-

plateau cu nimic, caci Domnul nu (1:Idea mosii

pentru acte de cancelarie, ci pentru fapte de vitejie. Slujbele militare erau mai cautate ca cele
de birou. Dregatoriile civile erau mai mull o forma,
1) A. D. Xenopol: Istoria Romnilor, vol. V. p. 129, Iasi 1896.

www.dacoromanica.ro

ti
indeplinit de scriitori nrtimiti (streini), pe cand
titularii lor i vedean de indatoririle mililare. Mai
tarziu slujbele aducand foloase brtnesti, ineep a
fi cdutate i boerii cu toii voiau sd fie slujbasi.
Influentele streine incep sil creased, iar boerii
partiti in tabere de lupld ca partizani ai Domnulni,
,cand erau indeprirlati se numeau mazili, dimpreund
cu Domnul care era mazilit. In urma noilor schim-

and slujbele an devenit edutale, sederea la

tard nu mai era pentru boeri vieata cea mai pleutd. Toti se ingrmddeau in capitald, in jurul
Curtii, iar cei care nu incdpeau se eonsiderau ea
surghiuniti sau maziliti. Conditia mazililor si a
boerilor de Ord a devenit insd cu alat mai rea, cu

bAri,

cat dregtitoriile au incepul s fie ocupate de streini,

iar ei sa fie impusi la dari ca si poporul de jos,

afard de cisld.

Strecurarea elementului strein in genere si in

special a celui grecesc, este cu mull anterioard lui
Radu Mihnea. Acest. element a intral ett o pal-tided
chiar in constiluirea nationalitatei romane, pe timpul colonizarei lui Traian. El dispdru insrt CU totul
In alchtuirea poporului roman, ldsand in urma-i
poale insusiri ascunse, care mai tarziu an aparut

la luminrt ca produs al sangelui. Primul contact

al Romanilor cu Grecii, se datoresle comertului,

cci asezati pe tarmurile Pontului Euxin, an pastrat

si mai tarziu legaturile comerciale cu orasele care
sertpaserd lefere din potopul nvtinilor. Religia

greco-orientald, deasemenea a lost un mijloc de

propagare a elementului grecese in Principale. Patriarhii greci ca Pahomie dela 1512, au fost bine
primiti i ddruiti de boerii evlaviosi, avand drept
rezultat grecizarea bisericei i pauperizarea natiunei. La elementul comercial i religios, s'a mai ,ai cel politic. Datorild cunostintei limbelor
streine, Grecii in Imperiul Otoman, din slugi an

ddugat

devenit stripani. Ei serveau de interpreti Sultanitor

www.dacoromanica.ro

52

in conversatiunile ce le aveau cu ambasadorii celorlalte Stale, ajungand astfel sa cunoasca loge

secretele politicei otomane. In aceast situatie, Grecii au dobfindil o insemnatate politica nemrginita,
devenind oamenii de incredere ai Sultanilor. Mari le

dragoman al Portei, toldeauna un grec, dalorita

rolului de interpret al discutiunilor dintre Sultani
i ambasadorii Statelor, a ajuns conducatorul de
capetenie a politicei externe otomane. Turcii, oameni de arme, lasau toate indeletnicirile economice
si financiare a provinciilor cucerite pc seama bancherilor greci, care le finantau rasboaiele. Pe calea
acestor bogatii si a influentei polliice in imperiul
Otoman, an venit in contact si cu Principatele ro-

mane. Starea de coruptie a imperiului Otoman,

intrigile launtrice ale boerilor nostri i influenta
de care se bucurau Grecii la Sultani, au adus dregaLoriile in trile romane i scaunile domnesti la
o adevarata precupetire inaintea Portei.
2). Fiind de aceeasi religie crestina ortodoxa
ca
i noi, nu exista niciun impediment la Incuscrirea cu fiicele boerilor pamanteni; iar prin
dfectul

castoriei dobandeau

natiOnalitatea

romana. Nenumrate cisatorii s'au efectuat in

acest scop, ince') And Inca dela 1120-25, cand
gsim o matush a lui Dan al II-lea, cu numele
de Calinichia, fr indoial de origine greaca. Patrasen cel Bun, se insoard en greaca Teodora, al
carei Irate Iani prin aceast incuscrire, captitA mari

dregatorii in Muntenia. Doamna Chiajna, deasemenea Ii casatoreste pe cele cloud fiice cu greci,
pe care ii petise patriarhul Ioasaf. Casatoria n'a
durat, din cauza vArstei prea inaintata a mirelui
grec, fatii cu varsta copilareasca a miresei. Asemenea castorii erau foarte frequente i an sporit
numarul Grecilor intrati pe aceast cale in cetatenia romna, in asa masura incht an fost oprite
pe viitor. Intr'un hrisov dat de tefan. Mihail Racovita la 1764, Domnul constata numdrul mare
www.dacoromanica.ro

53

slreinilor aflatori in taxa', precum i calitatea

lor dubioasa. Veniti la noi dupa ce se inslaresc,
se si casatoresc cu femei de aici" de pamnteni
al

si fete de boerii" i apoi!?,cu mune feluri de mijlociri,

intra si 1n rAndul boerilor cu dregalorii, care nu

sunt do obrazul lor". Consecinta: castigul i folo-

sul cc ar pulea sa aiba pamantenii, ii apuca ei

si se pricinueste de obsle rasvratire

i stricaciune

la 'Data palria". Deaceea Domnul dispune ca pe

viitor nimeni dintre streini sa. nu se mai insoare
aici In pamantul Orli i sa ia fata de pamanlean
fl pamfmlenii iarasi nimeni sa nu indrsneasca a-si
Cla pe fie-sa, ori alte rudenii dupa streini". Sanctiu-

nea aplicat celor care calcau aceastd porunca a

Domnului, era isgonirea din pamntul tarei impreuna cu femeia i toata averea lor se lua pe
seama Domniei. Deasemenea se pedepseau: parintii,
nasii, impreuna cu preotii care ii cununau, carora

li se lua darul si erau dati si la judecata politi-

ceasca". Domnul respecta drepturile castigate ale

streinilor, care s'au casatorit cu pamantence si au
intrat in slujbe, cu o condEie, st rtimn in gradul
in care se afla i sa nu mai inainteze. far acei care

numai se vor fi castorit, fara s isbuteasca sa

ocupe dregatorii in randul boerilor, sunt opriti
viitor dela asemenea nazuinte. Hrisovul se
ocupa si de conditiunea Moldovenilor aflati in Munpe

tenia, care se bucura de un tratament aparte, fEnd

scosi din randul streinilor. Acestora li-se interzice
fi cumpararea de imobile: vie, cask moar i alte
lucruri nemiscatoare"
Muscalii_ prin pacea dela Kuciuk-Kainargi, ea sa
complaca Grecilor din Fanar, stric hrisovul din
1764, dispunnd ca i Grecii vor putea fi primiti
in slujbele Tarei 4).
1) V. A. Urechia: 1st. Rornnilor, vol. II, pag. 147-148, Bucnresti 1892.

2) Magazinul ist. pentru Dacia, t. II p. 177.

www.dacoromanica.ro

54

Mai tarziu, sub N. Mavrogheni 1788/89, din ratiuni de ordin fiscal, se procedeaza la extinderea
cetateniei ramane tuturor acelor care aveau bani
sa cumpere o slujb in Stat. Dionisie Ecles spune
ca el boieria cu sila pe cei -ce afla di au bani, le
trimilea caftane i carti domnesLi cu ciohodari si
oriunde Ii aflil. Ii imbrac si le lila bani; iar care
nu se supunea si flu primea, Ii duceau arnautii la
Nazir si la Dervisu Aga, care era caimacan
punea la grosul vartei in putoare i asa vrnd nevrand primea caflanele i da bani". De aici poporul
moldovean a pastrat un proverb: Decal bogaL in
silla, mai bine sarac in voie". Circulau i satire in
viersuri relativ fa acest mod ciudat de introducere in slujbele Statului i ne cale de consecinta
in nationalitatea romna
Pitarul Hristache, a
pus in viersuri, e drept cam schioape, aceasta stare
de mizerie moral i materiald a boeriei cu de-a

sale:

Si'ncepu a se porni
Spre cei mici a-i boeri,
Vdceind pe unii Setrari,
Pe altii pitari, erdari
Ca s vazei cei mai mari
Sei se 'ndemne a da bani"

Alergdnd care de care

Sei ia caftanul mai mare,
Mdtureind totul de prin casei
Si (land pond la ceimasa".

Cei boeriti astfel intrau in cetatenia romcma a\rand dreptul sa cumpere imobile in tard: mori,
cArciume, iar cu limpul ajunsi oameni cu stare si
influenta, nazuiau chiar la domnie. Din cauza mimarului prea mare de streini in dregatoriile tarei,
boeria ajunsese o moneda (Ievalorizata. N. Mavro1)

Cf. Buciumul, 1863, No. 10, cif. de V. A. Urechih' in

op. c, vol, III p. 85,

www.dacoromanica.ro

55

imgheni in semn de dispret pentru boeri,

bracat en caftan si calul de parada: Tablabasa,

dandu-i rangul de Cluceriu 1

In asemenea silua-

tiune de fapl, nationalitatea romna nu mai prezenla nicio importanta. Singurul criteriu pentru
dobandirea ei era: jus numeratae pecuniae, Para
deosebire de rasa, limba sau obiceiuri. Un impediment serios II conslituia numai religia. Pe aceasta consideratiune, singurii care mi aveau dreptul
ca s se stabileasca in tara i sa se bucure de
drepturile civile, erau Turcii, conform tratatelor
incheiate la 1393, 1469, 1511 si 1529. Norme fixe
dui-A care sh se acorde imptimantenirea, nu erau.
Expresiunea de pamntean intalnita In documente,

arath influenta pamntului asupra omului. In aceasta prima perioada a dreptului obisnuelnic, se
admisese Ii Principate naturalizarea tuturor streinilor de nit crestin ortodox, care se casatoreau cu
pamantence i adoptau datincle locale 2 Acum s'an
.

infiltrat in cetatenia romana diversi streini de nit

crestin-orlodox: Bulgari, Alhanezi, etc , care erau
acceptati

in dregatorii

deveneau apoi pro-

prietari de mosii, vii s. a. Intrati in dregatorii, explotau pe pamnteni in perceperea darilor cu care
erau insarcinati. Rezidentul Schmidt pentru Muntenia, ne spune ea chiar in timpul celei mai linistite
domnii, a lui Matei Basarab, din cauza inaltimei
nesuferite a darilor i abuzul la incasarea lor,
cnd executorii jefuesc poporul numai in propriul
lor interes i far de folos pentru Principele trei,
Principatele se despoporeath prin emigrari ce sunt
foarte dese i anume din Moldova etre Polonia
si din Valahia spre Transilvania" 3, Acesta era
.

1)

t.

11

Dionisie Fotino, t. II pag. 175 cit. de V. A. Urechid,

p. 85.

2) Naturalizarea in Romnia, p. 30 Bac. 1925 D. G. Maxim.

3) A. D. Xenopol, op. c. vol. VIII, p, 145,

www.dacoromanica.ro

56

serviciul pe care '11 aduceau nationalitatei romne

streinii naluraliza(i i intrali in dregatorii: provocau emigraliunea Romismilor de origine, pentru a

se umplea tara de streini. De nicaieri nu rezult

mai clar si mai eloquent exploalarea streinilor naturalizali asupra Romani lor de origine, ca din cifrele de perceperea impozilelor. Darile fara num2jr
percepute de ei, toate dispareau in formula larga

necontrolata de nimeni: S'au dat toti banii la

vel vistier, pentru cheltuiala tarei" 1). Intre streinii

care primesc daruri din sudoarea prostitului popor,

pe lithga Turcii exploatatori de rasa a ulna ev

mediocru, apare si un descendent a lui Iuda, care

primesle o punga cu 8500 lei sub motiv ci ar fi
lost imprumutati de capuchehaele Domnului" 2
.

CAP. al II-lea.

Conditiunea juridicii a strilinilor Ong la

Regulamentul Organic.

SECTIA I-a.
1) Suditii i privilegiile acordate lor. Scutiri de dart acordate
lor. 2) Consecinte. 3) Moduri de dobandire a nationalitatii romane.

1). Suditii aleatuiau o categorie aparte de streini

Ei proveneau din indivizi nascuti in Turcia sau

chiar In Principate, dar pusi sub protectia streina
a unei puteri. Aceast supunere o faceau in scop
de-a se bucura de imunitati i privilegii de care
pamntenii erau lipsiti. Exista un registru general
de eomerciantii i artizanii suditi stabiliti in principate. Pe acest registru se treceau: numele si pronumele, natiunea pe care suditul a reclanth, starea
sau profesiunea lui, domiciliul, bunurile imobile

a caror proprielar era si in fine pasaportul sau

titlul prin care i se constata originea i epoca sosirei in Principate. 0 comisiune speciala in fiecare
1) Idem, ibidern, p. 152.
2) Idem, ibidem, p. 153,

www.dacoromanica.ro

57

provincic verifica titlurile de nationalitatc ale ace-

stor supusi. Consulii puterilor care se allau in

Principate, erau invitati sa facia parte din ac4te
comisiuni i sa contribue la verificarea si la 'Ulla-

turarea acelora care in mod abuziv se refugiau la

adapostul unei asemenea protectiuni. In acesle condici de multe ori se inscriau chiar comerciantii ro!Irani de origine, determinati de faptul ca exercitarea comertului sub nume de synth, avea mai mune

garantii. Instantele judecatoresti au lost chemate

sa se pronunte, daca o asemenea trecere pe condica
suditilor echivaleaz cu un act de renuntare la cctatenia romana. Tribunalul Ilfov 1 S. II-a, chemat
sa se pronunte, rezolva chestiunea in sens negativ,

motivand pc consideratiunea de fapt si de drept

c dobandirea de imobile in Principate era un
atribut. exclusiv al calitatei de parnantean, iar din
momentul in care un comerciant proprietar si de
moii, 1i inscrie numele pe condica suditilor, nu
insemneaza ca. prin aceasta pierde nationalitatea ro-

mana. Acest fapl nu dovedeste decal un singur

lucru: nationalilatea romana nu conferea destule
garantii pentru exercitarea comertului. Suditii se
bucurau de privilegii Mat inaintea Justitiei, cat si
a fiscului, fiind scutiti de -dajdia cataritului" i
abia sub Alexandru Ipsilante, s'a reusit ca sa fie
ei impusi la aceasta dare, alaturi de pamnteni.
In caz cand suditul se opunea la aceasta dare, fiscul

o lua de la pamanteanul proprietar al imobilului.

Poimlatia romana de origine fiind rar din canza
emigrarilor, Domnii Ord_ dadeau hrisoave ca si
se aduea oameni din tari streine si acordau privilegii san milele noastre", adica ale Domnului, cum
spun hrisoavele, acelora care inlesneau venirea
streinilor pentru a umplea golul lasat de Romani 2),
1)

Curierul judiciar 1895, No. 45, pag. 36.

2) V. A. Urechiii, 1st. Rom.

vol. VII, p. 368,

www.dacoromanica.ro

58

Se practica o inegalitate de tratament ciudata intre Romnii de origine i streinii imigrati. Primii
erau impusi la dari marl, pe care neputilmiu-le
suporta, emigrau, iar secimzii erau sculiti de dart,
fiindea Doininil voia si completeze populatil riirita din cauza plecarei Romnitor. Streinii care le
ocupau, locul, veneau in calitate de Suditi. deci
supusi la adapostul unei protectiuni streine, care
le acorda: Judecatori speciali, scutire de impozile,
garantii in exercitarea comertului si loata prolectinnea conform tratatelor incheiale intre Statul a
carui supusi erau si Principatele romane. Erau
minoritati extrem de favorizate in detrimental Homnilor de origine, care din aceasta pricina, nu

rareori erau ispititi de a se inscri in condicele

Suditilor. Poate ca la un asemenea tratament pre

ferential rdvnese i minorntile de rasA, limba si
religie, e,And ne tot ameninta cu Soc. Natiunilor.
Din enorocire insa aceasta Soc. a State lor nu mai
este Putere garanta" a integritatii niciunui Siat,
el numai spectatoare la rasboaiele care scufunda
si ridich noi State, sau chiar imperii. Conflictui
italo-etiopean, poate fi dat ca exempla. Justilia tArei

era umilita de catre acesti suditi, care invocan

concursul consulului strein, chiar pentru autentificarea unui contract de inchiriere. Altfel nu aveau
incredere in asigurarea executarei lui 1 Stint umilinte pe care numai istoria hi-le poate spune. S'a
cerut ca un asemenea contract dupace a fost intarit
.

de amndoi logofetii, s fie trecut si in condica

Divanului. Un contract de inchiriere, incheiat intre
secretarul austriac Gaudi si tin pamantean! Tim-

puri eroici de sus in jos! Se mai obisnuia si categorisirea judecatilor Mil de nici un cuvilnl indreptat", facandu-se uneia din parti hatar" in
schimbul unui bacsis", notiuni de cinste si de
onoare profesional ii, ramase ins dela Turci.
1)

Cod, XXVII, scara

7,

fila 17, verso

www.dacoromanica.ro

59

Cel care face asemenea operatiuni este tot in

sudit, iconomul dela Razgrad pe care Domnul ii
expulzeaz la 23 Julie, 1791 1). Din gama suditilor privilegiati, desi exploatatori, nu lipsesc evreii.

In 11 Februarie 1794, Alexandra Moruzi, acordA

evreului Moise, care intocmeste cu cheltuiala sa

sliclarie in Jud. Dambovita scutire a 6 lucralori

parnanleni" 2). Privilegit pentru industria nationala cu patroni streini i lucralori romani. Nici ca
se putea 'altfel! Conditiunea juridica a suditilor
este confuza i contradictorie: and Ii vedem opriti
de-a dobandi imobile, cand cu drepluri castigate
asupra celor dobandite, dar opriti pe viitor de la
achizitionarea lor. Un pilac din 27 Iunie 1795, in
urma plangerei parnantenilor in contra sudititor
nerntiei" incearea sa-i opreasca dela stNpanirea unor

asemenea bunuri imobile: vie, carciumi, cuptoare

de alisveris, etc. pentru care le (la termen de 20
de zile ca s se desfaca de ele", iar pe viilor sa
nu mai aiba voe s le dobandeascd, deck dac se
vor face raia" i vor intra dupla' starea i putinta
lor, MIA de incurcatur la ,,vreo oranduiala de
dajdie". Domnul atrage atentia polcovnicilor si
zapciilor, sa nu faca greutati, suditilor, ci sa. le dea
ajutor, spre a 0i inlesni treaba 3). Ca dispozitiunile
erau neordonate i contradictorii, se explica din
cauza lipsei de unitate, variind cu fiecare schimbare
de domnie. Poporului roman de origine, platnic al

tuturor dajdiilor, la inscilunarea fiecarui Domn

slab sau nepriceput, i se spunea acelasi lucru:

Sa se ingrijeasca a petrece bine si in fapte

bune, caci cel ce va fi prins cu vinovatia, va i
pedepsit de Maria Sa cu grea pedeapsa in lumea
aceasla, afar de ceea ce-1 aslepta iii turned cea1) V. A. Urechi, 1st. Rom., vol. V, pag, 255,
304.
VI, p. 665,

2) Idem, ibidem, pag.

3) Idem, 1st. Rom/. t,

www.dacoromanica.ro

60

laltr

1
Cum se aseamana vremurile intre ele,
dealungul limpului, numai ca aslazi am progresat
en stare de asediu i cenzura, cele doua rasbunh"Ti
.

ale civilizatiei! Principatele romilne conslituian zona

de interferenta a influentelor rele, a lot. ce-i insem-

nat cu pata putrejunei de natura. In urma invaziunilor rusesti, familia boiereasca se depravase.
Procese destule de divort, scandahiri pe toata ziva.
Orice aventurier se afisa ca amanl al celor mai insemnate doamne romane. Asa de pita', unul, pre
nume: D'Antraigues, care devenise pentru printesa
Alexandrina Ghica sigib en titre'. Pentru amanunte, trimitem la isvor 2
2. Pe. cale de consecinta, din acest Aux al semintiilor streine imigrate la Principatele romane,
a rezultal o intreita nenorocire: moral, socialeconomica i national. Un agent francez, Eniille
.

Gaudin, scrie din Bucuresti despre societatea iareasla

dela 31 Mar Lie 1796, compusa In patura presupusa

nobila, in mare parte din slreini naturalizati prin

chstorii cu pamanlence:

))I e ne laiserai pas ma femme dans cette ville

ou rgne un luxe effrn, oh la vertu(,est pour ainsi
dire inconnue, oh la debauche domine dans presque

tous les coers, oii l'occupation la plus habituelle

des hommes et. des femmes est. le jet'''. Ca printesa

Alexandrina Ghica mai erau o multime de ,,jupnese" din Bucuresli si Jai, majoritatea de nem
grecesc, eaci si boierimea pilinanteana JU asigura
parvenirea tot prin casaloria cu fete de fanarioli.
Prin efectul casatoriei se deschidea o dubl poarta
de intrare in celatenia romand: a streinilor (Isar
toriti cu fernei sau fiice de pamnteni si a streinelor
casalorite cu pilmanteni. Acestea (Mean tonul in
Bucuresti, asa cum ne spune i principele de Ligne
1) A. D. Xenopo1,1 op. c. vol. IX, p 211,
2) V. A. Urochid, op. c. vol. V. p. 471-72,

www.dacoromanica.ro

61

in scrisorile lui adresate din Iasi. De acelasi neam

exau

celelincele" de prin earciumi, pe care

Alexandru Moruzi le scoale in doua randuri din

orase, in interesul sanatatei publice. Tot acest
Domnilor a opril i abuzul de spoeli cu suliman".
Acesta era aspeclul moravurilor in Malta societale
compusa din pamanteni instrainali si din streini
naturalizali. In latura politica si social-economica,
intreaga istorie a trecutului nostru este un lung
prilej de durere, caruia mii de lacritni nu-i ajung
si mull mai rnulte cere. Inaugurata (de Mihai-Viteazu,

care intrand in Alba-Iulia en ajutortil Romani lor

din Ardeal, a socotit ea soarla lor chiar,daca merit

a fi imbunatatitil, nu este polrivil din pima de

vedere politic ca sa nemultumeasca prin aceasla

nobilimea ungara. Conceptia i-a lost simpl: Bornnii ma vor sprijini nu mai fiindcd sun roman,
iar Ungurii nu se vor revolla in contra mea, pentruca nu le-am stirbit cu nimic siluatia privilegiata
pe care o aveau. Rationamenlul a lost de amnia, iar
glasul lui a Moarte. Romnii desamagiti in visul lor

de desrobire, nemultumili, au rarit randurile in

jurul Voevodului-Valah, viteaz in a cuceri, dar Tara

simt politic in a Stapani. Depresiunea s'a produs

Ungurii, streini fara credintil ca i pelinul fara

gi

samanta, 1-au alacal tocmai cand Mihai era parrisil

de ai sai. Acest tact politic nefericit de a uri sau

de a neglija pe ai tai si a imbratisa cu favoruri pe
s'a mai repelal in [recut si se reediteaza
astazi. Conducatorii de altadata ca i cei de
acuma, invocand pulerea sub pretext de a face ordine, n'au inteles ca aceasta faril simtul prevederei
si a intelegerei durerilor a lor tai, este ca torta
pusa in maim orbului. El nu-i vede flacra i aleraand cu ea poate sa dea foc lumei. A muri e greu,
sau usor. E greu sa mori cand esti iubit de ai tai,
cad cultul mormintelor te tine viu in memoria lor.
Istoria se repeta. ca o latalitale, care a devenit un

www.dacoromanica.ro

62

blestem. La cei doi poli: a prezentului si a viitorului, Mau dou generatii de Romani de origine,
care s'au ineles in trecut, dar au se mai pot iubi
in prezent: printii oropsitori i copii lor oropsiti.
Se pare ea' prezentul Linde s treacsa" in islorie fAril

cultul mormintelor, fiindca streinii pe care ii imbr5tiseazd, nu au nicio legtur cu Larii si Pena Oi
acestei Natii. Greselele usoare i copilhresti stint ale

noastre, pacatele grele sant numai ale lor. Genera-

tiile ies una din alta si se duc pe rand, numai obarsia st pe htme ca o matcA fAr sfarsil. Cazania
trecutului istoric in care se oglindeste succesiunea

generatiilor, pare a fi uitat de pArintii nostri:

In noi trAesc mortii nostri, in voi vom trAi noi,
voi yeti WI in urmasii voslri", iat testamental
politic pe care ar trebui s ni-1 lase sApat pe Iablele mormantalui. Sant unii indiferenti, Inchistati inteun egoism feroce, inchisi in ghioacea lor,
acestia sunt melcii natiunei, care i duc casa in
spinare, scot coarne boieresti si cred Ca fericiren
lor este holarul patriei lor" 1,). A lua painea fiilor
si a o da cainilor, nici Evanghelia n'a acceptatt,
ordonand ca acestia sit se multumeascil cu ceea ce
cade dela masa shipanilor. Este o ordine natural

in care pilstrandu-se proportia, nimeni nu se revolt& E rusinos a constata o realitate, in care

zapcii i poslusnicii trectilalui au devenil stapanii
prezentului. Istoria se repetil, dar mi in paginele
ei de glorie, ci de decadent& Alexandra Lahovari,
revela una din greselele care si astzi trAesc. Era

vorba de un grup de 400-500 de Romani din

Banal, care satui de srcie la ei, veniser5 in vechiul Regal: ca s colonizeze Dobrogea. Guvernul
inst nu i-a primit. Intorsi in mizeria din care p1ecaser4, adreseath o scrisoare unui redactor de ziar
din tail: Azi dimineata, acesti oameni fArti patrie
1)

Delavrancea: Patria si Patriotismul, p.

www.dacoromanica.ro

23.

6:4

s'au dat jos aici din treen, caci au lost reinapoiati

cn calea ferata dela Bucuresti; laInnii le lipseau cab,
la altii d'aruta i lucru de inspaimntat, la unii

sotiile, la altii pruncii si in fine toti erau lipsitl

de sdrentele cu care intrasera in tan'''. Copii, neveste

pi

barbati au imirit de mizerie pe drumuri, ca do-

bitoacele i pe un mod. II duceau cu ei acasa"

Posteritatea nu mai are nici un cult pentru orbii

care nu mai suit, in schimb toata compatimirea
pentru acei care vad i traesc in mijlocul orbilor.
Patria este inlauntru nostru i o ducem cu noi
peste man i peste tiri i numai cand suntem

departe si in singuratate ne tree fiori amintindu-ne

de unde ne-am rupt i nu gasim mangAere cleat in

restriste si in lacrami. Patria in e pamantul pe

care traim din intamplare, ci e pamantul plamadil

cu sangele i intarit cu oasele inaintasilor nostri.
Patria nu vine dela pamant, nici din vreo abstractiune, ci dintr'o notiune concretil, dela pater, dela
patres, mosi i stramosi. Parintii, mosii i stramosii, ne sunt patria noastra. Deaceea patriotismul
este simtimntul activ i covarsilor al generatiilor
actuate, care binecuvinteaza prmIi, mosii i stramosii mai mull ca pe ele. Pentru ca sit fie o patrie
trebue O. fie mai intai religia stramosilor, sfnta
cuminicaturil a sufletelor, calda adoratiune a celor
care au lost si nu mai sunt decal (arnsa i oase 1
In aceast perioada a dreptului culumiar, patrfa,
patriotismul si nationalitatea stint de domeniul in.

stinctului. OricAL s'ar incerca sa se aduca aceste no-

tiuni in lumina constientului, dan dedesuptut analizei lor sta tot inslinctul de patrie, patriotism si
nationalitate. Nationalitatefa romnh In aceste epoci
ale dreptului obismielnic, se manifesta ca si in

Franta secolului al XII-lea, prin sentimente de

dragoste de tara. Mintea face genii, inima eroi.

1) Desb, corp. legiuitoare, sedinta dela 11 Ian. 1882 p. 415.

www.dacoromanica.ro

64

Neamul nostru n'a avul genii in acesle timpuri si

n'ar fi avul ce face cu ele.
In schimb am avid; eroi i toti stramosii nostri
au lost un neam de eroi"

Numele lui Stefan 'eel Mare a Wat in cntecele

poporului locul numelor zeittitilor dace, pe care
le sltiveau pana alunci. Traditiuni eroice in tinulurile Mahticenilor, au circulat i despre Mihai Viteazu. a carui catastrola s'a intamplat, putem spline

chiar sub ochii Mahticenitor", la coasta lor, in

Miraslau. In poezia poporana dela Mahaciu, imaginatiunea poporului put ernic excitata, de evenimentele provocale de eroul muntean, 1-a cAntal in
poeziile lui:

Sci veiz Basta 'ngenunchiat

Care unit l'a 'nselat
tabdra liii ca'n vdnt
De iIIiJmaiu Viteaz fugdnd".

Problema nationalitatei romne sub aceasta forma

a sentimentului de dragoste pentru taxa, si eroii ei,

ne apare in 'acele timpuri de formatiune eroica a

constiintei nationale. *lean i Mihai, in literatura
rpoporana nescristi, tin loc de aclori gloriosi, ca si
Carolingienii din les chansons de geste" in Franta.
Ei stint eroii unui intreg popor, sau chiar a unei
ginti intregi, a crestinatatei. Faptele eroice calatoresc din llmbtt in limbii, dar nictieri nu se prabusesc, ci numai se transforma. Poporul se iubeste numai pe sine-si. Niciun erou nu va deveni
popular, daca nu vorbeste in graiul poporului; daca
nu intruchipeazti credintele lui, sperantele i sillbiciunile lui. Dupa. lefan i Mihai, pedepsele phduitoare i mazilirea Domnilor, pareau o pedeaps adusa trei dinaintea lumei intregi. Tara d fost
"InsA

cu mull mai nepastoare in privinta soartei

1) G Longineseu: Cu D-zeu. inainte", pb. In ziarul Buna

Vestire" No. 7, anal I, p. 1.

www.dacoromanica.ro

65

stapa.nilor ci, indata Ce nu i-a mai privit ,ca alesi

ai ei. Aces (la au inceput sa fie tralati drept o
ingramadeald nesfarsit a unei gloale de protatori

lacomi de slujbe, care nu aduc in lucrari deal o

saracie, grabild stt-si ia rasplata pentru o lungtt
rdbdare. Nationalitatea romana s'a pastral printr'o
veselie slatornica in saracie i insusiri casnice care
aduc multurnirea in aceasta sttracie. Niciun popor
nu este Mai primitor de oaspeti ca cel,roman. Orice

strein a fost destul ca sa fie om, pentru ca taranul

roman, stt-i dea numirea de Domnia-ta. Streinii

insd 1-au snit la un spor al muncii 'sale de peste

an, prin marirea birurilor puse pe acest popor

sarac.

Numarul locuilorilor a scazut, satele s'au afundat prin intunericul valcelelor, ocolind locurile
prea deschise ale colinelor, cad prin aceasta scapau de sarcina de-a da Fara plata tainuri i cai,
care sunt omorati Fara' clespagubiri. Un sat intreg
li schimba locul tot cu asa de putina pregatire si
greulate, ca i o labar de nomazi. Sale le s'au
impoporat ori au scazut, dup cum se schimba si
buna-vointa Domnului fata de gloata profitorilor
de slujbe, lacomi i saraci, care umpleau targurile
Si 'mareau alaiul Curtei. Nestatornicia unor dttri,
era mai impovaratoare deck greutatea tuturor. Aceasta se intampla oridecateori Domnul incredinta
streinilor incasarea lor. Streinii chiar cand s'au
ocupat de negot, acest schimb al rodurilor firei, au

incarcat tara cu povara stradaniei lor lacome in

fel de fel de mestesuguri, din care parnantenii nu
pot trage foloase. Consecinta ingramdirei streinilor a Tost o scadere sirntitoare in prisosull.rodurilor,
prin inmultirea celor care consurna fara folos.
Toale bogatiile tarei au fost urmarite, pada si cele
de sub pamant, pe care dacd am fi avut putere s

www.dacoromanica.ro

66

le varam mai adthic in maruntaele pamantului,

le-am fi scapat de lacomia lor. Legalurile erau rastamale pand inteatat incat negotul strein era facut

de pmanteni, iar cel pamantean de streini. Moldova Ii pierduse pana i pe unii din copii sAi,
care o locuiau Inca. Imbratisand mestesuguri streine, ei ajungeau streini in tara lor, inscriindu-se in
condicele suditilor i spunand Ca' erau din neamul
acelora ale chrora marfuri le vindeau. Cth-muirea
feudala vine din dreptul de cucerire. Nu este deci
de loc de mirare a vedea feudalitatea asezala intr'o
ar locuit de urmasii celor care au cucerit-o si
drepturile stapanirei impartite intre Dornn i boieri.
Cei man l. boierii, aveau o pulere nemarginit asu-

pra avutului celor de jos, iar Domnii asupra persoanei lor. Unii stapaneau peste pamnt, ceilalti
peste vieata oamenilor. Nu poti intoarce poporului
drepturile pe care le-a pierdut, deal smulgandu-le

dela acei care i le-au rapit odinioara i atunci

lauda este aceeasi ori ca ocrotesti pe cei slabi,

on Ca slabesti pe cei puternici. Intr'o tara in care

sunt asezate doua puteri, cand una din ele a dat
odata pilda a se intinde in paguba celeilalte, trebue
s ne asteptam la un rzboiu infundat, care trebue

sa se sfarseasca cu prabusirea pe dea'ntregul a

celei mai slabe. Situatiunea unui Domnitor din
Principatele Romane, la urcarea ga; pe iron era
destul de grea, in aceste timpuri. Vedea gramadin-

du-se in jurul lui multimea celor care voiau sa

capete slujba de a strange darile, de oameni raynitori, care cereau slujbe judecdtoresti; de oameni
care inganfati de numele lor si de bunavointa ara-

tat lor mai inainte, cereau hataruri fara munca

binefaceri fr niciun drept. Acestea constituiau

o sarcina mai impovratoare pentru tar ii pentru
Domn, decat toate darile neaparat trebuincioase.
Din aceast cauza, si Mai ales CA trile vecine erau

deschise din toate phrtile pentru muncitorii de pa-

www.dacoromanica.ro

67

mant, Romanii de origine se duceau in gloata acolo,

lasand fostilor lor stapani dreptul de a chinui colibele si de-a aduna dijma de pe imasuri pustii, si din
carnpii nemuncite 1). Aldturi de acest soiu de streini
exploatatori de rasa in natiunea romana, gasim mai

prejos de norod i un alt soiu de oameni, carora

stai la indoiala a le da numele acesla si care ar

necinsti omenirea prin josnicia lor, daca n'ar mangaia-o prin fericirea de care se bucura. Cine vrea
sa vada neatarnarea cea mai deplina intr'o robie
desavarsita, trebue & se uite la Tiganii, care rd.lacesc prin targurile Moldovei de atunci si pana
astazi. Desbracati prin fire de orice cuviinta, ei se

mangaiau de rusinea robiei prin aceea c erAu

slobozi sa facd tolul. Totusi in contra lor nu s'a

rasculat nici un neam de pe pamanlf, ca in contra

evreilor de pilda.
Alte moduri de dobandirea cetateniei romne,

in afara de nastere, casatorie, intrare in slujbe

anexiune, nu existau in aceast epoch' a dreptului

cutumiar roman. Forma litatile speciale de imparnantenire nu erau allele, decal acele prevazute pen-

tru institutia principala a carei accesoriu era dobandirea cetateniei romane. Procentul cel mai mare

de cetteni romani 11 dadeau nasterile din OHO

romani. Veneau apoi la rand casatoriile contractale
intre parnanteni i streini sau Myers, a caror elect

era dobandirea celateniei romane. D4 Prof. Nicolae Bazilescu a sustinut i un alt mod de dobandirea nationalitatei romane in aceasta epoca. A
dreptului cutumiar roman si anume: religia cres-

tina ortodoxd. Ca un soiu de aplicare a :principiului

jus soli, nasterea unui strein crestin ortodox pe

pamantul nostru, nu-i oferea calitatea de cetatelan
roman, decal sub rezerva implinirei unor anumite
1)

clovei

Cf. Comitele d'Hauterive: Memoriu despre starea Molla 1787, ed. Academiei romke, Bucureti 1902, p. 187.

www.dacoromanica.ro

68

conditiuni. Aceasta parere a trecut si in jurisprudenta, care opineazd in sensul, ca In vechile noastre
moravuri se admisese in mod tacit, ca streinii de rit

crestin nascuti in Romania sunt asimilati Romanilor, in cazul cand au adoplat obiceiurile i s'au
absorbit in natiunea rornana. AceasLa evident cia nu

se poate spune despre evrei, care si-au conservat

nationalitatea i fizionomia distincta, necontopindu-se cu elementul roman 1).

Ei nu s'au bucurat in tara deal de o toleranta

de sedere sub conditiunea de a suporta sarcinele
ce li-se impun. Ca argument de text in sprijinul
acestei sustineri, se invoca art. 379 din regulamentut
organic din Muntenia, care nu acorda naturalizare,a

decal: streinilor de rit crestin. Prin expresiunea de

evrei pamanteni" legiuitorul n'a volt decat sa distingfi pe evreii care locuiau in Romania, de ceilalti,.

iar nu de a le recunoaste calitiatea de roman. In

vechiul nostru drept, numai faptul nasterei pe leritoriul Romaniei nu confera calilatea de cetalean
roman. Principiul jus loci, era inoperant singur.
Mai trebuia s coincida cu religia erestina-orlodoxa
cu asimilarea moravurilor i sentimentelor romanesti. .Dobandirea nationalittei rornne grin efectul eastoriei i a ocuparei dregatoriilor, aiu
analizat-o. Ambele constituiesc moduri de dobandire
a cetteniei romane in chip individual, nu colectiv.
Relativ la acest ultim mijloc, nu gasim deal ;anexareach teritoriu, care nu prea era frequenta in epoca
de care ne ocupam, date fiind rzboaiele de invazie

pe care erau nevoite sa le sustin Principatele

romne. Factorii ,principali de invazie erau: Tatarn i Turcii. Pericolul prezentat de primii nu
era de lunga durat, pe cand Turcii amenintau
continuu. telan cel Mare a fost acelh, care desi 3
tinut Moldova intr'o neatarnare desavarsita, totusi
1) Rev. Dreptul

No. 82 din 1873, C. Apel din Bucure5ti.

www.dacoromanica.ro

69

-a fAcut cele mai intinse cuceriri, largindu-i hotarele

in toate partile: intre Moldova si Transilvania crau

Carpatii ca hotar; irnpotriv;a. lacomiei Lesilor a

neut un meterez din Nistru, dela Ho lin pana hi
gurele raului. S'a facut stapan pe amandoua malurile Siretului racandu-1 sh curga prin Moldova.
Principalul lui nu avea alle mfargini la Rasaril, de-

cal Marea Neagra. In granitele acestui teritoriu

problema acordarei nationalitAtei colective nu se
punea decat in recunoasterea drepturilor Muntenilor, ori Moldovenilor dela Chilia i Cetatea Alba
E vorba mai mutt de o conditiune de reciprocitate,

decat de acordarea natiorillitatei pe cale de anexiune de teritoriu. Conditiunea juridica a streinilor

si a tuturor locuitorilor pe p5mantu1 Moldovei,
era cunoscuta sub denurnirea de supusi ai Dornnului". Raportul juridic dintre Domn ti supusii
sat, nAstea obligatiunea in sarcina celui dintaiu de-a
asigura linitea, iar cei de al doilea de a-i da ascultare oridece nearn ar fi ei". Deaceea Stefan simtind ca urmasii sai .vor fi mai putin fericiti si ma41

putin hotarati ea dansul pentru a asigura linistea

supusilor, hotara pe fiul sari la o supunere de
bunavoie, a caret conditiuni sa atarne intrucatva
de dansul. Legi scrise care sa reglernenteze vieata
juridica in Principat chiar cand Domnul era slab,
nu existau. Din jurisprudnta romana., Moldovenii
nu mai pastraserd in obiceiurile lor judecaloresti,
decat ceea ce se potrivea cu moravurile lor. Dreptatea i cetatenia se acordau dupa bunul sirnt ajutat

de tinerea de minte a batranilor. Stiinta dreptului

pe vremea aceea era o aducere arninte. Dreptul
sai dreptatea se conduceau mai mult dupa criterii)de
religie, morald i drept canonic. Principiul de baza

era de natura filosofica, de origine platoniana: a

savarsi nedreplatea e mai rat' decat a o induna.
Gaud nedreptatea se facea, poporul era gala oriand s stea impotriva boierilor lor la juclecatA

www.dacoromanica.ro

70

inaintea ispravnicului i sd phrased pe acest'a Ina-intea Domnului.

SAtenii nu se temeau ca sd strdbat tofat tam

spre a veni la divan sd dea singuri jalbele cee

mai indrdsnete. Ei vorbesc cu o putere de cuvnt
cu ant mai pdtrunzdtoare, cu cat ea este mai plind
de o insuflare mestesugita i naturald, aril a it
lipsitd de rnijloacele artei. Mdrturisesc c. acthstd
traditiune vie a vechei libertati romane, este um_
lucru pe care nu ma asteptam de loc da s-1 gdsese-aici i mi-a plAcut foarte mult sd-1 aflu la 400 de
leghe de Roma si dupd 18 veacuri dela Cicero" 1)._
Instantele noastre judecdtoresti au avut rare ocazii

ca sd se pronunte asupra calitdtei de cetatean roman in timpurile anterioare regulamentului organic.

Jurisprudenta veche considerd c dreptul de a

obtine ranguri de boieri in aceasta epoch' se confundd cu calitatea de cetatean roman, pe consideratiunea, c numai clasa boierilor avea aceste privi]egii de a se bucura de deplindtatea drepturilorpolitice. In rationamentul sustinerei acestel opiniunc,
hot5rAri1e judecdtoresti se sprijind tot pe dispozi-

tiunile hrisovului din '1764, considernd cd acesta

nu interzice boierilor romnii de a se cdstori cii

femei streine, ci numai de a-si da fetele dupd

streini. Respecta insd nationalitatea romnd dobhndad de streini anterior ddrei acestui hrisov. Tot in
sprijinul acestei sustineri, au invocat i dreptul de
a dobandi imobile rurale pe care II aveau cel intrati

in dregatorii. Ori, numai Romnii, spun deciziilejudeedtoresti, aveau dreptul de a dobAndi proprietti imobiliare, (late fiind formalitatile de preemtiune (protimisis), prevzute subt pedeapsd de nu-litate si de amendd 2).
Inalta Curte de Casatie a considerat, ea incapaci-1) Comitele D. Hauterive op. c. p. 57.,
Cf. Cod. Ipsilante art. 9 si 10; Cod. Caragea, cap. 2,
partea III-a.
2)

www.dacoromanica.ro

'7 1

tatea streinilor de a deveni proprietlari de imobile

in Romania, nu priveste decat modul de dobandire

a acstor bunuri prin vanzarecumparare. Aceastd

prohibitiune fiind de natura exceptionala, nu se
apnea si la celelalte moduri de dobandire a proprietatii imobiliare, de exemplu ca erede testamentar, sau ab-intesCat 1). Prin raport cu acest

mod de a vedea al Ir(altei Curti, dobndirea de

imobile nu mai este un criteriu sigur al cetateniei
romane, pentru toti tilularii lor, ci numai pentru
parte din ei. De aceasta cettenie romana astfel
dobandit, desigur Ca vor fi profitat i minorii,
ba poate chiar intreaga familie a celui intrat in
slujbe, fiindca hrisovul dela 1764 a lui Mihail gar

covit, tocmai de aceasta se p1ang4 c. printre

streinii care yin, sunt unii si insura(i pe la locul
lor", care apoi veniti aici cu multe feluri de mijlociri,

intra si in randul boerilor cu dregatorii,

care nu sunt de obrazul lor"2,\.

Conceptiunea ca pamantul nostru s fie numai

al nostru, iar nu al streinilor, este o masura de

aparare a nationalitatei romane, este o idee mantuitoare pe care o gasim in tot trecutul poporului
roman. Catre sfarsitul secolului al XIV-lea, apare
primul document in acest sens. In tratatul incheiat
la Nicopole intre Mircea cel Mare si Baiazit, se
recunoaste dreptul Munteniei de a se guverna dupa
propriile sale legi, interzicandu-se prin aceasta pu-

tinta Turcilor de a se stabili pe pamantul Romanilor. i nu din cauza religiunei se interzicea Turci-

lor dreptul de a dobandi proprietati in Romania.

Voevozii nostri victoriosi sau Invini, oridecateori
au incheiat tratate de pace, au consacrat numai

pentru Romani dreptul de a poseda pamant in

Romania, ca o masurd sigura de aparare a na,

1)

Cas. sectiunea civilg, 3 Febr. 1870

2)

V. A. Urechia,

1st. Rom. vol.

II,

Butt.

1870, p. 34.

p, 147-48 Buc, 1892 ,

www.dacoromanica.ro

72

tionalitatei romane. In a 2-a jumallate a sec. XV-lea,

Vlad Tepes inchee Capitulatia en Mahomed al 2-lea.

In acest tratat se holardste categoric & Turcii

nu pot dobandi proprietati in tara, nici nu pot
sa se aseze in ea. Motivul acestei interziceri nu
este de ordin religios, fancied chestiunea religioasa

este prevazula la un alt arLicol din acest tratat,

inlerzicandu-se Turcilor i dreptul de a ridica
gearnii pe pamantul romanese. Chestiunea nationald a proprietatei este prevAzut si in tratatul

de aliant incheiat intre BogdAn, fiul lui Stefan eel

Mare si Baiazet al II-lea, la inceputul secolului al
XVI-lea. Deasemenea si in acest tratal. se interzice
Turcilor dreptul de a dobandi pamant in Moldova
si dc a ridica geamii. Iar cand Ovreii au devenil un
pericol pentru Moldova, gasim Domni care se sfaluiese cu divanele lor si le interzie acestora ca La

niste sarlatani ce sunr, dup cum glasuese docuinentele, nu numai dreptul de a dobandi proprietati imobiliare, rurale, dar i eapacitatea de a arenda moii, hanuri si de a se slahili in vreun mod
prin sate. Astfel in secolul al XVII-lea hotarste
Grigore Ghica. Acest asezamant este intarit in a
II-a domnie a lui Grigore Ghica i apoi ,de catre
urmasii s1i la tronul Moldovei, de Constantin Moruzi si de Mavrocordat De lint. Motivul acestora
este ca i al lui Voda Ghica, c Ovreii, nu-si tin
vieata decal din viclesuguri si napastuirile ce fac
locuitorilor". Aceste documenle dovedesc ea' apararea noastra in contra invaziei evreesti, nu este o
idee noua si bazata pe credinte religioase. In acelasi
sens este si asezmantul din Muntenia, a lui Stefan

Mihai Racovita, a carui hrisov dera 1764

1-am

analizat. Asezarnntul .acestui Domn prevedea lamurit ca toate popririle Mcute streinilor nu privesc
pe Moldoveni. Daca tara n'ar fi fost inchisa streinilor, mai ales in secolul al XVIII2lea, oricare din ei
.putand sa devind proprietar in pamantul RomAniei,,

www.dacoromanica.ro

73

noi am fi devenit pAna acum un popor(de simbriasi

si de clAcasi slugarind streinilor, stapani ai PaMisiunea nationala 'a proprielatei noastre

rurale ne-a apa'rat de acdasta rusine, pe care nu
se stie daca maine cu metodele de aparare a legiuitorilor actuali, nu vom pAti-o.
triei

CAP. al III-lea

Perioada dreptului scris

Consideratiuni generale.

Monumente sigure de legislatiune pozitiv prin

care sa se determine regulele dup care se acorda
impamntenirea, pana la Regulamentul Organic nu
avern. Nici condica lui Ipsilante, nici a lui Caragea
nu cuprind nimic in aceasta privinta. Situatiunea in
care se elan 'Princiji)atele guvernale de streini
servind de adapost celor care se stabileau Intr*Insele
Para gand de inloarcere, ne irnpiedecd de a conchide
c nationalilatea roman se acorda dupa principiul

jus sanguinis. In lipsa de reguli speciale, ea se

obtinea prin toleranta i prin inlentiunea partilor
de a rilmane legate de pamantul tarei, insusindu-si

o portiune dintr'insul, destul numai s fi fost de

religiune creslina. Interpretatiunea actelor legislative vechi, ca hrisovul lui t.efan Mihail Racovit
din 1764, nu mai puteau avea aplicatiuni reale si
obligatorii, intrand in dorneniul istoriei, instantele
judecaloresli erau in drepl sa le dea interpretarea
care li-se parea mai nimerita 2). Prime le incercari
de codificare in Moldova le-a Mcut Alexandru cel

Bun, care a facut doua pravile sau mai bine zis

le-a amestecat, punandu-le una impotriva celeilalte,

1) Desbaterile Adunarei Deputatilor, dela 13 Aprilie 1895,
B. $tefdnescu Delavrancea. M. 0. din 28 Aprilie 1895, p. 1291-92

2) Cas.

I.

26 Martie 1897, Rev. Dreptul 1897, No. 36, 282.

www.dacoromanica.ro

'7 4

asa ca urrnasii sal au avut mult de lucru ea sa

impace nepotrivirele lor i ca sa le schimbe inl-

turand cea mai mare parte si din una si din cea-

tang. Vasile Lupu a avut aceasta glorie de a tip,ari

o asmenea lucrare mai cornpleta, dair si el pastra
inca multe i strigatoare rautati, care asteptarti
legiuilori mai luminati i mai hotarati ca dansul" 1).
In Muntenia aceeasi incercare a facut-o i Matei

Basarab. Aceste pravile ins n'au isbutit a face

pe popor sa se deprinda cu ascultarea de normele

scrise si dreplul obisnuelnic ramasese tot in picioare. Pricina de capetenie a unei asemenea neisbutiri, statea mai ales in natura culegerilor facute,

care cuprindeau mai mult drept penal si drept

canonic, bisericesc. In timpul epocei fanariote s'au

facia iarasi asemenea incercari de codificare a

dreptuului scris si de data aceasta chiar pe terenul
dreptului civil. Gasim in Muntenia condica pravilniceasch a lui Alexandru Ipsilante din 1780 si in
Moldova sobornicescul hrisov a lui Alex. Moruzi

dela 1785. Atat condica lui Ipsilante, cat si a lui

Moruzi, nu cuprind nicio regula dup care se acorda impamantenirea pe acele vrernuri. Vin apoi
condicele lui Calimach si Caragea, care deasemenea

nu spun nirnic in aceasta privinta. Nici in alte

paterii principiile pozitive ale dreptului scris flu
erau mai dare. Banul Enachita VacArescu. in pre-

fata Condicei lui Ipsilante ne spune, ca pe acea

vreme judeeatile se hotarau uneori dupa pravilele
imparatesti, adica Vasilicalele, alteori duph obieeiul pamantului. Dar cu toate acestea nici pravilele nu Se pazeau, nici vechimea obiceiurilor nesmintite tineaup, ci cand cu pravilele stricau obiceiurile, cand iarsi cu obiceiurile se impotriveau
pravilelor". Obiceiul pamantului a continuat sa stapaneasca pravilele. Pe langh acesta, se folosefau
1) Cornitele d'Hauterive, op.

c.

pag. 62.

www.dacoromanica.ro

75

pravilele cand se potriveau i uneori chiar is-voarele greco-romane, cand judecatorii erau in
stare s'o Med, asa cum ne spune hrisovul de in-troducere a condicei lui Calirnach. Situatia nu era.
mai clara nici in Muntenia, dupd cum rezulta din
porunca domneasc a punerei in lucrare a legiuirei
lui Caragea. Aceeasi contradictie exista intre pravil i obiceiuri, care adesea se impotriveau pravelelor". Din aceasta cauza, dreptatile tuturor erau
in primejdie apururea, ca si cum ar inota in no--

ianuri de ape turburi ce se intalnesc de multe

valuri iMpotrivitoarC. Aceste legiuiri scrise aveau

multe lipsuri; mai intai erau traduceri i anume:

traduceri prost facute; apoi nu erau de Mune ori

publicate dela inceput in romaneste, asa cum a
fost condica lui Calimach, tradus abia in 1833.
Condica lui Caragea fusese pusa pe romnesteceva rnai inainte, la 1819, asa cum rezulta dhr
insemnarea lui Constantin Balaceanu, facuta in.
fruntea acestei condici. La inceput aceste legiuiri
au fost redactate in greceste, datorita grecizarei
paturei conducatoare, singura cu care Domnul venea in contact. Calimach i Caragea, auzind ca im-

prejurul lor se vorbeste greceste, socoteau c5. i.

poporul de jos_.curioate aceasta limba li o intrebuinteaza in nevoile lui. Faptul redactarei in greceste a condicei sale, il afirml chiar Calimach in
hrisovul de promulgare, in care spune: Astfel s'adesavarsit acest al nostril cod politicesc, alcatuit
rnai intai in obisnuita aici in tara limba neo-eleneasc si apoi tradus in cea romaneasca".
Traducerea insa se face abia in 1833, din care
pricing codul lui Calirnach nici nu s'a aplicat pana
la aceasta data.
Nu se intrebuinteaz la pricini, ea' nu o intelegeau mai niciunul din judecatorii cei vechi i nici:

se obisnuia a se pune paragrafuri in .hotardri,

intemeindu-se diecii divanului, care scriau cartile-

www.dacoromanica.ro

76

anaforalele, mai mull pe obiceiul

pamantului ca sA ia indreptare. Iesind apoi inaintea Domnului, el cerceta pricina dupd pravila sa

-cle judecat
ai

arata boerilOr deosebirea unei "hotarari legiuile,

de acele facute fr niciun temeiu, dupa simpla

socotinta a judecatorilor". In aceast stare se ana
vechiul nostru drept. scris, cand la 1821 apare
revolutia greceasca.

Domnitorul Mihail Sutu rapit de valloarea etc-

riei, n'a inai avut limp s se gandeasca la vreo

l.nibunatatire a lui. In asemenea legiuiri scrise, este

firesc sa nu gasim nicio dispozitiune privitoare Ia

nationalitalea romAna. In 1822 se produce insa un
eveniment. juridic pe cat de neasleplat, tot pe atat
de important in manifestarea primului inceput. a
dreptului nostru scris: Constitutia dela 1822. A-.
-ceasta constitutie a servit de initialiva Regulamen-WW1 Organic, desi n'a trait decal gala cat traiesc
trandafirii, ba chiar nici atat. Regulamentul Organic, daca s'ar fi tinut seama de acest inceput moUest de exprimare a vointei nationale, ar fi fost
insasi Constilutia dela 1822, revazula, adaugita,
lrgitiu si mai stiintific redactata. Prin aceasta poate
ca. ar fi "fost scapat de purgatoriul prin care mai

arziu a lost nevoit sa treaca, pentru a se curata

de influentele streine. Desi el -a fost ars, totusi
principiile regulamentare au ramas singurele aplicabile, tocmai dalorita influentei covarsitoare a
CArvunarismului", care s'a exercital asupra redadArei lui. Oricum, Regulamentul 'Organic a fost
o lege a vremei 4).
In proeclul de Conslilutie a Moldovei dela 1822,
gasim trei art.: 14, 15 si 16, care vorbesc de nationalitatea de Moldovean".

Art. 14 spune, ca de nationalitatea moldoveana

1) Cf. I. C.

Filitti: Domniile regulamentare, cit. de D. V,

-Barnoschi in: Originele democratiei romne, pag. 313.

www.dacoromanica.ro

77

este acela care s'a innascut in tarA, din parinti

moldoveni, oameni liberi. Textul vorbeste in acest_

prim aliniat de nationalitatea dobAndita prin na

stere, jus sanguinis. E de observat conditiunea ceruid ca cel Miseut moldovean sA fie si din oameni
liberi"; in Moldova ea si in Muntenia Inca existau
robi. Descendentii acestora dup conceptia dela
1822, nu puteau invoca calitatea de national mol-

dowean, jus sanguinis, fiind nascuti din parinti

robi. In paragraful urnidtor, textul se oettpd de

institutia naturalizArei, dispunAnd CA: Devine mol

dovean tot streinul major ce se aseazd in tard si se
cAsAtoreste cu o moldoveancA ce are proprietate.
nemiscAtoare". Naturalizarea ca elect al cAstoriei

cu o painnteancA, Inca era in vigoare, deoarece

proectul de constitutie face vorbire de ea, addogAnd

cd femeea de pArnAntean trebuie sa aibA si proprietate nemiscloare, deci sd fie bogat. Textul
vorbeste si de majorat, far sd arate dacd acesta se
socoteste dupd legea streinilor, sau aceea din Moldova. Mai departe, i se cere streinului un stagiu
de 10 ani dela data asezArei in tara, precum i o
purtare bun. Naturalizarea se acordd de Judecdtoria din locahta!e, care verified dacA streinul in
deplineste aceste conditiuni, eliberAndu-i in acest
sens un certificat.

In art. 15 se spune: Guvernul decide in chip

suveran dacd acordA, sau nu, cetatenia celor care

au indeplinit cerintele art. precedent". Sistemul de
acordare a naturalizarei moldovene, inaugurat de
proectul de constitutie al cArvunarilor" dela 1822,
este foarte asemAnAlor celui de astAzi. Intocmai ca

i in eel actual, puterea judecdtoreased este aceea

care verified indeplinirea conditiunilor legale, dar
nu ea acorda naturalizarea. Guvernul sau puterea
executiva este acela care dA, ori refuza naturjalf,zarea i aceasta in mod indiferent de indeplinirea
conditiunilor legale. Este exact sistemul de astdzi,

www.dacoromanica.ro

78

ceea ce dovedeste Cat erau de avansate' ideile con:stitutionale i democratice in mintea autorilor acestui prim proect de constitutie pe care si-1 dl

singura tara Moldovei, fara vreun amestec direct

dinafara. Art. '16 vorbeste de pierderea calittei
,de moldovean, care are loc prin: aa naturalizarea
in alta tara.
Nu-i suficient o simpla supunere in fapt far-.1
,de un alt Stat, ci se cere expres naturalizarea in
cettenia acelui Stat, pentru a pierde nationalilatea
moldoveana; b) Uneltirea in contra sigurantei si a
linistei interne a Statului, deasemenea avea drept
nrmare pierderea nationalittei moldovene. Li se
&Idea i o alt sanctiune complimentath acesteia:
impiedecarea de a ocupa vreo funcpune publica.
In genere dispozitiile cuprinse in proectul de Com
stitutie al Moldovei dela 1822, sunt chiar mai com-

plete decal cele prevazute in actuala Constitutie,

uncle constituantul din 1923, se multumeste pur si

simplu sa afirrne lucruri foarle generale si vagi,

riepunand nicio garantie special in ceea ce privesle

principiile de bath a acorddrei nationalittei romane, Toate chestiunile: cu mari, cu mid, le lasa
in seama legiuitorului ordinar, care poate sa le
modifice oricum. Aceast lacuna a noului sistem
constitutional a lost relevata cu ocazia votarei art.

7, dar in zadar, fiindth el a trecut asa cum se

sseste, fiind inferior din: acest pullet de vedere celui

al constitutiei dela '1822. Dispozitiunile privitoare

la pierderea nationahltei moldovene prin natura-

lizarea in alt Stat, Carvunarii" dela 1822 le luasera ad hoc, pentru a desbraca de calitatea de

moldovean pe boerii ruginiti i filo-rusi, care dobandeau in ,anumite scopuri personale calitalea
de celateni rusi i tolusi continuau sa. se bucure de
avantagiile i bogatia lor de boeri moldoveni. Acestia se bucurau deci de o dubla nationalilate pe
care conslitutia din 1822 voia s o inlature. Mihail

www.dacoromanica.ro

79

Sturza a fost seful boerimei desthrate", care la

1823 solicitase gratia" de a fi primit in natiunea
rush 1). Totusi duph caderea carvunarilor dela pu-

tere, se inloarce in tail, ocuph cele mai inalte

demnith.ti, Ii rotunjeste averea i peste chtiva ani
devine domn.
SECTIUNEA I-a

Regulamentul organic
1) Conditiile de dobandire a nationalithtii romne dupA art. 379i
Reg. Org. din Muntenia
2) Conditia Juridicd a negustorilor, plugarilor I muncitorilor
streini: art. 379 al. 5, art. 71 Reg. Or. al Munteniei i art. 99 din

Reg. Org. al Moldova

In epoca confectionarei Regulamentului organic

streinii misunau in Principate. Toate posturile erau
ocupatc de ei i un autor francez, care Ii scrie

cillatoriile sale prin Principate in acest timp, se

plnge ca numai Francezii nu sunt primiti 2). Incolo, indath ce un prusiac, un rus, un fanariot se
prezinth, dupd 15 zile i s'a i Acut loc. Streinii
cunoscuti sub forma de raele sau suditi" se bucurau de anumite privilegii, pe care pamntenii nu
le aveau 3).
Consulul austriac, Timoni, Ii aminteste lui Vod

Ghica, chiar a doua zi duph inschunare ca: les.

documents assurent aux sujets d'Autriche la pleine
jouissance de tous les droits et privileges fonds,
1) D. V. Barnoschi, op. c. p. 153-154,
2) A. Vaillant, La Roumanie, t. 2-eme, Paris 1845, p. 360.

3) Cf.

I. C.

Filitti. Domniile romine sub Reg. org, 1834

1848 Buc. 1915 pag. 15.

www.dacoromanica.ro

80

sur l'ancien usage et les traits existants entre la

haute cour d'Auriche et la S. P. ottomane". Raul
pricinuit de acesti streini a preocupat chiar sfatul
trei. Rusia ins era aceea care ii apara, spunand
ca drepturile lor n'ar putea fi nesocolite sau modificale prin nicio dispozitiune regulamentara sau
hospodariala. Era ceea ce actualmente invoaca mi-

noritatile sub denumirea de clauze constituante.

Dupa Rusia venea Austria, care in totdeauna a fost
alaturi de cei care sustineau privilegii jpentru streinii
aflalori in Principate.

Nevoia unui mijloc legal de impamantenire se

siintea cu atat mai mult, cu cat acesti streini erau
si la adapost de plata impozitelor, pe care le ocolean tocmai dalorita acestei calitili. Adunarea indreptase. inch din 6 Iunie 1840 catre Domnitorul
Alexandra Ghica un raport in care spunea ca.robser-

vandu-se art. 379 din Regulamentul organic, ar fi

bine in interesul ambelor piiri ca sa se alcatu-

ieasca un proect despre naturalizatia mica si mare',

care sa confere streinilor pe langa drepturile de

a ocupa functiuni publice, dar i drepluri politice.
Voda Ghica Insii n'a dal urmare acestei propuneri.
Art. 379 din Regulamentul organic al Munteniei, dis-

puma eh: orice strein de orice nit crestinesc, va

vent in taxi i va voi sa dobandeasca drepturi poMice, 'de pamantean, trebue sa aiba un document
la mana care i ise va Oa de care Domn, cu aprobarea obstestei adunari. Procedura pe care trebuia s'o urmeze streinul era aceasla: a) sa'adreseze

o cerere care stapanire", insolit de dovezi ca

poseda un capital, stie o meserie, ori are alte
avuturi prin alte locuri, pentru a putela trai. A-

ceste dovezi, impreuna cu cererea, sunt cercetate

de obsteasca adunare, care raporteaza Domnului.
Dela data cererei, in caz de indeplinirea acestor
conditiuni, streinul era supus la un stagiu de 10
ant, in care timp trebuia sa aiba bune purtari, in

www.dacoromanica.ro

81

urma ciruUa i se acordd document de naturalizare

si

era inscris printre pamantenii Stalului. Prin

efectul naturalizrei, streinul dobndea drepturi paMice, drepLut de a .cumpara imobile rurale si de

a ocupa funcllunile publice pentru care era destoinic. .111 ceea ce priveste dispensa de stagiu, ea
nu se acorda decal numai pentru 3 an i strei*
nilor care s'au casatoril eu pamantence. Acestia
urmeaza deci sa faca un stagiu de 7 ani dela data
cererci, in loc de zece ani. Pe viitor, polrivit acestui text, naturalizarea nu se mai acorda ca un
simplu erect al eilsaloriei. Dup Regulamentul organic atat din Muntenia, cat si din Moldova, adunarea obsteasca avea atributiuni foarte restranse.
Ea reprezenta.asa de putin suveranita' ea nalionalii,
Inct era natural ca Domnul sa-si atribue dreptul
de a acorda maturalizarea streinilor. Cererea dimpreul0 cu actele doveditoare a conditiunilor legal

lui se adresau, pe care apoi el o inainta adunarei

pentru a constata daca aceste cerinte ate legei
sunt satisfacute si apoi o inapoia Domnului dimpreuna en avizul su. Acesta pronunta admiterea,
ori, respinge:rea cererei. Regulamentul organic cm

nostea doua feluri de naturalizari: mica naturabzare, care nu conferea Litularului ei decal numai
. Ireptul de a dobandi imobile urbane, nu si rurale; ,si marea naturalizare, care ii dadea dreptul
de-a,cumpara (nice soiu de imobile

Regulamentul

organic nu vorbesle de varstii streinului care solicita impamanlenirea. Deducem desigur ca aeesta
trebnia sA fie ,laa.jor, asa dupa cum am vazut c
.si constitutia Moldovei dela 1822.
Art. 379 din Regulamentul organic al Mum
teniei, mai cuprindea si un al 5-lea aliniat, care
spunea- streinii uneltind numai negutatorii si in-

cerea
2.

1) D. Alexandresco, Droit ,ancien et moderne de la Roumanie,

1897, p. 19.

www.dacoromanica.ro

82

dustrii i rlorin:d a dobandi numai Arepturi obisnuile

de parnantean, iar nu si politicesti", trebue sa se

inscrie in corporatiile locului i s plateasca patente anuale. Indeplinind aceste conditiuni, vor avea
aceleasi drepturi ca i parnantenii negutatori si

industriasi. Din acesf text combinat cu art. 71 si

107 din Regulament, rezulta ca in acest limp, nu
existau suditi la sate, ci numai la orase i c. pe
cale de consecinta la sate streinii nu se bucurau
de o protectiune speciala ca la orase. Aici toti
locuitorii muncitori de pamant, precurn i negutatorii, ori industriasii aveau aceleasi drepturi
datorii, daca se inscriau in corporatiile ocu1iii i
plateau patenta. Drepturile politice le exercilau
numai boierii. Acestora, adica streinilor, negustorilor

industriasilor, al. 5 din art. 379 nu le cere sa se

Irnpamanteneasca, caci ei nu urmareau dobandirea drepturilor politice, ci numai drepturi obisnuite de pamantean, care se dobandeau dupa presi

vederile textului numai prin simpla inscriere in

corporatille locului si plata patentei. Romanul tre-

buia sa se faca boier, iar streinul boier, trebuia

sa devina parnantean pentru a putea obtine drepturi politice. Unui plugar, negutator, ori indstrias
strein, nu i ,se putea cere ca sa Se irnpmanteneasca,

fiindca el niciodata nu exercita aceste drepturi.

Dupa art. 71 din Regularnentul organic, care deac(e'menea spune: Se vor inscrie tot in aceste catastife de catagrafie toti plugarii i muncilorii streini, i asezati in Valahia, care dup a lor asezare
nu mai pot fi socotiti ca streini, de orice lege sau

neam vor fi", etc. inseamna ca oricine nu este

strein este roman?

Intrebarea nu poate capla un rdspuns, decat

prin analiza.
Daca plugarii si muncitorii streini nu aveau

drepturi politice, apoi de acestea nu se bucurag

nici

cei

romani, ele . fiind . avantagiul boierilor,

www.dacoromanica.ro

83

,conform art. 45 din Regulament. Art. 379 privea

numai pe boierii streii*, care voiaa s. delvina pa't
inanteni, pentru. a putea fi alesi 111 Obsteasca adumare. S'a pus chestiunea Ins*: la care plugari si
muncitori se aplica dispozitiunea art. 71 din Re,-gulament:

numai la cei aflati anterior datei de

1832, sau si posterior acestei date, in Principale?

Curtea de Casatie cherniata s5. deslege aceasta pro-

blema, rAspunde: Considerand ca inteadevar Regulamentul organic nu acorda plugarilor i munci-

torilor streini, prin art. 71, dreptul de a deveni

cetateni romani, oricand in cursul aplicarei lui
indiferent de data cand acesti plugari i muncitori s'au stabilit in tara, ci prevAzand in acest
articol ea se vor trece in catastifele de catagrafie
toti plugarii i muncitorii de oHce lege sau neam,
nu a inteles sa considere ca Romani cleat pe acei
care in momentul promulgarei Regulamentului, adica la 1832, se aflau asezati pe pAmantul tdrei si
traiau laolalt cu ceilalti locuitori, consacrand astfel printr'o dispozitiune legala o stare de fapt pe
4care o ghsise existenta in acel moment" 1-).

Acum raspunsul este evident in sensul ca expresiunea: a nu fi strein, nu Inseanma numai decat a fi roman. Romani nu erau in intelesul 4rt.
71 din Regulament, decat plugarii i muncitorii
:streini aflati in Principate anterior datei promulgarei: 1832. Art. 99 din Regulamentul organic ,al
Moldovei are aproape, acelasi cuprins ca si art.
379, cu o mica deosebire datorita prezentei evreilor in numar mai mare in Moldova decal in Munftenia. Textul pune acelasi principiu ca si art. 379
.

171in Regulamentul muntean, al trAirei laolalta si al

asimilarei, chestiuni pe care nu le indeplinesc evreii

-nici astazi, fiind eel mai rezistent popor in pri-

vinta asimilArei cu celelalte neamuri. Situatiunea

1) Cas. 1, d. 2795/927, P. R. 1928, III, 137.

www.dacoromanica.ro

84

lucratorilor streini si a colonilor din Moldova, era

In acelasi -sens ea si al plugarilor i

muncitorilor streini din Muntenia, chiar anteriorpromulgarei Regulamentului organic. Un decret a
lui Mihail Racovip dela 9 Iunie 1752, spunea a.
lucrtorilor i colonilor streini se aplica vechile
legi si culume, iar copiii acestor muncitori streini,
vor fi supusi la acelasi impozit da i pamantenii,
numai in cazul cand au fost gsii aflatori in Moldova si casAtoriti tot acolo, anterior acestui deera. Art. 99 din Regulamentul organic moldovean,
rezo1vat

se ocupa de streinii care au venit aici de buna

vole, nu ca hajenari, pe care ii .supune la un
impozit progresiv, iar dupa un stagiu dlo 3, 7, 10

ani. ii considera ca asimilati complet cu Moldovenii.

Regulamentul organic al Moldovei, incearca srt

Elea- o legatur intre patura muncitoare i natiunea careia aceasta aphrtine, punand in vedere

crutorilor de pamant, care vor veni sa se aseze

in Moldova, ea nu mai pot sa invoace i protec
tiunea unui alt slat strein. Desigur ea legiuitord
organic a vOit s inlature creearea si in lumea
rurala a unui soiu de protejati, asemandLor eu
acela al suditilor dela oras. Regulatnentut organic
al Munteniei in art. 372, ,cuprindea i unele clauze,
de reciprocitate relativ la tratamentul Moldovenilor, care vin In'Muntenia. Acestia se vor bucura detoate drepturile civile, ca gi pamantenii in exerci-tarea negotului lor. Aceasta clauza a servil in mod
constient unui inceput de .unire a celor doua Principate romne, caci sectia a V-a din care t'ace parte
acest text, chiar astfel este intilulata: Inceputuri de,
unire mai deaproape intre amandoua principatuturile".

Drepturi politice nu dobandeau. atat Moldovenii

si slreinii, decaL numai
In urma dobandirei impamantenirei dup form&earatate de art. 379, afard de procedura prevazuta.

veniti in Muntenia, cat

www.dacoromanica.ro

85

in al. 5, care indeplinita nu confera streinilor de-cat drepturi obisnuite de parnanteni, iar nu si
politicesti". De altfel aceste drepturi nu le aveau
.nici phigarii i muncitorii nriscuti in Muntenia sl
din pilrinti romni. Naturalizarea prevazut a. de art.
379 al. 1-44 inclusiv, ducea in boierie, iar boieria

In slujbe politice; pe cand cei prevazuti in al. 5

capatau numai drepturi obisnuite de parnanteni,
adica steni, lucratori de primnt, fara drepturi
politice. Aceasta cu o singura conditie, asa cum a
stabilit i Inalta Curie, ca streinii sa se fi stabilit
in tara anterior Regulamentului organic. Prin efectul impamantenirei conform art. 379 al 1-4
inclusiv, titularii ci puteau ocupa dregatorii, dobandi imobile rurale, i intr'un cuvnt berate drepturile care erau acordate boierimei romne de origine, minus uncle restrictiuni, de pilda, ei nu puteau

.face parte dintre madularile adunarei extraordiImre, unde conform art. 4, din Regulament, li se
cerea s fie boieri de inlaiul rang silnascuti rornani.
Regulamentul organic nu ne spune deca.t cum se

dobandeste impamntenirea; in ceea ce priveste

pierderea ei nu spune nimica. Trecerea pan-tantenilor in condicele suclii1or, f apt care echivaleaza cu

supunerea fata de un alt Stat strein, n'a fosL interpretata de instantele noastre ca fiind de natura sa
atraga pierderea nationalitatei romne, ci din contra, s'a crezut c din aceasta nu rezulta decal ca.'
nationalitatea romana nu oferea .destule garantii
pentru exercitarea comertului. Singurul mod ne-

discutat de pierdere a nationalitatei romne, era

anexarea de teritorii si nu rare au fost asemenea
desmembrari in trecutul istoriei noastre. Prin pacea
dela Kuciuk-Kainargi dela 1774, Austria ceclnd pasul Rusiei asupra Principatelor romane, Ii rezerva
si ea dreptul asupra Bucovinei, pe care la 1'775 o

anexeaza dimpreuna cu intreaga populatie aflata

pe ea, care isi pierde astfel nationalitatea romana.

www.dacoromanica.ro

86

Aceeasi soarta a avut-o mai tarziu si Braisarabia,.

Moldovenii de dincolo de Prut adoptand nationali
tatea ruseasca limp de Mai bine de 100 de aM. Ca
ei au continuat
'Astra caracterul etnic, chiar
sub stapanirea ruseasca, aceasta a fost o situatiu
ne de fapt pe care noi n'am putut-o aprecia pana.
in 1918, cnd s'au alipit iar la patrira de origine.
Alte principii in materie de nationalitate n'au putut
fi prevazute in Regulamentul organic, data hind,

epoca in care s'a promulgat, cnd nici chiar in

Franta nu se cunostea prea mult in aceasta materie.

SECTIUNEA a 11-a

1. Adele guvernului provizoriu

dela 1848: valoare juridica.

manifestul revolutionar

2. Conven(ia dela Paris din 1858 si acordarea cetateniei,

romane.

1). Revolutia prin guvernul provizoriu dela 1848

a stapanit dela 8 Iunie pana la 13 Septembrie

acelasi an. In aceasta scurta perioCada in baza art.

24 din tratatu/ dela Paris .1856, Majestlatea Sa Sultanul promite s convoace irnediat in cele dou0j.
provincii un divan ad-hoc, compus din reprezentanti ai tuturor claselor societatei.
Prin art. 4 din firman se prevedeau modalitatile

dupa care comunele rurale voteaza prin delegati

de primul grad, care urmau a se intruni in capitala judetului si a alege dintre ei un deputat.
Sate le au fost impartile pe ocoale i toti locuitorii p'ontasi inscrisi in tablitele oficiale ale vistieriei aveau dreptul de alegere. Deci votau toti locuitorii care Ii achitasera darile. In baza trecerei
In aceste liste electorale s'a incercat s4 se sustina
ea streinii au dobndit celatenia romana pe aceasta
cale deturnata dela aceea prevazuta in RegulamentuI
organic la textul analizat. C chifar in perioada de-

aplicatie a Regulamentului organic: 1832-1858,

crau i alte c'ai de doYandire a naturalizarei in

www.dacoromanica.ro

87

cetatenia romana. Inalta Curie de Casatie, care a

lost chemata s examineze aceasla Chestiune s'a pro-

nuntat in sens contrar, rnotivand: cii. cu incepere

dela 1832 si pana la 1858, and a intrat in vigoare
Conventiunea dela Paris, legea fundamentala, care
a format constilutiunea tarilor romane si care continea dispozitiunile legislative obligatorii, a fost
Regulamentul organic. In ceea ce priveste manifestul revolutionar dela 1848, cat si actele guvernului provizoriu, nu contineau cleat simple deziderate de ordin ideologic sau dispozitiuni preparatorii, in vederea elaborarei unei viitoare opere legislative, ele neconstiluind in niciun caz dispozitiuni legislative obligatorii, care sa inlocuiasa
Regulamentul organic. Acestea sunt constatarile in
sill algebric ale Inaltei Curti si pe drept cuvant,
fiindca i doctrinarii afirma la fel, ca revolutia din
Muntenia dela 1848, a fost una din cele mai maxi

revolutii intamplate in restul lumei in acel an.

Nicaeri n'a rezultat o mai adanca prefacere. E,a a

urmarit sa steargh toate urmele trecutului i sA
nasca o lume nou. Acest caracter gray 1-a capatat
numai in Muntenia, fiindch in Moldova desi a fost
plecata dela Iasi, totusi Moldovenii Ii dddeau seama ca inainte de a pilsi sanatos mai departe, trebuiau sa atinga maximum de civilizatie prin Regulamentul organic. Aceasta forma constilutionala
(leocamdata le era potrivild. De aceea revolutia lor
urmarea numai aplicarea cinstith a Regulamentului 1). De acord en aceste principii, Inalta noastra
Curie de Casatie conchide ca, atat actele guvernului

provizoriu, cat si art. 24 al tratattului dela Paris

din 1856, nu contineau deck simple deziderate,
masuri preparatorii sau promisiuni, iar nu dispozitiuni legale cu putere obligatorie. Actele guvernului provizoriu dela 1848, n'au decat o valoare

1) D. V. Barnoschi op. c. p. 318.

www.dacoromanica.ro

88

istorica i niciuna juridicd.

2). In ceea ce priveste Conventiunea dela Paris

dela 1858, aceasta cuprindea un art. 46, care spnnea: Moldovenii i Valahii de orice nit crestin,
se vor bucura deopotriva de drepturile ,politice.

Executarea acestor drepturi se va putea intinde

si la celelalte culturi prin dispozitiuni legislative".

Prin moldoveni si valahi se inteleg toti locuitorii
Principatelor, iar prin art. 6 din anexa se aratil Ca

nu poL fi alegatori indivizii, care se bucurd de

protectie streina. Asa dar acei care nu sunt supusi
streini, sunt alegatori.

Conventia a chemat la vieata politica si pe cres-

tinii de alt nit, care erau streini de neam i n'a

neat nicio distinctiune intre cei aflati de mai de
mull, ori mai putin in tara. Art. 46 nu se refera

numai la majori, iar minorii la aceasta data, 1858,

sa fie considerati ca streini, ci din contra ea a avut
in vedere i pe minori. Numai rationnd prin un-

ghiul de vedere a art. 8 din codul civil, se poate

conchide ca art. 46 din Conventie exclude pe minon i s'aplica numai la majori. Potrivit insti acestei dispozitiuni cuprinsa in art. 46, al. V din
conventia dela Paris, sunt recunosculi ca cetateni
romAni i li se acorda drepturi politice tuturor lo'cuitorilor de nit creslin stabiliti in Moldova, si
Valahia, care nu se bucura de nicio supusenie
sstraina. Ca aceasta incetatenire fiind o impilmantenire in massa, acordala spre a consacra o stare
de fapt existenta in acel moment in Virile romane,
ea cuprinde pe tort locuitorii de nit crestin .din lard,
deci si pe minori. In art. 46 evreii nu sunt cuprinsi,
ci dimpotriva exclusi, fiindca textul vorbeste de:
les Moldaves el les Valaques de rites chrtiens".

In afara de evrei, toti locuitorii de rit crestin

beneficiiau de .dispozilimaile art. 46 din conven-

tiunea. S'a incercat o distinctiune intre minori gi

majori, sustinandu-se ca acest text combinal cu

www.dacoromanica.ro

89

art. 8 din c. c., nu poate acordia ceratenia romanA

dealt acelora care erau majori la 19/30 August

1858, iar pe minori i-a considerat ca streini. Ratio-

namentul care statea la baza acestei Leze, era o

sithpla intrebare, dublata de o eroare. Intrebarea:
ce rost ar fi mai avuil. art. 8 din codul civil, dela,
1865, daea Conventia dela 1858, deelard romani
si pc minori? Dar acest articol 8, copiiat din Franta, exisla acolo indinte de conventie. Art. 8 din
codul civil era un mijloc de incettenire pentru.
viitor, menit si se aplice "si Ia cei nAscuti dupa
Conventie sau chiar inainte de ea, din parinti care
au continuat a fi slraini, ori s'au stabilit in urma
in tara. Nu-i posibil ca aceikare au 'facut Conven0a,
sti se Ti gandit la viilorul articolnlui 8. Legile

klispun pentru viitor si in special art. 8 din cod.

civil, care nu interprela in niciun caz Conventiunea. Astfel ca din acest text nu se putea trrage tin
argument at arL 46 din Conventiunea dela Paris
se aplica mimai locuilorilor majori, iar nu si minori. Eroarea consta in a confunda sislemul colectiv de 'imprimantenire prescris de art. 46 din
Conventia dela Paris, cu cel individnal prevazut
de art. 8 din Codul civil. Chiar daca prin acest
sistem colectiv de naturalizare prevazut de art.
46 al conventiunei dela Paris, art. 8 al TI c. c.,
ar deveni fara aphcaiune, aceasla inadvertenta a
leginitorukti codului civil, nu poate ridica califatea
de roman a acelora care au dobandil-o prin. efeclul
Conventuinei dela Paris 1).
InalLa Curie de CaSatie tot Sectia I-a, chemata
sa se pronunte asupra ace1ui1asi text: art. 46 al. V,
din Conventia dela Paris, e drept la o data en mull
anterioara: 16 Mai 1914, are un spirit de interpretare asupra acestui articol, mai putin extensiv, ca
in 1928.
I) Cas. I. s. 2795 din 1927 P. R. 137, III, 1923; Ve4i Mo.
tivele de Casare in J. R. 1923, speta 191.

www.dacoromanica.ro

90

Indreptata catre o interpretare restrictiva, Inalta

Curte dupa oe enunta textul art.

46, al.

5 din

Conventiunea dela Paris: Moldovenii i Valahii de

orice nit Crestinesc se vor bucura deopotriva de

drepturile politice", argumenteaza in considerentele sale: Ca din cauza specificului cerut de legile

noastre anterioare, de a fi de nit crestin", dela

care riu erau exceptati decat: 1) pluglarii si muncitorii streini asezati in tara,;
2) streinii stabiliti la noi fall spirit de intoarcere
(animus revertendi);

streinii din Braila, carora prin hrisoave ii

s'au recunoscut aceste drepturi (art. 71 din Reg.
Organic al Muntenia), s'a creiat o categoric de
locuitori cu o situatie speciala. Desi nscuti si
stabiliti in ar timp de mai mine generAiuni,
incetand de a mai fi supusi vreunei protectiuni
3)

sctreine, totusi nu puteau fi considerati ca Romani,

fiindca nu erau de nit crestin ortodox.
Acesti locuitori denumiti cu drept cuvant MoldoValahi, fiind destul de nurnerosi i avand o con-

ditiune juridic neldmurit, au atras atentia autorilor Conventiunei dela 1858, care au voit sa-i
favorizeze prin citata dispozitiune, declarandu-i
Romani i abrogand dislinctiunea din vechile legiuiri intre cei de nit crestin ortodox si cei de alt
credinta Ina lta Curte in concluziunea pe care o
trage din aceasta expunere de ordin istoric, constatil c prin aceasta dispozitiune nu s'a urrnarit
pentru ivitor creearea unui nou mod de dobandire
a nationalitatei romane prin simplu fapt a stabilirei domiciliului in tara. Dobandirea nationalitatei romane, ramanea guvernala si mai departe de
vechile legiuiri in formele l cu conditiunile cerule
de ele.
Conventiunea dela Paris prin art. 46 aliniatul 5,,

nu atribue nationali(atea rornn celor care n'o

www.dacoromanica.ro

91

au, ci numai o constata. 1a cei care o aveau de fapt,.

dobandita conform legiuirilor anterioare, carom.

Conventiunea le atribue i drepturi politice. Este
singura operatiune de ordin atributiv pe care o
face Conventiunea in textul mentionat. Interpretarea aceasta literard si in sens restrictiv a textului,,
Inalta Curte o sprijin i pe un principiu de drept
international privat, dup 5. care streinii sunt liberi
a-si pastra ndtionfalitatea lor de origine, neputandu-li-se impune o altd nationalitate in contra vointeL

lor. Ca s'ar nesocoti acest principiu, dac

s'iar-

admite ea Conventiunea din Paris a impus nationalitatea romana tuturor streinilor de rit- crestin,

aflati pe teritoriul romanesc, fara ca ei s. celara

aceasta nationalitate, sau s se lepede de protectiunea Statului caruia apartin 1).
In deciziunea pronuntatt in 1928, Ina lta Cur le
are un spirit mai larg, fhcand i o interprefare Lin
sons opus celei din 16 Mai 1914. Este posibil ca
distanta in limp, pana la 1928, s fi schimbat mo-

dul de a vedea a Inaltei Curti. Caci gandirea juridica ca oricare alta, este si ea in functiune de
moment, de mediu, de circumstanfa. Dup rsboiu
s'a venit cu o atmosfera de extindere a cetateniei

romane, pe care n'au cunoscut-o vechile noastrelegiuiri, preocupate nu atat de genul proxim: um anitatea, cat de diferenta specifica.: nationalitatea ei

crestinatatea. Acum cu totul alta era atmosfera,

mai ales in urma interventiei tratatelor de pace,
care au voit sit transpalnteze problema nationalitatei romane pe un palmant nou si sub un cernou. Pmantul era tot acella pe care il avem si
astazi i chiar alit data, pe vremea batranilor Daci,

a Divului Traian, dar cerul era altul. Depe zarea

orizontului dreptului national, se naviga &tire cul1) Cas. I, din 16 Mai 1914, Dreptul No. 47/914, p. 370-71_

www.dacoromanica.ro

92

mele absolutului dreptului international, prea mult

uman.

Acesta era momentul, iar mediul nu putea fi

deck in functie de el. Si inaltii consilieri oameni
sunt i nimic din ceea ce este omenesc, na-i strein
de ei. 'beaceea deciziunea din 1928 difera asa de
mult de aceea din 1914, desi textul art. 46 al. 5
al Conventiunei dela Paris din 1858, era acelasi.

-Toate curg i omul nu se scalda de dou ori in

acelasi isvor. Nemuritorul principiu al evolutiu-

astfel enuntat de batranul Eraclit ,ramane

etern si in Loate domeniile. Nu ne mirrun ea Ina

Curte nu face exceptie dela acest etern uman. In

1928 constata: ca Thti locuilorii de rit crestin beneficiazil de dispozitiunele art. 46, al. 5, indierent
de manifeslarea de vointa a lor, fiind suficienVi*
numai o supunere benevola si in fapt faLa de
Statul roman. Ca acest text prin raport cu nationalitatea romana are un efect atributiv si nu ,simplu
declarativ. Ca pc cale de consecinta are un'caracter

colecliv, iar nu individual. EXact contrar de ceea

ce a spus prill deciziunea din 1914.
Intre interpretarea literara restrictiva facuta in
1914,

si cea extensiva din 1928, se impunea o

preciziune: daca intre 1832, data promulgarei Regulamentului Organic si 1858 data Conventiunei
dela Paris, Mai exista i un all mod de dobandire
a cetateniei romane pe ci streine Regulamentului
organic? Si jurispradenta Inaltei Curti a raspuns
negativ. Un alt aspect al chestiunei: daca dela
1858 si pana la publicarea codului civil, prescriptiunile Regulamentului organic referiloare la impamantenire, au fosL inlocuite cu art. 46 din Conventiunea dela Paris, ori dimpotriva subsistau? In
ipoteza inlocuirei lor, alunci nationalitatea romana
se acorda dup principiile art. 46 din Conventiune,
singurul operant in malerie de nationalitate pana.
la intrarea in vigoare a codului civil.

www.dacoromanica.ro

93

Sau din contra: art. 46 din Conventiune, c.

(nice dispozitiune de tratat nu privesle decat prezentul si nu reglementeaza decal treculul, viilorut
lasandu-1 a fi organizat prin legile interne ale
Statului i.In granitele principiilor puse de Conventiune. Si alunci problema capal alt aspect. Nationalilalea roman continua sa se dobandeasca
dupa Conventiunea dela Pbris tot. conform principillor puse in Regulamentul Organic, pentru acei
care continau sa ramand slreini i dupa 1858. De
efectul art. 46 din Conventiune nu se mai puleio
beneficia in Nihon El nu privea decal pe MoldoValahii aflati intr'o anumita. situatiune de fapl la
acea epoca in Principatele romane. Numai acestia
if descendentii lor beneficiau de na(ionalitalea romana declarat de art. 46 din Conventiune ca .0
stare de drepl. Dispozitiunea cuprinsa in art. 46
al. 5 din ,Conventiune, ne aminteste de aceeasi .in-

cercare de unire mai de aproape" inlre ambele

Principale, de care vorbea i Regulamenlul organic

in art. 372 si cu trimitere la cap. V. Ea este o

incercare de unificare a nationalitatei romne, cu

efect declarativ, iar nu atributiv, incercare pe care
unii aulori o sustin ca exist5. Inca din timpul Regulamentului organic. Interpretarea literara restrictiva, pe, care jurisprudenla noiastra dinainte de
razboiu o da art. 46 aL 5 din Conventiune, era
mai aprciape de spiritul textului, decal aceea care
a urmal dupa aceasta epoca:Incepand dela aceasta
data, influentele streine se resimt nu numai la redactarea textelor, care reglementeaza dobandirea
nationalitatei romane, dar. i 1a interprelarea lor,
care se lace cu mina bunavointa in favoarea strei-nilor. Incep timpurile care prepara. inflatia naturalizatilor de astazi. Celatenii intr'un Stal sunt ea
i monedele intr'un sistem monetar bimetalisl, uncle;

moneda rea alunga pe .cea burnt Slreinii naluralizati: inteun Slat, sunt monede rele, care nu.,au alt.

www.dacoromanica.ro

94

.a.ol decal de a alunga din posturile de productie

,de circulatie si de consumatie a bunurilor, pe cetatenii de origine a acelui Seat. Tratatul din 1856
.si Conventiunea dela 1858, nu fac deal sa trezeasca un inceput de influente streine asupra Prin.cipatelor rornne, in ceea ce priveste =feria nationalitatei. Pe principiul nationalitatei, luat in in'telesul politic, s'au fondat din punct de vedere
formal, procedural, State le de dup razboiu, iar
pe viitor tendinta generala este ca sa se fondeze
si din punct de vedere substantial, tot pe acest
,principiu. State le care nu sunt sprijinite pe acesl
principiu, alat din punct de vedere formal, cat si
:substantial, sunt creAtiuni factice, rezultat al razboaelor rezemate pe violenta. Natiunile sunt dela
Dumnezeu. Ele au o misiune pe care Cre'alorul
dat-o, dotAndurle cu un geniu particular, care
reste in raport cu teritoriul pe care li 1-a harazit.
Imp'artirea umanitatei in natiuni, trebue sa se faca
-pe baza principiului nationalitatilor, caci umanilatea nu intereseaza pe nicio nationalitate, daca
.aceasta nu-si gaseste un loc in sfera de aplicatiune
rn

umanitatei

JO.

CAP. aI IV-lea

Codul civil dela 1 Decembrie 1865

yi nationalitatea romanli.
SECTRINEA 1-a
Principlile releritoare la nationalitatee roman5.

Codul civil dela 1865 nu continua nicio dispo-

:zitiune expresa in sensul c copiii urmeaza natio-nalitatea parintilor. Redactarea titlului I: despre
,drepturile civile i despre naturaliZare", era putin
logica i destul de confuza, ca i originalul francez
1) Cf. $i F. Laurent. Droit civil international, t. III, p.
174, No. 89, -Bruxelles :1881.

www.dacoromanica.ro

95

intitulat: de la jouissiance et de la privation de

droits civils" 10. Se; pare cd in art. 8 codul civil,
urma vechiul principiu al teritorialitdtei, cdci dis-pune ca se acorda nationalitatea roman5. orichrui

individ ndscut in Romania, dacd o cere in timp

de un an dela majorat. Prin aceastd, ultim conditiune, a cererei fAcutd de Care cel ndscut
crescut pand la majoiat pe teritoriul roman, art.
8 din codul civil reintinerise intru calva vechiul
principiu al teritorialitAtei, aceast fdramd a regimului feudal, dupd care seniorul era stdpan nu
-numai al pdmntului, Oar si al acelora care se
indsteau pe el. In acest regim suveranitatea era
teritoriald, pentrucd solul era suveran si el ddea
puterea suverana, posesorului. Suveranitatea, astiel

inteleas, se intindea in chip natural la tot ce se

gdsea pe teritoriu: oameni i bunuri. In fata acestui principiu al teritorialittei, jus soli, a aprut
celdlalt: jus sanguinis, dupd care copilul urmeazd

nationalitatea tatalui, ori a mamei sale, oricare

ar fi locul unde s'a ndscut. Totusi prnicipiul teriThrialitatei n'a fost cu tolul prdsit de legislatia
francezd i nici de a noastrd, tradusd dupd'aceasta.

Acest principiu a trecut si in art. 8 din codul

nostru civil, permitand strdinului ndscut in tara
:sd reclame calitiatea de cetdtean roman. Codului
civil roman, in materie de nationialitate, nu i se
pulea cere prea mult, pentrucd dreptul international
privat in aceast chestiune, ca si in altele era incd

In stare de formatiune
Art. 8 din codul civil, prevedea un sistem de
maturalizlare individual, ale cdrui efecte nu se produceau decat -pentru viitor. Deasemenea, nationalitatea remand dobandit de pdrinte, nu profita
copilului minor, care continua sd rAmand strein,
1)

Cf. G. Cogordan, La Nationalit, p. 29, Paris 1890.

si Laurent, op. c. p. 178, No. 93

.2) Cf

www.dacoromanica.ro

96

dadi in termen de un an dela majorat nu cerea ce-tatenia romana. Constitutia in arl. 7, modificat,

prin legea dela 13 Octombrie 1879, nu acorthl

acestui strein ndscut i crescut in Ora, decal dis-,
pensa de slagiu. Iar faplul c la majorat face o
simpla cerere de inscriere in listele connmale, aceasta nu-i confera calitalea de celatcan rom:an,
in lipsa de indeplinirea formelor prevazule in art.
7 din Conslilutia dela 1866 1,).
Nu-i mai putin adevarat di nu ,toate instantele

au urinal acest mod de a vedea a Inallei Curti..

Uncle mai mici s'au pronunthl conlrar: naluralizarea acordata unui parinte foloseste i copiitor
sai minori. Mai ales aceasta s'aplicil alunci cand
este vorba de recunaaslerea calitillei de roman

Punclul de vedere al Curtei de Apel este mai

aproapc de spiritul modern in care a fost sohitiona[ aceasta chestiune,- chiar prin text de lege.
Prevederea stiintifica nu este proportionald en allitudinea ierarhica. Copiii minori nu pot urma decal
conditiunea parintelui lor i deci nu pol avea o
alLa nationalilate decal aceea a talalui lor. Schimbarea opertata de parinte este in majoritatea ca-,
zurilor favorabila intereselor morale si materiate
ale minorilor. Parin(ele in asemeneh caz hicrand
inspre binele i folosul minorilor, natioalitaea
dobandlla de el, trebue sa profile si acestora. Ca
streinit. invadau i, atunci ca i astazi in celatenia
romana pe cal laturalnice, aceasta este evident si
mai ales alunci cand conditiunile i procedura naturalizarei era mull mai grea ca acum, cnd celtenia romana pare o. marfa de .vanzare, lipsindu-i
doar cumpardtorul. In fara instantelor judecaloI) Cas. II, d:n 27 Aprilie 1881 Rev. Dreptul 1883 No. 43,pag. 353.
2) C. Ap. Bucureti S. II a. Rev. Dreptul 1889 No, 42,
pag. 334.

www.dacoromanica.ro

97

resti s'au prezentat cazuri cand se prelindea ca

streinul In baza unui tillu do boierie recenta, a
devenil cetatean roman. Se citau in sprijinul acestor sustineri art. 399 si 402 din Regularnentul
organic, care spuneau ca asemenea dreglorii nu
se puleau acorda decal pamantenilor i deci streinul posesor al unui asemenera Pau, este negresit
celatean roman. Tot ca o cale delurnata se invoca
in sprijinul dobandirei cetateniei romne i posesiunca de slat, care negresit ca nu putea s confere
nationaliVatea romana. Aceasta nu se dobandessm
decal prin: nastere, anexiunea de teritoriu
imparnantenire 1). Copilul legitimal prin casatoria
subsequen(a, conform art. 17, 304, 307, 334-340
din codul civil, dobandeste nationalitatea mamei,
iar nu a tatalui, deoarece legitimarea subsequentk
nu are erect retroactiv i nu pdate ridica copilullui
dreptul ce 1-a dobandil inainte de casaloria pa-rintilor lui 2;).
Solutiunea Curtei de Apel nu mai este actualk
si nici juridich. Legiuitorul actual pe consident-tiuni de unitate a familiei si de echitate a dispus, cL
legithnarea acord ii, copilului nationalitatea tatalui 3).
Efectele dobndirei naturalizarei nu se produc decal

pentru viitor; ea nu are efect retroactiv. Art.

9.

din Constitutia dela 1866, acorda numai inlesniri

pentru Romnii supusi altor state, care voiau sa-0
redobandeasca cetatenia romana. Aodasta insa in
sistemul anterior nu se mai chemfa naturalizare, ci
recunoasterea celateniei romne. Naturalizarea este
o favoare acordata streinului, pe cand recunoasterea este un drept ,si. Curlea de Apel din Galati

greseste child le confunda, spunand ea nici re-

1) Cf, si Trib. Vaslui, 3 Martie 1892, Rev. Dreptul dim

1892, No. 32, p. 254.
2) C. Ap. din Bueuresti s. I-a 20 Dec. 1911 Rev. Dreptut.

din 1912, No. 12, p. 101.

3) Cf. art.

2, al.

b. din legea dela 1924.

www.dacoromanica.ro

98

cunoasterea nu produce elect retroactiv 1). Cur Lea

incearca s-si fondeze motivarea pe examinarea

art. 9 din Constitutia dera 1866 si art. 18 din
codul civil. Ina lta Cur Le de Clasatie de data aceasta
a facut distinctiune intre natuealizare i recunoas-

tere. Prima inteadevar nu produce efect

decal:

pentru viitor. Recunoasterea insa, asa curn rezulta

din art. 9 din Constitutia dela 1866 si art. 18 din
Codul civil, nu poate fi pus pe picior de egalitato
cu naturalizarea. Romnul recunoscut in cetatenia

noastrd, redobandeste, ceea ce a mai avut. Prin

recunoasterea cetateniei romne i se confirma o
calitate preexistenta Astfel eh recunoasterea are
efect retroactiv 2). In sistemul actual recunoasterea

a fost suprimata. Conform art. 7 al 5 din Constitutia dela 1866, numai Romanii sau cei naturalizati romani, pot dobandi imobile rurale in
Romania. Naturalizarea confera streinului aceasta
capacitate numai pentru viitor. Actele de cumparare fdcute anterior dobandiref cetateniei romilne

eran nule. Nationalitatea romana se pierde conform art. 17 din codul civil, prin supunere prin
orice mod si pentru orisicat de scurt timp la o
protectiune streina. Textul nu spune, ca cel care a
cerut protectiunea streina, sa o i Ii obtinut. Ina lta
Curte insa a pretins ca sa existe o cerere din partea
persoanei, care se prezuma cal a renuntat la cettenia romand. Fara o manifestare de vointa expresa
in acest sens, simplu fapt al servirei de un pasaport

strein nu atrage dupa sine pierder6a cetateniei

Aceasta a declus-o din interpretarea art.
romne
17 din codul civil, care dup parerea Inaltei Curti,
.

1) C. Ap. d:n Galati s. II-a, 2 Oct. 1898, Rev. Dreptul

din 1898, No. 73, p. 617.
2) Cas. I. 27 Ianuarie 1912, Rev. Dreptul din 1912 No.
19, pag. 145.
3) Cas. II, 5 Oct. 1884 Rev. Drepful No. 75 din 1884 p,
605 i Cas. II, No. 82, din 1890 B. pag. 486.

www.dacoromanica.ro

99

necesita existenta unei cereri formale !de lepadare de

cetAtenia romana. Deasemenea nici inscrierea in

condica suditilor n'a fost considerata ca un mod ,de
dobandire a unei alte supusenii streine i ca o
cauza de pierdere a cetateniei romane1). Romanc;ai

ce s'a casatorit cu Ull strein va urrna conditinnea

sotului conform art. 19 din codul civil, si textul
adauga, cii devenind vaduva, ea va recapata calitatea de romanca. La art. 12 se arata ca streina
care se calsatoreste cu un roman va deveni 1-on-lined. In caz cand ea va deveni vaduva insa,
textul ne mai spunand nimic, jurisprudenta a dedus
cii streina Ii pastreaza aceasta calita(e de romanca,
dobandiLd prin casatorie 4). Inainte de rasboin

exista o categorie de supusi ai Statului roman,

formata din evreii pamanteni, care pretindeau cii
nu sunt streini, iar Statul roman le refuza calitatea,
,de cetateni. Spre a o dobandi trebuiau sa urmeze
procedura impainantenirei. Evreii pamanteni erau
streini. Tratamentul preferential de care s'au bucuraL in Principatele romane si mai tarziu in Regatul Roman, nu le acorda o calitate deosebita de
a celorlalti streini. Art. 7 al 2 iclin Constitutia dela
1866, scutind de stagiu pe streinii nascuti si'crescuti

in tari, nu creia o categoric mixta, intre cetateni

si streini, ci numai le acorda o simpla favoare, iar
nu un drept. Cand vreunul din acesti evrei pamanteni devenea vatamator Statului roman, acesta proceda la expluzarea lui, ca a oricarui strein,
indiferent ca nefiind cetatean, nici a unui alt Stat,
: se pravata de acest motiv personal. Fiind vorba
Ins:a de siguranta Statului, aceasta aparare ii era
respinsa 3). Singura nasterea pe teritoriul roman
.

I. No. 136 din 26 Mai 1897, Rev. Dreptul No. 36

. 1) Cas.
din 1897, pag. 283.

2)

C. Ap.

din

Bucuresti

S.

I-a

24

Aprilie

1915

Rev.

Dreptul din 1915, No. 51, p. 402, si din 1923, No. 37, p. 293.
3) C. Ap. din Buc. S. III-a, 27 Martie 1907, ,Rev1sta
..Dreptut din 1907, No. 31, pag. 248.

www.dacoromanica.ro

100

nu le acorda decal drepluri naturale relativ la'protectiunea bunurilor si a persoanei. Cu thnpul vom_
vedea cd rigoaMa acestei regule a fost inclepdrtald ta.
SECTIUNEA a II-a
Conflictul dintre codul civil dela 1 Decembrie 1865 $i Con-stitutia din 1 Iu lie 1866.Tratatul dela Berlin.

La 1 Julie 1866, inlrd in vigoare prima Constitutie pe care si-o d tara singur, inlocuind
legea fundamental: de pand alunci, Conventiunea dela Paris din 19/30 'August 1858, cern,
pletatd prin Slalutul" dii 2 Iulie 1864. Prin
art. .7 Constitutia rezerv numai crestinilor dreptul die a solicita naturalizarea. Art. 7 din Constitutie
a abrogat astfel dispozitiunile art. 9 si 16 din

codul civil dela 1865, reinviind iardsi diferenta

specified: de nit crestin", ceruLd de legiuirile antcrioare. Naturalizarea nu se putea acorda dead_
prin lege, conform art. 7 al. 3 din Conslitutie,
Evreii erau cei mai interesati dintre streinii care
se simteau impiedecati de a infra in; celatenia romama prin aceast dispozitiune constitutionald. E--

vreii erau streini

chestiunea evreeascd era o

problemd de ordin intern. Conventiunea dela P4ris-

pusese sub garantia Puterilor, numai autonomia

Principatelory nu si 1egisla0a i administratia lor..
Evreii din America si mai ales din Anglia, cereau
ca ode doud Stale s5. introducd o nota de protest
colectiv din partea Puterilor, fata de acest tratament al Evreilor din Principate. NoTa nu a reusit,_
cdci Germania a fdcut opinie separatd, punandu-sela adapostul principiului de neinterventie. Asa cd
nota a fost remish individulal de chtre consulii sta-

telor care au adoptat principiul. Prin ea se pro-

1) Cf. asupra: evreilor pAmnteni"

op. cit. pag. 55 . u.

www.dacoromanica.ro

si

Anibal Teodorescu,.

101

testa in contra guvernului roman pentru tratamentul pe care il administna evreilor din Principate. State le streine in interventfa lor invocau art.
46 din Conventia dela Paris, a carui interprelare o

faceau In sensul c accastd Conventiune ar fi acordat egalitate de drepturi civile i fiscale evreilor cu Romanii. Nola britanica insa, Ii observa
singur defectuozitalea interprelrei, flindc recu'waste c prin acest text nu se acorda'drepturi poMice 'decal numai crestindor". In 1872, alaturi
de Mari le Puteri se Inscriu in apariarea evreilor
St. Unite, motivand interventia pe: simpatiile pro-

funde ale guvernului american, pentru Israelitii

care sunt trattati neuman in Principatele MoldoValahe". SL. Unite insa nefiind semnatare ale Conventiei dela Paris, ca putere garanta, au cerut prin

ministrul de externe Fish, ea Franta sa-si asume

acest protest si s. .intervinti ea semnatara a Con-ventiei i putere garanLa 1).

Tratatul dela Berlin

In urma discutiunilor care au avut loc la conferinta Pacei, s'au reciactat in acest tratat dou
arlicole, 43 si 44, care poL fi considerate ca origine
a libertatei religioase, iar nu ca sursa a revendicarilor politice ale evreilor. Art. 43 afecta recunoasterea independentei noastre de acceptarea clauzelor
din art. 44, care dispune4u, ca In Romania deose-

'birea de credinte religioase nu putea fi opusa nimanui ca un motiv de Incapacitate in exercitarea

.drepturilor civile i politice.
Ca si art. 46, din Conventia dela Paris, nu spuneau nirnic in chestiunea prejudiciara a nationalitatei evreilor din Romania. Acestia nu ertau reeunoseuti ca ceLateni romani, in masura in care
1) Cf. si Loeb: La situation des Isralites en Turquie, en
'Serbie et en Roumanie, Paris, 1877, p. 352.

www.dacoromanica.ro

102

nu apartineau unui alt Stat. Romania trebnia re-cunoscuta ca Stat independent, numai daca con-simtea s modifice art. 7 din Constitutie in sensul
art. 44 al Tratatului dela Berlin.
In mesagiul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare din 22 Mai 1879, Printul Carol anunta baza
modificarei art. 7 din Constitutie. Puterile prin in-termediul Austriei au licut cunoscut Romaniei ci
nu cer inserarea ad litteram a art. 44, ci se multumesc numai dac principiul pus de el va fi trecut
in viitoarea modificare a art. 7. Guvernul roman a
obiectat la aceasta nota, spunand eh' asemenea
chestiuni trebuiau sa formeze obiectul unui protocol si nu se puteau impune Romaniei intr'o forma_
imperativa Dup multe tratative s'a cazut de acord
ca trecerea art. 44 a tratatului dela Berlin sa se
faca numai in principiu in art. 7 din Constitutie.
Prin legea din 13 Octombrie 1879 s'a i savarsit
aceast modificare. Naturalizarea individuala de
care vorbeste art. 7 modificat, nu se putea acorda
decat in virtutea unei legi. Parlamentul ramanea
stapan pe controlul care trebuia exercitat la fiecare ceiere in parte. Art., 9 i :16 din Codul Civil
erau astfel abrogate. Puterile, multumite numai cu
acceptarea in principiu a art. 44 din Tratatul dela.
Berlin, au cerut guvernului roman sa faca o de-

claratie de modul cum intelege sa aplice acest

text modificat din Constitutie. Guvernul roman a
rdspuns la aceasta, chi art. 7 din Constitutie, sanetionand principiul din art. 44 din Tratatul dela

Berlin, pe cale de consecinta, evreii au dreptut

de a cere cetatenia romana. Toate dispozitiunile
anterioare contrare, sunt i raman abrogate. La 20,
Februarie 1880 Romania era recunoscuta In chip
colectiv, semnatarii art. 44 multumindu-se sa-i aminteasca obligatiunile pe care si le-a luat fata deevrei. In nota comuna, Puterile, observa nuantri,

care le scapasera din vedere la data cand s'au

www.dacoromanica.ro

103

declarat multumite cu acceptarea in principiu a

art. 44. Ele aminlesc Regalului Roman Independent,

c desi naturalizarea evreilor va fi acordatrt individual, totusi in aplicarea principiului sh se tina

seama de spirilul art. ,44. Luand act de granite,
puterile recunosc de indata Principatul roman ca
Stat independent 1). Aici sta toata slabiciunea garantiei acordate Evreilor prin Tralatul dela Berlin.
Recunoasterea unui Stat este un act declarativ;
odaL5. ,facul el nu mai poate fi retras. Atata limp
cat nu fusese svrit, Puterile, aveau fata de
Romania un mijloc de constrangere. Dupa aceasla
Ins Orice drept de control, sau de constrangere,
era sters. Acest fapt a indreptatit pe Rosetti s5.
scrie in 1880, ca ne pulem felicita de modul cum
am rezolvat problema evreeasca in interesul national si in contra vointei Tralatului dela Berlin 21`.

In chip sislernatic, Camera refuza sa ia in consideratie atalea cereri de naturalizare emanate dela
Evrei, Meat din 269.000, call erau stabiliti in Romania, abia 200 obtin dupa 1879 nationalitateai
roman& Cu Tratalul dela Berlin si modificarea
Constitutiei din 13 Octombrie 1879, se inchee o
primA perioada a dreptului modern roman in materie de nationalitate, pentru a intra intr'o a 2-a
perioadd de drept modern si contemporan.

1) Cf. J. F. Duparc: La protection des minorits, pag. 109.

2) Romnul din 25 Dec. 1881.

www.dacoromanica.ro

104

CAPITOLUL al V-lea

Nafionalitatea roman in faza tranzitorie

dintre 1879 *i Warta la 1923.
SECT1UNEA 1-a

1) Legea pasapoartelor din 1612 si legea din 1916 pentru re2) Decretele

cunoasterea ceta(eniei Romanilor de peste hotare.

legi din 1918/19.

1) Faza tranzilorie dintre 19 Oelombrie 1879, cand

are loc modificarea art. 7 din Constilutie i paml

la 29 Martie 1923, .cand se promulga actuala Conslitutie, in malerie de nationalitale se caracterizeaza
prin nesiguranta i nestabilitale. Prezenta evreilor
pamanleni, care nu erau nici streini, dar nici cetateni romani, a facut pe legiuilor sa se gandeased
la reglemenlarea conditiunei juridice a acestora.
Nevoia s'a Melut mai ales simtita, cand evreii cereau

pasaport pentru streinatate. Desi nu se bucurau

de nicio supusenie streina, totusi evreii pamanteni
nu puteau obtine pasaport, fiindca acesla este un
act Oficial, care arata legaturile dintre individ si
Stat.. Pentru aceasta s'a venit cu legea din 19122
care creiaza o categoric mixla intre streini i ce-

tateni, a streinilor care se bucura de protectia

rornand". Termenii sunt irnproprii, dar ii inlalnim
in toale legile unde este vorba de evreii parnanteni.

Ei nu rezolva insa problema celateniei aceslor

streini, care rtamane intreaga pentru mai tarziu. In

i1916, apare o lege care prinleun singur articol,

autoriza guvernul ca sa recunoascil calitalea de
cetateni romni celor care vin in tara s lupte sub
drapelul roman si sunt Romani de origine, supusi
insa allor State. Acestora, legiuitorul autoriza guIvernul sa le recunoasea eetatenia romand fara formalitatile prevazute de sisternul in vigoare. Era o

recunostinta binerneritat5 din partea Statului roman fa-0 de copiii lui buni. Relativ la evreii

www.dacoromanica.ro

105

manteni, poarta ramnea Inca inchish. Inteadevar,

tot omul trebue s alba` o patrie, dar sa nu aibh

decal una. A avea o patrie este o obligatie alai de
stricLa, incat omul flu poate sa. scape de ea duat
expatriindu-se. Aceasta nu inseamna ins, c patria

ameninta sa devina o loeuinta fortata. Patria in

ansamblu consLitue un drept i o obligatie. Iata
dece fiecare om are dreptul la o patrie si price om
trebue sa aiba numai o patrie. Natiunile sunt dela
Dumnezeu. Impartirea genului uman in natiuni,
nu este un fapt arbitrar. Fiecare din ele are o misiune speciala in marea opera a desvoltrei umaniDumnezeu i-a aratat aceasta misiune inzestrnd pe fiecare fractiune a genului uman eu facultati speciale.
Geniul natiunilor este in raport cn destinul lor,

iar teritoriul pe care il ocupa este potrivit cu aceasta chemare. Menirea individului se leag a. de

destinul natiunei in sanul caruia s'a innacut. De

Maistre are dreptate cnd spune c el n'a intalnit
spete de oameni, ci a cunoscut numai: Francezi,
Englezi, Romani etc. Cu totii suntem oameni
membri ai genului uman, dar de acest gen uman
suntem legati prin natiunea careia Ii apartinem.
Mari le genii reprezinta nationalitatea in tot ce are
ea mai substantial. Incercati de a desparti pe Voltaire de nationalitatea francezd, ori pe Shakspeare
de cea engleza, sau pe Eminescu, Creanga, Cosbuc
de cea romana! Ca floarea de nufar ei au radcina
geniului lor infipta in umezeala nationalitatei carela

apartin, iar floarea deasupra valurilor pieritoare,

a cdror unde suntem noi muritorii de rand.;Aceasta
legatura intima intre om i patrie, face dovada ca

omul si patria sunt doua idei inseparabile. Patria

nu insd in intelesul numai de parnant, ci i acela de
patres, mosi i stramosi. Acestia ne leaga mai mult

de un anumit loc, chiar cAnd suntem pe painant

strein. La rant Babilonului am staL si am plans,

www.dacoromanica.ro

106

cnd mi-am adus aminte de Sion", cnta evreul

captiv pe malurile Tibrului. De ce? Fiindca. in Sion
erau mosii i stramosii lui: patria lui. Cine strdbate
oceanul schimba numai cerul, nu si sufletul. Omul
fie in maretia lui, fie in slbiciunea lui, nu poate fi

conceput despartit de palrie. N. Balcescu moare

la Palermo, ea lumina care arde i sestinge pentru
altii, dar patria i-a fost pdnren ultima cliprt, Melia
de veghe. Ornul are nevoe de palrie asa cum are
nevoe de aer pentru a se desvolta i trii. Daca patria Ii d mijloacele care-i servesc s5. se perfectioneze si el ii da ei inleligenta, munca i la nevoe
jertfa sa. Ce face maretia natiunilor, dac nu;
stralucirea indivizilor care o compun? Natiunile
au o rnisiune, adica o daLorie. Cum si-o 'indeplinesc

ele? Prin ajutorul tuturor acelora care sunt membrii lor. Deaceea fiecare om trebue sri fie membru
a unei natiuni, cetritean a unei palrii i supus a
unui suveran. Exista totusi i un soiu de cosmopoldism al oamenilor, care voesc s fie streiiii

pretutindenea, cu scopul de a se sustrage sar-

cinilor pe care nationalitaleal le impune. Aces Li

este egoismul, care nu cautti decal: profitul sau
in paguba interesului general si in dispretul tuturor
obligatiilor. Legiuitorul trebue sa caule a preveni
acest rau, iata a Luturor relelor, care face lepra
societtei 1,). In lumina acestor, principii sa cercetain mai deparLe cum a evoluat problema nationalitatei romne.
2). Prin decretul lege No. 3902 din 30 Decembrie

1918, se anunta incelatenirea evreilor pamAnleni

(art. 1.). Efectul acestei cetritenii se extinde la sotie,

copiii minori: legitimi i legitimati. a celor morti

in campania dela 1913 incoace. Deasemenea dobndesc cetatenia rorndna: vaduvile i copiii legitimi

a celor naturalizati anterior individual (art. 2).

Preocuparea autorilor acestui decret, fiind in fa1) Cf. F. Laurent, op.

c.

p. 257 No 143,

www.dacoromanica.ro

107

voarea incettenirei tuturor evreilor afltori pe tot_

piamantul locuit de Romani, nimic nu era mai

firesc decal procedura de expedient pe care au.
adoptat-o. Pentru a extinde sfera notiunei, s'a procedat la saracirea continutului. Conditiuni de indeplinit cat mai putine: nasterea pe pamantul romanesc i nesupunerea la vreo protectiune streina.
far sistemul de probatiune dintre cele mai liberale.
Dovada nasterei si a nesupuseniei fata de alt Stat,
se face cu acte de nastere, casatorie, deces, livret

militar etc.; iar in caz de imposibilitate, ca un

ullim refugiu, un act de notorielate semnat de trei

persoane i legalizath semnatura de Tribunal, Judecatorie, politie etc. ((art. 4). Dovada nesupunerei
fata de alt Slat se face tot atat de lesne. Pe cale de
consecin ta. acest decret a ademenit la cetatenia romana tot Canaanul, toti ilotii care acuma ne formeaza patriatii". De vreun principiu juridic, care
sh justifice acest sistem de naturalizare prin decret,
nici nu poate fi vorba. Doar o nefericita aplicare ,a
principiului teritorialitatei, prea invechit si de toata
lurnea parhsit! Dar nu credem! Spaima venea de
peste drum si pentru a nu ne-o impune streinatatea, am filcut-o noi: incetatenirea in massa a tutu--

ror evreilor. Zagazurile fiind rupte, au intrat in

cetatenia romana cu bun, cu rau. In 28 Mai 1919,
s'a venit cu un nou decret, incercand sa se astupeiazul prea de tot rupt prin cel din 1918. Se limita
numrul beneficiarilor acestui nou sistem de trecere in mars fortat in cetatenia romana, numai la
locuitorii evrei ai Vechiului Regal". Aceasta in
aparenp, fiindca in realitate se venea cu o noua
scutire si dela indeplinirea celor dorta sumare conditiuni: nastere i nesupunerea unui alt Stat. Evreii:
care au facut vreuna din campaniile dela 1913,,
sau 1916, nu aveau nevoe s5. satisfaca aceste doua
-conditiuni. Restul, .indeplinea aceste cerinte su-mare asa cum am 'aratat la decretul lege din 1918..

www.dacoromanica.ro

108

.Evreii aveau i dreptul de optiune intre cetatenia

romana, sau alta streina, pe care si-1 exercilatt
printr'o declaratiune facuta la Judecri lora ori Tribunate. La 12 August 1919, apare un all'decret care

proroagri termenul de facerea declaratiunilor de

optiune cu 3 luni pentru evreit din tara si 7 luni relativ la cei din strainatale. Ce deosebire este intre rearnoaslerea nationalitatei pentru Romanii de origine,
pe care legea din 1916 it incuraja sa vina sub dnapel i intre streinii dinainte de rkzboiu, evreii

parnanteni, ce acum in urrna vijeliei, de care i-a

adapostit calitalea de streini, vin i iau locul in
nationalitalea romana? Primii, eroi, dar in morminte, secunzii 'profitori ai mormintelor. Perioada
de incuibatia streinilor in celatenia romant se savarsise. Ramnea ca mai thrziu st inceap a. invazia
lii organismul politic i economic al Slatului, pen-

tru ca Maine sa asistam la ullima perioad, a

eruptiei, din care se va vedea daca va.invinge febra

eruptiva a streinismului, sau organismul national.
In niciun caz autorii decretelor din 1918/19 nu se
frot

felicita ca batranul Rosetti, ct an rezolvat

problema evreeasca in cadrul intereselor nationale.

Greselile copilaresti sunt ale noastre, tineretul de
azi; dar pacatele de moarte sunt ale lot., asa cum
spunea Delavrancea. S'a crezut in mod gre.sit, cit
InceLatenind pe toti acesti streini dupa principiul

jus soli, se vor absorbi in nationalilatea romana.

Principiul absorbtiunei a fost sustinut chiar de
unii autori francezi, ca de Lapradelle i Gruffy 1).
Gruffy, cnd sustine principiul absorbtiunei se
sprijina pe un argument de analogie. Datorita prin-

cipiului vaselor comunicale, apa turnata inteunul

cauta sa ajunga la acelasi nivel si in celalalt.
Astfel i streinii naturalizati inleun stat ,cauta sit
1) Gruffy. La nationalite et le prejuge de la race. (Revue
politique et parlamentaire, 1919, p. 39).

www.dacoromanica.ro

109

ajungil la acelasi nivel cu cei de origine, absorbindu-se cu timpul in massa nationalilor de origine.
Comparatia e gresit cnd se ia din sliinta fizicei,

aci pentru a ajunge la acest rezultat, nu-i sufi-cient un ameslec fizic, ci trebue o combinatie chimidi. In amestecul fizic, corpurile nu-si pierd
proprietatile lor initiale. Cine amesteca sulf si pilitued de fer, trecnd un magnet prin acesramestec,

ferul este alias de magnet, pe cand sulful nu.

Nurnai topirea inteun creuzot, fenornen de ordin

chimic, schimb5. proprietiitile initiale a fiecarui
corp component si ne d un altul distinct de coinpusii lui: HOH=Apa. Arnestecul streinilor In
cetAtenia romn, este un fenomen de ordin fizic,
nu chnnic, astfel c acestia pilstreaztt pentru nationalitatea initiahi. toate caracterele sangelui. Daa
autorul decretelor din 1918/19, a avut in minte
acest principiu al obsorbitiunei, prin care miile
de streini intrati in celiitenia romnd se vor asiMita, asttizi dup 19 ani i-o spunem c, s'a inselal. Toate inlesnirile acordate streinilor solicitatori ai cettIteniei romne in baza acestor decrete,
(art. 1-7 din decretul dela 30/XII/191.8, n'au Insemnat decat o eroare subslantial, Fe care eine
stie dacri o vom putea repara vreodata.. Sunt greseli care Se i1tesc scump. Ordonantele de incetatenire 'date in baza acestui decret i thmase definitive, conf. art. 8, au fost prea multe pentru ca
controlul iluzoriu lasat Ministerului public prin
art. 11 sa." poata_ avea vreun elect salutar. Si ca i
cum nu i-ar fi ajuns acestei nenorociri rantatea el,
decretul urmator, No. 2085, precum si 3464, din
28 Mai 1919, vini sa." o completeze cu noi adaosuri

de scutiri. Aceste decrete de naturalizare constituesc cea mai mare concesie pe care Statul roman
dela originea sa si panal acum, a acordat-o streinilor. Intreaga istorie a noastr politicA i social nu
mai cunoasle un alt precedent. Nurnai nesiguranta:

www.dacoromanica.ro

110

frontierelor, care urmau a fi trasate dup. placul

niarilor puteri aliate, si din indemnul direct al
evreimei internationale, State le succesorale in genere i cel roman in special, a procedat de teama

cu anticipatie la recunoasterea in massa a cetateniei romane evreilor pamanteni. Vitiul violentei si al intimidarei a 136.tat consimtamantul lor
la acest act intern. Deaceea naturalizatii din Statul roman vietuiesc in Romania, dar traiesc ca i
Minorittile la Socielatea Natiunilor. Ce familie
ciudata! Fiii vitregi a unei mame sa se planga la
streini de corectiunile ei parintesti.
i

SECT1UNEA 11a

1) Tratatele din 1919/20 i nationalitatea romn.

Art. 7 din tratatul dintre Puterile Aliate si Asociate de o parte si Romania de alta parte, spune ca: Romania se angajeaza ca sa recunoasca ca
supusi romani de P1in drept i fr5. nicio formalitate pe evreii locuitori pe toate (teritoriile Romaniei
si care nu Se pot prevala Ide nicio alL nationalitate".

Beneficiarii unor asemenea stipulatiurd inlernationale nu imteau avea in contra Statului roman
(promitator, nicio actiune pentru valorificarea drep-

turilor recunoscute lor prin tratate, liber Thnd

Stalul fata de locuitorii sal de-a lua orice mdsura

legalil sau administrativa, conform sau conlrarie
tralatelor a cdror interpretare, execulare sau aplicare o facea pe propria lui raspundere si in mod
suveran, cu caracterul unui act de gaverndrnant 1.

Prin art.

61

al Tratatului dela Trianon din 4

Iunie 1920, tot astfel se spune, ca orice persoana

avand indigenatul sau apartenenta pe un teritoriu
.

apartinand anterior fosLei monarhii Austro-Ungare

1)

..

C. Ap.

Buc,

S.

IV-a 22 Martie 1929, Rev. Dreptul

din 1929 No. 21, p. 166.

www.dacoromanica.ro

111

va dobandi de plin drept i cu excluderea nationalitatei Ungare, nationalitatea Statului care exercart suveranitatea asupra sus numitului teritoriu.
Simplu fapt al Colocatiunei pe aceste teritorii trecute sub suveranitatea Statului roman, atribuia de
drept ceLatenia romana. Beneficiau de aceasta toti
Roinanii majori, precum i descendentii lor legitimi
sau naturali din Ardeal i celelalte provincii retro-

cedate conf. art. 27 din Tratat; copiii nascuti din

parinti necunoscuti pe aceste teritorii, precum si
toti acei care ii aveau indigenatul acolo. Toate
aceste efecte curg din momentul ratificarei Tratatului. Ce se intampla cu femeile romane casatorile cu maghiari? Aces lea sunt de doua ori maghiare: odat prin casellorie si a doua prin suveranitatea Statului maghiar exercitata asupra lor
pana la 4 Tunic 1920. Beneficiaza i ele de art, 61?
Dupa litera i spirilul acestui tratat desigur c
kla! Dar copiii lor? Aici art. 63 completeaza dispozitiile din .61, dispunand ca optiunea barbatului pentru celatenia Statului anexant, ori a celui
desmembral, alrage dupa sine si optiunea femeei,

iar optiunea parintilor pe aceea a copiilor sub

18 ani. Cei trecuti de 18 ani pierd de drept cettenia ungara, dobandind-o pe cea romana conf.
art. 61, cu facullalea ca in termen de un an dela
intrarea in vigoare a tratatului s opteze pentru
cea romana, ori ungarti, inainte de a dobandi indigenalul in Statul roman. Operatiunea prevAzuta
de aceste texte, poate fi numitia de reintecgare in
nationalitatea romana. Art 64 prevede i o a 2-a
modalitale: a reclamatiunei nationalitatei romane

in termen de 6 luni dela intrare in vigoare a

'Fratalului. In art. 66 se inscriu clauze de garantii

acordate de 'Pulerile Aliate i Asociate pentru a
inlesni dobandirea nationalitatei acelora, care nu

se simt bine in patria pe care o au. Aici era o a

doua poarta deschisa de intrare in nationalitatea

www.dacoromanica.ro

112

romana a beneficiarilor tratatelor. Dispozitiuni asenianaloare se cuprind si in celalalte lratate dela:

Neuilly sur Seine din 27 Nov. 1919, art, 49-57;
Saint-Germain en Laye din 10 Sept. 1919, art.
62-69. Ornul nu are dreptul sa se izoleze traind
despartit de orice patrie, pentru a fi strein pretutindenea, caci aceasta ar insemna ruina socieLatei
civile. Deaceea aceasta situatiune a incercat s'o
reglementeze i legiuitorul intern al fiecitrui Stat
si de reglemenlarea ei alarna nationalitatea persoanelor in Stat.
CAPITOLUL al VI-lea

Constitutia dela 29 Martie 1923

si sistemul naturalizgrei.
Miesagiul de deschidere a Adunarilor NationaleConslituante din 27 Martie 1922 1), anunta chemarea reprezentantilor natiunei pentru a pune petemelii noi asethmantul constitutional pe care Romania intregiLa II astepta. Totodata se anunta
acordul cu celelalte Slate in cadrul Societatei Natiunilor asupra problernei protectiunei minorittilor, MIA ins a atinge suvernaitatea Slatului roman. Nationalitatea rornan pe viitor urma sd fie
recunoscuta pe bath de principii constitutionalesi apoi desvoltale prin legea ordinara. Prin aceasta
se creia un isvor de drepturi i obligatiuni, deno;
Valid un contract intre Slat i parliculari, prin care
cel dintai se obliga a recunoaste cetatcnia locuitorilor cuprinsi in holarele sale si a nu face nimic de-

natura a jigni dreptul recunoscut. Pe viitor, atat

locuilorii, cat si autoritatile in Stat, in mhterie de
nationalilale, nu puteau sa recunoasca. legilor in1) Cf. M. Of. No. 292 din 27 Martie 1922.

www.dacoromanica.ro

113

terne o ani initialivd deal acea constitutionala 1.

Litera omoara, spirilul face viu. Tratatele in litera
lor sugrurnau nationalitatea rornana Urma ca spiritul legiuitorului constiluant pe cale de interpretare
a indatoririlor ce Statul Ii luase prin tratale, sa. fi
Melt viu interesul de proteguire a nationalitatei
romane. Acest spirit dac i de data aceasta l'ar
fi descoperit, asa cumr s'a intaMpfat la 1879 ,cand
presitmea venea dela Berlin, iar nu dela Paris, era
de o importanta covarsitoare. El insenina pentru
rezolvarea crizei nationale de astazi, ceea ce principiul lui Arhlinede reprezinta in fizica ,relativ la

pluilrea corpurilor: in apa si in aer. Orice corp

aruncat in apa i chiar in aer, pierde o pfairte din

greutatea sa, egala cu greutatea volumului de apal,

sau de aer deslocuit. La, fel mice massa de streini
aruncata in cetatenia unui Stat alungd din posturile
de produche ,circulatie i consumatie a bunurilor
o cantilate egala cu. mdrimea sa, din nationalii de
origine a acelui Slat. Principal simplu, dar de imporlanta capitala El constitue intreaga coloana ver-

tebrala pe care se sprijind un Stat. N'a fast lume

pricepul i nici minte s'o priceapa. Se zice ck
chiar Omer a fost orb. Raportorul proectului dc
Constitutie la Camera, divulgand Fastele", are grija
sa ne spuna eh pentru a nu lasa nici cea mai linica
umbra asupra egalittei locuitorilor tiirei, oriunde

intr'un text era pus cuvantul roman", am Metaf

dupa cererea germanilor (de Sdinbata), sa urmeze

cuvinlele: fara deosebire etnich, de limba si de

religie" 2). Daca am fi sa ne gandim la o sohitie
de expedient, negresit ar trebui s repetam pe D1-1
Prof. I. N. Micescu, care si-a exprimat orar parerea, ca daca in textul legei corpului de avocati,
C. Ap. Buc. S. IV, dec. cit. ibidem.
2) N. D. Chirculescu: Raportul si cuvAntAri1e asupra pro-

1)

ectului de Constitutie in adunarea deputatilor, P. 49, Focsani 1923

www.dacoromanica.ro

114'

dupa euvantul: cetatean" am addoga si roman",

capaland binornul: cet4ean si roman", corectam
mune din greselele trecutului i o Mare parte din
anomaliile prezentuIui, in care cei egali sunt inegall, iar cei inegali, sunt egali. Prin ret prick spusese Platon in Gorgias", se dobandesle o convin.gere de opinie, nu una de iin. In mice caz, e (1111

inceput bun si de grabnie solutie. In conceptia

constituantului din 1923, s'a urmarit egalitalea tuturor locuitorilor, facanduse deosebire intre drepturile civile i cele politice. Principiul egalitatei
depline, consfintit de tratale s'a inscris ad litteram
in Constilutia dela 1923, iar nu in principiu ea la
1879. 0 Constitutie insa, nu poate garanta minori-

tatilor, sau celor naturalizati romani numai prin

litera rece a legei ceea ce n'ar fi in sentimentele
si vederile unui popor. Ge a insemnat Conslitu0a
gerniana pentru drepturile supusilor germani de
origine poloneza? Ce a insemnat pactul dela 1867
si legile ungare pentru Romanii din Transilvania?

Ce a insemnat Conslitutia austriaca pentru Romanii

din Bucovina? Cinis et umbra! 0 Constitutie chlar
dacil nu vrea la inceput ceea ce Natiunea simte ci

trebue, terrnina prin a ceda, fancied nu oamenil

sunt facuti pentru legi, ci legile pentru oameni.
Constitutia i principiile naturalizrei.

Noua Constitutie In; art. 7 al, 2. pune principiul

asemanarei streinului naturalizat cu romanul de
origine. Roman naturalizat" i roman de origine
dupa litera art. 7par a fi cloud notiuni cu sfere idenlice. In realitate Ins sferele acestora n'au dee& un

aparent aspect de asemanare. Pentru ca dota notiuni sh fie identice trebue ca, continutul uneia sit
fie exact continutul celeilalle. Ori aiei se intampla
tocmai dimpotriva: niciun roman naturalizat nu este

roman de origine i niciun roman de origine nu

www.dacoromanica.ro

115

este roman naturalizat. Incat: roman naluralizat"

si roman de origine" sunt cloud notiuni exclusive.
Astfel ca ne miral cum a putut afirma raportorn1
dela Camera, ca: natiune i nationalitati, sunt cloud
-cuvinte care' corespund la doua notiuni diferile,
iruind totusi armonios impreunel". Cat de armonios
trilesc, vedem cu totii i chiar i d-1 raportor, care
Inca traesle spre a-0 vedea visul cu ochii. In spiL
ritul conslituantului dela 1923, deasemenea si: ro-

man" si cu cetatean roman" par iorasi a fi fost

.socolile ca cloud notiuni identice, cel putin asa a-

firma raporlorul dela Camera: Statul e roman,

natiunea e romand, de aceea se si intrebuinteaza
in limbajul juridic cuvantul roman" spre a eaprinde in el nu numai pe romanul de origine, nu

numai pe celateon, dar pe orice supus roman" 1)'.

Asernanarea nu se sprijina -cheat pe o fictiune, trecutil atal In art. 7 din Constilutie cat si in art. 33 din
legea ordinara din 1924. Ambele texte dispun ed,
numai naluralizarea asearnand pe strein cu romanul
pentru exercitarea drepturilor politice. Intre asemanare i identitate nu este decal un grad de rutdenie rezultat din sfantul botez al fictiunei. Nu sunt
identilati ,ci numai egalitati voile de legiuitor. A-

ceslea ca chesliuni de principii. Iar cat priveste

sislemul naturalizarei introdus prin art. 7 al, 3,
.el se deosebesle fundamental de cel anterior.
In sistemul anterior, naturalizarea se acorda de

puterea leginitoare si in (mod individual. In cel

'actual, puterea executivd este aceea care a fost ins4rcinat cu acordarea naturalizarei streinilor. Argumentele, care au militat pentru schimbare, Ii au
explicatia in dosul frazelor raportorului, care nul
face decat sa se Mscrie in apararea unei teze impuse
,dinafara. Am aratat ctti a vatamat sistemul acfor:7,
4:16rei naturaliz6rei de cdtre Cormurile legiuitaare.
1) Idem, ibidem, pag. 50.

www.dacoromanica.ro

116

Romanilor in niciun caz, chiar can& acestia ar fjs

fost de peste hotare, fiindca ei erau scutiti de stagiur
iar proectele de lege cu numele lor erau luate rerpede in consideratie de Cameral i li se acorda de
indata recunoasterea. Acei care au uneltit i isbutit_
ca s insereze formittla de protectiune din tratale
ad litteram, in al. 1 al art. 7, tot acestia sunt careprin al. 3, au schimba:t i sistemul. Ce nu; se poate
obtine prin retorica? Desigur, o convingere tiin-

tifica nu, dar una de opinie, da! Cei inscrisi in

apararea noului sistem, prin reprezentantul lor legal, raportorul, au sustin4t, ea aceasta problema:
eine trebuie sa acorde naturalizarea, s'a pus pentru

prima data in Frana la 1849. $i odata deplasara

chestiunea aici, este zadarnic sa-i mai cauti solutia,
cad cea adoplat acolo, este buna si la noi. Avan-

taje? Cate vreti! Mai lutai c este un act administrativ si de minima importanta primirea tuturoe:
streinilor in celtenia romana! Deaceea nu merila
sAji piardd timpul Parlamentul pentru a-i intrroduce, cad operatia aceasta o poale face cu mult
succes puterea executiva. In schimb, cand este vorba_
acum ca sA-i scoateM afark Parlamentul Ii pierda-

sedinte intregi si nu isbuteste nici macar sa apere

munca national: in care au invadat cu duiumul.
Se credea in opinia apararei noului sistem ca., conditiunile economice i financiare dela noi, suporta_
aceleasi sisteme de naturalizare ca i in Statele cu a
structura bancark financiara si industrial puler .
nica i nationalk ca: Anglia, Franta ,el.c. Privirile
noilor apologeti nu gravitau; in interiorul Statului,
unde ar fi vazut un popor srac, agrar, cu metoda:

de cultura primitivk tarneasca, fara capacitatetechnica i financiark caruia dac Ii suprapui o

palura pulernica streina, 1-ai ruinat definiliv. Se
bea apa din Dambovita si se discutau sistemele denaturalizare sfteine. Desigur ca rezultatul nu putea._
fi decal hibrid. Solutia propus i adoptatk a fost

www.dacoromanica.ro

117

.ca Parlamentul s faca legea de dobAndire a nationalitatei romne, iar puterea executiva ,ajutat
,de organul judecaloresc creiat special prin art. 7,
s'o aplice. Sistemul a lost introdus in contra intereselor noastre nationale. Schimbarea vechiului sistem nu-si avea ratiude. Inteadevar, inainte de in-

fdptuirea Unirei", s'ar fi impus o metoda mai

:accelerat de recunoastere a cetateniei, pentru Rornnii care veneau de peste granite si cereau aceasta.
Dupd razboiu insd, cnd aproape toti ne-am adunat
in granitele firesti ale Statului, nu Mai era niciun
1motiv s introduceM un sistem al portilor vesnic
deschise de intrare In cetdtenia romana, a tuturor
streinilor care ne-au napadit iacum. S'a legi-

feral cu fata inapoi introducand un sistem de

naturalizare de care poate cd am fi avut nevoe
inainte de Unire", dar in niciun caz nu mai aveaM
nevoe de el, dupa aceasta. Zic, poate, fiindca nici

inainte de razboiu, nu ar fi lost de folos, c54 in

.tara noastra anterior reformei agrare, marile proprietti se gaseau in mainele unei oligarhii in decadenta. Invadnd evreii sau alti streini, usor ar fi
putut trece aceste bunuri rurale in mainele lor, asa
cum s'a intiimplat dupa rasboiu. Criza agrara din!
1921, clacd n'ar fi fost restrictiunea cunoscuta relativ la dobndirea irnpamntenirei de
catre evrei, asa cum au inteles s'o Lea Corpurile
legiuitoare, s'ar fi transforMat intr'una complicata

cu agravanta politica si sociald. Nu se stie insa

.dacd pe viitor vom putea evata o atare complictiunez

.cdci datorit schimbdrei sistemului, pericolul a de-

venit iminent, marea proprietate boiereasca pulve-

rizata prin reforma agrara tinde care o nou5

concentrare, dar de data aceasta in mainele unei,

noi categorii de streina: evreii naturalizati. Uira de

clasa se va complica cu ura de rasa'. Acum 15 ani
erau improprietariti cu pamnt adultii generatiei

Intoarse din razboiu. Astazi, paseste pragul bar-

www.dacoromanica.ro

118

btiei o nouil generatie de oameni Maturi, generatia

celor care pe atun6, aveau 10-15 ani, a copiilorcare n'au putul beneficia 'alunci de expropriere,
Loturile de hnproprielrire ale stenilor i asa deStut de pulverizate prin partagiile succesorale, rat

pot asigura existenta acestor hoi contingente deenergie si de suhslanta romaneasca. Imp lora deci

noua generatie o expropriere, exproprierea el.! In

plugrie s'a creiat un nou proletariat agricol, pentru care nu mai exist a. pmlint de distribuil. In
Facultati navalcste dela tard un proletariat intelectual, care nu poale 'fi nici stvilit, nici sugrumat,.
concurat ins de puhoiul de naturalizati, ori minoritari privilegiai. Toti acestia sunt rezultatul noului
sislem de naturalizare acordat zle care puterea
executiva. 'Wine le ei i-a Theta i i-a zidit, acum s
caule sa-i apere daa va putea. Aceasta este con-secinta finald la care: se va ajunge, datorita defectuoziltii sisternului celui nou de ineetatenire prink
jurnale ale Consiliului de Minis LA, semnate pe ne-

controlate. Toata nadejdea el .0-o lasa pc cei 4

membrii ai Comisiunei speciale, care la randul lor
incredinteaza pentru verificare i controlare grefierilor respectivi, dnii nurnai pronuntandu-se. Acest sistem a condus la o inflatie a naturalizatilor in
interior si la devalorizarea natiunei in exterior.
Moneda rea alunga pe cea bund, cetatenii naturalizati alunga pe cei de origine.Paca nu se iau masuri,
nationalitatea se preface cu cei facuti, iar nu nascuti

si Statul se transfornia dintr'un Stat national, intr'unul al Frontului popular".Justificdrile ratiunei

introducerei noului sistem, expuse de raportorul
Constitutiei la Camera, nu se mai verifica dupa 14
ani, ci din contra, prevestesc un cataclism care.
s'aproprie. S'a construit pe un schelet putred, pen-tru care autorii lui nu se pot felicita. Dintre argumentele care I-au sustimit si introdus, nu meriLN
niciunul a fi reprodus, fiindca oricdta retorica s'ar

www.dacoromanica.ro

119

face in interesul allora, nu-i permis nimanui s

fie lipsit de simtul prevederei si al Juslitiei pentru

viilorul nearnului lui 1). S'a pus mtilla speranta

in controlul exercitat asupra guvernului In aceasla
malerie de ciltre Parlament si pres. Rezullatul: o
amard deceptie! Parlament, presa, comisiune special, n'au putut inlalura abuzurile asa cum se fa-

cea in vechiul sistem cand Parlamentul avea nu

rolul iluzoriu al conlrolului, ci puterea, do a acorda

sau respinge cererea atunci cand credea. Este si

natural. Mai usor se influent.eaza almana de oameni,

chiar cand sunt si ministri, decal un corp intreg,

formal din atalea capele cafe grupari sunt si fiecare vorbesle in limba lui, nelasand pe celelalte s
comita un abuz pe care Mei el nu-I poate face 2).
S'a desfiintat recunoasterea, care figura in vechiul
sistem pentru Romnii de origine, punndu-se iarasi

In mod nedrept streinii care cer naturalizarea pa

acelasi picior de egalitate cu Romanii de origine
care cer recunoasterea. Naturalizarea acordath streinilor este o favoare, pe cnd Tecunoasterea este un
drept. Deaceea aceasta producea i efect relroactiv.

In schimbul recunoaslerei inlturata, s'au acordat

uncle avanlagii Romnilor din, alte State, care vin
sa se aseze la noi, pe care Ie vom vedea cnd vom
analiza legea din 1924. In privinta copiilor minori,
este un principiu in afara do discutiune, admis in
toate tarile civilizate, ca o chestiune de dreptate
umanitate, ca efectele naturalizarei sa se extind
asupra lor, asa cum face art. 7 al. ultimf din Constilutie. Femeea profit:A. ca si.copiii de naturalizarea

sotului sau, principiu constitutional dupd care s'ar

parea ca se impune aceasta ca o obligatie, iar nu oi

favoare. Prin raport cu egalitatea de tratament a

1) Cf. N. D. Chirculescu, op c. p 62.
i L. Moldoveanu: Constitutia romana
dela Camera, N. lorga, p. 35.

2) Cf.

www.dacoromanica.ro

desbaterile

120

celor doua sexe, dispozitiunedi a lost crilicat sub

acest unghiu de vedere. Dificultatea a lost rezolvata

pe calea legei speciala anuntata chiar de art.

al. 4 din Constilutie. Drepturile rsi avantagiile legate

-de calilatea de celatean, conslituesc pretul jeri-

felor care se impuq nationalilor in profitul Slatului, in toata vrernea vietei lor. Nu este Ingaduit ca
:streinii sa villa, fara consimtamantul reprezentantilor natiunei i s ia parte la avantagiile De care
balinaii le-au dobandit cu pretul vietei lor. Nu
trebue mai ales pus la dispozitia puterei executive
un mijloc aa de coMod pentru a 'face partasi pe

:streini la beneficiile trei. Acetia in scop de a

cdtiga asernenea favoruri cu, ajulorul puterei executive, se vor prela la mijloace necinstile", spune
J. J. Thonissen 1), profesor la Universitatea din
Louvain, referindu-se la sistemul belgian, nude conf.

art. 5 din Constitutie, naturalizarea continua a a

acordata de puterea legislativa.
CAPITOLUL al VIII-lea

Principiile dobAndirei i pierderei

nafionalitatei romane.
SECTIIINEA I.a

Notiuni preliminare i de drept comparat.

In art. 7 din Constitutie s'au pus numai principii

referiloare la doblindirea nationalilatei romane prin
naluraliiare. Nu se aralli conditiile i procedura pe
care o urrneazil aceasta naturalizare. In Constilutie
nu s'au pus decat principii, care unman sa fie dO7
terminate prin legea speciala. Aceast.5. lege era cu

alat mai necesara, cu cat prin efeclul ultimuIui

alineat din art. 137 din Constilutie, se desfiintau
1) La Constitution Belge Annote
10 No. 16.

Bruxelles, 1879, pag.

www.dacoromanica.ro

121

toale acele dispozitiuni din legi, decrete i oHce

nile acle contrarii celor inscrise in prezenta Canstitutie. Principiile puse in art. 7 din noua Co;nstitutie, fiind contrare celor inscrise in Vechea Con-

stitutie, toate legile 8i regulamentele privitoare la

naturalizare rrnaneau desfiintate. Aceasta cu atat

mai mull cu cat materia naturalizarei nu era reglementata de o lege ordinal-5., 6. de art. 7, 8 i 9
din vechea Constitutie, care nu mai pulea ramane
In vigoare dela data promulgdrei celei noi. Cat des-

pre art. 16 din cothil civil nici nu mai pulea fi

vorba, fiindcd el n'a trait deca doi ani: dela statutul din 2 Mai 1864 si pand la volarea art. 7, 8
si 9 din Conslitutia dela 1866, care 1-a abrogat. Nu

puleau fi considerate ca ramase in vigoare nici

dispozitiile din legile civile: ungare ,austriace
ruse, din Ardeal, Bucovina si ,Basarabia. Din'aceast

cauza odata cu promulgarea Nouei Constitutii si

pan la legea din 1924, toate comisiunile de indigenate de pe langa; Corpurile legiuito are au fost
suspendate. Fiindca in afard de naturalizare, nationalitalea se mai dobandeste si prin: filiatiune, nastere pe un teritoni i casatorie, ne gseani guver-

nati dupd Unire" de mai mulle legi in aceasta

materie.

Asa in Vechiul Regal aveam art. 6-20 din codul

civil, care vorbeau despre dreplurile civile i naturalizare. In Transilvania aveam legea ungara, cunoscula sub denumirea de legea L. (50, din colectia
legilor tarei dela 1879 ,despre .dobandirea si pierderea celateniei in teriloriul ungar. In Bueovth.a
aveam o serie intreaga de legi: codul civil austriac
dela 1 Iunie 1811, decretele cancelariei curtii (HofkanzleidecreL) din 30 Iunie 1824 si 31 Mai 1831 etc.

In Basarabia regimul instituit prin Ukazul din 6

Martie 1864, care a inlocuit art. 1538 pana hi 155.8"

din codul civil dela 1857, cu ultiin modificare in

1899. Diversitatea acestor legi emanate dela suveranitati diferite, reclama redactarea legei dela 1924,

www.dacoromanica.ro

122

conform art. 137, din Conslitutie, revizuind Wale

codurile i legile existente i punanclu-le de acord
cu principiile constitutionale. Legea dela 24 Februarie 1924, a fost al doilea capitol din. legislatia
unificat, dup legea persoanelor juridice. Toale
acesle legiuiri anterioare, fiind de provenienta straind si mai ales abrogate prin actuala lege, socotim

cd nu ar fi necesar nil studiu comparaliv al lor,

deat poate pentru a invedera nevoia unificarei, ce
pare deslul de evident:). si Vara aceasla. Din punct
de vedere al dreptului comparat in materie de na-

tionalitate, toate legislatiile sunt de acord astrpra

unui punct: copiii, nascuti in tara din paring cetateni ai ei, an nationalitalea aceslora. In acest sens
cilAm: legislatia Afganistanului, conform careia ori-

ce persoand nscuta din parinti supusi afganistani,

este afganislan ID. La fel dispune i codul ciVil
albanez din 1 Aprilie 1929. In Germania deasemenea nationalitalea se dolAndesle prin nastere din
parinti arieni i supusi ai Statului german. Pe intreg teritoriul s'aplica copiilor nascuti nationalitatea rasei. Anterior actualului regim politic si juridic din Germania, nationailtatea se dobndea conform legei din 1 Iunie 1870, modificata prin codul
civil dela 1896. Se facea deosebire intre nationalitatea Imperiului i aceea a Statului. Admiterea in
cea de a doua ,purta nuMele de Aufnahme '2). Argentina, prin decretul dela 7 Octombrie 1920, adoptd principiul jus soli, considerand ca cetateni
ai sii pe toate persoanele ndscute pe teritoriul
republicei, indiferent de nationalitatea parintilor.
Deasemenea in: Austria, Belgia, Bolivia, Turcia,
Jugoslavia 3). Toate legislatiunile atribue copiilor

nationalitatea printilor, chiar cnd sunt nascuti

1) Cf. Codul civil din August 1921.
2) R. de la Grasserie: code civil allemand pag. 623.
3)

Cf. A. de Lapradelle: R4/. de dr. int. t. IX p. 510.

www.dacoromanica.ro

123

in lard streind. In unele state, acesti copii nu se

pot prevala de nationalitatea de origine deed-I dad'
se stabilesc in pairie, fixandu-si domiciliul in ea.
In aceast categoric intr5.: Bolivia 1), Brazilia 2),
Chili 3 ), Columbia 4) Ecuador 5), Guatemala 6)
etc. AlLe stale acordil copiilor Miscuti in streimIlate
dreplul do a opla la majored., pentru nationalitatea
de origine sau aceea, a locului de naslere. In SL.
Unite, care admit un sistem riguros jus soli, copiii
mIscuti in tar streinA din. cetateni arnericani nu

urmeath nationalitatea tatlui lor, dad. duph lex

loci ei suni socoliti celAteni ai Vtrei in care s'au,
nAscut. Jus sanguinis se pleacd inaintea lui jus
soli 7). Nepolriviri intro diversele legislatiuni apar,
mai ales cnd este vorba de copiii nAscuti in tara
din Orinti streini. In statele cu populatiune deas:11,
nu se aplid principiul absorblinnei.
Copiii rezultati din parinti streini nu devin ceLiiteni prin simplul fapt al naslerei pe teritoriul Sta.Lului. In aceastil categoric se enumiar: Germania,.
Austria, Ungaria, Norvegia, Finlanda, Serbia. Uncle
tAri, dimpotriv acord cetatenia tuturor celor nascuti pe tcritoriul lor de plin drept i fdra, vreo fat.
cultate de optitine, ca statele din America Centrala

Sudica. Alte state au adoptat na sistem mixt,

avnd ca norma principal: jus sanguinis, dar admit si cetatenia motivata pe o asimilare prezumat.
In aceste tan copiii nascuti pe teritoriul lor sunt
chemati la majorat sa-si manifesto preferinta, fiepentru nationalitatea de origine, fie pentru aceea
1) Idem, ibidem, p. 562 No. 3.
2) Idem, ibidem, p. 566 No. 31.
3) Idem, ibidem, p. 584 No. 5.
4) Idem, ibidem, p. 590 No. 2.
5) Idem, ibidem, p. 624 No. 2
6) Idem, ibidem, p. 656 No. 2.
7) Cf. si expunerea de motive: G. Marzescu,
23 Februarie 1924, Desb. Camerei.

www.dacoromanica.ro

M.

of. din-

124

:a locului de nastere. Acest sistem exista In Franta,

Belgia, Spania. In Anglia mice individ ndscut pe
teritoriul brilanic, indiferent de nationalilatea parintilor, este considerat ipso facto cetatean englez.
Daca Ins legea pdrintilor Ii atribue nationalitatea

lor, el poate la majorat sd se lepede de celatenia

britanica. In St. Unite, price individ ndscut pe

teritoriul lor este celatean american. Copilul nascut

dinteun american in tard streina este american,

gall de cazul cnd tara in care s'a nascut, pe

baza principiului jus soli, ii atribue nationaltatea

sa. In multe state se socotese cethteni toti copiii
,gasiti pe teriLoriul lor si a caror parinti nu sunt
cunoscuti. In multe legislatiuni chiar inspirate de
.jus sanguinis, sunt declarati cetateni i copiii nascull din parinti cunoscuti, dar care nu au nicio na;tionalitate: heilmallos. Asa se procedeaza in Franta, Italia, s. a. Institutia casatoriei femeei cu un

strein, atrage dupd sine aproape in toate statele

pierderea cetateniei femeei i dobandirea aceleia
a brbatului.
Incheind aceste observatiuni preliminare si de
drept comparat, treceml la studierea legei din 21
Februarie 1924, privitoare la dobandirea si pierderea nationalitatei romane".
Impartirea materiel:
Legea este impartita in 4 tilluri:
Titlul I-iu: Despre dobndirea nationalitatei roanne.

Titlul al II-lea: Pierderea, i redobandirea natiomalitatei romane.

Titlul al III-lea: Despre optiuni i renuntdri.

'Tit lul al IV-lea: Dispoziliuni finale si tranzitorii.

www.dacoromanica.ro

125

SECTIUNEA a H-a
DobAndirea nationalitAtei rornne.

In sistemul legei rornane din 1924, s'a admis ca

idee dominanta, ca nationalilatea se dobandeste
prin nasterea din parinti romani. i din acest ptinct_
de vedere este util sa constatatn, ea i legiuirile
din Transilvania, Bucovina si Basarabia au forst
inspirale tot de jus sanguinis. Deaceea legea in art.
1, punclul i, prevede ca nationalilatea romana se'
dobandesle prin filiatiune. Copiii romani dobandesc prin nastere nationalitatea tatalui lor, chiar,
(WA sunt nascuti in tara streina. Ei au dreptul
s se prevaleze, dup opiniunea comuna, de nationalitalea pe care tatal o avea in momentul conceptiunei lor. Deasemenea sunt considerati romani:
si copiii naturali a unei romance, chiar dac sunt
nascull in strainalate, art. 2 al. b. Copilul legitim
urmeaza nationalilatea tatalui din ,momentul nas-terei, iar eel natural conditiunea de nationalitate a
mamei, tot din momentul nasterei. Care finele articolului 2 se adaug5 un aliniat, dupa care cdpiii
legilimati de Care un. roman, devin romani; dea.

semenea i cei recunoscuti 1). Aceasta dispozitiune

imprumut prezumtiunea dela jus sanguinis. Tatall

desi nelegitim in momentul nasterei confera copilului odat cu legitimarea i calitatea de ceratean
roman. Aceeasi solutie este admiSa i prin art. 4
al legei ungare dela 1879, asupra dobandirei
pierderei cetateniei ungare. In Austria insa chestiu-nea este controversald 2)..
1) Cas. I. 19 Noembrie 1924, P. R. 1925, 1. 257.
2) Vezi L. Beauchet J. Clunet, anul 1883, pag. 364-65, cit.
de Alexandresco in: Principiile dreptului civ. vol. I, p. 164,.
Bucureti 1926.

www.dacoromanica.ro

126

In expunerea de motive, ministrul autor al legei

din 1924, privitor la copilul natural, afirma. Ca
acesta poale fi legitimat sau recunoscut de un ro7
man i pe cale de consecinll dobandeste nationalitatea romand, potrivit principiului jus sanguinis.
Dobndirea se face cn caracter retroactiv, considerand c copilul a fost totdeauna roman. Legiuitorul vorbesle de acest efect numai in ceca ce privesle legitimarea, nu i recunoasterea, care a fi-

gurat numai in prima redaclare a textului, fiind

suprimata de comitelul delegatilor. Adoptiunea nu

produce niciun efect In privinta nationalitatei copilului adoptat, asa ca copilul strein adoptat de
.un roman, ramane tot strein (art. 2 par. ultirW.
Aceasta solutie admis si in Austria era admisa la
noi de jurisprudenta inaintea acestei legi 1). Adoptiuneea nu are la baza ideea de descendenta, ci este
rezultatul efeclului de vointA a contractantilor. Nu
este admisibil ca simpla vointa a_unor parliculari
s produca incettenirea unui individ. Statul n'a
participat cu nimic la acest efect dobandit spre a-i
fi opozabil. Solutia contrard este insa admisa in
.Japonia, unde adoptiunea confera nationalitatea
conf. art. 5, 40. (L. Japoneza asupra nationalitatei
dela 15 Martie 1899). Prin filiatiune, copiii ,doban.desc nationalitatea parintilor indiferent de locul
nasterei. Calitatea de roman .nu atiarna de locul
uncle cineva s'a nscut 2). Aceeasi solutie este admisa si de codul civil austriac, art. 28 corespunzator

cu art. 44 din codul Calimach i prin art. 3 dirt

legea Ungard dela 1879. Faptul nasterei pe teritwirl" nostru n'a conferit niciodata nationalitatea
romana, principiul jus soli, admis in Anglia, in
America si in alto rani, fiind la noi pana acum ner
1) D. Alexandresco, op. C. p. 164.

2) Trib. Ilfov, Cr. judiciar 1904, No. 45, p. 375.

www.dacoromanica.ro

127

cunoscut 1). Cum legitimae nuptiae factae sunt

palrem liberi sequuntur". (L .19, Dig, De stain hominum, 1,5). Cu toato acestea, art. 6 din Tratatul
de pace pentru proLectia minoritatilor, incheiat la
1919 intre principalele Puleri Aliate i Asociale si
Romania, dispune CA: Nationalitatea romana. se

va dobandi de plin drept prin singurul fapt al

nasterei pe teriloriul roman, de calre orice pensoana care nu se poate prevala d vreo alta nationalilate de naslere".

Printr'o simpla trasalurd de condei, aliatii, pe

care noi i-am ajutat la timpul oporlun, ne-au impus
aceastd conditie, schimband cu desavarsire drep-

tul nosiru anterior si impunandu-ne sute de mii

de streini 2). Copiii, gsiti pe teritoriul roman filth
parinti, sunt romani in baza art. 3, care inlocueste

art. 8 par. ultim, din codul civil ce nu fusese atbrogat prin Conslitutia dela, 1866. Aceasta solutie,
care este un omagiui adus suveranitatei teritoriale,
este admis in Austria si in Ungaria. In expunerea
de motive se spunie c faptul nasterei pe teritoriul

Romaniei nu confera calitalea de roman, deal

intr'o singura ipoteza: cand copilul este gasit si
nu se stie care sunt parinVi lui. Prezumtia juris

tanlum este ea ei aveau calitatea de Romani si atunci copiii dobandesc nationalitatea romana." conform principiului: jus sanguinis. Putin intereseaza
locul unde un copil vede pentru prima data lumina
soarelui. Aceasta poale depinde numai de jocul in-

tamplarei, dar este cert ca geniul rasei nu

de-

pinde de b simpili. intamplare. Deaceea trebue sa

-vedem care este nationalitatea tatalui, ori a mamei
1) D. Alexandresco, op. c. p. 163, cu trimiterea la: C. Ap,
Bucuresti, Dreptul din 1873, No. 82 si din 1897 No. 1, pag.
5, vezi $i Trib. Caracas (Venezuela), Cr, Judiciar din 1903,
No. 29, pag. 166.

2) Idem, ibidern

www.dacoromanica.ro

128

si pe aceasta s'o atribuim copiluhii, caci aceasta i-a

lost transmis prin sange. Acesta este un principiu.

al dreptului roman, dupil cum spune Cujas i dupa
el, Pothier. Nu sunt socotiti ca cetateni i romani,

decat aceia care s'au Miscut din cetateni

i ro-

mani, indiferent daca. au, vilzut lumina soarelui la

Roma, sau aiurea. Acest principiu a trecut si in cod
datorita staruintei Tribunatului 1). Prin beneficiul
legei, streina care se casaloreste cu un roman, de-

vine rornanca, conform art. 4 din lege, care in-

locueste art. 12 din codul civil. Femeia urmeazil in

adevar conditia barbatului, purlandu-i numele
avnd acelasi domiciliu
Aceasla regula admisa
astazi in mai toate legislatiile, se inlemeia za. pe
natura casatoriei, unitalea familiei fiind de esenta
ei: i vor fi amandoi un trup, spune doctrina cres-

link dand preponderenta sotului asupra sotici. Aceeasi solutie este admisa in Austria (Hofdecret din
23 Februarie 1833), in Ungaria (art. 5, L. din 1879).
In Turcia chestiunea este controversata. In sensul
afirrnalivei, adica streina casatorila cu un olornan,

devine otomand, s'au pronuntat unele instante in

Franta: Curtea de Apel dela Aix 3).. In sens negativ

au holarat: Tribunalul Paris si Curlea dela Montpellier 49 Legea romana nu cere nicio declaratie
din partea ei, ca si cum n'ar avea nicio vointa de
exprimat in aceast privinta, fiindca ea nu poate

avea alta deal aceea .pe care legea o prezu mA.

Negresit, se poale ca ea s nu voiasca sa-si schimbe

nationalitatea, dar in aceast situatiune nu trebuesa se casatoreasca cu un roman. Din momentul in

1)

Cf. Laurent. Principes de droit civil, t. I-er. 5 edition,

pag. 424.

2) Cf. art. 92 C. austriac (197 C. Caliniach).

3) C. Ap.

Aix.

Jurisprud. generald pe 1923, No.

1433,.

pag. 630.

4) Jurist gen. 1925,

din 1925, sp. 3521

reproducind de R. des Sommaires 11

www.dacoromanica.ro

129

care s'a casAlorit, nu mai depinde de dansa de a

nu voi sa fie romanca. Sislemul acesta adoptat de
legiuilorul roman, negresit ca a lost critical:, unii
aulori preconizand ca femeea ar trebui s. fie libera, putnd astfel sa-si manifesle o vointa contrara, in sensul de a-si pastra nationalilalea sa de
origine. In dreplul englez se lasa 'sotilor nationalitalea din momentul cisLoriei. Legea noastra prezuma ci schimbarea nationalitatei femeei slreine
casatoritil cu un romari,i se face prin efeclul consimtilmntului acesleia dat cu ocazia contractarei
casaloriei. Ferneia va pulea sa-si pastreze nationali-

latea sa alunci cnd barbatul cu care se ca'satoreste este heimallos, adica nu are nicio nationanalitale: peregrinus sine certa civilate".
Leginilorul a presupus c e firesc ca ferneia
sa-si piarda nationalilatea In schimbul allei nationalitati a sotului, p_4 care o dobAndesle si ea, dar
nu si atunci c'and sotul flui poiate da nicio nationalitale pentruca el insusi nu are niciuna" 1).
In acesl caz, coptii vor urm1a nationalitatea mamei, iar nu pe aceea, a tatalui lor, fiindca acesta
din urrna nu are niciuna 2). Femeia nu va dobAndi
nationalitatea barbatului cand legea personala a
acestuia nu-i confera nationalitatea sa, conf art. 38
din legea dela 1924.
SECTIUNEA a III-a
Conditiunea streinilor in RomAnia.

Art. 6 pune principiul ca streinii se bucurd in

Romania de aceleasi drepturi civile ca i Rornnii,
afara de cazurile uncle legea ar fi holart altM.
In toate timpurile si in Toate tarile oarecare piventii an existat in contra streinilor. Grecii i Ro1) C. Ap. 1ai, S. II-a Cr, Judiciar 1903, No. 83, p, 707.
2) Cf. Laurent, Droit Civil international, III, 96, p. 182.

www.dacoromanica.ro

130

manii numeau Barbari" pe toti acei ce nu erau din

neamul lor. Streinii nu aveau dreptul de a deveni
proprietari prin uzucapiune: Adversus hoslem aeterna auctoritas esto", spunea legea celor XII table.
Nu puteau dobandi succesiuni, nu se bucuraii de
inrudirea civil numia agnalia. Nu au. conubium,
nici commercium. Ei sunt exclusi dela exercitarea
tuturor drepturilor eivile romane i pe cale de consecint sunt privati de procedura leges actiones,
destinat sa sanctioneze aceste drepturi.
Peregrinii, Ii valorificau drepturile dup legile
lor nationale i dup 5. dreptul gintilor, alai in raporturile dintre ei, cat si in acele cu Romanii. Din
punct de vedere al procalurei, ei Ii puteau valorifica drepturile lor i inaintea tribunalelor dela

Roma. In primele tratate ineheiate de Roma cu

statele vecine, erau prevzuti acesti arbitri (real-

peratores), pentru reglementarea diferenclelor dinIre supusii State lor contractante 19. Streinii erau
numiti si in vechiul drept germanic, tot barbari sau
albani vargangi, advenae eLc. Odata cu. raspandirea
crestinismulul din sentiment de caritate aceastia
doctrinil a discutat i chestiuni de nationalitate, pe
care le-a transformat in probleme de universall:-

tate. Nu este iudeu, nici elin, nu, este rob, nici

slobod, nu este nici parte barbatease6, nici femeiascd; c voi toti unul sunteti intru IIristos Iisus" 2).
Este acelasi universalism ebraic, curAtit ins5_ de
egoismul de rasa.. Legea suprema este puterea, spunea antichilatea; legea suprema este urnilinta si
egalitatea, spune Evanghelia. Erau dou conceptiuni opuse, care au avut o mare influenra asupra
tiintei Dreptutui. Dreptul nu, este ea focal, care
arde la tel in Persia ca si in Grecia. El se mode1) P. F. Girard, Manuel lmentaire de Droit'Romain, p. 111.
Apostolul Pavel in epistola catre Galateni, cap. III,

2)

vers. 28.

www.dacoromanica.ro

131

,leaza dup moravuri i evoluiazd dupa conceptii.

Dupd razboiul mondial, tratamentul streinilor a
_lost influentat In dou5. directiuni opuse: la inceput
o bunAvointa necontrolatA in a-i primi pe teri;
toriul Stalului; aslazi insa toate popoarele lucreaz5.

ca s se inconjoare de bariere i sa alunge

ele-

mentele streine.

Toti streinii aflatori pe pamantul Romaniei, se

bucurA de protectiunea data de legi persoanei i
averei in genere. (art. 9 Constit.J)_. Ei au exercitiul
tuturor drepturilor civile ea, i RomAnii, nedoban, dincl drepturile politice decait prin impam.antenire.

(art. 7 si 9 din ConsW. Streinii n'au dobndit

niciodata calitatea de Romani ,prin stabilirea in
tall, fall spirit dei reintoarcere 10. Ei nu pot fi
. admisi in functiuni publice cleat in anumite cazuri exceptionale i anurne slatornicite de lege. (art.
8 al. ullim din Conslitutie). Deasemenea se bucura

de liberlatea individuala (art. 11), de constiinth 1

a cultelor (art. 22), precurn si de toate drepturile
garantate prin Constitutie. In privinta achizitioilarei de bunuri, s'a facut o distinctiune intre bunuri
urbane si rurale. Streinii pot dobandi bunuri urbane, nepuland insd achizitiona sub niciun titIu
imobile rurale, nici prin succesiune abintestat, sau
eslamentara. Prin imobile rurale se inteleg toate
bunurile situate in comunele rurale, adica nu namai
painAnturile, dar i cldirile, velnitele, fabricile elc.
Malta Curte analizand art. 7 si 5 din Vechea Constitutie, combinate cu princip&ile legei, rurale din
1864, eat si din acelea ale dreptului comun, constatA

cA prin imobile rurajo se inteleg toate cAte sunt

.

situate in afara de terioriul comunelor urbane.

Prin urmare, nu se poate pretinde c un pAmAnt
siluat in afar de o comuna urbana, dar deslinat

-spre a se face pe el clAdiri, ar deveni prin aceasta

1) Cas.

I.

Dreptul din 1895, No. 71, p. 587.

www.dacoromanica.ro

132

urban" 1 Streinii nu au drept deCal numai la valoarea acestor imobile (art. 18 Constil.). Drepturile
anterioare castigate se vor respecla sau se vor ras-

cumpara, (art. 20 din Constilutie). Aceasta dispozitiune fiind edictata inlr'un inleres politic, economic si national, constilue o nulilate absolut si
radicala i ca alare nu poale fi acoperita, oricare

ar fi forma, nici nu poate fi prescrisa, puland fi

invocata de mice persoana interesata, prin urmare

al& de vanzalor, cat si de mostenilorii sai. Col

care a dobandit un asemenea imiobil, pe care 1-a

stpanit 30 de ani si apoi 1-a vandut, poale ori

cand cere nulilatea si a acesleia a doua instrainari.
Vanzalorului nu i se poate opune regula de drept:
quern de eviclione tenet actio ,eundem agentem
repellit exceptio". Nulitatea este virtuala, fiindcd
serveste pe deoparte ca mijloc prin care legiuitorul

propus, iar pe de afta

isi alinge scopul ce
parte prohibitiunea din aceste legi intereseaza (Iirect ordinea publica 2). Intre drepturile de care se
bucura streinii putem enumera 5i pe acela de a
recurge la juslitia tarei, de ca.te ori vor avea dregturi de valorificat, fie in contra unui roman, fie
in contra unui strein, dreptul de a sta in judeca0,
fiind necontestat un drept civil (art. 54 pr. c.).
Streinii sunt supusi in Romania tuturor legilor
polifienesti si de ordine publica, internationala, in
special legilor penale, legilor de impozit, legilor
privitoare la actele starei civile. Streinii declarati
vagabonzi prinleo hotArare judecatoreasca, vor putea fi expluzati conf. tart. 71 din c. p. Daca in
timpul sederei lor in tara ar compromile siguranta
publica, tulburand linistea, pot fi expulzati in urma
unei decizii a Consiliului de Ministri 5i condamnati
1) Cas.
2)

Cas.

1.

Bulet. 1905, p. 1214-15.

Sec.

Unite,

Juris.

Rornfina, din

318, gag. 298.

www.dacoromanica.ro

1922,

speta

No.

133

la inchisoare in caz cnd s'ar reintoarce in tar5..

(Legea asupra streinilor din 7 Aprilie 1881 1; . Aft.

33 din codul austriac cuprinde aceleasi principii,

in plus pe cel al reciprocitgei, pe care ar fi trebull

prevada si legile noastre.

SECTIUNEA a IV-a
Concluziuni asupra dispozitiunilor generale.

Legea din 1924, venea curme un haos", care

stapanea pa.M1 atunci chesliunea nationaliCatei romane, asa cum se exprimd autorul ei in expunerea
de motive. In ce'iMIsur a reusit, vont vedea. Prin-

cipiul de baz; liberlatea suveranil4ei Stalului de

a determina prin lege conditiunile de dobfmdire
san de pierdero a nationalittei romane, a fost
rostit de Ministrul G. Alarzescu la facerea acestei
legi. L-a enun tat his`nu ca unul ce avea putere

sd-1

reafizeze, ci ca un crturar, spunand c nn-i a.partine lui, ci dela Andr Weiss cetire". Aceasta
este slaiciunea firei noastre, de a ne tine ca orbii
de gard. Liberlatea de a reglementa conditfunilo
nationalitAtei romfme, este fAr posibilitale de con-

trol din afar, fiind

o chestiune exclusiv de domeniul dreptului intern al ,Slatului. Se ridicase o

coloanii verlebrala, desi inspiratA de un autor' strein,

care dacil ar fi servit de dreapt matematedt pentru intreagil conslructiune a legei, n'am fi ajuns la
rezultatele de askizi. Ronranului ins ii este greu
pn s'apucd. c de ltisal, se lasil el usor. Un al
doilea punct cardinal enuntat de ministrul justitiei,
dar care urmeazil ulterior a fi verificat, era chesitiunea de a se ti, dacii ne milrginiM strict la aplicarea principiului jus sanguinis, sau facem oarecare concesiuni i cehiilalt principiu: jus soli? Cnd
1) Cf. Reg. din 4 Oct. 1881, Legea asupra controlului
Streinilor din 20 Martie 1915 si cu modificarea din 2 Martie

1921 etc. Cf. si Anibal Teoclorescu, op. cit. pag. 72-52,

www.dacoromanica.ro

134

le facem, determinate de.ce necesitti, de ce consi-deratiuni? Sub acest aspect S'au adus crilice bazate

pe faptul c, intre dispozitiunea art. 2 al. a, din.

cap. I. si art. 9 al. a, din cap. 2, par. 1, ar rezulta un conflict do hationalitate. In adevar, dupa_
art. 2 al. a.: Copiii nascuti, din casatoria unui
roman indiferent de locul 'nasterei lor, deci chiar
in streinatate sunt Romani*dupa principiul jus sanguinis. Streinii nscuti i crescuti in Romania sunt
numai dispensati de stagiu .cand cer naturalizarea
la un an dup majorat. D-1 Gr. Iunian a cerut ea
aceasta sa se aplice i copiilor de Romani nascuti
in slreinatate, care la varsta de 21 de ani s fie
obligati sa fac declaratie inteleg s se folo-

seascri de cetatenia romana. Aceasta pentru a se

evita dubla nationalitate in 'cazul cand asemenea
copii s'ar fi nascut 'po teritoriul un u.i Stat, caretaplic jus soli. Si 'apoi este util i pentru a inlatura
frauda acelora care inteleg A. se foloseasca de dou

nationalitati, luand ce le convine din fiecare. Critica desi intemeiata, n'a trecut in textul legei, care,
este lacunar din acest punct de vedere. Tot d-1
Iunian, a mai obiectat i o inegalitate de tratament
consacrata de legiudor prin raport cu femeia streina casatorita cu un roman, si roinanca ce se ca-satoreste cu un strein. Prima rara nicio discutle
sau rezerva, conform legei romane, art. 4, i pierde nationalitatea de origine i o ia pe aceea a
sotului. Ori e posibil Ca dupa legea sa nationa15,
sa nu-si piardri nationalitatea .Prin efectul crtsrttoriei cu un strein. Si atunci ial c femeia strein
asatorita cu un roman) 'are o dubl nationalitale.
Motiv de criticd a Iextului pozitiv, iari intemeiat.

In sfarsit tot domnia sa, mai invoacd o ultirna

obiectiune tot in legaturri cu aceastA chesliune: ine-

galitatea de tratament intro femeia streinil i cea:

roman. Ultima, la trecerea ;in casatorie cu UIL
strein, conf. art. 38, nu-si pierde nationalitatea ro!--

www.dacoromanica.ro

135

manA, dacA dup legea sotului n'o dobandesle pe

a acesluia; dac i-a rezervat nationalitatea roman
prin contractul matrimonial, sau prinleo declarMie
autentic fcut inainle san cu prilejul contractArei
cAsaloriei. Problema nu are niciun aspect gray i
nu intereseaz decat miscarea femenist 5. internationald, pentru a o deduce in discutiunea Vaduvei
Jalnicei" sau Socielatea Natiundor. La conexare
nu ne opunem, fiindc eine se aseamiln, se adunil
Despre sacerdotii care slujesc la allarul unei asemenea credinte, nu avem decal o impresie, care e
de domeniul constiintei i o expresie pe care le-o
prezentilm: Zeii se asealmin cu adoratorii lor, iar
preotii fac legAlura intre ei, adic nu sunt nici
zei si nici adoratori, ci intermediatori feu sau frtr

folos. In privinta egalilajei celor doua sexe, pe

care tot d-1 Iunian i-o obiectearth Ministrului ca a

promis'o prin art. 6 din Consfflutie, credem ca nu
este in avanlajul femeilor_ spre a o sustine chiar
in materie de nationalilale, "cAci jus el obligati
corelata sunt. Trandafirul miroase, dar si inteap5.,
afar de cazul cand d-1 Iunian se gandesle la vreun
intolerabil privilegiu, care s 'acorde )sexului femenin

scutire de anumile obligatii. Atunci Insi Mire cele

dou sexe, n'ar fi o idenlitate in drepluri si; obligatii
ci numai o tolerabilii egalitale 1).

Legea nu rezo%v chesliunea in privinta nationalitAtei copiilor i nici in ipoteza cand sotul strein
si-a schimbal nationalitatea. In acest caz cum 1.5:mane cu nationalilatea romancei ctisalorit cu Un
strein? Va puLea cas redobandeascrt nationalitalea
roman5 ? Va urma noua nationalitate a sotului?
Chesliuni pe cat de delicate, pe alat de importanle;
Comisiunea de reforin a codului civil de pe hing5,
Consiliul National al Femeilor Romane, care a
1) Cf. M. Of. din 23 Februarie 1924, p. 1555, observatille
d-lui Gr. lunian in Desbaterile Camerei.

www.dacoromanica.ro

136

naufragiat vechiul arl. 19 din c. civil, compusa din

nume asa de strillucite, 'ce imi amintese versul din
V. Hugo:

Car vos noms soul si grands

qu'ils ne sont pas a vous"
trebuia s aita in vedere mai mull. rezolvarea aceslor chesliuni, decal. egahtalea deplimi a celor
dou sexe 1).

CAP. al VIII-lea

Naturalizarea
SECTIUNEA I-a
Conditiunile naturalizarei.

Naluralizarea ocupa un loc aparte in nationalitatea romnA prin aceea "ca ea trebue cerubl, iar Statul are deplinA liberlate s'o refuze, chiar dacil streinul indeplinesle Wale conditiunile cerule de lege.
In schimb alunci cand este vorba de nationalitalea

de origine sau do aceea, care se dobandeste prin

beneficiul legei ,vointa individului nu. oacil niciun
rol si Statul este obligal s'o aeorde tutaror acelora
care se gilsesc in, siluatiunea prevdzidil de lege 21
Potrivit prevederilor constilutionale, legea fixeazA
in arl. 7-10, conditiunile care lrebuese indeplinite
de solicilatorii cetAteniei romne. 0 serie de prim
cipii noi s'au pus, MAL de fond ca: 1.) acordarea
naturalizilrei de dare Consiliul de Ministri; 2) producerea de efecte coleclive; 3 retragerea naturali.zArei in limp de razbodu; 4) pierderea nationali1) Cf. A. Teodorescu: Chestiunea nationalitatei femeei romane maritata cu un strein. Curierul judiciar No. 13, 13. 194-95.
,

2) Al. Juvara: Dare de seama in Curierul judiciar, No. 19

din 1926, pag. 133.

www.dacoromanica.ro

137

tatei de origine a streinului; 5 dovada mijloacelor

de existenta; 6, schimbarea conditiunei juridice a
femeei mat-nate; 7 suprimarea recunoasterei ea
mijloc de redobandire a celateniei ronnne pentru
Romanii de origine. Celelalte ,doua conditiuni de
slagiu i bune purlari, erau principii cunoscule Si
legislatii anterioare. In privinta primului aliniat din
art. 7, s'a fault discutiune dacii legiuilorul a inteles
sA ceara majoratul (lei 21 de ani dupa legea nba.tra, ori a avul in vedere i legea streinului, ce
rand deci in aceasta ultim ipoleza dublu majoral?
Unii comentatori an dedus c textul in mod implicit a avut in vedere i majoratul streinului dupa
legea sa nationala, fiindca art. 7, in al. 2, ii impune
streinului sa dea o declaratie autentica, conf. art.
21 ca se leapiida de cetatenia streina. Old au conchis sustinatorii
acestei pareri, cii o atare de-

claratie nu poate fi data de strein, decal daca a-

cesla este la o varsta cand dupa legea sa nationaja

este capabil sii Mat un asemenea act. Iata cum in.

mod necesar, streinul va trebui sa fie major nuk

munai dupil legea romana ,dar i dupa a sa, nationala. Declaratia de renuntare la nationalitatea de

origine a streinului, reprezinli nn act cugetat si

care nu poale fi facut de un incapabjl, un minor.
Adversarii acestei opMiuni '21, au sustinut dimpotriva ca prin art. 7 al. 1, nu se cere streinului 'majoratul decal dupa legea noastri. Daca legiuilorut

ar fi von, sii ceari un dublu majorat, ar fi trebuil

s'o spunil in al. 2, urmillor, nu sil lase ca sa &ducern noi din al. 1. In sprijinul primei pareri instl
c1-1 Maxim mai invoaca i al. 6 din art. 7, 'clupil care

streinul trebue sit fi pierdul nationalilatea sa de

origine, s'au s'o piarda prin efeclul dobandirei ceCf. D. G. Maxim: Naturalizarea in Romania, p. 42.
2) Alfred Juvara: Dare de seami in Curierul judiciar din
1)

1926, No. 9, 129.

www.dacoromanica.ro

138

tateniei romne. Iat deci c declaratiunea pe care

o face streinul in forma autenticA a fortiori, implica deplinA capacitate pentru a exprima valabil
Un atare consirntamant. In ipoleza cAnd o asemenea declaratiune streinul ar fi facut-o inleo epocit
cand dupA legea sa nationala era minor, ea este
nulA si de nul efect i p cale de consecinta
jurnalul Consiliului de Ministri, dimpreuna cu toale
lucrrtrile de naturalizare. Deaceea d-1 Maxim este
de pArere cri textul bu pricina lrelme inlaturat,
dupil cum a fost inlaturat de calre Senatul francez
in 1889, cnd s'a .propus un text analog de care,
d-1 Batbie. In sistemul contrar al d-lui Prof. Alfred
Juvara se face o dislinctiune, impArtind streinii in
doua categorii: a) Streini a cdror lege nationala
le permile srt dobndeasc i o a doua cetrttenie,
frtrA s'o piarda pe cea de origine, dupa exemplul
legei germane: Delbriik. Si al. 6 din art. 7, ntnnai
pc acestia i-a avut in vedere, pentru a evita pericolul unei duble nationalilati si Mai ales din bonsideratiuni de ordine public i de interes national;
b) 0 a doua categoric in care infra streinii ce dupai
legea lor nationala nu pot pierde cetri.tenia de ori-

gine, sau se cer conditiuni foarle grele pentru aceasla. Fata cu ei, al. 6 din, art. 7 nu s'aplicA
ca Mare ei pot fi naturalizati i fara indeplinirea
aceslei conditiuni. De aci .concluziunea c legea nu
s'aplica fatri de toti streinii. Din aceastri tez5. a 4-lui
Maxim si anlileza a d-lui Prof. Juvara, sh" dilatant

a stabili o sinlezA cu tendint de apropiere calre

una sau alta, care ni se va pdrea mai inlemeiaLa._
VArsla de 21 de ani impliniti era cerutrt si de legea

belgianrt din 22 Sept. 1835, care prevedea dourl

categorii de naluralizari: mare si mica. Ultima&
consideratA ca naturalizare ordinara nu se acorda
decAt aceluia care implinise 21 de ani i locuise
incri alli 5 ani in Belgia. Naturalizarea era po
atunci un act rar i izolat. De cAnd conflietele

www.dacoromanica.ro

139

Intre State au devenit mai frequente, de atunci i.

naturalizarea a luat o proportie mai mare. Emigrantii par.asindu-si vechea lor .patrie, inteleg s.
dobAndeasca o alta noua. 'Au dreptul? Pot sa ruprt

prin vointa lor lantul care-i leaga de painantul

natal? Cand numrul celor care emigrau era prea.
mic, Statul nu reclama 'niciun drept asupra lor.
Cnd insa numarul lor a crescut i Statul presimtea o saracire a 1iii prin imputinarea supusilor,.
atunci a inceput lupta intre prMcipiul feudal al
legamntului de pamnt i liberlatea, individuala..
Ultima a triumfat si odata cu ea si naturalizarea a

luat o importanta pe care n'o avea in vechul

Fiind vorba, de libertatea individuala, ca

drept
bath' a principiului naturalizarei, legiuitorul din ra-

tiuni superioare trase din nevoia de a proteja pe

incapabili, fie in interesul general a ordinei publice, poate s edicleze anumite reguli imperative
pe care supusii nu pot sa le calce. In uncle legisla-.

tiuni streine: germana, austriaca, ungara se cereca streinul care-si schimba nationalitalea sa fie
capabil, sau s aib aulorizarea reprezentantului
legal. Legea romand ins, prin aril. 7 al. 1, a inlaturat incetatenirea cand solicitantul ar trebui sAl
aiba aulorizarea unui reprezentant legal, deoareceincetiltenirea implic maturitatea de gandire. Aceste

observatiuni le gasim in expunerea de motive, de

uncle rezulta neindoios c5. legiuitorul n'a inteles
ca minorul strein sa poala face declaratia de renuntare la cetAtenia sa de origine prin abilitarea tuto-

rului sau a allei persoane, fiindc ministrul de

Juslitie, autor al legei, a afirmat categoric, ea o

asemenea reprezentare nu este admisa in legiea romn. Astfel ca sustinerile d-1 Prdf. Juvara cad:,
Desi majoratul face parte din chestiunile care formeaza statutul personal al streinului i deci ar IL
1)

Cf. F. Laurent: Dr. ciy. international, p. 311, No. 174..

www.dacoromanica.ro

140

trebuit luata in consideratie numai legea sa totu5L

venind in concurent cu un inlet-es de ordine puUtica, legiuitorul I-a silit sl cedeze priiicipiului teritorialitatei. Astfel ca sub acest aspeA, legiuitorul
roman, nu se mai preocupa de valabilitatea sau nevalabilitatea declaratiei autentice de lepadarea strei-

nului de cetitenia sa de origine, prin raport cu.

legea lui, ci numai constala dacii acesta are 21
de ani impliniti si daca prezinti o declaratie au.-

tentica de lepadare de cettitenia sa de origine. Prin

raport cu legea teritoriali, adica legea romana,

aceasta declaratie este valabili, cel care a dat-o
avand capacitatea pentru a renunta i contracta o
notta cetatenie. Chestiunea este numai daca jude&Morn sii fire5ti ii primesc o atare declaratiune
fari abilitarea unui reprezentant legal 5i atunci negre5it cii streinul nepuland satisface aceasta conditiune, i se refuza incetiltenirea, care nu este un

drept al salt, ci o favoare a Statului roman. Favorurile se dau numai .cand este posibil, in caz contrar se refuza 5i nu se poate nimeni snipilra. Ca
dovada cii legiuitorului i-a fost indiferent ce se
intampla cu aceasta declaratie din pima de vedere
a legei 'interne a streinultii, e ca dispune printr'o
norma disjunctiva: sit prezinte o declaratie de re-

nuntare la celitenia tarei sale, sau sd o piardd

prin efectul dobdndirei celei rornane. Ceea ce intereseaza este aceastil pierdere 5i prin raport en

legea romana, indiferent de vitiul de care ar fi

afectata aceasta declaratiune de vointa dupil legea

sa. Textul Insii nu poate evita dubla nationalitate
oi apatrizia. Faptul dobandirei nationalitatei romane poate rimane inoperant fata de nationalitatea de origine a streinului, fie ca acesta este oprit
de legea sa de a-5i schimba nationalitatea 5i dobandirea alteia, nu atrage pierderea acesteia ,fie cii
declaratia de renuntare Au-5i produce erect juridic,
dupa legea sa, ea fiind mita. In ambele cazuri strei-

www.dacoromanica.ro

141

nul se bucurii de dou'd celAtenii. Apoi, legea cera.nd.

intai lepildarea de eetatenia de origine i nega-

rantand acordarea celei romane, In caz de respingere rmane solicilatorul a-palrid. Comisiunea 11
boleazA in noua ceLAtenie, dar zile nu-i chi decal
Consiliul de Alinistri, care este suveran in apreciere
s i le i ia. Un cetAtean auslriac naluralizal in
Romania, va avea o dubl nationalilale: pe cea de
origine, pe care do poate lepfida decal diVa 21
de ani imp1inii i pe cea roman dobandlia la 21
de ani. Dela data inregislrhrei acestei declaratiuni
de pierdere a nationalilatei de origine insotila de
celelalte acLe dovediloare de: mijloace de intretinere, bune purlri, incepe sa curga stagiul cerul
de art. 7, al. 3. Aceasl manifestare de voinp. nu
trebue sa fie confundal cu cererea de naturalizare.
Manifeslarea de voint relativ la pierderea cetteniei de origine s face la inceput, pe and cererea de naturalizare nurnai dupAce s'a Implinit
stagiul, ori s'a cerut i obtinut prin cerore separaVt.
dispensa de stagiu. S'a incercat i reusit ca s se
fad' distinctiune intre: dispensa de stagiu i sounerea la stagiu. Cand Comisiunea de naturalizAri
este esizai cu o cerere de naturalizare si cu una
de dispens de stagiu, deciziunea sa prin care dispune Ca solicilatorul sl fie supus la stagiu nu rezolvA implicit cererea de dispens i nepronuntarea
sau nemotivarea respingerei acestei din urm ce-

reri conslitue un vitiu de naturd a atrage CasaIll. In interpretarea,a,rt. 7 Malta Curte s'a pronuntat in cloud sensuri contrare. Prima data in 15
Noembrie 1926, cand a stabilit in Mod categoric,.
Ca in cazul cand comisiunea de natnralizare nu
se conformeazil dispozitiunilor din textele legale,
in baza ciirora ea functioneaza, incheerea ei poate
fi atacatil cu recurs penlru violarea legel. Si a idoua

rea"

1) Cas. 111, 15 Noev. 1926, P. R. 1. 152 din 1927,

www.dacoromanica.ro

142

oard, la 23 Martie, 1933, cand a stabilit contrariu,

rfp Comisiunea de naturalizare nu este o instanta
de jurisdictie, cu atributiuni de a trarisa liLigii, ci
un organ consultativ al puterei executive, chemat
sa-si dea avizul asupra fiecarei cereri de naturali
zare cu privire la indeplinirea conditiunilor legale
de stagiu, puland opina pentru reducerea sau dispensa de stagiu, Ord ins ca avizul sau opiniunea
sa aiba un caracter Obligator, cum au holararile
instantelor civile i penale i fara a putea produce
vreun efect asupra situatiunei petitionarului, Mato
timp cat ele n'au fost insusite de Consiliul de Mknistri 1.), In chip firesc, oricine Ii pune intrebarea:

dupa ce am adunat probele legate prevazute de

art. 7, inaintea cui ma duc cu ele i ce pulere are
acel organ insrcinat cu examinarea lor ? In caz
cand cel ce are puterea ar fi inclinat sa abuzeze
de ea, ce cai de atac am i cui ma pot plange?
Inainte de a trece la examinarea procedurei i
organelor acordarei naturalizarei, sa cercetam sumar si dobandirea nationalitdtei prin beneficiul lcgei

Naturalizarea inseamn concesiunea particulara

a calitatei de national, facuta de autoritatea coinpetenta streinului care o,cere. In acest caz, am artltat, ca naturalizarea presupune o cerere din care se
constata vointa celui naturalizat, a carui libertate
individual trebue respectata. Mai este insa i un alt
mod de dobandire a nationalitatei: Statul poate
in urma fixarei unor norme generale, sa declare
c orice individ aflat intr'o anume situatiune determinata de lege, va deveni nationaluI san; aceasta
dobandire a nationalitatei se numeste prin beneficiul legei. Rezult deci, cit in principiu, nationalitatea se dobandeste in acest mod, ca orice drept,
prin indeplinirea unor conditiuni prescrise de lege
-In mod general.
1) Pand. Sapamtina1e, 1936, Cas. III, pag. 551.

www.dacoromanica.ro

143

Trebue faculd insa o distinctitme: printre conditiunile legate, poale sa figureze i manitestarea
,expresil a vointei celui interesat, care in cele mai
multe cazuri va fi formala si va constitui o alegere
holaratil; alunci zicem ca suntem in fata miei dobandiri volunlare a nationalitatei prin benefichil
legei, libertatea individului nefiind cu nimic atinsa.
Dinpotriv5, nationalitalea se poato acorda i fara
a fi nevoe de o astfel de Manifestare a vointei din
parlea celui interesat, ea rezultnd numai dintro
anumild siluatiune data, de fapt i de drept si alunci spunem Ca suntem in cazul unei dobAndiri.
automate a nationalitatei prin beneficiul legei. Aiceasta la rthildul sau, prin raport cu indiVidul, sa
.sub-imparle in cloud calegorii: prima, cnd i so
cid un lermen oarecare pentru a renunta astral hi.
nationalitatea dobandita automat prin beneficiul legei;

si a doua ,calegorie, cnd individul nu aro

aceasta posibilitate dela lege. In primul caz, principiul liberltei individului do a nu-si schimba nationalitaleea este observat, caci.nerenuntarea la nationalitatea astfel dobandit, este o dovada ca acorda-

rea ei chiar in mod autoMat, s'a polrivit cu inlentiunea sau vointa celui interesal. In a doua ipoleza
"insa, alunci cnd nu se lasa individului niciun termen pentru a--i manifesta sau nu vointa de rei-nuntare, avem intr'adevar o violare a liberlatei celui interesat sa renunte la o asemenea nationalitate.
Doctrina condamna o atare ,violare. Un Stat nu
poate s impund nationalitatea sa streinilor, in conira vointei acestora, numai pe simpla consideratiune, c ei i au resedinta fie chiar permanenta, pe
teritoriul sau" i). In acest caz, nationalitatea ar
tinde sa devina tin dorniciliu fortat, jus domicilii,
'hind un mod de dobndire a ei, fara rezerva drep1) Harvard, cit. de Lapradelle et Niboyet, in: Rep. de dr.
dnternat. vol. IX, pag. 283, No. 80

www.dacoromanica.ro

144

tului de optiune sau alegere. Aceasla procedura s'a

aplical in Slatele Americei latine, care admileau

ca nationalilatea se dobandeste de p1M drept, de
ciitre streinii ce au o resedinta sau chiar asezarc
definitiv pe teriloriul lor, ori proprielati imobiliare, fie e au contractat o icasatorie cu o 'nationala
sau pamanleanca. Aceasta procedura de impamanlenire a Americei latine, a alms prolestul St. Unite
si a .celor europene. Interesele Slate lor au inlesnit.

totdeauna desvollarea principiului libertatii si in

aceasta directie s'a indreptat i evolutia legislativa.
Stale le care practicau dobandirea fortatil a nationalitatei, ca Venezuela, State le Anglo-Saxone s. a., au
simtit nevoia sa renuMe la acest sistem1).
Legislatia noastra, incepand en principiile de baza
puse de art. 7 din Constitutie, cat si art. 1, 2, 3
si 5 din legea dela 1924, respecla aceasta libertate

individuala, chiar cand acorda nationalitatea romama de drept sau prin beneficiul legei. Singura
ohiectiune, care i s'ar pulea aduce legiuitorului roman, c nu respecla aceasla liberlale individuala,
este atunci cand acorda nationalitatea romana prin
efectul legei femeei streine casatorita cu un roman.
Legea nu cere nicio declaratie din partea ei, ca si
cum liar avea nicio vointa ile exprimat.
SECTIUNEA a 1I-a
Organele naturalizArei.

Prin schimbarea sislemului de naturalizare ;con-

form art. 7 din Constitutie, aceasta se acorda de

Consiliul de Ministri, numai daca Comisiunea care
functioneaza pe langa Minislerul de Justitie 10 (IA
avizul, ea solicitatorul indeplinesle conditiunile cerute de lege. Acest al doilea organ, numit: Qomisiunea de naturalizare, se compune din magistrall
superiori ai Curtii de Apel din Capita l5. Funetiunea
1)

Jdem, ibklem, pag. 284, No. 81.

www.dacoromanica.ro

145

sau rolul acestei Comisiuni ,esle prevazut de art.

11 din lege, care spun() Ca ea se ocupa. cu. parLea
juridica, facand constatari i apoi aandu-si avizul
cu majoritatea de voturi a membrilor care o coinpun, daed solicitatorul indeplineste sau nu conditiunile legei. In caderea cornisiunei vine si avizul de
reducerea stagiului, sau chiar a dispensei de stagiu,
conf. art. 8, dispens, ori reducere pe care o dd
Consiliul de Ministri, dupd avizul comisiunei. Pentru o buna adrninistratie, s'a dispus ea aceasta comisiune sa funetioneze pe langa Ministerul de hislifie, ca sa aibd la dispoZitie organele ajuMtoare

fara a fi nevoie de constituirea unei noi si costisiWare administratiuni (art. 12). Importanla este si
dispozitiunea cuprinsd in art. 14 din lege, dupd care
comisiunea nu poate lucra, nici lua deciziuni decat
cu majoritatea absolula a membrilor care o compun. lnleadevar, naturalizarea este o chestiune prea
importanta, pentru a se da posibilitatea la constatari, ca un strein indeplineste conditiunile legate,

eand nu au lost prezenti sau nu s'a obtinut cel

putin volul favorabil al majoritatei absolute, tinandu-se seama in stabilirea acestei majoritti, nu
de numdrul membrilor prezenti, ei de nutharul total
al celor ce compun ,Comisiunea. Asa se explica
cuvintele: majoritalea absoluta a membrilor care
o compun" 9. Ultimul alineal din arL 14: Paritatea Se inlerpreleaza in .favoarea cererei", a lost
adaugat la comitetul delegatilor, .prima redaetare
fiind in sensul contrar i anume ea cererea se re(spinge, nepuland fi reinoit dead conform art. 25
din lege. Iata un prim aspect al Comisiunei de naluralizare, asa cum rezult din lege si parerea ministrului despre aceasla institufie infiintat prin
legea sa. Daca cereetarn termenii care definesc acti1)

Cf.

M. Of. din 23 Febr. 1924, Desb. Parlamentare,

Exp. de motive, p. 1539.

www.dacoromanica.ro

145

vilatea acestei comisiuni, gasiin c operatiunea pe

care o face ea se nurneste: constatare", conform
art. 7 din Constilutie, combinat cu art. 8, 11 si 14
din lege. Iar instrumentum probalionis al acestei
constatari, se cheamil: .,aviz conf. tart. 8; deciziune"
cond. art. 14 si incheeri scrise i motivate", conf.
art. 15. Notiunile se redau prin cuvinte. Este primul

proces de abstractiune si de sistemalizare a reprezentarilor. Acest proces de simplificare deosebeste

pe omul de sliinta numil: botanist", de gradinarul,
care cunoaste toate plantele ,dar prin reprezentare,
iar nu prin clasare si sistemalizare sliintifica. Din
cxpresiunea termenilor, natura rezultalului aetivitatei comisiunei, pare a fi mai mult de ordin administrativ, decal: judecatoresc. Daca ne raportam la
functiune, care dacd nu creeazil, desvolt i defineste organul, aceasta este tot de naturti admini.strativa. Inteadevar, ministrul afirma cii pentru 0
mai buna adrninistratie aeeasta comisiune functio-neaza pe langa Minislerul de Justitie. Spune-mi cu
cine te insotesti ea sia-ti spun eine esti! In ea dired-

torul general al afacerilor judiciare, tine loc dei

secretar, iar nu de grefier. Functionarea ei pe lnga
Ministerul de Justitie, iar nu Cur Lea de Apel, s'a
fixat pentru a inlatura instiluirea unei noi si costisitoare adrninistra(iuni. $i atunci daca cochilia in
care functioneaza aceasta comisiune se cheoma administratie, rezultalul functionarei ei nu se va chema act administrativ? Credemj ca ch.! Din roaclele
ci o veti cunoasle pe ea. Au doara culeg oamenii
strugurii din scaeti, oi smochine din ciulini?" 1.1.
$i acum ce fel de act administrativ: de guvernamnt

sau de autoritate?. Art. 15 rezolva problema: Incheerele comisiunei se vor da inlotdeauna in scris
si motivat". Incheerele comisiunei sunt suscentibile
de cai de atac, tocrnai fiindca sunt motivate. Un act
1)

Evanghelia dupd Matei cap. 7 vers

www.dacoromanica.ro

16.

147

administrativ, daca legea cere ca el s fie motivat,

-atunci' implicit el poale fi discutat.pe cale contencioasA, ca act administrativ de autoritate Numai

asa, aceste motive pot fi apreciate i disculate.

Hauriou crede cA chiar nu ar exista acte administrative discretionare, ci numai o oarecare putere

discretionarA a administratlei, cAnd face uncle aprecieri de oportunitate a mAsurilor administrative.

AceastA putere este cliscretionarA, pentruca jude, cAtorul administrativ nu este judecAtor de oportunitate. Apreciereea oportunitatei este lasata in intregime administratiei active. Ea constitue domeniul
sAu rezervat. Legalitatea i moralitatea adrninistrativA nu stint discretionare, ele sunt obligatorii. Discutiunea legalitAtii actului apartine judecAtorilor,
pe cand discutiunea acestor motive le scapA2!). In
regimul actual al contenciosului ,la noi, dominA
ideea de restabilire a starei legate si r?nararea prejudiciului cauzat. Actele administrative ori sunt legale i atunci se mentin, ori sunt abuzive si atunci
se InlAturA. Activitatea judecAtoreascA a Contenciosului nu este decat introducerea in viata admini;

-strativA a legalitAtei. Si atunci dacA Inalta Curte

prin decizia citatA, a stabilit: c Comisia de naturalizare nu este o instantA de jurisdictie, cu atributiuni de a transa litigii, ci un organ consultafiv al
puterei executive, chemat sl-si dea avizul sau opliniunea sa. CA acest aviz nu are caracter obligator
'sau sanctionator, cum au hotArArile instantelor civile i penale. CA atributiunile pe care le indeplinese magistratii din com(isiune, n'au caracter judiciar in spetA, desi existA i comilsiuni unde activi-tatea Imagistratilor are un asemenea caracter. Atunci
Incheerele motivate a acestei Comisiuni de naturalizare, nu au nici caracterul i nici efectul acestor
1)

S. 1903, 111, 113, cu o not de M. Hauriou.

2) Ed. Laferriere, cit. de Hauriou, in nota cit. anterior.

www.dacoromanica.ro

148

hotarari. Ele nu pot intra in contirmtul slerei recursului de ordin Constitutional, conf. art. 103 dim
Constitutie, ci in acela al anularei in Gontenciosul
administrativ, a carui sferil este mat larga, avand
menirea sa adanceasca i sa clarifice ideea de restabilire a starei legal; a dreptului vciteimat. Mick
streinului i se lezeaza un drept sau un simplu interes prin respingerea cererei pentru. neIInplmira
conditiunilor cerute de art. 7, de aceast chestiune
va depinde intreaga problema a admisibilitatei si
acestei ultime &di de alac.

Naturalizarea nu constitue un drept; autoritatea

publica este libera s'o acorde sau nu dupd apreciere 1`. Unii autori o considera ca un act de ga,
vernamnt (contra: Pillet, I, p. 212, No. 10(J). In
mice caz, acordarea nationalilatei are un caracter
politic. Se ridica apo i chesliuned actelor administrative rh-eparatorii, cad daca Comisiunea de naturalizare nu are decat o activitate cu titlu preliminar i in mod preparatoriu, atunci singurul act

atacabil in contencios este jurnalul Consiliului de

Ministri, care are un indoit caracter: a) unul politic
ii discretionar In continutul caruia intra chestiuni
de oportunitate, inatacabil in justitie; b!) Si un al"
2-lea aspect prin raport cu legalilatea actului examinator al Comisiunei, care sub aceasta lature cade
In controlul justitiei. Rezultatul este un amestec
juridic cu totul hibrid, caci in sfera aceleeasi no
tiuni: Jurnalul Consiliului de Ministri, avem un
continut diferit: politic, discretionar si legal, controlabil in justitie 2). In intentia legiuitorului n'alost tendinta de a creia o singura notiune cu acest
continut mixt. inadmisibil in logica, ci dou notiuni
Cu continut deosebit ii cu sfere delimitate: jurnaluir
1, 211, No. 99.
2) Cf. si: decretele de expulzare si extrgdare; de dizol-

1) Pillet,

varea persoanelor juridice.

www.dacoromanica.ro

149

-Consiliului de Ministri nemotivat (art. 18) si In

-cheerea Comisiunei de naturalizare in. scris i molivata (art. 1.5). Streinul pentru a lexercita actiune in
-contencios contra jurnalului Consiliului 'de Ministri in ceea ce priveste caracterul de legalitate,
trebue sa aiba lezat un drept, iar nu un simplu. interes. Ori naturalizarea este o favogre a Statulni,
iar nu un drept al solicitatorilor. $i al doilea, este
necesar ca toate cererile de naturalizare s ajunga
la Consiliul de Ministri, ,pentru a se da jurnalul de
admitere. sau respingere. Dificultatea serioasa de
'data aceasta o provoaca art 19, care lasa la latituclinea comisiunei, ca cereride pie care le apreciaza

prin incheerea sa ca nu indeplinesc conditiunlle

legate sa. le .pun in sertar, ne mai inaintandu-le
Consiliului de Ministri. In acest caz, refuzul Corni-

siei de naturalizare nu poate fi atacat cu actiune

In contencios, deoarece art. 2 din legea conteiiciosului administrativ declara ca actele privitoare la
naturalizare scapa cenzurei justitiei t).
Sunt doita. surupuri: Consiliul de Ministri, care in

actul respingerei nu poate fi controlat de Justitie;

Aar cat priveste cel de al doilea, in drumul pe care
a pornil acum Inalta Curte, tinde sa-1 faca dupa
-chipul i asernanarea celui dintai 2). Geniale greseli
ale legiuitoruhii roman schimbator de sisteme si
.

nepastor de datine: Romanul s'a nascut Geniq

Pustiu". Cateodata insd a nernerit-o bine in grese-

hie lui. Numai daca s'ar pastra acest bine. PAna

acum Inalta Curte chemata s se pronunte in Sec"tiuni-Unite asupra neconstitutionalitatei art. 7 si
urm. din legea dela 1924, Inca nu si-a dat parerea.
1) Cas. III, Dec. 4o. 543, 4din 22 Martie 1933, in P. S.,
1934, p. 179.
2 Cf. Cas. III, 23 Martie 1936, publicata in Pand. Siptmna1e, 1936 No. 29, p. 551 si in Curierul Judiciar No. 8,

1936, pag. 122, cu o nota d.e D. G. Maxim.

www.dacoromanica.ro

150

Multe minuni a facut intamplarea cu noi. Poate o

va face si pe keasta, salvandu-ne de blestemul.,
care ne amenint. Un popor nu piere atala cat va_
rmane compus din aceleasi elemenle naVionale.
Dar cand principiul etnic se lasa a fi sleit, atunci
numai atunci momentul caderei si al mortei a
sosil 1).

Organul mend. sa acorde naturalizarea este Consiliul de Minis

(art. 17). El este liber sa refuze
cererea chiar cand solicilatorul indeplineste conetiunile legale, avand In vedere telurile politicei noasire nationale. Jurnalul Consiliului nu este motivat

(art. 18), constituind un act de guvernainant, nesusceplibil de nicio cale de atac 2)).
SECTIUNEA a HI-a
Procedura naturalizarei.

Legea cere streinului care doresle s. obtina nationalitatea romana, sa-si manifeste vointa printr'o
declaratiune data in forma aulenlica (art. 21). Aceast declaratiune scrisa i aulenlica, cum si petitiunea de naturalizare, ca i orice pelitinni si acte, se
adreseaza presedintelui comisiunei pentru conslataT
rea conddiunilor de naturalizare, inregistrandu-se
la secretarialul ei (art. 20). Dela aceasta data incepe
sa curga stagiul cerut de art. 7 No. 3. Declaratiunilesi petitiunile, care trebuesc date in forma autentic

sunt: declaratia pentru obtinerea naturalizrei si

lepadarea de protectiunea streina. Dupalmplinirea
stagiului, streinul va adresa presedintelui Comisiu-

nei o pelitie de naturalizare, Insotind-o de toate

actele doveditoare pentru indeplinirea conditiunilor legate. Cei care and dispensati do stagiu vor1) I. Ghica: Analele Academiei Romne, 1881, seria 2-a,
tom. II-Iea, sectia II-a p. 393.
2) Relativ Ia sistemul naturalizArei acordata' de Consiliuli
de MiniTtri, cf. infra. cap. VI.

www.dacoromanica.ro

151

putea face cercrea de naturalizare deodatA cu decla-

ratiunea de vointil arAlat rdai sus, bineinteles in

formA autenticA. Pentru acestia nefiind nevoe de o
trecere de limp intre manifestarea de voin tA. si cererea de naluralizare, aceste douri manifeslAri pol
fi contopite intr'o singurA declaratiune autenliCA
si adresat presedintelui comisiunei. Presedinlele
Comisiunei primind cererea de naluralizare, va dispune publicarea ei intr'unat din gazelele mai iilspanditc si in Monilorul Oficial. Publicarea pelitiunei

se face pe cheltuiala solicilantului, iar cererea de

naluralizare nu va fi supusA comisiunei, decal dup
ce se va constata ca au ',recut 30 de zile libere
dela data ullimei publicAri (art. 22): Pentru Motmnii de origine, publicatlile'se fac graluit in M. Of.
iar In allA foael im se mai face nicio publicatiune.
Deasemenea si pentru Jurnalul Consiliului de Ministri. S'a fixat un termen de 30 de zile intre ultima
publicatiune i ziva fixata pentru examinarea ce-

rerei de dare Cornisiune, pentru a da putin

i-

nisterului Public, autoritatei administrative centrale

si locale sa faca inlAmpinari i sit dovecleasca cu

acte, ea solicilatorul in realitate nu indeplTneste

conditiunile legei. Asemenea intAmpinAri se pot a-

dresa si direct Consiliului .de Minitri, spre a le

avea in vedere atunci and se va pronunfa si asupra celorlalle conditiuni (art. ,23). Cornisifunea
aduna informatiuni ,dispune facerea de cercetall
printr'unul din membrii sai, sau prin delegatiuni
date membrilor parchetului de orice grad si in fine
poate dispune chemarea inaintea sa a oricarei persoane ce ar putea da informatiuni (arl. 24. Aceste
conditiuni sunt lasate numai la aprecierea comisiunei de constatare. Dacal.comisiunea respinge cererea
pe molly ca solicitantul :nu are 21 de ani impliniti,
ori slagiul efectuat, streinul,va putea adresa o nouA

cerere dupa implinirea vArstei legiuite, sau a slagiului (art. 25)_. Daca comisiunea respinge pentrucA

www.dacoromanica.ro

152

solicitatorul nu dovedeste existenta (mijloacelor de

intretinerea sa si a ;familiei 'sale, cererea se va putea
reinoi 'and se va proba prin acte noi indeplinirea ,acestor conditiuni. Cererile de reducere de stagiu respinse de comisiune, nu Inai pot fi reinoite sub nicio
conditiune, deoarece in acesle cazuri Cornisiunea a
apreciat odath ea solicitatorul nu 'merita favoarea legei si in aceasla situatiune, streinul va astepta implinirea slagiului de 10 ani i va sesiza comisiunea pentru a se pronunta i asupra celorlalle conditiuni. In
fine nu mai pot fi reinoite cererile respinse pentruca
:solicitantul nu are bune purlri, sau c devenind
-cetatean roman ar continua Inca sa-si pastreze nationalitatea sa de origine. In primul caz, se urma-

reste de a se inlatura definiliv cei ce nu pot fi

folosilori tarei, iar in al doilea s se evite dubla

nationalitate 1). Pentruca proeedura ,naturalizarei

-conslitue un act public, care trebue sa fie cunoscut,

prin arl. 26 s'a dispus ea jurnalele Consiliului de

Ministri, prin care se admit cererile de naluralizare
sa se publice in Monitorul Oficial de catre Ministe-

rul de Juslitie, in care scup Consilittl de ninistri

prin organele sale va ingriji sa se comunice aceslui
Minister jurnalele respective (arL 26). Legiuilorul
a avut grija ca si conditioneze primirea calitatei de

eetatean roman de prestarea unui juramant pe onoare i consliint. S'a pus mare bath pe valoarea
morala a juramantului depits pentru paza Constitutiei si a legilor Wei 2 Pentru ca cel incelatenit
.

sa fie legat de noua lui palrie, juramanlul este

cerut sub sanctiunea pierderei beneficiului jurnalului de naluralizare 3 Celatenia rornana nu poate
fi considerala ca dobandita decal, din mcimentul
.

I) Cf. C. Ap. Iasi S.

1926, II. p. 226.
2) Cf. Desbaterile parl.

1,

din

Febr.

1926, Pand. Rom,

d. Gr. lunian.
3) Cf. si expunerea de motive. M. Of. cit. P, 1541,

www.dacoromanica.ro

153

depunerei juramntului 1). Celui naturalizat, i se

elibereazd de calre Ministerul de Justitie o diploma,
care conslat acordarea naturalizarei (art. 28). Din
pullet de vedere al dreptului comparat, procedura
si organele care slatuiaza asupra cererilor de naturalizare variaza foarte mull. Sta. tele se pot grupa

din acest pullet de vedere in 5 categorii: 1) In

prima intra acele in care se cere exislenta unei
legi, precum i concursul puterei executive. Din
aceasta grupa fac parte, Belgia (art. 11 din legea
dela 1922); Bulgaria, (art. 9 din legea dela 1903);
Danemarca, (arl. 50 din Constitutia dela 1915, modificata la 1924; Luxemburgul, (art. 5 din legea
dela 1878); Olanda i Paraguai. (art. 33 din Constilutia dela 1870).
2) Naluralizarea se acorda de seful Statului sau
de corpul constantly, care exercita puterea executiva supremh: Brazilia (art. 69 din Conslautie si
decrelul din 1889, No. 13), Chili, (art. 5 par. 3
din Constitutia dela 1925); ,China, (art. 3 din legea
dela 1929, unde naturalizarea se acorda de Ministerul de Intrene, care yerifica indeplinirea conditiunilor. Columbia, arl. 8 'din Constit. dela 188G,,
dupd care naturalizarea se da prin scrisori acordate de guvern in urma unei cerei ficute la Ministerul de Externe. Si in Costa-Rica este acelasi sistern. Franta prin legea din 10 August 1927, pretinde ca streinul sii faca cerere la Ministerul de
Justitie. Tot astfel si in: Guatemala, Haiti, Italia,
Monaco, Nicaragua etc., naturalizarea se acorda de
seful Statului.
,
3) Naturalizarea se acorda de catre uu secretar
de Stat in: Anglia conf. legei din 7 August 1914,
care dispune ca acesta va acorda certificat de naturalizare oricarui strein ce va prezenta o cerere
in acest scop. Deasemenea in: Japonia, Mexic, Ser1) Trib. Ilfov S. I. 23 Dec. 1927, P. R, 1928 Ill, 71.

www.dacoromanica.ro

154

bia, Turcia, Ungaria etc., naluralizarea poate fi acordata chiar de im functionar adiMnistrativ superior. In Austria naturalizarea, adica concesiunea
Landesbargerschaft" revine compelintei guvernului Stalului federal. (Landesregierung). Dar acest
guvern nu lrebue si acorde naluralizarea unui
strein, inainle de a fi confirmala de Cancelaria federala, ca din punCt de vedere a Federatiunei nu
exist nicio obiectiune. La fel si in Germania, Cuba
Grecia.

,f) In St. UrYile si Argentina, instantele judecMo-

resli decid asupra cererilor ,de naluralizare.

5) In Bolivia si Panama, auloritatile municipale
sunt acelea care acorda cetatenia lor, acelora care
solicild si indeplinesc conditiile legei. In. Franta,
prezidentul republicei statuiazd asupra cererei, in
urma raporlului Ministerului de Justitie. El are
tputere discretionara de a acorda sau refuza cererea.

Refuzul nu are nevoe s ia forma unei deciziuni,

este deslul sa se instiinteze solicitantul de refuzarea

cererei. Deere tut se publica in Bulletin des lois"

e notificat celui interesal. In concluziune, chestiunile privitoare la: organele i procedura natu-

ralizarei sunt destul de lanfurite in textele respective (art. 11-31), Inca .nu au dat loc la nicio
discutie in Adunarile legiuitoare .1). Textele care
ni s'au parut c comporla discutiuni, le-am desvoltat
proportional cu importanta pe care o reclama in
practica acesle probleme. De ,"allfel intreaga lege

este prea simpla, prea clar redactata, nu calca

niciun principiu esential i asa fiind nu poate sd
faca obiectul unor prea largi discutiuni 2). Relativ

la umila noastra. Orere asupra schimbarei sistemului anterior, cu cel de astazi, in care naturalizarea se acorda de onsiliul de Ministri, daca este
1)

Cf. in acela$i seas $i D. Maxim, op. C.

Juvara, C. Judiciar No. 10, din 7 Mart. 1926, p, 146.

2) Alf.

www.dacoromanica.ro

155

gasita in regula de catre Comisia naturalizarei,.

ne-am expus principiile in capitolul VI, la case
facem trimitere 1,. Schimbarea sistemului greoiu.
al imptimantenirei prin Parlament, cu cel accelerat
si pripit al Consiliului de Ministri, socotim cal a
adus atatea zile bune Natiei romane, cate pene de

corb alb vor gsi sustinatorii lui, care astazi ochi

au, dar nu vad ,urechi au, dar nu aud cum eel,
nascuti Romani mor innabusiti de cei facuti romani.
Nava la aceslor celateni proaspeti prin portile larg
deschise ale sistemului actual defecluos, ne-a adus

un puhoiu de nechemati. Fara lrecul, farii buni gi

strabuni, firi eroi legendari, fari generali gloriosa,
fari cantareti inspirati, ei au navalit in Patria noastra pe drmnul influentelor streine. Mande stroinilor i-au facut i i-au zidit celateni romani. Iar
cand fiii buni ai neamului ne mor, semanand cruel
dese prin balranile cimitire, ar fi o ineptie cere,brali sii concepem vreun. soiu de fericire adus dd
acest penorocil sistem. El 'n'a insemnat pentru Natia

romana, decal uraciunea pustiirei! Toate privirile

miopilor nu conteazh ca vederi, hindeii nu au ochii
curati. De va fi ochiul tau curat, tot trupul i to,t
gandul iti va fi hiininat; iar daca nu, tot vei fi intunecat. Daca astazi poslujnicii si zapcii trecutului au
devenit stapanii acestei Natii, se datoreste acestul
sistem fatal, de blestern, ,care a scoborit la fundi
valorile etnice si a urcat sus toate fantomele
grante, toti ilotii, tot Fanarul si mai ales intreg
Canaanul. Cate slugi servile nu gusa cu prisosinta
din mila acestei Natii i tottisi trilese. Et vivant
non ad deponendas ,sed 'ad confirmandas auda-clam"; iar fii ei pier, smulgand scantei palide din
focul aproape stins al vietii! 0, temporal 0, mores !
senatus-haec inteligit, Consul videt, hi tamen vivunt
Publicarea cererei de naturalizare in vederea exer-1)

Cf. Infra: Titlu IV, Nat. rorn. cap. VI.

www.dacoromanica.ro

156

,citrei actiunei populare, nu Are decat un elect

_iluzoriu. Romanul e prea blajin din fire, pentru
.a se pulea revolta cu anticipatie in contra streinului

a carui prezenti pada acum pentru el este inofensiva. Cand ins acesta prinde radacini si se inteleneste aici, abia atunci vede rornanul ceea ce a trecut
cu vederea la inceput. Deaceea ovreii in afaceri se
roaga sa aiba parte de mintea Romnilor dela urma.

Inca aceast inovatiune de ordin procedural era

pe cand nu s'a zArit, azi o vedem si nu e. La o
atare eficacitate, o altfel de caracterizare mai buna
.nici nu gasim.
SECTIUNEA a IV-a
1) Scutiri i avantagii.
2) Cetatenla de onoare.

1) Comisiunea de constatare a conditiilor natura-

lizarei, poate reduce stagiul, .sau a-1 desfiinta in

totul pentru streinii care dovedesc ca stint folositori natiunei romane, sau sunt casatoriti cu romance, conf. arl. 8 din lege. Aici s'a strecurat o nouil
fereastra deschis pentru a Lintra prin frauda in
celatenia rornana. Streinul, in iscop de a inlatura
.stagiul, contracteaza o casatorie ad-hoct i dupil cc
a obtinut cetatenia romana, divorteaza, ramanand

astfel ceea ce n'a fost si nu putea fi decat du pa

stagiu, cetatean roman prin frauda la lege. Stagiul,

nu este o inovatiune a legei din 1924, caci era

cunoscut si in sistemull anterior. Dar usurinta cu

care se acorda dispensa i reducerea de stagiu in
actualul sisLem, aceasta da, este o inovatiune din
cele mai nefericile. Strein 011 natiunei romane
este asa de greu de gsit in prezen i credem ca
va fi si mai greu in Viitor, luck ar fi fost mai
bine ca legiuitorul s treaca sub Were acest eveniment, lasand natiunei dreptul de a-si manifesta recunostinta fat de acei care ea simte ea trebue s'o
-aibd. Asa cum e acum, cadem in tot felul de erezii
partinitoare, inlerpretand aceste cateva vorbe:
www.dacoromanica.ro

157

streini uhui natiunei romne" 10. Dispensa de ,stagiu.!

este fac,uftativa. fiind o chestiune de suverana a-preciere a Comisiunei de naturalizare. De altfel.

stagiu n'are nicio legatura cu putinele principii care
guverneaza chestiunea naturalizarei 2) Este o \raga,
preztuntie de afectiune a streinului pentru tara 3)
sau mai bine zis a intereselor pe care streinul le

are in tura. Ratiunea mai apropiara a stagiului

trebue cautata in sentimental ,de demnitate naio

nala, san chiar de gelozie, justificabila de altfel. Nu

trebue ca natiunile sa-si incredinteze destinele in.

mnile streinilor, Para ca in prealabil SA' nu le N
impus o perioada de calehumenat, de asleptare iii
pragul cetateniei ronane, fiindca ceea ce se ia mai
cu greu, e mai placut si mai pretuit. Slagiul este
consecinta falala a calitatei de strein si nu poiate
sil dispara, asa cum opineaza d. Prof. Juvarg, e
drept in 1926, ci dimpotriv trebue sa se dubleze
cu o perioada egal i clupa obtinerea cetateniei
romne, inainte de a intra in exercitarea unor anumite profesiuni arhipline de naturalizati, asa cum
recent s'a procedat in Franta 4). Art. 9 al. a, din
lege acordii dispensa de stagiu streinilor nscuti^
si crescuti in tara. Mornentul conceptiunei singur
nu poate fi lug in consideratiune, fiindca la noi
textul este formal si apoi este si greu de determinat 5,). Art. 9, prevede reducerea stagiului de drept,,
pe urmatoarele consideratiuni, care figureaza in
expunerea de motive; afectiunea ,prezumata a co-

pilului fata de patria in care se naste. Legiuitorul

1) Cf. polemica dintre D, G. Maxim si Alf. Juvara, CurierulNo. 20 din 23 Mai 1926, p. 309.
2) Cf. Alf. Juvara in polemica cit. si loco cit.
3) Cf. exp. de motive M. Off., cit. p, 1537.
4) Cf. E. Sergent: Etudiants et meidecins trangers en FranceRevue de Deux Mondes, 15 Avril 1935, p. 814.
5) Cf. Weiss, Droit intern. prive,, 1. 82, Cogardan: La na
tionalite pag. 77.
Jud.

www.dacoromanica.ro

158

se vede c s'a Wanda la copiii nascuti dintr'un

roman, care ins inainte de nasterea lor si-au pierdut nationalitatea. Nurnai tinand seama de originea

talalui lor, legea le da pulinta sa devina cetateni

romni dispensandu-i de orice stagiu. In a 2-a categorie (al. 2 art. 9 intra streinii nascuti i crescuti in tara, clac5i la un an dup ce implinesc 21
iIe ani cer naturalizarea, indiferent de varsta la
,

care devin majori dupri legea lor. Daca Inlarzie s'o

faca, .atuncea dovedesc ca nu sunt asimilai i sunt
supusi la stagiu. Fiindcil art. 34 extinde efectul
colectiv al naturalizarei numai la copiii minori, Un
si la cei majori, deaceea legiuitorul pe ultimii ii
scuteste de stagiu. Aceslia dobandesc cetatenia romana numai prin naluralizare proprie.
Naturalizarea Rominilor de origine.
Legea din 1924 a suprimaL recunoasterea natio-

nalitatei romne pentru Romnii de origine, care

.se leapadil de prolectiunea streina. Poarla pe care
aceslia intra in celatenia romana este lot naturalizarea, fiind astfel lralatti pe aeelasi picior de e-.
galilate cu slreinii. Tolusi ,legiuitorul s'a gandit;
ca originea etnica sa fie un crileriu in determinarea
conditiunilor legale pentru a se obtine naturalizarea. Fiecare Stat este suveran s aprecieze eine
merit acordarea cetateniei sale si la noi cxperienta
ne-a dovedit c Romanii,de origine elnica, dar supusi unor slate streine, lepadandu-se de supusenia
-streina au contribuit in mare masuril la progresul
cultural si econonno al Wei. Pe acesle consideratiuni legea dispenseazd pe Rom:Anil de origine,
supusi unui Slat strein de indeplinirea conditiunilor cerute la al. 3, 5 si 6 idin art. '7. Declaratiunea
,de vointa ceruta de art. 7 va trebui sa cu'prinda In
mod expres formula c solicitatorul se leapda de
-supusenia streina. Prin Romnii de origine despre
-care vorbeste art. 10, nu trebuesc intelesi Rornanii
www.dacoromanica.ro

159

care si-au pierdul aceasla calilate, fiindca redobandirea calitajei de roman este tratata in titlul al
II-lea si este supusa unor norme speciale. Suprima-

rea recunoaslerei a lost criticata in Corpurile legiuiloare conslituante, unii fiind pentru mentinerea
ei, fiindcrt recunoaslerea in celtenia romana este

un drepl al Romanulu de origine, pe cand naturalizarea eSle o favoare acordatri streinilor. Nu s'a
t.inut seama insa de aceste obiediuni si recunoaslerea a host suprimata.
2. Cetatenia de onoare.

Legea a prevrizut si cazurile rare, cand streinii

aduc servicii exceptionale tarei. Acestora li se
poate acorda cetritenia de onoare fara alte conditiuni, decat votul Corpurilor degiuiloare cu majoritate de 2/3 si aceasta dupri propunerea guvernului,

sau din initiativa parlamentard. Este vorba deci

de acordarea cetateniei de onoare prin lege si in
mod individual. Nici inleun caz aceastd ceLatenie
nu poale conferi exercitiul efediv al drepturilor pohike, decal dacil beneficiarul renunta la protectiunea slreina si la functiunile publice ce eventual ar
ocupa in tara sa de origine (arL 29 si 30n. S'a mai
prevazut o cetatenie de onoare acordala streinilor
de consiliile judetene sau Comunale, care deasemenea n'are niciun elect asupra nationalitatei (arL 31).

Din punct de vedere al interesului istoric, in

trecut gasim exemple de acordarea cetteniei de
onoare. Asa de pildai la, 4 Marlie 1841, Obsteasca
Adunare a acordat indigenatul Generalului Pavel

Kisselef pentru merile de ordin administrativ si

de organizare a Principalelor. Mai tarziu i-au urmat si alte exemple: Gladstone, Roebuk, Michellet
Quinet, Saint-Marc- Girardin, Allicini i Bataillard,
unii pentru sentirnentele lor filo-rornane, alfii pentru energia cu care au sustinut cauza Principatelor

www.dacoromanica.ro

160

Romane in perioada de framantare dela 1848

dupa aceasta.
Aceste imparnanteniri produceau toate efectele

dobandirei nationalilatei romane, asa eh titularii

lor se bucurau de o dubla celatenie. Pentru a inlatura ne.ajunsurile provenite din aceasta, &a recurs la cetatenia de onoare, ce nu confer- in realitate niciun drept. Cetatenia de onoare, obtinuta
intr'un Stat, negresit ca nu atrage pierderea nationalitatei, fiindca aceasta cetatenie nu asimileaza
complet pe tilularul ei cu nationalii Statului respectiv. In rezumat, ea nu face din streinii chrora
le este acordata, o categorie deosebita de nationali
ei raman tot ceea ce au fost mai inainte, adieg stre,
ini. r).
SECTIUNEA a V-a
Efectele naturaliznreL

Efectele naturalizarei trebuesc cercelate prin

raport cu persoana naturalizatului, cat si a familiei sale: solie i copii minori. Principiul pus de
art. 7 din Constit. si art. 33 din lege, este c naluralizarea aseamn pe streinii care o dobandesc
cu Romnii de origine. Efectele ei nu curg deit
dela; Oata publicarei jurnalului Consiliului de Ministri in M. Of. '0 chestiune delicata se ridiea.
atunci cand este vorba de conditiunea juridicd a
streinului, din rnornentul declaratiunei de lepadare
a nationalitatei lui i pan la dobandirea celei
rornane. Trece un interval de 10 ani, in care streipul feste a-patrid. Cum se remediaza acest hiatus
suparator pentru toti aulorii de drept international privat? Unii opineaza pentru intarzierea, daca
nu suprirnarea declaratiunei ceruta de al. 2 din
art. 7 pana dupd naturalizarea streinului 1). Tex1) CL si Anibal Teodorescu, op. c. p. 83-84.
2) D. G. Maximk op. c. p. 108, reprodus de d. Prof, Alf,.
Juvara, in Curierul judiciar din 1926 pag. 147.

www.dacoromanica.ro

161

tual, d. D. G. Maxim, se exprima mai precis de

cum a lost interpretat de d. Prof. Alfred Juvara,

cad_ domnia sa afirma: Declaratiunea de lepadare sa fie remisa pentru mai tarziu". Din punct
de vedere logic si semnatic, adica a lutelesului
cuvintelor, mai tarziu", nu echivaleaza cu dupa".
Prime le indica o notiune dilalorie. Obligatiunea
de 'a da declaratiunea este prezenta. Darea, ei insa,
este amnata in timp pentru mai tarziu". Pe
cnd, daca d-1 Maxim ar fi intrebuintat cuvantul:
41upa",, atunci intelesul propozitiunei era extinctiv
in loc de suspensiv i (1-1 Prof. Alfred Juvara ar
fi avut loala dreptatea in acest caz sd se exprime,

c darea unei asemenea declaratiuni nu mai are

niciun rost. Tredind la parerea pe care o sustine
domnia-sa, observam ca nu face decal sa opreasca

in loc parerea d-lui Maxim: quae ambulatoria

est" pand mai tarziu", punandu-i in fata un:

usque ad finem". Dupa domnia-sa, streinul nu-si

pierde nationalitatea deca prin dobandirea celei
romane. Ambele teorii, desi par a s.e contrazice,
in realitate se intalnesc la acelasi punct: pierderea
nationalitatei streinului este rezultatul dobandirei
celei romne, in virtutea transplantarei pe Jerenul dreplului international privat, a uraii principiu
elementar de fizicd. Don corpuri nu pot ocupa
in acelasi timp, un acelasi loc in spatiu. Tot astfel
doua nationalitati nu pot ocupa loc in acelasi timp
pe un acelasi individ, ci numai prin succesiune in
thnp. Fenomenul e firesc, fiindca nimeni nu face

schimb pan cand nu ,primeste obiectul dat in

schimb. Ceea ce textul spune: pierderea nationalitatei streinuiui cu anticipatie, realitatea nu poate
confirma fiindch nimeni nu da pasarea din mna,

pe cea din gard. Situatia sa de a-patrid, Statului

nu-i poate vatama, deaceea nici n'a declarat-o ilicita. Persoanele care raman fara nicio nationali-.
tate, au o situatie licit i necontrara ordinei pu-

www.dacoromanica.ro

162

Mice. Aceasta situatiune n'a putut fi evitata nici in

legislatia franceza, care s'a silit pe cat i-a fost

cu putinta a micsora numrul persoanelor fara nationalitate. Totusi legile franceze nu opresc i nici
nu considera ca ilicit ti ca fund contrara ordinei
publice situatia unui strein, care dupd ce si-a pierdui nationalitatea definitiv, n'a dobandit alta
Ca situatiunea e foarte tragica pentru strein. care
este amenintat ca legatia ce-1 proteja pana acu.m,
sa-i refuze orice sprijin, aceasta este conditia fatalil
a calitMei sale. Statul roman nu este cu nirnic
lezat, dar nici vinovat. Ordinea privata a streini-

lor nu intereseaza Statul sub acest aspect, care

nu se ingrijeste deck de salvarea interesului piubile si nu trebue s ina seama de interesele personale ale streinilor. Stagiul trebue sa ramand si
ehiar sa se dubleze, funded nu mai avem nevoe
de alti streini naturalizati. Sunt prea multi si a-

tatia cap avem, cad nu mai pulem strnate de

atata streinatate". Nu trebue s ne yreocupe prea

mult conflictele teorelice de: dubla nationalitate,
a-patrizie, cad acestea nu se yot evita niciodata.
Cand valtoarea vremei cere paine pentru natiune,
nu avem interes s ne mai preocupam de teorii infructuoase si le cozonaci pentru mosafiri". Barele vamale la intrarea in celktenia romana trebuesc urcate, nu scoborale. Teoria cere ca naturalizarea s produe efecte individuate, aceasta ca o
consecinta a naturei sale contractuale. Interesul
familiei i poale al Statului care primeste pe strein,
cer dimpotriv ca naturalizarea s fie colectiVa,
iar principiile in cazul acesta sunt pe deplin satisfacute, daca sotia i copiii minori au facultatea
sa renunte la ace`ste efecte i sa-si pastreze natio
nalitatea pe care o aveau pana atunci. Legea noua
1) Cas. FrancezA, din 1 August 1922, Gaz. du Palais, 1922,
No. 333, reprodusA in jurisprudenta Gen. 1924, s. 1849, cu
o noti de D. Alexandresco.

www.dacoromanica.ro

163

lransrriite deplin drept nationalitatea romanh, atat

soiei cat si copillor minori ai naturalizatula

Femeia imediat, iar copii la majorat, au dreptul
sh opteze i sh-si phstreze vechea nationalitate 1).
(art. 35).
Naturalizarea este periculoash nu fiindch nexasta i copii ajunsi romani ,pe negandite ar deveni mai periculosi Statului, deck tathl care 1,a.
,cerut naturalizarea, ci pentruch s'a acordat mai
mult decal s'a cerut. Pe o singur cerere semneath
-unul
Cei.

i aduce cu sine in cettenia romanh 10.

9 indeplinesc conditiunile eerute de art. 7,

numai sotului sau tathlui? Deaceea d. Maxim, del

,data aceasta de acord si cu d. Prof. Juvara, au

cerut ca Comisia s examineze aceasth conditiune
de bune purthri i pentru sotie i copii. Dease-

rnenea nici copiii naturali a unei 'mame streine,

n'ar fi trebuit s capete nationalitatea romanh, desi

textul vorbeste numai de copiii tathlui. Relativ la

facultatea rezervath romancei de a-si phstra nationalitatea romana chiar chshtorindu-se cu un

strein, trimitem la cap. VII, sect. IV-a 2). Pentru a
termina discutiunea asupra efectelor naturalizhrei,
red5m pe scurt un caz exceptional de conflict de
"legi, in materie de divort, in ipoteza posibil cancl
ar exista deosebiri intre legea femeei rmash strein i aceea a bhrbatului devenit roman prin na-

turalizare. In ipoteza cand legea nationalh a fqmeei rhmash streinh nu-i permite i sotul naturalizat roman, vrea sh divorteze, poate sh aibh
actiune? Pentru a evita un atare conflict legiuitorul

nostru a admis efectul colectiv al naturalizdrei.

Sotia putand sh-si phstreze nationalitatea de origine, numai daca va vrea sh divorteze accepth
naturalizarea romand dobandith de sot. Dar In
-ipoteza cand sotia nu voeste sh divorteze si pentru
1) Cf. Alf. Juvara: Curierul judiciar 1926, p.
2) Cf. infra. pag. 133.

www.dacoromanica.ro

149.

164

aceasta intelege s-si rezerve nationalitatea .sa de

origine, de ex. cea italian, ca.ci in legislatia italian divortul nu-i admis, sotul naluralizat roman
poate divorta? Unele instante adnntand teoria teritorialitAtei legei in malerie de divort, s'au pronuntat in sens afirmativ. In urma conventiei dela
Haga incheeatA. in 1902 si ratificatri de Stabil
roman in 1904, solutia sa transformat in negativrt, cad. art. 8 din aceast convenlie spune: cnd
sotii nu au aceeasi nationalitate, ultima lor 0gislatie comund, va fi considerat ca legea lor
national pentru aplicarea articolelor precedente",
sau cu alte cuvinte sotii din exemplu dat nu mai
pot divorta, eaci ultima lor lexislatie comunA, italiana', nu cunoas,te divortul.
CAPITOLUL al IX-lea

Pierderea nationalitMii romne.

Sunt pAreri care sustin Ca pierderea nationalitatei romne, n'are nicio 1egttur, cu naturaliza4). Legea din 1924, cand vorbeste de pierderea
nationalitatei romne (art. 36), introduce prin aL
f. al aceluiasi text si o. institutie nou: retragerea
naturalizrei. Inainte de rdzboiu, nationalitatea romn dobanditA prin naturalizare, era definitiv dobanditri, intocmai ca i cea de origine. Dupri rAzbent, dar mai ales in timpul rdzboiului, Franta

rea

ca

i celelaltel, (state taliate., sau asociate, dar mai

ales ea, a avut ,de suferit depe urma naturalizatilor de origine german'a, care asa cum era firesc
au manifeslat mai mult simpatie pentru patria de
origine, decat fat tie cea adoptat. Nu i se ,poate
contesta Statului dreptul de a retrage nationa1ita1) Cf. Alf. Juvara: Curierul judiciar No. 10, din 7 Martie.
1926, pag. 151.

www.dacoromanica.ro

165

!tea acordata, caci acest drept este sinonimul aceluia

ce'l are si individul de a-si schimba nationalitatea.
Intro pierderea nationalitatei i retragerea natio-

nalilatei nu este nicio diferneth de principiu ly.

Deaceea in expunerea de motive, ministrul vorbeste de amandoua la un loc. Prin raport cu retragerea naturalizarei, d. Prof. Juvara opineaza c
dacil aceasta se face cu tillu de pedeapsa, ideea nu
este fericila, caci s'ar 9i gasit alte sanctiuni mai
eficace. Fiindca nu-i un moliv serios s pedepsesti

in felul acesla numai pe streinul naturalizat si

numai in caz de rzboiu, and pedeapsa ar putea
s'o merite i Romnii de origine i chiar in timp
de pace. Si in sfarsit, daca toata lumea ar admite
acest principiu, ne-am gsi repede cu un nutriar de
vagabonzi inlernationali, pe care nu i-ar primi nimeni in caz de expuizare, caci nu este scris nicaeri
ca individul caruia i s'a refuzat nationalitatea, va
deveni nationalul tarei sale de origine 1). Sunt
cunoscute in logica cele doua principii: al identilatei si al contradictiei. Fie c admitem teoria rationalistilor, dupa care aceste principii sunt a-priorice,
fie pe aceea a empiristilor, ce sustin c individul
le dobancleste cu ajutorul experientei, solutia prin
raport cu problema de rezolvat rmne aceeasi.
Printeo fictiune, Constilutia in art. 7 si dup ea
legea din 1924 in art. 33 au pus o formula: naturalizarea aseaman pe streinul naturalizat cu romanul de origine. Dupd aceasta fictiune, din punct

de vedere formal, roman nAscut", cu: roman

facut", sunt doua notiuni cu sfere identice, adic5

dou identitati. Din punct de vedere substantial
Insa, nu sunt doua identitati, ci doua contradictii
si care numai aparent au imbracat aspectul identitatei, prin procedura naturalizarei. Antinomiile
1) Idem, ibidem.
2) Idem, ibidem, p. 152.

www.dacoromanica.ro

166

dintre ele nu dispar, ci numai dorm, somnoleaza,

papa eand mediul prielnic le va deslepta. Din ace)._
moment ele nu. se trezesc, decat pentru a se ciocni
si nu se ciocnesC, decal pentru a. se .prabusi. Fic-

tiunea asemnrei prin naluralizare a disparut i.

credinta care zugraveste icoanele'n biserici, a munit. Atunci Statul constatand ce vipere a crescut la
san, nu poate dee& s ia masuri preventive retragandu-le naturalizarea pentru a distinge intrecei nascuti rornani i cei_facuti romani. Secunzii
in caz cand li servesc patria de origine in detrimentul Statului ce i-a naturalizat, se numesc spioni,_

iar prirnii and dovada de fii pierduti, se numesctradatori. Sanctiunea penala difera, fiind direct
proportionala cu aceastd calitate. Tata dece nu putern imparlsi parerea d-lui Prof. Juvara, chiar
daca s'ar umple lumea de asemenea vagabonzi cad.:
salus rei publicae suprema lex esto. Nu este vorba

numai de rezultatul praclic pe cale de consecinra

a retragerei naturalizarei, sechestrarea averei, fiindca aceasta poate s'o faca Statul pe calea rechizgionarei. Importanta acestei operatiuni sla in concen-

trarea in lagare a acestor purtatori de germenii

spionajului si a tuturor actelor de compromitere a
rezultatului final al razboiului. Fara' retragerea naturalizarei nu este posibila nici sechestrarea i mai
ales concentrarea in lagare. Natia nu Are spioni, ci!
trAdAtori. Ca ambele expediente sunt condamnabile

dupa principiile dreptului international, se poate,

dar ce important: practica au asemenea principii
in situatiuni exceptionale? Sunt lion pe morminte.
Ca aceste fenomene de razboiu au 'lost trecatoare
si cA n'au sa se mai Int:ample", aceasta urma.
alege. Deaceea nu putern subscri la solutia propusa
de d. Prof. Juvara de a se inmulti cazurile de
pierdere a nationalitatei, pentru a sanctiona mai
larg i pe Romanii de origine si a desfiinta retragerea naturalizarei. LegiuitoruI n'a voit prin in--

www.dacoromanica.ro

167

stituirea ei sk fie erudit, ci complet i in aceast4

msurti a isbutit. Ca unul ce a a.vut putere de a
lega atatia streini de cettenia roMana in timp
de pace, tot el trebuia sa-si rezerve dreptul de a-i
deslega in timp de razboiu, atunci cand constata
cu regret ca prezumata afectiune fata de patria
adoptiv, n'a fost deck umbra i vis. Daca legea
din 1924, adopla lextul
elei din 1916, iar
aceasta la randul su reproduce instilutia retragerei naturalizarei dupri legea franceza din 1915,
aceasta nu are importanta. Bucuriile ca i nenorocirile sunt aceleasi in toate limbele ,i in toate
legile. Dreptul e ca boala, se mosteneste din generatie in generatie si se ,propag din loc in loc.
Nationalitatea romina se pierde :
11) Prin naturalizarea dobandita in tara streina
(art. 36 al. a).
2') Prin legitimarea copilului natural de nationalitate romana de catre doi soti streini (art. 36

al. b.

Pupa art. 33 din legea ungara dela 1879, copiii

legitimati de catre doi soti streini nu-si pierd nationalitalea ungara, daca n'au prima nationalitatea
parintilor si continua a locui pe teriloriul ungar
in urma legitimarei lor.
3) Prin casaloria rornancei cu un barbat strein,
daca legea barbatului prevede anume cii ferneia
dobandesle prin casatorie nationalitatea barbatului; daca barbatul nu este heimatlos i In fine
daca femeea nu si-a rezerval nationalitatea romni
(art. 36 al. c. comb, cu 38 si 39),
44) Prin primirea, firi autorizarea guvernuluti
roman, a unei functiuni publice dela un guvern
strein (art. 36 al. d).
5), Prin supunerea pentru oricat de scull timp 'la.
vreo protectiune streina ori din care fapt ar rezulta aceasta (art. 36 al. e).

www.dacoromanica.ro

168

Aceasl dispozitie este proprie legislatiei noastre

1 are o ratiune is(oricA 1,). In practica judecilto-

reascil acest alineat din art. 36, are cea mai frequentil aplicare. Inslantele noastre 1-au interpretat

prin raport cu diverse ipoteze de fapt, din care

au dedus in mod suveran ca se gAsesc In cazul
unui mod de pierdere a nationalitatei 1:onidne. Astfel intrebuintarea accidenta1 a unui pasaport strein
nu atrage pierderea nationalitatei romne. Dar uzul

continuu de un asemenea instrument, judectoril

de fond il pot interpreta suveran i frri. controlul
Casatiei, ca o manifestare de voinri de a mi mai
beneficia de nationalitatea roman, fie aceasla dobandit chiar de drept in baza tratatelor de pace 2).
Faplul de a pleca din Romania la Budapesta cu.
un tren slrein ,care ducea streini si sub conducerea
unui colonel din armata germanti, constilue un element suficienl pentru a intra in prevederile art.
36 al. e, mai ales daca poale fi coroborat si en
alle acte deasemenea naturA. De exemplu: ciind
un asemenea individ ocupl. o functie chiar temporar intr'un slat strein, Bra aulorizatia guvernutui
roman, fie acea functiune chiar de preot.3. Legea
neenumtiriind conditiunile i cazurile de supunere
la o prolectiune streink,apartine inslantelor de fond
de a aprecia faptele din care rezullti supunerea, cu
singura conditie de a,motiva solutia lor. Condamna-

rea pentru spionaj este un caz de pierdere a nationalitatei romne 4). Aceastil condamnare denotA
un MIA de supunere sub prolectia altei puteri in fa-

voarea c5reia a Meld: spionajul. In cazul cnd eel

1) Cf. infra: cap. II. Conditiuna juridica a streinilor; sectiunea I-a, Titlu IV.
2) Cas. I. 12 Ian. 1934 Jurisp. Gen. 1934, sp. 645.
3) Cas. I. 24 Innie 1936. (Din mapa Inaltei Curti, nepub1icat5..
4) Cas. I. d. 486, C. Judiciar din 1925 lit. N.
Cas. I, 13 Mart. 1935, P. R. 1936, III, 151.

www.dacoromanica.ro

169

care s'a folosit de un pasaport strein a fost situ

de imprejurari, arl. 22 din regulamentul legei pentru organizarea Dobrogei-Noi, din 26 Julie 1921,
nu considera ea supunere fata de un slat strein 1).
Simplul fapt al obtinerei unui pasaport strein nu

conslitue decat o prezumtie In sensul arl. 36 al.

e.

9,).

6. Nationalilatea romana se pierde prin retragerea naturalizarei facula prin decret regal, dat
in baza unui jurnal al Consiliului de ministri (art.
36 al. f). Relragerea se face ca si acordarea in mod
individual, afara de cazul cand prin deeretul de retragere se specifica, ca ea are elect asupra copiilor minori i sotiei: Relragerea are loc, cand se

va constala c cel naturalizat a Malt acte eon-

trare ordinei publice, sigurantei interne sau extrene a Stalului. 2) In caz de parasire a Wei pentru
a se sustrage serviciului militar. 3) Cand eel na,turalizal a savarsit acte de spionaj in folosul {Wei
tari, sau a ajulat actiuni protivnice Statului roman.
Discutiunea Inlre comentatori 3) s'a purtat asupra urmatoarei chestiuni: daca pierderea nationalitatei romane, de eatre romanul naturalizat in alt
StaL are efect individual, sau colectiv? ArL 36, al.
a, spune: Nationalilatea romana se pierde: a) prin
naturalizarea dobandit in tara streina. Cine o pierde? Numai tatl sau i sotia impreuna en copiii?.In
logic pura, sotia impreuna cu copiii, ar trehni sa
piarda nationalitatea romana, pe aeelasi considerente de unitale a familiei pe care legiuitorul le-a
avut in vedere la dobandirea nationalitatei romane
in art. 34. Quae cerlo jure contrahuntur, contrario
jure pereunt. Dar daed prin analogie imprumutain
din art. 31, numai genul proxim, deee n'am lua,
diferenta specific- pe care legiuitorul a omis s'o
1) Trib. Doroboiu, in jurist. gen. s. 42 din 1924.
2) Trib. Baq gu, in j. Genera la 19244, p. 162.
3) Cf. Alf. Juvara, a. Jud. N. 10, din 7 Mart 1926, p.
153 i D. Maxim C. J. No. [29, 23 Mai 1926 p. 311

www.dacoromanica.ro

170

reproducd in art. 36: facultatea de optiune a sotiei

pentru nationalitatea roMand si mai tarziu si a

copiilor minori. Cand sotul strein dobandeste nationalitatea rmnan5., sotia profilli de naturalizarea
sotului, numai daca. nu-si.exercit facultatea pe care

o are dela lege de a-si pastra nationalitatea sa. In

cazul unei actiuni pozitive, deci sotia are facultatea
de optiune. Dece n'ar avea aceaslg. facultate si tn.
ipoleza unei actiuni negalivecand sotul roman pier-

de nationalilalea romand, dobandind una streink

conf. art. 36 al. a. Textul nu mai repet formula
optiunei ,dar prinleun rationament de analogie, ea
se impune. In caz de actiune a sotului pentru a
pierde sau a dobandi o celatenie, trebueste lsat
facultatea si sotiei de a-si conserva ceeace are. Legiuitorul din 1924, a .fcut o inovatie si in ceea ce
privesle rornanca ce s'a cAstorit cu un strein, riimas posterior vAduva" sau divortaa Codul civil
spunea ci redobandeste cettenia romaml, pe cand
legea din 1924, n'a .admis acest mod de a vedea, in

scop de a evita dubla nationalitate in cazul cand

legea sotului ar dispune ea' sotia divortata, sau vtduvA nu pierde celatenia sotului. Un alt motiv a fost

cela de a nu da rnarnei.all nationalitate decal

aceea a copiilor. Deaceea art. 39 spune Ca prin desfacerea csdsAtoriei in orice mod, fosta romanca isi
redobandeste nationalitalea de origine, numai dach"
Ii manifest in acest sens vointa si in modul artat

de lege. Acelasi dreplt il are femeia si in ca,z de

separatiune de corp. Redobandirea calitatei de ro'liana. In virtutea art. 39, se opereath de plin drept
prin simpla manifestare de consimtdmant adresat Ministerului de Justitie,,astfel c numai instantele

judecAloresti au cdderea de a constata dac cineva se &este in cadrul textului citat. 1.) Romanca ce
dup cAstorie cu Ull strein redevine romanc5. prin
1) C. Ai). Brawv,

I.

Dreptul din 1926, No. 38, p. 306.

www.dacoromanica.ro

171

naturalizarea sotului ca roman, nu, 'poate invoca

beneficiul retroactivitatei naturalizarei ,adinis pen-tru cetatenii streini do origine romana, deoareicdea a redevenit romanca nu sub lu propriu;, et
numai fiindca sotul ei a devenit prin naturalizaro,
cetatcan roman. li). In sfiarsit, art. 32, din Goastitutie, prevede un singur icaz de pierderea cetateniei romane, dud Romanul ,intra in serviciul unui
Stat strein, fard autorizarea guvernului. Textul vorbeste de pierderea celateniei, nu a nationalittei romane, cad a voit sa faca distinctiune intre nationalitatea de origine *, care nu se poate pierde niciodata si intre celatenia romana, ce se poate pierde
conform prevederilor art. 32 din Constitutie i dispozitiunilor legei ordinare pe care le-am analizat.
SECT1UNEA a II.a.
Reclobadirea nationalitatei romane.

Cel care in imprejurari deosebile i-a pierdut na-

tionalitatea, voind s se yeintoarca iarilsi in pa,

trie, legiuitorul este natural ea sa tina seama d.

acest sentiment legitim i sa-i inlesneasca reinter,

grarea in natiunea pierdutd. Legislatia moderna a
prevazut aceastd situatiune pentru, a usura sa do-

bandeasca nationalitaleape acei care au pierdut-o3'.).

Legea romand distinge daca romanul i-a pierdut

nationalitatea pentru savarsirea de acte in contra

siguraMei interne sail extrene a Statului, sau a pa-rasit tara spre a se sustrage serviciului militar, a

savarsit acte de spionaj si a ajutat actiuni prp-

tivnice intereselor nationale ale Statului i pdporului roman. (art. 41). In toate aceste cazuri nu;
mai poate redobandi cetatenia romana. Ele se dis1) C. Ap. Bucuresti III. Dreptul din 1935 No.,28-29, p. 188
2) Cf. si Constitutia Romniei din 1923, adnotat de Lascarov
Moldoveanu, pag. 305.
3)

Cf. G. Cogordan: La nationalite, 2 eme ed. pag.

Paris, 1890.

www.dacoromanica.ro

307.;.

172

ling de alte cazuri, de pildd primirea unei functiuni

publice, sau supunerea temporard unei protectiuni
streine, cand moclul de redobandire este foarte usor,
fdrd s fie nevoe de naturalizare. (art. 45). Romanul care si-a pierdut.nationalitalea prin naturalizare

in lard streind, sau prin legitimare de dare doi

soti streini, nu o va putea dobandi decal. prin na-.
turalizare (art. 36 si 44'). Copilul ndscut clintr'un
roman care
pierdut nationalitatea, o va redobandi indeplinind formalitAtile cerute de art. 45
adicd: autorizatia consilului de ministri de a-si stabili domiciliul n Romania.
(art. 46). Romanul
care fArd aulorizarea guvernului, a intrat inteun.

serivciu militar strein, sau s'a aldturat pe langd

o corporatie militard streind, ,nu va putea redobandi nationalitatea rornand decat prin naturalizare
conf. art. 7 (art. 37)., Care este ratiunea acestor
pierderi i redobandiri a ,nationalitatei romane? Nationalilatea impune obligatii celdteanului roman de

a-i ,consacra viata, serviciile, credinta si talentul

patriei. DacA o pArdseste pentru a se pune in serviciul allui slat strein prin oricare din modalitAtile
expuse, atunci sArdceste i vatAind patria sa, imbogAtind i servind pe alta, cdreia ii consacrd activitatea sa. Nu insenmeazd aceasta o abdicare taci-

l dela nationalitatea romand? Desigur cd da. E

drept ins, c nu totdeauna de pada dobandirea de
functiuni publice in alt stat, implic inlentia de a
renunta la nationalitatea romanA. Acel care nu gdseste intrebuintare in patria sa este obligat sd meargd spre a 1i cAuta aiurea mijloacele de ixistentA.
Legiuitorul din 1924, ca i acela al codului civil, a
prevAzut aceste cazuri si le-a ingAduit, cu conditia
autorizArei prealabile a guevrnului roman. Deaceea
a si prevAzut forme mai usoare pentru redobandirea
-nationalittei romane la acei care att nesocotit acea-.
'MA autorizare. Legiuitorul roman s'a ardtat favo-

:rabil in anumite cazuri romanului care a abdicat

www.dacoromanica.ro

173

dela nationalitatea sa, usurandu-i mijloacele de redobandire a ei. Romanul in aceste cazuri nu estetin strein, ci un fiu pierdut, care se reintoarce la ca-

sa sa.1). Legea nu arat aceasta bunavointa fata

de toti Romanii care si-au pierdut nationalitatea.,

Copiii lor insa, sunt privilegiati farri deosebire (art.

45). Legea le permile sa-si redobandeasch nationalitatea facnd o sirnpl declaratie de intentie. Dar
de acesl drept nu profita decal: prima generatie. Rom:Ana expatriati, care ii redobandesc nationalitatea,
ii schimba. palria. Aceasta este ratiunea pentru care
li-se cere o declaratiune de vointa. Nimeni nu poate

pierde sau redobndi nationalitatea sa fdra manifestarea vointei. Dacd Romanii expatriati si-ar redobandi nationalitatea de plin drept, intrand in Tara, atunci ei ar avea dour"' patrii ,ceea ce constitue
o anomalie pe care legiuitorul a voit totdeauna s'o
evite. Romanul care'si redobandeste ,liationalitatea
rornnri, pentru trecut ramne strein, cu toate consecintele ce decurg din aceasta calitaLe2).

CAPITOLIIL al X-lea
Optiuni i renuntiri.

Legea intelegea sa stabileasca pentru viitor un regim de drept comun i deacea: Titlul III optiuni
renuntari" era mai normal sa faca parte din dis-

pozitiunile finale si tranzitorii, chestiunile din el

privind mai mult tratatele internationale de pace.
Aceasta nu s'a fAcut, molivat pe faptul c termenele
de optiune i renuntarile acordate prin tratate fiind

de mull: expirate, au fost prelungite pan la promulgarea legei. Asa motievaza in expunerea pe care.
1) Cf. si Boulay, expos.. des modifs No. 24, cit. de Laurent
in Le droit civil international, pag. 384".
2) Cf. Laurent, op. c. p. 388.

www.dacoromanica.ro

174

o face ministrul de Justitie. Termenele de optiune

au lost prelungile prin modificarile aduse art. 67 al
legei, atat in 1928, cat si in 1932, Ora la 1 Sept,
1933.

Ratiunea nu-i suficientd, dar nici nu intereseazd.

Forma optiunilor pentru trecut nu mai prezintA

nicio important. Optiunile fAcute sub regimul anterior, fie prin declaratie autentich, ori sub semndtura' privatA, sunt valabile. Tot ce s'a fcut panA la
data promulgrei legei, rdmane bun fAcut in formete prevAzule de tratate, cu singura rezerv a verificarei aceslor forme de comisiunele de constatare
a nationalitAtei. Niciun stat nu poale ingAdui ca nationalitatea sa, s fie dobanditA prin forme neregulate, sau prin fraudA. Pentru viilor legea prevede
urmAtoarele forme de renuntri i optiuni: 1) dreptul de optiune acordat copiilor deveniti romani prin
efectul naturalizarei ,de a se lepAda de acest erect,
renuntand la nationalitatea romand. 2) Dreptul romncei de a-si rezerav nationalitatea prin contraciul
matrimonial. 3) Dreptul de a redobandi nationalitea si in genere orice alte cazuri de renuntri si opttiuni prevAzule de legea nationalitAtei sau de alte
legi. (art. 47). In ceeace prievste prima categorie de
optiuni, declaratiunea se face pe teritoriul roman in
comunele rurale sau urbane, inaintea autoritAtilor

imputernicite a lua declaratiunea si a aulentifica

actul. Declaratia se face in 6 exemplare, din care
numai 3 vor fi liberate declarantului. (art. 48). In
streindtate declaratiunea de renuntare sau optiune
pentru cetatenia romfina se face inaintea consulate-

lor sau legatiilor romane. Autoritatea trebuie sh

constate identitatea mentionand pe declaratie actele
cu ajutorul cArora a stabilit-z) (art. 49). Optiunea
sau renuntarea sotului atrage pie aceea a sotiei, iar
a pArintilor pe aceea a copiilor minori. Optiunea de
renuntare pentru copilul minor se face de cAtre tu:tore. (art. 50)_. Aceste dispozitiuni erau mai mull
www.dacoromanica.ro

175

spre a lichida schimbarea nationalitAtei ca efect al

anexiunei sau a separatiunei de teritorii in urma

rsboiului. Imperil le formate prin fort), si fondate
pe distrugerea nationalitOlor, se descompuseser
tot prin fort. Pe ruinile lor se ridicau natiunile
chemate la o viata noul in desvoltarea umanitalei
si a nationalitatei. Schimbarea nationalitAtei nu se
putea face ca andath fr. concursul de voint). a
acelora care pierdeau vechea nationalitate i o dobandeau pe aceea a statelor succesorale. Ei erau
chemati pentru a pulea spune deopolrivd: da, sau
nu! ARAI:tat nu puleau spune in asemenea imprejurri decal: da !1) Natiunile erau chemate Mr

violenta pentru a confirma (prin liber adeziune

nationalitalea noilor state. Ele erau tot atat de Ithere
ca s o i refuze. Invingatorii s'au purtat cat se
poate de generos cu Invinii, recunoscandu-le libertaea de a se expatria, adicA s5.-si conserve vechea
lor patrie emigrand din cea nous. Iar cei care rA-

man pe loc, ii pastreaz nationalitatea dachi vor,

in calitate de minoritti in mijlocul statelor nationale. Liberlatea i dreptul individual nu mai erau
considerate ca odium generis' humani", 2) cii o
singurA conditie ca minoritAtile s nu aiba, tendinta de a se transforma in pustiirea uraciunei,
destrdmand statele in care plutesc ca algele pe
mare 31).
SECTIUNEA a II-a
Dispozitiuni finale i tranzitoril

In ultimul titlu, legea cuprinde dispozitiuni finale

prin care se abrog toate legile i regulamentele anterioare, contrarii prezentei legi (art. 54). Al. al 2-lea,
d in competinta Comisiunei de naturalizare toate
I) Cf. $i F. Laurent, op. c. p. 391.
2) Cf. Tacit, Annales, I, XV, c. 44.
1) Cf. infra: Titlu II, Nationalitatea rornin'a
minorittilor, cap. I.

www.dacoromanica.ro

$i

protectia

176

cererile de naturalizare penclinle la Ministerul de

Jusiltie cat si la Corpurile legiuitoare (art. 55).
Urmeaza apoi dispozitiunile tranzilorii. Aceste dispozitiuni privesc consacrarea legalti a unei situatiuni de fapt. Era o necesitale nationala i administraliv de a cunoaste compunerea Statului roman
dupti unire si de a sti, care locuitori au optat pentru o alt nationalitate si in genere pentru a mgnoaste nationalii altor state stabiliti pe teriloriul StaMin roman. Aces Le cons tatari le face chiar minis trul

in expunerea de motive. In dispozitiunile tranzitorii

nu s'a urmarit numai recensamantul nationalitatilor
din provinciile alipile, ci i o revizuire a tuturor locuitorilor din aceste provincii, care intre anii 1918

=1924, obtinusera certificate provizorii de nationalitate, ce-i puneau la adapost de controlul streinilor, daca nu faceau doavda completa a nationalitatei romane. Printre cei care aveau dreplul se strecuraser i o sumti de inclezirabili, care prin acte
false reusisera sa-si procure asemenea certificate.
Dispozitiunile tranzitorii aveau menirea s faca recenstimantul nationalitatilor i revizuirea certificatelor de nationalitate unei populatiuni de peste 8
milioane. Ele varieaza pentru fiecare provincie in
parte. Art. 56 care se ocup de aceste categorii, in
al. prim, debuta cu un principiu de drept international public, de care vorbeste sicConventia dela Paris

din 1919, ratificata de parlamentul roman. Acest

text, pune principiul c sunt i raman cetateni romani, fr a fi obligati sa indeplineasca vreo formalitate, locuitorii de mai jos, pe care ii enumara in

8 categorii, care 'Jan la data promulgarei legei,

nu vor fi optat pentru o alt nationalitate.
Textul
intrebuinteaza in al. 2, termenul de domiciliu administrativ, care in unele provincii a dat loc Li dis-

cutiuni, de ex. In Basarabia unde s'a caulat a se

,stabili ce se intelege in legile rusesti in vigoard l'a

data unirei prin domiciliu de drept comun i dowww.dacoromanica.ro

177

miciliu administrativ? Lacuna era cu att mai mare?

cu cat cei chemati ca sa facd aplicarea acestor dis-

pozitiuni tranzilorii nu erau juriti nici pe departe.

Art. 64 din lege insrcina cu conslatarea siluatiunei
tuturor locuitorilor clasificati in calegorii de art.
56, autorittile administrative, indicate prin art. 19
din regulamentul pentru aplicarea legei. Conform
acestui text ele se compun: in orasele resedinte
de judet din primarul orasului ca presedinte, seful
poliliei i un cetatean localnic desemnat de Minislerul de Interne. Din cuprinsul art. 19, acesta s'ar
parea Ca este organul insarcinat sa cerceteze, care
dintre locuilorii prevazuti la. al. 2 din art. 56 , au.
dreptul la cetatenia romana? Daca cercetam insa
art. 22 si 30 din regulamentul dela 17 Aprilie 1924,
vedem c primarii in termen de 30 de zile dela data
publicarei lui, intormesc lisle in care vor trece toate
persoanele ce locuesc in comune la data inlocmirei
lor. Deci nu organele prevazute de art. 19, ci numai
primarii intocrnesc listele. Comisiunea instituita prin.

art. 19 n'avea dealt rolul de a verifica listele intocmite de ei, sh steargd din ele pe cei inscrisi p hedrept i sa inscrie pe cei omisi, care s'au plans de
aceasta. Din cuprinsul art. 27 si 33 rezulth clar ea?
Comisiunile instituile, conf. art. 19 nu verificau conditiunea tuturor locuitorilor ci numai a celor trecuti
sau omisi din liste. Legea adaugd c aceste organe
administrative sunt obligate din oficiu s faca asemenea operatiune,1) dar nu prevede nicio sanctiune
in contra primarilor neglijenti san abuzivi. Sand,
tiunea cade pe cei omisi, care pierzand i termenul
de apel in contra acestor liste, ele capt autoritate
de lucru judecat, ram'anand astfel definitive. Ei nu
mai pot dolAndi cetdtenia romana decat prin procedura naturalizarei. Un alt conflict rezultd din ter1) Cf. Trib. Soroca S. Civ. 26 Febr. 1926, J. Generala din
1926, S. 596, precum i expunerea de motive.

www.dacoromanica.ro

178

menii pe care ii fixeaza legea si regulamentul. Legea

In art. 56 vorbeste de dobandirea cetateniei romane

pentru locuitorii din provincille alipite dela data:

promulgarei legei, apoi a tunirei (art. 56 al. 5 si art.

58); iar art. 27 din regulament spune c aceste

liste cuprind pe locuitorii care la data publicarei lui,
17 Aprilie 1924 se aflau in Comuna. Deci nu mai
e vorba nici de data promulgarei i publicarei le-

gei: 24 Februarie 1924, nici de data unirei. Lila

contradictii care au dat loc la incurcaturi in practica. De ex. In Basarabia, pe liste an lost trecuti
toti cei care locuiau la 17 Aprilie 1924 in Comuna,
si nu dela 27 Martie 1918, data unirei.
Organul
administraliv care a consfintit celatenia romana In
conformitate cu dispozitiunile legei a fost primarul,
caci Comisiunea constiluild con?. art. 19 nu avea
decat examinarea cererilor i reclamatiunilor, precum si verificarea listelor intocmile de primari. Cei
omisi din liste puteau sa prezinte plangeri primarului, care le inainta Comisiunei. Aceasta putea sa
faca numai mentiune de actele prezentale, iar cand
nu i se prezentau, respingea cererea de inscrier.e
a celui omis din lista, care dobandea autoritate de
lucru judecat, impiedecand astfel sa se mai faca o
noua cerere, chiar completandu-se actele 1).
Aceste organe administrative singui:e au calitatea
s constate conditiunile cetateniei de drept dobanditil prin efectul alipirei de terilorii si sa elibereze
certificate dovediloare a nationalitritei romne, conf.
art. 19, 20 si 63, din regulaMentul dela 17 Aprilie
1924. Art. 61 in vechea redactitmc a fost declarat
ilegal, fiindca d. competinta si Ministerului de Interne de a constata conditiunile acestei cetatenii si
a elibera certificate 2). Ca autoritate centrald legea

Ii da numai rolul de parte interesata, iar nu de

1) Cas. 1. dec. 482, Jurisp. Gen. 1934, s. 925.
2) Cas. III d. 1813, Jurispr. Rom.. 1931, sp. 13,

www.dacoromanica.ro

179

(organ de constatare i jurisdictie. Certificate le prin

care Ministerul de Interne constatti nationalitatea
romand, n'au nicio valoare 1). Astfel eh' aceste or-,gane administrative dispun de constatarea i verificarea nationalitiitei romane dobandit de drept in
baza tratatelor cu incepere dela data unirei pentru
fiecare din provinciile alipite: 18 Noembrie 1918,
pentru: Bucovina, Transilvania, Banat, Crisana, Satmar si Maramure.s si de 27 Martie 1198 pentru Ba-.
sarabia.
In, parlament aceste organe administrative au fost criticate i pe drept cuvant, fiinda ii

.s'a dat o insrcinare prea importanta 1'45. de nepregillirea lor: Sii nu uitaid eh' populatia din Basarabia este compusil din 700/o analfabeti, printre
care se inumilra i destui primari, mai ales cu sistemul de numire dela centru din 1924. CAile do atac
in contra acestor liste de constatare a nationalitAtei
Tomane sunt tot atat de defectuos organizate ca si
primele organe de cercetare. Apelul se declar.A. la
prirnilrie care4 inainteazA impreunil cu dosarul

.Curtii de Apel respective. Dar apelantul nu este citat

'la Comisiunea de apel pentru a' se apra i propune

noi dovezi. (art. 45 din reck. Curtea de Apel din

-ChisinAu in primul an n'a citat parile, solutiune
care a fost gasit c este legal: de cdtre Curtea de
'Casatie Observnd insd ca se ajunge la adevrate
-dezastre pentru persoanele necitate $i familiile lor,

a dispus s se citeze partile. Prin art. 67 legea in

privinta inscrierii in registrele de nationalitate a
-persoanelor care au dobAndit de drept nationalita!tea roman5. In baza tratatelor de pace sau a decre'telor legi, organizeaz6 dou 5. proceduri deosebite,
dup cum cei in drept au fost sau nu fa `domiciliu Ta

'data intocmirei acestor liste 3). Prin al 2 din art.

1)

Cos. I. 294, 1935.

2) Cas. I. d. 3862, 21 Oct. 1926 in Jurist. Rom. 1927 S. 24,

3) Cas. I. 1431 din 1935, Curierul Jud. pe 1935 litera N.

www.dacoromanica.ro

180

67, legiuitorul a incuviintat dreptul pentru cei care-raman neinscrisi in liste, de a cere primarplui Comunei in care domiciliaza sa li-se elibereze certificat
de nationalitate, cu drept de apel la Tribunal si re-

curs in Casatie. Art. 67 al. 4, relativ la dreptul de

recurs a celor omisi din liste, trimite la art. 65 numai in ceeace priveste termenul, nu si procedura
lui, care nefiind prevazuta de legea speciala din.
1924, urmeaza dreptul comun 11. Termenul de recurs, conform art. 65 curge dela pronuntarea hotarArei, iar nu dela comunicare2). Tudecarea recursului se face in camera de consiliu dupa memorii
scrise i fara citarea partilor. Aceste cai de atac nu
au fost date decAt locuitorilor absenti dela domiciliu, care avand dobAndita de drept nationalitatea

romn cont.. arL 56, puteau cere oridmd dela

autoritatea Comunala competinte, certificatul de nationalitate. (art. 67.). Celor omisi i prezenti la do-

miciliu la aceast data nu li-s'a dat acest drept de

obtinere a certificatului de nationalitate. Aceasta
masura nedreapta n'a impiedecat Tribunalul de Tarnava Mare, de a ladmite apelul unui omis depe liste,,

chiar daca a fost prezent la domiciliu la data afiOrei lor i n'a pulut exercita caile de atac prevazute de art. 64 din lege. Tribunalul in motivarea sa
evident echitabila, dar in contra textelor, forteaza
interpretarea art. 67 &araia Ii da un sens extensiv,
aplicandu-1 i acelora care dintr'o cauza oarecare
independenta de vointa lor, au pierdut termenele
de atac prevazute de art. 64 si '65, desi au fost prezenti la domiciliu in timpul afisarei listelor 3). Tribunalul constata c apelantul avea dobandit de
drept cetatenia romna Inca dela 1 Decembrie 1918,

conf. art. 56 al.

si neoptAnd pentru nieio alta

1431 din 1935, Curierul Jud. din 1935 lit. N.

24 Sept. 1926: d. 3401, P. R, 1926 III, 821.._
Vezi contra; Cas. I. 29 Oct. 1935 Pit R. 1936, III, 147.
1) Cas. I.

2) Cas.

1.

3) Pand. Rom. 1929, II, 174, cu 0 not de Bro#eanu.

www.dacoromanica.ro

181

-cetAtenie, a obligat primaria sa-i elibereze certificat de nationalitate. Vedem deci ea dispozitiunile
tranzitorii au dat nastereaa aceleasi dificultati de interpretare i aplicare, atatipentru locuitorii din Basarabia, cat i pentru, cei din Transilvania, chiar
clacA din punct de vedere a luminarei poporului in
materie de legi, cele <Jolla provincii alipite nu erau.
la fel. Legea din 1924, a lost modificat in 1928 si

1932, care prelungesc termenul fixat de art.

67,

pn.n5. la 1 Seprt.,1933. S'a ivit iarasi o dificultate:

-dach pentru cei prezenti ila domiciliu i omisi din,
liste, ministerul public conf. art. 64 si 65 are aceleasi cai de atac 'ca 1 partile? 'Atunci and legiuitorul vorbeste de ceilabsenti dela domiciliu, nu mai
spune ca Ministerul public ,are dreptul la exercitarea cAilor de alac; ;apel in 40 de zile i recurs in
20 (art. 67). Inalta Curte insa, considerAnd cA acelasi motiv de ordine publicA persistit si in cazul ce-

rerilor tardive de inscriere ,in liste, facute de eel

lipsa dela domiciliu in momentul afisarei lor, a
decis cA ministerul public poate ataca cu apel si
recurs deciziile date, conf.,art. 67, indiferent dach a
figurat sau nu ca parte 1). Legea din 1928, a modiBeat nefericit procedura pentru obtinerea certificatului de nationalitate. Astfea se spune cA primarul

va hotar asupra cererei omisului absent nurnai

pe baza avizului conform.al Ministerului de Justitie.
Legea nu spune: care serviciu al Ministerului va da

acest aviz? S'a instituit In fapt in baza unui rep.lament o comisiune care .cerceteaza cererile omi,
silor absenti. Dar avizuLaceslei comisiuni nu este 0bligaotr pentru primari, neexistnd nicio sanctiune.
Primsariile i prefecturile au inaintat cererile celor
omisi din liste, desi prezenti ,comisiunei pentru a-si

-da avizul, care desigur ca. le va respinge. Aceasta

InsA, organele administrative au facut-o numai pen1) Cas.

I.

27 Aprilie 1936.

www.dacoromanica.ro

182

tru a tine suspens situatiunea neclar a unor celAteni nevinovati de greselele acestor organe, pana
la o eventual modificare a legei. Ce garantie a luat
legea din 1924, pentru. recensAmAntul nationaliatilor i verificarea tiLlurilor obtinute intre 1918 ---1924? Niciuna serioasit Legiuitorul a delegat facerea aceslor dou operatiuni.substantiale puterei executive, iar aceasta la rAnclul ei, organelor a caror
capacitate am analizato. Sanctiune ,pentru organeleadministrative? Niciuna! ToatA pedeapsa cade pecel omis din liste,icare nu-si mai poate dobAndi !cel.A.tenia romn'A decal: prin naturalizare. Paradoxul acestei situatiuni constA in faptul, c heimatlosii

din provinciile alipite sunt;chiar dintre nationalii de

origine a aceslui SLat, iar iieimat1oii dinainte de
rdzboiu, ovreii pmAnteni sunt cetAteni rornAni f Ar5.

nicio durere sau intristare, tprovocatA de vreo formalitate greoae, sau plin de sanctiuni si deecideri:
(art. 56 al. 3 din lege si art.. 133 din Conslitutie 1).
Paradoxul initial, inegalilatea egalilor i egalitatea
imegalilor se verificA si,pe terenul juridic, nu numai
pe cel politic, economic ;si financiar La justice distributive consisle A atribuer A chacun selon sa valeur et sa mrite; ,et ici Aristot pense surtout aux
droits politiques, mais non A ceux-lA seulement. Or,
l'chelle des valeurs varie avec les constitutions politiques: dans la dmocratie, c'est la liberl (c. a. d.
que tous les hommes
ou non esclaves y jouis-

sent des mmes droitS ; dans l'oligarchie, c'est la

richsse; dans l'aristocratie de naissance, l'origine;
dans l'aristocratie proprement dite, la vertu. Toutes les querelles, tons les dsordres proviennent soit
de l'ingalit des ,egaux, soit de l'egalff des inegaux" 2)
1) Cf. infra. Cap. V, Sect. I. Decretele legii din 1918-1910,.
2) Theodore Gomperz: Les penseurs de la Grece, vol. III,
pag. 286-87.

www.dacoromanica.ro

183

Sub acest aspect legea din 1924, poale fi caracteri-

zatil dimpreun cn tot sistemul defectuos introdus

de ea, drept: geniu pustiu", al nationalilatei romane. ') Judectori brttrani, in manuirea ei i-au observaL defectele i caracterizat .meritele: Se simte
nevoia de toleranta StaLului pentru a nu elimina din
functiunile publice, a nu anula actele de vanzare
cumprare, a nu opera .dectideri in massii a Romanilor de origine din provinciile alipftte rmasi heimallosi din cauza acestei legi. Operatia ochilor
chip" este necesarr pentru. a linisti spirilele si a
mentine situatia celAteniei atator locuitori in suspensie p'and la o leyentual modificare a legei. Cand

rnagistrali bAtrani vorbesc de lulburarea apelor

nelinistirea spirilelor Romanilor de origine, e semn
ca" sfarsitul sistemului introdus 'de legea din 1924',
se apropie.
Dela smochin invatati pildA:
cand Ii frAgezeste i infrunzeste mlildita stiti ca.
primvara este aproape" 2)
SECTIUNEA a 111-a
Concluziuni finale.

Institutia nationalitatei din punct ,de vedere al

dreptului intern, are un 'dublu aspect, public si privat. In preocuparea laturei publice intr toate chestiunile care intereseaa. Statul.prin raport cu supusii si, sau In termenii lui Ulpian: quod ad statum
rei romanae spectat.
Din acest pullet de vedere nationalitatea apartine
dreptului public intern. Fiind vorba ins de un vinculum juris "intre Stat i individ, negresit c5. prixt
raport cu. Statul va avea i acesta interese de protejat i drepturi de revendicat. Toate aceste probleme privind chestiuni de utilitate singulard, quod
1)

Cf. si E. Ionescu-Darzeu: Asupra aplicArei dispozitia..

nilor finale"... P. R. 1931, IV, 174.

2) Ev. dupl Matei, cap., 24 vers. 32.

www.dacoromanica.ro

184

ad singulorum utilitatem spectat, apartin dreptului

privat. Astfel c vorbind de instilutia nationalitatei
romane, putem spune dupd Ulpian ca: Hujus studii
duae sunt positiones, publicum et privatum 1), Supush unui S tat in activilatea lor prin raport cu Statul, n'au numai o miscare centripela ,ci o parte din
ei ii una centrifuga. Aceasta deplaseaza problema

nationalitatei depe terenul intern si pe acela al

dreptului extern, quo gentes humanae utuntur. Pe

aceast cale instilutia nationalitaVei .a intrat si in
preocuparea dreptului international. -Toale chestiunele de pe acest teren, care intereseazd Statele prin
raport cu supusii lor, fiind considerate de interes
public, fac parte din domeniul dreptului international public: jus gentium. Astfel eh prin acest unghiu
de vedere institutia nationalitatei infra in cadrul de
preocupare a dreptului gintelor. Chestiunile insa,
care privesc utilitatea singulara a indivizilor supusi
ai diverselor State, intra in domeniul dreptului international privat. Sub accst .aspect nationalitatea
poate fi considerata ca apartinand i acestei ramitre a dreptului privat. Teoriile sustinatoare a atotputerniciei Statului afirma, ca numai acesta este o
realitate, pe cand individut este o abstractiune, o
creatiune infima a Statului. Stalul este totul, individual nu Insearnn decal un atom mult mai mic ca
boaba spumei.
Acest pozitivism juridico-filosofic, a carui paternitate trebue cercelat in opera filosofica a lui Auguste Comte, nu poate rezolva intreaga.problema va-

lorei individului prin raporl cu Stalul.

El margineste numai functia individului reducand-o dela
valoarea de intreg, la aceea de fractie. Individul nu
este o abstractiune, ci o realitate. El trheste In sor
cietate, dar i societatea existd prin el. Creatiune a
societatei, insa creiaza societatea. ,Natiunea este un
1) D. I. 1 De justitia et jure, paragr. 2.

www.dacoromanica.ro

185

mare dinam, intelegand prin Stivccp,c; = putere, ce

cuprinde in ea un mic dinam, individtil. Mare le dir
nam : natiunea, fara micul dinam, individul este inexislenta. La rndu-i i individul fArA natiune este
obscur, slins, mort. Natiunea (functioneaza cu ajutorul individului, iar acesta exista prin ajutorul ei.
Forma istorica in care aceste dou elemente: natiune i ndivid conlucreaza, .se chearna S tat, a carui
suveranitate in principiu este neingranit. 0 Socie-

tate a Statelor pentru a progresa catre o oarecare

perfectiune, trebue s fie sprijinita pe un concept
real al delerminarei reuniunei ,Statelor in aceastia
Societate.
A fi puternic inseamna a fi superior si
capabil dupa nalura. Ceea ce pentru fiecare Sat
constitue un ideal national, pentru Societatea Statelor trebue s fie o 5.dee a intelectului international,

un object, o preocupare in institutia pura a acestui

intelect. Altfel, glas la Geneva se va auzi, plangere
tnguire mult, Societatea Statelor chemndu-si
pe membrii si, pe care in zadar incearca sh-i mangde, fiindc nu mai sunt. Prin institutia nationalitatei, Statul delermina grupul,persoanelor care-1 cornpun, determinare suverana i irnpus respectului
tuturor celorlalte State. Conventia dela Roma incheiata dupa tratalele de pace si in vederea executrei acestor tratale, in art. -1 spune, cii. obtinerea
sau pierclerea nationalitatei sunt reglementate de
legile fiecarui Stat. Iar in art. 2 adauga, ca in raporturile dintre Inaltele Puteri contractante, nationalitatea va fi dovedita printr'un certificat eliberat
de autoritatea compelinte dupa legea fiecarui Stat
Ai vizat de autoritatea de care acesta depinde. Certificatul va indica baza legala de obtinerea national.ttei. Sistemul creiat la noi prin legea din 1924 in
realizarea acestor prevederi, nu se deosebeste cu nimic astAzi in rezultatele sale, de starea tranzitorie
1918-1924, cnd cetatenii rornni indreptatiti
neindreptatiti, curgeau pe temeiul unor certificate

www.dacoromanica.ro

186

eliberate la voia intamplarei 'de toate autoritatile

competinte i necompetinte i uneori chiar in afara
de orice autoritate, de indivizi pe baza fraudelor.
Teza acelora care sustineau ea Slatut roman este obligat sa acorde nationalitatea romana MrA nicict
formalitale,, conf. art. 9 din legea dela 1920, votata
in aplicarea art. 3 din tratatul minorittilor, cu toata
opunerea ministrului Marzescu, a terminat prin a
triumfa. Conditiunile prevazule !n art. 70 din Tratatul dela St. Germain en Laye, cat si de art. 61 din
Tralatul dela Trianon: 1) indigenat, 2) teritoriu des-

membrat din fosta monarhie austro-ungard si 3)

neprevalarea de o alt nationalitate, au lost eludate
prin fraudd la lege si prin lacunele sislemului introdus de ea. Consecinta: inflatia naluralizatilor, devalorizarea i pauperizarea elementului national, rdmas sarac in tara bogata. Un sistem de naturalizare
mai bun e unul i acelasi cu mai inteligent. Deocam-

data ins capabili in politica sunt numai cei ?ndrasneti i avuti, dat fiind c legea suprema e pu-

terea. Mortii se tanthe cu aminLiri, iar cei vii cu_

interese i 1inguiri. Ecce holm, iata. sistemul ! Cat
priveste incercarea de unificare internationala a
principiilor care dau nastere la conflicte de legi Ia
materie de nationalitate, semnalam conferinta internationala dela Haga din ;1930, tinuta sub auspiciile
Societatei Natiunilor. S'a incercat o codificare a
principiilor mai importante in materie de nationalitate, ca: 1) unitatea familiei, 2) lupta contra aublei
nationalitati, 3) evitarea cazurilor de a-patrizie sl
4) egalitatea sexelor. Ca aceste principii adoptate la
Haga vor lega de acum inainte Statele in reglementarea nationalittei, nu suntem singurii care ne indoim. Inteadevar pentru reatizarea aceslei unificari,
cum se va proceda? Pe cale de conventie ca de obiceiu? Sau se va \rota tin Ifiecare Stat intelegerea rezul-

tata din concursul diplomatic al tuturor Statelor, alcatuindu-se un proect unificat preparat de comisinni
www.dacoromanica.ro

187

reunite din membrii Statelor 'interesate? Care este

soarta acestei unificari odala realizata? In aplicarea ei nu se vor nasle iar diferente specifice, atat
cu ocazia votA.'rei, cat* a interpreLarei? Varietatea
interprelArilor, cine o va 'pune de acord, restabilind
unilatea iniliala? 0 lege' pleaca din unitate cAtre diversitate, iar ajungerea la unitatea initiaki o provoacd Inalta Curte de Casatie. Ma Intreb exista in
spetA un asemenea organ 'judiciar? Fiindca impartsim ideea ca dreptul national traeste din diferenfele dintre oameni, iar nu din asemandrile lor, am
enuntat aceste djficu1ti, fra a ne preocupa de rezolavrea lor, fiind convinsi cA dreplul nu este ca.
focul, care arde la.fel in Persia ca i in Grecia

1) Cf. F. Larnaude: L'unification legislative entre la France

et l'Italie, in Bult. de Ia Sociefe de legislation compare; t 5

e. 9-e., 1929-30, pag. 81.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE
1. AGEL: De la nationalit d'origine, these, Paris 1899.
2. ALVAREZ: Nationalit dans le droit international americairt_
3. ALEXANDRESCO D.: Droit ancien et fnioderne de la Roumanie, 1897.

4. ANZILOTTI D.: Corso di diritto internazionale, Roma,,

1915, vol. III.

5. BASDEVANT: De la nationalite sous condition soit suspensive, soit rsolutoire. Annales d. l'Univers. de Grenoble, 1910, P. 529 et s.
6. BONNET EM.: Etude sur la naturalisation en droit roumain et en dr. international, these, Paris 1887.
7. BLUNTSCFILI: Droit international codifi, trad. Lardy,

Paris 1886.
8. CAVAGLIERI: La renovazionne del diritto internazionaleet i'suoi limiti. Barcelona, 1931.
9. CHAMPCOMMUNEL: Une rforme legislative ncessaire.

La preuve de la nationalite a organiser.

10. GOGORDAN G.: La nationalit, 2-e. d. Paris 1890,
11. DANTE: De monarhia, L. II, Cap. V.
12. DELAVRANCEA B. ST.: Patrie i Patriotism.
13. DEMOGUE: L'unification internationale du dr. priv_
Paris, 1927.

14. DUGUIT L.: Tr. de dr. Constitutionnel, 3-e, ed. t. I,

Paris.

15. DRAGOLIUB K.: Les minorites, l'Etat et la Communaut

Internationale, Paris, 1924.
16. DUPARC J. F.: La protection des minorits, Paris 1922.
17. FAUCHILLE P.: Trait6 de dr. intern. public, 8-e. ed.
t. I-er. Paris 1922.

18. GUERRERO: Rapport au nom de la commission de la

nationalite a la conference .de codification de la Hayede 1930. S. D. N., Publications, 1930) V, 8.
19. HAURIOU M.: Prcis lmentaire de dr.' const. 2-e. d,,
Paris, 1930.
20. HoFFDING: Histoire de la Philosophie moderne.

21. ISAY: De la nationalit.

www.dacoromanica.ro

190

22. JELLINEK V.: Allgemeine Staatlehre, Berlin 1921.

'123. JEZE: Les lois retroactives. (Revue de dr. public, 1916,
p. 28).

'24. LAURENT F.: Le dr, civil international, t. 3-e, P. 1881.

25. KELSEN: La naissance de l'Etat et la formation de sa

nationalite. Les principes, leur application au cas de la
Tcheco-Slovaquie. (R. d. Dr.

I.

1929, II, p. 613).

26. KLEEN: De Papplicabilit du jus soli en matiere de nationalit. (Rev. gn. de dr. intern. public, 1896, p. 429).
27. LASSON: Princip und Zukunft des vlkerrechts, Berlin,
1871.

28. DE LAPRADELLE: De la nationalit d'origine, Par. 1893.

29. IDEM: Plaidoirie devant la Cour Permanente de Justice

internationale. (Dcrets francais du 8 nov. 1921. R. de
Dr. Int. Pr. 1922-1923, p. 116).
30. LOUIS LE FUR: Races, nationalits, tats.
31. MAXIM D. OH.: Naturalizarea in Romania 1925.
32. MOLDOVEANU L. Constitufia Romania adnotat, Bucuresti, 1925.

33. NIBOYET J. P.: Manuel de dr. inter. prive, 2-e ed,

Paris, 1928.

34. OUDIN: Etat des traites et lois relatifs a la nationalite

en vigueur dans les principaux pays au 15 avr. 1917.
(Clunet, 1917, p. 817).
35. PARVAN V.: Memoriale, Buc. 1923.
Idei si forme istorice, Buc. 1920.
Arr
36. PILLET A.: Tr. pratique de dr. inter. priv, Paris, 1923.
37. PILLAUT: Du caractere politiquue de notion de nationalite (R. de Dr. I. 1915-1916, p. 14).
38. RAY: Commentaire du Pacte de la Soc. des Nations,
Paris, 1930.
39. RENE JOHANNET: Le principe des nationalites, P. 1923.
40. KELSEN: Der soziologische und der Juristiche Staatsbergriff, 1922.
41. TEODORESCU A.: Tratat de dr. administrativ, vol. I,

yr

ed. III-a, Buc.

1892.

42. URECHIA V. A.: Istoria Romanilor, Buc. 1892.

.43. VERDROS: Die Einheit des rechtlichen Weltbildes auf
Grundlage der Vlkerrechtsverfassung. Tubingen, 1923.
-44. XENOPOL A. D.: Istoria Romnilor.
-45. VAILIANT J. A.: La Roumanie, t. 2-e, Paris, 1845.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
Cuv Ant inainte

.....

Pagina

PARTEA I-a GENERALA

TITLU I: Nationalitate si Universalitate .
1)

Nationalitate,

11

natura si definitia ei.

2) Stat si natiune ca notiuni distincte.

TITLU II: Nationalitatea romang si protectiunea minoritatilor
.
.
.

19

CAPITOLUL I. Interesul general al Statului prin raport

cu cel particular al minorittilor.
Sectiunea I-a: 1) Minorittile sunt protejate ca
nu colectivitti. 2) Natura juridicd a protectiunei minorittilor.

TITLU III: Nationalitatea romna si Societatea NatiuniIor.

35

CAPITOLUL I. Libertatea suveranitalei Statului in chestiuni

de ordin intern.
Sectiunea I-a: Problemele de nationalitate. Incompetenta Soc.
Natiunilor, art. 15 p. 8 si art. 10 din Pactul Soc, Natiunilor. 2) Principiile dreptului international.

PARTEA II-a : SPECIALA

TITLU IV: Nationalitatea

tomtit-1A.

CAPITOLUL 1: Notiuni de ordin istoric.

......

49

'Sectiunea I-a: 1) Elernente streine in tara romtineascd si

cauzele imigrArei lor. 2) Dobandirea nationalintei romane

prin efectul castoriei.

CAPITOLUL II: Conditia juridica a streinilor rind la Regulamentul Organic.

Sectiunea I-a: 1) Suditii si privilegiile acordate lor. Scutiri
de &ail pentru cei care aduceau streini1/4 in 'WA% 2) Consecinte. 3) Moduri de dobandire a nationalitatei romine.

56

CAPITOLUL III: Perioada dreptului scris.

73

Consideratituni generale
Sectiunea I-a: Regulamentul Organic. 1) Conditiile de do-

bandire a Inationalitatei romne: art. 379 din Regulamentul

Organic al Munteniei. 2) Conditia juridica.' a ne.gustorilor,
plugarilor si muncitorilor streini, art. 379 al. 5 art. 71
Or. al
Moldovei.

l'Reg.

Munteniei si art.

99 din

Reg.

Org. al

79

www.dacoromanica.ro

192
Pagina

Sectiunea II-a: 1) Actele guvernului provizoriu si manifestul

revolutionar dela 1848, valoarea juridicA. 2) Conventia
dela Paris din 1858 si acordarea cetateniei romane.
.

1) Codul civil dela ,1 ,Dec. 1865 .si nationalitatea romar

.
Sectiunea II-a: 1) Conflictul dintre codul civil si Constitutia
dela 1 lulie 1866. 2) Tratatul dela Berlin.
.

86.

CAPITOLUL IV:

94
101

cAPITOLUL V: Nationalitatea romand in faza tranzitorie

1879-1923.
.
.
Sectiunea I-a: 1) Legea pasapoartelor din 1912 si legea din

1916 pentru recunoasterea cetateniei Romanilor de peste

hotare. 2) Decretele legii din 1918-1919.
Sectiunea II-a: Tratatele din 1919-20 si nationalitatea rom.
CAPITOLUL VI: Constitutia dela 1923 si sistemul. naturalizarei.
.

Principiile naturalizarei.

.....

CAPITOLUL VII: Principiile dobandirei

inalittei romne.

.....

.
i

104

110

112
114

pierderei natio120

Sectiunea I-a: Notiuni preliminare si de drept comparat.

Sectiunea II-a: Dobandirea nationalitatei romne.
.
.
Sectiunea III-a: Conditia streinilor in Romania.
.
Sectiunea IV-a: Concluziuni asupra dispozitiunilor generale.

120
125
129
133

CAPITOLUL VIII: Naturalizarea.

. . . .
Sectiunea I-a: Conditiunile naturalizarei. Naturalizarea prin
beneficiul legei.
.
.
. .

136

. .
Sectiunea II-a: Organele naturalizarei.
Sectiuunea III-a: Procedura naturalizarei. . .
.
.
Sectiunea IV-a: Naturalizarea romanilor care renunfa la cetAtenia altor state. .
. .
Cetatenia de onoare.
. .
.
Sectiunea V-a: Efectele naturalizairei.
.

..... ....

Sectiunea II-a: Redobandirea nationalittei romane.

.

. ...

Sectiunea II-a: Dispozitiuni finale si tranzitorii.

Sectiunea III-a: Concluziuni finale.

www.dacoromanica.ro

156
159
160

164

CAPITOLUL IX: Pierderea nationalitatei romane. ,

CAPITOLUL X; Optiuni si renuntari.

142
144
150

'

171

173
.

175
183

E locul sA reproducem si noi, cuvintele

dinteun hrisov tiparil la TOrgoviste, In 1713:

lard cel cc ad ce11 Intdrnpla a ceti... ce

prepaid yeti ofla !Jeri In cauinte Der! In sloud,
indreptoll cu duhul tildndeafelor, nepuindu-se
In ponos, cd precum inste cu nepullnld ceriul
a se oedea Ord nouri, ago si liporlul fdrd de
greqohr.

Er at a.
a se ceti

la pag.
16
28

randul ultirn
5
21
4
5

41

42
42
43

25

44

21

4-1

26

45
52
52
53
54
61

63
63

.
.

14
13

5
21
2
17

formate

roman(
ceea-ce
Inchindrel
Europe!
tnndscut
de

ca

competenla

poldice
marele

exista

romdne

numal
tren

In loc de
formele
romftni
cea ce

inchinAreei
Europeei
Inascut
dee

ea

competentA
politice
marile
existA
rtimane

nu mai

treen
27 : trlmiterea No. 1 este citatA din
Delavrancea: Patria si pa1

triotismulw.

69
88
86
90
95
110
110
126
142
146
147
157
160
172
174
175

176
185

,.

jurisprudnta
conventiunea
1, trebue virgulA dupA cuvantul
Basarabia.
ivitor
30
elltor
27
37

Jurispredenla

4
17

cel

30
17
1

5
11

conuenflune

terltorille

ca
teritoriile

staglul

s tagiu

sou
ski
adopliunea
adoptiuneea
23 Marlie 1936. 23 Martie 1933
conf.
cond.
oprecierea
apreciereea

34 trimiterea cu No. I, No. 2

91
11

19

11

31
20

existen0

rezerua

IxietentA

rezerav

3 din aparatul critic a se nota cu

3 nu 1.

9
17

11,9

11

189

,,

11

Statute)!

intuilla
Mese
Mem

Statului
institutia
these

www.dacoromanica.ro

.1.411.'.

r7,1*"...

,
'
7,

pa.

0."

'171>,;.

Pretul Lei 120.

www.dacoromanica.ro