eS Apicultura 1 in RomaniaKoro TUS (ol LN EN SoSol Nils mart 317,10) tor 9 TaN aL Cola CTL Presedinte Le LCT carat PC CAN a mires y CME cag Cen mC e ed Prot. dr, EUGEN MURESAN react me oer ree eA ented SPAS ALLS CONS ESCM OL RUDbe io Um esha eee Le) rUreres t\ed On Cana] CoCr am Ar Went t Td SDC por SUPA Ce CCI clid [ecole Loy Coa [rol eat Oa eg Peal por OER MCT Ne) eC aU COT ae Dove. art SO oo VL a MURESAN EUGEN, ing SAVU- ea ES TT Pratt aN o CrRt ENT Pano cen ice mn Crt Dae Cae anon CET ECONO COMITETUL EXECUTIV AI, ASOCIATIE] CRESCATORI- eye Oe NB TIS Ie LOOT Sram riiiing after nr. 17, Bucuresti, sect. 2 Tel. "12.37.50 @ Cont vir, CoC ae eM ee as TevEm TTT Sila rs fee Le nae TEE a Re me retry CORP oa iret gee alele A.C.A. @ Cititorii din Tae ele eT SUC Cage 1 ao occ erty ret bee Westie et ae KI of cembrie nr. 13, P.0. Box 136- 137, telex 11226 Revistd lunard de stiinté si practicé apicold editatd de Asociatia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialisté Romania Anul LVI x-nr. 10 4 octombrie 1981 re ea 22 25 28 29 30 al : : : : ¢ : : ; § ‘ ‘ : é ' ' ¢ ‘ ; ' : ; : i ; 3 é : é é CUPRINS * ©: Instituttl de cercetiri pentru apiculturd vi recomandi: Lucririle apicole in timpul ieraii. S. V. VERNESCU: Genetica: implicayii tn aj cultura M, MOREANU : Despre .dansul albinelor* I. MARINESCU i C, MIHAILESCU : tnlocuitori de polen utilizayi in hrinirile stimulente M. ATANASIU : Oglinda stupului ; Observayi asupra stupul Constanga Nicoleta ANDREI : Statistica matematicy aplicati in microscopis “nierii. N. CUCULESCU : Masea tovarijului Krafft C. ANTONESCU: Logende, fantezii ji adeviruri in cunoasterea albinelor si practicarea albi- niritului de c&tre inaintasi In sprijinul cercurllor apicole scolare $. CODOREANU : Cercul apicol colar mijloc de legare a cunostinselor teoretice de practich Din viaga organizapiei noastre D. FLONTAS: Impresii de la cursurile de perfec sionare de la Maliuc — Tulcea "** Filiala AGA. ARGES: Cercul apicol Cim- pulung Muscel DE VORBA CU CITITORIT De peste ho U.RSS. Oficializarea diagnosticului histologic al paraliziei virotice la albine DOCUMENTAR APICOL TIMPUL PROBABIL — Coperta I: Stupina a fermei apicole IAS. Tulcea com dusi de Gh. Puscagu, presedintele Filialei A.C.A. jud. Tulcea la cules in bogata floré melifert a minunatei noastre delte dunrene (foto: I. NEGREA), eeutul de cercetari pentru apicultur’ va recomanda. LUCRARI APICOLE IN TIMPUL IERNII I, BIOLOGIA $I FIZIOLOGIA IER- NARII FAMILIILOR DE ALBINE Traversarea perioadei de iarn’. se ba- zeaza pe © capacitate remarcabila a fami, liei de albine de a se adapta prin eforturi proprii la conditii climatice externe. Desi- gur, pentru ca intervalul de timp nefavo- rabil si poata fi depasit este nevoie ca in perioada anterioara familia de albine si inregistreze 0 dezvoltare nerestrictiva si sd realizeze in stup provizii suficiente de miere si polen (sub forma de pisturZ) incd acum mai bine de 100 de ani, L. Langstroth in cartea sa ,Stupul si al- bina“ expunea in mod clar cerintele de baza pentru iernarea familiilor de albine ae + »Dact familiile sint puternice ca numér de albine si provizii, au ventilatie in partea de sus, comunicare (acces = tate) usoart de la un fagure la altul si api cind au nevoie, iar toate intrarile in stup sint ferite de vinturile puternice, ele an in totalitate conditiile esentiale pentru a derna cu succes tn aer liber." Faptul ci Langstroth tn 1853 a tnyeles cerinjele de baza mai corect si mai bine dectt multi algii care ulterior au scris de- spre iernare este evident si prin aceea ca aceste cerinte au ramas valabile pina in zilele noastre. »lemarea eficienti necesitt ca familiile de albine si fie stnitoase si conduse de mitci bine crescute, provenite dintr-un stoc genetic superior. Stupii trebuie st fie aprovizionati din abundengé atte cu polen cit si cu miere pentru a putea permite o existentd deplina a familiei independent de conditiile vremii® precizeara Clayton L. HARRAR, profesor la Departamenwul de entomologie a Universitayii Wisconsin S.U.A:, unul din cei mai mari specialisti in studiul comportamentului familie de albine si intretinerea ei pe sezoane, In_perioada de iarna, albinele se regru- peazi de obicei in zona central a cuibu- aliiaglomar nek Setanibe ores een Hen La temperaturi exterioare de 4-12 — 414°C albinele pasieeso fagutii mangi= nasi ooupindu-i pe cei centrali. Cind tem- peratura extetioaileite We ecd ey8°C pis term) consi deeale serail (de hiernaeelapioase Emam a exictigriel anes) pore hi gale eats cispiiseeay isle pacts ails Clonee care albina avind capul. si woracele ‘sub aiieecri eet De cele mai multe ori ghemul de ier- nae. se formeara iin weeatulcundinggulu snarl 1 ooespunsing’ spanatiideae fash din, cate a edorionat alkima:genee ratie de puier, Forma ghemului este ase- Gao) eserer ani dinee a Garaiiile ute aioe dar da faints dlabe th general ghee mill se_astenuda Teulon siete: yscgiecatl mare all sferei este orientat pe’ orzontald Ja stupii orizontali $i pe vertical’ in cazul sinpilort verticalitoe ada pb steve) tarsal mete albinerin dowd teorouni esas davacue tatea din ghemul de jernare cercetirile au eitlefian Citi aietsetttteta ante cami ¢emalts Patlesre’ sear mea eee fntre 2,5—8 cm in care albinele stau a- BiOdee nemigcare mie gemaoaNal Ganit diametra depinde de pucerea familiel Geonaiteeneeactie’ De) Sbicsi nl coat te Tannese alinne mai vltbeniaeviar te pict Mat prezente ale bine fusie, eelosiopate ditt) Teste foarfelunteresana Compactetenrall ebiuel py/eti eeleeiats Lape Aer teT MEE dni caja ‘alltel seast tv lontera cealepesras feelin anata eect. eis ai riciila Hace cee eee Hai. ghemal ise aflneart aul se nae ceea ce face ca la temperaturi scazute su- prafaya radiant’ a ghemului fiind mai rica callin even geet terter ae fie mai scazuta. Cie erat tare mici cei realizeard, prin condivionares compozitiei si umiditayii aerului, se com- 1port ca un’ adevirat sistem termoregula- tor ce rivalizeaz’ ca randament cu cele mai eficiente, cuceriri ale ingineriei termo- dinamice umane. In toati perioada iern’r din miezul ghemului este pozitiva si nu scade sub punctul precritic de +13,9°C cu observatia cd ina doua aap a ierndxii, odats cu declansarea ponte: mitcii in miez, temperatura se mentine constant la un nivel de 4-34 — 435°C. In: coaja, temperatura variaza intre li- mitele +8— 412°C fn timp ce atmo- sfera din stup nu depiseste decit cu —4°C temperatura exterioara a aerului indiferent de tmpachetajul stupului. Aceste observasii indelungate asupra variatiilor termice i-au facut pe unii autori ca de pilda pe Clayton L. FARRAR si consi- dere ca impachetarea de iarna a stupilor are mai mult o valoare psihologicd pentru apicultor decit 0 valoare reala pentru fa- milia normala din cauza ca da stuparului un simpimint ca este indeajuns de grijuliu cu albinele sale. In ce ne priveste, experienta noastrit (care cuprinde lucrari destul de amanun- Yite, efectuate in mai multi ani asupra ier- nari, cu declararea temperaturilor inte- rioare din atmosfera stupului, coaja si miezul ghemului prin intermediul termi- storilor), pledim pentru o impachetare ugoard a stupilor: salteluya peste podigor sau izolarea spatiului podisor—capac cu ajutorul polistirenului expandat ; proteja- rea exterioara a stupilor cu folie de polie- tilena sau cu carton gudronat; asezarea Jaterald a unei saltelufe dup diafragma in cazul familiilor ce nu ocup’ tot spagiul stupului. Caldura necesara supravieyuirii_ fami- liei de albine este asigurata datorité unor procese metabolice consecutiv consumului de miere care este o excelentd hrana ener- geticd si calorigen, Migcirile aripilor, abdomenelor si picioruselor albinelor ge- nereaza caldura care este radiata din zona miezului spre coaja izolatoare. Insisi va- riatia dimensiunilor ghemului de ‘iernare ca simplu proces fizic de stringere sau afinare a masei de albine genereazi cres- teri de temperatura. , temperatura 2 Gonsumal de miere variazi, inregis- tfadu-se 0 crestere de la inceputul spre sficsitul iera%rii cind si activirayile din miezul ghemului se intensifica. In ara noastra, la sfirsitul luni ianua- rie, inceputul lunii februarie sau mai tir- ziu, in functie de starea vremii, se de- clangeaz ouatul mitcii, Bineinyeles la in- ceput depunerea de oud este destul de sc&- zuta insa o data cu ridicarea temperaturii ritmul de ouat se intensificd el fiind tn corelatie pozitiva cu puterea familiel, Pu- tem considera ci din momentul inceperii ouatului si, cresterii de puiet familia, de albine intr’ in a doua etapa a iernirii, Caracteristic este faptul ci activitasile din miezul_ghemului se amplifica : matca este hrinit% mai intens, incepe tngrijirea puietului, consumul de hrana proteicd. si apa creste iar temperatura in zona puie- tului se mengine constant la un nivel de $34 — 435°C, I, ACTIVITATEA APICULTORULUI PE TIMPUL IERNIL a) In stupini Este indeobyte cunoscut c& prima grija a stuparului in sezonul de arn’ va fi aceea de a asigura toate conditiile de li- niste perfecta in stupina si de a inldtura eventualele cauze care perturba | bioritmul caracteristic familiei de albine in aceasta perioada. Se inyelege ca daca lucrarile de pregitire pentru iernat (asigurarea rezer- velor de hrana de calitate si accesibile albinelor printr-o orinduire corecta a fa- gurilor ; impachetarea cuiburilor ; protec- yia stupilor contra curentilor reci ; insta- larea la urdinise a gratarelor contra soa- recilor etc.) au fost executate la timp si cu maxima exigent, iernarea va decurge in cele mai bune conditiuni. Se recomanda vizitarea stupinei cel putin o data la doua sdptimini in prima etapa a iernarii si minimum 0 data la 7—10 zile in a doua etapa. Mersul iernrii poate fi cunoscut fark deschiderea stupilor prin ascultarea zgo- motelor caracteristice care se pot auzi prin lipirea urechii de un perete lateral al stu- pului sau cu ajutorul unui dispozitiv foarte simplu asemanator stetoscopului.Intensitatea si felul zumzevului produs de albine la lovirea usoard a stupului in- dic cu o precizie destul de mare situayia familiei de albine. Astfel, un zumzet incet si uniform, care se intareste la o izbitura si revine apoi la normal, arata cé familia jerneaz bine. Daci zumzetul este plingdtor — puter- nic iar la izbiturX se accentueazi prelung inseamn’ ci familia este orfana. Un, zum- zet lung, mai greu perceptibil, aseminator cu fosnetul frunzelor uscate denoti oi fa- milia sufera de foame, Linistea absoluva indict moartea familiei sau faptul ca ea se giseste pe punctul de a muri, © alti metod3 de urmirire a modului iernrii este analiza resturilor de pe fundul stupului. Dack nu am asezat din toamn’ Etremictde(cantcall © fends teitiele sect fi scoase far¥ a deranja familia cu aju- torul unei sirme sau tije metalice avind un capit indoic in unghi drept. © cantitate mare de albine moarte de- nota ci familia ierneazi cu prea multe albine virstnice sau ci organismul al- binelor a suferit 0: uzurX exagerat’ din cata unor conditii nefavorabile de ier- nare sau ca urmare a unor boli. Daca albi- nele sint umede si mucegiite vom trage concluzia ca in stup atmosfera este prea umedi. Prezenja in masa de resturi a unor excremente de soareci sia unor cadavre de albine roase sau fara capete ne indick faptul ci fn stup a pitruns un soarece. Prezenta unor albine moarte cu abdo- menul umflat ca si petele de diaree. in zona urdinisului si scindurelei de zbor este un simptom al imbolnavirii de diaree cauzaté de calitatea inferioara a provizi- ilor sau datorita unui consum exagerat de hran’ urmare direct’ a conditiilor ne- corespunzitoare de iernare. In sfirgit, dact printre resturi apar cristale de miere in- seamn’ ci mierea din fagurii cuibului s-a cristalizat. © cantitate micé de albine moarte, cu aspect normal, ca si absenya umiditayii din masa rumegusului de faguri ne indici 0 iernare care decurge in conditii bune. © alti lucrare foarte important care tebuie facut in ferestrele iernii adic’ fn zilele tnsorite cu temperaturi pozitive (care pot ajunge la amiaza pind la --14— -+15°C) este’ stimularea zborurilor de cu- ratire. Se vor largi urdinisurile inlavurin- du-se gratiile contra soarecilor, se fnlatura capacele si saltelutele astfel ca razele so- late sd incalzeazd direct podisoarele. Ob- servarea zborurilor de curayiré ne permite si tagem concluzii asupra mersului ier- nari, Astfel, familiile puternice vor iesi primele din stupi avind un zbor energic si vioi iar familtile slabe, bolnave sau sla~ bite vor avea un zbor anemic, de mici intensitate. Cele mai frecvente stari anormale din timpul jernii sint ; absenya sau inaccesibi- litatea proviziilor de hrana ; tmbolnavirile si uneori pierderea mitcilor. Aceste stiti anormale trebuiesc rapid fndreptate intru- cit dacd nu se intervine se inregistreard pierderi de efectiv si o scadere conside- rabila a productivitatii familiilor in sezo- nul activ. Completarea proviziilor in cuiburile fa- miliilor care nu au hrand sau in care po- zijia ghemului de iernare departata de fagurii_cu miere face ca rezervele si fie inaccesibile se va face cu mare atentie intr-o zi calda gi insoritd. Fagurii cu miere capicita, de calitate superioar’ de la re- zerva stupinel se vor ajeza de o parte si de alta a cuibului -in imediata vecinatate a albinelor care trebuie sa fie in contact direct cu celulele cu miere, Lucrarea se poate efectua intr-o camera incilzitt tn care stupul respectiv a fost yinut 2—3 ore, Pentru ca lucrarea sa aiba succes se obisnuieste descdpacirea unei porgiuni de miere, Frecvent, completarea rezervelor se face cu zahar candi sau serbet care se asaza pe spetezele superioare ale ramelor deasupra cuibului- In partea a doua a iernrii pentru a suplimenta componenta proteic’ din hrana se practicd furajarea albinelor cu turte sub forma de pasta din miere si polen sau inlocuitori de polen, aceasta hranire avind un foarte bun efect de stimulare‘a ovatului matcii si de inten- sificare a cresterii puietului. Retete pentru prepararea acestor paste, ca si modalititile de administrare se gasesc in majoritatea 3manualelor de apiculturd practicd si in articole ce au apirut in revista noastra. _Familiile orfane vor fi aduse intr-o in- cipere in care temperatura a ajuns la +15°C. si, dupi ce se descoper’ cuibul, se introduce dup primul fagure cu albine unul sau. mai mulfi faguri cu albinele si matca dintr-un nucle, Dacd nu exista matci de rezerva, pastrate fn nuclee, fa- mili orfand se va unifica, cu o familie slab in care exista o mate’. b) In atelier Perioada de iarn4 nu solicit’ intervensia apicultorului in, stupink decit in cazul apariie? unor stri anormale, Asa cum am mai spus, 0 bun’ pregitire a iernarii asi- gurd traversarea perioadei fara griji, deci far interventia directa in stupi. Tarna ins trebuiesc efectuate 0 serie de lucrici pregatitoare in scopul valorificarii. superi- oare a culesurilor din sezonul apicol ur- miator. Este vorba de curatirea, dezinfec- tarea si reconditionarea stupilor, unelte- lor $i utilajelor apicole ; incheierea si in- sitmarea ramelor si lipirea fagurilor arti- ficiali pentru stocul necesar viitorului se- Stupind la cules de nectar de coriandru in lanurile organizate de centrul PLAFAR din Plenija jud. Dol zon; curatirea, conditionarea si sortarea semintelor de plante melifere. Tot in aceast% perioadi se vor analiza rezultatele economico-financiare ale stu- Pinei, se va calcula randamentul de miere si alte produse obtinute pe familie: Intocmirea necesarului si procurarea de materiale pentru sezonul urmator éste o acyiune de bund prevedere. Planul anual de lucru pentra anul viitor se va intocmi tinindu-se cont de practicarea unui stipi- rit pastoral rentabil si de participarea la actiunile de polenizare a culturilor agricole entomofile. . Tot in aceasta perioada se va actiona pentru ridicarea nivelului profesional prin calificare, specializare si perfectionare ur- mind cursuri organizate de asociatia noastra. Exist suficient timp si pentru studie- rea literaturii de specialitate cuprinst in cirgi sau reviste, pentru schimburi de ex- perienta toate aceste activitati avind drept scop obtinerea unor rezultate de producyie mereu mai bune. Ing. El. TARTA RCN ENS RENN NS SESS EC ESN) (foto: Ton BECHERU)GENETICA: IMPLICATII IN APICULTURA Biolog S. V. VERNESCU Tnstitutul de cercetiri pentru apiculturi (Girngiica gains ecus ca tint djegpdarsen secolal SG, Bales camupa bislogiel preocupata de a descifra legile ereditapii $i_variabilitayii, Altfel spus, genetica ur- miireste sa stabileascd modul cum se trans- mit caracterele de-a Iungul generayilor de la pariryi Ja descendenti in intreaga ume vie. Aceasta mostenire se materializeaza in fape prin. asininicle propdi. tncudinl prin descendenté, dar si prin deosebitile se fac din fiecare individ biologic 0 ent! tate distinct care poartd trisiturl gene- rale ale speciel, trastturi mai aparte de familie, dar gi trisiruri unice, aumai ale sale, Toate aceste caracteristici sint intiparite popesmemoretcelulclar, in kare scone fiingele vii.sint aledtuite, Cele mai sitaple organisme sint alestuite din cel purin 0 celul, care #1 transmite trisieurile unor celule fiice aseminatoare ei, prin diviziune direct’. Organismele evoluate au miliarde de celule, dar pentru a se reproduce le folosess oricite 0 oeluld specialigacs th acest scop : spermatozoidul pentru’ sexul mascul si ovulul pentru cel femel. Din unirea lor, rezult o celulX ou sau zigot care poarté tnsusitile ambilor pirinti si care prin diviziuni repetate va fornia embrionul din care se dezvolti o noua flings. Deci, celula ou are in ea toate for- mafiile genetice pentru un organism, in- treg, Fiecare caracter este reprezentat aici pina in cele mai mici amanunte. Locul unde se afl accasti informatie este nu- cleul celular iar materialul din care e al-. cituit acidul — dezoxiribonucleic (ADN). Acest ADN din cromatina sucului au- clear apirat de membrana nucleului, poar- 18 fntr-o mare economie de spatiu o can- titate impresionanti de date. Pe misura ce este nevoie de ele, aceste date capiti materialitate, se exprima in sensul ca de- vin vizibile. este Pentru fiecare tasitura cit de mick organismul are o dubla informasie: una de la mami iar alta de Ja tata. Din con- fruntarea lor se va manifesta aceea care este dominanta, raminind mascat% cea care este recesiva, Dar ambele se trans- mit Ja cite un urmas putind capita ex- presie acolo, Tn a doua jumitate a secolulei trecut, Gregor Mendel studiind /hibrid&rile 1a plante a fundamentat principiile de taza ° ale geneticii care desi valabile si astazi, nu au fost considerate pind tn 1900 cind trei_ alti cercetdtori le-au redescoperit in mod independent. Venise vremea ca ge- netica sd explice fascinantele fenomene biologice legate de transmiterea caracte- relor, punct la care teoria lui Darwin ou raspunsese satisfacdtor. De atunci pind acum genetica a Ficut progrese exceptio- nale devenind dintr-o stiinya teoreticé 0 ramura a cunoasterii cu puternice impli- cayii in domenii vitale : zootehnie, agro- nomie, medicin’ Mtnuind -insusirile vieqii, genetica este un izvor nesecat de material pasibil de interventii ale omului, dar aceasti putere de a schimba viul dupa viere implicit o mare responsabilitate : aceea de a dedica stiinga unor scopuri binefactitoare pentru umanitate, Nenumirate sint problemele ce se cer rezolvate de genetic’, ele recla- mind interventia avizatd si bine inten- pionara. Date fiind ‘potengialitayile practic nese- cate ale geneticii nu e de mirare c& foarte repede ea si-a extins aplicatiile in multe ramuri biologie si medicale. Au aparut discipline de graniya ca citogenctica, ce urméareste vizualizarea materialului gene- tic in intimitatea lui, la nivel celular si cunoasterea legitatilor dupa care actio- neazi si se transmite la urmasi. Promoto- cltogeneticii au fost savantii apartinind scolii Iui Morgan. Ei au adus 0 impor- tanta coatribugie cunoasterii stiingifice 5moderne, facind studii\ pe o insectd: musculiga de oyet (Drosophila melano- gaster). Este inieresant ci pariniele ge- neticii Gregor Mendel, s-a° preocupat si ew} de o insecté inainte de a aborda plan- tele. Aceasta insecti a fost albina si nu- meroasele dificultati legate de genetica ei lau facut si o abandoneze. ‘Awnci nu era momentul ca_inceputul cercetarilor genetice sa se faca pornind de la un organism cu atitea excepjii ; acum este, fiindcd fntr-un secol s-au acu- mulat extrem de multe date, ce vin in sprijinul {nyelegerii fenomenelor. Putem aprecia ca se cunose suficiente nojiuni de geneticd generalé pentru a injelege prin ce albina se abate de la obisnuit, dar nu stim {nea suficient, ca studiul unui orga- nism ce ridica_ probleme din punct de vedere genetic si nu ne intereseze. Aceasta cu att mai mult cu cit genetica se uraduce prin ameliorare, iar ameliorarea prin pro- ducfii sporite. Stuparitul este la noi in yard o tradi- fie milenara fncununata nu odatd de ra- sunatoare succese. De secole, apicultorii pasionaji au urmarit albinele nu numai pentru produsele Jor multiple, dar si pen- tru numeroasele observagii interesante ofe- rite de aceste insecte sociale. Urmirind viata lor se pot trage multe invayaminte, ce pornese prin meditagii si se finalizeazit in stiinya. Ultimele decenii au pus genetica si in slujba apiculturii. Prima abordare a cercetatorilor impli- caji in aceasta interesanta munca, a fost ameliorarea albinei autohtone prin selec- tie si incrucisare objinindu-se linii si hi- brizi de inalta productivitate, valorificin- du-se consangvinizarea si heterozisul. Acestea sint lucrari de macrogenetica aplicaté in scop ameliorator, adica ope- rajii in care materialul genetic al geni- torilor (trintorul si matca) nu este observat direct, ci este dedus fara sacrificarea indi- vidului, pe cale indirecté, prin studiul descendengei. Adaugind Ia acesta tehnica insdminjarilor artificiale care capatd o tot mai larga raspindire, avem un tablou sumar al principalelor directii in care s-a 6 I actionat pina fn prezent. De curind, aten- tia biologilor s-a indreptat spre genetica albinei_privitd la nivel celular. Studiui citogenetic in cazul albinei se bazeaz’ pe observarea cromozomilor in timpul divi ziunii mitotice (a celulelor corpului) si meiotice (a celulelor producdtoare de ga- meti). S% reamintim citeva notiuni generale : cromozomii rezultX din impachetarea $i spiralizarea materialului genetic ia cursul diviziunii, pentru ca aceasta si poata fi repartizat egal in celule-fiice. Deci, cro- mozomii pot fi considerayi niste ,geaman- tane genetice“, in care se afla condensate si complexate cu proteine nucleare por- tiuni din genom. Numérul cromozomilor este specific pentru o specie data si cu cit urcdm in scara evolutiva cu atit acest numar este mai stabil, schimbari cit de mi¢i. provocind perturbiri_spectaculoase. Pe cromozomi se afla alaturate genele raspunzatoare de anumite efecte precise. Fiecare gen se giseste la un organism normal dublu reprezentati pe cromozomi homologi perechi, provenind unul de la mami iar celalalt de la tata corespunza- tor stadiului diploid (2n). Gametii sint haploizi adicd cu cite o singur’d gen’ pen- tru fiecare caracter si ei rezulta printr-o diviziune speciala tn cursul. gametogene- zei, numita meioza sau diviziune reductio- ala. Din unirea lor rezulta un zigot diploid. Prin diviziunea zigotului, se for- ineaza numeroase celule, care in mod nor- mal toate sint diploide si toate au intreg materialul genetic necesar dezvoltarii in- dividului din specia respectiva. Dar din acest bagaj informational nu toate celu- lele folosese tot, ci doar o mick parie este exprimat si anume aceea care di speci- ficitatea celulei respective. Acest fenomen ce a permis evolutia speciilor se numeste citodiferentiere, proces in care sint im- plicate proteinele nucleare ce ,mascheaz“ selectiv zonele genomiale ce nu trebuiesc pcitite’ fntr-un tip celular, la un mo- ment dat. Dar citirea se face totodata adaptativ si adecvat in functie de stadiul de dezvoltare a organismului, de cerin- tele suprasistemului biologic si de con-pus de mediu, fenomene asigurate de reglajul genetic. Legatura existenta intre numérul si morfologia cromozomilor i efectele fenotipice explica utilitatea rea lizarii cariotipului, cariogramei, hartilor citologice si genetice. Cercetari de citogeneticd la aibind sint citate de mai multa_vreme dar cu toate acestea, pujine au fost adincite si tne’ mai pufine si-au gasit 0 utilizare practica. Aceasta situatie se datoreaza in principal numeroaselor impedimente pe care cerce~ tatorul citogenetician Je intimpin’ fn in- cercarile sale. In linii mari obstacolele ar fi urmatoa= rele: — numirul relativ mare de cromozomi prezenti la alin’ (2n — 32) si dimensiu- nile foarte reduse ale acestora ; — instabilitatea numeric’ a: cromozo- milor, in -celule somatice excitind cazuri dese de poliploidii si aneuploidii ; — poliandria (adici fmperecherea mat- cii cu mai multi trintori) si partenogeneza (adici dezvoltarea trintorilor din-owd ne- fecundate) ; — posibilitatile reduse de a converti imediat in practicd rezultatele cercetarii fundamentale. Toate aceste neajunsuri si poate si al- tele. sint inst compensate de multe -ali- titi pe care albina le are si care o fac proprie unei abordiri citogenetice. Mai mult, etapa de cunoastere in care ne aflam justificdconsiderarea’ albinei ca 0 ynoua Drosophila“, capabila sa explice noi probleme de genetica, care se vor adauga la cele deja cunoscute. Aceste a- vantaje sint : — prezenta a trei caste cu particulari- tati genetice distincte, care constituie irei variante de studiu ale aceleiasi specii ; — existenja trintorilor haploizi, deci puri genetic; ei sint organisme la care genotipul este in intregime exprimat si deci pot fi echivalati din punct de vedere genetic cu gametii. Intreg bagajul lor in- formational se transmite nerecombinat la descendenti ; — legat de acest fapt prezenta unei spermatogeneze aparte, cu particularitigi distinete fayX de cea’ obignuiti si deci inveresanta ; — prezenta metamorfozei complete sia unor stadii de dezvoltare ontogenetica precise si usor decelabile si deci posibili tatea de a folosi. material biologic de virstX cunoscur’ ; — un mare numir de descendenti mai mult sau mai,pusin consangvini dup’ singuri insimingare 5 — durata relativ scurti a generatiilor co di posibilitatea schimbarii in scurt timp a unui material necorespunzator din punct de vedere biologic si productiv; — identificarea multor mutasii ce afec- teazi numeroase caractere ; — aparitia indivizilor ginandromorfi sia indivizilor mozaicayi ; — marea adaptabilitate a albinei 1a conditiile diferite ale mediulai ce se tra- duce printr-un reglaj genetic rapid si nuangat 5 — posibilitatea diploidizirii trintorilor si tetraploidizarii albinelor lucratoare si a matcii 5 diferensele muhiple existente intre categoriile sistematice ale genului Apis, care constituie valorogi indicatori gene- tici 5 — interesantul determinism al sexului printr-o serie de alele multiple prezente in populatie ; — abundenja cercetirilor de anatomic, fiziologie, comportament, histologie etc., ce usureaz’ abordarea studiilor citogene- tice 5 — fntreyinerea relativ usoark a albine- lor si cu mare folos pentru om ; — interesul practic pe care omul il are in studiul citogenetic al albinei si care se impleteste fericit cu dorinta elucidarii unor probleme teoretice, de mare impor- tanya in stiiny’. Toate acestea dovedesc. cu. prisosinga, c& a sosit clipa cind studiile aprofundare 7de citogenetica, trebuie si acorde de acum fnainte o revansi lui Mendei-pentra di- ficultitile pe care albina i le-a creat, in vremea experimentelor sale. Albina ofer’ posibilit&ji nesecate de cereetare, dar nu numai din dorinta de a potoli setea de cunoastere a omului, ci mai ales pentru ca stiinya deveniti forf% de productie, s& duck la asigurarea unor producti sporite si de foarte bund calitate. In laboratorul de genetic’ si ameliorare al Institutului de cercetari pentru apicul- turk studiile au fnceput, iar primele re- zultate sint deosebit de incuraiatoare. Ne propunem si studiem ja viitorul apropiat cariotipul albinei__roménesti (Apis mellifica carpatica), in premiera mondiala. De asemenea dorim si ideati- ficim genele ce produc mutafii si modul lor de transmitere, fapt ce ne-ar putea ajuta in munca de ameliorare. Cunostinjele de citogeneticd vor putea fi eficient folosite in cercetiri de tehno- logia cresterii si intresinerii albineior, pre~ cum si in patologie. in perspectiva mai indep%rtati, simpla imagine a cromozo- milor ar trebui s constituie fisaunei familii de albine. Astfel, intocmirea car‘o- tipului albinei ce constituie inci 0 noutate fn prezent, va trebui si devin’ o, lu- crare de laborator curenti, aplicabila pe scar larga. Astizi, nu Se poate concepe 0 muncd de ameliorare a oricirei speci de planta cultivat’S sau animal domestic, care sd au aibi ja baz solide nosiuni de genetica. Aceasta impune ca, aa dup’ cum arata seeretarul general al Partidului Comanist Roman, tovardyul Nicolae Ceausescu adre- sindu-se cercetitorilor din agricultar’, studiile de genetic si fie intensificate ast- fel incit rezultatele lor si devin’ o tot mai pregnant’ fort de productie. 8 Despre ,dansul albinelor“ M. MOREANU S-2 vorbit si se vorbeste mult despre aceste figuri geometrice, wemurinde si in- tortocheate pe care le produc albinele in Giecare: stup. $i nu-i stupar care si nu fi observat aceste misciri ritmice, intitilate »dansul atbinelor*, de altfel destul de bine caracterizat dup cum se tnfatiseazi aceste miscari in faja ochilor nostri, Si aproape nu-i_ manual de apicultura care si nu trateze cu. viu interes despre acest dans“, reproducindu-l prin diferite desene si intocmai cum el este executat de albine. Mai inainte vreme se credea ca-i un simplu ,,joc* al albinelor si nimic altceva. Savantul german von Frisch, autor al unor renumite luerari despre viaya ani- maielor, pasarilor si insectelor, pentru care a si obyinut premiul Nobel, intrind cu cercetarile sale si tn viata albinelor, a gasit explicatia stiintificd a acestor mis- cari, adica cle ar corespunde unor anumite scopuri si anume de instiinyare a surate- lor lor de existenta unor surse de nectar, aratindu-le prin aceste miscari diferite unde anume se gasegte nectar si chiar distanta la care se afla. Nu-i lipsit de interes s reproduc in aceasta privinya expunerea cunoscutului apicultor C. L. Hristea, autor al multor lu- crari apicole si care fn ultima sa lucrare »Stuparital nou“ la pagina 179-—180, spune : ,dupd observatiile Ini von Frisch albina cercetase tsi incepe dansul astfel, incte culegatoarele — la iesirea din stup — sé oad soarele din aceeasi parte asa cum I-a vazut ea tn cursul zborulni stu de cercetare, de la stup la locul de cules. Cind soarelé este ascuns in nori, ele se ciléuzesc analizind lumina polarizata care le d& posibilitatea safle locul soa- relui, receptind razele ultraviolete. Cind distanta pint la sursa de branit este peste 100 m miscarile tremuriétoare ale abtomenului sint in numir de 9—10 pe secundi. Pentru 500 m distangi, albinaface sase miscitri ; pentru 2000 m numai dont, iar la 10000 m, ele executé numai © singura miscare pe secunda, foarte lenti. Miscitrile tremuratoare indica distanta iar miscarea In linie indict directia pe care culegitoarele vor trebui si o ‘urmeze. Dacé locul branei se afl% in directia soa- velui, dansul este orientat spre partea de sus a fagurelui; cind soarele se aflé in Partea opust, dansul este orientat inspre partea inferioara a acestuia. Indicatiile date nu reprezinta pentru albine distanta in metri, ci in raport cu cheltuiala de energie necesard. parcurgerii distangei pint la locul de cules, deci a consumului de miere din gusi*. In practica mea apicoli, de peste 60 ani, timp in care nu eram preocupat nu- mai de objinerea a cit mai multa miere sau de o fnmultire masiva a familiilor de albine, ci cdutam cu o deosebita atengie si aprofunder si si dezleg, daci se poate, i unele din atitea taine incd necunoscute ale albinelor si incilnind aproape perma- nent aceste miscari ritmice ale albinélor, citind dupa cum am aratat mai fnainte, despre explicatia ce se da acestor asa nu- mite ,dansuri*, am ajuns la alte, pareri in aceasta privinyd, care difera cu totu! de cele ardtate de cercetatori. Aceste piareri sint bazate numai pe fapte, care ies in evidenya fn fata oricdrui stupar si din care amintese citeva aici : Tosi stuparii care fac pastoral, ajun- gind in zorii zilei la un masiv de salcimi, de tei, floarea-soarelui sau la oricare alti flor nectarifera si deschizind urdinisurile, observa cum albinele ies imediat afard, se imprastie care tncotro, iar unele, dupa citeva minute vin cu gusa plink de nectar san cu. piciorusele incarcate cu polen. Vrind-nevrind se nagte intvebarea: oare cind au avut timp albinele cercetase si iasd din stupi, sa facd recunoasterea te- renului sia florei, sa se fnapoieze in stup, sa inceapa ,dansul", prin care si instiin- feze pe suratele lor, cind dup% cum s-a vazut, albinele au iesit deodata, ca la © comanda si fiecare si-a vazut de cules ? Acesta-i un fapt constatat de toti stu- parii care fac pastoral si nu mai incap alte explicatii. Dar un alt fapt si mai elocvent, tot in pastoral, este acela cind stuparul este ne- Voit sd extraga mierea in timpul nopyii, din cauza evitarii furtisagului. si cind. adeseori, surprind cu aceasta ocazie, al- bine care tocmai execut’ pe faguri acel ndans* si asta la orice ora din noapte, fie ca € ora 9 seara, 12 noaptea sau 2 inspre ziua. Oricine se intreaba de rostul acestor micari ritmice, care numai la trimiteri dupa cules nu corespund la. aceste ore din noapte. Si nici pentru ziua care ur- meazi, pentru ci se poate intimpla ca ziua urmitoare si fie rece sau ploioasi, deci nefavorabila culesului. Dar cazuri de acest fel sint intilnite destul de des in pratica stuparului, zilnic, la orice ora, pe orice timp, fie ci-i cules sau nu, Un alt fapt si mai graitor este urma- torul : mergeam cu stupii asezayi tntr-o remored speciala in pastoral, la salcim. Pe drum, inspre locul de destinatie, s-a spart un cauciuc de ia magina si a trebuie sa ne oprim. Era ora 4 dimineata si se anunta o zi calda, In timp ce se inlocuia roata masinii, albinele, avind urdinisurile deschise, au inceput si iasd la cules, pen- tru c& s-a intimplat ca Ja circa 400 m sa se afle o lizier’ de salcimi inflori Exact dupa 10 minute, unele dintre ele s-au si fnapoiat la stup cu gusa incarcati. Lucrarea cu inlocuirea cauciucului a durat mai bine de o ord, timp in care albinele au-zburat navalnic Ja floarea de salcim. Am fost nevoit si rimin pe loc pind seara cind mi-am continuat drumul. M-am intrebat si avunci, ma fntreb si acum, cind au avur timp albinele cerce- tase, »dansatoarele“, si faca drumul de recunoastere, si se inapoieze si 8 in- ceapa ,dansul de instiinyare, cind foarte multe albine au iesit {2 maximum 10 minute, indreptindu-se spre floarea de salcim ? Si asemenea cazuri s-au {ntim- plat si altor stupari, In ce priveste ,dansul albinelor“, desi- gur ci neapirat fi trebuie gisitd o expli- cayie si fn urma indelungatei mele practici cred cd ea se refera la multiplele lucrari ce trebuiesc efectuate intr-o familie’ de 9albine. Si cite nu sint? zeci si zeci de lu- crari, in fiecare minut, unele si cele mai multe sint acelea care neapdrat tebuie executate, altele.ce se ivesc pe parcurs, ne- prevazute ete. Dar si toate acestea, dupa parerea mea, nu ar fi dectt aparente caci avind in ve- dere milioanele de ani ce stau la baza existentel familiei de albine, toate aceste lucrari sar datora de fapt unei zestre genetice, daca nu s-ar datora cu totul altor imprejurari, dupa cum comunicd in ultimul timp prof. James Gould de la Princenton (vezi revista Magazin“ din 18/10.1980), care a demonstrat influenya cimpului magnetic terestru asupra com- portamentului albinelor. Acesta a desco perit in abdomenul albinelor unele parti- cule microscopice care servesc albinei ca ARMANI ACARI RGEC AUNT ANG SAG SUTRAS ATRIA ATR SRSA ANT NS o busola, aceasta descoperire avind o baxa stiinsificd, Dar si aceasté descoperize, desigur pind la un punct, are de asemenea o explicatie aparenti, cAci pind una alta, cine poate etinde ci stie totul precis despre baza irelor genetice, ce conduc la excuyia aces- tor migcari ritmice ? Si in incheiere, tot cu gindul la aceste sdansuri“, nu gc dact ag gresi cu mai mult, dacd ag prezenta si.o alta variantd fa acestor dansuri ale albinelor si anume ca pe nite simple jocuri si pimic alt- ceva, De ce toate animalele, pisatile, in- sectele de pe faya pamintului sa aiba drept la joc", pe care-l fac gi pe care. toatt lumea {1 vede, iar albinele nu? Tocmai cle care au 0 alcituire de viayi aya de bine organizati. ae {NLOCUITORI DE POLEN UTILIZATI IN HRANIRILE STIMULENTE Farm, I. MARINESCU Institutul de. cercetiri chimico-farmaceutice, Cluj-Napoca Potenul, in nutritia familiei de albine eprezinté un valoros complex. nutritiv, indispensabil dezvoltleii acesteia. Din comporitia polenului, proteinele, aleStuite din aminoacizi, necesate dezvol- Tari viitoarel albine de la eclozionare $i pind Ja moarte, au o importanja deose- Bitz, consumul ‘de polen- al une familii de albine, intr-un an, ridicindu-se la 20—40 kg. In acest scop atentia crescitorilor de albine din lumea {ntreag’. s-a, indreprat i spre domeniul gisirii inlocuitorilor de olen, care s8 asigure in primul rind hra- Firea familiilor de albine tn condipille anilor secetosi, in care culesul de polen mu poate asigura rezervele- necesare pen- tru jernare si in al doilea sind pentru hri- nirile stimulente de toamna si de prima- Vari, care contribuie Ia objinerea unui puiet cantitativ. si calitatiy superior celui Sbtinue dela familiile hrinite numai cu sirop de zahir. De regula, talocuiterii de_polen. pot face faye in misuri soficienté lipsel ‘po- 10 C. MIHAILESCU Asociatia Crescitorilor de Albine filiala jud. Cluj lenului, mai ales cind ei sint dagi in com- binatie’ cu 10—20%» polen pulverizat. Conditiile pe care trebuie sa le indepli- neascé un bun inlocuitor de polen sint urmiatoarele : — concentratii juste de proteine — 10—250/p ca in polen ; — concentrasii juste de lipide — tn medie 5¢/) pentru asigurarea unei bune si mai ales normale dezvoltari a puietului ; — concentratii adecvate de glucide - substante necesare ca material’ energetic in procesele de metabolism. In prezent se prefera si se utilizeazd ca inlocuitori de polen: . drojdia de bere, laptele praf degresat, faina de soia si de- rivati, zerul etc. Deoarece inlocuitorii. sint deseori grew acceptati de aibine, din cauza lipsei. de chemoatractanji, care se afl in polen, acestia se amestecd. cu. 10—20/ polen pulverizat sau cu miere; in ultimul caz administrarea trebuie sd se faca in hrani- torul din stup, pentru a preveni furti- sagul.Trebuie, de asemenea, avur grija de concentrajia de proteine din inlocuitorii de polen, deoarece 0 alimentatie hip proteicd poate da o toxicitare protcicd periculoast, tradust prin aparitia dia- reli, ca prim simptom, maj ales Ja hra- nirile excesive cu lapte praf, care in plus are si lactozi care nu poate fi me- tabolizata de albine Pe baza literaturii studiate, ne-am preo- cupat de gasirea unui now fnlocuitor de polen, care si corespunda cerintelor. Luind ca material de refering Apistimul produs de Asociayia Creseitocilor de AL- ine care are in compozisia sa lapte praf degresat, fina de soia si drojdie de bere, ca surse de proteine $i vitamine, atenyia noastra s-a indreprar asupra produsului Caseolact — lapte praf hiperproteic pen- tru uz pediatric, pus Ia punct de cercet st. D. Boerescu’ si dr, Sonia Sanielevici. Acest produs, procurat de la farmaciile din rejea, are urmitoarea compozitie la 100 g lapte pra — proteine — 60%/» repartizate astfel : 51%/, proteine din Japte de vaca si 45% hidrolizat proveic din fain de soia ; — lipide — 20/) provenite din lapte si necesare dezvoltirii puietului ; — lactozd — 08/0 ; — glucide — 250/, majoritatea fiind deyinutd de glucoz’ ; — siruri minerale — 8/9, calciu si fos- forul deyinind primul loc ; — vitaminele A, D, E, K, comple- xul B, La un studiu mai atent al compozitiei chimjce a Caseolact-ului se remarci fap- wul ci o serie de dezavantaje ale fnlocui- torilor de polen, utilizayi fn prezent, sint inlkturate de la inceput. Astfel, farx de laptele praf, produsul are un coeficient de digestibilitate mai mare find lipsit de lactoz%, care nu poate fi metabolizati de albine, contribuind la aparisia diareii si constituind unul din factorii care contri buie ca acest inlocuitor de polen si fie greu acceptat de albine. Comparativ cu féina de soia utilizatt ca tnlocuitor, de polen, Caseolactul ‘contine un hidrolizat proteic, in care, in urma hidrolizei, pro- teinele sint scindate pind la aminoacizi, care pe lingi faptul ci sint ugor absorbigi din intestinul albinei si imediat utilizati in procesele metabolice, contribuie ia usu- rarea_efortului enzimatic al aparatului digestiv al albinei, care atunci cind admi- nistram fini de soia ca atare, trebuie sa scindeze proveinele conyinute pind la aminoacizi, Aceasti facilitare a, digestiei conttibuie, de asemenca, Ia economisirea acestor enzime, protejind albina de o u- zur prematura. La capitolul avantaje, Caseolactul, reu- neste calititile proteinelor din lapte (in special ale caseinei), cu cele ale proiei- nelor din soia, scindate in urma hidro- lizei. Sarurile de calciu, sub forma de fos- fat si fosfocazeinat de calciu, contribuie la primejduirea de 3—4 ori pe zi a mem- branei_peritrofice, din intestinul subyive al albinei. Restul de séruri minerale si vitamine conjinute de acest inlocuitor de polen propus de noi, contribuie, de ase- menea, la desfigurarea normala a proce- selor metabolice ale albinei. Un aspect scos mai puyin in evidenya de cercetatori, pe care ne permitem si-l relevim aici, este faptul cd dack acesti fnlocuitori de polen nu se ridicd nicio- dati pink la o valoare de 100%, in cea ce priveste valoarea nuuitiva a’ polenu- lui, ei in acelasi timp nu au efectul dis- tructiy asupra membranei peritrofice din intestinul aibinei, pe care-I au virfurile ascutite sau cirligele aflate pe inveligul griunciorilor de polen. Administrarea Caseolact-ului, ca talo- cuitor de polen, am ficut-o in cadrul hr’nirii stimulente de toamn’, in luna septembrie, dupa reteta Townsend, modi- ficati de ‘cite noi astfel: 1 kg polen pulverizat, 1 kg Caseolact si 12 kp sirop simplu, preparat din 2 patti zahir si 1 parte apa. Deoarece la prepararea siro- pului_nu se pot folosi acidifianti de tipul acidului citric, fiind omogenizat ulterior cu lapte praf, am adiugat in sirop doza adecvati de Fumidil B penteu provectia contra nosemozei. Polenul si Caseolactul au fost frimintate cu sirop pind la con- sistenta unui aluat, Din acest aluat am confectionat turte de cca 0,400—0,500 kg, cu grosime de 3-cm care au fost inve- illite in hirtie ceraté pe care am perforat-o din loc in loc, pentru a facilita accesul albinelor la turtele depuse pe podisor. Hrinirea s-a efectuat de 3 ori Ja un inter. val de 7 zile, la un lot alcdtuit din 3 stupi. Pentru control, fata de cele 3 familii folosite la experiment am luat 3 familii care au fost hranite cu turte confectionate din lapte praf si altele 3 hranite numai cu sirop de zahar, in aceleasi intervale de timp. Faya de lotul hranit numai cu sirop de zahar, albinele din familiile hranite cu turte din lapte praf si cu Caseolact au fost mai puternice primavara si au inceput zborurile de curatire si de cules mai de- vreme. De asemenea, in acegti stupi am gisit mai mult cu 1—2 rame cu puiet, decit la familiile hranite numai cu sirop de zahar, Diferenye semnificative fntre familiile hranite cu Caseolact si cele hra- nite cu lapte praf nu am gasit, cu excep- pia greutatii familiilor hranite cu Caseolact care a fost cu cca 10%/9 mai mare, in primavara, decit cea a familiilor hranite cu lapte praf, ceea ce ne indreptaeste si afirmam ca rezervele de hrana cu care acesti stupi au iesit din ian au fost mai mari, Pentru,a sesiza diferentele calitative existente intre familiile hrinite cu Caseo- act si cele hrinite cu alti Snlocuitori. de polen, probabil ci trebuie investigati aifi parametri. In urma rezultatelor objinute pe care le considerim preliminare, putem enunja urmitoarele : — fn urma studiilor facute putem pro- pune un nou inlocuitor de polen, care reuneste calititile laptelui praf si ale fainit de soia, cu efecte net superioare, biosti-' mulative, datorit conyinutului de pro- teine usor asimilabile, a sirurilor minerale sia vitaminelor consinute ; — datorité conyinutuiui ridicat in pro- teine ugor digestibile, la confectionarea turtelor pentru hrénirea stimulenti de toamni, s-a introdus ta reyetd 1 kg Ca- seolact, fay de 3 kg lapte praf necesitate de rejeta clasic’ 5 — hrinirea stimulativi de toamné efectuat’d cu acest produs a dus la objine- rea in prim&vara a unor albine mai vigu- roase si a unei cantititi mai mari de puiet. PPP PPP RAPD AAA Ing. zoot. Nicusor NECULACHE 1936 —1981 Dupi o scurti si neasteptatY sufering3, in plind putere de munci, a incetat din viasi Nicusor NECULACHE secretarul tehnic al Filialei A.C.A. jud. Galagi, care a fost unul din cadrele de nidejde ale organizasici noastre. Membru al Partidului Comunist Roman si al Asociatici Crescitorilor de Albine, inginerul zootehnist Nicusor NECULACHE va rimine in amintirea fiicei, soyici si rudelor sale, ca si a prictenilor, activului voluntar si retribuit si tuturor apicultorilor ce sarcinilor ce i-au fost incredingate. 12 J-au cunoscut, ca un exemplu de munci si de diruire de sine in realizarea tuturorIng. M, ATANASIU Oglinda stupului Sibyaccast#) (deniimire’se | intelegespor- Pecemiae evieeaahlbinelt ace sais) Bi ieeage ued aeeati fr fates stupeliepe © distanjZ nu mai mare de 0,6—0,8 m area aiistiecesisnitese lacs emer Temntemearal es ilo ines! apropiayl unul de eltul, aceastd fise de feeaennrincande ae ltqeclgintseaaliiten Fees raotl Serdar ele dae eestor fn'evidenyi inci de la inceputul apicul- turil’ sistematice importanta acestei fisii de teren, Denumirea de woglinda a stu- palui a subliniat importanta. el pentru pradiica:apicoll, Trsiretinerea terenisui_ amin coast in pores gees tut] dal batrenteei-de alfel resnal ce se pot gasi in acea zona. Pamintul este, bine si fie netezit si din cind tn cind greblat cu griji. Agternerea unui strat subtire de nisip gi netezirea lui din, cind in cind reprezint& solutia cea mai bun’. Pe acest strat de nisip se pot observa cu mai multi usuring resturile scoase din stup, urmele vietatilor ce {si fac drum in imediata apropiere a stupilor si com- portarea albinelor care din diferite mo- tive nu pot ajunge la urdinis. Din obser- vatiile acestea, un stupar atent poate fua misuri importante pentru familiile sale de albine. Este foarte bine, ca iarba din jurul stu- pilor si fie smuisé sau distrusd’ prin im- prigtiere de sare de bucitiirie, Daci to- tusi nu se face acest lucru, cosirea la timp a buruienilor din preajma stupilor tr buie facuta neaparat. In aceste burureai se pot ascunde daunatorii albinelor (broaste, sopirle, soareci exc.) atacind si consumind albinele in timpal. sezonului activ, dar mai ales in perioadele de cu- les, Gind albinele incircate cu nectar si polen nu reusesc intotdeauna si ajanga pe scindura de zbor. Mai ales cind este si putin vint, albinele epuizeaza cu usu- rina rezerva de aer din saci traheeni si sint obligate si se opreascd un rastimp scurt, pentru refacerea acestei rezerve. Acest lucru poate fi observat de catre oricine priveste zborul in apropierea urdi- nisului. Pe o distanya mica in fata stupu- lui, mai frecvent in perioadele de cules invens, pot fi vazute numeroase albine in- carcate cu nectar si cu grdunye de polen I picioare, ce isi reiau zborul spre ur- dinis, la scurt timp dup% céderea in faya acestuia. toamna, la venirea frigului, buruienile din jurul stupului cad, riminind sprijinite de stupi si permit astfei soarecilor sa ajunga la urdiniguri sau la fundul stupi lor, in cdutarea unui adapost pentru iarn’. Uneori, ajurati si de uncle neglijente, patrund prin urdiniguri sau isi rod gauri de acces, slabind sau cel mai adesea dis- trugind familiile de albine fn care au pitruns. Dar intrefinerea corecta a terenului din faya stupilor nu inseamn’ numai evitarea unor_neplaceri ca acelea amintite mai sus. Tot aici se pot face si unele observatii interesante i utile : — aparitia unor albine moarte, in nu- mar prea mare in faja stupului, atrage atenjia stuparului sa intervind urgent. Poate fi vorba de boala, intoxicayie sau furtisag 5 — prezenta in fata stupilor a unor resturi de larve, indica o boala a puietu- lui, (locz european, puiet ricit, puer opirit, puiet viros, puiet in sac, puiet pietrificat ete) ; - daca in faya stupilor se observa al- bine ce se thrasc incercind sa zboare sau albine ce tremurd din aripi este indiciu Ray os eea ican ate intoxicatie cu pesticide sau polen 5 = urma pisirilor, a broajtelor, sopir- lelor, soarectlor ete. poate atrage atentia stuparilor asupra unor pericole deloc de neglijat. Trebuie fnsa_distinsd urma ari- ciului care este un vizitator bine venit in stupina si care nu trebuie combatut sau alungat ; — uneori pot fi vzute fn fata stupilor si m&tci moarte, mai frecvent in perioada 13roitului, Dar pot fi'vizute si mitci bX- trine moarte, Acesta este un semn c& fa- milia si-a schimbat matca sau cX_a amas orfana si este bine si fie verificatd si- matia familiei ; — urmele lasate de citre pisirile de curte, cind in preajma stupinei sint gos- podarii, araté ci acestea se hrinesc cu albine, ciugulindu-le la urdinig sau din faya stupului ; — dar nu numai iarba, ci gi prezenya unor resturi de materiale pirdsite in ime- diata apropiere a swpilor, poate oferi adapost acestor daundtori sporind astfel numérul albinelor ce le cad victime. Tata, deci, c& intreyinerea cu griji a te- renului_din fata stupilor este si utila si necesaré, chiar daca nu Inim in seama si_un alt fapt deloc de neglijat: este vorba de aspectul frumos si fngrijit al stupinei. Obsérvatii utile asupra stupului Obignuinga de a cerosta stupii si tn spe- cial urdinigurile la fnceputul activitiqit in stuping este foarte utili gi instructivi, Mabloal Glade ceptecint® ©. suse (preys oasi de informayit pentru siupari.. Apro- pierea de stup in timpul sezonului activ, este foarte plicuti, Un miros aromatic, proaspat si reconfortant, cildug, amin. tind de propolis, miere si pasturd aratd cd familia in preajma careia ne aflim este sin’toasi si lucreaz intens. Un miros neplicut, de acru sau putrefactie, sau chiar lipsa oricérui miros, in comparatie cu stupii alaturati, trebuie si atragi aten- ia stuparului, ca. acesta si verifice prin desfacerea cuibului daci nu este vorba de © stare anormal (boali, lipsi de hrani, lipsa matcii etc.). Prezenta multor albine ventilatoare pe scindura de la urdinis sau tn jurul urdinigului pe perete, aratd de multe ori ci aerisirea stupului este insu- ficienté si trebuie intervenit. Prin miricea 14 ventilate sau_prin_umbrirea stupului, aceste albine reintra in stup. Trebuie spus cu aceasti ocazie cl venti- lagia defectuoasx §i lipsa de umbr pe stup ocupi multe albiae in, anotimpul rece, albinele se straduiesc si reducd curentii sau umezeala prin propolizarea site! sau inghesuirea lor in zonele unde se for- meazi curenti, care le deranjeazi. De aceea, in anotimpul cald trebuie verificata printre altele starea sitei de pe podisor, sd nu fi rimas incareata cu propolis din timpul iernii. Corcetarea stiri generale a stupilor, prin verificarea perejilor fundului si aco- perisurilor este necesaré in tot timpul anului, dar mai ales toamna in cadrul pregitirilor pentru. iernare. Prezenta: cri- piturilor in pereyi sau pe fund este foarte diunitoare cuibului prin curentii ée se formeazi fn interior. Daca stuparul nu in- tervine lipind aceste cripaturi cu chit sau pamint muiat cu apa sau astupindu-le cu cirpe sau alte materiale va constata cit de rau au iernat albinele, dup’ urmele de diaree de pe rame. Cind sub urdinig sau sub. stup apar a- glomeratii de albine, denumite de stupari nbarb&" este semn cl in. stup este aglome- ratie prea mare si ventllajie insuficienta. In aceste condisii o parte din albine para ses cuibul pentru a fnlesni menyinerea temperaturii normale. Alsfel puietul s-ar opiiri. Aceasti stare este deseori urmati de roire. Daci Ja criipitura dintre scindura de urdinis si stup apar niste resturi de cu- loare albi, acestea trebuie neapirat cer- cetate. In perioada hrinirii cu serbet, turte de zahir, zahiir sau zahir candi, acestea pot fi resturi de zahir. Dar si in aceste cazuri cercerarea lor se impune pen- tru apicultorul incepitor : s-ar putea si fie semnele unei boli des dntilaité in stu- pine. Este vorba de puietul varos. Prezenta urmelor unor pisiri pe scin- dura de la urdinis, inseamn’ ci acestea se hrinese cu albine si le deranjeaz’ mai ales in anotimpul rece. Impotriva lor se folosese sperietori sau capcane.La‘ stupii din apropierea cringurilor sau din livezi, ciocanitoarele” deranjeaza adesea albinele. Ciocinind in peretele stu- pului le atrag la urdinis si le culeg cu limba lor lung’. Gravitatea faptului nu consta in ,albinele mincate, cit in faptui c& agita albinele slabind sau distrugind familia, Prezenta ciocanitoarelor este tra- dati si de semnele lisate pe perefii stu- pilor, cind lovese cu ciocul. Sint cazuri cind fac chiar gauri in peretii stupilor. Prezenta unor albine somnolente sau ametite pe scindura de la urdinis indica semne de boala, intoxicatii cu antidau- natori. In aceste cazuri se impune cerce- tarea cuibului si luarea de masuri cores- punzStoare, chiar solicitarea sprijinului filialei A.C.A. Aparitia pe scindura de zbor a unor resturi de larve sau larve uscate se dato- reste puictului récit sau grav bolnav. $i in acest caz, desfacerea cuibului si verifi- carea starii familiei de albine trebuie fa- cuta imediat. Toamna, sub scindura de la urdinis pot apirea albine mincate partial sau resturi de rozituri din materialele cu care s-a facut izolarea in stupi. Acestea se datorese soarecilor care au patruns in stup, atunci cind albinele s-au aflat adunate in ghem. In aceste cazuri este necesara desfacerea cuibului cu atentie, rami cu rami, pentru a gasi goarecele, In caz contrar, acest stup j se poate prapadi. Dupa indepartarea soa. § recelui sau dupa ce ne-am convins ci nu $ exist in stup, se iau misuri de siguranyi la urdinis, fiindeX in mod sigur va fn-# cerca sé intre din nou in stup, cind va$ reveni frigul. In incheiere trebuie ardtat ca este bine ca stuparul si-si formeze ochiul pentru $ observarea acestor lucruri. Inainte de a se ; apuca de treaba este important sa Reece © privire asupra stupinei si sd insiste pu- 5 yin cu privirea chiar si un rastimp foarte } scurt la fiecare stup in parte. STATISTICA MATEMATICA APLICATA iN MICROSCOPIA MIERII Biol, CONSTANTA NICOLETA ANDREL Combinatul apicol Tn biologie, zootehnie si in alte stiinge sau ramuri care studiaz’ organismele vii se foloseste din ce in ce mai mult cal- culul statistic, ca mijloc de stabilire a sem- nificayiel pe care variatiile individuale ale ofganismelor vii le aun cadril unei populatii. Calculul statistic permite cunoagterea valorii medii, a valorii care se manifesta cu cea mai mare frecventa, deci a valorii reprezentative pentru un anumit caracter. Variagiile sint fie ale unor caractere mor- fologice, fiziologice, fie se refer la carac- teristict care — tn general — decurg din primele : rezistent ia boli, adaptabilitate, productivitate, prolificitate. Studiul interdependenjei organism viu- hrani-productie evte uaul din principalele domenii in care se utilizeazs aceasta me- toda matematicy #a.zootehnie. ‘Am considerat ci metoda se poate apli- ca tn studiul mierii, intructt relatia al- bind-cules-miere este un caz particular al corelatiei de mai sus. ‘Am folosit calculul statistic An analiza microscopied a mierii de padure urmarind modul in care culesul exirafloral isi. im- primi catacteristicile sale asupra mierii de padure. Mierea de pidure se caracterizeaz prin valoarea ridicatX a raportului [4/P pre- cum sia conductivitayi electrice ! In principiu cu cit mierea de pidure coupe tira aerebcanisromemeal es extrafloral cu atit: — cantitatea de indicatori de mand (JM) va fi mai mare ; 1 Conductivitate electric? — mitrime inversi a rezistivitagii electrice ; rezistivisate : mfrime ca- racteristiek a materialelor, egal eu rezistenya elec tried a unui cub din materialul respectiv cu la tura egali cu unitatea (Mie dicyionar enciclope- dic — Ed, Eneiclopedicd romink — Bucuresti 1972). 15— cantitatea de polen (P) va fi mai mick ; — valoarea conductivitapii (Ce) va fi mai mare. Deci IM si Ce sint direct proportionale fntre ele precum si cu culesul de mani, valoarea P este invers proportionala cu cele doua caracteristici gi de asemenea cu sursa extraflorali. Trebuie insi remarcat ca acest tip de relaii nu se poate totdeauna manifesta evident, intructt valoarea raportului M/P nu este dependenta exclusiv de sursa de cules (mana, nectar). Ea inregistreaza uneori fluctuatii dato- riti si altor cauze decit originea mierii. Aceste cauze se considera a fi accidentale, inconstante, in general ele fiind de tipul : cufenti de aer, regimul precipitatiilor, compozitia ,sedimentului de aer*. In functie de ele indicatorii de man’ proveniti prin contaminare pot fi mai mult sau mai putin numerogi, in raport cu 1M. care provin de pe planti gazdi sau care se dezvolt’ in picatura de mani. Un alt factor care poate determina ob- yinerea unei valori nereprezentative a IMIP este ,subreprezentarea” sau ,supra- reprezentarea‘ polenului unor plante me- lifere. in, comparagie cu raporvil IM/P, con- ductivitatea electric’ a mierii de padure Bie cereal pies raalersiils directa dependent fay de culesul extra- fioral. De aceea, in aprecierea calititii mierii de padure, rezultatul examenului micros- copic |-am interpretat numai prin prisma relatiei IM/P — Ce, avind ca parametru de referinga conductivitatea electrica. In general, relatia direct proportional dintre Ce si IMP se confirmi Ja probele analizate: valoarea ridicati a conducti- vitasii electrice se coreleaz’’ cu valoarea ridicati a IM/P si invers. Sint inst cazuri cind rezultatele au evi- dengiat abateri de la aceasti relagie : ast- fel, intre probe cu conductivitati electrice foarte diferite exist asemanari mari, pind la echivalenta, tn ceea ce priveste rapor- electrice 16 tul JM/P. In incercarea de a depista cauza care provoaca dezechilibrarea re- latiei Ce-lMP, am constatat ca exprima- rea globala, insumarea intr-o singura va~ loare numerici®, a tuturor tipurilor de indicatori de mana, este nesatisfacatoare. De aceea, in modul de lucru am intro- dus ,spectrul indicatorilor de mani“, prin analogie cu spectrul polinic. Prin numirarea, distinct, pe tipuri de indicatori de mana, se observa ci la pro- bele cu Ce ridicati, spectrul /Mf este mai divers si mai echilibrat, manifestind o interdependenta sub aspect cantitativ in- tre tipurile 721. Dimpotriva, la probele cu Ce scazuti si care au totusi valoarea /M/P ridicati, componentele spectrului /M sint dominate evident de spori unicelulari — mai rar bicelulari. Aceasta crestere se poate considera ,,ex- cesivai", intrucit ei depasesc cu mult pro- Portia pe care in general o ocupi in spectrul 7M al mierilor cu Ce ridicata, deci mieri cu confirmaté origine predo- minant extrafloralé. Excesul de spori de- termina cresterea valorii IM si de aici apare tendinja de uniformizare a lui 1M/P la probe cu conductivitayi electrice foarte diferite. Rezulté ca in aceste cazuri, dezech brarea relaziei dintre Ce scdzuta (urmare a oulesului predominant floral) si JM/P ridicata, are la origine un dezechilibru fntre cantitatea mult crescuti de- spori unicelulari si restul indicatorilor de mani. Avind in vedere aceasta situayie, se im- pune ca interpretarea rezultatelor exame- nului microscopic sa fie precedata de un calcul care si readuci valoarea IM/P in limitele corelatiei pe care in mod natural © manifesta faya de Ce. Dar intfi trebuie sé raspundem fa tn- trebaréa : prin ce se traduce in cifre yex- cesul de sport?" R&spunsul se gisegie si 2 Comisia Internationalé de botanici apicola a UIBS — Metode de melissopalinologie — Apido- logit, 1970, 1 (2), 211-227.se formuleazi cu mijloacele specifice cal- cultdui statistic. Prin calculul statisnic efectuat asupra a cca 50 probe de mieri de pidure, am constatat ci; in probele cu Ce ridicatd si care ‘si mengin nealte- rati corelatia IM/P-Ce, sporii unicelu- lari ocup cca 1/3 din toralul 1M, Rezulté c& depisirea acestui raport de catre sporii unicelulari se poate considera ,excesiv2. Dac introducem un calcul de ,corectie“ prin care valoarea acestor spori isi re- ecupi proportia mentionati (cca 30%), atunci se restabileste corelatia 1M/P-Ce. | Dupi efectuarea corectiei am comparat valorile estimatorilor statistici obsinute pe valorile necorectate (sirul de variatie X) si corectate (sirul de variatie Y). Se constata o reducere substanyiala a varia- tillor valorii /M/P, variaii determinate de ysuprareprezentare* sporilor mentio- nai. La sirul Y fay de sirul X varianta (2), abaterea standard (5), coeficientul de corectie (Cy), scad in medie cu 72,4%/o, 48,40/) si tespectiv 56%. Sub aspectul distribuyiei frecvenyei conductivitasii elec- trice fn clasele girurilor X si Y, se obsine : — fa sirul X, Ce se abate ritmic de la ordinea crescinda a /M/P (valorile mari ale Ce alterneazd cu cele mici, de la o clas la alta) ; — in sirul Y, valoarea medie a conduc- tivitatii electrice urmeazd aproape con- stant ritmul de crestere a interyalului de clas al indicatorilor de mani, Consecinta efectuirii corectiei este re- echilibrarea relayiei direct proportionale intre IM/P si Ce in concluzie, folosirea calculului statis- tic in microscopia_mierii se dovedest foarte utili in explicarea unor corelati naturale sau dimpotriva, a nor necon- cordante intre diferite componente mi- croscopice, in interpretarea rezultatelor obsinute si atunci cind este cazul, in apli- carea unor corectii care au rolul de a reda cifrelor si parametrilor adevarata semnificagie. Masca tovardsului Krafft Ing. N. CUCULESCU 1 calitate de ucenic pe linga anumiti stupari am avut si eu ocazia sa port diverse tipuri de m&sti, mai mult sau mai putin incomode sau imperfecte. De aceea mi-a suris ideea de a-mi confectiona masca apicultorului Krafft descrisa in nr. 12/1980 al revistei noastre. Am confectionat-o si pot sa va spun ca este perfect, ieftina, etansa, eficienta ca merita toata atentia din partea stu- parilor. Am fntimpinat fnsa unele dificulti cind am trecut la confecsionarea practi a tiparului. Am constatat astfel cu sur prindere — fi aici twebuie sé va vritic stimati tovarasi de la redactie, cu toata dragostea pe cate v-0 port — ca unele di- mensiuni din schiya ce insofea articolul tov. Krafft lipseau arit din desen ctt si text. Deoarece consider ca datorita modului greoi de prezentare a tiparului pinzei si alsi stupari au fntimpinat aceleasi greu- Siti, miam propus si imparrijese_celor interesasi modul cum am croit gi realizat Tiparul pentru confectionarea_mistii. 17cu ajutorul sotiei mele masca prezentat& de tov. Krafft (fig. 1). Sfatuiese pe cei ce doresc sa-si confec- yioneze aceasta masca sa-si facd mai intti un tipar pe hirtie milimetrick, in care caz vor fi, scutiti de a mai masura cu centi- metrul. Mentionez cd masca nu trebuie gaurita din centimetru fn centimetru cum recomanda autorul ei si cd nu sint nece- sare nici pliurile X—Z, racordurile liniilor curbe putind fi executate-in mod simplu si cu usurinya cu ajutorul unej farfurii. Respectind dimensiunile date, rezulta © pinza de masci care se trage pur si sim- plu peste masca metalic existent in co- mer (14,50 lei) ca si cum ne-am trage basca pe cap, masca fiind astfel perfect etansa si prezentind si marele avanta) de @ putea fi cu usuringa scoasd pentru a fi spalata. Incercayi si dvs. si va asigur c& Fig. 2. Masci in Folosinga. nu veri regreta. SSARMIARA A ARRAN RR AANA SRT ATARI SATS APICULTORI! Aplicati in practic’ metodele inaintate de crestere si ingrijire a albinelor. Scrieyi redactiei care articole v-au plicut si cum y-au folosit ele in practic si, comu- fcafine ce dorifi 5% cititi in viitor in paginile revistelor ,Apicultura in Romania” si »Méhészot Roménigban‘, SCRIETI $I TRIMITEJI-NE SPRE PUBLICARE ARTICOLE PRIVIND TEMELE PRO- PUSE IN PLANUL NOSTRU TEMATIC PUBLICAT IN NR. 1/1981. TRIMITETI-NE_ DE ASEMENEA CORESPONDENTJE CU REALIZARI DIN APICUL- TURA, DIN INTREPRINDERI AGRICOLE DE STAT, COOPERATIVE AGRICOLE DE PRODUCTIE, FERME_APICOLE, INTREPRINDERI ANEXE, DIN GOSPODARII INDIVIDUALE, DIN. ACTIVITATEA CERCURILOR APICOLE’ COMUNALE, ORA- SENESTI, MUNICIPALE, CA $1 ALE CERCURILOR APICOLE SCOLARE.. * SCRIETI-NE DIN EXPERIENTA $1 REZULTATELE OBTINUTE, DESPRE MI/LOA- CELE $i METODELE FOLOSITE DE DV., IN SCOPUL SPRIJINIRH ACTIUNI NEIN- CETATE DE SPORIRE A EFECTIVELOR FAMILILOR DE ALBINE, DE MARIRE A PRODUCTIEl DE MIERE, CEARA $I ROIURI, LAPTISOR DE MATCA, POLEN, PROPOLIS ETC, ‘Trimitegi-ne de asemenea spre publicare fotografi pe teme apicole ce prezinti un interes general, realizate corect fotografic si cu contrast alb-negru si texte explicative. De ase- menea, pentru tipirire pe copertele revistei primim diapozitive sau fotografii coler, dar numai executate impecabil si care de asemenea si fie reprezentative si de interes apicol general pentru cititorii nostri MATERIALELE PUBLICATE SE REMUNEREAZA CONFORM PREVEDERILOR LEGALE, CELE NEPUBLICATE NU SE RESTITUIE AUTORILOR. Adresa noastra este: Redactia revistelor ,Apicultura in Romania gi »Méhészet Roménidban®, str. Iulius Fucik nr. 17, cod 70.231, Bucuresti, sector 2. 18Legende, fantezii si adevaruri in cunoasterea albinelor si practicarea albinaritului de catre fnaintasi C. ANTONESCU Counoasterea _ trecutului, a evolusiei ori- Carel activitiyi umane, ne oferd concluzii deo valoare incontestabila despre tot ce a folosit la ridicarea inaintasilor pe trep- tele civilizatiel, despre piedicile care au frinat sau oprit dezvoltarea corespunza- toare a’ unor ramuri ale stiingei, tehnicii si culturii, Oferd, torodati, invaraminte de mate. pret pentru progresul mai rapid al activititilor’ prezeme qi viitoare: incursiune in timp pentru a cunoaste sau pentru a descoperi frinturi din ceea ce au insemnat legituri ale fnaintayilor cu albinele melifere nu este deloc usoari : — de la aparitia pe Terra a’ plantelor producitoare de polen si nectar, a in- sectelor consuatoare de aceste produse naturale sia primelor mamifere s-au scurs (Eva CRANE, 1975) cam 150—100 mi- Tioane de ani; primele albine (solitare) si primele maimuge ar fi aprut acum 50— 25 milioane de ani ; albinele sociale si ar- tropodele superioare ar fi aparut acum 20—10 milioane de ani, pe cind omul — Getera|leaulctic/atrnllicanaidetant(; — aparitia albinelor care apartin ge- nului Apis (care produc miere din nectarul plantelor cu flor! aparente gi probabil din mani), diferentierea lor in ecle patru spe- ii (Apis dorsata, A. florea; A. cerana- indica, A. mellifera) s-ar fi petrecut cu peste Zece milioane de ani fnainte de apa- fitia primilor oameni pe Tetra ; — diverse animale, pisiri si insecte au gisit in naturd (in scorburile copacilor, craipaturi de stinci, tn pamint), sau con- sumat din abundensa faguri cu miere, pasturi si puiet de 20—10 milioane de ani, pe cind omul — odata sau foarte curind dupa aparitia sa, jar aceasta numai fn concurentd cu vechii_,priidttori". de cuiburi de albine din mediul inconjurator. Nu a fost descoperit pind in prezent nici un document referitor la comporta- mentul animalelor, pasarilor si insectelor priditoare de cuiburi de albine tn wecutul indepirtat. Ne putem face insi o idee asupra -acestuia dup% comportamenwil mineitorilor similari_de produse apicole din. zilele noastre : diferite specii de ursi, viezuri, roztoare, pXskri (ciocénitoarea, itigoitl) insecte cum sint gaselnigele (Gal- fee YAM Mcelestctarpaer leery $i obicefurile primilor oameni, ale po- poarelor primitive de mai tirziu pot fi reconstituite {ntr-o misurX dup% compor- tarea unor.grupuri de oameni sau popoare aflate in stare de inapoiere sau in curs de dezvoltare. Aceste obiceiuri — vinitoarea de albine san de miere — au evoluat, se pare, independent, dar foarte asemandivor in multe privinje: folosirea unei. sciri pentru a ajunge la cuib gia unui vas-r cipient pentru a pune 4i transporta fagu Fig, 4. ,Bir cu albine prinse (sus), pus pe fa~ gure, pentru ca albinele si guste” din miere (Gupa T. BANATEANU, Vinstoarea de albine »Bircuitul, in Romania, In: Al XX-lea Con- res International de apicultura, p. 216—221, edit. APIMONDIA, Bucuresti, 1965). 19din cuiburile pridate. In aceasté_privinya cea mai veche mirturie cunoscuta in do- meniul organizarii si efectuérit unei_,vi- natori de albine* © constituie pictura ru- pestri descoperit® fntr-o pester’ de la Arana — Bicorp (provincia Valencia din Spania), care dupa Fr, HERNANDEZ- PACHECO (in H, Obermaier, E] hombre fosil, 1924, fig. 135, p. 288) si M. CAUL- LERY (in: Biologie des abeilles, Paris, 1942, fig. 1, p. 5) ar avea o vechime de aproximativ 20000 ani, iar dupa Eva CRANE (in: Mierea, vers, romani, Bu- curesti, 1975, pl. 18, fig. 19.21/1, p, 432 —433) — aumai aproximativ 9000 ani Ea seprezinti un om cocojat in virful unui arbore purtitor de cuiburi de albine, folosindu-se de fringhii, scara si un vas, pentru faguri, fac¥ nici un mijloc de apa- rare contra inyepaturilor. © alti metodi cunoscuti, folositi de unele popoare primitive, considerata pro- gtesista, este infaigatd tot de o picturd rupestra descoperita in Rhodezia (H. PA- GER, 1971, 1973, of. Eva CRANE, 1975), care infisiseaz’ pe un vinitor de miere apropiindu-se cu fum de cuibul fa- mmiliei de albine respective. Cunoasterea si folosirea produselor al- Dinelor melifere de citre stra-strimosii nostri au parcurs, probabil, perioade si au generat obiceiuti aproape identice cu’ cele ale popoarelor mentionate mai sus : — Mulsimea copacilor cu scorburi pur- tatoare de cuiburi de albine din lumini- surile codrilor care acopereau cea mai mare parte a bazinului carpato-dunirean, au atras si pe bagtinagii din bazimul car. pato-dunarean de a trece la vinatoarea de albine, de a folosi produsele albinelor tn alimentagie. La fncepur fagurii cu miere, pisturé si puiet erau Iuagi direct din scorburile co- pacilor, iat aceasta — ca si la alte po- poare — dup’ ciutiri pline de primejdii, fn concurensa si ylupta" cu animalele silbatice ,mincitoare de miere“. Obiceiul sa rispindit peste’ tot, drept indeletnicive primitiva, tansmist apoi din generayie in generatie, Vinatoarea de albine este fara noastra si fn prezent su racticata in denumirea 20 de ,bircuit" (T. BANAJEANU, 1965) in judetele’ Bistriya-Nasaud, Bihor, Maramu- xés, Dimbovita, unele localitaji din zona subcarpaticd, Mures (V. LUPSAN, 1980) sa. De la ,cdutatorul* sau_,vindtorul* de cuiburi de albine din scorburile copaeilor din timpuri preistorice, la ,stuparitul” ru- dimentar familial al inaintasilor nu a fost decit un pas. Motivul: ocolirea primej- diilor amintite prin taierea si aducerea fn incinta asezarilor a unui numar de scor- buri purtatoare de ouiburi de albine. A urmat, fireste, prinderea si adaposti- rea roilor naturali in sectiuni de copaci gawnogi, asemanatoare cu cele din padu- tile nesfirsive, apoi in cognize de nuiele, paie, curpeni 5.2, faurite de ei ca miles. trie De-a lungul perioadelor preistorice care s-au scurs de la aparitia sa pe pi- mint, omul a folosit produsele albinelor nw numai ca hrana ci $i ca remedii pen- tru alinarea sau combaterea suferintelor. Lipsese documente despre inceputuri. Do- vezi in acest domeniu se referd numai la perioade foarte apropiate de zilele noastre. Astfel, in primele documente scrise cu- noscute privind istoria popoarelor stra vechi si ani una din tablitele de argila ale unei civilizayii mesopotamiene cunos- cute pe atunci sub numele de sumer, da- tind din anul 2700 j.en. (N. N. MIHAI- LESCU, 1977) apare si informatia care atesta mierea_ca_ medicament. Pe o alta tablisa (KRAMER, 1958, cf. Eva CRA- NE, 1975) se afli, probabil, cel mai vechi cintec de dragoste descoperit pind acum : Mire, drag inimii mele Mindru-i chipul ta, dulce ca mierea Leule, drag inimii mele Mindru-i cbipul tin, dulce ca mierea Un mileniu mai tirziu, in Egiptul fara- onilor si impundtoarelor piramide, papi- rus-ul descoperit de englezul EBERS, ci- teazi mierea si ceara ca medicament de im ordin. In India antic’ mierea era fo- la multe ritualuri si in’ farmacie. HIPOCRATES (460-377 fen.), ce- lebrul medic grec; ‘considera ,parintelemedicinei* a recomandat mierea de albine pentru tratarea unei seri de boli. La ro- mani, PLINIU (23—79 e.n.), istoric si naturalist celebru, a recomandar propo- lisul si mierea ca medicamente neintrecute. Stravechile legaturi ale primilor oameni si ale popoarelor primitive cu albinele, fo- lositea si pretuirea produsclor acestora au dus la integrarea albinelor gi albinari- tului tn viata vechilor civilizagii, la do- rinfa de a cunoaste si proslavi pe acesti mesageri ai buna starii si sanatapi, Asa s-au-cunoscut si transmis oral din tata in fiu, din generayie fn generatie, la toate popoarele lumii care au trait alaturi de albine, numeroase legende si fantezii, de- spre viaya si obiceiurile albinclor. Toate acestea alcatuiesc un vast material isto- riografic. lata doar citeva exemple : Patria originala a albinelor ar fi The- salla (R. BILLIARD, in ; Notes sur I'a- beille et Vapiculture dans l’antiquité, 1900), unde ele au aparut sub ARISTEU, caro primul a cunoscut arta de a recolta mierea (PLINIU, VII, 57). Poewl EV- EMER afirma ci albinele s-au nascut fn insula Zea. Cresterea primitiva a albi- nelor se datoreaza cretanilor (COLU- MELLA, De re rustica, IX, 2). HYGIN povesteste cd o femeie de o rara frumusefe numits Melissa (albina), a fost metamorfozata de Jupiter in albina (COLUMELLA, de re rustica, IX, 2). EVHEMER spune ci acelasi zeu, la nagte- rea sa, a fost incredintat de RHEA, mama lui, Curetelor, care locuiau in jurul mun- telui Ida, pentru a-l scapa de cruzimea lui Saturn, denaturatul sau parinte... Ju- piter, drept recunostinga a dat albinelor de Ida miere cu care ele au inveselit tinere- tea sa... (COLUMELLA, cod. joc, Diodor, V, 70; VIRGILIU, Georgice, C. IV, ver- sul 149 si urm.) : Din povestile si legendele populare ro- méanesti aflam ca albina a fost la inceput © musca care nu facea miere, numai ca Dumnezeu a binecuvintat-o sa facd acest produs. In povestea. macedoneana_,sezatoare“ (C. RADULESCU-CODIN : Muscelul, cit. Fl, BEGNESCU, 1929) se arata: Fata cea mica, cea harnicd, si cuminte ingrijea de mama ei bolnava. Mama se ruga Ini Dumnezeu si o fact pe aceasta fiicd o fina de care toatk lumea s& aiba nevoie ; ceea ce-i va iesi din min’ si fie mai dulce ca laptele si sa nu se faci nunti sau fnmormintare fara ea", fu binecu- vintarea mamei si Dumnezen ascultind-o prefacu fetija intr-o albina. © legend din Transilvania (B. P. HAS- DEU ; Aetimologicum Magnum Roma- niae, 1887—1898) arata albina cam rau- ticioasi deoarece ,cind Dumnezeu a creat toate vietdtile a intrebat pe fiecare ce putere voieste st aiba. Albina a raspuns : wpe cine voi impunge cu acul meu si si moar’. Atunei Dumnezu i-a zis : mai bine s& mori tw! Si aa se yede, pind in ziua de azi, ca indata ce albina inghimpi cu acul siu, moare ea insisi*. Dintre maximele romanesti care oglin- desc integrarea albinelor si a produselor acestora in viaja oamenilor, citam : — dulce ca mierea ; — harnic ca albina ; — lenes'ca un trintor 5 — curat ca ceara de albine ; — galben ca ceara de albine. © legenda care a avut_o larg circu- latie pind si in secolul al XVIl-lea arata ca unele animale mici, printre care si al- binele se nasc din putrefactii, in mod spontan. Primele pagini din istoria naturala rea- list a albinelor melifere se gasesc in opera genialului savant al antichitayii ARISTO- TEL (384—322 jen.) creatorul mai multor stiinte, in care descoperim descrieri aminuntite, bazate pe observagii meticu- loase, inexplicabile pind in zilele noastre. Merita de asemenea evidentiate ‘selectia familiilor de albine practicata timp de se- cole, probabil timp de milenii, de stri- mosii nostri, tehnologia extractiei cerii cu ajutorul teascurilor yaranesti si griia acestora pentru. apararea sindtipii albi- nelor, in concordanya cu natura si com- portarea lor in natura. Dar despre toate acestea ne-am propus s% vorbim in alte materiale. 21CERCUL APICOL SCOLAR MIJ Tn spr lor apicole scolare LOC DE LEGARE A CUNOSTINTELOR TEORETICE DE PRACTICA Arvind Ia baz sarcinile trasate ‘apiculturii de citre _tovarajul NICOLAE CEAUSESCU, seere- tarul general al P.C.R cu priv Jejul ConsPituirii de lueru eu ea- drele din zootehnie din iunic 1980: yin fiecare comun’ 1 ta fiecare gospodirie, fn cooperative, intreprinderi, coli si fie stupi cu all precum si privind o- rientarea fundamental’ a coli: fn etapa actualé, de legare a in- vaimintului cu practica gi de educare a elevilor prin si psn- eu_muned, in scoala noastré am Snfiingat un cere apicol scolar inci de la inceputul anului sco- lar trecut. Prin infiinyarea acestui cere am rispuns dorintei elevilor, mani festati in cadrul orelor de bio- Jogie si agricultur’, pentru cu- noasterea_aspectelor multiple si variate ale viewii albinelor, mai ales cX albina este pentru cei ce © cunose un exemplu de hirnicie, ordine si curayenie, Problema finfiingrii cercului s-a n¥scur din- tro realitate locala, ce oferk fru- moase posibilitSti unor cercetiri puse sub formi practic%, cle ment considerat deosebit de im- tant in intreaga psihologie a Invayaturii. p Fig. 1. 22 Cigiva dintre membrit cercilui apicol scolar al Scolit generale din comuna Mica, judeful Cluj, lao lecyie practict Coreul apicol scolar este un loc al inceredrilor, al confruncirilor intelectuale cu’ sealivivile practice Cercul. permite 0 multipli selec- tare a_elevului sub aspectul cu- noasterii si formirii. deprirderilor sale de munei, a formarii pasiu- nilor si cunoasterii. intereselor sale, Activitatea cercului nostru api- col scolar find o activitate fn mare parte extra-scolari, a fost organizatS yinindu-se seama_ de principiile metodologice specifice : — angajarea individual liberi a elevilor — asigurarea unei diversificiri a acfiunilor si a consinutului lor, cu pastrarea unit%rii functionale, astfel incit SX se ofere fieckrui ibilitarea de a se exprima imbogiji necontenit personalitacea ; — imbinarca activitijilor teo- retice cu activitigile practice ; — cooperarea elevilor si fesorului pe tot parcursul activi= ci —asigurarea tuturor clemente- lor necesare pentru ca elevii si actioneze potrivit uneia din do- ingele pe care Je resimt cu_inten- sitate, efe mai degajer si fnte-un cadru social mai deschis decit cel de la clask, ‘y Realizarea_practic§ a acestor incipii confer actiunilor noastre un puternic caracter formativ. Astfel_cercul apicol din scoala noastri este format din 18 elevi cu o situasie bunt Ja. tnvagiturd gi cu Inclinayii spre apiculeurd. La infiingarea cercului_au fost pre- zenti conducerea Cercului apicol al Asociatiei Crescitorilor de Al- bine din municipiul Dej, precum gi cltiva apicultori invitee, care au vorbit ‘elevilor despre tainele albinelor. Apoi tot acestia. ne-au ajutat la intocmirea tematicii de Snvapimint a stupiritului care cuprinde — probleme teoretice 91: prac- tice ale apiculturii ; — lucriti de tatreyinere a fa- miliilor de albine in diferite pe~ ade ale anulii (fig. 1) vatii, fenologice — in scopul intoemirii calendarului in- floririt principaletor plante meli- fere pe valea Somesului : —observatii: legate de rolul albinelor tn polenizarea pomilor fractiferi din aceasti zonk — activititi de imbunitiyire a bazei melifere locale ; — misuri de prevenire si com- batere a bolilor §{ diundtorilor Ia albine ; — prezentiri de diafilme din viaya albinelor gia cAnjilor de popularizare si de indrumare tn activitatea de crestere si intreti- here a famililor de albine, edi- tate de Asociatia Cresctorilor de Albine, Cercul apicol scolar oferi ele- vilor nostri _posiblitarea culti- vari dragostei fayi de munci, o- iyauinjet_ de a munci in colec- tiv in mod organizat, dezvoltiri spiritului de observatie ji. spir tului de cereetare, a imaginayiel si capacititii creatoare a copii- Tor. Angajamentul nostr este de & ne dezvoita 0 stupin’ proprie, de ale cirei produse s& bene- ficieze topimembrii cercului, ca o dulce" risplai a activithii desfigurare, cu himnicie, pe calea cunoasterii tehnologiei de creste- re 3 de fntretinere a albinelor, Prof. §. CODOREANU Scoala general comuna Mica, jud. ClujSAAN AAATAANAA AAT Sn SONNE SHOALS AAA HEN, — PANAMA generale, me CONSOLIDATI $I DEZVOLTAT! ACTIVITATEA CERCURILOR APICOLE $COLARE! PENTRU ORGANIZAREA DE CERCURI APICOLE SI STUPINE $CO- LARE, PENTRU ATRAGEREA, INIJIEREA $i _APROFUNDAREA CRESTERI $1 INTRETINERII ALBINELOR §I A PRACTICARII API- CULTURIL DUPA CELE MAI MODERNE METODE DE LUCRU, ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN REPUBLICA SO- CIALISTA ROMANIA, PRIN FILIALELE SALE JUDETENE, LA CERE- REA DUMNEAVOASTRA, VA ASIGURA : d gratuit pentru organizarea si dezvoltarea stu- intresinerea familiilor de albine in scopul sporirii © Asistengi si indrumiri tehnice in pinelor scolare si pentru crestes lor si cresterii product Sprijin si consultasii tehnice in organizarea de consfituiri, schimbi vizite sau demonstrasii practice la cele mai bune stupine din judey,, intilni torii fruntasi, sustinerea de lecsii apicole, organizarea de concursuri apicole, excursi fi, vizionarea si comentarea unor filme documentare si a unor seturi de dia poritive pe teme apicole. © Procurarea contra cost a inventarului apicol necesar : — stupi, unelte, faguri artificiali, medicamente de uz apicol, biosti- ‘mulatori, familii de albine, roiuri si alte materiale necesare activi- nitii apicole ; - — carpi, manuale, brosuri, planse didactice, diapozitive, reviste si alte lucréiri saw materiale apicole cu caracter instructiv, didactic saw propagandistic pentru bibliotecile personale si ale cercurilor apicole colare ; Deere de abonamente individuale sau pentru bibliotecile sco- lare la revistele de stiingé si practict apicott editate de Asociatia Crescittorilor de Albine din R. 5. Romania: APICULTURA IN ROMANIA si MEHESZET ROMANZABAN, precum si la revista ‘APIACTA editati de ciéitre APIMONDIA in limbile francezé, engleza, germant, rusit si spanioli. i de experienti, cu apicul- Feeeventarea gratuit? a diferitelor forme de cursuri organizate pentru apicultorii ince- pitori si avansagi, pentru specializare sau perfectionare a responsabililor cercurilor apicole scolare, penteu specializarea postuniversitari 4 cadrelor didactice cu studi superioare etc. © Popularizarea prin revistele APICULTURA IN ROMANIA si MEHESZET ROMA- NIABAN a activitigii cercurilor apicole fruntase, a realizicilor membrilor cercurilor si metodelor avansate de Iucru ale acestors, © Organizaren unor acgiuni patriotice locale pentru infrumusefarea comunclor si im- bunititixea bazei melifere prin plantéri de arbori, arbusti si plante melifere, protectia albinelor si a mediului inconjuritor i culegerea de seminge de plante melifere. SS in atentia cadrelor didactice din scolile gi_profesionale Sacoossc esses NNO ANNAN EEE ELTA TETAS, 23IMPRESII DE LA CURSURILE DE PERFECTIONARE DE LA MALIUC-TULCEA Tos caaeyh seater Seaeetaitoe majore ale organizayiei noastre, de atragere a unui numir cit mai mare de oameni ai muncii la practicarea’ stupiritului, de crestere a efectivului familiilor de albine si de sporie si diversificare a productie! apicole, fn perioada 28 august — 3 sep- tembrie 1980 filiala noastr’ a, organizat © excursie documentar turisticd la Statia zonal de ameliorate si producere a ma- terialului biologic de la Maliue din Delta Dunarii, la care a participat un grup de 15 apictiltori. In cilltoria de la Tulcea la Maliuc, pe vapor am avut deosebita plicere de’ a-l intilni pe dr. Tlie Ograda, delegat din partea Comitetului Executiv pentru qi- nerea cursurilor. La Maliuc am fost agteptayi de barca stayiel care ne-a transportat pind Ja plat- forma Cioban Girli, La sosire am fost primiti cu o deosebiti cildur’, specifica stuparilor, de citre presedintele filialei ACA. judejul Tulcea, Gheorghe Pugcagu. Cuvintele calde de bun venit Ia Maliue pe care ni le-a adresar ne-au facut si ne simjim ca fntr-o adevirata familie. Din primele clipe am fost surpringi, de frumusetea acestui loc de un pitoresc deosebit, La sosire am fost repartizagi in camere confortabile, ineresinute intr-o perfect’ ordine si curagenie. Pe parcursul a 6 zile am participat la lectiile teoretice, “ prezentate cu multi competenti de lectorul nostcu, dr. 1. Ograd’, in sala de lectura special ame- najati pentru aceasta. Cursurile teoretice au fost urmate de demonstrasii practice, care au fost deose- bit de instructive atit pentru tncepdtori cit si pentru avansati. Am avut ocazia ca pe ling’ prelegerile privind dezvoltarea apiculturii tn tara noastra si pe plan mondial, si ne fie ex- puse Ja un nivel tehnic ridicat, dar totusi 24 accesibil, noile tehnologii privind inteeti- nerea familiilor de albine, cresterea mit- cilor, producerea.liptisorului de mate’, recoltarea si condiyionarea polenului, pis. turii si a propolisului, prevenirea si com- baterea bolilor la albine. In mod special amr fost interesati de tehnologia cresterii mitcilor si produce- rea liptisorului de mates. Actfeh grupal de apicultori veniti aici, au participat zil- nic la desfisurarea lucritilor din. stupin’, urmarind. indeaproape fiecare fazi. Ant avut o admiragie deosebita fay de harni- cile cresctoare de mitci: Rodica Topa si Rodica Ivanov, care munceau neobo- site din. zori i pind seara in stupina com- pusi din 200 familii de albine. Ori de cite ori era nevoie de 0 munci ce depiyea puterile lor, apicultorii le si- reau fn ajutor, Cu multa pasiune lead ajutat_ la alinierea stupilor, la cositul ierbii si al buruienilor dintre rindurile de stupi etc, Pe parcursul celor 6 zile petrecute in Statia zonal de ameliorare Gi. producere a materialului biologic a Institutului de cercetiri pentru apicultur’, care funcyio- neazX pe platforma Cioban Girla de la Maliuc, apicultorii sitmareni alaturi de apicultorii din judeyul Maramures si Ar- ges si-au insusic un mare bagaj de cu- nostinge apicole. Dornici de a cunoaste frumusesile aces- tui feeric colt de ari, in una din vile s-a organizat 0 excursie cu barca, condusa de inimosul nea Epifan, pe canalele Du- nari. Punetul de atractie a fost Lacul Fortuna unde am ayut ocazia si admiram frumusesile deltei, flora si fauna acesteia cu minunatii pelicani gi florile de nufir. Imbinind utilul cu plicutul, din acti vitatea noastri nu a lipsit nici pescuitul sportiv. Att personalul de specialitate, eft si cel administrativ tneilnit aici a desfasurat© activitate impecabil’. Au facut tovul pentru ca noi si ne simpim cit se poate de bine. Punctul alimentar a fost bine 5i ritmic aprovizionat cu marfurile alimen- tare necesare. Yntrucit exist’ condijii arit. pentru aproyizionarea cu alimente cit si pentru pregatitul acestora, bucitiria find do- tak cu dou’ aragaze gi 0 sob’ cu. plitit de dimensiuni mariy aj dori. sk vin cu propunerea urmitoare : pe perioada cursu- rilor si functioneze in cadrul bucatariei © micro-cantin’. In felul acesta consumul de gaz ar fi mult redus, iar participanti- lor li s-ar putea oferi 0 mincare calda. Consider ci ar fi un lucru deosebit de util si economicos, Datoritd minunatelor conditii create in acest, feeric peisaj dunarean prin’ grija ‘Asociatiei Crescitorilor de Aibine din R. S. Romania, auit én ce priveste instcui- rea apicultorilor, cit si crearea unor con- ditii deosebite de recreere, ne-am intors acasi cu cele mai bune impresii $i amin- tiri de neuitar. fn cadrul cursutilor apicole desfasurate fn iarna anului 1980—1981 am impir- vasit cursantilor cunostintele dobindite 1a Maliuc, precum i condiyiile care sint create pentru buna desfasurare a cursuri- lor, si de pertecere intr-un mod cit mai util si placur a timpului liber. Ascfel, pent acest an numerosi apicultori si-au exprimat dorinya de a pleca la Maliue iar Liceul de Filologie si istorie din Satu Mare a solicitat 20 de locuri pentru clasa de biologi. D. FLONTAS Secretarul filialei Filiala A.C.A. Arges: CERCUL APICOL CIMPULUNG MUSCEL Cereal nostrw apicol isi destsoaré ac- tivitatea fatr-o zond nu prea prielnicd practicirii apiculturii, Cu toate acestea prin sealizarile sale se numiri printre cereurile apicole fruntase pe jark Zona Muscei este sarac reprezentata din punct de vedere al resurselor meli- fere, apicultorii neputind beneficia de un cules principal de lunga durata ca cei din alte zone ale jarii. Existd totusi un cules de scurté durata, la pomii fructiferi, la fineye si flora de munte, care asigura na- mai un cules de intretinere. De multe ori datorit? vremii instabile din aceast’ pe- rioada si acest cules este compromis. De aceea, in special in ultimii ani, co- mitetele alese au indrumat pe apicultori pentru practicarea stupiritului pastoral la saletmul I si II, apoi la tei si floarea- soarelui. Astfel s-a ajuns ca 700/) din apicultorii nostri sisi deplaseze in 1980 stupinele in alte zone si sa realizeze o productie de 25 600 kg miere. Au fost evidenyiati pentru cantititile mari de miere predate Cercului apico! urmétorii ; Enache Ion 1500 kg, Badeseu Ion 1000 kg, Oprina Ion 1000 kg, Pietrarea P. 850 kg, Vulpe Spiridon 800 kg, Botnariu S$. 950 kg, Scarlat Ni Chivareanu Gh., Nica Ion, Epure Ion, Ciolan Gh:, Grecu Ion, Stanoiu M, Pe viitor se urmareste sporirea numi- rului de apicultori care fac pastoral pini Ia 80%/ din toralul apicultorilor pentru c& numai acest flux continuu cu stupi de la munte Ja cimpie, apoi iar la munte la cules de zburatoare, fineje, mana etc poate asigura_o recolta de 30—40 kg miere pe familie. Mentionam: totodatd c4 in anul care a trecut principalii indicatori de plan au fost realizazi cu dova luni jnainte de ter- men, desi anul 1980 nu a fost unul din- tre cei buni din punct de vedere apicol. Atveasta s-a datorat in primul rind muncii rodnice si pline de abnegarie a apicul- torilor musceleni care au fost strins uniti in cadrul asociapiei noastre si care an de an au predat la fondul de stat cantiviti insemnate de miere si alte produse apicole: Magazinul a fost aprovizionat cu can- titaji suficiente de miere fntr-o forma variata de sortimente (salcim, poliflora, de brad, faguri in miere), Iptisor de mate’, polen, ofet de mexe cu miere ete. Cu aceste produse au fost aprovizionate 25sicantinele scolare ale ciminelor de co- pii, spitalele etc. Comitetul a acordat in continuare.o atentie deosebitd atragerii de noi oameni ai muncii de diferite profesii la_practi- carea apiculturii, S-a urmirit. in. mod deosebit atragera tineretului prin _cercuri apicole scolare care reprezinti cadrul or- ganizatoric corespunzaior. In zona_noas- tra avem astfel de cercuri la scolile din comunele Boreni, Wulturesti, Drighici si Jugur. Anul trecut sa mai infiingat_un_cerc apicol scolar la Casa de copii, Namiiesti care a activat cu sprijinul tiaarului api- cultor Gh, Alexandru, Acesta a predat lectii elevilor si le-a donat ua stup cu o familie de albine puternica. In anul 1980 aut fost organizate cursuri apicole de mast Ia Casa de cultura a ora- sului, tinindu-se un num&r de 6 confe- Fine care s-au bucurat de o larg® parti- cipare din partea apicultorilor si ou care prilej a avut loc un larg schimb de expe- rienya. SEC LENESENS J SUNS CESSES, fn privinta pstririi_ sindtiii albine- lor, comiteral, cu. sprijinul dispensarelor vererinare a organizat echipe sanitare vo- Tuntare in comune si oras pentru contro= lul preventiv si combaterea bolilor, in special a varroozel. In vederea popularizatii ultimelor now- Bette ifeital nr ateceae Pee aoe tru apicol s-a realizat si un numir de 150° abonamente la revista ,Apicultura in Romania‘. S-a urmarit si popularizarea rezultate- lor objinute de stupinele fruntase din Cimpul Lung si din zon’, ficind cunos- cute metodele folosite in iernarea fami- Filor de albine, in dezvoltarea acestora, fn schimbarea mitcilor, colectarea pole- nului si a propolisului etc. O atentie deosebita s-a acordat pomilor fructiferi si unor culturi agricole, inchein- du-se contracte cu statiunea pomicola Bil- cesti s1,C.A.P. Valea Mare, unde apicul- torii_si-au deplasat familiile de albine realizindu-se astfel recolte sporite de fructe cit si familii de albine puternice. VNTR ALE VIZITAT| EXPOZITIA PERMANENTA DE APICULTURA! Aspect din interiorul EXPOZITIEL PERMANENTE DE APICULTURA ce functioncazi in pavilionul sub forma de floare pe platforma Complexului apicol, b-dul Ficusului nr. 42 (troleibuz 82, 81 vizitati gratuit 2 26 maginile ITB 161, 261, statia aeroportul Bancasa). Expozitia poate fi ic intre orele 7—15, simbita 7—12, duminica inchis. (foto: ing. Tr. VOLCINSCHI)INTREBARI $1 RASPUNSURI CUM RECOLTAM, CONSERVAM SI FOLOSIM POLENUL IN HRANA PROTEICA A ALBINELOR ? Revista noastr’ public tn paginile sale atticole privind dezvoltareaapiculturit Serise de practicieni cu Indelungata expe- rienji care prin realizarile objinute pe parcursul timpului dovedese ci cele ard- fate in. articolele respective corespund realitagi. In acelasi timp in paginile revistei sint popularizate si rezultatcle unor. corcetari stlingifice din tara sau de peste hotare, in dare de multe ori apar unele materiale care nu pot fi la tndemina marei mase de apicultori. Datorita acestei situagii unii ci- titori ai revistei cer relayii privind procu- area acestor materiale (cum ar fii spre exemplu faina de soia), iar altii indies problema utilitatit publicirii unor aseme- nea atticole. Sintem de cu totul alta pa- rere fatrucit menirea unel reviste schnice este si informeze si sf publice tot ce este nou ca gia unor materiale privind expe- rienga gi practica apicolii axft din sari cit si din strdinState spre a contribui la im- bogitirea cunostingelor noastre. De ase- menea, un cititor se refer in scrisorile tri- mise redactiei la imposbilitatea procura- Hii f€inei de soia, a laptelui praf degre- tai; a drojdiel de bere etc. recomandate in unele articole spre a fi folosite la con- feotionarea cmurtelor ce trebuie adminis- trate ca hran% proteici familiilor de al- bine primivara, pind la aparitia plenului proapit in naturd. Vreau s& arat tn ar- ticolul de fafa ci aceste produse sint in- locuitori ai polenului iar folosirea lor este mai buni daca se adauga. si polen con- servat datoriti clruia amestecul devine mult mai atractiy pentru albine, , Apicuhorii din tara noastri au posibi- litatea spre deosebire de cei din alte nu- meroase firi sk dea primivara drept hra- ni proteicy, turte din polen proaspat conservat, zahir pudri si miere deoarece Fiecare crescitor de albine poate recolta cel putin 0,5 kg polen proaspat de la fie- Sree terme dee lbtueginet ex pia acsare operatie sX stinjeneasci intr-un fel dez- voltarea familiilor sale de albine, Cind producitorii de polen_sint in plina inflo- rire si timpul s-a incilzit este momentul si instalaim colectoarele de polen. Aseza- rea acestora se face atunci cind in familii avem cel putin 4 faguri cu puiet de mi- rimea 415 X 270 mm, sau 6 faguri de marimea 415 X 205 mm. Colectorul nu se ridici de la urdinig dectt pentru golire, iar la 8—9 ile, cind cercetam starea fieci- roi familii vom ridica colectorul spre a da liber trintorilor pentru zbor, Dupi terminarea lucrarilor vom aseza din nou colectorul la urdinis convingi find de faptul cX prin folosirea lui nu vom rejine decit 15—20%/) din polenul transportat de albine familiilor. Acest lu- cru se poate observa cind Ja citeva zile dupi instalarea colectoarelor, ridicind po- disorul si cercevind ciyiva faguri vom ob- serva destul de multe albine avind ambele ghemotoace de polen pe picioruse, desi ele qu trecut prin placa activ a colecto- riluie cio ebesbe diag seit gt ania dezvoltarea familiilor, deoarece albincle aducind polenul in cantitaji mari vor blo- ca cu polen totugi fagurii negrii din care au eclozionat albinele tinere, Asezarea co- ectoarelor se va face seara, dupa oprirea zborului, pentru c& a doua zi cind albi- nele vor parasi stupul, 6% treack prin pla- ca activl, ficind in acest fel recunoaste- rea acesiti obstacol la urdinig. Polenul se va recolta zilnic cind colectoral este ase- zat la urdinis si la 2—3 zile ctnd colec- torul se afl sub familie sau deasupra ei, in funcyie de felul cum a fost construit, Pe timpul marilor culesuri colectoarele se ridicl spre a nu stinjeni aducerea nec- tarului in familie. In tot timpul cind co- lectorul, este asezat la urdinig roiul nu poate périsi stupul din cauza plicii active care ate diametrul de 4,9 mm, iar tora- cele mitcilor normale misoard 5,2 mm. Colectarea polenului trebuie opritd in ju- rul datei de 1 august deoarece albinele care ierneazi au nevoie de cantititi foarte 27mari de polen pe care le consum% acum pentru completatea corpului gros care este un depozit de proteine din care albinele vor hrini in timpul iernii matca si larvele ce apar Ia inceputul lunii februarie. In vederea folosirii in turtele proteice din primivara urmitoare poleaul proaspat strins din colectare se cintiresie, se in- tinde pe o foaie de hirtie un strat foarte subjive apoi se ceme peste el zahir pu- dra in greutate cir jumatate din greuta- tea polenului, adici tn proporgie de douk parti polen la o parte zahr pudr. Inain« te de cernerea zah’rului vor fi insi mai intl depistate si indepirtate din polen toate corpurile straine eventual gisite. Pe fandul vasului destinar pastrarii po- Jenului amestecat cu zahir pudra cit si deasupra dup% umplerea acestuia cu po- len, vom intinde cite un strat subsire de zahér pudri. pur, dup’ care vom pistra usor consinutul. Dupa legarea vasului la gurd acesta poate fi pastrat in- camara pini vine vremea folosirii polenului la confectionarea wurtelor proteice ce vor fi administrate familiilor de albine dupa cfectuarea primului zbor de curatire de la fnceputul primaverii. Proportia poleaului folosit la confectionarea turtelor proteice va i egal’ cu cea a zahirului pudr iar cea a mierii pentru framintarea amestecu- Jui va fide 0,2 pind Ja 0,3 kg la 1 kg de amestec, Fiecare familie va primi o turta de 0,4—0,5 kg pentru a fi consumat’ in vederea cresterii puietului, Lucratea tre- buie repetata pina la aparitia noului cu- les de polen in natura, cind albinele tsi vor putea procura substanta’ proteica di- rect din natura. Colectind si folosind astfel polenul con- rribuim la rentabilizarea stupinii noastre si in acelasi timp ne procurim materialul proteic natural atit de necesar stimularii din primavara si care are un efect extra- ordinar in dezvoltarea puietului. De aceea recomandim crescatorilor de albine si nu caute si si nu foloseasca su- rogate cind pot foarte usor si-si procure si 8 conserve polenul, acest minunat pro- dus natural proteic pe care albinele il folo- sesc de la aparitia lor pe planeta noastré In lipsa zaharului pudr’, sputeyi folosi zah’rul tos care intins intr-un strat sub- tire pe o suprafayé duri poate fi cu ugu- ring’d sfarimat cu ajutorul unei sticle fo- losite ca pe un facies, operatic dup care prin, cernire obyinem pudra necesatX coi servarii polenului atit de necesar hrini proteice de primivari conditie devermi- nanta pentru dezvoltarea armonioasa de primavara a familiilor de albine. Z. VOICULESCU OAR, @ N, BUDAI, comuna Baraolt, judefut Co. vasna, in dorinta sa de a completa colectiile revistei ,Apicultura in Romdnia* cunume- rele care Ji lipsesc, propune redactici s& anunte ce numere mai sint disponibile. Tot- odati solicit’ publicarea urmiéterului anunt colegii care posed numere inutile de re- visti. din anii precedenti sint rugaji_ si anunte verbal sau in scris acest lucru filia- Ici judetene A.C.A. de care apartin precum si redacti@i, cu precizarea numerelor si a anului de aparitie a acestora, In acest mod filiala A.C.A. judejeana si redactia revistei vor putea veni in sprijinul solicitantilor — ACA. editeazA si difuzeazi in tari re- vista intr-un tiraj .corespunzditor_numéru- Jui de abonati cu plata abonamentului la zi, In acest mod redactia dispune de un numéir suplimentar de reviste foarte restrins si nu- mai uneori, astfel incit vi recomandim sa urmiriqi distribuirea revistei Ia factorul postal. 28 @ V. ALEXANDRU, din municipiut Iasi, descrie intr-un material de aproximativ 16 pagini o tehnologie proprie ‘de crestere si intrefinere a familiilor de albine in stupi multietajati, bazaté pe interventii si lucraci mestesugiresti repetate, pe o furajare -arti- ficial continua ete. Colegiul ‘redactional re- comand& corespondentului ca intreaga ‘teh- nologie s& fie revizuitd si adaptata 1a reco- mandirile facute in literatura de specialitate din ultima vreme. Tot dinsul, in contradictie cu materialul de mai sus, isi exprima dez- acordul et acei autori cate pentru ‘stimula- rea dezvoltarii familiilor de albine la in- ceputul primaverii recurg 1a incdilzirea elec~ tric& a stupilor respectivi iarna si prim’- vara, intrucit dupa ani de practica a ajuns la’ convingerea c& ,amestecul omului in viata albinelor in sensul de a le abate de la legile lor biologice dau numai rezultate negative. Va recomandéim ca in paralel cu tehnologia folositi de dv. si adoptati si tehnologia care se bazeazAJpe manipularea simplificat a corguriter de stupi ME, CAL‘ OFICIALIZAREA DIAGNOSTICULUE HISTOLOGIC AL PARALIZIEI VIROTICE LA ALBINE* . Directia general veterinari din ‘Ministerul Agriculturii al URSS. & aprobat secomanuarea _diagnos- ticulut histologic al paratiziei pro- vocate de virus In albine. Paralwzia virotici este o boali de caranting a albinei adulte, “Agentul ei patogen atack sistemul nervos la insecte cu gymptome caracteristice clinice. In porriunes suojre a intestinului _albinelor bolnave de paralizie virotic® se formeazx o incluzie specifics, care este depistat’ histologic. In ‘para- Tizia acuta, fn imtestin nu se for- meazi incluzii, Pentru stabilirea Giagnosticului paraliziei virotice, este: suficient sk fie, supuse exa- menului histologic 3—# albine cu simptome clinice de boali, Me- toda de analizi histologica_ este foarte simnli si poate fi efectu- iville- orieArui. labora tor de productie. ‘Albinelor suspecte de paralizie provocata de virus li se izoleazd * Din Peelovodstvo, nr. 3, 1981, p. 16. intestinal fixindu-l in solugie Karaua (6 piryi alcool absolut, 3 piri cloroform, 1 parie acid acetic glacial). Dupi o fixare de 30 minute, intestinul se pune in parafing gi se fac pe microtom aS ieee EA N secyiuni din portiunea ingusti a intestinului, folosindu-se _obigau- itele metode histolovice. Preoara- tele se colorearX cu hematoxiling fericd dupi metoda Heidenhein cu_modificarea lui A. G. Guve- rick. Sectiunile se extrag win api i pe o lami si se usuct cu hirtie de filtru. Pe sectiune se toarn’ o solutie de alaun de fier si amoniu (de 2,5%0) si la- mela se incilzeste pe o spirtier’ pin’ aparaburi, Alaunul’ se scurge. ve-lam& se toarn’ hema- Be sineluzii toxitina lui Erlich (ard spatare cu api) si se incSlzeyte pink la aparijia aburilor, Secyiunea ca- patio culoare | albastri-neagri. Se spali cu apa distilari. Pentru a extrage culoarea din Preparat, se toarnd peste acesta © solutie de alaun de fier si amoniu de Ito si se ajazi pe platina microscopului, controtin- du-se mersul. diferentierii. Dupi obyinerea coloratiei nécesare, sec- iunea se spal’ de doug, wei ori cu api distilati, apoi' cu api curenté. Deshuuratarea si, fixarea sec- tiunilor se face dup metodele curente. La examenul microscopic lu- miniscent al preparatului colorat din intestinul albinelor ataeare de paralizie cronick viral, apar in celulele cilindrice si caliciforme compacte, polimorfe de culoare neagra. Ele au o forma rotund si se localizeazi in spe- cial in zona perinuclear a cito- plasmei. BSUS ANTARGANSARTANS RIAN ARS SIAN ATALANTA ARSED Aspect din incinta Combinatului apicol. In prim plan_pavilioane apicole mobile realizate perbar’ de comenzi in cadcul combinatulat pentru feemele apicole ale intreprinderilor Mericale de stat. fu planul 2 se pot vedea in stinga cele dout pavilioane sub form de floare ale Expozigiei cutull a eerii, permanente de apiculturi, in centru. clidi — sediul conducerii tehnice si administrative a combinatulut — pavilion fagure in care funcyioncaza laboratoarcle de analizd si sectia de preluerare a sub forma de stup in dreapta bine cunos- (foto: 1. NEGREA) 29DOCUMENTAR APICOL Apicultura chinezi Apicultura apare mentionati in istoria Chinei din timpuri indepirtate. Inck acum 3.000 ani au apirut descrieri ale albinei. si ale mierii, Intr-o carte de medicini intitulati ,Shen Nong Ben Cao Jing’, scrisi acum 2200: de ani, mierea este considerata ca 0 substangi medicinal de prim ordin datoritd cireia se puteau vindeca. durerile intestinale sau de stomac, de aceea autorul cirpii afirmi cX un consum regular de miere este ex- celent pentru sindtate. In China mierea se foloseste mult la prepara rea ‘diferitelor medicamente. Astfel, in cadrul me- dicinei tradigionale, tabletele sint facute din ames- tecuri de miere cu diferite prafuri medicinale. Potrivit datelor istorice, cresterea_albinelor ar exista din, anul 280 e.n. Prin traditie, apicultura constituie in mediul rural o ocupasie auxiliar pentru muncitori. Inainte se creteau mai ales ‘Apis cerana Fab., sasi de origine chinez3, iar la inceputul secolului XX a fost introdusk in China Apis mellifera L. ‘Vastul teritoriu chinez, bogat in plante melifere atit de variate, face ca majoritatea regiunilor sa fie favorabile apiculturii. Pretutindeni in yard se fntiinesc apicultori, din provincia Hei Long Jiang in nord pind in insula Hai Nan din sud, si din provincia Taiwan la est pind fn regiunea auto- noma Xiang Jiang la vest. Apicultura ‘chinezi a cunoscut o mare dezvol- tare de la fondarea Chinei noi. In prezent exist mai_mult de 4 milioane de colonii comparativ cu 500000 fnainte de 1949, din care jumitate sint Apis cerana Fab, si cealaltX jumitate Apis mellifera L. Cit_priveste Apis mellifera L., se creste mai ales Apis mellifera ligustica Spin,, dar exist si un numar redus de Apis mellifera’ cau- casica Gorb. si Apis mellifera carnica Polm. Majoritatea stupinelor stat proprictates de stat sau_a comunelor populare sia echipelor de pro- ducyie ; stupinele apicultorilor amatori_individuali repredinth de asemenea 0 ciftd notabil. ‘Apicultorii chinezi folosese de obicei pentru crejterea lui Apis mellifera L., swupi standard, cu 10 rame, cu magazine, cu dimensiuni apropiate de stupul Langstroth; dar in unele regiuni se folosesc si stupi dreptunghiulari cu 16—24 de rame, Pentru cresterea lui Apis cerana Fab., stu- pii folositi sint putin mai mici dectt cei. folosizi pentru Apis mellifera L, Prodactia “anual de miere a atins in ultimii ani aproximativ 90.000 de tone, din care o parte se export. In tari, mierea serveste in, princij la fabricarea tabletelor folosite tn medicina chi- neri traditional ; de asemenea, este folositi Ja prepararea dulciurilor, a produselor de patiserie, prajituri sau este vinduta pe piaya intent ca atare, imbuteliati fn flacoane mici, Cumpirarea si vinzarea mierii se face in China prin depar- tamente comerciale de stat. 30 Sorturile de miere chinezeascd se stabilesc dupi culoare sau sursa floral, Sorturile de miere de tei, de Robinia pseudacacia L. in nordul Chinei si cele de Litchis chinensis Sonn, de Euphoria Tongan (lou) Steud,, de Astragalus sinicus 1. de Buryg g do Elsioleia: reguaia Flom eat sint productii de calitate specialz fn China, sinc Aprecate pentru gustul loc delicos, mirosul prow. pat gi transparenpi. Exportil de miere se face de citre Corporagia general de export-import pentru articole locale 31 animale din China. Laptigorul de matck este folosit la prepararea medicamentelor_ tonice, cunoscute atit in China cit si fn strdindtate, pentru valoarea lor nutritive si eficienga lor, ca si tn industria cosmeticd si alimentar’, In China se recolteari de asemenea polen, pro polis si yenin, inst fn canticiti. reduse, tn pre- zent se fac cercettri_privind eficacitatea lor in apiterapic si in utilizarea sintetic’ a produselor apicale. Principalele plante melifere ta China sint : Ti- lia mandshurica Rupr, si Maxim, Tilia amurensis Rupr, Robinia pseudacacia L.,” Ziziphus jujuba Mill. var, inermis (Bge) Rehd., Brassica campes- wis L., Astragalus sinicus 1 Vicia sativa L., ‘agopyrum esculentum Moench., Melilovus albus Desr., Melilotus officinalis L., Desr., Litchi chi- nensis Sonn, Euphoria longan (Lour) Steud. si altele. Apicultorii chinezi luereazX cu stupi_ mobili sau ficsi in funcyie. de resursele melifere din regiunea lor. Stupii ficsi dau mai pusink miere deci cei mobili, pentru care o recoltX de 50—60. kg/colo- nie este ceva obignuit, Se ajunge chiar uncori la 100 sau_200 kg/colonie este ceva obisauit. Se ‘ajunge chiar uncori 1a 100 sau 200 ke/colonie, Ni- velul mecanizirii fn apiculturl este selaur si se fac eforturi in. sensul ridickrii acestuia, Fondata tn 1979, Asociajia apicola din China, organism stiinsific, organizeazin_ mod fegulat conferinge cu scopul ridicirii_ nivelului tehnico- Stiingifie in acest domeniu. Cu. acest prilej.sint Popularizate rezultatele experientelor practice ale apicultorilor si cercetdtorilor din acest_domeniu. Tnstitutul de apicultura care este plasat la. poa- ele Coline; Parfumate, Mogi Beijing, - apartine Academie) de stiinye agricole din China, Este un organism de cercetare profesionala care foloseste forye proprii. Aici se fac cercetiri in domeniul amelioririn rasei locale, de geneticd, pentru. pre- venirea si combaterea bolifor albinelor, cercetiri ale speciei Apis cerana Fab. ale resurselor meli- fere si ale produselor apicole, ExistS, de. aserne- nea, colective de cercetare apicol’ in’ unele Aca- demii de stiinge agricole provinciale, Pregiticea personalului tehnic pentru apiculturi este fncredingars in China Institutului agronomic din provincia Fujian. Cursuri de-apiculturd se or- ganizeazd si in alce universithyi gi institute agricole,sau tumar filme stin- tifice cu vitluri ca: ,Avantajele apiculturii pentru agriculturs", ,Colaboratoare inaripate", , Varroa jacobsoni* ec. (in: Labeitie de France, ne. 645/1980) Cercetiri _privind valoarea medical 2 propolisului Specialist chinezi th medicind sint tn curs de a studia eficacitatea propolisului, o rayind de cu- loare rosiatick, pe care albinele 0 folosese Ia chituirea eripSturilor stupului. Efieacitatea_propolisului’ a fost testa sia dat rezultate in tratamentul psoriazisului,, printe-o metodi pusk la punct de Fang Zhu, director adjunct al unui spital pentru muneitori’ din pro- vincia Jiangsn. Fang Zhu semnaleaz in raportul stu cX din 160 de pacienti trasayi cu acest_medicament, timp de 2—3 luni, sau inregistrat 37 de fnsindtosiri, 17 amelioriri importante, 58 ameliorari gi 48 de cazuri fied rezultat, Fang a spus cf eficienya medicamentului poate fi constatara dups 2—4 siptimini de la inceperea administririi medicamentului, iar vindecarea apare dup¥ 2 luni de tratament, Fang gi-a inceput cercetirile acum 20 de ani. In prezent el este vicepresedinte al Consiliului de administrayic al Asociayiei de apicultard din China. De asemenea — dup acelasi autor — cu tineti- rile de propolis se pot trata 11 tipuri: de fongus (exerescenji tumefiatd a rinilor) obiyauite yi 9 tipuri de fongus profund. (CHAZED, C. — Tort prezentat de Instituut de’ apicultura at Academtet de stiinfe agricole din China) "Tnpul prbabi iN LUNA DECEMBRIE 1981. Luna decembrie, prima lunt a iemii 1981— 1982, se va caracteriza printt-o vreme mai cald& decit’ normal. Exist probabilicatea ca, aceasta lund si fie una din cele mai calde luni de iaent, ce se pot produce tn finuturile noastre, Numarul tilelor ‘de iarni (firx dezghey) va fi deosebic de mic nw numai in sesul Dundrit gi ctmpia Bariga- rului, ci si in finwturile ndrdics. ‘Cele mai calduye zile se yor nota intre: 2—3, 7—10, 17—20 si 27—31, Raciri de mick importanya sint de astep- ta la: 1, 12—14 si 23—25 decembrie, Noptile eu inghey vor fi numeroase tn Transilvania si nordul Moldovei. Va predomina’ un cer inchis, acoperit sau no- ros, Soarele ya striluei pufine ore in aceasti luni, De asemenea umiditavea aerului va fi con- siderabil marité de frecvensa mare a ceri Fronwusile de precipitayii, ce vor fi mai multe decit in alsi ami si care vor atinge partial. saw integral. teritoriul, “se_ vor astepta intre: 26, 8—10, 12—14, 16—17, 20, 22, 27—28 gi 31 de- cembrie, Majorisatea precipitayiilor vor cadea sub forma. de ploaie si bum. Se vor semnala 3 ninsori mai ales in nord si munti, Cantitiqile de aph toralizate de aceste precipitayii vor fi defi tare in nord si excedentare in sud; cel mai mare excedent notindise in Oltenia gi Dobrogea. Ex- ceptind regiunea de munte, in celelalte finuturi ninsorile nu vor depune strat de z%padi, aceasta topindu-se repede. Luna va incepe cw o zi rece de iarni, ceyoask, cu burnige locale in. nord-vestul piri. De la 2 la 11 decembrie, vremea va reyeni la aspect de toamn’, fiind relativ umeda si calduya, ctl cer noros sau acoperit in multe zile, Vor cides ploi si burnije ceva mai_abundente fn zilele de 2—4 si 8—10 decembrie. Se vor ob- serva si cideri de lapovige gi ninsori tn jur de 3 si 7—9 decembrie in munti si nord-vestul pri Tot in aceste regiuni se vor produce gi intensifi- ciri, de vint. Temperatura va sciden ‘noaptea la =2° in sud-vestul s3rii si pink Ia —9° in nordul extrem. In timpul Zilei temperatura va urca pink 10° in Maramures si plod la 15° in Dobrogea. Ceaja va fi fenomen frecvent fn toate sinuturile. De la 12 la 17 decembrie vremea va rimine fnchisi si umeda, dar se_va rai mai/accentuat fin jum&tavea de nord a sii, Cerul se va. pistra mai mult acoperit si vor cidea precipicayii_ ames- tecate: burnife, ploi si lapovite, dar mai ales ninsori slabe, ce se vor propaga si in sudul girii, lnde sc vor ayierne. pewete de elpadiy, care i vor topi repede, La tnesput vintul va bate ceva mai tare din sectorul estic, apoi se va_linigt. Noptile vor fi cu inghey accentuar, ins ziua se va produce dezghes, gencral. Intre 18 si 22 decembrie un val de aer ceva mai cald va determina o fnmoinare a vre- mii_ fn toate finuturile, temperatura urcind ziua find la 4° fa Maramures $i pink la 11° in Do- ‘oges, La Snceput cerul va fi schimbitor, apoi mai mult noros, cind vor c&dea ploi si burnite temporare iar in nord si munti lapovite gi ninsori, ce vor depune si strat de zipadi. Intre 23 si 25 decembrie, dup frontul de ninsori din zilele anterioare, vremea se va rici sensibil iar cerul va deveni, variabil cu insenindri ceva mai pronunyate, Noptile vor fi reci, tempe- ratura coborind pind la —6° in sud gi ping la —15° tn nord. Dimineaya se va forma ceaja cu depuneri de chiciuri, De la 26 si 31 decembrie, desi noptile vor ri- mine reci, mai ales in nordul teritoriului, unde temperatura va cobori pind la —8°, vremea se va ineilzi din nou in. toate yara, ‘temperatuca ureind ziua peste 0°, atingind, pe alocuri in sud- est si 10° in unele zile, Cerul se va menjine noros. Se yor semnala ploi si citeva burnije in Je de 27—28 gi 31 decembrie. Se yor observa si unele [apovite’ sau ninsori locale, precum $i tnele intensificiri de vint in nord-estul terivoriu- lui. Si ta aceste zile ceaya va fi un fenomen freevent. N. TOPOR 31INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU APICULTURA INFOR- MEAZA CA A REINCEPUT FABRICATIA PREPARATULUI SINEACAR SUB FORMA CONCENTRATA CARE SE GASESTE SPRE VINZARE IN TOATE CENTRELE DE APROVIZIONARE SI DESFACERE SI iN MAGAZINELE APICOLE DIN CADRUL FILIALELOR A.C.A. JUDE- ENE. SINEACARUL este un preparat medicamentos cu tnalti eficacitate in diagnosticul si tratamentul varroozei i care prezint3 o deosebiti selectivi- tate pentru parazifi, actionind prin contact si inhalatie. SINEACARUL se aplici foarte usor fart s% se aduct modifictri stupului sau st se intervind in desfasurarea normali a activititii albinelor. SINEACARUL se livreazi in flacoane metalice de 250 sau 500 grame, sub form concentrati. Este o pulbere alba, gilbuic, cu. un miros caracte- ristic, Se pastreazi bine inchis la loc ricoros, Dupa utilizarea preparatului se recomanda indepartarea etichetei de pe flacon spre a nu se da posibili- tatea crearii unor confuzii sau incidente in cazul refolosirit flacoanelor in alte scopuri. SINEACARUL—CONCENTRAT PENTRU ADMINISTRARE SE DILUEAZA AMESTECINDU-SE FOARTE BINE CU FAINA DE GRIU IN PROPORTIE DE 100 G SINEACAR LA 900 G FAINA (UN FLACON DE 500 G SINEACAR LA 4,5 KG FAINA). AMESTECUL SE VA EFEC- TUA NUMAI INAINTE DE UTILIZARE. DOZAREA $I ADMINISTRAREA SINEACARULUI IN FAMILIILE DE ALBINE SE VOR FACE RESPECTINDU-SE INTOCMAI INDICA- TILE DETALIATE DATE IN PROSPECTUL DIN FLACON. @ Varrooza netratati sau tratati incorect este © boali foarte primejdioasi, con- ducind la moartea familiilor de albine. ‘Tratamentul stupinelor infestate cu acarianul Varroa jacobsoni nu este facul- tativi ci este o obligatic previzuti de Legea sanitar-veterinard nr. 60/1974. si. trebuie efectuat conform prevederilor Legii in mod organizat sub formi de campanie in toate stupinele din zonele afectate, © Stupinele netratate sau incorect tratate permanentizeazd focarele de boali si reinfesteaza in scurt timp stupinele care au fost tratate. © SINEACARUL este in prezent cea mai puternici armi de combatere a varroozei. Inalta eficacitate a SINEACARULUI in combaterea yarroozei este demonstrat’ de progcesul inregistrat in ultimii ani de apicultura din sara noastra care in prerent a atins col mai mare efectiv de familii de albine si cea mai mare productie apicoli din istoria Roméanici. ~~ SINEACAR-CONCENTRAT Srerereserorereserers wrmtererererereserererccseseseseres StS OrereseseseiorererosesosesersIN ATENTIA CITITORILOR NOSTRI @ Asociatia Crescitorilor de Albine din R. S. Romania editeazi pentru documentarea, {ndrumarea: si popularizarea activititii dumneavoastri, revistele lunare de stiinya. si practicd apicold A IN ROMANIA EHESZET ROMANIABAN intra diversificarea si imbundtapirea continutului acestor publicatii, sinteti invitasi si trimiteti redactiei, spre publicare, articole, informatii si fotografi tratind aspecte tehnice si de popularizare din experienta si activitatea de crestere si intretinere a familiilor de albine ce o desfasurapi in stupina dus. si in cadrul cercului apicol din care facefi parte. noastre si dragostea cu care le pastraji in colecyii anuale complete in bi- blioteca dvs. apicola, va informam ca in dorinta de a va asigura primi- rea revistelor in mod regulat gi la timp, colegiul redactional a declansat inca din luna iulie campania de incasare a abonamentelor pentru anul 1982. IN ACEST SCOP SINTETI INVITATI SA DEPUNETI CIT MAI URGENT posaty CONTRAVALOAREA ABONAMENTULUI ANUAL DE 36 LEI LA: — centrele apicole de aprovizionare si desfacere de la care vi aprovizionati cu materiale si utilaje apicole ; — filialele judeyene ale organizayiei noastre si cercurile apicole ; — in cazul in care doriti puteyi expedia contravaloarea abonamentului prin posta pe adresa filialei judeyene A.C.A. din. cadrul cireia faceti parte. © Cunoscind nertbdarea cu care asteptai primirea la timp a revistelor @ IN TOATE CAZURILE SINTETI RUGATI SA DATI ADRESA DVS, CIT MAI EXACTA SI MAI COMPLETA INDICIND TOTODATA CO- DUL POSTAL SI VERIFICIND INSCRIEREA CORECTA A ADRESE] PE CHITANTA DE {NCASARE A ABONAMENTULUL. @ Va- informim totodatt ca pentru anul 1982 nw se primesc abonamente prin factorii postali. @ RESPECTIND ACESTE INDICAFII VA VEJI ASIGURA PRIMIREA REGULATA SI LA TIMP A REVISTELOR NOASTRE ! NU UITATI! TIRAJUL FIIND LIMITAT, GRABLTI-V A SA VA REI MENTUL PE ANUL 1982 PENTRU A NU RISCA SA COLECTIA DESCOMPLETATA, Ultimul termen de incasare a abonamentelor este 1 decembrie 1981.ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. 8. ROMANIA invita membrii sii si recolteze gi si valorifice prin centrele de achi- zitie, de la fiecare familie de albine, cite cel putin 20 grame PROPOLIS PUR spre'a contribu astfel Ia fornizarea propolisului necesar fabri- c&rii produselor apiterapice, mult solicitate fn’ terapia umand, pentru proprietitile antibacteriene, antibiotice, cicatrizante §i prin actiunea imunologick gi antiseptici a acestuia ! deci nu uitati Pentru sindtatea celor in suferin{Z este o datorie de onoare a fiecirui apicultor si. recolteze gi si valorifice cit:mai mult PROPOLIS. Centrele de achizitie ale cercurilor apicole si filialelor noastre judetene va asteapta in acest scop!