Sunteți pe pagina 1din 50
Apicultura Nr. 12—decembrie 1971—Anul XXIV REVISTA LUNARA DE STINTA SI PRACTICA APICOLA. ORGAN AL MINISTERULUI AGRICULTURD, INDUSTRIZi ALIMENTARE, SILVICULTURU SI APELOR’ SI AL ASO- CIATIEl CRESCATORILOR DE ALBINE ee ~ $lptimina Internayionala a apieut- tonlior J 1 1, BARAC — Biologia apicola 1a @1 XXIT-Jea Con’ gres international de apiewitura. . 3 GH. V.SAFER — Corelarea protectlei albinelor cu ac- tiumea de combatere a diiunstorilor eu pesticide fn R, 8, Romfinia . 7 1. BALMEZ — Extinderea oresterit mitellor de a- iUtate supertoard r a ©. ANTONESCU — Iglena culbulul — baza anata ale pinelor . 6 1 GH. PREDA Cum obfin recolte marl de ‘miere 15 A. BOGUS —Introducerea mitellor tinere . . . 16 c. BALAN — Cum temez albinele in stupul orl- zontal. n 8. CORIOLAN — Cum $1 etna 38 “atm ‘atitneler sirop de zahir . 18 87. SAVULESCU —Centrul de studi, ‘protectant ‘st ‘tn- vatimint apicol, tn eficient sprijin in activitatea tehnich =... 19 — Resursele meligere ale " versantulut sudie al muntelul Tibleg sl posibili- ‘ipile de valorifieare ale acestora (partes a Tra). 20 —Istoria, albiniritulst 1 “epoca feu- dala. Pregitirea stupilor pentru ter- nat — VII — B IANOSSY ALEX. GH, BARTOS c. MELICA — Este apicultura 0 indeleintvine grea 25 vv. PUTA —Unanim acord eu principiile de e- duoatie politico-tdeologicl a maselor de cameni ai muncli ” Y.MARINESCU — De iua recoltel — Interes ‘major pentru apleuituré si problemete sale 28 1. IONESCU — Din setivitatea unui cere aptcol scolar 30 MICHAL = Citeva consideratit’asupra Intoxica- BOHOSIEWICZ, filler ehimice 1a albine, in R-P. Po- BARBARA. Ton 3 MIKOLAJEZAK —Documentare 0 foo o —Necrolog inginer Valeriu Petras) | 40 = Neorolog: dr. ing. Franclec Szbvérai «1 tee = Informatit pole o eee 200] 28 |> 218} — = 3 70 = = 1967 13 |>325] 8 |>119) — = 1 178 2 1968 9 |>101) 6 |> 13) 11 |lipsk de date] 1 |lipsx de date] — 1969 20 |>221] 6 |> 96} — = 16 | > 75 = 1970 1 S5\\e 7) ileceul) = = 1 70 1 |lipsi de date pind la 69 jp 1550] 5 |> 71) — = = = af ws 30.VI. 1971 zenta 2, 4 — D si MCPA; numai fn- tr-un singur caz am gisit DNBP. Intoxicatiile cu fungicide apareau foarte rar. In dou cazuri am constatat intoxi- catii cu Captan ce s-au produs tn livezi tratate cu acest preparat, in timpul cind pomii erau fn floare, iar intr-un alt caz am diagnosticat o intoxicatie cu un pre- Parat ce continea cupru, care a fost aplicat pe cultura de cartofi. Din datele anamnetice reiese ci cele mai numeroase intoxicajii sau produs cind turi fnflorite de rapigd, mustar, bob, ma- zEte gi chimion, precum gi pe culturi de preparatele chimice erau aplicate pe cul- sfecla si cartofi, in care se aflau multe buruieni in floare. Numai in 3 cazuri invoxicatiile s-au produs pe livezi tratate cu insecticide sau fungicide. Stupinile in- toxicate erau situate la o distanya de 50-— 3000 m de la plantatile tratate. Pierde- rile in albine lucr&toare variau de la 20 34 pind la cca, 900/, Cele mai grave in- toxicatii se observau cind preparatele chi- mice erau aplicate cu avioane. Pierderile economice produse fn utma intoxicatiilor chimice la albine nu pot fi precizate exact, dar bazindu-ne pe expe- rienga de mulgi ani a laboratorului nostra, sintem de parere c& ele sint importante. Eyaluind aceste pierderi trebuie de luat tn consideratie nu numai reducerea nu- mérului de stupini si a familiilor de al- bine si de aici scdderea productiei de micre si ceari, dar si pierderile cauzate jn urma micgor&rii recoltei de seminge la unele plante. Acest fapt se poate ob- serya mai ales in regiuni, fn care intoxica- tiile 1a albine erau masive. Cu toate instructiunile referitoare la pro- tectia albinelor fn timpul efectuarii dife- ritelor actiuni agrochimice, intoxicatiile stnt frecyente. Cea mai buna si cea mai eficace prevenire a acestor intoxicatii este IN ANU 1966-1971 Tabelul 1: prin enalize | respectarea {ntocmai de c&tre echipele ce se ocup% cu efectuarea actiunilor agro- chimice, a tuturor instrucyiunilor n vigoa- re_privitoare la folosirea produselor chi- mice in agricultur’, precum si aplicarea misurilor generale de prevenire. VIABILITATEA $I PUTEREA DE INFECTIE A SPORILOR DE NOSEMA SUPUSI ACJIUNII TEMPERATURILOR SCAZUTE MOFFETT, Jj. O., WILSON, W. T. (American Bee Journat, vot. I, nr. 2, 1971 $.U.A.) Autorii au studiac influenya temperacurilor sci- zute asupra viabilitisii si puterii de infectie a sporilor de Nosema apis, cu scopul de a gisi noi posibilitigi de combatere a acestui agent pato- gen al albinclor adulte, Datele obyinut i buie la o mai bund cunoastere a pos de rispindire 2 nosemei. In experientele efectuate s-au folosit albine lu- critoare adulte puternic infestate de nosema, O parte din acestea au fost introduse in flacoane uscate (6 albine per flacon), iar o alti parte au fost disecate, stomacul lor extras si pus tn fla- coane (6 per flacon), continind solusie salini 0,6%/e, Toate flacoanele au fost apoi puse in- tr-un congelator unde au fost menginute la —23 grade C, perioade diferite de timp. Pentru testarea viabilititii sporilor de nosema care s-a facut la tnceputul experientei si apoi a intervale de 6 luni, sa dezgheyat cite un flacon din ficcare serie experimental. Materia ul a fost macernat si administra unor albine lucritoare, sinitoase, impreun’ cu siropul de za- har, Dupi 8—12 zile de la administrare, albinele au fost examinate pentru a se constata prezenya sporilor. S-a observat ci albinele adulte hrinite cu spori de nosema supusiacyiunii temperavu- rilor scizute perioade variabile de timp (6 luni— 2 ani) au prezentat infestare cu nosema tn pro- poryie de 80—100%/s, De aici se desprinde con- cluzia cS tratamentul amintic n-a afectat viabili- tatea sporilor. © usoari reducere a viabilivigii a fost observati dupi 2 ani de trtatament, firi ca aceasta si fie suficient pentru a preveni dezvol- tarea ageatului patogen, la ecle mai multe din- tre albine, N-au fost observate diferente de via- bilitate fntre sporii de nosema tnghetati din ven- triculii introdugi in solugie salina gi cei inghe- jati in interiorul albinelor adulte, desi sporii din ultimul grup ar fi putur suferi un proces de uscare. Uscarea sporilor in acest caz n-a fost diferit de aceea prezentati de sporii din inte- riorul albinelor moarte sau cei de 1a utilajul pistrat afart in timpul iemnii; cu alte cuvinte Ingheyarea n-a produs modificiri esentiale in as- pectul sporilor, Sporii ingheyati privigi lami croscopul cu contrast de fax3 au fost asemini tori cu cei extrasi din intestinul albinelor vii infestate. Desi s-a constatat ci supunerea conti- nuia sporilor actiunii temperaturilor scizute nu a determinar moartea acestora, nu se stie in ce miisurd alternanga tntre ingheyarea si dezghetarea sporilor afecteazi viabilitatea acestora, 35 CALENDARUL APICULTORULUI “imnpul probabil) TANUARIE perdale de protectie su- fn condipiile mai pu- plimentard ; IN INTERVALUL fin favorabile apicul- @ fndepirearea fri 15 DECEMBRIE — 15 [ANUARIE turii din anul trecut, gomot a 7pezii ne- iernarea familiilor de afinate si a gherii de albine fri pierderi_ pe scindurile de bor constituie preocuparea ale stupilor gi debloca- de bazi a fiecrui a- tea urdiniyelor de al- picultor. Se impun, bine moarte. alee put F = I fal stupinei: | We mai puyin geroase, iar in multe zife Pee caer al ee temperatura va urca destul de mult dea- mai atente asupra mo- @ epararea, ourfitirea ] supra Jui zero grade, imprimind vremii un Sa e aes fa- si dezinfectarea inven- || aspect cilduy, Precipitasiile vor fi free- miliilor de albine, in- tarului apicol, colectio- J vente si uneori destul de abundente; ele terventii pentru com- area de utilaje si dis- || yor cidea sub toate formele, atte sub for- Pletarea provizillor de popisive mifnunte 3 tn- mi de ploaie si burnig’ oft si sub forms hand si misurl pen- sirmarea si fixarea fa~ de lapovigé si ninsoare. In zona de yes a tru protectia stupinelor gurilor artificiali__ tn sirii vor predomina ploile, pe cind ta re- contra vinturilor. Ih ramele necesare penta f giunile de deal si munte vor fi mai frec- acest sens se recomandi sezonul urmitor ; sor: Degi in mod frecvent intervalul 15. decem- brie — 15 ianuarie se caracterizeazi prin- tro vreme rece, cu o perioadi deosebit de geroasi fntre 3 si 8 januarie, anvl acesta timpul va fi mai pugin rece, nop- vente lapovisele si ninsorile. apicultorilor urmatoa- area gi curdtirea | se~ Stratul de zXpadX se va mentine tot ae minyelor de plante me timpul in zona de munte, dar se va topi @ supravegherea mo- _‘lifere pentru locul api- J paryial tm regiunea de deal si ctmpie dudui de iemare a fa- 90. unde ya fi mai mult pevecit tn prima mikiior de albine prin Organizatorice : jum&tate a lunii ianuari Intre 15 si 18 decembrie, din cauza unui front de ninsori abundente ce va tra- versa fara, vremea se va rici simpitor, cerul se va fnnora fn toate sinuvurile, jar crivayul se ya intensifica temporar in sudul si estul yirii, Ninsorile ce vor confectionarea r * . cidea in aceste zile gi care vor tncepe sau schimbul acesteia bf en erilwneatah ca fagurli actificiali; J 2 gerne MROE eee vor depune un strat gros de zipadi, ridicarea nivelului pro- find le . i * de 1 fesional prin studierea Lire tain tage tarpon ne yirii, Temperatura ya scidea noaptea in- tre minus 2 si minus 16 grade, iar ziua va urca intre minus 5 si plus 2 grad In zilele de 19 si 20 decembrie, desi ci rul va deveni variabil, cu fnseniniri pre- dominante, vremea va fi rece, cu nopti geroase, Se yor fnregistra si clteva averse @ protejarea suplimen- *% izolate de ninsoare. tack a stupinel contra tile teritoriale A.CA.; | totre 21 gi 31 decembrie, vremea se va vineurilor gi curengilor @ contractarea valori- tncflzi apreciabil fn toate regiunile sari. (in localitigile unde se fiekrii produselor api- | Noprile nu vor fi geroase nici fn zona impune acest lucru) cole din recolta unma- de munte, temperaturile minime find cu- prin amenajarea de toare. prinse fntre minus 7 si plus 3 grade. Zi- ele vor fi relativ cilduye cu temperaturi controale auditive sip- ximinale in scopul in- dreptirii svivilor anor- male, consvatate ; @ solicitarea —-vetrelor de stupini la masivele melifere pentru. practi- area stupiritului pas- @ completarea provi- toral; expedierea ceri ziilor de hrank tn cui pentms burile familiilor de al- bine slab aprovizionate cu zahir candi sau serbet de zahitr © prevenirea deranji- literaturii’ de speciali- ri gi nolinisticii albi- tate gi participarea 1a nelor de citre soareci, cursurilor apicole de pisiri yi animale de masi, consfieuiri i curte, clocinitoare, pi schimbusi de expe~ pigoi exe. slong organizare fn acest scop de organiza- 38 minime cuprinse tntre 2 si 10 grade. Cele mai ridicate temperaturi se vor tnregistra in zilele de 22—24 si 30—31 decembrie. Cerul va fi schimbitor, alternind zile no- roase cu zile temporar insorite. In multe diminegi_ se va forma ceasi, Precipitasiile, In functie de altitudinea regiunii, vor ci dea atit sub forma de ploaie si lapovigi cit si sub formi de ninsoare. Aceste pre- cipitayii se vor inregistra moi ales in zilele de 22-23 si 30 decembrie. In celelalte Tile procipinapiile vor fi izolate si nein- semnate, Vintul va predomina dinspre sud-vest si va bate ceva mai care fn zile- Je de 21-22 decembrie. Intre 1 gi 10 ianuarie, vremea va fi rela- tiy cildug’, ew temperaturi mule mai ri- dicate dectt cele normale. Nopyile vor fi cu inghey slab exceprind uncle suprafere din sud-estul teritorivlui, unde vor fi ji nopti fri inghey. Pe intreaga yard tem- peraturile minime vor varia intre minus 6 si plus 3 grade, Zilele vor fi cu dezghey general, temperaturile maxime vor fi cu- Prinse intre 1 si 9 grade, Cerul se va mentine noros sau mai mule acoperit, Vor cidea ploi si lapovigé slabe locale, care se vor generaliza incepind cu 7 ianuatie, cind se vor transforma in ninsori gi cind yor deveni abundente tn jumitatea de nord a viel, Vintul va predomina din nord-est si se va intonsifica tn jur de 2-3, 5 gi 10 ianuarie. In citeva diminegi se va forma oars, Intre 11 si 15 ianuarie, datoritt unui val de ser polar, vremea se va rici treptat ji accentuat tn toate regiunile sari. Cerul va fi variabil tn dou zile si mai mult acoperit in celelalte .Vor cidea mai intii ninsori locale, apoi la 14 si 15 ianuarie, ele se vor generaliza devenind abundente in toatt jara, Solul se va acoperi din nou ou zipadi. Vincul va bate din nord-est si se va intensifica si va visooli ninssorile dup 14 ianuarie. Temperatura va scidea noaptea pin la minus 18 grade fn nordul iri gi pind Ia minus 13 grade ta Cimpia Dunirii, In timpul zilei temperatura ce va mentine sub zero grade, exceptind ci- teva localicsti din sud-escul sirii unde se vor fnregistra si temperaturi pozitive. N. TOPOR Wes STR BANCA PENTRU AGRICULTURA $I INDUSTRIE ALIMENTARA DIN. R. S, ROMANIA, care — aga cum sa publica’ — a fost autorizati prin HLCM. nr, 886/1971, si acorde fara- nilor ‘cooperatori si tuturor acelora care doresc si practice apicultura in gospodiriile proprii din orasele ji. sa~ tele patriei, credite pe 5 ani, cu do- bindi de 3% pe an, rambursabile 1a produse apicole, pentru cumpirarea a pini la 50 stupi sistematici si famille de albine respective, cu sprijinul orga- nizatiilor teritoriale A.C,A, a transmis filialelor sale judefene instructiuni de- tailate asupra modului de acordare gi rambursare a creditelor respective, Cei interesati le pot consulta si cere alte Kimuriri suplimentare Ia filialele judetene gi cercurile apicole. © APICULTORI INCEPATORI si togi aceia care din diferite motive n-au asigurat 0 pregitire corespunzatoare familiilor de albine pentru iama 1971/ 1972, pot solicita si primi gratuit de la cercurile apicole sau filialele judetene A.C.A, de care apartin, indicagii si asis- tenfi tchnicl pentru executarea fara riscuri a lucrarilor respective si in Iunile de iarn, pentru a asigura firi pierderi intregul efectiv de familii de albine. @ BULETINUL ASOCIATIEI CRES- CATORILOR DE ALBINE DIN R.S. ROMANIA de uz intern nr, 10/1971, cuprinde prinsre saleele : — recomandiri tehnice pentru asigura- rea rezervelor de hrani a familiilor de albine pe timpul iernii ; lor A.C.A, judejene cu organele pu- teri locale de stat, judeyene si alte instituyii_intoresate, “in scopul organi- Zirli actiunii de tmbunacazire si lirgire a fondului melifer local — organizarea_manifestisilor _apicole cu prilejul sirbitoririi ,Sipeiminii in- ternationale a apicultorilor* (5—11.XII, 1971) 5 — preciziri economice gi altele, Apicultorii care doresc sii consulte tn detaliu materialele mentionate, se pot adresa, cercurilor apicole gi filialelor judeyene ale Asociatiei de care apartin. 39 In zina de 14 octombrie 1971 s-a stins fulgerator din viaé ing. Valerin Petrus, activist de seama, cu o bo- gata si apreciaté contributie la dezvoltarea si moderniza- rea apiculturii romanesti. Valerin Petrus sa ndscut la 23 octombrie 1902 in orasul Chisinau din R.S.S. Moldo- veneascit. A urmat liceul in orasul natal si apoi faculta- tea de agronomie la Bucu- resti si Lagi, obtinind diplo- ma de inginer agronom in anul 1928, printre studengii perseverenti. In anii 1929— 1931, a lucrat si condus o stupiné cu 100 familii de albine intretinute in stupi verticali tip Dadant, iar la 1 ianuarie 1932 este numit in postul de agent apicol principal, functie in care se evidentiazd ca un bun pro- pagandist al foloaselor api- culturii si introducerea me- todelor de lucru progresista Practica apicultorilor. Functioneazad dupa aceea, remarcindu-se cei mai in 40 Inginer VALERIU PETRUS 1902-1971 ca secretar de redactie al revistei si responsabil al sec torului apicol din cadrul Departamentului G.AS. In perioada anilor 1960— 1962 sina desfdisurat activi- tatea ca profesor de apicul- turé la centrul agricol din Caldrasi, activitate pe care 0 continua in anii 1963— 1967 in cadrul Directiei re- gionale Forestiere Bucuresti, de asemenea, in anul 1969, la scoala de mecanici agri- coli din Tulcea. Dintre lucritrile sale de sea- md, ca autor si coautor men- fiondm : »Manualul de apicultura* (Edit. de Stat), ,S& crestem albine*, Cum crestem $i ingrijim albinele* (Edit. Ti- neretului), ,Cartea stuparu- lui*, ,,Apicultura si baza melifera*, Manual de api- cultura pentru lice agricole® (Edit. Agro-Silvica) si ne- numérate articole de specia- litate in revistele ,,Apicul- tura®, ,Natura® si altele. In desfasurarea intregii sale actividtti a muncit neobosit, sea daruit cu abnegatie, sprijinind si indemnind api- cultorii pentru cresterea con- tinud a productivitafii stu- pinelor. Disparitia ing. Valeriu Pe- trus dintre noi, la o virsta cind putea contribui in con- tinuare cu experienja sa la progresul apiculturii din tara noastré, lasé in rindul tovarisilor de munca, prie- tenilor, colaboratorilor si apicultorilor care lean cu- noscut si apreciat, amintirea nestearsd a unui specialist de prestigiu, a uuni om, care siva inchinat fntreaga viata progresului apiculturii. Tofi cei care l-au cunoscut si colaborat cu el, precum si apicultorii care s-au inspi-~ rat din lucrarile sale, ti vor pastra o nestearsé amintire. Dr. Ing. FRANCISC SZOVERDI 1912-1971 (Se esr La data de 1 septembrie 1971, a incetat subit din viata dr. ing. Francise Szé- vérdi, din orasul Cluj, luptdtor si activist neobo- sit in domeniul popu- larizarii apiculturii in fara noastré si tn introducerea noului in practica apiculto- rilor. Dr. Francise Szévérdi, s-a nascut in orasul Cluj, la 7 innie 1912. Dupa absolvirea cursului elementar si a licen- lui, a urmat Institutul agro- nomic in orasul natal, pe care l-a absolvit in anul 1935, evidentiindu-se prin- tre studentii deosebit de sir- guinciosi. Este trimis de stat in Danemarca si Germania, pentru specializare, dupi care sustine cu succes exa- menul de stat, pentru titlul de inginer agronom, cu o te- zi din domeniul apicultu- rit. In anul 1938, este numit re- dactorul revistei de apicul- turd ,,Méhészeti Kézlény* a Asociatiei apicultorilor din Transilvania, dupa care, in anul 1942 a luat doctoratul in stiinfe economice. In cadrul activitapii de fo- los obstesc, primeste sarcina de secretar general si apoi de presedinte al Asociatiei apicultorilor din Transilva- nia. In aceastd calitate des- fasoaré o bogatd si neobosi- ta activitate publicistica, a tradus in limba maghiaré revista ,,Apicultwra®, orga- nul de indrumare al apicul- torilor, editat de Ministerul Agriculturii si Silviculturii, distigindu-se prin referatele si comunicitrile facute la se- dintele lunare cu apicultorii din orasul Cluj si alte orase din tari, ca lector de spe- cialitate la cursurile apicole de mas. A scris cartea ,Sok mézet* (Miere multé) si multe alte lueriéri de specialitate. A activat ca profesor la In- stitutul agronomic din Cluj gica cercetitor stiintific la Institutul de cercetiri agro- nomice, iar din 1962 pind la sfirsitul vietii isi des- fasoard activitatea ca in- giner sef si vicepresedinte al Cooperativei agricole de productie ,Dragu, jud. Sa- laj, unde lucra cu aceeasi pasiune penrtu apiculturé, la organizarea unor stupine in- tercooperatiste de tip indus- trial. Dr. ing. Francisc Szévérdi ne-a pardsit la o virsta cind putea contribui mult, cu ex- perienta sa, la dezvoltarea si modernizarea in conti nuare a stupiritului din fa- va noastra. Moartea lui las in rindul tovardsilor de « muncit, prietenilor, colabo- ratorilor si apicultorilor ca~ re sau inspirat din lucréri- le sale, amintirea unui acti- vist de prestigi si un mare luptator pentru dezvoltarea si. modernizarea apiculturii. 4 NORME LEGALE DE PROTECTIA MUNCII iN APICULTURA dezvoltare, constituic 0 profesiune, si 0 meserie Astizi cind apicultura in plit : a in industtializarea produselor apicole, eind apicultura rentabila indica stupar pastoral, cind apicultura modern’ din punct de vedere economic, al rentabi litagii impune ca apicultorul s4 se axeze pe toate produsele apicole — nu numai pe miere — legiuitorul intervine stabilind ca si in toate ramurile de activitate ale omului socialist, norme legale de protectin muncii in apiculturi, ati citeva din acestea : © Pentru a evita provocarea de accidente cauzate de pitrunderea oamenilor si a animalelor in incinta stupinelor, acestea se amplaseazi cit mai departe de drumu- rile circulate, se imprejmuese si se asiguri cu pazi, Se interzice intrarea persoanclor strline de stupin’, neinsofite de apicultor si firk echipamentul de protectie. @ Persoanele care umbli Ja stupi trebuie si fie curate si si nu prezinte mirosuri care iriti albinele (miros de transpicatie, de alcool etc.). © Controlul stupilor se face cu toati a tenia, evitindu-se migcérile bruste, lov: turile si zgirieturile, © Se interzice deschiderea stupilor inainte de a se pune in functiune afumatorul yi a imbrica echipamentul de protectie (mas- ci, halat, sort). © Transportul stupilor cu albine se face de preferinfi noaptea sau dimineafa pe Hicoare, cu vehicole in buni stare de fanctionare, insofitorul avind Ja indemini afumitorul, echipamentul de protectie si unelte pentru executarea unor lucréri de reparatii. In timpul transportului, stupii se vor asigura contra risturnirilor prin legarca siguri. cu fringhii, circulayia {¥- cindu-se pe sosele dinainte controlate din punct de vedere al practicabilics; © Yn cazul transporturilor hipo, animale- le vor fi indepirtate de vehicol, in tot timpul incSreirii si descircirii si vor fi astfel inhimasi fnclt si fie usor de des- prins in cazul unor accidente neprevi- zute, © In timpul transportului, stupit vor fi previzuti cu dispozitive perfecte de in- chidere, lisindu-se numai_ orificit pentru aer, previzute cu site metalice, Eventua- ele cripituri in perefii laterali, fund si capac vor fi astupate inainte de tnc¥rca- rea stupilor. © In cazul transportului stupilor pe calea ferati, vagoanele vor fi inchise perfect, a- sigurindu-se o bun aerisire prin siti, Pe vagoane se va afisa o tablifi indicatoare cu textul ,ATENTIE ALBINE*. Durata transportului se va limita fa mix nim posibil, acordindu-se 0 atentie deo sebiti in timpul manevririlor. ECHIPAMENT DE PROTECTIE 1. Masci apicoli 2. Minusi apicole 3. Sort apicol ECHIPAMENT DE LUCRU 1, Halat din pin2i albi 2, Afumitor apicol 3, Dalti apicoli 4, Cleste de cuie. Apicultori! REINNOIT! ABONAMENTELE LA REVISTA APICULTURA PENTRU ANUL 1972 Costul unui abonament este de 36 lei pe intregul an 42 @ Contra furnicttor “care inva- deazi cuiburite de albine se poate folosi praful de pucioast presdrat deasupra podisoarctor stupilor? —(intreabi. BORCOS, ILIE, comuna Lapusata, judetul viicea). In literatura de’ specialitate con- sultatd, nua fost publicat’ asc- menea recomandare, Puteti pre- venl pitrunderea ‘fumicilor in stupl, presiirind fn jurul térus! lor eau picloarelor postamentelor Furnicid’ (preparat special care se poate procura de la magazine- le cu chimicsie), sau sare de bu- c&térle, Cum se dezinfecteazd fagurit de la rezerva stupinel prin folosirea facidulut acetic glacial ? (intreabii CONSTANTIN VASILE, comuna Vicra, judefu Vrancoa sl alti 2 picultori), Dezinfectia se sace in ner liber sau intr-o inedpere izo- Jat, tao temperaturi de 18— 20°C, astfel: —primul comp ce stup cu fagurh se agazi pe o bu- cat de placa) sau PFL; pe In turile superioare ale ramelor se agazio tivifA fn care s-au pus 28 g acid acctle concentrat (00 cazul folosirii acidulut acetic Blaclal, acesta se dilueaz’ adiu- gind 1/4 ap distilat’ (a unitatea do volum); peste primul corp se adaugii al doilea corp, epol al trellea etc., dupa caz, introducin- du-se fn fiecare cite o tiviti ou acid acetic, cum s-a aritat ; dea- supra ultimulit corp se agazi podigorul si apa capacul. Pentru favorizarea vaporiziitil a- cidulul acetic se introduc in té- vite vata sau buciti de pinzi curata Tm scopul hermatizirit se tipeste hintie peste ‘toate portiunile de Imbinare a conpunilor si capacu- Tui, sau se imbraci totul cu po- Hetiiend, In cazul cind pentru dezintoctie se folosesc stupi orlzontall cu 20 rame, lucnarea se face in acelasi mod, fie pe stupi separati, fle suprapusi, Insi numai prin du- Dlarea cantitétil de acid acetic de mai sus ta fagurii din stupii respectivi Dupk 1-8 zile fagurll sint dez- infectaji si pot i folositi, nu insti inainte de aerisirea lor timp de douk aile, pentru disparijia toxiolt&t @ Este bine si se administreze familitlor de albine strop de za- har in luna octombrie pentru completarea rezervelor de hrani pentru ian’? (intreaba’ POPA. SIMION, st, Dorobanjilor nr. 44, ‘Munieipil Avad si alfi apicultori ineepatori). Asemenea hriniri s° fac In luna august, astfel Incit prelucrarea siropului de zahér (1:1), depozita- rea gi clpicirea Iui in celu'ele fagurilor pe care vor binele (care impune ucura albi- nelor) si se faci de citre al- winele virstnice, crescute a sfirgitul veril si care vor pier pink Ja sfirsitul toamnel si nu de clitre albinele din populayiile de ietnare. Totodat’, siropul ad- ministrat la sfirgitul toamnel rai- mine necipacit si daci nu se Saseste in celulele fagurilor cu- prinse de ghem, se altereazi (se subfiazi prin absorbtia_umidita- {i din mediul inconjurator, fer- menteazi, se scurge) favorlzind imbointvirea albinelor de diaree si nosemoz’, In cazurlle cind familie de al- bine 4erneazi cu provizil de jar- na insuficiente in faguni din culb, completarea acestora in se- zonul rece se face mumai cu zahir candi, gerbet sau in ratii Ge cirea 1 ig, introdus in spaylul dintre ramele cu faguril ocupati de albine si podisor. @ Sintem apieuttori Ce posibilitapi avem ineepatort. pentru a deveni in scurt timp bunt api- cultori ? (Intreaba_ PETRUCA VICTOR, Str. Alecu Russo nr. 25, Bratla sl alti). Metcdele moderne de crestere $i ingrijire a tamiliilor de aibine in difenite sisteme de stupi sint deserise pe larg In maniialul a- plcultorahi gl alte lucr&ri de speclaliiate, ‘pe oare le puteti procura de a centrele de apro- vizionare gl desfacore din cadrul filtalelor judetene ale Asociatiei noastre de care apartinetl, ur- mlirind bineinfeles si materialele care vi interescazi din revistl Este necesar de asemenea si ur- mafi cursuvile apicole de masa, 88 participati la consfituirile gh schimburile de experienti organi- zate de dilialele A.C.A, judejene. @ Pot ierna bine familiile de al- bine in aer liber? (intreaba PI- TIGOI N, MARIN, satul Valeni, comuna Célinesti, Judeful Arges) Ternarea in aer liber reprezinta singura metodi de mirirea re- zistentel albinelor contra frigu- lui, In linii marl, se procedeazd astfel : — Dupi ce sau asigurat rezer- ve stifleiente gi de calitate su- perioaré de rand si au fost restringe ewiburile la numirul de faguri ocupati de albine, se pro- cedeazi 1a Impachetatea acestora cu ajutorul dlafragmelor gi sal- telufelor din paie sau papuré, In lee de saltéluje se pot folosi si ziare vechi, In spatiile rimase il- bere dup’ diafragme, nu se pune nimie. = Pentru a asiguna 0 bun’ ven= Ulatic, se deschid urdinisele su- perioare ale stupilor. Tn lipsa acesiora, se distanfeazi — sub salteluji — dou scindurele de podigor la cirea 10 mm. Aploultorli incepitori primesc a- sistenfi tehnict gratuita pentru yezolvarea tuluror problemelor care-l friminti in desttisurarea activitijii lor, de la cereurile a- picole comunale, ordsenesti 51 municipale si de Ia filialele. ju- defene ale Asociaticl. crese’itoriior de albine de care aparfin, 43 ARTICOLE PUBLICATE IN CURSUL ANULUI! 1971 Provera vital Re pan, ARTICOLE DE FOND V. HARNAT — Mesajul de Anul Nou al prejedintelui Apimondici. en — Telegnama adresati tovariyului Nicolae Ceauyesou de citre Comizetul Exeautiv al Asociagiei orescitorilor de albine. 17 eee — Sorisoarea adresati Asociati chore Ministerul Agriculeucii i Sib dj). 4 ST. DINESCU — Sarcini si perspective alle dezvoltinii apiculturii tn noul cincinal. 15 ane — Sub conducerea partidului, spre noi realizari tn modemi- zarea si intensificarea agriculturii 5 2 M. BADEA gf colab, — Realiziii si porspective ale apiculourii tn sectorul silvic. 6 2 V. HARNAS — Succes revistei ,,Apicultura® fn noul ei drum. es see — Bilang rodnic de activitate, 7 2 +e La a XXVII-a aniversare. 8 1 tee — Parsiciparea frii noasore a al XXIII-lea Congres inter- national de apioultur’ (27 august-2 septembrie 1971). 8 4 wae — Luoriile apiculrorilor romini pentru Congresul de Ja Moscova. 8 6 see — Acondaroa de oredive pe termen Jung — un nou imbold pentru dezvoltarea apioulourii rominegti. a nee — Aprecieri internagionale supra consributiei Roméniei ta ele er onde, 101 V. HARNAS — Realiziri si saroini ce Apimondiel $a. actiunes _pen- tru progresul tchnico-stiingific al apiculturii mondiale. 10 2 ¢. ANTONESCU — Congresul Apimoridiet de la Moscova in slujba progre- sului apiouleurii, colaboririi intre popoare si picii fn V. GH. SAFER pe i das i cul an GH. = — Impresii de Ja Expozitia invemayionali de apiculourd ’71 noe din cadrul celui de-al XXUI4ea Congres eel ete) : ee a ete if — Si ridicim pe noi ‘trepte activinatea de propagandi tn ipoiiaal decree apiodae coming ul 1 aah — Stpdimina iemrnapionali a. apioulvocilor 12 CRESTEREA $I INTRETINEREA ALBINELOR 2 BABAS — Preocupiri actuale in ametiorarea albinelor 1 9 MARIA DRAGAN, — Grivenii. priyind alegerea familiilor pencru prisili, 2 2 BT ROEEECU, — Hrinirile stimulente de primivar%, 2 19 SELL — Observatii privind dinamica rezervelor de pistuci din ene ouibul albinelor 3 2 ABTA DRAGAN — Noutiti privind fnlocuirea mitci 3 6 7 BALMEZ, — Cind trebuie fécut’ wnirea fami ine. 3m mezz ee) SAND = Cheva, prvcedee pxtvind dezvoltarea familiilor de dllbine in perioada de primivari. 3 ou P. NEACSU — Cetra ¢ utllizaten ei de cities albine 4 2 oEOr — Siropul de zahtir fa hnana albinelor. 4 pe VONTSCD, — Dinern nuolew, pate familii, 4 2 cone ee — Despre folosirea familiilor ajutXtoare. 5 23 Me MOREA —© motod’ bunk pentru fnlocuirea mitzilor. 6 20 Fo — Metode oficiente pentru combateroa toirii naturale. 6 22 per — Cum putem simplifioa Juoririle in stupin’. 6 24 aCe ECL — Indreptarea familiilor bezmotioe. 6 =wa9) Ga GT _ bere Putemice penins valorificarea culesulai de la salcim, 5 GH. LAZAR — Cresterea mitoilor in condisii de smpini. 5 7 C. CIMPEANU — Stimularea familiilor de albine ou extract de plante me- cotab. dicinale. 6 7 44 Nr, Autorul ‘Tistul Ry. Pos. 1. BARAC — Perspeotivele folosinii tnovacigSrii intre ecotipuni ta albine $n scopul sporinii productici de miere. 7 9 GH, LAZAR — Transvazarea familiilor de albine din diferive sisteme de stupi, in stupi muleietajayi. 3 7 14 T. IACOB — Ocrotirea albinei autohtone (Apis mellifica carpatica) tn rezervajii naturale, 8 16 ST. POPESCU — fnmulpirea familiilor de albine cu reaultate bune. 8 19 C. GEORGESCU — Cipioirea artificials. 8 23 1. VARTIC — Gresterea mitcilor fri transvazarea Jatvelor. 8 4 Z, VOICULESCU — Pregitirea familillor de albine in vedorea iern%tii, 8 2B I, BALMEZ, — Ce se fngelege prin mate tiniri si prolifck gi cum ere- buie folosici. 9 4 1. GHISOIU — Metoda eficace de inlocuire a miccilor bétrine si a celor oa anomalii. 9 6 N. FOTY, — Corcetini compasative privind acceptarea mitailor ¢i MARIA DRAGAN, celulelor de matci fn nucle de tmperechere. 10 16 VICTORIA CONSTANTIN COMITETULEXECUTIV — fndrumiri privind completarea intirziat’ a proviziilor AL ASOCIATIBI de iemare la familile de albine cu heand suficienti. 10 25 D. VRABIE - istem de hhrinire a familithor de albine. 1028 L. POPA, = Ja ounoascerea structusii pproveinelor din he- IULIANA CRISAN molimfi la albine pe timpul jemi. i 3 E. CONSTANDA, — Partioularitigi ale viesii familiilor de albine care pot fi D, STOICULESCU exploatate penora sporirea productiei. 1 8 P, NEAGU Zbor de curigire provocat pe simp de iarn’. Ho 28 GH. C. PREDA — Roitri artificiale ta timpul iernii. no 2 ©. GIURCANU — Bitumul tn spied, it 30 I. BARAC - ie ploolt ls al XXIUI-ea Congres internayonal de . feuri. 1, BALMEZ — Extinderea cresterii mavcilor de calitare supetioari. 12 9 ©. ANTONESCU — Igiona cuibului, thaza siniitii albinelor. 12 12 (CH, PREDA — Cum obtin recolte mari de miere, 2 15 A. BOGUS — Introducerea mitoilor_ stinere. 12 16 C. BALAN — Cum iernez albinele in stupul orizontal. 12 17 S, CORIOLAN — Cind si oum si. dim albinelor sirop de zahir. 12 18 BAZA MELIFERA 1, CIRNU — Valorificarea florei meliefore timpurii de pidure, 1 15 T, TACOB — Saloia cipreasci, important planti necaro-polenifers, 2 7 xs — Mersul culesului in anul 1970 in judeyul Cluj. 2 ot T. TACOB — Stupiritul pastoral la masivele de sileii sau acerini mijloc de tntirire a familiilor de albine pentru culesutile principale. 3 9 . TEXE — Colesul la saloia ciipreasci. 3 12 2. VOICULESCU — Pentru obtinerea unor rezultate bune in stupSrival pastoral. 3 13 =, LUBAN — Planeapiile din zona lisoralilui si aporcul Jor da dezval- tarea apiculburii, 4 6 GH, BOTA — Mana de stejar. 4 9 AL. JANOSSY — Mohorul, plant’ ditun%toare pontri albine, 4 3 G. CIURDARDSCU — Polenizarea sparcetel pentru siminti. 5 12 D, SOFRONI — Pregitirea stupinei tn vedecea deplasinii tn pastoral, 5 19 ANA MARIA ROMAN — — Rolul finveligului floral tn abragerea encomofaunei. ment S. SULARIU — Reaulvate din stuparinul pastoral. 6 2 AvBOAGIU — Pentru obsinerea nor rezuleane bune tn srupSrivul pas J oral, 7 8 1. cIRNU — Bradal si pinul, surse importante pentra mierea de mani, 7 © 27 E, CONSTANDA, — Despre polenul de porumb. 7 ail D, STOICULESCU D. SOFRONI — Sanctionarea abaterilor de ‘la stuptirioul pastoral. 7 97 — Constatiri privind stupSrival Ja munte, 8 21 A, VARTOLOMEI ree Aiitorul ittul Ty. Pag. 1, CIRNU, E, TEXE — Biologia yi importanja eoonomici a lachnidei brune a stejarului (Lachnus ;roboris) « . See CLEOPATRA RUSU — Corceriri cu privire Ja influenta regimului de nutrigic asupra seorefiei nectasului 1a. rapiy 3 9 9 1, IACOB — Perdele de arbori si arbusti meliferi la marginea pi- durilor. 1o at AL, JANOSSY — Resurscle melifere ale versantului sudic al muntalui ‘Tibles si posibilititile de valorificare ale acestora, tiyindel ST. POPESCU — Despre imporsanga calendenalui fenologic. i 48 D. POP — Cheva plante medicinale fn tonapoutica apicol’. 11 20 1. GHISOIU — Motodi practic’ de recokarea polemului de alun, M1 25 AL, JANOSSY — Resursdle “melifere ale versantului sudic al muntelui "Tibeles si posibikityile de valorificare ale acestora (par- tea a Ila). wz COMBATEREA BOLILOR $I DAUNATORILOR STELA SERBANESCU — _ Preyenirea si combaterea locei_americane lea eaers — Galecidul, produs nou penim combaterea giselnigei. 2 7 GH. NASTASE — Insecticidele ta ardinea vilei. Saeed B. CELAN — Paralizia infecyioasi a albinelor. 4 it MIHAELA SERBAN — Argumente:{n eprijinuil poovejrii albinelor convra pesti- cidelor, 5 16 D, STANCIU ~ Misuri eficace $n tratamenvol.bocei. 6 14 ST. POPESCU — Purem preveni intoxicanea albinelor. 6 7 G. CIURDARESCU — Observatii privind efeanl diunitor al insecticidelor asu- pra familiet polenizatoare a kucernei, 9 24 A, BOAGIU — Misari pentru fnlivunarea intoxicirii ou insecsicide, 9 36 ‘A, BOAGIU — Diminuarea pagubelor provocate albindlor de crata- mente cu insecto-fungicide, M26 V. SAFER, — Corelarea provecyici albinelor au acyiunea de combatere a diunitorilor cu insecto-fungicide, 126 7) UTILAJE APICOLE T, VOLCINSCHT — Utilaje de mace randament pentnu mecanizanea luoririlor si colab. de volum ti apiouluur’. is . VoLCINSCHI, = Utilaje de mare mandament pentru extractia mini 2 23 ST, SAVULESCU 1 DEAC — Stupul multiovajar gi unele procedee de tngrijiren albinelor. 3 31 1, RUSU — Polistirenul, um material regis penaru apiculeur’, 3 26 C. FARKAS — Pentru insirmarea coreott a ramelor, 4 26 Z, VoICULEScU — Din now despre faguri armayi 6 18 D. POP — Colivsi, plate dig material plastic pentru mivci. zee 1. KRAPT — Dispozitiy clectric pentra fixacea fagurilor amificial. 8 27 — 5. CONSTANDA, — Propuneri penora tmbunXpicea soupulai onizontal, 9 = H3 D. STOICULESCU V. ORZA — Stupul onizontal ou familii ajuttvoare gi oat. ORaMaLS I. ASLAN — Stup cu pereji de 3,5 mm grosime. 9 18 GH. BARTOS — O.roinigi practici. 9 19 1, SICHITIU! — Hrinitor pentru administrarea serbooalui, 9 20 GH, LAZAR — Folosirea stupilor cu zame mari. 10 26 PRODUSE APICOLE ©. ANTONESCU — Produeyia de ceari in tshnobogia apicol’. 448 %, VOICULESCU — Tehnologia producerii micnii in faguri si secyiuni. 417 wee — Uscarea. polenului in condipii de stupina. 4 2 wee — Un produs ciruia vor si-i spun mice, TES D. STOICA — Procedeu pentru prepanarea hidromelalui, 9 28 A. BULZU = Veninul de albine un bun tratamene imposriva souma~ : sigmului, 9 29 46 Autorul GH, sTOIcovicl 1, BOTOSARU 1, BARBU 1. DUMITRU R. LUNGU coranu BARBU P, DAMIAN P, MACARIE, ‘A. SOLONARIU vee GH, MILIN I. SBIRCIOG I. RECEANU y. MARINESCU 1. IONESCU V. TUTA GH. BARTOS GH, BARTOS P. BUCATA P. BUCATA P, BUCATA GH. BARTOS ‘V. CARAGIANI, GH. BARTOS sae ‘M. MOREANU c. MELICA I, BALMEZ ere c. MELICA T. BALMEZ M, BAICOIANU rita DIN ACTIVITATEA FILIALELOR — Din sealizitile fermei apicole 1.A.S. Tuloea. — Citeva considesayii pe manginea conferingei unci filiale, semarcabile prin reaultatcle obyinute. Un bun inceput cu reaultate promifftoare. Din acsivitatea unui core apiool scolar. Cerourile apicole scolare. Primul Jicou apicol Folosivea stupului mulkitajar in cooperativele de produc- tie din judeyul Ifov. Din experienja fermei apioale Pigchia. Popularizarea motodlor avansate de crestore a albinelor tn judegul, Dol}. - Aspecte din apicultum judeyului Sibiu. ‘Asooiagia intercooperacist% ,,Apicola" din judepul Neams. 1d 1 ala — Gorourile apicole, unitiyi de baz ale Asooiatici noastne. — Ceroul apicol joolar yi impontanja hui sociala, instruc- tiy-educativ — Muneé sustinutk’ Ja filiala judeyean’ Vaslui, — O reusitd manifestare apicol’ Ja Sinnicolaul Mace. — Aotivitate fructuoasi Ja filialele: Vilcea, Satu Mare, Bihor, Arad. — De ziva recoltei 1971. Interes major penuw apiculeurt si problemele sale. — Din activitatea unui cere apicol scolar. — Unanim acord on principiile de educatie politico-ideo- logic’ a_maselor de cameni ai muncii DIN ISTORICUL APICULTURIT ‘Tehnica albinisirului tn perioada feudal’ (IV). ‘Tehnica albin’ritului tn perioada foudalk (V). Un pruionat eeresticor of biologie! albincior Jan Swam- merdam, Frangois Huber. René Réaumur, Tstoria albiniriuwhui fn epoca feudal: ri si ceri (¥)). Piotr Ivanovici Procopoyici. Istoria albinSritului in epoca feudal : Peegatirea stupilor pontra iernat (VI). PENTRU APICULTORII INCEPATORI — Lncrisi pregititoare ponteu woul sezon apicol. — Vreau si devin apicultor. — Sistemul de stup conveaz’t mai pusin, — Mijloace ofioiente de dezvokare a familiilor de albine, = Recoltarea si folosirea polenului. — Merodi eficace ti stup&isul, pastoral. Extagerea_mie- Prevenirea roiului. Pregitirea familiilor de albine pentm valorificarea cule- sorilor mari. — Cum si objineti mul micre i nu roiuri, — Formarea de familii noi si nuclee, — Gum se obtin 100 kg miere la stup. — Pregitirea familiilor de albine ponera culesul de Ja tel si floarea-soarelui, — Tineresul gi apiouleora, — Este apicultum o indeleticice grea? Nr. rev. we VVRUN = Soo 11 12 2 SSNq auue Pag, 40 24 44 aL 34 39 24 Autorul ‘rita Mi, Pag. INFORMATIL Bisls — Consfituirea A.C.A. privind diversificaren producriei si fmbuniiasirea calivipii utilajolor gi marerialelor apicole, 1 © 37 pit — Organizarea fnvayimtncului apicol Ja nivelal ceringelor actuale, 1 38 1 BARAC — Standarde noi de stat pentru mierea de albine. Fa 255 E, HOCIOTA — Expozifia permanent’ de apicultur’ organizatt de A.C.A, Ja Combinatu! apicol. 2 3t eae — Al XXIiTlea Congres invernational de apiouleui al ‘Apimondici. 2° 35 D, SOFRONI — Legislayia apicol’ Sn sprijinul cezvoltacii suupicieului in fara noastri. 3 28 D. SOFRONE — Legislatia apicoli tn sprijinul dezvoltirii stupirivului tn yam noastr’. 4 2 1. BOTOSARU — Sesiunea festiva a Snayiunii centrale de corcetiri penoru apiculturi si sericioulourd. 5 ulzet ake — Conferinyale filialelor judepene ale Asociagiei cresettorilor de albine. 5 2B £, MURESAN — Organizaroa punctulai de tmperechere controlaté a minci= si colab. lar din zona Municipilui Cluj, 5 32 1. GUTA — Aspeote privind valorificarea la expomt a produsclor apicole, 6 30 nee — Valorificarea produselor apicole pentru fondul de stat prin organizapiile vericoriale ale Asociayiei crescitorilor de albine. 7 17 se — Hotirirea Consiliului de Minigtri privind acordarea de credite pe termen lung membrilor coopermivelor agricole de producyie gi producitorilor cu gospodiirie individuals. 8 32 AL, DOICIU — Folosind eficient oredicale pe termen Jung contribuim la dezyoltarea apiculturii din yara noastri, 10 29 sue Tnaugurarea primului lice apicol. 1033 — St fie de bun augur tneepuvul. 10 33 — Contrul de seudii, proiectiri si tnvayimint apicol al AGA. 12. 19 ote —Norme legale de protectia muncii tn apiculturi, 12 42 . MELICA — Despre revisee, cititori gi colaboracori. 8 AL 1, BALMEZ — Recare citivor al revistei ,Apioultura“, un colabonator al ci. 139 DE PESTE HOTARE MARIA DRAGAN — In viziti la Srayiunea de onegene si tnsiimingare arci- ficial’ a mitoilor din Bochnia-Cracovia, 7 44 WERNER — Apiculcura in R. D. Germani. 9 39) SCHADWINKEL T. VOLGINSCHI — Ip vizit de dooumentare 1a Asociapiile de apiculsuri din, Austria, 1042 eo — Aotivinatea Uniunii apicultorilor cchi tn domeniul muncii panel cu sincera ee a 1044 — Clteva _consideratii intoxicagiilor chimice ine Eo an in RP. Poloni” ee ee 12 cad BARBARA MIKOLAJCZAK Documentac Calendarul apiculsorubui ‘Timpul probabil + Scunte stiri, note, vizite Rispundem cititorilor Necrolog: ing. V. Petrus, dr. ing. Fr. Szbvérdi 12 40-41 ‘Articole publicate fa cureul anului 1971 2 44 48 ci NDsax91A ‘OOMOY GI0y, GON Sourwy earsoy ‘nyaqyL, FEnIq{ ‘oyS109qD NosaB102 ‘1opues iqisQ ‘uOg pplome :ss — por “mee EN Rimoy ‘uisesyD spiwog ‘anyumg nueanoy “pseq es9] “eoNSOD MBIIEY “UEjOIS Rosommosesq] “Ueyug nseZp] StuNpeyA Mrempya =: TE [npury HET, WVSUIDJOA “SUT 1050j01g “tar]Q gorouI0I§ “Buy xOsgIOI joSepad ‘nowe] Nosadog ‘uo] sopeoy “weii0[y veueD : 11 inpury ‘Pune weoy nosoper ‘mary nsi9FT ‘COT Npey MmuEsuoD mssuo Ty “Te PALL “AV eH weuI0D ‘oys10ayD urpEnyeD ‘oY gorOL, ‘nsmMNG P=IsID : vdeaxp zy eSups | 2p — J jnpury

S-ar putea să vă placă și