Sunteți pe pagina 1din 36
ce Apicultura = In Romania COMITETUL EXECUTIV AL Perole Visa aor ke) dhol (DE ALBINE DIN .S.ROMANIA Rear Dre REQ meno yam ieereCe ae! Cee eC aie e Gy ree ECCS aaa SN eee UTA cre TN Cay RNa eset T AE EVES ete ee Cee Ute Teer em Leet] rrUrattemel stsre) Trees Re San octet eee Wrert crs SEATARU EMR Cea COLEGIUL REDACTIONAL eet Resa’ Premera Rore Cree Nt eo Cee SOLE Caco fo cern eet a Doe ae Ce Peete Et ee eRe s arma CTY Tee eee elt LTTE Ca? a ha aa RCD ECT COMITETUL EXECUTIV AL, Seer Gu Tmt or Gel 1 OR DE ALBINE DIN R, S ROMANIA e Sir. lulius i pete aye oer eee eee SLIDE me ae Ween TET M CTE tars Roper U Te eer nce ea immer T Peniccomtsnmecsrsttal filialele A.C.A. @ Cititorii din Se men mee See ea ree a sad Puan a Serta presa Bucuresti, str. 13 De- Tes ee XO EL PowePKcn be ame itz) in Romania Revistd lunard de stiingé si practicé apicolé editaté de Asociatia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialisté Roménio Anul LVI x nr. 6 %& iunie 1981 CUPRINS Institutul de cercetari pentru apicultura va re- comand4: Misuri pentru valorificarea super: oard a culesuli de vai I. MILOI Ce stim despre limbajul albinelor 1. KRAFFT Familia de albine si culesul de la floarea- soarelui Natalia CUCU si Ecaterina CONSTANTINESCU Date privind conductivitatea electricd a mierii de albine romanesti Tr. VOLCINSCHI Ce trebuie sd stim despre mierea cristalizata C.'ANTONESCU Folosirea energici solare 1a prelucrarea ceri N. CUCULESCU Asezarea stupilor in teren M. ATANASIU Materiale de fumigare si utilizarea afumatorului St. POPESCU Cum si combatem varrosza Cum se face transvazarea familiilor de albine din stupi necorespur zatori in stupi sistematici standard ? Const. L. HRISTEA Din nou despre terminologia apicola M. MOREANU Compozitia hranei larvelor de albine determina ferentierea sexelor ? DIN VIATA ORGANIZATIEL NOASTRE DE PESTE HOTARE DOCUMENTAR APICOL DE LA COMISIA CENTRALA DE BAZA ME- LIFERA PROGNOZA INFLORIRII TEIULUI SI FLO- RU-SOARELUI TIMPUL PROBABIL COPERTA NOASTRA: Colivit pentru eclozio- narea. métcilor folosite in stafiile zonale de se- lectie si de producere a materialului biologic ale Institutulut de cercetari pentru apiculturd din cadrul Asociafiei Crescdtorilor de Albine din R. S. Roménia, (foto: I. NEGREA) Institutul de cercetari pentru apicultura va recomanda: MASURI PENTRU VALORIFIGAREA SUPERIOARA A CULESURILOR DE VARA Dependenta dintre puterea coloniei de albine si randamentul productiv at albinelor care o alcituiese este un adevdr de netdgiduit, verificat de cercetarea si practica apicold, D Culesurile de vara, 'cu exceptia celor din zonele in care albinele pot valori- fica culesul de ld tei, emeurts, cburdtoare, sint de mare intensitate inst de scurtd s durata. Tehnologiile moderne de crestere si tntrefinere a albinelor, au ca obiectiv prioritar in scoput valorificdrii cit mai complete a resurselor de’ cules, atingerea unui potential viologie si productiv maxim al familtilor de albine, Suecesul cam- paniei de cules depinde de lncririle pregdtitoare in vederea terndrii familiilor de albine, executate inci din varli-toamnt. Aceasta inseamnd ei anul apicol incepe ined de la sfirgitul veri si nu cind s-a declangat activitatea albinelor in primd- vard sau la primul mare cules. Presupunind cit pregitirea pentru iernare s-a facut in mod corespunzitor, familitle au iernat ftird pierderi, hranirile de stimulare s-au fdeut corect sl 1a timp, cantitatea de albind dintr-o familie puternic&d poate sé ajungé chiar la 4— 5 kg, tnainte de inflorirea salcimului. Lucrdrile care se executd in continuare trebuie sd ofere albinelor posibilitatea unor activitati nestinjenite nu numai in timpul culesului, dar si in perioada imediat urmatoare. Numédrut de faguri cladifi, necesart prelucririi nectarului si depozitarit mie- rii, va fi asigurat prin introducerea in familii a ramelor cu faguri artificiali tncd de la inflorirea pomilor fructiferi, Inaintea declansarii unui mare cules, fagurii din corpul stupilor fiind bine acoperifi cu albine si pulet, valorificarea normald a culesului necesita un ‘spatii suplimentar pentru. depozitarea mierii. La stupii orizontali se inl&turi diafrag- ma si se completeaz spariul gol cu fa- guri clidisi si artificiali, iar cind acestia adapostesc familii foarte puternice, pen- tra asigurarea spatiului de depozitare a mierii, se echipeaz’ cu magazine. La stupii R.A, 1001, cind albinele ocu- pé ramele din cuibul stupului si au puiet pe 7—8 faguri, se monteaz pentru in- coput un magazin cu faguri claditi si ar~ tificiali, Cind primul set de faguri este umplut cu miere pe jumitate, iar culesul continu cu intensitate, se mai pot am- plasa al doilea si al treilea magazin. Ma- gazinele doi si trei se intercaleazit intre corpul stupului si magazinul pus anterior. Cind magazinele se asazX deasupra celor puse anterior, so poate intimpla ca albi- nele si umple si si cipaceasc fagurii din primul magazin, si blocheze cuibul cu miere si sd nu urce in magazinele puse mai tirziu. In magazine se recomand’ si se lase 9 sau chiar 8 rame fn loc de 10, distanga mai mare dintre rame, evitind ocuparea cu puiet a fagurilor din maga- zine de citre marci, iar la descipicire se va objine o cantitate mai mare de micre si ceard. In preajma culesului de la salem, fa- miliile de albine intreyinute fn stupi. mul- tietajati (MLE.) ajung 8% ocupe douk cor- puri, din care cel de sus este plin cu puiet de toate virstele iar cel de jos cu puiet cpicit din care eclozioneazi noi contin- gente de albine tinere. Pentru a nu frina cresterea puterii familiilor de albine si ca si se evite intrarea in frigurile roitului datorith aglomeririi albinelor, se reco- mandi adSugarea celui de al treilea corp deasupra, dup% ce acestea au fost inver= sate, f Pentru a impiedica urcarea mitcii pe fagurii, destinati depozitigii mierii, se li- miteazi cuibul cu o gratie despiritoare. 1 In, timpul culesului, 0 mare important au limitarea spatiului de ouat al mitcii si mobilizarea unui_numar cit mai mare de albing la cules, Ocuparea in mare mi- surd a albinelor cu cresterea “puietului in aceasta perioada, duce la diminuarea pro- ductiei Lucritile de cercetare in aceasti di- rectie au dovedit ci familiile lipsite de puier sii mai ales cele orfane, in, timpul culesului, au o activitate mai slab si rea- lizeaz producyii mai mici comparativ cu familiile normale. Prezenta puietului sia mitcii este ab- solar necesari in tot timpul sezonului, asigurind permanent familici noi generatii de albine, astfel ci puterea coloniei de albine se va situa tn orice moment intre parametrii cei mai inalti. Mensinerea familiilor de albine la un nivel de dezvoltare ridicat pe tor timpul sezonului activ. este solutia de asigurare a structurii populatiei din stupi care tre- buie s& contin’ numirul maxim de albine culegatoare. intrucit limita maxim de dezvoltare Ja familiile puternice poate ajunge pink la un nivel biologic bine definit, asigu- rarea populatiei de albine culegatoare ne- cesare culesurilor de productie se reali- zeazi_de multe ori prin participarea la culesul nectarului intr-o singurd unitate biologicd a albinelor provenite de la dou’ sau mai multe familii (de baz si ajuti- toare). Dezvoltarea normal a familiilor de albine presupune asigurarea unor faguri de calitate corespunzatoare si spayiu su- ficient pentru cresterea _puietului, _ prin deblocarea cuibului, Cuiburile familiilor de albine se reorganizeazé pe faguri cla \ prejurari obiectiv Aplicarea tehnologiilor parcursul sezonului activ, face potential productiv al familiilor, stup, avind ca scop mentinerea fami posibila digi in anul precedent fara celule defor- mate sau defectiuni. La culesul de la floarea-soarelui, albi- nele manifest tendinsa de blocare a cui- bului pentru asigurarea rezervelor de iar- n&, in detrimental puietului, chiar cind au spatiu suficient. fe aceasta situatie, se va avea grijd de a asigura spasiul pen- tru ouatul matcii in paralel cu spatiul pentru prelucrarea nectarului si depozi- tarea mierii. Acest lucru se realieant prin simpla invensare a corpurilor, prin adaugarea de corpuri suplimentare. Pentru buna desfasurare a activitapii albinelor in timpul culesului, pe ling’ asi- gurarea spariului, ventilatia stupului are © mare importanyé datorita canticatii mari de vapori de apx care se degaja in timpul procesului de maturare a mierii, Asigurind ia stup posibilitési suplimen- tare de ventilasie, pe ling’ faptul c& se previne intrarea familiilor in frigurile roitului, se climin’ mai rapid si mai efi- cient excesul de umiditate, degrevind de la aceasta sarcint o mare parte din al- bine, care astfel se includ fn grupa cule- gatoarelor, marind randamentul la cules Calitatea mierii fiind in corelatie pozi- tiv’ cu calitatea fagurilor in care s-a fa- cut prelucrarea nectarului si depozitarea mierii, in zona de strinsurd se vor folosi doar faguri noi, deschisi la culoare si ra- me cu faguri artificiali, Inliturarea efectelor negative ale roi- tului natural se face prin trecerea unei parti din albin& in situatia de roi obji- nind familiile ajutatoare, si eliminind conditiile bio-fiziologice care declanseaz’ instinctul de roire, mobilizind in acelasi timp un numir sporit de albine pentru culesurile intense. Stup&ritul pastoral in zilele noastre a devenit o necesitate dictaté de im- © stupind care nu face cel putin un transport la stupir tul pastoral are in general un randament mult mai sciizut, cca 25%/, din po- sibilitatile normale ale stupinei deplasate, / lucru diferentiat, in functie de tipul de lor de albine in stare activi pe tot valorificarea eficienta a intregul Ce stim despre limbajul albinelor Institutul de cercetdri pentru apiculturé Aiibinele au stitnit dintovdeauna admi- ratia omului prin modul lor de a trai, de a luera si prin sistemul lor de organizare. ‘Anticit considerau zumzetul viu al stupi- jor drept. un mod de comunicare, atri- buind albinelor un limba} proprit, tm ju- ral anulyi 1920 savantul german Von . FRISCH a demonstrat ci ele posed, in- tr-adevir, un mod de a-si transmite in- formagi, dar nu unul sonor, ci pria ges- SiH prin aqactumaitull Gans. Ace=sts 10- He a rimas valabili pind acum cfyiva ani, cind noile cercetiri au demonstrat ca albinele comunieX nu. numai_ prin dans, ci si prin sunete, prin mirosuri gi rpevaleet Observim adesea in stup o albind du- crétoare toomai reintoarsi de la cules, care pare si execute un dans straniu in faja suratelor ei. Altele se apropie si 0 ating cu antenele, Uneori dansul este de form’ circulars, alteori tn opt, reprezen- tatia durind cam 0 jumatate de minut. Prin intermediul acestui ,balet* albina JucrStoare furnizea’ intregului stup trei informatii importante si anume : cd a g%- sit o sursi bogati de hran’ (9 dovedeste Jnousi faptul eX danseaza), ci sursa este mai indepirtati. sau mai apropiata (cer- cul inseamna distanta mica, optul dis tang mare) scam cit de bogat este con- tinutul in zahr al hranei (prin vigoarea miscirilor dansului) Dack a fost gisitt o surst foarte, sub- santiali la peste 100 m i pind la 5.000 m, albina Iucrdtoare comunica stu- pului fn felul urmtor ; prin numgrul tu- furilor efectuate pe unitatea de timp (de exemplu : nou’ tururi in 15 secunde in- seanink- eX hrana se afl la 100 m, douk tururi in 15 secunde arata cd sursa de nectar este amplasati la 5000 m), apoi prin -durata dansului: aga-zis\ ymobiliza- tor, balansat“ de-a lungul diametrului cercului i in al treilea rind prin num®- rul oscilagiilor abdomenului. in timpul acestui dans, numirul crescind cu dis- tanta. Prin dansul {n opt albina indicd si di- rectia in care se afl% sursa de nectar gi de polen descoperita. De altfel, cind ¢ vorba de directie, trebuie amintit ci_albi- nele au un simg de orientare mai eficient decit instalatiile radar. Zgomotele din stup au continuat si suscite interesul cercurilor stiintifice. Dar inregistrarea, sunetelor emise de o singuri albina aflata ia mijlocul celorlalte a pre zentat enorme dificult3yi, Trebuiau sepa- rate sunetele produse in timpul dansului de cele care insojeau_activitatea curenti a stupului, ca de pild% zumzevul constant al albinelor ventilatoare. Acest lucru_i-a reusit savantului_ american prof. WEN- NER. El a ventilat stupul in mod arti- ficial, reducind la maximum activitatea de primenire a aerului datorit’a albinelor apoi_a amplasat tn interior 0 camera surdi® accesibili, printr-un culoar atit de ingust incit albinele, impiedecate si zboa- re, erau obligate si meargi de-a lungul lui. Astfel a putut fi suprimat zgomotul produs de aripi in timpul zborului. WEN- NER a montat microfoane miniaturale mobile si foarte sensibile care puteau fi apropiate la numai citiva milimetri de indivizii_alesi. $-a aflat astfel ck in timpul dansului albinele emit semnale sonore ritmice. Ce semnificatie au ele? Este oare vorba de © repetare a indicagiilor dansului sau se transmit informagii noi, suplimentare ? WENNER a stabilit cd durata emisiunii sonore este egal cu timpul intrebuingat de lucritoare pentru a efectua partea dreapt a dansului in opt, fiind deci pro- portional cu distanta care separa stupul de sursa de hrana. Se pare ins ci albi- nele nu au_o noyiune propriu-zist de timp, ci indic’ mai degrab3 efortul mus- cular necesar efectuarii zborului. A doua descoperire se referd la faptul cd num’- rul pulsasiilor ‘sonore este in functie de concentratiilor in zahar ale sursei. Nu s-a reusit si se determine in mod precis daca semnalele sonore indici si directia sursei. S-ar putea inst ca anumite alte semnale, inca neidentificate, s& indice de pild’ na- 3 tura zaharului, concentratia si viscozita- tea sa, intensitatea luminii, ora, tempera- tua in zona melifera respectivg, directia, inalsimea soarelui, viteza vintului si al- tele. Existd 0 specie de albine, Melipona, care nu danseaza. Cind o culegitoare re- vine in stup, ea produce de indati o emi- siune sonora, apoi pleacd. O alti albini © urmeazi fn prima parte a zboruluj ci, dar o pierde si revine in stup ca s-o ag- tepte. De recunoscut 0 recunoaste fie dupa miros, fie dup& sunet. Cele doua albine pomesc fmpreuni mai departe, pind ce albina urmaritoare pare sa fi in- yeles mesajul si se indreapta direct spre sursa, Savantul german ESCH a aritat ci o sursi de hrani apropiati este semnali- zat printr-o serie de pulsatii sonore de lunga durata, ceea ce confirma de fapt teoria lui WENNER, potrivit careia du- rata fiecdrei pulsapii este in functie de distanta care separa stupul de sursa nec- tarifera, Jn ultima vreme au inceput sa fit utili- zate emisii artificiale, la inceput pentru a studia reactia albinelor si mai tirziu pentru a le stimula s% porneasci la cules. , S-a pus intrebarea daci nu cumva mi rosul sursei de hran’ cu care este imbi bat lucritoarea cercetasi pe care ea a descoperit-o le mobilizeaz’ pe celelalte albine, Pornind de la aceasti idee, almin- teri: destul de plauzibili, doctorul H. MARTIN a intreprins 0 experienta. BI a luat, un tub in forma de Y, creind la capitul unuia dintre braye un miros de miere. Orice albini care. pitrundea prin tubul central se indrepta -negresit spre brayul din care emana parfum de miere. Daci a incrucisat antenele albinei astfel ca extremitatea din dreapta si fie in stinga si invers, albina se repezea spre brajul opus, cel fara miros. Totul se pe- trecea ca si cind ar fi existat o percepere spayiala a unui mesaj olfactiy. S-a pus de aceea problema daca nu cumva mirosul singur este suficient ca si provoace ple- carea culegatoarelor spre locuri de acum stiute de ele, Ta cazul acesta dansul n-ar folosi decit la, instruirea lucr&toarelor ti- nere. Este 0 ipotezd care in ultima in- stanga_ presupune existenta unei memorii la albine. In realitate, limbajul, rutina sint tot atitea elemente care joact un anumit rol in comportarea albinelor. In general vor- vind, se pare c&, in ciuda bogatului ar- senal de mijloace de comunicafie de care dispun, albinele preferi si utilizeze mo- dul informagional cel mai simplu, bazat pe mecanisme instinctuale, Ele nu recurg la modalitayile mai complexe decit atunci cind 0 cer anumite conditii specifice noi sau modificate din mediul exterior, fn funcyie de stadiul in care se giseste fa- milia de albine ca unitate biologici. Si totusi un lucru rimine uimitor, cd natura a fnzestrat micuyele culegitoare de nec tar si polen cu un complex de fnsusiri si cu un potengial care lipseste multor vie~ quitoare aflate pe o treapt’ de dezvol- tare infinit mai inal. Asociafia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist& Roménia con- tracteazi acordind avansuri si achizifioneaz’ cu plata pe loc in numerar MIERE, CEARA, PROPOLIS SI ALTE PRODUSE APICOLE. ADRESATI-VA IN ACEST SCOP FILIALELOR JUDETENE,.CERCURILOR APICOLE CU GESTIUNE PROPRIE $1 CENTRELOR DE APROVIZIONARE $1 DESFACERE ALE ORGANIZATIEI NOASTRE, FAMILIA DE ALBINE $1 CULESUL DE LA FLOAREA-SOARELUI I. KRAFFT Foarea‘soarelui constituie pentru api- cultori, prin potentialul ei ridicat necta- ro-polenifer una din principalele plante nelifere cultivate din yara noastr’, Supra. fejele cultivate anual se ridicS la peste jumitate de milion hectare, Repartizind 2 stupi la hectar, teoretic tori stupii din fara noastrX ar putea beneficia, de unul dintre cele mai constante culesuti de pro- aie Si totusi mai sint uni stupari, chiar dintre cei cu experienta in practicarea stu- paritului pastoral, care ezita, avind o anumiti rezerva ‘intra mimic justificars in, ce privesc reusita gi satisfactia ce ico i un astfel de cules. Pentru toji acestia mi-am propus si scriu articolul de fata. Cu mulji ani fn urma prima deplasare ce am efectuat-o eu stupina-mea la cus Test] de la floarea-soarelui, a coincis cu un cules bun, Am recoltat atunci cite 26 kg miere pe familia de albine, cu mult mai mult dectt sperasem. De atunc si pink azi, in fiecare an, deplasez fri de excepfie stupina la acest important cules, fiind convins ci tn stuparit rentabil nw se poate practica decte valorificind cele dous culesuri de maro insemnitate din tara noastri, de la salcim si de la floa- rea-soarelul Locuind in Transilvania, deci la o dis- tant de sute de kilometri pink in zonele cultivate cu floarea-soarelui," transportul stupinei presupune mari eforturi, atit or- ganizatorice cit si financiare. Acestea mi-au fost inst compensate de mari satis- facii materiale, mai ales in ani in care am acordat o atensie sporita Iucrrilor de intretinere si de pregitire a familiilor de albine, spre a le face cit mai puternice, spre a putea valorifica cit mai intens aceste dou importante culesuri. Primivara execut toate lucririle me- nite si asigure familii puternice capabile sa valorifice la maximum culesul de la salcim 1 din sudul yrii. Este dupa pare- rea mea cea mai frumoast perioadi a anului apicol datoritd yexploziei fami- liilor attt ca populagie eit si la cliditul fagurilor, dar, in. special, activitayii.in- tense a culegitoarelor. Observind cu aten- tie stupina in momentul inceperii culesu= lui de Ja salcim am efectiv senzatia c& toate albinele din stupi s-au transformat in albine culegitoare. Urmeazi a doua deplasare cu familiile de albine la sal- cimul IL. In timpul acestui cules familiile ajung la putere maxim’, Unmeazi cea mai grea perioadi a anului apicol : men- sinerea stupilor in stare activa pink la inceputul culesului de la floarea-soarelui, Acest interval, de aproximativ 30 de zile, cuprins intre verminarea culesului de la salcim 11 si fnceputul culesului de la floa- tea-soarelui, este hotaritor pentru rezul. tatele obtinute Ia acest din urm% cules, Lucririle efectuate de mine fn stuping in aceasti perioadi se rezumi in linii mari la: — stabilirea familiilor care vor fi transportate la culesul de Ia floarea-soa- relui 3 — formarea nucleelor sia familiilor de rezervi (vezi revista ,Apicultura in Romania” nt. 6/1979) ; — pregitivea familiilor pentru trans- port, operatie ce consti dintr-o ultima revizie aminunyitd a acestor familii care utebuie si fie in stare activa, cu cel pu tin 8—12 rame cu puiet de toate virstele si sf ocupe fiecare cel putin 2 corpuri tn cazul stupilor multietajagi. In acest. scop se uniformizeaz% fiind in- unele familii tarite cu puier c&p%cit sau chiar cu al- bind de la stupii care rimin pe vatrk. In momentul plecirii in pastoral consider o& este necesar si cunoastem urmtoarele : Locul de asezare a stupinei Este binevenita misura ci, tn linii mari sa se atribuie judegelor care solicits bazi melifera aceleasi zone. Plectnd an de an 5 tn aceeasi zonX stuparii ajung s% cunoasck regiunea, drumurile de acces si lege prie- tenii cu oamenii din zon gi nu. rareori cunose cu mult inaintea infloririi, locu- rile tn care este cultivati floarea-soa- relui, Cu 10—15 ile inaintea, infloririi, unul din. colegii stupari pleack in zona respectiva si stabileste locurile in care vor fi amplasate stupinele, De felul yunde” si cum sint amplasate stupinele depinde fn 'mare misurd reusita valorificdtii cu- lesului. Aceste aspecte sint urmirite cu maximum de responsabilitate de cel care stabileste locurile de asezare a stupinelor. Distanta dintre vatra stupinei si lanul de floarea soarelui. Prin obseryatii atente am dedus ca dis- tanya minima trebuie sa fie cuprinsa intre 50—100 m, iar cea maxima intre 500— 800 m. Asezind stupina la o distanya mai mica de 50 m, fara puncte vizibile de orientare sau chiar in Janul do floarea soarelui, vom observa, in primul rind, depopuliri sau suprapopulari prin rataci- rea albinelor. o mortalitate exagerata la tori stupii din stupin’, precum si furtisag in special la terminarea culesului sau la extractia mierii ce se face tnainte de pa- rasirea lanului. Amplasind stupina la o distangé de peste 800 m, cantitatea de nectar depozi- tati in stupi va scidea odati cu cresterea distanyei pind la cultura. Acest efect se observ si mai puternic in timpul vremii nefavorabile pentru cules. In aceste con- ditii albinele tsi limiteaz’ aria de zbor pe © razi de 5Q0—800 m in jurul stupului. Stupii amplasayi judicios oresc in greu- tate, in timp ce’ la cei amplasati la dis- tanje de peste 1 km de lan cintarul de control ramine insensibil sau chiar scade. Chiar pe timp favorabil distanta op- timi de amplasare a stupinelor prezinti importan,d pentru scurtarea timpului de zbor de la stup la cultur3, prelungind ast- fel timpul efectiv de cules. Pe de alta parte hrana consumata pentru refacerea energiei consumate pentru parcurgerea acestei distante nu este nici ea deloc ne- glijabilZ. 6 Reactia familiei de albine fagé de con- ditiile atmosferice. Pentru a trage concluzii semnificative, in anii 1979 si 1980, am facut inregis- tari zilnice si chiar orare atit ziua cit si noaptea, privind temperatura, umidita~ tea atmosferica, viteza si directia vintului. Paralel cu aceste determinari am facut si citirea orara a cintarului de control ajun- gind la urmatoarele concluz’ — Albina este foarte activa la tempe- raturi cuprinse intre 18—30° C, timp. fn care floarea soarelui secreta nectar si cind se poate observa si o crestere a ointaru- lui de control. — La temperaturi de sub 18°C, chiar la un zbor intens cantitatea de nectar adusi in stup este neglijabili. La tem- peraturi de peste 30° C albinele aduc api $n stupi gi ventileaza intens. — Vinturile slabese activitatea de zbor si o fac aproape inexistenta daca viteza lor depageste 50 km/ora. Vinturile calde reduc secretia de nectar si indirect abo- rul albinelor. — In zilele noroase intensitatea zbo- rului albinelor este mai mica dectt in zi- lele senine, chiar daca temperatura me- diului inconjuritor este aceeasi. — Reactiile familiei de albine faya de conditiile atmosferice nefavorabile sint influenyate de populatia acesteia. Astfel,, © familie puternica este mai putin sensi- bila la conditiile nefayorabile decit una slaba. Conditiile atmosferice pe timpul cule- sului de la floarea soarelui in anul 1979 au fost foarte variate. Zilele favorabile culesului au fost putine. Ele au oscilat cu , zile reci, cu nebulozitate accentuata si cu temperaturi uneori chiar sub 12°C noap- tea, Asvfel, inregistrarile cintarului de control au variat intre 1,200 kg si 3,400 kg iar durata culesului fn zona noast’d (Slobozia) s-a prelungit peste 3 saptamini, Pentru cei interesati se dau tn continuare fnregistrarile in plus ale cin~ tarului de control pe aceasta perioada : 27/06 — 0,400 kg ; 28/06 — 1,200 kgs (a inceput culesul) ; 29/06 — 1,700 kgs 30/06 — 2,500 kg; 1/07 — 1,700 kg, (dup orele'17, vint puternic si ploaie) ; 2/07 — 2,500 kg; 3/07 — 2,100 kg; 4/07 — 2,300 kg; 5/07 — 1,200 kg (ploi intermitente temperatura maximum 20°C) ; 6/07 — 3,400 kg ; 7/07 — 2,700 kg; 8/07 — am extras; 9/07 — 2,400 kg ; 10/07 — 2,100 kg (ploaie dupa orele 19); 11/07 — 1,200 kg (ploaie dupa orele 14) ; 12/07 — 2,700 kg; 13/07 — 1,600( vint rece dupa orele 15)) ; 14/07 — 1,500 kg; 15/07 — 1,200 kg; 16/07 (ploaie torentiala) ; 17/07 am extras, iar Ia data de 18/07 am plecat acasi. Mentionez ca la prima extractie am realizat 16 kg, iar la cea de-a doua 6 kg, adic un total deci de 22 kg miere marfa de la fiecare familie de albine. Zina de 30/06 a fost o zi normala de cules. Cer senin, fara vint, iat floarea- soarelui inflorita tn proportie de aproxi- matiy 70—800/. Intr-o astfel de zi cule- sul se desfasoara cu mici exceptii conform tabelei 1 : TABELA 1 eee Temperaturd, oul 6,00 16 - 7,00 18 = 8.00 22 100 9,00 26 200 10,00 26 300 11,00 30 300 12,00 30 300 13,00 31 300 14,00 30 200 15,00 30 100 16,00 30 100 17,00 26 200 18,00 26 200 19,00 ‘ 24 100 20,00 23 100 Total 2,500 Personal tmpirtigese parerea acelor co- Jegi stupari, cum cd nu se pot obtine doua culesuri stind pe loc cu stupina, de la doua lanuri de floarea-soarelui, semi- nate esalonat la diferite intervale de timp. Control. de. rutind in stupina (foto: V. HANGANU) Explicayia este simpl& dupi mine: lanul cu inflorire invirziata este cercetat numai de generatia do albine tinere, care nu a participat [a culesul de pe lanul care a inflorit primul ; albinele care culeg de pe primul lan, nu se vor deplasa pe fanul al doilea pind nu vor culege si ultima pi- catura de nectar de pe acesta. Si o ultima observatie, nu lipsitd de importanji, este cea ci pe misurd ce ne apropiem de luna august, cantitatea de nectar secretat’ de floarea-soarelui scade si deci de pe lanurile semanate tirziu se poate conta pe mult polen si pe ceva nectar dar acestea nu, se compara cu la- nurile semanate timpuriu si inflorite in cea de-a doua decada a lunii iunie. © stupind din Focgani ta culesul de ta floa- rea-soarelui in satul Stupina, com. Moici- nesti, jud. Vrancea. (foto: V. HANGANU) ' 7 DATE PRIVIND. CONDUCTIVITATEA ELECTRICA A MIERI| DE ALBINE ROMANESTI Bioch. Natalia CUCU, bioch, Ecaterina CONSTANTINESCU Institutul de cercetari pentru apiculturd Capacitatea clectrici a mierii de albine a fost in general pusin studiati. Impor- tanya acestei proprietiti a fost. pentru prima dati subliniati de citre ELSER (1924, 1926). Alfi autori, ca STITZ $i SZIGVART (1931), KAART (1961) $i VORWOHL (1964) au abordat_proble- ma conductivitatii mierii mai amanuntit, insoyindu-si ipotezele cu numeroase de- terminari. In mod indirect, prin intermediul in- versului rezistenyei, conductivitatea clec- trick este o masura a capacititii clectrice a unui conductor, Conductivitatea elec- trick se exprim’ in consecinya in Ohm-* (Mho sau § = Siemens). Pentru caracte- rizarea conductivitafii electrice a unui fluid se utilizeazi in general conductivi- tatea electric’ specificd, prin naportare la un cub cu latura de 1 cm. Conducti- vitatea electrica specific’ se misoara in S.cm-4, . Mierea poate fi socotit’ ca find un conductor electric secundar, deoarece, ala- turi de zah3r gi apa (forme pure cu re- zisteny electricd foarte mare), ea contine electroliti capabili, sub forma de ioni, s conduc’ curentul electric : acizi organici, saruri_ minerale, acizi anorganici. Pre- zenta zaharurilor si a polialcoolilor in compozitia mierii poate influenya conduc- tivitatea electrick a acesteia prin capaci- tatea lor de complexare a ionilor meta- lici. Prin m&surarea conductivitatii elec- trice a mierii se objine deci o valoare, care reprezinti suma tuturor conductivi- titilor electrice ale. electrolitilor mie: Mierea_nediluata are _o conductivitate specifica in domeniul 40-*—10-7 S.cm—1, corspunzStoare apei distilate. Mierea di Iuata cu ap& distilatt are 0 conduetivi- tate crescuta de 1000 de ori (valoare maxima, corespunzatoare unei dilusii de 209/o substanja uscat’). 8 ‘ VORWOHL (1964) sustine c& exist 0 welazie clara intre conductivitatea elec- tricd si originea mierii (florali sau extra- florala). In conseciny’, rolul preponde- rent in variatia conductivititii electrice a mierii il reprezinta sortimentul de miere, Pentru identificarea acestuia este necesard corelarea a patru parametri: analiza po- linied, examenul organoleptic, indice co- lorimetric si conduetivitatea electric, fiind utila totodat introducerea analize- lor de cenus4 si a spectrelor elementelor minerale. Intr-o alta lucrare, VORWOHL (1964) stabileste 0 delimitare {ntre tipurile de miere din ‘punct de vedere al conduc- tivitagii electrice si anume valori mai mici de 10.10-4 Som (chiar sub 5.10~4 S.cm—) pentru mierea floral, cu mentiu- nea ca aceste delimitari pot fi depisite uneori (exemplu, mierea de castan comes- tibil, care, de regula are o conductivitate electric’ fn jur de 6,29.10-4 Sim, a atins dupa unii autori si valori mai mari de 10.104 S.cm—, acestea depinzind pro- babil de procentul de miere de padure aflata in amestec) ; valori mai mari ca 10.10-4 S.cm4, pentru miere de pidure, obtinind ‘o valoare maxima, de 16,7.10-4 S.om—!, pentru miere de mani originard din Turcia, Pentru mierea de man’ puri, VORWOHL considera valoarea corespun- zatoare a conductivitayii electrice de 15. 104 S.cm—. In vederea clarificitii acestor probleme de integrare a mierii intr-un tip sau al- tul, este necesara atit masurarea conduc- tivitdtii electrice a nectarului corespunzi- tor sortimentului respectiv, cit si a con- ductivitatii electrice a mierii uniflorale respective (miere dintr-o sursé unici de plante, obsinut¥ dup% metoda DEMIA- NOWICZ (1964), de o populatie redusi de albine). Intre pozitia sistematicd a plantelor nectarifere si conductivitatea electric’ a mierii uniflorale corespunzi- toare nu se pot stabili insa niste simple, directe, existind o variayie in- semnata a conductivitatii mierii prove- nite chiar de la plantele din aceeasi fa- milie. Se pune problema, in cazul acestei corelajii, daca prin transformarea mate- riei_ prime (a nectarului) in miere de catre albine, are loc 0 modificare a valorii con- ductivitatii electrice. Pe baza unor studii comparative s-a ajuns la concluzia ci pre- lucrarea confinutului nectarifer duce la cregterea conductivitazii electrice, cu alte cuvinte saliva adaugat’ de catre albind contine electrolisi. S-a dovedit ca mierea cu origine flo- rala asemaniivoare are conductivititi e- lectrice asemianitoare, chiar dac& este cu- leasi tn ani diferiti si chiar tn cazul in care condiriile de mediu au variat. In consecinga, conductivitatea electric’ specifica este un caracter specific sorti- mentului de miere, Aceast mirime poate fi socotita deci un indice al calititii mie- rii, un mijloc auxiliar de precizare a ori- ginii florale a mierii In privinga diferentierii mierii extra- - florale de mierea floral3, ca si a deter- minarii procentului de participare a mie- ni de mana tntr-un amestec de diverse surse nectarifore, VORWOHL di urma- toarea relatie empiric : Xe" —](X4 — X,)-—?].., at 1— [04 —9)-22]... unde xg — oonductivitatea eltctrich a amestecului, x, — conductivitatea elec- trick a mierii florale, x, — conductivita- tea clectricd a mierii de mani pur’, X, = procentul de participare al mierii de mana in amestec. Din formula (1) se poate explicita X». X4 reprezinta suma tuturor conductivi- tailor cleotrice (x; ... X,) ale tipurilor (X) ...X,) de miere uniflorali din ames- tec: % X Xe : i00 * *8{q9 + + %» 9p In consecinsa, prin masurarea direct a lui xg, prin determinarea fiecarui pro- cent X, ... X, si corelarea lor cu valorile stabilite pentru mierea respectivé uniflo- rali, se poate determina Xj, respectiv procentul de participare a mierii de ma- na, tn amestec cu mierea florala. Se poate trage concluzia, pe baza aces- tor considerente, ci stabilirea valorii con- =a a) ductivitaqii electrice a mierit aduce 0 cer titudine in plus fn privinga determinstii sortimentului de miere. Comparativ cu celelalte teste (examen organoleptic, in- dice colorimetric, examen. microscopic), care sint-mai mule sau mai puyin subiec. tive, valoarea conductivitiji electrice re- prezintd o garantie mai mare in integra- rea unei mieri intr-un tip sau altul. In vedera caracterizirii mierii de al- bine roménesti sub aspectul conductiviti- tii electrice s-au efectuat determiniri pe sortimentele: miere de pidure, miere de fineayi, miere monoflora de salcim. Ale- gerea a fost astfel efectuati decarece mie- rea de pdure romAneascd contine atit cules extrafloral (mani), cit si cules flo- ral. Ciad este diminuatd cantitatea de man’ si predomin’ culesul floral micrea nu mai apartine sortimentului yde pi- dure“, ci devine ,miere de fineati*, Probele de miere au fost sortate in functie de indicele colorimetric (IC), p poryia de polen dominant si combinatiile polinice specifice.. Acestea din urm se referi la tipul de flor care caraoterizeazi © amumiti perioadi a anului si o anu- mita zoni. De exemplu, pentru mierea de pxdure si de fineas corespund plan- tele melifere care tnflorese in timpul ve- vii, iar pentru mierea de salctm plantele de primivari din regiunea de ses. Exa- menul microscopic la micrea de pidure si de fineay a urmirit : raportul IM/P (in- dicatori de imansfspecteul polini, respec- tiv cantitatea totala de polen), In probele de miere de pidure IC a fost cuprins intre 65 si 80 mm, deci s-a incadrat intr-o calitate superioar’, iar valoarea raportului IM/P a oscilat Intre 0,012 si 1,31. Din totalul de probe, 15 au ‘avut conductivitatea electric peste 810-1 S.cm—1 (maximum — 10,85.10-4 S.cm-), iar 5 probe intre 7,90 ‘si 7,52. 10-4 Sim! Nu oa remarcar 0 dep. dens intre conductivitatea electrick $i dicele colorimetric la nivelul valorilor in- dividuale, dar én ansamblu, I al lotului de probe (minimum 65 mm) se tneadrea- zi in jumitatea superioar’ a intervalului de conductivitate admis pentru micrea de padure, In general, mierea de_ mani contine foarte putin polen, consecing’ a contribu- fiei foarte reduse de nectar, ceea ce im- plicd o relatie divect proportionali tntre valoarea conductivitatii elecwice si a IM/ P. In mierea de pidure roméneasc’ anali- zati, nu s-a mensinut concordanta intre sciderea valorii conductivitayii electrice si scSderea raportului IM/P. Cauza aces- tui fapt este procentul semnificativ al cu- Tesului floral ceea ce duce la cresterea corespunzitoare a cantitatii de polen, re pectiv sciderea raportului IM/P. Gradul diferit de reprezemare a polenului faqé de contribuyia de nectar, adic’ tendinta de echivalent’ ,sub* sau supra — re- prezentarea fac din toralul granulelor de polen un parametru foarte variabil. Ca urmare, tn. mierea de pidure raportul IMJP faregistreaz oscilagii esengiale fay de valoatea corespunzitoare a conducti- vititii electrice. La stabilirea conductivitisii _electrice specifice mierii de padure roménesti se are deci in vedere doar valoarea minim’, in scopul limitirii contribusiei florale in favoarea predomin’rii culesului extraflo~ Ta mierea de fineaa, de asemenea, ra- portul IM/P. si valoarea IC ‘si mentin abaterile fayi. de valorile corespunz%voare conductivitayii electrice masurate, Necon- cordangele sint determinate de aceleasi cauze ca si la mierea de pidure, cu men- fiunea ci raportul fntre aceste cauze este schimbat corespunzitor modului de pro- ducere a mierii de fineaya. Raportul IM/ P Ia probele analizate este cuprins intre 0,56 si 0,10. Culesul floral este deci evi- dent mai bine reprezentat, intrucit mic- rea de fineat’, prin diversitatea si abun- denja polenului, este incadrava in sorti- mentul ,miere poliflors“. Prezenga in se- dimental analizat a indicatorilor de ma- ni este determinata de zona in care este produsi mierea, Desi, reuneste atit polen, cit si indici de mani, aspectul microsco- pic este net diferit la mierea de fineagit fayx de cel al mierii de padure: polen jn cantitate aseminitoare. mierii_exclusiv florale, diversitatea mare a speciilor me- lifere, diminuarea sau absenta masei bru- ne granulare. IC este mai ridicat la mie- 10. rea de fineaji fayé de mierea poliflor’, culeasi din alte zone decit finejele mon- tane. Prin corelarea celor trei paramewi e- sensiali (examen microscopic, IC, conduc- tivitate electric) mierea de [ineata se ca- racterizeazd ca sortiment distinct tn ca- drul mierii poliflore. Mierea monoflori de salcim studiati prezinti in general o relajie inyers pro- portional intre puritatea sortimentului ~ sub aspect monoflor si valoarea conduc- tivititii electrice. Exceptie fac plantele care, desi impurifici culesul, se caracteri- zeai prin conductivitate electric’ scizu- tH, Totusi, chiar si probele cu un continut seXzut in polen de salcim (15%) au con- ductivitatea electrica inferioar’d altor sor- timente de miere de albine florala din tara noastri. In concluzie, mierea de saletm si mie- rea de primivard cu contribute de sal- cim se situeaz’ la limita inferioard a va- lori conduetivitayii electrice ; valoarea medie la mierea monoflor’ de salcim a fost de 1,25.10—4 Sem, Mierea de fineayi este o miere de tran- ritic intre mierea floral si cea extraflo- ral, deoarece ea, prezintd atit polen, cit si indict de man; domeniul de variatie a conductivitatii electrice fn acest caz a fost. cuprins intre 4,67. gi. 7,35.10-4 S.cm 1, indicele colorimetric avind valo- rile cuprinse intre 65 si 55 mm. Mierea de padure se situeaz% la limita maxim’ a valorii conductivitatii electrice a mierii romdnesti. Valoarea limit infe- rioar% pentru acest tip de miere a fost 7,52.10—* S.cm—1, domeniul ei putindu-se extinde inspre valori mai mari, in func- tie de contributia culesului extrafloral, tn amestec cu cel floral de pidure. Un alt aspect care determin’ variayia conductivitayii electrice la mierea de pa- dure il constituie si raportul dintre re- prezentarea polenului si contribuyia nec- tarului, Existenta posibilitiyii unei echi- valente, cit sia unei ,sub-" sau ysupra-" reprezentiri a polenului fatX de nectar, ingreuneazi reconstituirea conduetivitatii electrice a mierii de padure pe baza for- mulelor prezenvate.