PHILOSOPHIE BIOLOGICA

Notiunile

SUFLET"

DUMNEQEU"
In Physiologie
DE

Dr. N. C. PAULESCU
Professor de physiologie la Facultatea de Medieingt

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAPHICE EMINESCU
Bulevardul Elisabetha No. 6
1905

www.digibuc.ro

PHILOSOPH1E BIOLO6ICA
*

Notiunile

Met"

Dumnekler

in Physiologie
DE

Dr N. C. PAULESCU
Professor de physiologie la Paoultatea de Medieinit

etiq-004,,P4-3+

BUCURE S CI

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE EMINESCII)

Bulevardul Elisabetha No. e
1905

www.digibuc.ro

NOTIUNI. DE PHILOSOPHIE BIOLOGICA

IDEILE SUFLET" SI DUMNEZED` IN PHYSIOLOGIE

LECTIA I
Domnilor '),

Biologia este sciinta viefel.

Sciinta find cunoscinta prin cause, biologia i, in
special, principala sa ramurd physiologia, trebue
pund intrebarea : care este causa vierel? cu alte cuvinte : care este causa care faCe c o fiin vietuesce ?
Acsta este cea mat' importantit problemii ce a preoccupat vre-o datd sciinta ; de alt-fel, trd pregit, Inca
din vechimea cea mai deprtatd, omenirea urmiiresce
solutia cu ardre i tenacitate.

Pentru a respunde la assemenea intrebare si pentru ca respunsul nostru srt fie indiscutabil i definitiv,
sit proceditm in mod sciintific, sd urmdm regulele nzetho-

dei experinzentale,
adec regulele singurulul procedeu intrebuintat de sciintele naturei pentru a se ridica

1) Le* facuttt la facultatea do medicind din Bucareeci, In 4ioa de

14 Februarie 1905.

www.digibuc.ro

de la cunoscut la necunoscut : de la fiin(e qi de la plwnomene, la causele lor.

Or, methoda experimentalA, dup cum am stabilit
in o lectie precedentA,1) coprinde:
1 observaria flinteI sau a phenomenului a cruI
caus se caufa ;
2 hypotIzesa, adec conclusia rationamentultd prin
analogic cu ajutorul cAruia se descoper causa ea-titan;
3 verificatia experimental a hypotheseT.
Vom avea decI :

1 sa suppunem flinta vietuitre la o observatie

perfect, complect si Vacua trail parti-pris, pentru ca
s gsim si s putem pune in evidentii caracterele essentiale si distinctive ale vieteI ;
2 sd edutm un termen de comparatie convenabil

pentru ca s ajungem, pHn analogie, a descoperi o

caus plausibil caracterelor vitale ;
3 sii verificdm in mod experimental realitatea acestel cause.
I

OBSERVATIA FIINTEI VIETIIITORE

Observatia sciintific arat CA fiintele vietuitre
possed un anumit numer de caractere fundamentale
care nu se intAlnesc la fiintele nevietuitre sau brute.
Aceste caractere vitale, commune tutulor fiintelor
vietuitre, sunt :

1 un corp, o formil, o organisatie, o evolutie, o

reproductie ;. intr'un cuvnt, o morphologic particular;

2 phenomene de nutritie si de relatie ; inteun

cuvnt o phenomenologie sau physiologie particularii.

1) Paulesco. La mdthodo do la physiologie ou mdthode expdrimentale. In Journal do mdocino interne, Paris, 1902.

www.digibuc.ro

5
A.

MORPHOLOGIE VITALL

1 Corp.

Ori-ce fiinta vietuitre are un corp care, ea tte

corpurile din natur, este compus din materie si din
energie1).
Analysa chimicsa elementar arat c corpul ori-

Cara fiinte vietuitre este constituit dintr'un anumit

num'r de elemente, printre care cele mai importante
sunt : carbonul, azotul, hydrogenul, oxygenul, sulful si
phosphorul.

Aceste elemente sunt combinate in proportii defi-

nite si formaa o substanta complex-a, dar aprpe

identic la tte fiintele vietuitre,
protoplasma sau
bioplasma.
Fiind partea essentiala a corpului orl-crei fiinte
vietuitre si neexistiind de eta la flintele vietuitre, protoplasma represint cleei unul din caracterele distinc-

tive ale acestor fiinte.

2 Fornza.
0 prticic de protoplasm nu constitue o fiinta
vietuitre, dupa cum un bloc de marmord nu constitue
o statue.
Pentru ea protoplasma s 136t tri trebue s aib
o forma care este acea de cellul.
Cellula este elementul morphologic commun ai
fiiintelor vietuitre care, Vote, au un corp format, sau
de o singurd cellultt (fiinte unicellulare), sau de malt
multe cellule (fiinte pluricellulare).
Forma cellular-a neexistnd de cat la flintele vietai-

tre, represintd deci un alt caracter distinctiv al aces

tor fiinte.

I) Paulo:30o. 1)U:tuition de la physioloaio. In Journal du ni5deetne

interne, Par:a, 1901.

www.digibuc.ro

3 Organisarie.
Organisatia trebue studiata la fiintele unicellulare
si la fiintele pluricellulare.

I. Cellula care formza corpul fiintelor unicellulare possed o organisatie destul de complexd. Inteadever, protoplasma, care o constitue, nu este homogenii, ci este differenciatil in mai multe organe, avnd
fie-care un rol special in immultirea cellulei si in finplinirea phenomenelor ei vitale de nutritie si de relatie.
Cel mai important dintre aceste organe este nucleul, care, in general, occupa partea central a cellulei, intocmai ca siimburele unui truct. Ori-ce eellula
are un nucleu. Nu existet cellulei feiril nucleu i exceptiunile la acst regula nu sunt de cilt apparente.9
Daca se divide o cellula in duo-a segmente, dintre
care numal unul sa contie nucleul, acest segment nucleat 'si cicatriszil rana si reformeaz cellula ; cel-l'alt
segment (lipsit de nucleu) mire si se desagrega.
Nucleul presid decl la nutritia cellulei si la reparatia mutilatiilor ei eventuale. El mai are insa un rol
frte important in multiplicatia cellulei, cad divisia sa,
une-ori extrem de complicata (karyokynesii.), precede in

tot-d'auna pe acea a restului celluld.

Protoplasina propriu dis servesce mai alles la

Indeplinirea functiilor de relatie (impressie, reactie) ale

cellulei. Ea are Inca si propriettile d'a secreta diastasele necessare digestiei alimentelor si d'a immagasina
reservele nutritive.
Pe liing protoplasnid si nucleu, se mal gasesc, in
unele cellule, organe ea centrosome, vacuole, leucite
etc., care intervin, unele in divisia celulel, altele in pilenomenele el de nutritie i de relatie.
1) V. Ieotia II-a.

www.digibuc.ro

II. La fiintele pluricellulare, orgadisatia attinge un

grad extrem de cornplicatie.
Inteadev6r, fie-care din cellulele agglomerate, care
constituesc corpul acestor flinte, conserv organisatia
so fundamentalii, acea pe care am intAlnifo la fiintele
unicellulare.
Dar, in plus, unele din ele se differenciaz, adecil
se specialis&A, iau o meserie in rapport cu trebuintele
individului, o functie particular% in vederea creia protoplasma lor elaborz produse ca : diastase, hmoglobin, substant contractil, fibrillar sau striata, etc.
Cellulele differenciate in acelasi sens formz (essuturile (glandular, muscular, nervos, ossos, conjunctif, etc.) ; iar, mal multe tessuturi se reunesc pentru a

forma organe si apparate a cror structur este trte

complex.

Organele si apparatele stint destinate a indeplini

differitele functii ale individulul pluricellular. Asia, de
exemplu, la orn si la animalele superire ;
1 Unele organe si apparate servesc a procura un
mediu nutritiv optimum si de compositie constantil tutulor cellulelor ce constituesc corpul individultri :
a) apparatul digestly

ia substuntele alimentare din mediul

exterior t;i. le proper& pentru ca s ptli fi introduse In medial interior

(lange); un apparat glandular annex tubulul digestiv elaborzit substantele absorbite pentru ca sa ptit servi la nutritia differitelor cellule ;
b) apparatul respirator

procura sfingelul oxygenul de care

cellulele au trebuintli, si elimina acidul carbonic care vault& din

combustiele vitale ;
c)

apparatul circulator

distribue mediul interior optimum

(sngele). la t6te cellulele fiinteI vietuit6re ;

d) apparatul urinar dri afar& resturile azotate ale combustielor vitale, a caror accumulatie In Mingo l'ar face impropriu nutritiel Cellulelor.

www.digibuc.ro

2 Alte organe i apparate au drept scop d'a pune

pe individ in raport cu mediul ambiant, diindu-i i putinta d'a se apAra cand este in pericul ; ele realizzd

ast-fel phenomenele de relatie ale individului pluricellular:

a) apparatul tegumentar ai annexele sale, pcirfile pripherice ale

organelor simfurilor, an sarcina speciala de a primi impress'a ditTeri-

telor forme ale energieT mediuluI exterior ;

b) apparatul nervos. a cfirut extrem6 complexitate Intrece
orl-ce Inehipuke, are rolul d'a conduce influxul nervos ce result& din
impressia priphricl ;
c) apparatul locomotcr muscular si ossos) executrt reactille.

3 Sunt, in fine, organe i apparate care presid lcr

reproductia individului pluricellular.
Ast-fel este apparatul genital ale druT organe produc cellnlele
sexuale (ovule si spermatozoil1), facilitli fecondatia si satisfac primele
trebuinte ale embryonului si a'e nouliff-nliscut.

La cele maI multe flinte, embryonul adunit, In ou, sub forms

de reserve nutritive,formate din materiale'e ce'i procur organismut
mamei, substanttle ca itativ si cantitativ necessare nutritieI si desvolthrei sale.
La unele fiinte superire, In o phasti ulterisfirli, un organ
special, placenta, ia aceste substante direct din sngele mameI si le
introduce In acel al embryonului. Apol, dupa nascere, alte organe,
glandele mamtnare ale mamel, fabria it pentru noua flint5.,
incapabila
.

liscri d'a 'si lua brana din med-ul exterior,

laptele, aliment com-

p'ect care contine toate principiile minerale si organice ce'i sunt indispensabile ; ba, ce e mat mutt, laptele 'si modifiers chiar compositia dupa trebuintele fiin'el, trebuinte schimbiltre cu vrsta.

In resumat, organisatia flintelor vietuitre consistii in o serie de acte, de o complexitate extrema,

avnd drept resultat formarea de organe, admirabile
prin perfecta lor adaptare lcr funcriuni determinate,

functiunI care concurrrt la subsistenta individuluI .i

la perpetuarea specie!.

www.digibuc.ro

Organisatia presintil, deci, un caracter de finalitate de o evident strAlucitre.

V rog s-A. remarcati, Domnilor, cA, la ffintele multicellulare, organisatia differenciaei cellulele embryonu-

lui si formza organe care nu vor functiona de cat

mai trdiu.
Ast-tel, pentru a hut cate-va exemple din o mie :
glandele digestive, ca ficatul si pancreasul, ale cAror
cellule se differenciazd chiar din primele ()Ile ale vie-

tei embryonare, nu vor functiona de cilt mai tardiu,

dupil nascere ; cellulele corneef si acele ale eristallinului devin transparente in timpul vietei intra-uterine pen-

tru ca, mai tardia, dupil nascere, sd lasse sii trcil ra(lele luminse care vor trebui sit cadd pe retin ; organele genitale, ale caror cellule se formz chiar de la
ineeputul perickleI toetale, nu vor implini rolul lor de
et prte tardiu, la epoca puberttei, si glandele mampare, ale cror cellule sunt differenciate de assemenea,

inainte de nascere, nu vor intra in lunctie de eta in

urma uneI sarcini.

cea ce spusseriim despre aceste cate-va feluri
la
de cellule si organe se applica, trd exceptie,
tte cellulele si la tte organele fiintel vietuitre O.
Ire mai .fac srl. remarcati O. acstii. organisatie,
att de minunatA prin complexitatea si mai alles prin finalitatea sa, se indeplinesce fall scirea fiin(ei vie-

fuitre. La om 2), de exemplu, nicl mama, nici foetul

n'au consciintil de actele organisatiel: care totusi se realisza cu o perfectie si cu o precisie de neinchipuit.
1 Prin urmare, nu Sum) ,ia feu organul,
dupa own s'a 4is i reci organut se face in vederea funcliel.
Exerc'tiul exagerat al ung functiT eau lipsa de exercitiu nu pot ell
det,rmine do cat o hypertrophie eau 0 atrophiA a organulul correspundittor.
2) Actele organisatiei find ineonsciento la om, sunt, WI Indaoiall
inconeciento ei la animale i la t Ste cele-l'alto 'hate vietuitre.
petat,

www.digibuc.ro

10

dac actele organisatiei sunt inconsciente, a for-

tiori, scopul lor trebue 8 fie ignorat de fiinta care le

execut5.

Organisatia, cu attributele sale essentiale de finalitate 0 de inconscienta, se observA la toate fiintele vietuitre si nu se observ de cAt la flintele vietuitre. Ea constitue un important caracter distinctiv

al acestor fiinte.
40 Evolutie, Reproducrie.

Studiarm morphologia flinteI vietuitre privit, ca

s dic ia, in spa(iu. SA o consider-din acum i in timp.

Observatia arat crt orl-ce "Uinta* vietuitoare este,

la inceput, tormatei din o singurd celluld. Srta ulterir a acestei cellule primordiale differ dupd cum fiinta
este unicellular sau pluricellular.

I. La fiintele unicellulare, dupa ce a luat nascere,

cellula cresce 0, la un moment dat, se segmentz, in
mod spontaneu, in duod prti care devin duo6 noui
cellule, duo noui flinte vietuitre.

Or, dupa segmentatie, nu mal rmne nimic din

vechiul individ ; el a flicut loc la duoI individi nouI.

Fie-care din ace0I indivicli noul, manifest5, ca
cel d'Antiu, phenomene de nutritie i de relatie ; fiecare dintr'n0I cresce i se divide, la rndul se'u, dnd
nascere la alti duoi indiviji vii.
i a0a mai departe.

Fiintele unicellulare au deci o evolutie care coperiodd pregenitalei

sau de crescere, prepara fiinta in vederea celei d'a
duoa, perioda genitald sau de reproducrie').
prinde duo'd peride : prima,

1 S'a die c flintele unicellulare aunt nemuritre (Weissmann). Assemenea termen este cu totul impropriu,
aceste fliqe mor In mod acci-

dental.

www.digibuc.ro

11

II. La finrele pluricellulare, cellula prirnordial

sau ovula, dup ce s'a fusionat cu o alt cellul, spermatozoidul, provenind de la o fiinta de aceas1 specie,

dar de sex differit,devine un ou fecundat care cresce

si se divide in alte duo5. cellule. Aceste cellule, contrar cu cea ce se petrece la flintele unicellulare, nu
se sepal% pentru ca s constitue duo flinte vietuitre
nouI, ci rmiin reunite i, la rndul lor, cresc si se
segmentdzA fie-care in alte duoii cellule. Assernenea bipartitiI, repetate de un mare nurnr de ori, au drept resultat producerea uneI multiml de cellule care, tte, reman lipite, si se differenciaz pentru a forma tssuturile si organele, a caror totalitate constitue corpul individulul
Notati, Domnilor, c, pentru a forma, de exemplu,
corpul ornului, mii de milliarde de cellulei) se dispun
cu o regularitate i cu o ordine perfect, dupd un plan,
care este acelas1 pentru toff meniI si care in tot-d'a-una
a fost acelasl, de ciind specia om exist. i cea ce diserrn despre om, se applica la Vote fiintele multicellulare.
Remarcati si taptul ea' acest plan existii in oul fecundat, care contine ain potentia individul pluricellular
intreg cu tt organisatia, cu tte functiunile si aptitudinele lui. Or, ouge fecundate ale differitelor fiinte vietuitre sunt identice ca formii si ca compositie chimic ; oul
omuluI srnnd perfect cu acel al caineluI si totusi, pHmul va da nascere unuT orn iar secundul unuI cAine.
Pentru a putea preclice viitorul unuT ou fjcundat, nu
este destul
cunscern forma si cornpositia chimica ci
Tor ce so 'Ate qlice despre ele esto og evolutia lor nu se terming prin
mrte. Substanta vietuitre a unela din aceste fiine represintit o parte din
substanta vietuitore a unei alto flinte assemenea eT. Dar, dupg cum vom
argta maT departe, se pto 4ico acolaSt luoru i despre flintele pluricellulare .
1) Mk oalculat og numArul collulelor, care formza corpul omuluT
fl de vre-o 50 triliine.

www.digibuc.ro

12

trebue s'i scim origina, cAci origina imprim celluld

oului, ca s 4ic asia, pecetea specified.
Dar, o adevrata stupeiactie coprinde pe ori-cine
cnd cugeta c oul fecundat,
acst microscopic
massd de protoplasma, este ea inseisi" artistul desdviirsit care va construi minunea ce se numesce fiintei
vietnitre, fie-ea om, aline, passere, pesce, verme sau
plant, sublim capo-d'ok er, pe lang care tot arta
nostra nu este de cftt un fel de incercare copilresca.

Evolutia unel Mute pluricellulare coprinde trei

periode:
1 o periodei pre-genitalei, care prepar fiinta in vederea reproductiel si in timpul creia se face ereseerea
individului prin immultirea cellulelor sale. Acst im-

multire nu este indefinit ca acea a fiintelor unicellulare ; inteadever, cand organele au ajuns la o perfecta
desvoltare (stare adult), cellulele nu se mai multiplied
si crescerea individuluI incetz ;

2 o periodet genitalei, in care se effectuzd reproductia individului cu ajutorul unor cellule differenciate
in acest scop (cellule reproductre, sexuale);
3 o periodet post-genitalei, in timpul cAreia cellulele somatice (adica tte cellulele afar de cele reproductre), care constituesc corpul fiintei multicellulare si
care par a nu avea alt rol de cat de a prepara co nditiele de mediu cele mai propice cellulelor reproductre,
devenite de acum inainte inutile, cad, mal curnd sau
mail trcjiu, in o stare de attenuare progressiva a nutritief si a functionArel, inteun cuvent, in o stare de be-

treinete care se termina prin mrtea individului.

Prin urmare, dintre tte cellulele care constituesc
corpul flintelor multicellulare, singure cellulele sexuale (ovula si spermatozoidul), care parvin a se intalni
si a se fusiona, scap srteI commune, adicil morteI, si
evolutia lor, assemenea intru cat-va cu acea a fiinte-

www.digibuc.ro

13

lor unicellulare,

are drept termen formatia unei noui

fiinte.

Mrtea este oprirea definitivg a evolutiel ; ea se

traduce prin incetarea actelor vietei, adicg a organisatiei, a reproductiei si a phenomenelor de nutritie si de
relatie. Ea differg de vial:a latentei prin faptul ca cadavrul, pus in cele mal bune conditii de mediu, nu mai
manifestzd phenomene 4,itale. In-Wade-at., dupa nuirte,

corpul flintel intril in domeniul naturel brute, cu alte

cuvinte, ca si corpurile inanimate, el nu mai este
suppus de cat legilor energiei si materiel si phenomenele, al cgror sediu el este, de atunci inainte, nu mai
au semnul finalitte care caracterisg viata.
Tte flintele vii sunt muritre. Mrtea fiintelor uni-

cellulare este in tot-d'auna accidental si nu pte fi de

cgt accidental. Acea a flintelor pluricellulare, desi de
cele mai multe ori accidentala, este totusl termenul natural al evolutiei lor. ')

In resumat, ori-ce fiintg vietuitre are o evolutie

care este repetitia aceleia a ascendentilor ei si ale cgrei
principale phase sunt : crescerea si intnzultirea.
Evolutia flintelor unicellulare are drept scop formarea a duog noui flinte ; acea a fiintelor pluricellulare
are, de assetnenea, ca scop, formarea unei sau mal multor noui fiinte.
Prin urmare, evolutia are un scop, o causei finalii
care este reproductia, functie primordialit cgtre hideplinirea creia converg tte cele l'alte functii vitale.
inteadever, dupg ce s'a reprodus, adecil dupg ce a attins acest scop suprem, perpetuarea specie, fiinta vietuitre dispare.
1) Mrtea unel fiinto pluricellulare esto mrtea tutulor cellulolor care
constitueso corpul s6u; ea nu se effectual do cat incet i progressiv, tncopana cu cellulele nerv(.1so i attingand apoT, succesivf cellulele muscu'areglandulare, etc.

www.digibuc.ro

14

Ve attrag attentia asupra faptulul ca evolutia,

este inconscient i c scopul ei
este ignorat de fiinta vietuitre.
ca i organisatia,

Evolutia, correlativa cu reproductia, exist, in

la tte flintele vietuitre i nu se
act sau in putinta,
observa de cat la flintele vietuitre ; ea constitue deci
unul din cele mai importante caractere distinctive ale
acestor flinte.
B.

PHENOMENOLOGIE VITALA

Orl-ce fiinta vietuitre,

*i in general ori-ce cel-

lulkpentru ca sa '0 pt manifesta viata, are necessitate de un mediu incongiureitor, in care materia *i
energia sa se afle sub forme i in proportif determinate. Cu alte cuvinte, acest mediu trebue s contina
apa, oxygen Ii anumite substante minerale i organice 1) (albuminoide, hydrocarbonate, grasse); el trebue,

in fine, s aib un anumit grad de caldur, de lumina',

de pressiune.
Cand mediul, in care se aft' pusa o fiinta vietuiOre, nu indeplinesce tte aceste conditii, viata este cu
neputinta i fiinta mre. Une-ofi, insd, viata persista,
dar nu este apparenta (viatei latentei). Ast-fel, in lipsa

apeI, un graunte de grau pte sd remand inert, anni

indelungatT, i tot4i sa 'i manifeste viata indata ce
intillnesce humiditatea de care are trebuinta.

0 fiinta vietuitre, trind inteun mediu care indeplinesce tte conditiile pe care le aratarm, presinta o
serie de acte remarcabile, Vise phenomene vitale.
1) Tto Ilit4ele viT se servesc do aceste substante organice pentru a se
nutri : unele, oa plantule verig '01 le fabricg elo smog plecand de la sub-

stante inorganics; allele, ca animalele, le iau do la plantele yerli.

www.digibuc.ro

15

Phenomenele vitale sunt acelea0'la tte fiintele

vietuitre ; ele nu exist de cAt la flintele vietuitre 0

constituesc, ast-fel, caractere distinctive importante ale

acestor fiinte.
Phenomenele vitale pot fi grttpate in duo categorit :

1 phenomene de nutritie;
20 phenomene de relatie.

1 Phenomene de nutritie
Fiintele vietuitre iau substantele alimentare din
mediul incongiurtitor tsi le fae licide (dacd sunt solide),
i dialysabile sau absorbabile (digestie). Ele executft

aceste modificArl cu ajutorul diastaselor, agenti chimidi pe care 'i fabricil ele ins0 in acest scop,
0 se
scie ca o acea0 fiint vietuiteme este capabit sii secrete-

atittea diastase ate substante pot s '1 servsc de

nutriment.

Alimentele, dup ce au fost digeratc .i tcute ab

sorbabile, sunt incorporate (absoptie) si sunt suppuse
la o elaboratie complexa (assinzilatie) care le transform,

parte in protoplasm, parte in substante organice (alburninoide, hydrocarbonate, grasse) proprit fiintel vietuitre, substante care sunt immagasinate in cellule .i
constituesc reserve nutritive.
Aceste reserve organice sunt analoge cu corpurile

explosive; ele se descompun uor 0 produsele acestet

descompuneri se recombin cu oxygenul, pentru a
forma acid carbonic, apii, ure, etc.,
libertmd ast-fel
energie, sub formrt de micare, de cldur, etc. (desassimilatie). tar acidul carbonic, apa, urea,
substante
greu de descompus i prin urmare inutile organismului,
sunt date afar (elinzinatie).
Aceste diverse acte (digestie, absorptie, assimilatie, desassimilatie, eliminatie),
crtrora li s'a dat nu-

www.digibuc.ro

lo

mele de phenomene vitale de nutririe,

nu sunt, in

fond, de cat mutri de energie i de materie, identice cu

acele ce constituesc phenomenele naturel brute.
Dar, contrar phenomenelor nature brute, care n'au

de cat cause efficiente, phenomenele vitale de nutritie, pe langa cause efficiente, mai au O. cause finale 1).

Aia, de exemplu, formatia acidului carbonic este

un phenomen a carui causa efficienta este aflarea faia
in fai a carbunelui .i a oxygenului, in anumite con-

ditif de temperatura.
In natura bruta, acest phenomen se produce fara
scop, de cate ori intamplarea realisz causa sa effici-

enta, adeca de cate ori carbunele intalnesce oxygenul in

conditiele determinate.
La fiintele vietuitre, acela.g phenomen, formatia acidului carbonic, presinta cu totul alt caracter.
Intalnirea elementelor, carbune i oxygen, nu mai este
intamplafeire. Fiintele vietuitre introduc, eu dinadinsul,

in corpul lor, pe de o parte substage carbonate, pe de

alta oxygen, tocmai pentru ea carbunele sa se _combine ea oxygennl, acstil combinatie avand drept scop
de a libera energia necessara pentru indeplinirea altor
phetiomene vitale (v. Phenomene de relatie).
De alt-fel, tte Thenomenele de nutritie, far
exceptie, presinta un caracter evident de finalitate.
Digestia are drept scop de a face possibila absorptia,
adec patrunderea substantelor alimentare in corpul fiIntel vietuitre ; absorptia are ..i ea ca rinta assimilatia,
adeca formarea protoplasmei i a reservelor organice ;
assimilatia se face ill vederea desassimilatici, adecii a
liberarel energiei reservelor organice ; in fine, eliminatia servesce ca sa curate organismul de produse inutile
sau vatamatre. Si tte aceste acte, legate intre cle prin
1) Pauleeco IFfinition de la physiologic. Journ. ntM. interne,
Paris, 1901.

www.digibuc.ro

17

legAturi de finalitate, converg cAtre un gcop commun,

subsisten(a individulu si perpetuarea speciel.

In resumat, caracterul essential si distinctiv al

phenomenelor vitale de nutritie, cea ce le differenciazA

este, deci, finalitatea,
de phenomenele nature brute,
adecA adaptarea lor la mu scop.
Remarcati, Domnilor, cA phenomenele de nutritie
sunt inconsciente, adecd se realiszA fArd scirea fiintel
care, bine intelles, le ignorevi si scopul.
2 Phenomene de relaVe

Fiintele vietuitre sunt influentate de energia mediului incongiurAtor.

AcstA influentA se produce la peripheria corpului

flintei (impressie); ea provca o adeveratA explosie de

energie (reacrie) care, de ordinar, se manifestA sub

forma de miscare1).
MiscArile de reactie sunt in totd'auna perfect adaptate ulna scop, care este, sau procurarea alimentelor
necessare nutritiei,
sau indeplinirea unor acte de reproductie.

Dar, miscArl de reactie se produc mai alles cnd

conditiele mediului incongiurAtor se modificA in sens
nefavorabil. Aceste modificAri impressionzA flinta, care

reaction6zA prin miscari executate, in scop de apcirare, adecA in scopul d'a esi din sphera conditiilor
prejudicise si de a se dirigia catre regiuni ale cror
1 Energia care constitue reaotia, flind, in general, cu mult me indo at energia care a impressionat suprafacia corpuhif flinteT, nu pte
results din o simplit transformare a acesteia. Ea derivil din phenomenele de

nutritie (desassimilatie): sub influenta impressieT, flinta vietuitre descompune

o parte din reservele sale organioe qi produsele acesteT descompuneff, rocombinandu-se Intre elo si cu oxygenul,
pentru a forma acid carbonic, apt{ ,

urei, etc.,

liberkit energia care este utilise/ ca reactie.

www.digibuc.ro

18

conditii de mediu se appropie mai mult de starea op11m-a 1).

Phenomenele de relatie sunt relativ simple la fiintele unicellulare ; ele sunt, din contra, de o complexi-

tate extremii la flintele pluricellulare superire care

possed cellule differenciate in vederea indeplinireI lor.

Vom studia aceste phenomene, mai Anta la fiintele
unicellulare, apol la flintele superire 0 la orn.
*

I. La fiintele unicellulare, impressia periphericA

provc o reactie a massei protoplasinice care constitue
corpul lor, reactie care se manifestA sub form de
care, in tot-d'auna perfect adaptat la un scop, i direia
s'a dat numele de taxie.
lat cilte-ve exemple de taxiI :
0 plasmodie de Aethalium septicum (myxomycet)
este pusl pe o fileie de hikrtie sugtre ; se introduce,
apoI una din extremitiltile acestel fii inteun pahar cu.
ap desoxygenatii, cea-l'alt extremitate remtmand la
aer. Pu9in cAte puin, massa protoplasmic6 cufundat

in apa desoxygenatil, ese de asupra liciduluI pentru a

veni in contact cu oxygenul de care are trebuint5.2).
0 assemenea plasmodie (care se nutresce cu sub1) Reactiele defensive se produo fn ciroumstantele urtnitre :

cdnd se mgresee eau cind se mioordzi intensitatea uneia din formele energieT (ci'durg, fuming) sau proportia uneia din substantelo chimi .0
(oxygen, apg) care intrit fn cLmpositia mediultff fn stare optimg ;
b) cand se introduce fn mediul, fa care trgestm fUnta, o formg a
energieT (electricitate) sau o substantg chimicg (toxicA eau excrementitialg)
eara nu so Os so fn starea optimg ;
o) cind fiinta so afli fn presents until {ninth; ad cit a tine alte flinto
capabili d'a 'I pune vista fn pericul.
2 Stalif.Zur Biologc: der Myxomyceten. In Botanische Z {tang, 1884
V. si Verworn.
Physiol. gmndrale (Traci. IlitIon Paris. L000.

www.digibuc.ro

19

stanta numit tan) se miscd in directia fragmentelor de

tan ce se afla in giurul ei 1).
Ast-fel de phenomene sunt numite chimio-taxi e
positiva sau tropho-taxie; ele sunt in rapport cu actele
nutritiel.
Aceasi plasmodie intinsa pe o tiAsie de hrtie sugtre, ale crel extremitti sunt introduse in pahare cu
ap la temperatura de 30, remne immobilil sau se

misc in o directie re-care. Dar, dac se pune, intr'unul din aceste pahare, aph" la temperatura de 70,

apa din cel l'alt pahar fiind mentinut la 30, plasmodia se indreptde cAtre acest din urm pah at"). Dacd,

apol, se inlocuesce apa de 300 prin apii de 450, plasmodia 's1 schimh directia si se misca in sens invers.

Cu alte cuvinte, ea tuge de apa prea rece sau prea

cald, capabil d'a o omora, si cauth regiuni a earor

temperatur s fie mai appropiat de gradul optimum

pentru densa.
La intuneric, acest myxomycet vine la suprafaia
tanului in care trAesce. dar pAtrunde in interiorul grdmetlei, sub influenta unei vii lumini 3).

Ast-fel de phenomene numite thermotaxie i phototaxie nu sunt de cilt acte de aprare in contra conditielor nefavorabile, ale mediului.
Miscarea spermatozoidilor ctre ovulele nefecundate, de aceasl specie, este o taxie in rapport cu functia
de reproductie.

In resumat, la flintele unicellulare, phenomenele

de relatie sunt remarcabile prin caracterul lor de finalitate. Ele se indeplinesc intot-d'a-una in vederea unui
1) Stahl. Loc. cit.
2) Idem. Loo. cit.
8) Idem, Loo. cit.
2

www.digibuc.ro

20

triplu .scop : realisarea actelor nutritiei, realisarea actelor reproductiei si aprarea individului.
*

II. La fiin(ele pluricellulare superire 1) si la om,

care possed cellule differenciate (cellule sensoriale,
neurne, fibre musculare), pentru indeplinirea phenomenelor de relatie, aceste phenomene sunt frte complexe.

Dar, ce e mai mult, elementele constitutive ale

acestor phenomene, inzpressia i reactia, sunt

ori consciente, adec simtite, percepute.
Trebue deci sd considerdm in mod separat :

une-

1 phenomenele de relatie formate de impressil

si de reactil inconsciente;
2 phenomenele de relatie formate de impresii si
de reactil consciente.
In prima categorie intr o mare parte din faptele
cunoscute sub numirea de dcte antomatice sau reflexe ;
a duoa categorie coprinde cea ce se chiam instincte
i. acte voluntaril.
A. Phenomene de relatie inconsciente
Acte antonzatice san reflexe.
Impresil .si reactil inconsciente. Energia exterirA influentz cellula sensoriald si produce intr'nsa
modificrui chimice, care constituesc impressia i din
care nasce influxul nervos (o formii a energiei, proprie flintelor vietuitre).
Influxul nervos traversz mai multe neureme si
1) La flii4ele multicolullare inforidre, oaro nu au un system rm.-

phencmenelo de relapa ale individuluT prosintii marl analogil cu

acele ale flintekt unicollulare.
voe,

www.digibuc.ro

21

ajunge la o cellula contractil ((ibrd museulard) care realisz reactia.

At At impressia at gi reactia se produc gird scirea fiintei vietuitoare.

Actele reflexe sunt in legturd cu nutritia fiinteT,

cu raporturile sale cu mediul ambiant sau cu reproductia sa. Iat citte-va e3iemple :

Dupa ce au. ajuns in stomac, alimentele impressionzei acest organ, care reactionzei prin migcri, tot

atat de inconsciente, ca gi impressia care le a provocat, miscall care e effectuz in scopul, ignorat de
de a facilita actiunea diastaselor suculul gasfiinta,
tric asupra acestor alimente.
Cnd radiatiile emise de un object luminos cad

inteun ochi gi'I impressionzei retina, immediat mugchiul ciliar reactionzei, contractndu-se sau relaxisindu-se gi, consecutiv, cristallinul Vi mresce sau 'si micgorzd curburele, pentru ca imagina objectulul luminos srt se faca exact pe retin. Daca.objectul se migcil,
appropindu-se sau deprtndu-se de ochi, contractia
anuschiuldi ciliar gi modificiirile eurburelor cristallinului se fac in agia mod ca imaginea sa cad merea pe re-fink
cdcl, in cas contrar, vederea n'ar fi distinct.
Aceste acte,
admirabil adaptate la scop, se
indeplinesc, cu o precisie minunat, fr ca fiinta sgi le
bnuiascd existenta gi flnalitatea.
Ag putea s multiplic exemplele gi sa adduc Inca
numerse si admirabile specimene de reflexe in rapport
cu functiile de reproductie. Dar, trebue s me opresc,
sad alt-fel ag a vea a trece in revistii MO physiologia.

Aceste ate-va exemple sunt sufficiente pentru a

pune in evidenta existenta unor phenomene de relatie
care se realiseza lard scirea fintel vietuitre. Ele mal
sdemonstrza ca agsemenea phenomene, degi inconsci-

www.digibuc.ro

22

, se indeplinesc in tot-d'a-una in vederea unu'i scop

iztil si cd, lucru greu de intelles, scopul lor nu a
fost conceput de fiinta care le executli, cacI ea '1 ignorezet in mod absolut1).
Phenomenele de relatie inconsciente jcd, la tte
flintele superire si ehiar la orn, un rol capital in in-

deplinirea actelor vitale, mai alles a acelora ce se petrec in interiorul corpuluI.

Phenomene de relatie consciente

10 Instincte
a) Impressa consciente sau sensa(ii. Idei particuare.La om, si probabil si la alte fiinte 9), in unele
casurI, impresiile devin consciente. Aceste impresif simtite se numesc sensarir.
Existd atAtea categoriI de sensatii, cdte apparate
sensoriale :
la apparatul vedereI, correspund sensatiile de lu,
B.

mind ;

la apparatul thermic, sensatiile de cdldurd ;

la apparatul tactil, sensatille de contact sau de pressiune ;,

la apparatul auditiv, sensatiile de sunet;

la apparatul gustativ, sensatiile de gust ;
la apparatul olfactiv, sensatiile de miros.
Afar de aceste teluri de sensatii, care deriv din
impresii exterire, maI sunt altele datorite unor im1) Daa oraul n'are consciintit de aoeste phenomena pi lo ign0r6z1 sco
pul, ou atat maY mult cele-l'alte flinte vietuitre.
Reflexele inconsoiente par a fl effectele organisaftei (v. ma sus)
adiolt ale unlit mecanisin voit, stabilit la originit pi realisat fn momentul dif
ferencigrai oellulelor pi formard organelor.
Noi nu ne putout da sdrna de cal de propriele mistre sensagf. Cum
un phenomen, care la nol determiutt o anumitA sensatio urmattt de o
anumitA reactie, provcii, la alto flinte, reactil analoge ou a nostril, admit
tern el Ili la ele reactia a feat precedatit de sensatie.

www.digibuc.ro

23

presiI interire, produse in organele cvitare si chiar

In intimitatea tessuturilor. Ast-fel sunt, de exemplu,
sensatiile provocate de umplerea rectuluI, a besicel urinare, sensatiile musculare, sensatiile de fme si de
sete, etc..
Omul primesce, in acelas timp, un mare nurner
de impresii. Dar, aceste impressil nu devin terte consciente.
Pentru ca o impressie st prtd da loc unel sensatiT,

trebue ca omul sd facd un fel de fortare, 4is attenrie,

fortare de care
sma si care, prelungit, pro-

duce obosla, dar pe care este greu s o definim in

mod mai precis.

Dui:4 un timp re-care, sensatia dispare; in reali-

tate insk ea trece in stare latentei, cci pte fi redes-

ceptat (menzoria). Se pte deci dice c o sensatie persisa indefinit.

0 fortare assernenea attentief este necessar pentru a adduce aminte sensatiile anterire devenite latente.
Observatia arati c. lesiunile, care distrug cellulele 801(0 cerebrate determina suppressia sensatiilor i a memorial. PlecAnd de
la acest fapt, s'a admis c neurnele corticale sunt organele unde
se produc i untie se immagasinzA sensatille 2).

Faptul este exact, dar intrepretarea sa are trebuintl de ateva desluqirl.

T6te cellulele nervse, orl-care ar fi ele, nu au Lilt& functie

conduct' iniluxul nervos. Ace'e ale creerulal aunt organele
care tra smit i flick& impressiile, dar nu aunt qi nu pot fi subjectul

de at

nerceptie consciente.

0 comparatie 'ml va permitte s 'ml exprim mal clar cugetarea : 1:Tn apparat sensorial are numerse analogil eu un apparat
1) Sensatiilo de durere sunt pathologioe ; ele indica o attiogere anormala a prelungirilor undf oellulo norvse care face parte din apparatul thermic sau tactil.
2) La flintele care nu posseda oreor, cellulele unor ganglioni nervosl
Indeplineso funoliile neurnelor corticale ale omultif.

www.digibuc.ro

94
telegraphic ; cellulele sensoriale Inchipuese manOulatorif cad dan telegramma ; nenrnele sensitive 01 prelungirile lor Bunt firele der
linie care transmit curentul ; neurnele corticale represinta receptdrele

centrale care lnscrin te'egramma. Dar cum nu se pte (lice cft

recept6rele citesc telegramma, tot assemenea nu se pte (lice el nearnele cerebrale percep impressia, adie iau cunoscinfd de ea.

Lesiunile scrtei ereerulal alterazi perceptia conscienta 0i menaoria, dap& cum stricarea receptrelor telegraphice impedica Inserierea 0i. eitirea telegramel.

Ori-ce sensatie possed5. calitdri. Ast-fel, o sensatie de lumind este mai mult sau mai puin intens si.
are o colre re-care ; o sensatie de sunet se produce
cu caracterele ide intensitate, de inltime, de. timbru;
sensatiile thermice, cele de contact, de gust, de miros,.
au fie-care, calitti speciale.

Or, energia care eman de la o fiinta sau result

dintr'un phenomen, impressionzk de ordinar, mai multe

organe de simturi, in acelasi timp, si ne procurk prim_
urmare, o multime de sensatii, avnd, fie-care, mai multe

calittl. Omul si animalele superire au facultatea d'a

associa 1) aceste multiple sensatii si calitti de sensatii ,

d'a le contopi intr'un singur tot din care result5. noti

unea sau idea particulard despre acea fiinta sau despre acel phenomen.

De exempla, In presenta acestel fot de chartie, vederea ne dik

sensatia de lumina en ealittitile de colre alba 01 de anumita intensitate ; pipaitul ne di sensatia de contact en calitatile de neted 0i
de annmita consistenta; simtul thermic ne procura sensatia de.
anumIta temperatura ; gustul 01 mirosul, In acest cas, nu ne daa
sensatil specials (chart a este insipida 01 inodorft). Instrumente ea
lupa, microscopul, thermometrul, etc. Imping mal departe investigatia
simturilor.

Dar putem A provocam 0i alte sensatil. Ghemuese fia de

chfirtle salt o rap ; simtul awlultil 'mf va da, fn ambele castle,.
1) Gratie acesta asaociatil, evocarea uneia dintre BeneatiT adduce aminto pe cele l'alte

www.digibuc.ro

25

o sensatie de sunet cu calitAti speciale de intenshate, de infiltime;

de timbru. Pun in ap o bucati din fia de chrtie ; ea se umf16.,
se ImmOie dar nu se disolva. Apropil d3 o flacrft o alta bucatit
din Ma de chitrtie ; ea arde lssnd un reiduti negru de cfirbune
ai, daca urmiiresc aceste Incerciiri dupS, o anumit methods, ajung
cunosc compositia chimica.

Totalitatea acestor sensatii, cu calitti'e lor, ne dau notiunea sau idea particular/ despre aceastei fle de chartie.
Asemenea exemplu aratft c ideile particulare aunt, de ordinar, hide complexe

Ideile particulare, care derivd din sensatiile pro-

duse de fiintele i de phenomenele naturei, sunt basele

cunoscintelor ornuldi i animalelor superire.
CAnd fiinta sau phenomenul interessezei subsistenta individuluI subject sau perpetuarea specieI sale,
ideile particulare capt un caracter affectiv sau erno-

tiv, care nu depinde de rationarnent. Dup cum fiinta

sau phenornenul sunt favorabile sau defavorabile, utile
sau vAtrnAtre subjectulul, ideile particulare sunt, pen.
tru dnsul, pleicute sau nepleicute.
A0a, de exemplu, un cAine flmAnd, care remAne

indifferent fai de o bucat de lernn sau de park

sirnte, incontestabil, o re-care plAcere cAnd vede o bucata de carne. Un orn, care privesce calm pe un alt orn,
chiar bine fcut ca Apollon, se simte agreabil miscat la

vederea uneI femei frumse. Un cal care trece linitit

de lAnga un cAine, este coprins de grz cAnd zresce
un lup.

Elementul ernotiv al acestor idel particulare se

manifest sub form de attracrie, de dorizzO, de tre-

buintei, sau din contr, sub acea de repulsie, de scarbei,

de spaimil 2).

1) Pauleeco. La mthode de la physiologie ou mthode exprimentale Journal de m61icine interne, Paris, 1902.
2) Din tweet element emotiv decurgo apprefierea avantagielor sau a

www.digibuc.ro

26

b) Reactil consciente instinctive. Ideile particulare neemotive,adic determinate de fiinte sau de phenomene indifferente pentru individul subject,nu provc reactiI.

Din contr ideile particulare emotive sunt urmate

de reactii care consist in o tendint sau impulsiune,
adessea neresistibil, sub influenta creia fiinta indeplinesce acte complexe, coordonate in vederea unul scop
util, scop pe care insii '1 ignorz.

Ca *i ideile particulare care le provc, aceste

reactif sunt consciente i presint, de cele mal multe

orl, un caracter emotiv care se traduce prin un sentiment maI mult sau mai puin viu de pleicere sau de
nepleicere, dup cum elementul emotiv al ideeI particulare este satisfcut sau contrariat.
0 idee particulard emotiv, impreun cu reactia
emotiv care 'I urmzii, formz un tot pe care '1 vom
numi act instinctiv sau instinct ').

Distingem trel categoriI de instincte, dup cum

ele se rapport, de alt-fel ca tte phenomenele de
relatie, la nutritia, la aprarea, sau la reproductia fiinteI vietuitre.

1 Iat un exemplu de instinct in rapport cu nu-

tritia : Omul i animalele superire simt trebuinta d'a

lua alimente i beuturi (frne i sete) i sciu s allget
pe cele ce le sunt necesare ; ele se suppun impulsiel
perioulelor situatid fn care se afIN flints, appretiere admirabilli prin rapiditatea i prin exactitatea
ou atIt mai minunatI, ou efit nu este rationafii.
Cunoscinta ce avem despre lume coprindo o parte astir:tatted', indo
pendent11 de rationament.

1) Am socotit ott este necesar s conservlm numirile de acts insttnefide, reflexe, a:dusters, numirT consecrate de usagiu ; dar, vom fnceroa 5g le
precis/1m fnsemnarea care, cu ttil Intrebuintarea lor ourentN, a rmas destul
do vagN.

www.digibuc.ro

27

d'a intveduce aceste alimente in tubul Tor digestiv i

incrcA pleicere sau suferintei dup cum trebuinta lor
este, sau nu, satisfcut.
Remarcatl, Domnilor, facultatea d'a allege sau d'a
appretia calitatea alimentelor, in virtutea creia fiinta
distinge in mod nerationat, printre multimea corpurilor de tot felul ce o incongiur, pe acele care contin
substantele indispensabile- nutritieI sale. SA se ofere
unuI aline insetat diverse licide transparente apA, alcool, ether, glycerinA, etc. ; animalul nu va bea de cAt
apii care Oeste, dintre terte aceste substante, singura de
care organismul seu are trebuint.
Acst admirabilA appretiere se produce nu numal in cea ce privesce calitatea, ci in cea ce privesce cantitatea alirnentelor. Ast-fel cinele va bea atAta
apA cAtA este necessarA organismulul seu, si niel maT
multA, nicl mal puinA.

20 Instinctul de aperare se manifestA prin repulschrbA, temere, spaimA, grzA chiar, cu appretiere
nerationatei a pericululul, cu impulsiune neresistibilli
d'a fugi si anxietate in cas de impedicare.

Frica iepurelui si a omulul sunt exemple asupra

cArora ar fi sup erfluil sA mal insist O.

30 Instinctele in rapport cu reproductia se manifestA prin attractia intre flinte de acea0' specie dar
de sex differit ; prin allegerea nerationat a individului care se appropie mal mult de typul ideal al specieI (frumusete), in scopul, ignorat, d'a conserva
perpetua acest typ specific (selectie sexualA2); prin do1) In aods' categorie de instincte, intra, dupa Wirerea nstrli, i unele
aote (considerate In general oa reflexe), precum inchiderea conscienta a pled.

polor nand un object ameninta d'a rani oohiul, retragerea conscienta a until
mernbru nand a lust attins au un corp (laid, etc.

2) Panlesen.

Generatia spontaned i Darwinismul, etc., In Spitalul

Decembre, 1902.

www.digibuc.ro

28

rin(a si trebuin(a imperis de a se uni cu fiintio alls

(amor sexual); in fine prin impulsiunea neresistibilA.
de a indeplini actele reproductre care sunt insotite de
o vie placere (voluptate).
De instinctul reproductiel se lg ai iubirea materna.
Iat un exemplu :

Passrea simte, la un moment dat, trebuinta d'a

construi un cuib ai scie frte bine s5. distinga,
deai
in mod nerationat,
materialele care sunt propice
acestel lucriiri. Sub influenta und iinpulsii imperise,
fdr
ea aaz aceste materiale cu o art desAvArait,
s'o fi invtat'o,
ai,
deai probabil nici nu lAnuesce
nfcar eft' acest cuib va servi pentru a contine oule pe
care incil nu le-a ouat i, mal titrziu, micii puiaorl ce
vor eai din ele, '1 construesce perfect adaptat la
aceste usagil. Apoi, dup ouare, o nota impulsie o silesce s clociasc oule ptinfi la eairea puilor. In urm,
impulsiunea se transform ai oblig passrea s caute
ai. s adduc nouilor-nAscuti hrana de care au trebuint,
pftn in momentul cnd se vor putea duce s'o
caute ei inaial. Si, cum aceste mici flinte, plpAnde sunt
incapabile d'a se apra, in contra numeroailor inimici,
o impulsie nerationatl d'a '1 protegia, chiar cu pretul
vietei sale, se desvolt la pass6rea mam.
Remarcati, Domnilor, c tte aceste acte, deai con-

sciente, au o finalitate pe care passgrea o ignora.

Nu voi face de cAt s mentionez instinctul familial si instinctul social, care are legturI cu cel precedent, ai care se observ la un mare numr de animale.

Domnilor, 'mi pare rtt ca, din causa timpultff

sunt obligat s tree repede peste aceste
atat de frumse, c atting sublimul. Instinctele
sunt nisce adevrate minuni, in facia arora omul, care
ivoiesce s reflecteze, se simte adnc miacat. Nu este
re o minune faptul cii actele instinctive sunt realisate,
limitat,

www.digibuc.ro

29

cu o indemnare ai cu o precisie inimaginabile,

fr invetdturd prealabilel?') Nu este re o alt minune faptul ca scopul util, cruia sunt perfect adaptate
actele instinctive, n'a fost conceput de ciltre flinta care
le executk ccI deinsa ignorati in mod absolut?

In resumat, instinctele sunt, ca ai reflexele,

acte care se indeplinesc in vederea subsistentei individului sau a perpetOrel specieI, acte remarcabile prin
uniformitatea lor la acelaal individ ai in aceaai specie
Dar, contrar reflexelor, instinctele sunt consciente ; fiinta are consciinta de indeplinirea lor, insii nu le scie
scopul, pe cnd ea ignore'zil atilt existenta ct ai scopul actelor reflexe 2).

Instinctele existil la tte fiintele superire ai jc

un rol atat de important ck afar de reflexe, tte

actele acestor fiinte stint de naturit instinctiv. Mia,

de exemplu, cftinele latrk mnnck bea, se culcii, copulz... pentru ca simte trebuintii, adeca in virtutea
unul instinct.
1) Apia, de exemplu, o paspare, nscut i mama/ tn colivie, pus&
in urma, In libertate,
construiasol un cuib identio ou aoel al
va sot
passarilor de specie sa,
fr totug fl assistat vre-o data la faceroa unu/
assemenea cuib.
0 MINN( mama va()And pe noul eau nascut,
pus pentru prima ra
la sin,
sugAnd In mod pmfect, 'mY ioea mirata: Dine l'a tnvatat acAsta"?
Mecaniamul producerel actelor instinctive este deoT anterior expel-tentel pi independent de clAnsa. Jill p;re a fl time/scut pi, ca acel al reflexelor, legat, 'Ana la un Are-care punct, de disposifiT organico stabilito de la Inceput2) Afara do refiexele inconsciente pi de instinctele consciente, exista
acte care par cif fin, In acelap1 timp, pi de reflex() pi de instincts.
Impresil inconsciente pot determina reactiT oonsoiente ca, de exemplu, mipoarile respiratre. Invers, sensatiT, 7- ea vederea sau mirosul ulna bunag de oarne, pot provoca reactit inconsciente, ca afluxul de suo gastric
in s+omac. (Pavlow).
In realitate aceste ante Bunt reflexe; Iced, din impressia sau reactia
a resultat influx nervos zare s'a propagat pftnii la creer pi a desceptat consciinfa- De alt-fel ele differli de instincte prin absenta caracterulu'i emotiv.

www.digibuc.ro

30

Aprpe acelasIlucru se pte dice i despre om, ale

cardi acte, afar% de cele reflexe si voluntare, infra
tte in categoria instinctelor.
20 Acte voluntare

a) Idel abstracte si generale, judecdri, rationa-

mente. La animale, idea este intotd'a-una particulara ;

ele cunosc cutare finta sau cutare phenomen.
Omul,
ca si animalele,
are idel particulare ;

dar, el posseda facultatea d'a da la o parte, d'a face

abstracrie de una sau de mal multe sensatil sau calitatl

de sensatil care constituesc idea particulara si de a nu
retine de cAt unele dintre ele,
differite dupa punctul de vedere de unde le privesce. Asia, de exemplu,
fai de acsta fie de chArtie, un chitnist va tace abstractie de diversele sensatir (visualk tactilk thermick
auditiva) si de calitatile lor si nu va retine de eta corn-

posrtia chimica.; pentru ansul, acst fie de chrtie nu este de art un compus de carbon, oxygen si hydrogen, combinate in anumite proportiI.

Ast-fel, din idea particulara de aceast foie de

deriva notiunea de chrtie care este o idee abstractd.

Aflfindu-se in possessia unei ideI abstracte, omul
o generalisdza. In exemplul nostru, chimistul va attribui tutulor foilor de chArtie compositia chimica a aceleia pe care a analysat'o. 1)
Ori-ce idee abstractei este in acelasI timp si geneTalei 2).
1) Generalisatia p6te fi o oausA de orrre ; ea trebuo BA 11J fn totd'auna controlatA de experientit.
2) Omul represintA ideile abstracte $ i generale prin semne conventiomole oare aunt ouvintele vorbite eau scrlse.

Singur omul possedd un limbagiu, care presuppune faoultatea d'a ab.strage i d'a generalise ideile.

www.digibuc.ro

31

Omul, associaz intre ele ideile abstracte si generale si construesce judecari i rationamente cu ajutorul cilrora,
basat pe principiul de causalitate,9
plecand de la cunoscut, el descoper necunoscutul, ple-

card de la fiinte si de la phenornene se inaltt la cause

si la legi 2), de unde deduce consecinte.

Or, a abstrage si a generalisa ideile, a le associa

in rationamente pentru a se .ridica, de la fiinte si de la
lapte, la cause si la legl, este a face sciintei.
Singur, dintre tte animalele superire, ornul face
sciint. Acesta este caracterul su distinctiv; ast-fel
l'am putea defini dicnd omul este un animal sciintifico.

b) ReactiI voluntare.Ideile abstracte si generale,

dispuse in judecri i rationarnente, provoc reactif,
ca i impresiile, sensatiile i ideele particulare.
Un rationament, impreun cu reactia care 'I urmz, formz un tot pe care '1 vom numi act voluntar.
Actele voluntare, care sunt apanagiul exclusiv al
omuluI,
se indeplinesc in totd'a-una,
ca si instinc-

in vederea unuI scop util; dar ele au o finalitate conscienta: omul care le executd cumisce scopul
lor,
pe care, une-orl,l'a conceput el insusI, pe cand
tele,

el ignorz scopul instinctelor.

Asia, de ex6mplu, ornul face act de voint cand,

sciind cd saccharul, ca hydrat de carbon, este necesar

nutritiei cellulelor sale,
'1 introduce in regirnul s6u
alimentar ; pe cat vreme copilul caut instinctiv buctile de sacchar al caror gust dulce '1 este plcut ; el nu
scie el organismul s&u are trebuint de hydrati de carbune si nu cunsce scopul physiologic al actuluI, pe.
care '1 execut de plcere sau de trebuint.
1)

Nimio nu se face Mr

base sciinteT omenesclf,

o cam/ proportionatd". Aoest principle,.

este subletelles fa t6te rationamentele

2) Paulesco. La methode de la physiologie eto., in Journal de Hainterns, Paris, 1902.

www.digibuc.ro

32

De assemenea, mritiu1 omuluI care, dupa rationament, doresce s fundeze o familie, este un act voluntar ; pe cnd unirea sexual a animalelor, comandata de o trebuinta, este un act instinctiv cu finalitate
inconscient-A.

In aeeste exemple se vede omul clutand, cu scire,

implinirea finalittei sale physiologice (subsistenta individuluI i perpetuarea speciel) i transformnd acte instinctive in acte voluntare. 1)

Omul pte Inca, in virtutea unul rationarnent, sd

resiste, 'Ana la tin re-care punct, impulsiilor instinctive. Dar, acst putere inhibitre este limitata ; ea are
actiune numal atAt timp ct individul nu incrc vreun rise serios i dispare indat ce existenta acestuia
.este ameuintat. Nu se pte lupta multa vreme in contra
impulsiei de a mfmca qi mai alles de a bea i, in fayia
pericululul d'a se inneca sau d'a arde de viu, nu este
vointil care s resiste. 2)
Dar, dac vointa inhibitre are aqia de puind in-

fluenta asupra instinctelor in rapport cu conservarea

individulul, actiunea sa este mai efficace asupra instinctelor relative la perpetuarea specief; exist& inteadever,
ast-41, mii de meni i de fema care, in virtutea unel
1) Daoll, une-off, aotele voluntare sunt tn desamord ou scopul physiologic al omuluT, cause esto ignoranta acestuT soop superior, o passiune sau
un rationament defeetuoa. Ast-fel aunt 6menT,
din nenorooire prea numerooY,
oari se for6z, fn mod criminal older, el Impedice realisarea seepuluf aotelor generatiei,
plAcerea instinctivg flind pentru dflnoiT ca oi pantru bestiT, ucul mobil al aoestor aote,
Dintre Vote reactiile, singure aotele voluntare pot 11 fn deem:word ou
scopul physiologic al flinte'f care le exeoutg ; i aasta probla el singure ele
aunt libere.
2) Vointa n'are actiune asupra reflexelor inoonsoiente oi n'aro de cat o
131abil &Latium asupra reflexelor consoiente. Ea nu 'Ate el modifioe, de exammioogrile oi secreliile stomaouluT ; ea nu p6te eg 1mpedioe apropierea

spasmodiog a ple6pelor, and un oorp strein a attine cornea ; ea nu p6te sg

-opflsog, do cat pentru sourt timp, miootri'e respiratifore.

www.digibuc.ro

33

ideT de ordine religis, pstrz in moc.1 scrupulos

castitatea.

Acdsta putere inhibitre a rationarnentelor are si

ea causa sa final. Scopul ei este d'a regula, d'a modera
unele impulsil instinctive care, une-off, sub influente diverse, devin excessive si deviaza sau '0 depasesc destinarea lor natural-a. Dack in assemenea conditil, puterea inhibitre a vointeT este silibit, impulsiele devin
predominente si constituesc .cea ce se chiama passiuni
(ex. : betia, facomia, libertinagiul, etc.)

Pe lang actele voluntare, care complectz sau

care inhib instinctele, mai sunt si acte voluntare independinte de instincte, i in care omul, in urma until
rationament, urmresce un scop pe care l'a conceput
el insusi. Se pte ()ice c tte operile sciintifice, artistice, industriale, nu sunt de cat effecte ale unor assemenea a cte voluntare.

Actele voluntare sunt consciente ; dar, repetate de

multe ori, ele pot deveni inconsciente1). Acest lucru

se petrece, de exemplu, cu miscrile scrierei.
1) Din faptul og actele voluntare, repetato, pot deveni inconscionte,uniT autorT au conohis cg instinctele nu sent de cilt ante voluntare care, fa
urma repetitieT si a obicinuinta, au deveuit (nconsofente 0 stint ast-fel transmise .prin hereditate.
Dar, maT ntAiti, contrar color spuse de ace0( autorT, actele instinctive sent consciente; ces ce este inconecient este scopul lor. Autoril, de care
.este vorba, au confundat deul oonsoiinla actuluT ou acea a soopuluT actulut
.ApoT, ar trebui eg so admittl,
ceace este inadmissibil,
cg, la -un
moment dat, ilinple au avut depling consciintg de trebuinfele /or physiolo-giee, atilt do multe 0 do complicate, i cl actele lur, atunci pline do o minunatg Intelepoiuno, au retrogradat si au devenit automatice.
Iatg un exemplu remarcabil care demonstrit pAng la evidentg inadmis,
sibilitatea uneT asemenoa pgreff,
exemplu pe care '1 tmprumut until ad.
mirabil observator, distinsul naturalist Trances, J. H. Fabre, (Souvenirs entomologiques, 2 bum srie Paris, Delagrave).
Larva unuT hymenopter, Ammophiles, trebue eg fM hriinitA ou fessu-

www.digibuc.ro

34

In resumat, actele voluntare sunt un fel de conzpli-

mente ale actelor instinctive. Finalitatea instinctelor

(subsistenta individului i perpetuarea speciei), pe care
aia,
o impirt4esc actele voluntare, a lost, ca sa
itnpusii omului i nu s'a lssat vointei sale de cAt facultatea de a modera unele impulsil instinctive deviate
de la scopul lor, i initiativa cator-va acte din care au.
resultat operile de sciint, de artii, de industrie,opere,

frd contestare, utile bunului traiu al individuldi, dar de

o importantd physiologicii cu totul secundar.

cu ignoranta sa, de care cu greu

De alt-fel,
d sma, i cu modul seu prea adesse-ori deffectuos d'a
omnl n'ar fi putut interveni in acte de o derationa
licatet i de o finalitate atilt de minunateptArd s produc desordinile cele mai grave.

reactil),
Diverse le acte (compuse din impressil
nu
careconstituesc phenomenele vitale de relatie,
sunt de cat nisce mutri de energie i de materie, identice, in fond, cu cele ce constituesc phenomenele naturei brute. Dar, ele differ de acestea prin faptul cA tte,
tu.ile vil ale unel marY omidT. De aci urm6z11 o dublit necessitate pentru insect: de a conserva omida vie i, In acelao timp, d'a o face immobila pentru
oa, prin mioarile el, sa nu p6t1i adduce viltamare larvet Ammophiles trebue
deel aol Ott( paralysa prada, faril sa o om6re ; pentru acasta 'T trebue,
nid mal mult niol maT puoin,
sa supprime tog oentri nervool multipli
earl presid la mioarife ornidol. i Inteadevar, '1 vedem Infigind aeul eau, fn
oorpul omidel, pe linia mediana a fetol vontrale, In noise puncte (Warne i, la
Ile care data, el distruge unul din acestl eentri nervool. Acsta operatic) este
ded condusa ou o Indemdnare l ell o preoisie extraordinard.
Or, 'conform opiniel autorilor despre care e vorba, ar trebui sa se admitta ca, la Inoeput, Ammophiles a (innocent, nu numal anatomia oi topografla oentrilor nervool aY on:1'dd, dar oi rolul physiologic) al aoestor ganglionl
preeum oi effOotele distrugerel lor ; ar trebui sit se mal adrnitta ca aoest insect a avut, atuneT, cunosointa de trebuintele vitt6re ale larval sale, pe care
el nu o vede nid odata, odd mere In tot-d'a-una pe clud ea se aft/ Inca aseunsa In pament. Assemenea presuppunere feed estc abstain.

www.digibuc.ro

35

fr exceptie, presinti un caracter evichint de finalitate i se inliintuesc in o ordine dath, in vederea until
scop commun : conservarea individulta si perpetuarea
specief. Finalitatea constitue deci caracterul essential
si distinctiv al phenomenelor vitale de relatie.
Dar, in plus, aceste phenomene presint, une-ori,
calitatea d'a fi consciente, caracter absolut irreductibil la propriettile niaterieii energiei. ')
*

Observatia sciintifica arat crt fiintele vietuitre

presintii urmtrele caractere essentiale :

1 un corp protoplasmic format din una sau din

mal multe cellule, avnd o organisatie speciald si o evolutie correlativ cu reproductia ;

20 phenomene vitale de nutritie si de relatie.
Or, din cele ce ye spusel 01111 aeum resultil, in
mod evident 0', atilt organisatia si evolutia, ct si phenomenele vitale, se deosebese de actele si de phenome-

nele natura brute si de acele ale nature-i mrte numaI

prin faptul crt se indeplinesc fn vederea mutt scop coman: subsistenta indivpului si perpetuarea speciel.
Finalitated:inoiTzhologicei i physiologicii este cleci
nzarca distincTivet a fiintelor vietnitre.

1) Oonsoiinta este ptrceperea energiet

Or, energia,
cars n'aro de cat va singur atttibut, intensitatea,nu

pate aa se percpa ea Cinsag. (Ar fl un non-sons de a vice, do exemplu,

lumina, caldura, electricitatea, so percep ele ens6 .}1 ).
Materia,
element inert care este substiatul energiel,

il

nu possedl
alto attribute de cat po acele de mass& pi de intindere,
Priu urmare, earam.erul de consatintiir ca i acel do finatitate, nu fac
parte din domeniul naturi '1 brute.
3

www.digibuc.ro

LECTIA
Domnil or,

In lectia precedent:1 v'am expus resultatele obser-

vatiel fiintel vietuitre si am constatat impreun c

marca essential a vietel,

ceea ce distinge fiinta vietuitre de fiintele nevietuitre (brute sau mrte), este
finalitatea actelor morphologice si a phenomenelor physiologice.

Intrebarea nstrii,
care este causa vierei?,
pte acum fi precisatii i formulatil in modul urmtor :
physiolocare este causa finaliteirei morphologice
gice ce exista la fiin(ele vie(uitre?

AstA-41 vom incerca srt implinim a duoa parte a

sarcinel ce ne am luat, de a cguta solutia problemel

vieteI:

a) vom face hypothese,

adec votn allege termenI de comparatie convenabill pentru a putea, prin
1) Lectie llcutI la Facultatea de Medicing din Bucureci in diva do
16 Februarie, 1903.

www.digibuc.ro

38

analogie, 8 descoperim o caus plausibir caracterului

distinctiv al fiintelor vietuitre ;
b) vom verifica, apoi, in mod experimental, realitatea acesteI cause.
II

HYPOTHESE $1 VERIFICATII EXPERIMENTALE

Inainte d'a ye' expune hypothesele care r6spund la
intrebarea nstrii, sa'mI datI voie 84 v adduc a minte
regulele metlzodel experimentale, cu ajutorul cAreia
omul de sciintii pte sa se ridice, de la effecte, la cause.
Cilnd este vorba d'a afla causa, necunoscut, a uneI
fiinte, a unuI act sau a unul phenomen A, savantul pro-

cede in modul urmtor: el allege printre flintele, actele si phenornenele, ale caror cause 'I sunt cunoscute,
pe acela B care, prin caracterele sale, se apropie mai
mult de A, i conchide c causa lul A trebue s fie analogd cu causa cunoscut a lui B.
Conclusia unui assemenea rationament prin ana-

logie constitue o hypothesa.

Savantul este dator s suppunii hypothesa contro-

lulta experimental, cci o hypothesd, neverificatd de

experienp, nu pte sd fie admisd in sciintd);.
Totusi sunt hypothese a cAror demonstratie experimentalil este impossibild.... Sciinta tolerdzA ast-fel de
hypothese cu conditia ca ele sit nu fie in contraclic(ie
cu niei un fapt bine stabilit.1)
1) Paulesco. Method's de la physiologic' ou method's experimentale, in

Journal de Md. int., Paris 1902.

www.digibuc.ro

39

A.

HYPOTHESA MATERIALISTA

Dintre hypothesele care au pretentia d'a resolva

problema vietel, singur hypothesa materialistd se bucur astd-cji de favrea maref majorittl a menilor de
sciint5.

Iat rationanzentul prin analogie care 'i-a dat nascere.

Se compar fiintele vietuitre cu corpurile brute.

Corpurile brute presina o re-care activitate; or,
ele sunt constituite de materie si de energie; materia
find, prin definitie, inert, causa unica si exclusivA a
activitatel lor nu pte fi de cftt energia.
Fiintele vietuitre au si ele o activitate proprie,

iar corpurile lor sunt constituite,

ca si corpurile

de materie si de energie ; or, investigatia simturilor nu descoper la aceste flinte nici un alt agent
afar de energie ; decI, energia physicA este causa unica
si exclusiv a activiatel fiintelor vietuitre, cu alte
cuvinte, energia physicti este causa
Acsta este hypothesa materialist modern, redusa la liniile el fundamentale.
brute,

Trebue s vg fac s rernarcati, immediat, ca hypothesa materialista nu respunde la intrebarea nstrii,

a ea este chiar afar% din cestiune.
Inteadevr, ceea ce noi cAutm s descoperim este
causa finaliteger morphologice si physiologice constatattt la flintele vietuitre, cci finalitatea, duprt cum
am spus si repetat,este singurul caracter distinctiv al
acestor fiinte.

Or, materialistii reaping a priori ori ce idee de

www.digibuc.ro

40

finalitate : in naturei, (pc ei nu existei cause finale,

ci nurnat cause efficiente.
Acst affirmatie este contradisa de resultatele observatiei sciintifice, fiieutd Mr% parti pris (v. Lectia I)

cAcI nu existil un singur organ, cellular sau individual, care ss nu fie construit in vederea unel functii,

pe care o va exercita
cilcI nu exista un singur phenornen vital, cellular sau individual, care sil nu
se indeplinscrt in vederea unui scop determinat.
Actele morphologice si phenoinenele physiologice
nu sunt, in fond, de cat nisce mutatiI de energie si de ma-

terie, care nu se disting de acele ale naturei brute, de

ct prin finalitatea lor (v. Lectia I). Este evident
daca li se ngA caracterul de finalitate, adec dacA, in
mod arbitrar, se supprimii singura lor treisurii clistinctivei, actele i phenomenele vitale sunt recluse,

fatal,

dar artificial,
la simple mutatii de energie si de materie, identice cu acele ale natureI brute.

Sciinta, ins, nu pte tolera o assemenea proce-

dare, cu ajutorul cdreia, netinAnd sma de caracterele

distinctive,
se pte identifica lucrurile cele maI disparate.

1) Cl. Bernard,
care mu e materialist,
pretinde a idea de Linen.
tate face parte nurnal din domeniul philosophiC, nu si din acel al sciinta.
,,Finalitatea,-4ice el,
nu esto o lege physiologicii, nu este o lege a nature);
cum cred unii philosophi; ea este, mai cu shed, o lege rationald a spiritulut
Physiologistul trebue sa se pgzsrd de a confunda scopul ou cause,
seepad, eoneeput in inteittgenfd, on anima effictentd, ears este in object". Leeons our lee phnomolnes de la vie, etc. Paris, 1885. p. 338, Edit, Bailliere).

Contrar pdreie aoestui illustru savant,

am demonstrat inteo lectie
anterierg (Definition de la physiologie, in Journal de Med. int., Paris, 15 Juillet 1901), a noliunea de causes nu este erperimentald ; ea i acca de acop
ea este metaphysic8. Inteadever, simturile nu percep de ctit phenomenele i modul lor de succesie,
lar nu relatiile de causalitate sau de finalitate, Aceste
(Mod notiunT sunt,
atilt una cdt Qi alta,
concepute fit intelligentif, si
ambele au aceleasi drepturi d'a fl primite in sciintd.

www.digibuc.ro

41

Dar, chiar negiind finalitatea biologieti, materialis-

tii nu au parvenit s restrne tte obstaculele care se

oppun stabilirei doctrinel lor. Itmne incil caracterul
de consciintet al unor fapte vitale,caracter pe care nu
mai pot s'l nege,
si care, ca $ i cel de finalitate, este
absolut irreductibil la proprietAtile energiei si ale materiel.
Inteadever, dupa cum am mai spus'o, energia possed un singur attribut, intensitatea,
iar materia

n'are de art pe cele de intindere si de massi f; aceste

trei attribute permit interpretarea tutulor phenomenelor

naturei brute.
Or, nici energia, nicl materia nu implied attributul de finalitate,--si hied si mai pucin pe acel de conscant(' 1 ; ele nu pot deci explica actele morphologice si
phenomenele physiologice ale fiintelor vietuitre.
In resumat, doctrina materialistif pccatuesce gray
in contra regulelor celor mai elementare ale logicel :
1 Ea este basatil pe o observatie facutei ca pre-

judecare, cci ea Inchide ochii in facia caracterulut

de finalitate, caracter distinctiv al faptelor vitale,
dar care nu convine materialistilor pentru simplul motiv cd,
nici mai mult nici mai puin, el le derilm
dogma.

2 Ea consista in o generalisatie, la natura vietuitire, a celor ce se petrec in natura neinsufletit, cu

alte cuvinte, in o identificare, in o confusie a fiintei vii
cu cadavrul s6u sau cu un corp brut, generalisatie
nejustificatei &Ad,
pentru trebuintele pricinei, s'a
despuiat, in mod arbitrar, faptele vitale de caracterul
lor essential, finalitatea.
30 Ea este resultatul unui rationament fals care
presuppune c, in natura nu exista nimic in afar de
cea ce cade direct sub simturile mstre. Or, se scie di
numai unele din formele energiei impressionz direct

www.digibuc.ro

42

asia cum o concep materialistil,

scapa actiunel lor directe.
40 Ea este incapabila d'a explica faptele vitale morsimturile 1) i chiar materia,

phologice si physiologice. Ast-fel, ea nu pte da sma

nici de formatia, dup un plan prestabilit, chiar de
la inceputul vietel, a unor organe care nu vor functiona de cat mai tardiu ; nici de evolutia care se ef-

fectuza in vederea reproductiei; nici de inlntuirea

sau coordinarea phenomenelor vitale in vederea uner
serii de scopurI, al caror termen ultim este subsistenta
individului si perpetuarea speciel.
mal puin ea este in stare d'a interpreta caracterul conscient al unor phenomene de relatie si faptele
admirabile, in legaturii cu acest caracter, pe care le am

studiat sub numele de acte instinctive si de acte voluntare.

Basati pe aceste motive, in numele logicei sciinrespingem, afar% din sciintil, doctrina materia-

tifice,

lista.

Suntem cu atat mai mult autorisati a o face, cu

cat, exarninand de aprpe acsta doctrin,

asia cum
este professat asta-di,
constatm c este basata numai pe analogii fortate i pe intrebuintarea unor numiri equivoce care spun mai mult ca laptele pe care le
represintil. (v. Appendice).

0 sclil philosophica, positivismul, are pretentia

sa oprsca pe om d'a se ridica deasupra investigatiei
simturilor; ea voesce s limiteze sciinta la operatia sa
preliminar, la observatie.
Dacii materialistii propriu-clisi refus de a admitte

N'avem simtur1 partioulare niol pentru electrioitate, nioY pentru mag-

netism, pe care nu le percepem de cAt shine and sunt transformate In vreuna din formele sensibile ale energieT, (mecania, thermicl, lumin6s11). v.
Paulesco. DAfinition de la physiologic; Journaf de med. int. Paris. 1900.

www.digibuc.ro

43

causele finale, positivitii merg maT departe si resping chiar causele efficiente. Pentru acesfT philosophi,
causele flintelor si ale phenomenelor ne stint inaccessibile si nicI nu trebue s le auts.im.
Intrga sciint, care nu este de cAt cunoscinta
prin cause, protestz in contra uneT assemenea assertil.
B.

HYP OTHESA ,,GENERATIA SPONTANEA".

Celebra hypothes 4is Generatia spontaneAD nu

este de eta un compliment al doctrinel materialiste,
compliment indispensabil, nscut din necessitatea abso-

lutrt, pentru acsta doctrin, de a resolva o mare dif-

ficultate, acea de a interpreta origina flintelor vietuitre.

fai de precedesAm fcut
acum duoT annT,
examenul critic al hypothesel Genesoril D-Vstr,
ratia spontane5.,
din punctul de vedere al methodei
experimentale ').
Nu voi mal reveni astA-dI asupra celor clise atunci.
/V16 voi multumi numaT s v' reamintesc, in ate-va cuvinte, fondul acestel hypothese conclusiele la care
ne-a condus discutia el critica.

Doctrina generatiel spontanee pretinde c fiintele

viquitre derivei din substanta brutel, in mod spontaneu, adic Mr% alt interventie de citt acea a energieT pe
care o posseda materia acesteT substante.

Or, impossibilitatea d'a face synthesa artificiald a

substantei vietuitre,si demonstratia irrefutabilfi a lui
Pasteur c, astA-4T, niel flintele vietuitre cele mai inferire nu se nase, in mod spontaneu, din substanta
1) Paulescu.
Generatia apontaned" i Darwinismul" faeig de methoda experhnentall. In Spit caul 1902.

www.digibuc.ro

-14

probezA, clar ca dioa, cri acst hypothesd nu

brut5,
este fundatil.

Neflind probat si neimplinind niel mricar sin-

gura conditie gratie areia ar fi putut fi tolerat,

adec d'a nu fi in contradicere cu niel un fapt bine stahypothesa generatiel spontanee trebue s fie
bilit,
respinsrt ea anti-sciintificii.>>1)

Faei de admirabila demonstratie criticii a lui Pasteur, care a expulsat Generatia spontaned pentru totd'auna din sciint, totit savantii s'au inclinat, chiar si
ceI materialisti 2).

Unul singur, totusi, E. von Haeckel (professor de

zoologie la universitatea din Iena) sustine incri i ast-d1
ac6st doctrinA condamnatil.
El affirmri cA, din combinatia fortuit a carbonu-

lui, cu azotul si cu elementele apel", a resultat o substanrci albuminoida, amorphrt, nedifferencian in protoplasmrt si nucleu. Pe acst substantri chirnicri, hypo-Pauleseu. Loc. cit.
2) Iata ce cic, In acesta privinta,

de curand timp,

duel physic-

logisef renumig

Hypothesa generaties spontanee a fiintei vietuitre... a fost successiv data &awl din tte cadrele olassifioatid. Historia sciintolor de observatie
este. -ensts'i historia perderilor fncercate do acsta doctrina. Pasteur 'ia dat
ultima lovitures aratand c microorganismele cele mai simple se suppun legeI
generale care voiesce ca fiinta vietuitre ea nu se formeze de cat prin filiadeca prin interventia untif organism viu preexistent".A. Dastre (professor de physiologic la facultatea de sciinte din Paris, membru al Academiel
de sciinte) fn La vie et la mort. 1904, p. 242.

Cuvntul generatie spontanea nu mal are de cat un interes historic.

Experiente simple si decisive au stabilit.... a, In conditiilo experimentale
ea nu se produce nicl-o-data".
cele ma diverse pe care le putem imagina,
Asta-cli (1904) nu mati este un singur physiologist care sit indriisnsca
ail misfile idea generatiei spontanee". Ch. Richet (professor de physiologie la
facultatea de medicina din Paris) fn Artie. Gnration spontane. Diction de
physiolog., 'P. VII, p. 73, 1905.

www.digibuc.ro

45

scms plus de faons, la rantheticA, el o tidied

gul de fiintit vietuitre si'i dii numele de Monera.
Monerele sunt, deci, dui:A Haeckel, flintele vietuitre care iau naseere prin generatie spontanec
care aDin nefericire, faptele experimentale,
d esse-ori causz supilrtre ineuraturi systemelor phivenir, si Inca de trei ori, s'a dea cele mai
losophice
tormale desmintirl fantasiei imaginative a WI Haeckel.
10 Notiunea de Monerei enthusiasmii pe savantii
materialisti care, in dorinta d'a 'I da o existentii realii,
criutaril s o descopere in natur.
In 1868, professorul T. Huxley annuni c a gasit, in fundul mrilor, sub forma unui mucus amorph,
monera ideal pe care o numi Bathybius si o dedicA lu
Haeckel (Bathybius Haeckeli).

Acest descoperire facu mare sgomot. Hypothesa

generatiel spontanee prim confirmatil ; dar, triumphul

seu fu de scurt durat. CAti-va anni mai tilrcliu (in

1879), Bathybius era renegat, in public, de dare insusi
Huxley 1) care '1 inventasse, si, in 1882, Milne-Edwards

'I dat lovitura de grati demonstrand, in faia Academiei de sciinte din Paris, O. cea ce tussesse luat drept
fiinta vietuitre primordialn, nu era de cAt nisce muco-

sitatI pe care le escretil buretil

i alte zoophyte and

sunt attinse eu instrumentele de peseuit.

2 Pe de alt parte, Haeckel, la rndul seu, descoperia si el monerele2)intr'un grup de fiinte unicellulare
care preau constituite numai de protoplasmA, Mr%
nucleu.

Dar, progressele technicei microscopice nu intitr1) Congreseut Associatiem britannice, tinut la Soheffleld.

2) E. iliteckel. Biologische Studien. I fasc. Studien ueber Atoneror

und andere Irotisten, Leipzig, 1870.

www.digibuc.ro

46

considerate de
diarii a dernnstra c aceste cellule,
Haecket ca lipsite de nucleu, posed in realitate un
nucleu si &A, in naturk nu existil cellul fdret nueleu1).

Monera nu este deci de cat o fliat fictiv,

1) Iatd, In acstd privintd, duod indrturii autorisate i irrecusabile :

Nueleul este el 6re un organ ind:sponsabil fie-Wei cellale Acum

ctl-va anni, assemenea cestiune nu fncurca aturif de puein. Insufficienta
vechilor methode do observatie, nepermitand descoperirea presentei nueleulei tu tte organismele inferidre, se admittea cd existd, duod specii de eellule,
unele simple, constituite nurnal din o pdrtieicd de protoplasmd, altole, mai complexe, in care se formzd un organ special, nucleul. Haeckel
nurnia ire cele d'ant6i cytode, iar formele lor vii itIonere ; celor-l'alte el le dedea nurnele de cellule sag cyte. De la acdstd epocd, starea cestiung s'a schimbat In mod essential. Gralie perfectiondreli instrumentelor de opticd si methodelor de coloratie, existentA organismelor fSrS nucleu esto pusd in discuti. La
numerse vegetale inferire (alge, ciuperci) qi la protozoarele considerate ca
Bind lipsite de nueleu (varnpyrelle. polythalame, myxomycete), se pte demonstra, MIA greutate, presenta nucleuldf. Cum, pe de altd parte, s'a probat a oul tnatur possedd si el un nucleu, putem dice cit, In tot regnul animal,

vu exista yid un exemplu sigur de celluld Ord nuclet1". Oscar Hertwin (professor si director al Institutuldi de Anatomie dela universitatea din
I3erlin) In La cellule et les tissue. Traci. Julln, Paris, 1894, p. 52.

Printre rhizopodele unicellulare, libere, asupra cdror cercettirile lui

l'ilax Schultze attrAssesserd attentia, Haeckel descoperi o IntrgS aerie in
care nu se vede nid o urind de nucleg si le dete numele de litonere, pentru
cS pdreag constituite din o simpld pdrtickd de protoplasnad s: representag,
ast fel, organismele cele Ira/ inferigre i crle mai simple ce so puteat imagina

TotusY, conceptia Monerelor, ea cellule lipsite de nucleg', se modified

mult cu progressele technicei microscopice a coloratiilor, astd-di atilt de

perfectionats. Gratie intrebuintrei nouilor methode do eoloratie, L.n numr
din co In co miff mare de organisme,
printre cele pe care Haeckel le descrissesse sub numele do Illonere,fu reounoscut ca avOnd caracterele de cellute nucleate; la multe dintre ele se drmonstra presenta unui mare numr
de mid nuclei vi Gruber descoperi specimeno la care substanta nucleard se
gseace Imprsciatd fn tt protoplasma, sub forma de nenumrate granulatii
extrem de midi. Ast-fel, numrul monerelor primitive se redusse din ce In ce
ma/ mult i eel cdrf-va representanti ai acestor organisme, earl' n'ag putut ft
suppus'f la nouT cercetri, taunt considerati astil-di, de care coi maT multi
observatori, ca fiind i de`nsiT cellule nucleate in care nutria insupictenta rexhilor methode a Jost cause necunseerel nueleilor,
dup (aim a'a

www.digibuc.ro

47

errre datorit insufficiente mijlcelor de observatie

de care s'a servit Haeckel.
Cu disparitia monerel se diritm intregul edificiu pecare Haeckel '1 zidise pe dnsa.

3 Cu tte acestea, Haeckel nu se d invins ; el gAsesce cu calle s sustin inc monera i generatia spon-

tane. El incrca ins de a lua cestia de pe terrilmul

experimental pentru a o transporta inteun trecut deprtat, adec in momentul apparitie prime fiinte viemanoper frte habil, cad, filtuitre pe pmnt,
cnd cu neputinta oti-ce control sciintifie, el 'mite s
permitt affirmrile cele mai arbitrare, fr temere
d'a fi desmintit. S, i, inteadever, el affirm, imperturba-

bil, c, daca generatia spontane nu se maI produce

ast-(11, ea a avut loc la incepat si a dat nascere unel
nionere primordiale din care au derivat ate celel'alte
fiinte vietuitre
Din nenorocire,

daca histologia arat c mo-

nera nu exist
physiologia probOzei impossibilitatea existentei ei la origina lame vietaitre.
Este demonstrat sciintificesce c ori-ce flint vie-

tuitre se nutresce cu tre feluri de substante: minerale, azotate i hydrocarbonate.

Este, de assemenea, demonstrat seiintifieesce,

numal plantele vercil pot, gratie chlorophyllei, utilistmd energia solar, s descompun acidul carbonic
din aer, s fixeze carbonul si s '1 combine cu elementele apei, pentru a forma hydrarii de carbon.
plat si ou cele oe se scie acum et( possed nuclei".., nAst-fel, dupit starea acpe
tualg a cunoscintelor, se pare a, printre organismelo caro trge4c
pgmGut, nu existii Mel o celulii oars
nu presinte o diferenciare de &nod
substante qi elf ori-ce oellula possedh, prin urimue pe 111-igit protoplasmg,

un nucteu".Max Verworn (professor de physiologie la Universitatea din

Iena, actualmente la cea din Gmttingen/ in Physiologic gnErale. Traci.
lition, Paris, 1900 peg. 77-79.

www.digibuc.ro

48

Prin urmare, nunzai plantele vercy,

sau, in general, flintele vietuitre care posseda o substantA differenciatA avnd proprietati analge cu acele ale chlorophylleI1), pot subsista prin ele insci* .9,i pot face faciA
-tutul or necessitAtilor lor, fabricandu-si, eu substante inorganice, alimentele de care au trebuinta pentru a trdi
si pentru a se reproduce. Se scie, de alt-fel, cA fiintele
cu protoplasma incolorA (microbi, ciupercl, animale)

stint absolut incapabile de a subsista prin ele nsi, i

utiliseazA, pentru nutritia lor, hydratii de carbon formati de vegetalele vercli 2).

Este evident cA, in assernenea conditiI, hypothesa

Monerei lui Haeckel devine impossibilA de sustinut.

Cum a putut acea massa de substanta albumino-

idA amorphA sA subsiste prin ea insAsi?

Cum a putut monera incolorri, lipsitA de ehloro-

srt-si fabrice hydratii de carbon si, in general, substantele organice absolut necessare nutritiei el?
Este usor d'a imagina o flinta fArA organisatie, o
substantA muciformii f r structura.
Dar, cAnd este vorba d'a face, din aceastA massA
amorphA, o flint vietuitre, physiologia protestzci. Intr'adever, ori-ce fiint vietuitre trebue sA presinte,
pe lAnga organisatie,
phenomene de nutritie si de
relatie cu finalitate immanentil; ea trebue sa aib, incA,
proprietatea d'a se reproduce.
phyllA,

Orl-cAt de simplA ar fi o fiintA,

din punctul de
vedere morphologic, ea este, din punctul de vedere
physiologic,
tot atAt de complicatA ca si flints supe-

I) Fermentil nitrifiantl ai lul Winogradaki intr, probsbiI, In ac6stA

categoric de Ili* vietuitre.
2) Dace ar trebui el emittem o pArere asupra primal Sint() vietuitro
applrutal po plment, am ()ice, tinflnd socotla de faptelo bine stabilite de sciinfo experimentall: Mop: viefuitre primordiala a Jost o pfanta verde.

www.digibuc.ro

49

rir cea mai perfect, cci phenonzenele vitale stint

aceleasi la tte fiinfele viefaitre. (v. Lectia I-a).
*

Materialismul nu este deci de cat un tessut de

errori.

ce e mai mult, .errrea materialist este

departe d'a fi inoffensiv ; ea este o doctrin fctre

de-reu i, printre relele ce causz, eel mai mic este ch"
impedicei progressul seiintei
Negnd causele finale,
i chiar causele efficiente,
i affirmnd a
priori identitatea intre corpurile brute i flintele
acst doctrinii diminati horizontal investigafie1 sciinfifiee ; ea astupil ochii cercettorilor i 'I in&mat la trndvie.
Suntem datori, deci, d'a -combatte, din tte puterile, materialismul. Sper, de alt-fel, c discutia de faciii
l'a sdruncinat in deajuns pentru ca s nu pt srt se
mai ridice vre-o-dat in spiritul D-Vstr.

www.digibuc.ro

Appendiee.
In o publicatie recent, La vie et la mort (1901), un maestru al
physiologiel, D. A. Dastre din Paris (membru al Academiel de Sciinte, professor la FacuItatea de Sciin e, etc.) a reunit, expunndule in mod admirabil, nhce nouf i importante probe ale materialismuluf modern.

A face examenul critic al argumentatief distinsulul professor

de la Sorbonna este a urmari, pan& la capat, aceasta doctrin fu.
nesta

I.

Observatia arat cii, corpul orl-caref ante vietuitre este consti-

tuit de

protoplasma qi

este format de una sau de mal multe cellulo

(v. Lectia I).

D. Dastre recunsce c phendmenele vietel nu se observa de

cat In protoplasma organisata avand forma de cellula, nu&eata ;
totusl el adaoga : Daca aceste legi ar fi absolute, rhea, ar fi adoverat c viata nu este possibill de cat In i prin protoplasma albuminsa, de cat In i prin
problema vieWi materiel ar fi
resolvata in mod negativ" (p. 248).

Apol, pentru a slbi caracternl absolut al acestor leg!, el invoch

urmtrea exceptie : Experientele de merotomie, adeca de amputa4

www.digibuc.ro

52

tie.. demonstrz& necessitatea presentel corpului ce'lular si a nuc'eului, cu alte cuvinte, intregimea celluler. Dar, ele mai arat el, In
lipsa acestel Intregiml, marten nu vine immediat. 0 patte din actele vitale continu s se produc In protoplasma anucleatk in cellula mutilatk incomplect" (p. 249).

Dac examinrim cu attentie faptele ce constituese acst& pretins&

exce.ptie, constatm eh fragmentul de cellulk lipsit de nucleu, nu

mal possed facultatea d'a cresce i d'a se immulti i, In general, nu
mal presintrt nici unul din actele morphologice co caracteris& viata ;
iar phenomenele "care se mal produc Intr'nsull), nu durz de ct puin limp si nu intarliaz d'a Inceta definitiv. Mrtea, intotd' auna fatalk
de i nu este immediatk este totu9i frte repede qi este urmat de desintegrarea fragmentului protoplasmic.
Prin urmare,
un act vital propria-dis nu continua' sei se producli
in protoplasma anucleatd ca in cellula comp'ecta.
In resumat,
departe d'a infirma legile unittei chimice i ale ufaptele invocate de
nittei morphologice ale fiintelor vietuitre,

D. Dastre le confirm& In mod strlucit. Imprumutnd expressiele

D-sale putem lice : viata nu este possibild de ciit in 9i prin protoplasma,
de cdt in Si prin celluld

aia c problema vieta materiei este resols.atd in

mod negativ.

II

ObservaUa aratrt c fiinta vietuitre, pus Intr'un media convenabil,

transform substantele alimentare (hydrocarbonate, azotate, grasse)
conlinute In acest media i le face absorbabile ; in urnart, ea le
assimilz,
adecrt le face assemenea cu substantele ce intr in constitutia corpului s69.
le incorporzei 1 cresce ; ea dobndesce, ast-fel,
o former specified i are facultatea d'a
cicatrisa ranile (v. Lectia a).

Iat& un anumit num6r de caractere ce par a fi propril fiintelor

vietuitre.

1) MiscArI correlative consumarg reservelor nutritive continute n acel frag.

ment, fn momentul segmentiii (A, dar care nu se mal pot refnnoi.

www.digibuc.ro

53
Catusl-de puin, rspunde D. Dastre. Exist& corpurl brute, si
anume cristallele, care possed bate aceste propriettl. Inteadev6r, pus
intr'un medri7 de culturei convenabil, adeca in

solutia substanteI sale,

.acest germen (cristallin) se desvoltei. El assimilzei materia disolvat6,

'I incorporzti particulele el, cresce conservndu's1 forma, realistIod

un typ sa o varietate a typulur specific" (p. 282). Ce e mat mult,

cristalele, s& le dicem individiT cristallinl, arati aceasl aptitudine (ca i fiintele vietuitre) a'0 repara mutilatiele" (p. 279).
0 analogic) perfectA" existA, doe", din acest punct de vedere, Intro fiintele vietmitdre si corpurile brute.

Cu tOte astea, dac& cine-va nu so multumesce cu resultatele uneI

observatiI superficiale, constat& immediat c& analogia perfectet nu este
real& ci consist& numal In darea arbitrarei a aceluias'i nume la lucrurt
cu totul differite:

1. D. Dastre numesce "mediu de culture al unuI corp brut, o solua acelul corp.
Or, o solutie este constituiti. din moleculele corpulul disolvat, desag egate si amestecate eu moleculele licidulul disolvant.
Cand corpul disolvat cristalliscii, moleculele Jul se agregei din no
fr& s i schimbe natura.
Prin urmare, sub form& de cristal i sub form& de solutie event
-aceasi substantd ale carei molecule sunt agregate sag desegregate.
Din contra, c&nd un n icrob este pus Intr'un mediu de cultura, el
au B3 multumesce numat s& addune la suprafaia sa moleculele acestuI mediu ; el le suppune la o elaboratie Mile complex& si le
transform& in proPria sa substantg, care este cu totul differiter de
acea a mediulul. ').
Nu exist& tied nicl o analogic> lntre un cristal i un microb,
lntre o solutie i un mediu de culturd.
tie

2. Formarea cristallelor este, de asemenea, decorat de D. Dastre

cu numele de assimilatib" si de crescere".
1) Se scie cifPasteur $i devil sill au remoit sit facd ca anumig mierobi aS
-Wiased ai Si sa desvolto In mediuri formate numal de sdruil minerals citora le adiegad o Ore-care cantitate do hydra5 de carbon.

www.digibuc.ro

54
Un cristal este compus din prticele cristalline, agregate de molecule ale unel aceleasI substante chimice
Aceste prticele cristalline, homogene, se formzrt In mod isolat,
solutia concentrat a substantel chimice, prin juxtapunerea moleculelor
acestel substante ; la randul lor, ele se juxtapun, In o orientatie conperfect explicat prin adiunea exclusivii a fortelor phystant,
sico-chimice,
si din acst juxtapunere result cristalul.
Ce assemnare pote exista Intro acst juxtapunere mecanicl
care se gsesc formate,
de molecule si de particele cristalline,
i assimilatia fiintelor viduitre, adecrt transforgata, In so'utie,
marea, in protoplasm, a substantelor heterogene ale mediulul de
cu I turli ?

Ce rapport pte exista intro augmentarea volumulul unul crisprin juxtapunere de partic-le cristall ne, si crescerea fiintelor
tal,
vietuitre care se face pan mrirea cellulelor i prin Immultirea

mal cu sma and se scie c aceste cellule nasc unele din altele,
contrar prticelelor cristalline, care apar in mod isolat In sanul
solutiei.

Nu este cu putintli s se dea acela0 nume la fapte atat de disparate.

30 . S trecem acum la cicatrisafia" muti'atielor cristallelor.

Pasteur, Intre altt savanti, a studiat bine acest phenomen. Dacl

un cristal sframat Intro parte, este pus din nou In solutia In care
pe and el se mresce in tte sensurile
s'a format, se vede cI,
un travaliu activ are
prin un deposit de prticele cristalline,
loc la partea sDramat sau deformat i, tri citte-va ciasurI, acest
travaliu a satisfcut nu numal la regularitatea . travaliuluI general
pe toat suprafaia cristallulul ci si la restabilirea regularitatel in
partea mutilat".
D. Dastre, cruia imprumut aceasta citatie, adaog : Cu altecuvinte, travaliul de formatie al crista'ulul este mutt mai activ, In
punctul sffiramat, de cat ar fi fost In conditiele ordinare. Lucrurile
nu se petrec in alt-fel la o ulinf vietuitre" (p. 280).

Examinand faptele cu puinrt attentie, TOM vedea

du-se analogia illusorie ce materialistil voiesc s stabilscfi Intro mecanismele reparatiei formel la cristalle si la fiintele vii.
Gernez a artat c, la Livelul paztel mutilate, cristallul este mai
pinin solubil de cat In alt parte. Consecinta este evident : cres-

www.digibuc.ro

55

cerPa trebue a fie acolo preponderentA, pentru cr solutia devine

supra-saturati pentru aceasta parte, inainte d'a fi pentru cele l'alte"
,(p. 281)

Reparatia cristallelor mutilste este ded datoritA und phenomen

pur physic.
Se pte 6re lice acelasl lucru i despre cicatrisar,a thnilor fiintelor vietuitre ?
La flintele unicellulare, observatia arat a nu se produce numai
la locul ranit, un simplu deposit, prin appositie, do materiale conci c nutritia Intrega cellule devine m al
tinute In mediul ambiant,
int(-m-k assimilatia materialelor nutritive i transfurmatia lor In
protoplosma devin mai active.
la locul rnit.
o vasoLa fiintele pluricellulare, se constatk
dilatatie i, consecutiv, o exagerare a nutritici, o segmentaf le i o
imposmultiplicatie a cellulelor care se dispun In o anumit o-dine,
sibil de explicat numai prin interventia fortelor physico chimice.
Resultatul acestor acte complexe este reconstituirea organelor distruse sau, de cele mai multe ori, formarea und cicatrice fibrse.
Prin urmare, nu este absolut nimic commun Intro reparatia mutilatiilor cristallelor i cicatrisatia rnilor fiintelor vietuitre.
Ill

Materialitil moderni pretind c sunt corpuil brute care possed

&liar o reproductie" analoga cu aces a fiintelor vietuitre.

O Intrg6 serie de cerceari,despre care D. Leo Errera a dat

In Incerarile sale de philosophie botanick o aia de luminsrt exau avut drept resultat d'a stabili o apropiare neasceppunere,
tati intro procedeele cristallisafiet i acele ale generafiet la animate i
la plante" (p. 286),
Este demonstrat

orIce fiint vie uitre nasce din o alt

fiintft vietuitre, anteri6rk asemenea el. Or, anumite cristalle,
nasc din un individ pretPedent ; ele pot fi conside4ice D. Dastre,
rate ca posteritatea unuI cristal anterior" (p. 286). Ba, ce e mal melt.
se obsera la aceste cristalle phenomene analoge cu generafia
spontaneii" a fiintelor vietuitre i chiar cu Insmenfarea" qi cu putlulafia" mi.robibor intr'un med'u de culturk

www.digibuc.ro

56

TOM lumea scie ce este o solutie saturate' i o solutie supra-saturate'''.

Inteun litru de apg, distillat mentinutg la temperatura de .15',
sg., introduced' un kgr. de sulfat de sodium (SW Na2 i s agitrtm ;
o anumitg cantitate din acestg sare (360 gr.) se topesce i dispara
in slnul licidului ; restul riimgme in fundul vasului. Avem ast-fel o
solutie de sulfat de sodium care este gisg saturate', pentru cg, la
temperature de 152, un litru de apg nu poate disolva mai mult de
360 gr. de acstrt Rare.
Dec& ridicam temperatura licidului png la 340, constatm cg tit&

sarea se disol g
SA punem acstg solutie inteo camerg a crei temperaturg este
de 15. Recindu-se, licidul abandon, sub forma de cristalle, o parte
din sarea disolvat i, cand ajungo a avea 15), el nu maI contin3 de
restul s'a depus pe fundul vasului.
cgt 360 gr. de sare,
Totusi, se pOte Intampla ca recirea s nu provOce cristallisatia.
Solutia este atunci qisrt supra-saturate'r.
O solutie supra-saturatg pte sg r5mang.indefinit rcid. Dar, dacg
introducem inteensa o prirticicg ristal'ing de sulfat de sodium
cristallisatia se produce si se propagg repede, in giurul acestuI prim
miel, piing cnd tot excessul de sare se depune. Acest phenomen
esto insotit de liberare de cgldurg.
In anun ite conditii, mid cristalle appar, in mod spontaneu, in a/ca si cele introduse din afarg,
nut solutieI saturate si devin,
punctul de plecare al solidificatiet
A celasi lucru se rote lice i despre supra-fusions care este absolut analogg cu supra-saturatia. i Inteadevdr, assemenea phenomen
se petrece cu betolul (salicylat de naphtyl): liquefiati-'1 la HO, in
tub in(t.his, i mentineti-'I intr'o etuvg, la o temperaturg mat mare
ca 30,
el va remne licid, aprpe indefinit. Schdetl'1, din contra, temperatura i lgssati-'1, un minut sag cluog, la 10, germenl
(. ristallini) vor appare in iicid" (p, 292).
Glycerine pres'ntg, si ea, un assemenea phenomen : Nu scim In
ce conditil glycerine pte cristallisa spontaneu. Dacg se rcesce, ea
devine viscs" (pag. 293). Totusi cristal'e au appgrut spontaneu
in glycerin& intr'un butoi trimis din Viena la Londra, In timpul ierneI". S'a studiat aceste cristalle si s'a constatat c& tem1.

La 34 0, un litru de apii distilatg poate disolva 4122 gr, de SOO Nit, cris

tallisat.

www.digibuc.ro

57

peratura de fusiune a glycerinei solide este 18 $ i c, dedesubtul

cestel temperaturl, glycerine licidh este In stare de supra-fusiune ; dar,
nu s'a putut inch determine, ca pentru betel, conditiele de apparitie
ale cristallelor. Insh, cu ajutorul acestor cristalle, obtinute tri ast-fel
intAmplator, s'a putut pro v oca formarea altor cristalle, chip& cum,
cu un cristal de SO4 Na2, putem obtine altele, dach'I punem inteo
solutie supra-saturath de aceast& sare.
Iath acum analogiele pe care rdaterialistiI calif& s le stabilsch, intro aceste fapte ale natureI brute si phenomenele vitale.
1 Introductia unel phrticele cristalline, inteo solutie supra-saturath, este ns'mntarea", analog& cu acea a unui microb inteun
bullion de culturh.
Cristallisatia acestel solutil supra-saturate este pullulatia", este
generatia" cristallului introdus intrqnsa, cristal care del nascere la
alte cristalle assemenea tut
Dec& se compar& acest phenomen cu acel al pullulatier unaI speell de microb ins6mntaf inteun bullion de cultura cony enabil, nu se
constatei nid o differintet". Primul cristal a rim' nascere unuI al duoilea
assemenea lul ; acesta a neiscut un al treilea, si asia mai departe"
(p. 289).

Dar, o assemenea comparatie este monstru6s& !

Un microb, inshmntat inteun mediu de cultur& convenabil, cresce ;
apoI, proprial s-d corp se divide in duo& phrtl care vor constitui alti
duoI microbi ; iar acestia, la rndul lor, dupfs ce vor cresce si se vor
segmenta, vor da nascere, fie-care, la duel microbi noul.
Sciintificeste vorbind, este fals a qice e primul cristal a netscut
pe cel d'al duoilea,
duph cum primul microb a nhscut pe al
duoilea,
caci nu substanta celui d'emtdiei cristal a dat nascere substanter seta d'al duoilea cristal ; acesta s'a format, singur, aldturr de cel

prin simplul joe al fortelor moleculare.

Prin urmare, numal gratie intrebuintarei unor termeni, a chror Insemnare este cu totul strhin de faptele ce vrea s& numsch, ajung
materialistil s afirme el analogia este complectei" (p. 289) Intro pullulatia until microb inteun mediu de cultur si cristallisatia unel solutil supra-saturate.

Cele 4ise maI sus mfi dispensez d'a mai insista asupra analoformarea spontanert a cristallelor, intr'o
solutie supra-saturat!i, este generatia spontaneet" a acestor cristalle
(p. 291) ; apparitia, din intampIare, a cristallelor de glycerin&

gielor (?) urmittoare :

www.digibuc.ro

58

este ceva comparabil cu creatia (t) tine! speciI vie(uitre, cIcl acsta
(specie cristallinA) o datA apprtrutt, a putut fi perpetuatA" (p. 293).
S'a impins si mal departe Inc', i aprpe pnt la abus,
qice
urmArirei analogiilor intro formele cristalline si forD. Dastre,
mole vietuitre. S'a comparat symetria internA i externa a animalelor si a plantelor cu aceea a cristallelor.... At mers chiar pntt
a pune In r arallelt sse dintre principalele typurI de classe ale regnulul animal cu cele sse systeme cristalline. lmpinsd la acest grad,
mArturisesce D. Dastre el InsusI,
thesa ia un caracter
(p. 278 si 2791.

Dar, intro aceste analogil,

pe care D. Dastre le califici de cool-

si acelea pe care le adopta, nu existA Ore de at numal o differintli de plus sat de minus?
kiresci,

IV.

DacA ne am lua dupt materiali01, am credo &A corpurile brute

ail chiar o evolutie care are ceva analog" cu acea a fiinrelor vietui re.
Cei vechi credos* cI. lumea sideralti este reschimbAtre i necorruptibilA".

Acsta nu este adevrat", dice D. Dastre, si adduce, ca probA,

o phrasA a Jul Faye : Astrele n'ad existat in tot-d'a-una ; ele at avut o peridder de formafie; ele vor avert, de essemenel, o periesa de
declinafle, urmatt de o stingere finales" (p. 252).
Dar, de ce sa luftm exemple atat de depArtate Lumlnarea, care
'ml luminzA In acest moment, n'a existat in tot-d'a-una; ea a avut
o perudd de formafie;

ea are de assemenea o

perlda de declinatie,

care va fi urmatit de o stingere finalh.

Corpurile cerescI sunt eminamente evolutiveu,

Dastre.

conchide

D.

.Acelas1 lucru pot dice si eu despre luminarea mea,.... nu cred Met

sA se afie cine-va care sl gtssch,
Intra evolufia luminesrei mele,
acea a unel
vietuitre,
o analogie funciarA a phenomenelor" (p. 253).
CAnd se trnA, In aprs rece, sulf topit, a cArul temperaturA este

de vre-o 2300, se ob;ine un sulf mle, elastic ca cauciucul, transparent si avnd colrea ambret La temperatura ordinal./ acest sulf
Emile perde, pu9in cAte puin, elasticitatea sa, redevine opac, dur,
trece In starea de sulf octaedrle, formi care este acea a sulfulul

www.digibuc.ro

59
nativ, i pe care o conservi indefinit, fr alteratie,la temperatura
ordinarh.

Exist& re vre-o analogie Intre acest phenomen si evolutia unel

flinte vietuitre ? De sigur cA nu ;
si totusI materialistiI ail pretentia d'a proba, prin exemple identice cu acesta, cft corpurile brute
at o evolutie analog& cu acea a ffintelor vietuitre
Nu trebue sA Antrim numaI In spatiile cerescI ac3tA mobilitate

a materiel brute care imt pe acea a materiel vietuitre. Ne este

de ajuns, pentru a o gfisi, sA privim In giurul nostru i s IntrebAm
pe geologY, pe physician! si pa chimisti. In coa ce privesce pe geo-

logl, D. Le Dantec vorb sce, Inteun Ice, despre unul dintr'Ansil

care divisa minera'ele In shine vir,
acele care sunt susceptibile
schimba structura, d'a evolua, sub influenta causelor athmossi In shied mrte,
acele care, ca argils., ail gAsit la
pherice,
sfArsitul tutulor acestor schimbArI, repaosul definitiv. Jerme Cardan, care fu un savant celebru In seculul XVI-a, In acelasl timp
mathematic, naturalist 0 medic, professa, nu numal cfs petrele tresc dar eft ele suffer& chiar bla, be-triinefea i mrtea. Giuvaergil
de astfi-gll spun acelasi lucru despre anumite petre pretise, bunftZrA despre turcse" (p. 253)
De s'gur c, exprimAndu se ast-fel, giuvaergiii nu

a Inchipuit c
spusele lor vor fi invocate ca probe sciintifice In favrea unel doctrine philosophice.
Dar D. Dastre vorbe,.ce Inca si de alte fapte, precise, recente,
constatate de cel maI habilI experimentatorI". Aceste fapte,
adaogA savantul professor,stabilesc cA formele determinate ale materiel pot tr.& i muri, In acest sena cl ele se modificA, Incet i continuti, In tot-d'a-una In aceast directie, pAng. ce atting o stare ultimei
definitivii care este a ea a eternulur repaos" (p. 254).

Asia dar, sulful mle triiiesce, cAnd se modifi 6, Incet si continuti,

si mre and, deaceasl directie", pentru a deveni octaedric,

venit cu totul octaedric, a attins o stare ultimA si definitivA care

este acea a eternulul repaos".
El bine, numaI fortfind sensul cuvintelor pte cine-va gAsi analogil Intro asia-rlisa evolufie a corpurilor brute i evolutie Hintelor
vietuitre, correlativA cu generatia. Fiintele vietuitre, Inteadevr,
nasc, se formzA, cresc, In vederea reproduefie7 care este functia lor
primordiall ; apoI, cAnd scopul lor a fost Indeplinit, devenite inutile, ele declinA si dispar. Nimic, care sA semene cu acsta, nu esisti la corpurile brute.

www.digibuc.ro

60

V.

Observatia arata ca,

atunci &and conditiile de mediu se modi -

flea si nu mal sunt in starea optimd (sail, cel puin, in starea pentru
care fiinta este adaptata), sea &Ind li se adaoga o conditie anormall,
fiinta vietuitre executli reactir dirigiate In scop de aparare, In scopul d'a eat din sphera con ditielor defavorabile (v. Lectia I).
Cause le reactielor,

adee a. modificarile conditiilor mediulul,

ali

primit numele generic de excitant'," ; iar facultatea fiintel vietuitre

d'a reactions sub influents excitantilor a fost numita, excitabilitate sat
irritabilitate.

Aceste notiuni, atAt de simple si ant de clare, a fost, din nenorocire, Incurcate si intunecate prin faptul ca s'a dat o aceast numire (excitanti) la lucrurl cu totul deosebite. Din acest fapt a resultat o confusie,
care domnesce i asta-lf in physiologie,
si de
care ail profitat materialistil pentru a
fauri argumente in fav-rea doctrinel bor.

Unil physiologistl numese excitant)" conditiile mediulul in stare

optima. Pentru a manifesto, phenomenele vitalittel,
4ice D.
Dastre,
fiinta elemental* fiinta protoplasmic* are trebuinta de
fumes exterira. uncle gasesce anumite conditil favorabile, care pot
fi numite excitant); sari conditil extrinseci ale vitalitatel sale" (p. 184).
Conditiile extrinsece sal physico-chimiee, necesare manifestatiilor vitale sunt in numr de patru humiditatea, aerul, sa, mai
bine 4is, oxygenul, ceildurd i o anumita, constitutie chimicd a mediului"
(p. 185).

Pentra D. Dastre,
si, de alt-fel, pentru cel maI multi, dadi nu
pentru totl physiologistil,
conditiile mediului in stare optima,.
constituese

excitant,.

Dar In realitate, conditiile mediulut nu devin

excitant)"

de cAt a-

tuna and, modificate, ele na se mal afirt in stare optima. Ast-fel

nu constitue un excitant la temperatura optima ; ea Insa devine un excitant d'asupra i dedesubtul acestel temperaturI. De asseceildura,

oxygenut nu este un excitant de cat atuncl child proportia

sa, in mediul ambiant, este superb:5ra sag inferir proportiel optime (v. Lectia I, Taxi)).
Numal deasupra i dedesubtul optimula se produce, la fiinta vietuitre, o activitate exageratfi, o tendinti a se apara, o reactie ; iar

menea,

www.digibuc.ro

61

daca modificatia este impinsa mai departe, activitatea v.ital se at- tenuza si in cote din urma se opresce.
Numai conditiile de media modificate, exagerate sag diminuate, conMattes excitant?' propriu Iil (1) i numai reactia co el provcli este
effectul excitatiei. Ca proba, avem faptul c numal assemenea conditil sunt capabile d'a produce obosld (diminuarea intensitatei reactiei, consecuti% activitfitel prelungite i ispravirei reservelor nutripe child conditiile de mediu, In stare optima., nu produc
tive),
nici-odata obosla. Inteadev6r, niel humiditatea niel cildura, nici
oxygenul, niel alimentele,
child se gasesc in media In proportiile
nu obosesc fiintele vietuitare.
optime,
Prin urmare s'a confundat conditiele modificate sag anormale
cu acele ale strei optimum.
Principala consecinta a acestel confusil, Intro lucrurl ant de
differite, este o errre frte ,ravci, in virtutea careia s'a proclamat

inertia,

lipsa de spontaneitate a fiintelor Viet uitoare i identitatea lor,

din acest punct de vedere, cu corpurile brute.

Legea inertia, care se credo ca este apanagiul corpurilor brute, nu
le este special,zice 1). Dastre ; ea se applied la corpurile vii, a eelror apparent spontaneitate nu este de cdt o illusie, desmintitei de physiologia Intrga" (p. 190).

Vafiuram, gratie carei confusii nenorocite physiologia, sag mat

bine fiis unii physiologisti, reusesc a da aceasta desmintire.
J Intreb cum poate ciue-va sa nege, bung.- rtt, spontaneitatea ou-lui fecundat si a embryonulul care se desvolth i, In general, spontaneitatea o 1.-carei fiinte vietuitre, peed In conditii de media optimum, 2).

1) 0 alta categoric de excitanti este constitoita do formele energiei sad,

de substantele chimico oare nu exista in modiul optimum. Ast-fel este elec..
tricitatea care constitue un adevarat excitant pentru ncrvi si pentru muschi;
ast-fel sunt diversele substan(e toxice care excitt,
Inainte_d'a aupprimal
functionaroa cellulelor differitelor tesuturY.
Pentru acasta categorio de excitanti, nu oxista o stare optima sad, mai bine
rfis, starea optima este representatil prin absenta lor,
si numai deasupra
acestui, zero, se produo, ca i tri casul precedent, mal ntii o exagerare a phenornenelor vitale, apoi o dimiuuare a intensitatei reactiei (fatiga), In fine,
paralysia si mrtea (v. Lectia I).

2. Activitatea fiintei vietuitre nu este de cat realisarea actelor ei mopho

a phenomonelor ei physiologice cu finalitate immanenta. Or, aceste
aote si aceste phenomene,nefiind in fond de cat nisco mutari de materie
de energie, nu pot el se indeplinasca daca nu so cla fiinteT ma orle si energie In anumito proportii,
cu alte ouvinte un media optimum.
logice si

www.digibuc.ro

62

' Spontaneitatea, intr'adevAr, este manifestatia unel activitk I inde-pendente de vre o influent& exterirk
CAnd se cere fiinteI vietuitre
probeze spontaneitatea, nu
trebue s&'I se refuse conditiile necessare manifestdrel activitatei
sa'e,
ade un med.0 optimum ; c&cl, in a.semene., cas, ea nu
va rnai putea proba spnn'aneitatea.
Daca cine-va ar gice unul pictor: prob-z& cf sell sa pictezi",
daca, In acelas1 timp, nu ar consimti s& dea nici pfinza, niel
,pensula, niel colori, fa9 & de inactivitatoa fortat a bietului plctor, ar fi absurd s conchid& ch este suppus legeI inertiel" i cli
pAnza, colorile, etc., sunt excitantif
Corpurile brute sunt cu adevArat lipsite de spontaneitate. Si luam

runni din acesto corpurtde exemplu o bucat& de carbune,

i s&
.o punem In
med ; el va rAmAne inert, i nu va manifesta
.niel o activitate independent& de influentele exterire,
Dec& aceast& inertie a corpurilo- brute nu exist& la fiintele viI,
-ea se regfisesee, In mod evident, la fiintele mrte, ale c&ror corpurI
devenite adevArate corpuri brute,sunt lipsite de acsati cadavre.
-tivitate spontane& cu finalitate immanents. Ca st corpurile brute,
ca i bucata de cfirbune din exemplul precedent,
cadavrul,pus

pentru fiinta a card ramtisitti el este,

va fi absolut inert, i nu va manifrsta nicI acte rn orphologice, niel
phenomena physio'ogice, cu finalitate immanentkadec& nicI o activitate independent& do conditiile exterire.
Ast-fel stAnd lucrurile, 'ml pare di, pentru a exprima adev'rul, In
:mod c( rrect si exact, ar trebui
: Fiinta vietuitre,
pus& In-tr'un mediu optimum pentrn dnsa.
possed o actixitate spnntaned,
morphologic& si physiologick cu finalitate immanenti. Mid conditifie mediu'ul sunt modificate,
exagerate saA attenuate,
i nand
intervin conditil anormale, se produce o excitare a fiintel care reactionzci, ct limp este vie, dar care, dup& mrte, rttmAne inertei.
ileac la nu este nicl-odat& indifferent& ; ea are drept scop d'a sapa
In conditiile de mediu optimum,

fiin'a de condi'iile defavorabilo In care se afi& pentru moment

,pusii".
VI

Materialistil maI affirm& c& corpurile brute presina, ca i fiinphenomene avnd caracterul de finalitate immatele vietuitre,
,nentd, phenomene adaptate la un s^op de conservatie, de aparare.

www.digibuc.ro

63

Print'o ciudath paradoxa, el attribue corpuritor brute finalitatettpe care o refus& fibitelor vietuitre. Dar, manopera,-- cusut& cu a
este destinata a injosi finalitatea fiintelor viI la nivelul apalbA,
parentel de finalitate ce el se fortz& d'a gasi la corpurile neinsufietite.

Dup& ce a aratat c& molecul&e corpurilor brute, gazse, Heide

i chiar solide, presint& micari, pe care nimenl nu le contest&
ast&-41,
D. Dastre Incrc& s& prubeze c& unele dintre aceste
micarl se Indeplinesc In scop de aparare. AceastA facultate de mkcare molecular& permitte metallulul sa-1 modilice, la occasie, starea

sa In cutare sab cutare punct. Cea ce e MAI) curios, este

:ntrebu-

acesteI facultati In anumite circumstante. Acstft intrebuin

tare smAna mult cu adaptatia unul animal la medial ambiant sari
cu procedeele de opc7rare ( u ajutorul carora el resistrt" (p. 267).
lath acum cele dual exemple,cele dou& fapte insemnate cu pecetea teleologieI, descoperite In lumea bran :
infarea

1) Cnd o vergea cyliodrica de metal.., este suppusa la o tractiune putarnica, ea suffer& o lungire adese-orl c nsiderabila". Daca
sfortarea continua, se vede apparnd, Intr'un punct al vergeleI, o
strictura. In acest punct, vergeaua se va rumpe". Dar, daca se suspenda, ct-va limp, sfortarea tractiunel, metalul, care era mle In
cele l'alte puncte, a luat ad aspectul mrtalulul Wit ; el nu se maI
Intinde" (p. 268). Fortele attractiel mole utare,
violentate in ac st
punct mal mutt de cat In ori-ce alt loc,
a& dat pArtice'elor metallice (cand a incetat sfoitarea care tindea sa, le separe) o dispositie noua careia c errespunde o schimbare de aspect a metalulul.
Dar, uncle este aci vre-o 'Irma de finalitate ? Pentru ce sA dam, acestuI phenomen banal, numele de aperrare heroica"? Ce apAr& meta.
lul? Forma sa ? Dar, afar& de forma cristallinli, el nu are alta proprie i la pe acea ce '1 se da: lama, fir, vergea, ban% spherfi, etc.
SA luAra o lamA de otel i sA incercam sa o Induoim ; ea se curbegs i, cnd sfortarea a Incetat, in virtutea eh sticitatel sale,
ea revine la forma sa primitiva ; dar, daca sfortarea continua, ea
se rumpe. la venit vre-o-data lit minte cui-va sa die& cA acest
lam& se curbz& In scopul d'a resista Induoielel ?_ sati ca moleculele eI itt6, In timpul sforlare1 la care ea e suppusa, o dispositie
nou& In scopul de al conserva forma qi de all apara existenta ?
sati, In fine, cA o lam& de plumb, care se lass& s& fie induoitA, far&
sA reliste, ar fi lipsita de aceasta proprietate teleulogica. ? i, totuO,

www.digibuc.ro

64
-exemplul med este identic, in fond, cu acele ale D-lui Dastre,

c ea ce nu Impedi pe acest eminent savant d'a scrie Acestea

sunt exemple de activitatea intestini care domnesce In interiorul
corpurilor brute. Dar, ce e mal mult, aceste fapte ne mal adduc
Inch o alth probh. Ele arath eh acdsta activitate este,
ca acea a
animalelor,

o riposth la o interventie strein, si c east& riposth,

tot ca la animale,

este adaptatei la apararea i la conservarea

pulur brut" (p. 269).

2) D. Dastre adduce Ina, un alt exemple care,duph pArerea sa,

nu mai puin remarcabil".

este

lath, o plach cenusie de chlorur sad de iodur de argint. 0 luminh rosie o isbeste : ea devine repede rosie. Daca este, In urmh,
expush la o luminti verde, duph ce a trecut prin aspectele srbad
&but ea devine verde" (p. 270).
Avem aci aface cu un fapt physico-chimic,--care este ast-fel, pentru ch este ast-fel,si chruia nici nu trebue sh ne gindim sh-I descoperim un scopi duph cum nu se cant& nicl-odatts scopul reductieT
shrurilor de argint de chtre lutninh, niel scopul descompunerel unel
rage de luminh albi In radiatil colorate, de chtre o prismrs de sti-

ea, etc.
totusi, D. Dastre 'I a Obit urmAtrea admirabilh explicatie :
Daca ar voi cine-va s explice acest remarcabil phenomen, n'ar avea mal bun mijloc de at &A Iic c sarea de argint se apeirei contra
lumina care'r ameninfli existenfa" (p. 270).

Pentru ca e ne convingh, pe deplin eh o analogia

complecta"

e-

D. Dastre, ad-duce Inch o mullime de expressii Intrebuintate de unil geologl,

xistrt Intre orpurile brute si fiintele vietuitre,

ohimisti i physiciani. Far& a maI aminti stncele vir i mrte riti re-

a uneI barre de otel cu nickel,

pe care le cunsar maI fi existnd Inch, o oboslet a metallelor", o obosler a

sistenfa heroica

cem,

elasticiteifel", o oboslei a tactulur electric", o accomodafie la torsiune",

o memorie" i un souvenir a/ sermel de fer".
o adaptafie a

etc. etc.
Nu 'mI Inchipuese ch savantul Professor pune mult prot pe asse-

menea produse ale uneI imaginatil, mal mult poelice de cht sciinsi ch le adduce ca argumente serise In sprijnul thesel matifice,
Aerialiste pe care o sustine. De aces, nu voI insista mal mult asupra lor. Si cu tte astea, el adaogrt: Nu este mai pucin adevdrat,

www.digibuc.ro

65

aceste analogil sunt bune de semnalat,

'ulcer numal pentru a
ce se accordi, de la Aristotel, Imptirtirel corpuri-

.sdruncina con fienta

lor natureI In psychia i apsychia, adea, In corpurr vietuitre i corpurr brute" (p. 257 si 258).
** *

SI recapitulm cele ce preced i s& ponem In evident& procedeele

materialist ilor :

1) El Intrebuintza expresil a oror insemnare lntrece pe acea a

faptelor ; apol, el generalisz& In mod arbitrar.

2) Ei se servesc de cuvinte cu duo& Intellesurl, sag deg acelasi

nume la lucrurl differite ; apol,
profItnd de confusia care a resultat din acest abus de limbagig,
el affirm& analogia i chiar
identitatea fiintelor vietuitre cu corpurile brute, de undo trag argumente in favrea doctrinel lor.

Dar, este evident ea assemenea procedee,care duc la sophism,

nu sunt sciintifice.

www.digibuc.ro

LECTIA
Domnilor,

In lectiile precedente, am expus resultatele observatiel fiintel vietuitre si am ajuns s constatdm c`i t6te
actele sale morphologice precum i t6te phenomenele
sale physiologice se indeplinesc in vederea unul scop

si c acest caracter de finalitate immanentei

constitue treisura distinctiva a vietei.
Am tcut, in urm, examenul critic al principalelor

hypothese care au pretentia d'a explica viata si am

artat c Materialismul, casi complimentul su Generatia spontanea, nu sunt de aft nisce systeme gresite
care nu au nimic commun cu sciinta.
*

Dar, 'ml yeti ()Ice : Nu este de ajuns s." drmi,

trebue sil pui ceva in loc.
Ei bine, s incercAm s facem acest lucru impreun .
Ceea ce noi criutm stt descoperim este causa finalitatei" morphologice i physiologice ce exista la fiintele
vieruitre.
1) Logie facuta in diva do 18 Februarie 1905, la Facultatea de :Mod-cinii din Bucuresci.
5

www.digibuc.ro

68

Nu e 6re cu putint s simplifiam acdst problemii?

Este evident eh finalitatea vitalei trebue s aib o

total are o eausti.
in natura,
Or, finalitatea, consideraa in general, recunsee

eausii, cacI,

duo'd feluri de cause :

1 ea pike fi effectul unel vointe,

adec al unul
agent care concepe seopul si dispune mijlcele in vederea realisdrei acestul scop ;
20 ea poate fi effectul inteimpleirei,adec5. al unel
serif de circumstante a cdror intalnire si collaborare nu
sunt voite.

In care, dintre aceste duo eategoriI, in-tea causa

finalitateI vitale?
Acsta intrebare m6 conduce s ve vorbesc despre
o hypothesd celebed Darwinismul, pe care,
acum
am eHtiduoi anni, faia de predecessorii D-Vstr,
cat' o cu deamilruntul, din punetul de vedere al methodel
experimentale 9. Nu vol.' face ast-dI de cat s v adduc
aminte fondul acesteI hypothese si principalele conclusii

ce au resultat din discutia criticii la care am suppus'o

atunel.
HYPOTHESA DARWINISTA

Negatia brutald a causelor finale,

relativ usra
pentru physiciani-si pentru chimisti care au a face numaf

cu corpuri brute si cu cadavre, adeed cu lucruri lipsite

de caracterul finalitatei,
nu putea conveni naturalistilor care, la fie-ce pas, intalnesc mijlce coordonate
i adaptate la anumite scopuri.
Totusl, pentru unil naturalist', trebuia ea, inainte
de tte, sei se salveze doetrina materialista ; trebuia
1.) Paullewen.
Generatia spontanea" si Darwinismul" faMA de me
thoda experimentalA, in Spiialul, Novembre 1o2.

www.digibuc.ro

69

in impossibilitatea d'a nega finalitata biologicd,

incompatibil cu acsta. dogma, sa 'I se micsoreze eel
s se arate ea, in realitate, fiintele
puin importanta,
ca,

MI nu presintd de cdt o apparentd de finalitate, care

resultd din cause pur mecanice, care este effectul intmplref.

Hypothesa darwinista rspundea pertect acestui

desideratum si numai ast-fel se explica celebritatea si
lavrea nemeritat de care ea se bucurd i asta-di printre
naturalisti.

Doctrina dartvinistil (transformista, evolutionista)

pretinde c flintele vietuitre sunt suppuse la un fel

de allegere, de selectie, care recum5sce frei principalfactori variabilitatea, hereditatea si lupta pentru existenta.

a) Variabilitatea produce modificri ale caracie

relor fiintelor vietuitre, modificari indifferente, utile
sau vtmtre individului. Dupa parerea lui Darwin,
variabilitatea pte attinge ori-ee caracter; ea se produce
in directif nedeterminate si este nelimitata.
b) Hereditatea face ea fiintele vietuitre transmit
descendentilor lor modificarile de caractere dobandite
prin variabilitate. Dupa Darwin, hereditatea perpetuza
inde finit ori-ce modificare a ori-carui caracter.
e4Lupta pentru existentd are drept effect exter-

minarea fiinteIor care, prin variabilitate, au sufferit

tnodifieri inutile sau vatilmtre ale caracterelor

ea nu lassa sa subsiste si s se perpetue de eta acele

ratite ale cdror caractere s'au modificat in sens util.

Resultatul collaboratiei acestor trei factori este for-

marea de flinte cu organisatie din ce in ce mai complicata,

cu alte cuvinte, fbrmarea de specii care

se transformd uncle in altele, urcdnd progresiv scam

biologica
Dar, ce e mai mult, fiintele vietuitre, gratie modifi-

www.digibuc.ro

70

cdrilor utile care se accumuleazd puOn eke pugin, in

decursul
rnodificdri produse de variabilitate,
transmise prin hereditate, allese i fixate de lupta pentru
existent (care elimind tot ce este inutil), ajung in

cele din urrnd sd possede numai caractere folositre.

ast-fel teyte actele i phenomenele acestor fiine pa
cd se indeplinesc in vederea umet scop immanent.
Finalitatea vitald ntt este deel o finalitate propriu
disd. adec conceputd, voitd,
ci numal o apparenta
de finalitate datorit intdmpldrei.
Acst ingenis hypothesd, capabild d'a explica
admirabila harmonie ce domind lumea vietuitre, fdrd
sa recuryd la interventia causelor finale, fu primitta
de materialiti cu un enthusiasm indescriptibil cad ea
salva systemul lor de Iallimentul ce'l ameninta 1).

Observatia, prelungitd timp de mai multe mil de

anni, constat cd ornul remne orn ; cdinele, cdine; stejarul, stejar, etc., ett alte cuvinte, ea speciele sent Are.

Darwin pretinde cd speciele nu stint fixe, ci se

transforma unele in altele. Pentru ca o assemenea hypothesd sd ptd fi admisd in sciintd trebue ca, inainte
de Vote, s fie probatd 2).
Or, fc'end examenul critic al (Darwinismului , am

Ceea ce (IA theoriel selectief a lot Darwin o E0a d *are al r

este, dupli oum o recun6sce t6t5 Ii flea, faptul cif ea explica finalitatea
tn natura organted prin mtjlootraa unor prinotpli pur naturale, farce aju
Sarni niel unei iciei teleologice. Theolia des endel t i dator s e acestui 2au aracter favrea d'a fi ast9-0 accep t'i protutindou " (De Vries.
tionstheorie, T. I, 1901, p. 1 9, v. si L. Errera fa Dartotni me, 2-e id t.,
1904, p. 77, firuxelle , Lamertin .
In r a ate, a crede elf Danvin in 11 small f i mod mecado fina
tatea si o supprimI ast-fel d'n int rpretatia lum i v'e u t6r , este o pura illu te.
Inteadevtir, variabilitatea caract r lor si horedlat a pr uppuu ox'st n, pr a'ar r finali ate 'nbil a uneI organisalii primordiale ai a reproduettet, a
mmtesta i il rdnid o neexpli iti.
expor'm nta , Le a 2 V. regal le m t d

www.digibuc.ro

71

aratat ei Darwin nu adduce nicl un fapt care sA demons.

treze, in mod evident, transformarea milcar a unel

specti actuale In o altii specie actuald.
Am stabilit de assemenea, cu probe palpabile, c
inotivele pe care se basz5. Darwin, pentru
admitte
transformarea speciilor, sunt
contrar affirmatiel acestul savant, in naturd nu se produce niel va-Habilitate nedeterminatei
nelimitatd a orI-cruI caracter, nicI transmissie hereditar de finitivei a tutulor
mod'ficrilor dobAndite.

A n probat, in fine, c Pat% ajutorul acestor duoI

factor-, cel d'al treilea, lupta pentru existentd, nu pte
-effectua selectia naturald.
inteadever, observatia seris6 a faptelor demonstra cd lupta pentru viata impedic alterarea ei degradarea typuluI specific ei constitue principala caus a
fixitei(ei specidor1), in loc d'a fi acea a transformrd lor.

Selectia naturalei imaginat de Darwin, neavnd o

existenta real, nu pte explica nimic. Prin urmare,

explicaria mecanicei a finalitei(ei vitale are o valre
egald cu zero.
*

Discutia critick a Darwinismulul,care ne-a permis

sa isgonim din sciint acst doctrink ne-a dat, in
acelael timp, un rspuns la cestia ce ne preoccup.
1) V. pentru detalit, lectia Generafia spontaned" i Darwinismur
fapiii de methoda experimentald (Spitalul, 1902).
In Boding leotie mat aria c argumentole trase din paleontologie, din
embryologie pi din anatomie eomparatd,
argumente pe care transformiptit
le invcit tn fav6rea hypotbeseT lor,
aunt fundate pe raponamente defeo-

twin, tot atdt de defectu6se ca sophismul post hoe, ergo propter hoe. In
cafe din urmU ajung la conclusia o trebue s respingem, ea antl.soiinpflog,
thypothesa darwinistl pentra cif nu esta probatil pi pentru cif esto In contradi.3ere ou fapte bine atabilite".

www.digibuc.ro

72

Din aceast6 discutie resulta, in mod clar si lmurit,

c finalitatea vitalei nu este effectul intdmplcIre.
Or, cum o finalitate nu pte fi de art fortuit sau
voin, nefiind fortuit, finalitatea vitald trebue scl fie
voitei. Cu alte euvinte, finalitateavitalei recuns.ce drept
causet un Agent care a conceput scopul morphologic
si physiologic al fiintel vietuitre si care coordonzel
mijlcele pentru a ajunge la acest scop.
*

Dar s incercm s precisrn notiunea de Agent

al finaliteirei vitale,
notiune pe care o logic rigurs o impune spiritului nostru.

Pentru ea s putern adduce puin luminil in o

cestie atilt de obscuri-1,si mal alles pentrn ca s nu ne

rfcim pe ail extra-sciintifice, s lurn ea punct de
plecare faptele de observatie, al cal-or trrrn nu trebue
pArssit nici-o-dat.
I.

Observatia arat c finalitatea ori-crel flinte 'T

este immanentei1), cu alte cuvinte, finalitatea rmne

in acst flint5, ea are in vedere utilitatea numal a acestei

fiinte iar nu si aceea a altor flinte, cu care ea este mai

mult sau mai puin in conflict.
Prin urmare, fie-care fiinta vie possedil intetmsa
agentul finalitiitei sale vitale,

agent eiruia

vom da

numele de Suflet, nume consacrat de un usagiu de

mai multe mil de anni.
IL Observatia aratil c faptele vitale ale fie-crei
flinte formz o grupare harmonis, in care totul concordli si nimic nu se contradice. Acest fapt ne conduce
s admittem c finalitatea biologic este effectul ulnl
agent unic pentru fiecare individ.
1) Immanent, de in: In ei manere : a r6nine.

www.digibuc.ro

73

MArturia consciintel omulul sprijinesc acst6 demonstratie, rapportnd terte actele si teyte phenomenele
vitale la un eu unic.
III.
Agentul &alai-40 vitale nu cade sub simturile nstre.
Or,
din faptul c simturile nu sunt impressionate de cAt de energia physic, result crt acest
agent differei, prin natura sa, de energia physicei.
A fortiori el differA de materia, care este inert

(nu este un agent) si care, substratum al energief, o

emitte sub diversele ei forme 1).
Pentru a exprima aceste tapte, se (pee CA' sufletul
este immaterial2).

In fie-care fiint vietuitre exista deci un suflet

unic, immaterial, causei a finaliteitei vitale.
***

Neputinta DoctrineI materialiste" si a complimentelor ei, Generatia spontanea" i Darwinismul" d'a explica finalitatea vital
ne-a condus sit admittem c, in fie-care fiintit vietuitre, exist un
sufiet attic si immaterial.
Trebue s adaog c existenta sufletuluI pte l demonstratA si
pe calea hypothesa.

Dar, pentru ca conclusiele uneI assemenea hypothese s fie

inattacabile, s, urmm unicul procedeu pe care 'I Intrebuintz savantil cnd caut s, se ridice de la effecte la cause. S lugua ca
model si s imitrim, de exempla, methoda pe care au intrebuintafo
physicianil And a fost vorba de a gsi causa propagatiei
1) Do alt-fel, am demoustrat In lectia precedentI cil agentul finalitateI

vitalo nu pte fi nici materia, niel energia (care constituesc corpul fiintei)
pentru cil aceste elemente nu iruplicA attributul de finalitate.
2) Alateria, energia i suftetul aunt cele trel elemente constitutive ale

natura. Or, materia si energia find neperitre, In virtutea legel nnimic nu

so perde",
este probabil cl Mel sutletul nu face exceptie do Id legea cornmunA. Acest fapt so exprimg die&nd cA nsuftetut este nemuritor".

www.digibuc.ro

74

Pentru a explica propagatia luminei,

adech pentru a'l determina causa effieienth,
physicianit comparar maI nti acest

phenomen cu miparea, cu transportul unel ghiulele aruncath de un

tun. El conchisera ca un focar laminas, emitte,
In tte directiile
In linie drpth, mid projectile, prticele ale unul fluid subtil,
lumina, projectile ale chror trajectorit formzh ragele luminse.
A csta este hypothesa cunoscuth in physich sub numele de
theoria emissiune7.

Cum era impossibil d'a o verifica prin proba i prin contraproba experimental, savantil se multumir de a confrunta acsth
hypothesh cu faptele de observatie i o admissera In sciinth pentru
c ea explica tte aceste fapte in mod satisfchtor.
Ast-fel, duph, theoria emissiunel, reflecfia a'ar fi de at saltul
phrticelelor luminse care intftlnesc un obstacul, o suprafai resistenth. De assemenea, refractia ar fi ceva analog cu schimbarea directiel unul projectil care traverszh mediurt de densitate differith,
care, de exemplu, trece oblic, din aer, In aph.
Theoria emissiunel 'Area definitiv stabilit cnd se bhg de
smh eh ea nu putea sh interpreteze unele phenomene ca frangele
ca diffractia,... phenomene cu care ea este chiar In contradictie.

Acsta fu de ajuns pentru a o face s fie phrsith.

Physicianil chutar atuncl un alt termen de comparafie pe care
sh pth base rationamentul prin analogie i 'I gsir in cea ce se
petrece &Ind o piatr cade in apa liniqtith a unul lac : unde concentrice parcurg suprafaia apeI, dephrtndu-se din ce in ce maI mult
de un centru represintat prin punctul uncle piatra a attins licidul.
El conchisser ch propagatia luminel este analog& cu propagatia
acestor uncle.

Dar, propagatia undelor la suprafaia apel recundsce drept

cans vibratiile moleculelor acestul licid.
Ce vibrzh. In casul propagatiel luminel ?
Seim c lumina traversz corpurI solide (sticla), Heide (apa)
gazse (aerul); dar, ea nu este propagatft de vibratiile moleculelor
acestor corpuri, chcl ea traverszft, de assemenea, vidul experimental qi acel al spatiilor interplanetare i interstellare.

www.digibuc.ro

75

Physicianil fue decI cbligatI s6 imagineze un agent special,

ale crud' vibratil ar fi causa propagatieI luminel 1).

etherul physic,

A csta este hypothesa dis theoria ondulatier, hypothesa care

explica tte faptele de observatie i nu este In contradicere cu nicl
unul din ele. Totu0 aceastA bypothesa nu pte fi verificater In mod direct prin probe si prin contra-probe experimentale.

Assemenea 'defect Ins& n'a impedicat pe savantil physicianl d'a

o introduce In sciinf i d'a basa pe dnsa interpretatia phenomenelor

naturel.
*

Pentru a descoperi causa propagatiel lumineI i pentru a defini

etherul, physicianil au intrebuintat rationamentul prin analogie sau, mal
bine dis,

hypothesa.

applicAm acst method

la demonstratia existentei sufie-

tuluI ; srt urnatm pas cu pas procedeul acestor ment de sciintIt ;

allegem un termen de comparatie convenabil, un object care sit presinte

cu fiinta vietuitre analogil reale qi care sh aibl o caus, cunoscut.
Vom putea conchide de la acsth causA la aceea a finalitteI vitale,
dupA cum physicianil au conchis, de la modul de propagatie al undelor
apeI, la modul de propagatie al luminel.

Materiali0iI au comparat fiinta vietuitre eu corpurile brute,

cu petrile. Dar, ptra nu snAna de loc cu fiinta vietuitre ; ea nu
presinth nici urm de finaldate morphologica sau physiologick
Inca 0 mai puginri consciinfei. Era decl fatal ca, conclusia pe care ei
11_1) PhysicianiT au tncercat chiar sit definscl proprietAtile sau attributele

etherMuT ei iatl cum au procedat : ET au comparat etherul cu apa i,

fa
urma until control experimental aI effectelor sensibile ale aoestor agenff,au
affirmat sau au negat, pentru other, principalelo proprietqf physice ale apeT.
Ast-fel ei au fost condutif eS admittA el etheral constitue un mediu
continuu oare Incongiura t6te corpurile sonde, lioido i gaz6se precum si fiecare din moleoulelo lor si care, fn plus, umple spatiile interstellare, interplanetare si vidul aerian; cS acest mediu este format de molecule capabile d'a
vibra, molecule distinct,' de acele ale corpurilor materiale ; cif el este perfect
elastic ; el este imponderabil si uniform rspandit fn univers ; et nu oppune
nicT o resisteng miscgrilor corpurilor cerescT, ou alte cuvinte olf este tips&
de densitate,.,.

www.digibuc.ro

76

au tras'o, In urml unul rationament prin analogie,

uneia la causa celei l'alte,

sa, fie

de la causa

greitar.

SA cautm un alt termen de comparatie care sa presinte cu

fiinta vietuitre analogil mai intime. Or, o machinei care functionza
smana cu fiinta vietuitre mai mult de cat o ptra inert.
Inteadevr, o machina presinta cev analog cu o finalitate morphologicei i physiologicei: Ea este fermata de organe care, ca i acele
ale fiintel vietuitre, sunt construite i imbinate dupa un plan conceput mai dinainte i in vederea unel lntrebuintari ulterioare (filmlitate morphologica). Ce e mai mult ea Indeplinesce phenomene analoge cu functiile de nutritie (combustia carbunelui) I cu functiile de
relatie (miscrtri) ale fiintelor vietuitre, i aceste phenomene sunt
dirigiate in vederea unul scop determinat de mal nainte (finalitate
physiologica).

Este deci evident CA fiinta vietuitre smana mai mutt cu o

machina de cat cu o ptra.
Cunoscand causa unel assemenea machine, vom putea, grape
unul rationament prin analogie, srt ne suim 'Ana la causa machinei
vietuitre.
Or, o machirta presuppune un

lucrcitor

constructor si conductor

dupa un plan Intocmit

care a alles materialele, care le a dispus,
pentru a'i forma organele, si care 'i dirige mis
de un Inginer,
chrile In vederea unui scop. A cost lucrator este causa immediate( a
finalitatel morphologice i physiologice a machinei.
Prin analogie, noi conchidem crt flinta vietuitre trebue
si dnsa, un agent constructor si conductor care 'i construesce
si care presida la
org note corpului,
dupa un plan prestabilit,
functionarea lor dirignd'o In spre un scop determinat. Acest agent
este causa immediat a finalittel morphologice i physiologice a
fiintei vietuitre. El este cea ce am numit Suflet".
Methoda experimentala exige ca ori-ce hypothesk si acea a
sufletului nu pte face exceptie,
A, fie contirmat prin proba
sau, cel pucin, in impossibilitatea
prin contra-proba experimentale,
until assemenea demonstrafir, sei explice tte faptele
Vicere cu nicI unul din ele.

i sci nu fie

'in

contra-

desi neputand fi demonstrata

Ast-fel, hypothesa etherultd,
a fost admish in
prin proba i prin contra-proba experimentale,
sciinta pentru c indeplinesce acsta din urma conditie.

www.digibuc.ro

77

Ace lasi lucru se pte lice i despre hypothese sufletulul. Inteadev6r singur, dintre tOte hypotlic sele propuse, ea explica In mod
satisfficgtor caracterul de finalitate al faptelor vitale morphologice
physiologice. Sufletul este agentul care regulza divisia
differenciarea lor, dispositia lor dupa un plan prestabilit, In vederea
formrel unor organe cu funclil speciale, organe care nu vor functiona de cat maI tr1iu. Sufletul presida la evolutia fiintel i reali-

sza reproductia el. Absents lul constitue mrtea, adeca oprirea

definitiva a evoluliel i suppressia finalitateI vitale In corpul care 'I
servea de substratum si care, de aci lnainte, intra In domeniul naturel brute. Tot sufietul coordonza phenomenele vitale de nutritie

de relatie In vederea unul scop util. El, In fine, are ca attribut

consciinfa i este agentul minunilor ce am studiat sub numele de instincte si de acte voluntare.
Singura acst hypothes ne permitte sa Intellegem
bilitatea generatief spontanee i a transformetreI specillor,

impossi-

impossibilitate

demonstrat de faptele experimentale.

Hypothesa sufletulul, desi neprobata In mod direct, explicfind tte faptele vitale i nefiind In contralicere cu nicI unul din
ele, lndeplinesce in mod satisfacator conditiele cerute de sciinta
experimenta15. Ea este deci o theorie care pOte fi admis5, In sciintril-).

Se pte ca printre D-Vstrd sd se afle spirite positive, obicinuite a n privi de -cat lucruri concrete, cd-

rora, cu ttd demonstratia mea, sii le fie greu sii ad-

mittd un Suflet imperceptibil prin simturi.

spirite
positive care sa se mire cd, in o saint-a experimentald
ca physiologia, se vorbesce de agenti care nu cad sub
simturi.
Acestora, pentru a '1" convinge pe deplin, 'mi va
fi de ajuns sii le adduc a-minte cii physica, sciintd ex1) Pe calea hypothesei se pte ajunge chiar a defini attributele
tului,
urniand procedeul Intrebuit4at de physiciani pentru a defini attributele etherulul;
procedeu care cousist5 fn o comparatie urmatg de affirmatie eau do negatie,
dup5 control experimentd1.

www.digibuc.ro

78

perimental per excellentiam,

admitte mat multe elemente si agenti care, ca si sufletul, nu sunt attinse

de simturi. Ast-tel este material); ast-tel este etherul

physic.
Iat ce clice despre ether, un mare physician, Sir
William Thompson (Lord Kelvin) : De un lucru suntenz sigurI: de realitatea si de materialitatea etherului
lu minos.

Iar profesorul Dastre, criruia 'i imprumut acst citatie, adaog commentnd'o : Fundamentele logice ale
acesteI siguran(e sunt, inteadevr, pentru o assemenea
intelligentd, cel puyin tot att de puternice ca si mill.-

turia siniturilor, ale cror limite de ptrundere, infirmitate si alteratif sunt bine cunoscute. Etherul nu ne
este revelat de nici un simt ; 'l cumiscern numai prin
phenomenele al ceiror factor necessar el este. Hypo-

thesa etheruluI nu implica nici o abdicare din partea unuI

spirit sciintific si critic o 2).
Acelas1 lucru licem si nol despre suflet : el nu ne
este revelat de nicI un simt ; '1 cumscem ins prin ac-

tele si phenomenele al cror factor necessar el este.

In cea ce m privesce, affirm sus si tare ea sunt tot
atilt de sigur de existenta sufletulul cilt si de ori-ce adever bine stabilit de sciinta experimental. Si acdst sigurant nu este o simpld credintri ci o convingere profundA cptatil in mod sciintific.

1) Laos Bullet& scapl actiuneI simturilor, acdsta nu probAzA de cat el

el este olt-eeva de oat energia physiog care singur; dupa oum am demonstrat, impressionAzA simturile.
Cat despre re1a0ele sufletuldf cu corpul, admit au protoplasma, ele

nu aunt ma grele de deflnit de cat cele ce Mgt{ energia ou mateila,

2) A. Dastre.
Les agens impondArables et l'Ather, in Revue des
Detsz-lifondee, 1901, p. 670.

www.digibuc.ro

Domnilor,

Sciinta, dupA cum veduriitl, demonstrzA existenta

sufletulul si definesce principalele attribute. Dar ea
nu pte s se opt-68CA din mersul el inainte. Fiind canos-

cinta prin cause, ea trebue s se intrebe : care este

causa sufletului?
Este evident cii sufletele fiintelor vietuitre derivA
din acele ale pArintilor lor care sunt, ca sA dic asia, cau-

sele lor immediate. Dar aceste cause nu pot fi de cAt

cause secunde a cAror serie nu este nelimitatA.
Intr'adever, viata n'a existat intot-d'a-una pe pAmnt Prin urmare sufletele au inceput sA existe la un
moment dat. Or, cum este absolut impossibil ca sufletul
sA fie effectul materiel si energiel a), care t ArA induoialA

au preexistat pe plimnt, trebue sA conchidem ca, in

acel moment, a avut loc interventia unel Cause primare.

Ratiunea, sprijinitA pe principial causalitei(e7,

nimic nu se face tarii causii,

ne conduce, in mod ne-

cessar, la notiunea existen(ei unel cause primare a safletulut, notiune sciintificA, principiul causalitateI find
basa sciintei.
1) v. Generafia spontanoa" i Darwiniantur etc , In Spitalul" 19 2.
2) Inteadev6r sufl tul este de o essent1 .0 to I duff ritd do acea a
materiel si a energiet y. Lecpia II-a

www.digibuc.ro

80

care este mai mutt

notati ct ae&st5. notiune,
de ct o hypothes, c" ci ea nu este conclusia unul rationament prin analogie,
se impune intelligentei nstre

cu o fort irresistibil, cu att mai mult cu att ea clii

sema de terte faptele de observatie, care, fr dnsa,
ar rmne neexplicate, si nu este in contradicere cu
nici-unul din ele.

A sci c exist-A o Causti primarei a sufletulut nu

pte satisface pe omul de sciinta, care se intraii incA
ce este acst Causa primar ? Care '1 sunt attributele ?
Pentru a rspunde la acst intrebare, s revenim
la faptele de observatie care nu trebuesc perdute nici-odafil din vedere.

10 Causa primarei nu cade sub simturile nstre.

Ca si sufletul, ea este deci immaterial.

2') Observatia arat c fie-care fiinta vietuitre este

construitil dup eo serie de ordine regulate de mai inainte

(Cl. Bernard), dup un plan prestabilit si c acest plan

este aprpe acelasi pentru tte fiintele unei aceleasispecii.
Or typul morphologic al unel specii diflr mal mult

sau mai puin, de acele ale altor specil.

Totusf, desi distincte, typurile diverselor specil presint intre ele analogil manifeste, prin faptul ca possed
organe homologe ; ast-fel, de excmplu, tte animalele
vertebrate au un apparat nervos s, i, intre apparatele nervse ale differitelor vertebrate exist o homologie, o assemnare incontestabilii 1).
Ce e mai mult, formele successive pe care le ia un

animal superior, in cursul desvoltrei sale, presint o

re-care analogie cu formele altor animale, de specii diffe-

rite, ajunse la o stare de complectil desvoltare.

1) Paulescu.

Genera0a spontanea

Darwinismul, etc.; in Spita-

ha, 11402.

www.digibuc.ro

81

Exista deci o Ore-care uniformitate a planului morphologic%

considerat in evolutia unui individ i in
seria fiintelor vietuitre,
un fel de transitie gradat a
formelor, de la cele mai simple la cele mai complicate.
Daca, afard de asta, tinem socotl de faptul c exist

de assemenea si o uniformitate a planului physiologic,

c constitutia chimic i phenomenele physiologiee sunt
identice la Vote flintele vietuitre, c tte aceste fiinte,
f ard exceptie, sunt formate de protoplasma i, tte frii
exceptie, presint aceleasi phenomene vitale de nutritie,
de relatie si de reproductie (v. Lectia I), ajungem la conclusia c in reinal vietuitor existei o imitate In varietatea nelimitat a formelor si a phenomenelor ; cea ce
ne conduce s admittern c aeest regn este effectul unei
cause primare unice.
30 Observatia mai arat c fiinta vietuitre constru-

esce, cu o perfectie minunatii, in vederea unor functii

determinate, differitele organe care constituesc corpul,
organe care nu vor functiona de cat mai tarcliu si a cdror

funetionare este perfect ac4tptat la un scop util, immanent.

Or, dup cum v'am fcut de mai multe ori s remarcati, constructia organelor i funetionarea lor se indeplinesc ftirei scirea fiintei vietuitre.
Ba, ce e mai mult, acst flint pare a nu fi conceput ea inssi scopul acestor acte morphologiee si phy1) Din aostl uniformitate de plan, din acstX assemgnare, prin rationamente basate pe premise absurde,ca urmittdrea: ori-ce Worn, care smeina
cu iUi altut, derive' clinteensul,premise analoge cu sophismul post hoc, ergo
propter hoc,
transf ormWiI au fncercat s tragl probe la favrea doctriuei
transformArg speciilor,
dea sdma ea daca descendef4a implica assemi3narea, inversul pte fi fal, assendinarea neimplicand chtuei de pupin descendenta. Duo6 foI de chdrtie sdmitul una alteia ; dar nebun ar fi acela care
ar pretiude cA acestl assem6nare probzil cit una din ele deriva din cea-Palta"

(Paulesen. Loc. cit.).

www.digibuc.ro

82

siologice executate de &Lisa, cAci 1 ignorzei in mod

absolut. Ea urmresce un plan prestabilit al crui autor
nu este ea inssi ; ea se suppune orbesce unul ordin pHmit la origin, dupa cum dice Cl, Bernard, ordin
eitruia s'au suppus, de assemenea, puirintil, mosii si stramosif ei, de cnd rasa si specia e1 existii.

Se pare, deci, c sufletul, care realiza finalitatea

immanent a flinteI vietuitre pe care o animza, nu este
el insusl, propriu vorbind, causa acesteI finalitilti, adecii
agentul care a conceput'o si care a voit'o.
Aldturi de faptele vitale ea finalitate immanentil,
care realisz conservatia individulul, existrt o intrg i
serie de acte si de phenomene care au drept scop perpetuarea speciei,adec a ciiror finalitate nu este immanentii individulul ci se refer% la un alt individ. Or,
dacs sufletul nu este causa finalitteI immanente a fiin-

tei pe care o vivificii,a fortiori el nu este causa und

finalitati care se rapporta la un alt individ.
Pentru a'si forma tessuturile si pentru a indeplini
phenomenele vitale, cu un cuvnt, pentru a trai, ori-ce
flinta vietuitre are trebtantri absoluta de substante orga
nice si mai alles de hydrafi de earbune. Or,
duprt
cum am amintit in lectia precedentii,singure plantele
verdi pot fabrica hydrati de crbune, pleciind de la substante inorganice. Far ele, viata pe panint ar fi impossibila, crici cele l'alte ftinte vietuitre (microbl, plante
incolore, animale) sunt incapabile d'a subsista prin ele
is

. Existenta tutulor flintelor vietuitre depin le, dec

de ac ert a plantelor verdl care, ca sii die asia, nut -e c

intreg regnal vietd.

Observatia arata de assemenei c, dup'i mrtea

flintelor vieluitre superire (animale si plant ), micro! iintra in scena si, prin fermentatiile putreficti 1 ce e dc-

www.digibuc.ro

83

termin, dissolv substanta organic care constitue corpurile acestor flinte, o simplifica, o adduc in cele din
urm in starea de substanta inorganie i o redau lumei
minerale din care ea deriv si de unde ea este reluat de
catre plante. Fr microbi, suprafacia ptne'ntului ar fi acoperit de nenumOrate cadavre de animale si de plante,
ceea ce ar face impossibil viata fiintelor noui. EI indeplinesc deci, in natur, importantul rol de gropari, sau, mai
bine cps, de cromatori, awl resultatul putrefactiei, ca
acel al crematiei, este reducerea substantei organice in
stare mineral 1). Dar, in acelasi timp, gratie lor, se in-

chide un immens cyclu de energie si de materie care,

plecat din lumea inorganica, trece prin lumea vietuiOre si ajunge din nou la lumea inorganic.
Aceste notiuni, care constituesc una din cele mai
frumse descoperiri ale sciintei moderne, au pus in evident admirabila harmonic ce domin in lumea vietuiOre, precum si uriasa syznbioset,adec strimta dependintrt reciproca, ce unesce tte fiintele vietuitre.
Si acsta harmonie,
acst minunat adaptare a
mijlcelor la scopuri,
nu este de sigur faptul sufletelor lucriind in mod isolat. Ea nu pte fi de cAt opera
cause! lor primare.
De aci result c Causa
adevratul autor
al finalittei ce constatdm la fiintele vietuitre, conside-

rate in particular si in totalitate,presint, inteun grad

suprem, attributul de intellepciune (sapientia), pentru
cA finalitatea eonceputei i voitei a effeetului implicA intellepciunea cause!.
1) Miorobff nu produo numaI deztruqie. Atiia de exemplu, cercetari
reoente au probat c1( daog anumite plante, fn partioular legumindaele, fladag
Azotul ambit yi '1 introduc Su combinatiT organice, ele tau acsta prin aotiunee unor miorobil care tram, oa paraeig, pe ele.
6

www.digibuc.ro

84

Demonstratia existentel uner. cause primare a viere! nemateriala, tinted, intellpt , este termenul sublirn
la care ne conduce physiologia.
Acst causd primar este Dumnecleu.
Prin urmare,
di.ed in. Dumnedeu trebue sA
(yea omul de sciintil, cr sciu cet Dumnedeu este.
*

Acurn putern da Intrebrei care este causa vieter?,

urmiltorul rspuns care indeplinesce tte conditiile cerute de methoda sciintific.

Viata este efectul a duo cause : una, causa secundcl sau Suflet ; alta, causet primarti , sau Dumnetleu.

www.digibuc.ro

App endice
Idea de Dumnedeu" este o notiune fundamentalli fr il. de care
sciinta cade in absurd.
Materialismul tither' a niip6.clit societatea modernt care l'a
primit orbesce pentru cA el s'a dat drept expressia sciinter, drept
resultatul sau synthesa descoperirilor el cele mal recente. El s'a
servit de prestigiul sclintel, el, care, ca system, este negatia seim- pentru ca sl impun g. multimel demi-aavantilor, incapabill d'a
'1 pricepe hypocrisia. PrintrUsil el s'a introdus in scoll, uncle, in
mod las, a exploatat i exploat6z 6. candrea si naivitatea copillor
tinerilor neexperimentatl care nu au niel cunoscinte sufficiente,
aid spirit critic destul de desvoltat pentru a deosebi minciuna de
adev6r,
si a otrvit ast.fel, cu doctrinele sale ru-fficAtre, mai
multe generatiL
Ca ori ce err6re, materialismul insemn6z1 ignorantli fie prin lips
-de ennui* fie prin lipsri de intel1iger46
fie prin passiune.
La spte-spre-dece anni eram materialist pentru cgs, nu aveam
de att o summ fGrte r6stritnsa de cunoscinte asupra naturel; pentru
c6 ratiunea mea nu era Ina, desvoltard, asia cri, neavnd spirit critic,
credeam tot ce ausliam si citiam ; pentra c6, c64ussem in cursa unei
perfide_ affirmatif c6. 6menil de sciint5. sunt top' materialist1.
El bine,
dacA de atunel n'as fi cftp6.tat, printr'un studiu
.

continfig, noul cunoscinte asupra naturel brute si asupra fiintelor

vietuitre, sau dach, din nenorocire, faculatile mele intellectuale
sau dacri n'as fi
ar fi remas copilArescI, cum erau la acea v6rst,
as
constatat crt adeveratil savanti resping systemul materialist,
fi i astii jl o victim a acestel doctrine.

www.digibuc.ro

86
Adeptil materialismulul au repetat de athtea orl ch sciinta m odernh a isgonit definitiv din domeniul shu idea de Dumnecjeu", el
afi sciut sh manipuleze atit de bine, c ast-4I multora le e rusinesi pronune cuvntul Dumne4eu", fagitt de marturl.
Tte astea s'au fcut In numele sclintel.
totusl, maril savant!, creatoril si gloriele sciineI, geniile
despre care se pOte ice, cu Renan, ch. au schimbat basa cugethril
omenesci, modificand cu total idea despre Univers i despre legile
sale", au admis, totl, si au proclamat existenta lu! Dumneq.eu.

Fla a mai vorbi de Copernic, de Kepler, de Galileu,

Descartes, de Bacon, de Pascal, de Leibnitz, de Newton,
putem Inc cita ea theistl deelarat! :

1 maril astronoml : Herschell, Laplace, Le Verrier,

Faye ...
2 maril mathematician! : Euler,
Cauchy, Hermite,
Hirn....
3 fundatorif chimiel moderne : Lavoisier,
Berzelius,

Berthollet,
J. B.
Gay-Lussac,
Liebig,
Thenard,
Dumas,
Chevreul,
Wurtz
4 fundatoril physicel moderne: Raumur, - Volta, Ampre,J. B. Biot, Faraday, Robert Mayer 1), Fresnel,
Maxwell,
William Thompson (Lord Kelvin)
5 illustri! initiator! al sciintelor naturale moderne2,: Buffon,

Antoine de Jussieu,
Bernard de Jussieu,
Haller,Cuvier,De Blainville, Latreille, Etienne Geo-

Linn,

ifroy Saint-Hilaire, Isidore Geoffroy Saint-Hilaire, Louis

Agassiz,
A. Milne-Edwards,
Gratiolet, A. de Quatrefages,Brongniart
Brongniart (fin, Elie de Beaumont, De Bonnard, Ed. de Verneuil, - Homalius d'Halloy,
Haiiy,
Barrande, Gaudry, De Lapparent, Dupuytren,
Laennec, Lancereaux, Cruveilhier, Flourens, Claude Bernard, Pasteur
latil, de alt-fe', passagil clines() In operile ctor-va din aceatii
marl Omen! de sciirth, de preferintit In ace'e ale naturalktilor,,
1) Intemetorul energetiodf flirOlor vietuitre.
2) Zoologie, botania, geologie i pahontologie, medioing, anatomier
yhysiologie, chimie bio1ogic i microbiologie.

www.digibuc.ro

87
pentru c principalele motive care 'i fac s admitt existents
Dumnecleu sunt tocmal acele pe care le am expus mal sus :

C. Linnaei.

Systema naturae,

1111

Parisiis, 1830, p. 1, (apud Le-

Trau1t).
,Cum unitatea presuppuue orclinea tn ori-ce specie, este necessar sg
attribuim unitatea progeneratrice linei Fiinfe a-tot puternice, adecg lui Dom.
liege'', a cgruT opera este Crealia (1)".

(Ce'ebru naturalist, professor la Universitatea

L. Agassiz.
din Cambrigde) in De l'espce et de la classification en zoologie, trad.

fran. par Vogeli, Paris, 1869, p. 12, (Edit. Baillire).

Cat timp nu se va putea proba a materia sau fortele physice pot eg
rationeze, suntem obligati sa considergm ori-ce leggturg intelligentg si inte
Iligibilg Intre phenomene, ca o probg directg a existents-I until Dumnegen
care cugetg".

M. Latreille. (Fundatorul Entomologiel), in

Cours d'Entomologie,

Paris, 1831, p. 2C6.

Din ate spussei pang acum, deduo acasta oonsecintg: legile care
doming societatile insectelor... formzg un system combinat cu fnfellepciunea

cea mai profundg, system stabilit la origing, i eugetarea mea se ridiea elf
un religtos respect care acstel Raitune eterna care, and existenta la atatea fiinte diverse, a voit fig perpetue generatiile ...".

(Celebru naturalist,
Etienne Geoffroy Saint-Hilaire.
Membru al Academiel de sciinte, Professor la Museum de historie
naturalit. etc.), in Philosophie anatomique, Paris, 1822, T. II, P. 499.
Ajuns la acastg limitg, phys'cianul dispare ; ornul religios singur
mane pentru a Impartasi enthusiasmul Santului Prophet si pentru a striga cu
dansul : Cerurile spun Warta lui Dumnegeu ".

Isidore Geoffroy Saint-Hilaire.

(Membru al AcademieI

de Sciin'e, Professor la Museum de historie naturalli, etc.), in His1) Cum unites in omni specie ordinem ducit, necesse est ut unitatem
illam progeneratricern Enti cuidam omnipotenti et omnisoio attribuamus,
D eo nempe cujus opus ()motto audit".

www.digibuc.ro

88
toire naturelle des regnes organiss,

Paris, 1850 1860, T. II, p. 252,

(Masson edit.).
Cu cat so descopeia maT multe assemarilla organic() fntre om si ani
male, cu atilt se pune mal bine In evidenta diversitatea comorilor pe care

Creatorul le a pus In noi...".

J. Cruveilhier.

(Professor de anatomie la facultatea de

medicinri din Paris), In Trait d'anatomie descriptive, 3-a edit., T. L,

p. XXIE, Paris, 1851 (Lab edit.).
Cat de mare trebue sit fie ardrea nstrit pentru studiul ornulul, acest
capo d'opera al creatiei, a oilrul structuril atat de delicatif si, In audits timp,
atftt de resistentit, ne arata attita harmonie In Intreg si atfitaperfectie In detaliu,.
La vederea acesteT minunate organisati, In care totul a lost prevNut.
care este anato000rdonat, cu o pricepere i au o infellepciune infinite
mistul care sS nu fie Impins sa strige, cu Galien, oS o carte de anatomee este
eel

mete frumos hymn ce a fost dat omului sa canteen on6rea Creatorulul".

A. Milne-Edwards.
(Naturalist renumit, Membru al Academiel de sciinte, professor de zoologie la Museum de historie natural etc.) In Instinct et intelligence des animaux, confrence faite
Sorbonne et recueillie par Emile Alglave; Revue des cours scientifigoes de France et de l'Etranger, 2-e anne, p. 34, 17 dcembre 1861.
Este de mirat oS, fn preeenta unor fapte atAt de semnificative i atAt
de numer6se, sit se maT pta gitsi 6mcnil care sa vie sa ne spunit CA tte minunile natural sunt nisoe simple effecte ale Intamplarei sau niece consecinte
fortate ale proprietatilor generale ale materiel.... Aceste zadarnice hypothese
sau, mai bine vie, aoeste aberratiT ale spirituldl, care une.orT se ascund sub
numele de scii70 poetic& sunt respinse de adevArata sciinta ; naturalistiT nu

pot sit le dea creglanAnt i asta-0,ca In timpul luT Waltman', WY Mimeo"

luT Cavier qi a atAtor air( OrnenT de geniti,
ei nu rot Ea
dea sOma
de phenomenele oe se petreo fn facia br de oat atiribulnd overlie creatiee
aettunel

unui Creator"

Jurien de la Gravire.(Presedinte al Academie) de sciinte

din Paris), in C. R.
p. 1293.

Acad. des sciences,

sance du 27 dcembre, 1886,

Botanica este o sciiints care ou humilinta, se multumesce sa admiro pe

Creator in operile sale".

Flourens.

(Physiologist celebru, membru al Academiel de,

www.digibuc.ro

89
sciinte si al AcademieI francese, etc.) in Eloge de S. Delessert, Paris,
1857, p. 347 (Garnier edit.).
sciinta nu ne a rovelat lucruji asia de mari.... In planurile sale, Dumnedea inaintza meren ; el merge de la materie la viatit, de
la viatd la intelligen$, de la intelligent la suflet...."

Claude Bernard. (Membru al AcademieT de sciinte si al

Academiel francese, professor la Collge de France, la Museum de
historie naturalk la Sorbonna, etc.). Cel mal illustru printre fundatoril physiologieI si al medicineI experimentale ; cel maI mare spirit
sciintifie al secululul XIX-a) In Lepons sur la phnomnes de la vie,
etc. ; T. I, p. 331. (Edit. Baillire).
In realitate, noi nu assistm la nascerea niei unel fiinte ; nu vedem
de ct o continuatie periodia. Ratiunea acestel creatii apparente nu este dedi
in presinte ; ea este in trecut, ta origina. Nu putem s o gisim in causele
+mounds eau actuale ; trebue sit o eautetat fn Cayuga primarit".
Natura reface ce a mai fcut ; acsta este legea. Prin urmare, numaT

la inceput se pte invoca prevederea sa : la orlln.

Trebue sa ne inalfant

panii fa Causa primaret" (p. 336).

Pentru noi, Zegea prealabilti nu exieta de eat la origina" (p. 337).

Nu put em resista phIcerel de a adduce aci phrasele prin care

astronoml, physiciani, i chimistI illustri public& In mod solemn existenta Cause prtmare, i vom termina cu magnifica mArturie a nemu-

ritorulul Pasteur.
Faye.
(Astronom illustru, Membru al Academiel de Sainte,
etc.) in Sur l'Origine du monde, Thories Cosmogoniques des anciens
et des modernes, Paris; 1884, p. 9 (Gauthier-Villars
cum intelligenta n6str3 nu s'a fcut ea enstisI, trebue s existe o
intelligen$ superir din care deriv a n6strd. Si cu ct idea ce ne vom
face despre acstli intelligenla suprenta va fi
mare, cu atilt ne vom
apropia mai mult de adev6r. Nu riscrn s ne insolrn considerfind'o ca autorul
tutulor lucrurilor, rapportnd la clnsa aceste splendori ale Cerurilor care au

desceptat cugetarea nstr si, in fine, iatii-ne preparati a tntellege si a primi

formula traditional: Dumnegeu, Tatet atot-illtor, Fetcator al cerulaii

qi al p4mnta1ul".

Sir William Thompson (Lord Kelvin).

(iJnul din cel
maI marl physicianI al epocel actuale). Gitat de Lord Salisbury In

www.digibuc.ro

90

discurs presidential pronunciat la

Oxfort, in (lioa de 8 August 1894, inaintea British Association. (Trad.
franc. de M. de Fonvielle, Paris, 1895, Gauthier-Villars edit).
Limites actuelles de notre science,

In giurul nostru avem multime de probe strglucite de o actiune intelligentg de un plan bine-voitor i daca vre-o-datg induoefi metaphysioe ne
depgrtzg, pentru egt-va timp, de aceste idef, ele revin ou o fortg irresistibilg.
Ele ne aratg nature suppusg uneI voinfe libere. Ele ne aratg cl tte lucrurile

vil depind de un Creator si de un Stpn stern".

Chevreul. (Mare chimist, Membru al Academiel de Sciinte,

Professor de chimie i Director la Museum de historie naturalti, etc.)
in C. R. Acad. des Sciences, 1874, 14 Septembre, p. 631
urm61(5rele.
M'am intrebat daog fn o epoeg in care de multe ori s'a fiis o soiinta
modernil duce la materialism, nu este o datorie pentru un om care
a petrecut vista in miilocul cgrtilor intr'un laborator de chimie, clutand ade-

void, de a protesta contra uneI opinil diametral oppuse cu a sa si aosta este

cause care mg face sg expun motivole pentru care ic cg n'am fost niel o
datg Mel sceptic, nicl materialist.
Prima opinie se rapportg la siguranta ce am despre existenta materiel
in afarg de mine-gnsumI. Deci, n'ain fost nioI-o-datg sceptic.
A duos este convingerea ran de exiatenvi unol Filnie divine, creatUre a uneI duble harmonfi: harmonia care doming lumea nefnsulletitg ei pe
care o revelzg sciinta meoaniceI ceresa pi sciinta phenomenelor moleculare,
apoI harmonia care clomind lumea organisata ciefuitre. Deol, n'am fost materialist la nicI o epocg a vieteI mele, spiritul meu neputInd concepe og acsti
dublg harmonie, ca i ougetarea omenscg, si fie effeotele fntAmplircl".

Wurtz. (Chimist trenumit, Membru al Academiel de sciinte,

Professor si decan al facultateI de medicina din Paris, etc.,) fin La
thorie des atomes dans la conception gnrale du monde ; v. Association
francaise pour PAvancement des sciences, C. R. de la 3 me Session,
Lille, 1874, p. 23.
In zaciar sciinta a revelat structura lumdf i ordinoa tutulor phenomonelor ; el (spiritul omului) voiesce el se suie mal sus i,

In convingerea

instinctivg, eg lucrurile n'au in ele ensisl ratiunea lor d'a fl, rapportul lor,
el esto condus sg le subordoneze uneI Cause primare, unicd,
origina lor,
universala, Dumnedeu

Armand Gautier. (Membru al Academiel de sciinte, actual

professor de chimie la facultatea de medicinft din Paris, etc.), in Les

www.digibuc.ro

91
manifestations de la vie drivent-elles toutes des forces matrielles?

Paris,

1897, (Carr et Naud edit.).

Este o sciintg pe dos aoea care indriisnesce sg assigure og numai
materia existg ei a numg logile el guverng lumea".

L. Pasteur. (Membru al Aeademiel de sciinte i al AcademieI

francese, creatorul chimia biologice i al microbiologiel, etc.) In
Discours de rception l'Acadmie franaise, 27 Avril, 1882.

Se spune a illustrul physician angles Faraday, in 1eciile pe care

lo Ricea la Institutul regal din Londra, nu pronunoia nicii-o-odatg numele lui
Dumnedeu, deei era profund religios. Intr'o di, prin exceptie, acest nume
scapg din gurg ei de o data se manifestg, In auditorif sii, o miecare de approbare sympathici. Faraday, bigdnd de sdnag, 'e intrerupse lectia prin aoeste
cuvinte : V'am surprins pronunoiand numele lui Dumnedeu ; daoa aodsta nu
'mi s'a intamplat incil pang acum, este pentru og stint, in aceste IeciT, un representant al soiinta exporimentale ; dar notiunea i respectul de Dumnedeu
ailing la spiritul meu prin en tot aeia de sigure ca i acele care ne oonduo la
adevirurile ordincif physice".
Poste tot in lume vid inevitabila expressie a nofitinei de Inftnit. Prin.

teensa supra-naturalul cste in fundul tutulor animilor. Idea de Damnellea

este o forma a ideei de Infinit".
Mgrimea actiunilor omenesci se misrg dupg inspiratia care le a dat
nasoere. Fericit oel ce prtg in sine un Dumneilen, un ideal de frumusete,
ei care 'i se suppune idealul artei, idealul seiinfei, idealul patriei, idealul vfrtutnor Eroangelisi. Acestea suet isvrele vii. ale marilor ougetiff ei ale marilor
actiunY. Tao aunt luminate de reflectele

intreb in numele card foui deseoperiri, phitosophice sau satinse pate smtage din suftetul omului aceste inane preooupatii ; ele
par de essei,tg eterng pentru cii mysterul oare invilue Universul, ei din care
tifios,

ele emang, este el einsukii etern prin natura sa".

In tabrtra adversa, printre eel ce nga pe Dumnetleu, eine se

aflit care sit pt fi oppus, ca valre, sommitatilor sciintifice pe care
le citaram ?
Materialitil pretind ca sciinta moderna este opera doetrineI lor.

El b'ne, In zadar va ante cine-va s descopere printre danil

pe vre-unul din intemeetoril sciintel moderneteael nu va gasi, ea

em remareabil, eind din gramada mediocritfitilor4 de cat pe

faimosul zoologist Haeckel. Or, Haeckel este un spirit en totul antisciintific; el se crede fundatorul uneI religiI noul, religia monist ; iar

www.digibuc.ro

92

fanatismul sectar, de o violent6 rail 1) cu care caut s6. o propage,

Intunea judecata
calmul i impartialitatea, calitate
sine qua non a adev6ratulul om de sciint.

Creatoril transformismulul, Lamarck i chiar Darwin, pe

ale clror idel materialistil moderni '11 au zidit systemul, credeau in
Dumnedeu.

Lamark. In Histoire naturelle des animaux sans vertbres, T. I,.

p. 267, 2-a edit., Paris, 1835 (Baillire edit.).
Natura neflind o intelligentd, nefiind niel railcar o fiintd, oi numaT o
ordine a lucrurilor, constituind o putere poste tot suppusd la leg;
natura,
lie, nu este frisinif Dumnedeu. Ea este proclusul sublim at vointei sale a-tot
puternice .

Ast-fel, vointa lui Eumnegeu este peste tot exprimatd prin executia
legilor nature; pentru cd"acesto legi vin de la dnsul. TotusT acstii vointit

nu pte el fie limitatS, puterea din care ea emend neavnd limite".

Ch. Darwin. V. La vie et la correspondance de Charles Darwin,

par De Varigny, T. 1, Paris, 1888 (Reinwald edit.).
0 altd caned a oredintei In existema tut Dumnedeu, care tine de
ra4une, iar nu de sentimente, mS impressionzd prin greutatea sa. Ea provine
din extrema difficultate sau mal bine dis din impossibilitatea de a concepe
Universul prodigios i immens, coprindnd omul i facultatea sa d'a privi
in viitor, oa resultatul until destin si al uneT necessitiltI rbe. Cugetnd

ast-fel, m simt condus a admitte o Cans& primar cu tin spirit intelligent, analog pnd la bre-care punct cu acel al omuldi, si merit numirea do
deist" (p. 363).
Yam mers nici-odatd pnti la atheism In adevratul Bens al cuvntuldi,
adeed pnd a nega existenta luX Dumnedeu" ipag. 353).

Mal multi transformistl, de alt-fel, impartqese, in

acst&

opiniile initiatorilor doctrinal.

Ast-fel, de exemplu:

A. Gaudry. (Membru al Academiel de sciinte, Professor

de Paleontologie la Museum de historie naturalk etc.) in Les enchainemanta du monde animal dans (es temps geologiques. Paris, 1883, p. 5.
Or eilt de micT suntem, esto o pidcere si chiar o datorie pentru noT

1) E. v. Haeckel.

Enignteade Purnivers, Paris, 1904.

www.digibuc.ro

93
sg scrutgm natura, oga natura este o oglindg purg tn care se refleotg F'rnmn-

setea

AstI-d1 o miscare de reactie, in contra oiticiirilor rnaterialismulul asupra dorneniuluI sciintei, Incepe a se produce in Francia si,
maI alias, in Germania.
SA sperm deal cl, peste pugin, scants va ajunge scape de

acest parasit care, nu numaI o .compromitte, dar o paralysgt

'1 impedica progressul.

www.digibuc.ro

PRETUL i LEU

www.digibuc.ro