t;

,.

}h,

.4.-

rjtia

(,,,,

Jcarlk

.,

r 1I

-;t 'I

.
1-4,-

to. i.,Z
*

,,
# ..

-.---1.

t.

' "17

r
,

SNleS,

21.r

.....,

ibilr' it.

, f 4.

ej

1r

44.1.,

ir

?4,
4.

,.c,
.,

I
.

'"'

"ye,

4'4

0 11.,411

1 e.....

101"

ta.-

-1.

dr

Cr;
'4j r
t=4
%.

'

.1

I- :(4 j

;M.' ",

4r.y.

..:

OW ,re., Al

i?t

(....

IL

A
,f-

,-.1-

.fr

..,...

..:

Itr,, .

'.'i-

...

--i. -

'

4-,

.. 1

,...0;

S.t.,t-

1 .1.0

'4,,,,,,,

www.dacoromanica.ro

.. "
.

..;

1.

f 'L

:..

BIBLIOTECA PENTRU TOTI

No. 241.

C. CADULESCU=MOTRU
.

tiinta si Energie
.

''
.

..7ntroducere. Conceptiunea energetics

asupra naturei.Oe docta ignorantia.-- Filosofia
monista -energia sociald.

BUCURESTI

EDITURA LIBRARIEI LEON ALCALAY

No. 37, CALEA VICTORIET, No. 37

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECII PENTRL1 TOTI

Fom latii de DUIVEITRU STANCES( '1"

Biblioteca pentru toti, care a fost" fondat.g. la

1 Martie 1895, este o publicatiune cncietopediell,

n2enittl a popularize lucrtirile marilor scriitori

ronifini si streini.
In cele peste 240 volume continute in Biblioteen pentru toti, se alit, cel mai bogat material
literar, artistic qi qtiinfific ce s'a adunat in vre-o

fiublicafiane periodical romfineascg; de asemeni

partea educative i.si are In Biblioteca pentru toti
un insomnia numgr de volume.
Prin eftiniitatea ei' 30 banjo volumul Biblio-

teen pentru toti se allii in primul rand printre

publicafiunile cu caracter popularizator, cu atfie

mai mult Cu egt ea public opere complecte.
In catalogul Bibliotecei, care se gtiseqte. publicat in intregime pe coperta fie -cgrui numgr,

sunt adunate numele si operile color mai de

seaml scriitori romani si streini, injghebAnd astfel o intreagg bibliotecii encielopedicii la lademaim tuturora.

www.dacoromanica.ro

fiilta si Cler9ie

www.dacoromanica.ro

De acela autor :
Studii filosofice.= I. Valoarea silogismului.

II. Problemele psihologiei. III. Rolul social al filos011ei. IV. Cestiuni

V. Psihologia martode esleticii.
rului (1898-1906. Libraria Socec, Bncuresti).

F. W. Nietzsche, Via(a si Moselle sei. (Libraria

Socec, BucureFAi).

Cultura romans si politicianismnl.Edi(ia III.

(Libraria Socec, BucnFe0i).

www.dacoromanica.ro

,..
,

INTRODUCERS

...

1.
Intentiunea mea nu este catusi de
putin s'a" presint reflexiunile ce urmenzg
in vestmintele unor predici morale. Am

cu insu-mi convingerea ca obicinuitele

predici morale sant Para nici un rezultat,
pentru sporirea mOralitatii in societatea
contimporana. Traditiunea deli le mentine Inca in uz, cum face cu multe alte
forme sociale, valoarea for este totusi de
mult redusa la o simpla valoare de decor.
Predicile morale si-au avut data si ele
yostul lor. In societatile vechi patriarhale
ele erau mijlocul indicat grin care seful
familiei, in acelasi timp si preotul comunitatii. povatuia pe cei adunati iri jurul
altarului comun. Nimeni nu discuta povetele lui; toti le primiau si aveau interes s'a" le urmeze. eful familiei indruma
.

www.dacoromanica.ro

'6

INTRODUCERE

moralitatea semenilor sdi, de opotriva cu,

activitatea for practicii. Prestigiul pe care

.
.

i-1 acorda ierarhia socials 11 scutea de

argumentare. El predica si era ascultab
Si cunt ar fi fost altfel, cand sanotiune9,
Mora,litatei publice sta, in primul rand,
tocmai iu judecata predicatorului ?
Dar societiitile contimporane nu mai
lass predicei morale conditiunile pe care
aceasta le avusese in societatile patriarhale. Pe Mantua ce functiunile sociale se
diferentiaza $i sant indeplinite de persoane deosebite, rostul predicei ajunge
discutabil si tinde sd dispara. In timpu-

rile noastre intelepciunda trebue doveditd

iar nu simplu predicate; mintea celor ce

asculta e. cu totul alta de cat bdinioard.
_
Numai uzurile religioase si in special
uzurile bisericei crestine persists sa pas-

treze predicei locul pe care aceasta it

avea in timpurile de demult. 0 donned

fictiune mijloceste asemenea persistenta..

Crestinismul presupune pentru viata viitoare o cetate ideals, in care toti oamenii
se regasese iarasi ca fii unui acelnias bun

parinte, penitentt de o potriva inaintea

unui judecator suprem; ca atare, Bise-

rica cresting, -in calitate de representanta

www.dacoromanica.ro
C.

,
1NTRODUCERE

a acestui bun parinte si judecator, isi

atribue dreptul la predica. Conditiunilor
reale, Biserica a substituit, pe baza credintei, conditiunile analoage ale unei lumi

ideale, si astfel, in virtutea logicei pe

care o da ilusiunea, ea mentine datina
predici. Intru, cat insa bunele sale intentiuni sant urmate $i de rezultate reale in
viata practicg, este o intrebare IA care

numai cei prey optimist o pot resolva

in mod afirmativ. Biserica noastra ortodoxa cresting, a avut de sigur, in aceasta

privintg, temeinice motive sa reduce rolul
predicatorului la simpla recitare a cartilor.
sfinte, departe de price amestec cu interesele pamantesti. Predica e asezata,
cu chipul acesta, intr'o sfera diving, neatinsa de cugetul profan. Ascultatorul este
prevenit ca morala ce-i se defasura inainte este intocmit-t in vederea unei vieti

ideale si veciniceviata in care sufietul

situ se va ggsi dincolo de mormant,
iar nu in vederea raporturilor vieti, pamantesti. De aceia Biserica ortodoxd a
si reusit
mentina nestirbit prestigiul situ, cu toga.' ignoranta de care a
dat pe alocuri probe clerul ce o represtate. : cartile sfinte au vorbit de sine
www.dacoromanica.ro

114TRODUCE'RE

credinciosilor prin glasul preotilor, fare,

a fi atinse inva.taturile cuprinse intr'insele de mintea defectuosa a acestora. Cu-,

minte ar fi ca aceasta stare de lucruri

sa se continue si pe viitor.

2.
In orice caz nu filosofia este menita sa alimenteze un gen de ocupatiune
condamnat a fi nerodnic. Morala filosoflea, esita din cercetarga faptelor positive

nu are nevoe de vestminte de parada

pentru a fi ascultata si introdusa in viata

practica. Ea se impune de sine prin puterea convingerilor pe cari le cucereste.
Latirea ei depinde de numarul capetelor
.cugetatoare si de gradul de desvoltare
al judecatii omenesti, iar nu de prestigiul predicatorului. De acea, cu toate vi. cisitudinele el aparente, morala filosofida

aduce contributiuni continue la opera

eterna a adevarului, pe cand morala de

predica, cu cat se departeaza de la sco.purile strict religioase ale societatii primitive, cu atata este nevoita sa, se multumeasca in rolul de simply fraseologie
conventionald.

Pe de alto', parte este drept, ca morala

filosofica adresandu-se' in primul rand
inteligentii si numai indirect, prin mijwww.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

locirea acesteia, sentimentelor, pare une

on mai saraca in rezultate practice fats
de predica morala, care face apel la toate
inclinatiunile sufletesti ale omului. 0 predied bine simtita atrage dupe sine multimea si poate obtine de la dansa fapte
imediate, pe cand morala fllosoflcd nu

duce la rezultate practice de cat cu incetul prin pregatirea convingerii flecarui individ in parte. Dar aceasta inferioritate aparentd este rescumparata cu
prisos prin valoarea rezultatelor doban-

dite. Morala flioSoflcd are drept rezultat

faptele cari decurg logic din convingerea
individului, si prin aceasta ea asigurd

regenerarea continua a moravurilor in

viitor ; pe cand morala ocasionala de predied si atunci cand dobandeste rezultate

mdrete, acestea raman totdeauna cu un

caracter sporadic, dupa dispositiunile sufletesti ale ascultatorilor, sau puterea de

.sugestiune a predicatorului. Cea d'intai
e potrivita societatii moderne si, in genere, on cdrei societati care isi pune ca
tint realizarea libertatii individuale; cea
de a doua e morala societatii vechi, bacane pe constrangerea sau umilirea indiVidului.

.13

www.dacoromanica.ro

.10

1NTRODUCERE

Intro aceste cloud morale alegerea nu

mi se pare greu de facet. Prefer succesolar sporadice ale moralei eonventionale,

rezultatele mai greu de dobfindit, dar

mai durabile, ale moralei filosofice. .

Nu voiu face apel asa dar la nici unul
din acele nobile sentimente, can au da-

rul de a cuprinde si misca inima mul-

timei. Las in pace coardele patriotismului

Area obosite de altii, precum si mandrill

de a apartine rasei latine. M adrese

esclusiv inteligentei naturale, pe care

striinepotii lui Traian o au in col:nun cu

ceilalti muritori din Europa, si doresc ca
in acpasta inteligenta fie sa'dite convinguile pe cari filosofia contimporanA fe"
Oferii judecAtii mature si objective.
rn special spre tinerimea universitarii
se indreapta privirea mea. Inteligenta acestei tinerimi as dori-o inzeStratA cu o
perspective moralit cat mai inalta; de la
dansa se piece exemplul faptelor chmpanite si consecuente convingerilor filosofice, In randurile acestei tinerimi astept sa se producil incepiiturile unei ere
noui in istoria moravurilor poporului nomanesc.
Dar s.,1, fie oare... precum mi se afirma,

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

11.

si aoi, ca la' dansii acasa, acei .cari sovaesc; acei cari repeta cuvintele unei pre-

tinse stint, dupa care in -lumea practica convingerile intelectuale nu au nici

o influenta, si totul depinde de sentimentele si patimile momentului ? !

Ar fi trist. Dar totusi am incredere

ca si mintea acestora se va lumina ()data.

Sentimentele produse de conditiunile

momentului stapanesc pe om atat cat'

mintea acestuia este desarta de once conyingere intelectuala mai adanca. Dar cand
convingerea e la postul ei, stapanirea
sentimentelor vremelnice este redusa si

aproape nimicita. Si e foarte natural sa

fie astfel. Sentimentele produse de con
ditiunile momentului clesi une' on sant
insotite de o intensitate puternica si in
anume imprejurari chiar vin ca niste torente iresistibile, tarand in urma for tot
ce intalnesc in cale, din fericire au o du
rata scurta si o riatura variabila, pe can('
convingerile intelectuale continua vreme
indelungata sa pastreze in sufletul omului o pozitiune identica. Si aceasta calitate aduce de partea acestora din urma
mai totdeauna izbanda .definitiva. Sentimentele on cat de iresistibile par ele, se

r.3

www.dacoromanica.ro

12

. INTRODUCE.

pot cu timpul dirigia, dupa cum se pot

dirigia si apele cele .mai napraznice; ni-

fluenta lor e mai putin profundii, find

trecatoare ca si momentul : convingerile

intelectuale insa transforms pe om, flindca

ele stau deasupra momentului ; ele inving, flindca maiestrul care a plamadit
sufletul omenesc, limpid, este in serviciul lor.
Sentimentele sant patrimoniul omenirii intregi, convingerile sant patrimoniul
celor alesi. Progresul culturei este insa
opera acestora din urma.
Cand o convingere a isbutit sa patrunda
adanc in constiinta unui om si sa cristaliseze treptat in jurul sau toate dispositiunile sentimentale ale sufletului, ea a
facut din acest on o forts. Lasate in voia
lor, dispositiunile bune se risipesc intr'o
agitatie sterila; tendintele Ears tints constienta Se contrazic i anihileaza. Dar
sentimentele puse in serviciul unei convingeri sant de un efect incalculabil. Nu

i;

c..,

e parghie mai forinidabil'a., care sa scoata

.1

in evidenta dispositiunile sufletesti ale

omului, cum este convingerea ideals, do:
bandita prin reflexiune.
Fericite popoarele earl au in sanul for

www.dacoromanica.ro

INTRODUCER r.

13

suflete unde asemeni convingeri.dicteazd.

Energia acestor popoare este sporita, influenta "lor covarsitoare.
Tinerimea universitara romans se
3.

intampla a fi fala i speranta unei taxi

mici atat ca intindere cat si ca poporatiune. Ea se va gasi maine datoare sa
apere

gi sit

sporeasca avutia nationala pe

care neamul nostru a eastigat-o cu pretul atator sacrificii. Al ei va fi viitorul,

negresit, dar a ei va fi i intreaga raspundere. Si istoria spune cat de mare este

raspunderea pentru conducdtorii unei burl

mici !

Asa fiind, mi s'a pus de sine intrebarea: N'a sosit oare momentul ca aceasta
tinerime universitard sq'si apropie si dansa

parghia convingerii, care a adus atatea

foloase popoarelor straine ? N'a sosit oare

momentul ca sentimentele ei generoase

sa inceteze a se mai risipi in manifestatiuni efemere, In acte stralucitoare ca jocurile de artifitii, in simple scantei, cu
.

durata unei clipite ?

Si am avut presentimental ea da. Experienta dobandita in mijlocul acestei ti-

nerimi m'a deprins s privesc cu Imredere spre dansa. Am intalnit in randuwww.dacoromanica.ro

44 '
.

INTRODUCER1
,

rile ei prea multe inteligente chinuite de

lipsa unui ideal ; am inteles in repetate
randuri nedreptatea ce i se face cand tumea o judeca" dupa aparente.
.

Si astfel, ca sa yin inaintea aspira-

tiunilor ei,
aproape dui% indemnul
ei,
am tinut la sfarsitul anului scolar
1901-1902 lectiunile de fata", in cari incerc sa rezum principalele probleme cari

crandirea lumii apusene si cari socot

ca pot sa intereseze constiinta poporului

roman.

Hotarandu-ma sa le dau publicitil,tii,.

comit poate o imprudenta.

Mediul nostru social in care vor veni
sa circule aceste pagini e de sigur altul

ca mediul universitar. Intr'insul nu se

Oseste in acela$ grad de tensiune entusiasmul pentru meditatiunile abstracte

si, mai pre sus de toate, nu se va gasi

dorinta sincerg, de a afla adevarul intreg,

asa cum el se presintd judecatii objective.
De acea metoda si continutul acestor pagini vor displace probabil la multi si unii
se vor considera chiar obligati sa le critice.
Nu le cer acestora nici o indulgenta. Un

singur lucru insa as dori sq.-1 gasesc in

www.dacoromanica.ro

.
Ar-

iNTRObliCVR P.

15

aprecierile lor, si dnunie : intelegerea

exacta a celor afirmate de mine.

Cand' aceasta conditiune o voiu gasi
Indeplinita la cat mai multi, data nu la
.toti, scopul acestor pagini e pentru mine
ca si atins.
Eu nu urmaresc a face proseliti pentru
convingerile mele : proselitii vor veni de
.

sine dull aceste convingeri sant inte-

meiate pe adevar. Acea ce urmaresc numai, este de a pregiiti calea pentru timpul, cand se vor arata oamenii de con.

vingeri.

Nu e indispensabil ca mediul social sa

fie colaborator la opera celor putini, e

destul ca el sa fie bine-voitor, tolerant.
Restul 11 va aduce timpul.

www.dacoromanica.ro

AS
a

Conceptiunea energetid asupra

naturei
1.

-- Este recunoscut astazi de toata

lumea ganditoare, ca societatile moderne

n'ar fi putut ajunge la densitatea popora-

tiunilor ce au si la alegtuirile sociale in

cari sa gasesc, driest ele n'ar fi fost puse
mai dinainte in posesiunea mijloacelor
de stapanire asupra mediului fizic. Numai prin sprijinul pe care 11 ofera canalisarea energiei naturale in vederea scopurilor practice ale omului, s'a putut ajunge la momentul civilisatiunii de astazi.
Aburul si electricitatea, ne luate in seamy
de membri societAtilor vechi, in societytile culte moderne sant principalii agenti

www.dacoromanica.ro

17

STIINIA SI ENERGIE

pe cari se intemeiaza industria si corner-

tul; si e probabil ca pe mdsurd ce so-

cietatile moderne vor inainta, multe alte

forme noun de energie au sit fie tot atat
de folositoare activitatii lor. Lticrdri, earl
altii-datd sfidau bratele omului, se executs totusi astazi cu usurinta. i explicarea acestei usurinte strt in acea di,
munca omeneasca a reusit pe alocuri sit
se emancipeze de sub povara cea grea
mecanica, la care era constransa inainte,
si pe care a lasat-o acum in sarcina agentilor natural:, pentru a se margini ea
in, rolul de conducatoare. In aceste conditiuni e usor de inteles avantul pe care
l'a dobandit activitatea industrials, in zilele noastre Si sperantele can se pun
intr'insa.
Este neindoios i.ca intr'un viitor, mai
mult sau mai putin apropiat de noi,
in orice caz mai apropiat cleat sant inceputurile civilizatiunii,
munca ome'neasca utilizand toate resursele pe cari
i le oferd energia naturei, are sit transforme pe suprafata pamantului cu desavarsire conditiunile de existents ale
omului. Fiece industrie noun Insemneaza
un pas mai departe in cucerirea bogs2

www.dacoromanica.ro

C. RIDulEscu-MoTRU

18

tiilor naturale ; o ,afirmare mai puternicii

a culturei omenesti.

Dar pe cat se dovedeste mai binefa-

catoare, prin urmare si mai dorita, eman-

ciparea munch omului de sub povara

trudei mecanice, cu atat devine mai imperioasa indreptarea unei bune parti din
.aceasta munca in spre cercetarile stiintifice.

Caci lipsita de lumina stiintei,

munca omului e lipsita de continuitate,

de temeinicie. )$tiinta inla,tura dificultatile

imaginare, ea indrumeaza mama omului

in adaptarea agentilor naturali la trebuintele acestuia, si mai pre sus de toate.
ea da. incredere in continuarea rezultatelor pe viitor. tiinta este izvorul care
intretine fertilitatea campului industrial.

Cu drept cuvant se poate zice : omul

stapaneste natura numai pe manure de
o cunoaste in mod stiintific. Filosoful
englez Fr. Bacon, profetisase de altfel
acest rol al stiintei Inca dela inceputul
erei moderne : scientia est potentia.
$tiinta este puterea omului prin excelenta.

Stapanirea de fapt asupra naturei nu

poate veni deck in urma stapanirei ideale

pe care o da mintea prin conceptiunile

www.dacoromanica.ro

TTINTA 1 tisIE1tG113.

49

sale stiintifice. Aceste din urma contin in

virtualitate peace faptele vor realiza mai
apoi in practice; ele sant
atatea promisiuni puse inaintea activitatii omenesti.
Pe masurii, ce conceptiunile Stiintifice dobandesc o sferil, mai ]argil $i devin pro-

prietatea intelectualg a unui mai mare

numitir de suflete in aceeasi proportie
crest si tentatiunile pentru intreprinderile practice grandioase si se stabileste

intre oameni o colaboratiune mai stransii.

k$tiinta este un fel de oglindkideali-i, in
care se poate citi in fiecare moment motivele activitatii viitoare ale omului.
Raportul dintre naturit si om se schimbii

dupbc conceptia pe care o are acesta asupra naturei. Omul ignorant e sclavul
naturei, oricate bune dispozitiuni ar avea
el de altfel in sufletul lui.
De aceea e atat de indispensabilii
stiinta in mediul societAtilor culte. Pe
afirmatiunile ei se reazemii planul intreprinzatorilor industriali ; sub conducerea ei, devine rodnica munca lucra-

torilor manual

Nu este o datorie mai imperioasa pentru conducatorii societAtilor moderne de

www.dacoromanica.ro

20

C. RADULESCU-MOTRU

cat aceea de a raspandi stiinta in toate

straturile sociale.

Din nenorocire insiti putini &Oleg astfel

datoria lor. Cei mai multi se multumesc

sa predice sfaturi morale.... Si din predica poporul ramane tot as4 de intunecat
ca mai nainte.

2.
Sa incercilm a schita in cateva
cuvinte conceptiunea pe care mintea a-

jutorat4" de stiinta o formeaza asupra na-

turei. Din compararea acestei concep-

tiuni cu aceea pe care $i-au format'o alta

data, si o mai pilstreazA Inca ignorantii,
vom intelege largirea de perspective ce

se, deschide in viitor activitatii popoarelor civilizate; ne vom clarifica poate

si not Romanii, asupra unei datorii urgente, ce ne ramane de indeplinit.
Concluziunile teoretice ale stiintei de
f

astAzi, culmineaztl, in notiunea energiei.

Sub aceastil, notiune se subsumeaza rezultatele cercet6rilor experimentale de

Omit acum si sub influenta ei se intreprind cele viitoare. Pentru stiinta, toate
fenomenele naturei, deli in, aparenta felurite, se reduc in ultimA analizii, la

cateva raporturi cauzale constante, dintre

cari acela care exprima legea energiei

www.dacoromanica.ro

aTIIN'A BSI ENERGIE

21

este eel mai elementar si prin urmare

eel mai fundamental. Fenomenele naturei sant masurabile si echivalente unele

fata de altele, asa in cat toate pot fi luate
drept formele unui acelas fenomen fundamental. Dislocarea corpurilor in spatiu,
fenomenele de caldura, de lumina, electricitate, afinitate chimica, etc., can pen-

tru simturile noastre par calitativ ire-

ductibile, pentru stiinta ele sant Verigele

unui lant uniform, acela .al vecinicei

transformari de energie.

0 piatra se desprinde de pe varful

muntelui si se -prabuseste in prapastie.
Puterea ce se desfasura prin caderea acestei pietre nu se stinge deck aparent
prin imobilizarea acestia in fundul prapastiei ; in realitate puterea se trans-

forma numai : din miscare mecanica ea

is forma fenomenelor de caldura, electricitate, cohesiune si elasticitate ; si numeroasele aceste fenomene cari se desfasura acum, data ar fi readunate intr'un

tot, cuantumul de putere ce ele repre-

zinta, ar fi tocmai cuantumul acela care

ar necesita din nou ridicarea pietrii pe
varful muntelui. i readusa acolo, puterea iarrti nu se stinge, ci ea se transwww.dacoromanica.ro

22

c. RADULESCU-MOTRU

forma : is forma de putere latenta, o pu-

tere egala intocmai cu aceea ce se va

.

desfasura mai tarziu, desprinzandu-se din

nou piatra si cgzand in peitpastie.

0 cdrut6 trasa de doi boi percurge o

oarecare distand pe un plan orizontal.
Ajunsit la capatul distantei, fenomenul
de tractiune mecanica s'a istovit, _in
schimb insh, treptat cu apropierea acestei

dirute de capgt, fenomenul mecanic a

fost inlocuit cu fenomenele de crildurii,

cari s'au produs prin invartirea roatelor,
prin frecarea si izbiturile intre partile
carutei, prin respiratiunea pulmunarA, a
boilor, prin combustiunile de tot felul ce
au avut loc in organismele acestora, etc.
Toate aceste fenomene, ce s'au desffisu-

rat si cari au inlocuit treptat miscarea

de dislocare a carutei, data s'ar readuna

intr'un tot, puterea care le-ar reprezinta
ar fi identica cu' aceea care ar trebui
pentru a fi readusd din nou caruta in
locul de unde a plecat.
Cu un cuvant, toad. seria de fenomene
petrecute intr'un sistem anumit de corpurl, poate fi considerate ca manifestarea unor puteri, cari au proprietatea de
a se suplini unele pe altele, dupil rawww.dacoromanica.ro
.

;Toni, SI ENERGIE

`):1

porturi precise, si de a putea -fi tot,

deauna dispuse intr'un circuit de trans-

formari partiale ale unui singur tot. E

destul ca sistemul ce avem in vedere sa

remand neinfluentat din afard, pentru

ca sd, constatam ca toate puterile ce se
desfdsurd in sanul salt], cu toata felurimea for calitativa, formeazd totusi un
circuit inchis de transformare si reprezinta un cuantum constant. Acest cuantum constant, sub care se subsumeaza
manifestarea puterilor, a luat denumirea
de energie.
Notiunea energiei este mai abstractii,
dar in acelas timp m exacta cleat aceea a puterii. Din ea sant inldturate calificarile sensoriale pe cari le gasim subintelese in notiunea de putere ; ea reprezintd strict raporturile de dependents
a fenomenelor naturei, fard nici o aluziune la natura intimd a cauzelor acestora. Astfel miscarea, caldura, electricitatea, afinitatea chimicd, forma, etc.,
sant din punctul de vedere al coneeptiunii abstracts energetice, numai grupuri de fenomene caracterizate deosebit
intre dansele prin legi de repetitiune si
de echivalentd, si nici de cum prin vreo
www.dacoromanica.ro

24

C. RADULESCU-MOTRU

deosebire de natura intre puterea mecanics si puterea cdldurii, electricitdtii,

afinitatii; cohesiunii, etc. Gratie acestei
abstractiuni, notiunea energiei rdmano
feritd de incursiunile speculatiunilor metafisice, si castigd in exactitate ; avantagii pretioase pentru complectarea ei in
viitor, desi pentru moment scump pla-

tite prin dificultatile ce se intampind la

vulgarizare.
Conceptiunea energeticd nu oglindeste

asa dar deck conditiunile sub cari se

produc fenomenele, iar nu insasi sub-

stanta intimd a acestora. Cunostintele pe

cari ea le sistemkizeazd consists in raporturi cantitative si nu in entitdti absolute ; perspectiva for filosofica duce la
relativism.

Cu toate acestea, tocmai aceasta metoda, in aparentd restransd, ds stiintei

moderne succesul si productivitatea pe
can inaintea ei nu le-a avut stiinta veche,
care urma tocmai directia contrara, adica
neglija mdsurarea raporturilor cantitative
si cduta ,sa pdtrundd prin deductiuni in
substanta lucrurilor.
i

explicarea acestui fapt e usor de

inteles.

www.dacoromanica.ro

plINTA SI ENEKGIE

25

Activitatea omeneascd nu poate fi ajUtoratd mai cu spor cleat de stiinta care

initiaza pe om in rostul succesiunii fenomenelor, fiindcd prin aceasta numai se
poate dobandi prevederea, prima conditie
a oricarei activitati durabile. Apoi conceptiunea energetica prin deprinderea ce

o da mintii ss priveascd natura ca un

circuit de fenomene, ce se conditioneazd

reciproc dupd raporturi constante, atata
dorinta de a canaliza acest circuit in vederea scopurilor practice. Agentii naturali
devin cei mai supusi colaboratori ai muncii omului de indatd ce acesta cunoaste

conditiunile for de producere. E destul

ca sit fie pregatite conditiunile pentru ca
agentii naturali sd se product, si atunci
ei se produc in vederea unui serviciu de
adus omului.
Asa, puterea ce se desfdsurd prin caderea unui corp, a unei ape bunioard, de

pe o indltime, este neapgrat o putere

care poate fi de mare utililitate pentru
om. Dar aceastd utilitate e redusd la

Minimum pe cat timp stiinta n'a deschis

orizontul inlelectual al acestuia prin stabilirea legii transformdrii energiei. Cand
acest moment este atins, atunci omul
www.dacoromanica.ro

26

C. RXDULESCU-MOTRU

vede cu usurinta mare utilitatea cc so

poate trage din puterea pusil lui la dispozitie de natura. Condus de shintii el
va transforma fenomenul mecanic produs
de caderea apei intr'un fenomen electric,

ale carui conditiuni fiind allele, el va

putea sa-1 transporte la distanta, si acolo

s-1 transforme iarasi, dup0, cum folosul
practie cere, intr'unul de lumina sau calduff', sau, in sfarsit, din nou intr'unul

mecanic. De asemenea va face el si cu

puterea ce se desfasura din evaporatiunea unui lichid. Va condensa vaporii
$i din puterea for de expansiune va puno

in miscare o roata, care la randul ei,

prin frecare, va da nastere unei puteri
calorice sau capacitati electrice, etc. In
sfarsit, toate formele de energie pe cari
natura le presinta, omul_ prin ajutorul

stiintei le va putea adapta cerintelor

vietei sale practice. Cu cat el va cunoaste

mai exact legile de conditionare a fenomenelor, cu atat influenta lui va fi mai

eficace asupra distributiunii ii adaptarii
lor. Cu drept cuvant, se poate socoti dar
ca fiece cunostinta none este nil pas mai
departe in cucerirea naturii. Fiecare nouii
analiza stiir4ifica deschide un nou camp
www.dacoromanica.ro

27

TIINTA I ENERGIE

de explorare

pentru activitatea ome-

neasca. Fenomenele izolate, cari lnainte

inspirau omului fridi si grease., precum
si acele ce treceau neobservate, sant acum,
.,

prin largirea conceptiunii stiintifice, atrase incetul cu incetul in sfera de influents a mainii omenesti. tiinta, le-a
dezarmat pe uncle, le a Meat interesante
pe altele. Conceptiunea energetics este
Obtuse cea mai domicil de activitate ;

ea e apoteozarea insdsi a muncei omenesti.

3.
Pentru a ilustra aceste afirmdri
putin cam abstracte, fie-mi permis a lua
un exemplu din viata popoarelor industriale, si anume a poporului francez :
un exemplu tipic si care pe langd aceasta
mai are avantagiul de a se petrece Inca
in zilele noastre. Il imprumut din scrie-

rea de curand apdrutd a lui G. Hanotaux : L'eperyie francaise.

E vorba de utilizarea pe care a gdsit'o

in industrie cdderea micei ape, Lancey,

ce isvoreste din muntii Beledonne, la

Est de orasul francez Grenoble.
Multe secole mica ape Lancey a curs,
fare ca ea sd destepte interesul lucedtorilor din vecindtate asupra puterii me.

www.dacoromanica.ro

28

C. RADULESCI:1-MOTRU

canice, ce duceau cu sine valurile-i sgomotoase. Nimeni nu cuteza sa incerce o

canalizare a acestei .puteri, ce se perdea

fara folos; nimeni nu gandea ca mica,

dar vijelioasa apa, va putea fi data o
credincioasa prietena a muncitorului.

Un om insa, sigur pe stiinta sa, cuteza aceea ce toti inaintea lui crezurd
a fi cu neputinta. Intr'o build zi el co-

manda conducte destinate sa capteze apa

ce cadea dela inaltimea de 200 metri.

Toatil lumea 11 luase, la inceput, drept
nebun. Conductele au sa se spargii !
Bietul om e bun de legat !" Cu toate
acestea omul nostru merse inainte li

reusi.

El era fiul unui mecanic industrial

din localitate; era instruit i intreprineater. In planurile sale el intrevedea nu

riumai succesul material pentru sine si
pentru ai sai ; ci si o revolutie economica, o binefacere pentru intreaga populatiune din jurul Grenoblei. Inginerul
Aristide Berges intrevedea revolutiunea
care e legate' de resolvirea unei mari
probleme a timpului, aceea a utilizarii
energiei produse de caderea apelor de
pe inaltimile muntoase. i el, fericitul
www.dacoromanica.ro

PINTA S1 ENERGIE

99
.

initiator, a fost in aeelas timp si poetul

care a botezat noua putere industrials

cu un name, care spune mai mult ca

t carte intreagti : cu numele de la handle

blanche. Dipada si ghetarii eternizati pe
viirful muntilor inlocuind, ca izvoare de
energie, cArbunii din fundul Omantului !
Inceputul intreprinderii lui Berges nu
feat, bine inteles, ferite de greutititi. Istoria uzinei sale refleeteazrt dibuelele neintrerupte ale spiritulut situ. Materialul

intrebuintat in anul 1869, astitizi pare

prea rudimentar. In prejurul uzinei se
vrtd inch tuburi grosolane de tuci, cari
serveau alta" data la captarea apei : ele
au un aspect barbar $i antideluvian. $e
crezuse odinioarit" despre conducte crt ele
nu pot sit resiste unei presiuni interioare,

ca au sit se spargrt, sau au sit se tur-

teased.. Dar in urmil se cunoscu mai exact

rrtportul intre puterea de resistentit a
metalului si puterea motrice a apei ; apoi

se ajunse, in sfarsit, la o confectionare

mai perfectionat6 a materialului. Astki
conductele intrebuintate sant vebicule
minunate pentru puterea hidraulicil; fie
ca sant de dimensiuni pang. la trei metri
in diametru, adaptate la curente puter-.
www.dacoromanica.ro

'

:10

C. RADULESCU-MOTRU

nice ; fie-ea sant reduse la filamente sub-

tiri can yin sa distribue energia pe masuta lucratorului.

Industria inginerului Berges a facut
trei salturi mai importante. Primul avant

a consistat in domesticirea puterii ce

results din caderea apei pe o inaltime de

200 metri. Ea echivala in masura mecanica , cu puterea a cator-va duzini de

'cai. Atelierui era productiv, dar nu diforea mult de vechia moara. Al doilea

salt a consistat in captarea unei cascade

de 500 metri inaltime. La houille blanche
oferea, de asta data, intreprinzatorului o
putere de 3.000-4.000 de cai. Atelierele
se. transformara si se marira ; uzina deveni un important acumulator de energie, care de aci inainte asigura permanenta si securitatea lucrului nu numai
in launtrul sau, dar si in vecinatate. Puterea mecanica era intr'o asa mare can-

titate, in cat o parte a ei era de prisos.

Berges o transforms. El avu dupa voie
electricitate si cal dura : albi pasta de har-

tie grin electrolisa ; produse carbure de

calce ; dete curentul trebuincios iluminatului, etc. Acestea inauntrul uzinei. In
afara, el distribui puterea hidraulicd sub
www.dacoromanica.ro
1.

TIINTA I ENERGIE.

34

forma de curent electric la intretinerea

iluminatului pe $oseaua dintre Brignolle
si Grenoble, la serviciul de tramvai intro
Chapareillan $i Chartreuse.

Dar atata nu era de ajuns.

De-asupra inaltimii de 500 metri, se
afia, pe crestetul muntilor Belledonne,
doua marl rezervoare de apa neintrebuintate, doi imensi acumulatori de energie,

pregatiti de natura : ghetarii Combe si

Freydanne. In captarea for culmineaza

opera lui Berges.

Un intreg sistem de tuneluri $i canalisari leaga asta-zi lacurile Blanc si Cro-

zet,lacuri produse de ghetari,cu uzina.

0 suprafata de cinci-spre-zece milioane
de metri patrati, iarna expusa la zapada
$i vara la razele soarelui, acumuleaza zi
$i noapte energia pentru atelierele de la
poalele muntelui. Ghetarii fac parte din
complectul uzinei.

Din nefericire insa, nu toata energia

care sta acum la dispozitie poate fi
Uzina si vecinatatea nu posedit
atatea industrii in cat sa acopere cuantumul de;putere, ce se obtine din topirea
ghetarilor. Prisosul ar putea fi negresit
profitabil aiurea, mai departe, spre e-

www.dacoromanica.ro

22

C. RADULESCU-MOTRU

xemplu in centru sau in nordul Frantei;

dace el s'ar putea transporta. Insd aci

e marele obstacol. Stiinta de astdzi n'a
reusit Inca sit aibd secretul transportarii,
fora perdere, a energiei la distant t.

Cand acest obstacol se va inldtura,

sate industrii n'au sit fie alimentate din

rezervoarele de ape acumulate, sub forma

de zdpadd si de ghetari, pe crestetul

muntilor ! Cate brate omenesti n'au sit

fie eliberate de sub greaua mulled mecanicit, la care sant obligate asttizI !
Intreprinderea inginerului din jurul
cu
Grenoblei face dar sa se Intro
drept cuvant, in desvoltarea viitoare a
culturei omenesti, o revolutiune analoagit

cu- acea care s'a produs alts data dupii

aplicarea. la industrie a aburului ,si a electricitatii. Fapta lui este un exemplu
tipic pentru a arata foloasele ce le poate
aduce directiunea stiintei moderne.
4.Scrierea din care imprumut exemplul de mai sus, si in care se gases
multe alte referitoare la industrie si mai
ales la agriculture, poartti un titlu semnificativ, acela de energie frcincezci. Este
oare acest titlu si just? Fara indoiala,
strict $tiintificeste, nu. Energia care miscii

www.dacoromanica.ro

TIINTA- I ENERGIE

33

motoarele atelierelor si face sd creased'

holdele pe campiile Frantei este acea a

naturei in genere, identica in fond cu
energia universals ; omul n'o creazd nici
undo, ci numai o dirijeaza si o distribue.
Dar oare nu este aceasta esentialul ? Nu
reside oare in modalitatea de directie $i
de distributie, pe care omul ode energiei naturei, caracterul deosebit al vietii
fie-cdrui popor in parte, valoarea specified, a fie-_carei nationalitAti ?
.

De sigur ca da.
Si atunci este just, ca de si energia
in sine este eterna si urmeazd unor legi
constante, ease se califice totusi dupd numele celui ce stie se pi-o faca prietend !

Teritoriul frances nu este mai favori-

sat de naturd, de cat ar

fi teritoriul
multor alte popoare. Dace totusi pe dansul munca e mai productive, cauza trebue cdutatil in oamenii cari 11 locuesc si
nu in nature. Sant popoare bogate, cari

traesc pe un teritor ingrat, precum, de

alibi parte, sant multe popoare can se
sting de saracie pe un teritor fertil.
Acea ce le diferentiaza pe unele de
allele este, mai ales, stiinta pe care ele
o au fie-care despre nature.
.Biblioteca pelifru WO.

www.dacoromanica.ro

84

C. RADuLE86J-M0lltil

In patria lui Hanotaux, aldturi de in-

ginerul care a stint dirija puterea hidraulica a ghetarilor, pentru a servi uzinei sale, se gdsese multi altii care isi

indrumeaza activitatea in scopuri diferite,

dar dupil acelas plan. 0 convingere comuna ii aseamand, pe toti ; anume convingerea, ca natura nu este numai pentru
a fi contemplate, ci, pentru a fi inteleasa
$i utilizatrt. Lumina $tiintei dd, acestor
oamoni incredere in munca lor. Nimeni
.1

nu asteapta ajutorul puterilor misteri-

oase divine ; nimeni nu se intrerupe din

lucru pentru a impilca vrajitoriile necunoscute .$i rele.

Timpul pentru acesti oameni e moflea,. Munca prinoipalul isvor de bo:

gatie. Agricultorul; ca $i industriasul, nu

asteapta nimic de la minunea norocului.

Ei stiu di tot ce se produce, in natura,

ca $i prin munca lor, este o continua,
transformare de energie ; ca nimic nu se

creeaza din nimic. i ca atare, nici industriasul nu asteapta ca geniile bune

srt ridice temperatura masinei sale cu aburl ; nici agricultorul sq recolteze o

many eereasert pe un pamant istovit de
elementele necesare. Unul si altul au
www.dacoromanica.ro

STIINTA SI ENERGIE

35

convingerea ca rezultatul muncii for este

si el o formil de energie care nu se poate

produce de cat dacg toate conditiunile

sant indeplinite.
In aceasta sift secretul progresului ce

se observa la popoarele din apusul Europei. In lipsa acestei convingeri stg explicarea stgrii mizerabile a majoritatii
popoarelor din spre Orient !
Primele au stiinta, si prin aceasta au

putinta de a adapta energia mediului

cosmic la scopurile lor ; cele-lalte trgesc

in ignorantg, si prin aceasta in sclavie

rata de natura. Primele au incredere in
,

munca for si sant intreprinzatoare ; celelalte sant umilite $i asteapta, totul de la

pronia cereascg.
Unele cuceresc ; cele- l'alte cersesc bunurile naturei.
Iar cand greutgti si obstacole vin sa

turbure cursul obicinuit al vietii lor, ce

deosebite sant doleantele pe cari le profling unii $i alti
I

In tgrile din apusul Europei omul pune

vina pe imperfectiunea rationamentului
situ, pe inertia factorilor sociali ; pe cand

acel din tgrile de Orient, pe cine altul

sit punt vina, dacg nu pe insusi destiwww.dacoromanica.ro

36

C. RADULESCU-MOTRU

nul ? Nu plouil, ! Timpurile s'au schimbat !

Natura s'a schimbat ! Dumnezeu a uitat

pe ai sai ! Cate ()data Inca, sl aceasta
negresit in tarile in cari lumea a inceput

sa sovaiasca" intre Orient si Apus, se

striga cu desnadejde : nu sant capitaluri !

Dati -ne capitaluri strkine si veti vedea

atunci cum are sa cada mana cereasca

peste not ! Ca si cum principalul capital
n'ar fi insasi munca omeneasca...
Consecinta tuturor acestora e, ca omul

din Apus gaseste in greutatile ce intampina un nou indemn la munca, o noua

problema pentru progresul viitor ; pe

cand eel din Orient gaseste intr'insele o
noua indrituire pentru a mentine lanturile vechei rutine. Un proverb oriental
zice : decat sa lucrezi e mai bine sa stai ;

si de cat sa stai si dormi..:

Chiar in faurirea utopiilor, adica in

idealurile fericirii viitoare, difera foarte

mull cele doua tipuri de oameni, unul

de altul. UtOpia omului de .stiinta din
, Apus, asa cum ea se manifesto prin numeroasele scrieri, ce poarta titluri de
felul celor ca : Lumea in anul 2000"
sau Societatea viitorului", etc., consists
in credinta ca se va ajunge cu timpul
www.dacoromanica.ro

TIINTA SI ENERGIE

37

la o transformare radicala a conditiunilor

de existents a societatilor omenesti ; ca

tiinta are sit creeze o industrie in care

omul sit gaseasca la .indemana agentii
naturei pentru or-ce serviciu : locomotive
-,

cu iuteala de mii de chilometre pe ors ;

trotuare rulante ; baloane dirijabile ; bucataria industrialisata in asa grad ca alimentele sit fie preparate din elementele chimice puse la dispozitie de natura ;

placerile estetice repartizate la toti prin

mijlocirea perfectionarii graphophonului
si a transmisiunii lulhinei prin conducte
electrice, etc., etc., pe and intelepciunea
orientalului pare a se multumi cu vechile
utopii ale sistemelor religioase : Sf. Petre,

on Mahomet deschizand portile raiului

Si Dumnezeu ingrijind, ca un adevarat
parinte, cu toate cele bune pe somnolentul situ mosafir.

Nu persist a duce ilustrarea acestei

diferente mai departe. Ea e prea manifests. De o parte activitatea vie si plind
de incredere ; de cea-Palta parte inconstienta si lancezeala plind de melancolie.

A don insd ca majoritatea compatriotilor mei sit cugete la ea cat mai des.
www.dacoromanica.ro

f.

38

C. RADDLESCU-MOTRU

Oki atunci poate ca multi se vor lamuri

mai usor asupra uneia din cauzele principale, dacg nu tocmai asupra celei mai
principale, careia i se datoreste criza.materialA si morala in care ne gasim not
astazi.

www.dacoromanica.ro

'

3.

De Docta Ignorantia
.
Sit rdspandim dar stiinta cat mai
1.
intins in straturile societAtii, fiind-ca numai prin ea putem dobandi o munca real
spornica ; numai de la ea putem astepta
afirmarea unei energii nationale.

Dar cum sa se face aceasta raspandire ? Prin scoli ! Asa dar sa inmultim
numeral scolilor ; sa infiintam scoli pand
si in cdtunele cele mai infundate, pentru
ca lumea sit se lumineze, s se destepte,
si intreagd sit profite de foloasele stiintei !

Negresit ca asa ar trebui, Baca, este

im dada,, asupra caruia democrati tree

foarte usor,daca scoala ar aduce

!cu

sine dimpreuna cu bancile, catedra, inscrierea in budget, si pe invatatorul om

www.dacoromanica.ro

40

C. RADULESCU-MOTRU

de stiinta. Dar lucrul nu se intampla asa.

Stiinta, tocmai fiind-ca este asa de folositoare, nu se posed decat in urma

unei bune si speciale pregatiri. Ea este

apoi foarte expusa la falsificari. Multi se

inseala de etichetA, iau drept adevarata

stiinta forma pedants a ignorantei, o

practicd pe aceasta, si in urma se miry

si se deceptioneazO cand nu vdd venind
rezultatele asteptate.

Mai ales in tars la not se intampla

cazul acesta. In marea for majoritate invatatorii trimisi sa easpandeased lumina

in mijlocul poporatiunii rurale nu sant
decat niste apostoli al falsei stiinte, ai
ignorantei pedante. Ast-fel not asteptam
in desert bunele rezultate ale apostoiatului lor. SA ne explicOm.

Falsa stiinta o gasim mai intaiu in

insesi traditiunile cele mai apropiate ale

culturei noastre. Acea ce pans mai de

curand se chema la not a fi om de.

carte", se aseamOna foarte putin to o

ocupatiune propriu zis stiintificO. CAlugarii prin mOn.astiri, dascalii prin rarele
scoli ce existau particularii can mosteniserd cate o biblioteca, erau simpli carturari in intelesul modest al cuvantului
www.dacoromanica.ro

T1INTA I ENERGIE

41

si mai c1e loc, cultivatori de adevaruri

stiintifice. Zi si noapte, prin mdnastiri si
prin scoli,, filele cartilor se depanau cu
cetitul pang se rupeau, filed ca Ins orizontul intelectual al celor ce citeau sa

se prea deosebeasca, de al acelor ce nu

cetiau. Genul ocupatiunii numai atragea
pentru unii oare cari schimbari in fizionomia externs. Barba si unghiile erau
mai ingrijite,--vorbesc de minoritate,--,
expresiunea ochilor mai contemplative,
mai abstracts... Dar sub on -ce aparenta,
tesdtura cerebrald a carturarilor nostri
era prea putin schimbata. SA be fi luat
cartile din main, si acesti nobili representanti ai muncii intelectuale si-ar fi
perdut cu desavarsire rostul ! Asa povesteste lumea, ca in timpul din urma,
multi din bdtranii preoti au renuntat la
serviciul for bisericesc de data cu inlocuirea alfabetului cirilic.
Adevarul stiintific trebue considerat ca
o forma" de energie pe care sufletul erne-

nest, in tendinta sa de a se adapta mediului extern, o desfasura alaturi de multe

alte forme ale energiei sale. Valoarea

lui nu sta in sine, ci in raportul pe care
el 11 are cu cele-l'alte forme de energie
.

www.dacoromanica.ro

42

C. RADULESCU- MOTRU

sulleteasca, cum de alt-fel am vilzut ca

sta lucrul si cu formele energies cosmice.

Valoarea lui sta anume in putinta pe

care sufletul omenesc o capita prin mijlocirea lui de a-si dirija mai constient
activitatea. El se substitue multiplelor

experiente aduse inteligentei de sim-

turf : experiente complexe si greu de u-

tilizat ; pe acestea el le coordoneaza si

sintetizeaza ; si pe baza lui apoi perspec-

tive activitatii omenesti se ridica si se

largeste. Scos din lantul acestei cauzalitati,adica, daca el nu este pentru infeligenta un mijloc de a imbratisa campul experientei, si daca el nu e convertibil

prin vointa in fapte de adaptare,ade-

v4rul stiintific ramane atunci numai un

cuvant pedant, o false stiinta.
Asa era el odinioarg, in mintea multor
pretinsi apostoli ai luminii. Un cuvant
gol, recitat la ocazii cu gesturi solemne,
dar imitat si prefacut.
De utilitatea lui, in acest inteles, ce
sit mai zicem ? El, pretinsul adevar stiintific, era de fapt in mintea carturarilor
o povoara uracioasa, un intrus pe care
cele-l'alte stari sufletesti caul= sa-1 alunge. Si cu deosebire mult inclinati sa-1
www.dacoromanica.ro

STIINTA SI ENERGIE

43

alunge erau tinerii ce faceau intaia oara

cunostinta cu el prin scoala. 'De aceea
alaturi cu cartea, invatatorul nu uita sa
tiny si corectivul pedagogic : nuiaua sau
linia. Acestea aveau de scop sa preintampine dispo,zitiunile recalcitrante ale

elevilor, si sari fact pe acestia sa primeasca cu sila aceea ce,cine ar fi banuit !era menit sa le aduca fericirea.
Amintind toate acestea nu voiesc sa
deduc ca singura tara noastra a avut
parte de asemeni traditiuni. Catusi de
putin. Asemenea traditiuni sant comune
tuturor tarilor, rani pretudindeni adeva-

rata stiinta a avut de luptat pand a inlatura ignoranta Imbracata in haina pedantismului. Aiurea chiar, haina aceasta

a ignorantei era mai bogata si mai atragatoare.

Asa, in Apus, secole in sir a domnit

scolastica, manta de purpura pentru ignoranta. Discutiuni nesfarsite asupra cauzelor finale si substantiale ; abstractiuni
goale fard nici o legatui a cu observatiunea si experienta ; metode invechite,

prin cari nu se mai descoperea nimic

nou, ci se rumega intr'una cele de mult

stiute ; toate acestea au trecut ()data la
www.dacoromanica.ro

44

C. ,RADULESCU-MOTRU.

diferite popoare drept singura, adevarata

stiinta, drept insasi ratiunea. Acei ce

dautau alta erau persecutati si de alt-

fel nu gasiau imitatori. Nicaieri dar, in

trecutul popoarelor culte, nu gasim lipsa
pedicilor din drumul desvoltarei stiintei.
Cu atat mai mult in trecutul popoarelor

mai putin culte de cat santem noi. In

milioane si sute de milioane de exem-

plare omenesti, inteligenta n'a ajuns Inca

nici asta-zi sa iese din pasivitate si sa-si

indrepte atentiunea intr'un chip metodie, pentru a se libera de sub jugul superstitiilor de tot felul. Majoritatea o.

menirii e Inca, sclava ignorantei.

Am amintit insa traditiile tariff, fiind-ca

ele agar in timpul nostru sub o lumina

ciudata. In aparanta ele sant pentru toti

traditii si inea de mult uitate, in fapt

ele formeaza totusi o bung. parte din actualitatea vietii noastre intelectuale. Influenta for e contestatal dar nu mai putin se resimte. Cine e sincer o recunoaste usor.

2.Negresit, scoalele noastre rurale

au facut mari progrese, can nu se pot
tagadui ; dar nu sub punctul de vedere
al raspandirii stintei. Cladirea e mai bine

www.dacoromanica.ro

STIINTA SI ENERGIE

45

intrebuintata ; atmosfera dinduntru e mai

curate;_ dascalul de alta-data, care era

adesea prea prey ridicol, e inlocuit printr'un invatator presentabil ; chiar si rolul nuelii a mai scdzut mult ; dar ca mai
multa stints- s'ar fi (land astd-zi ca Ina-

inte, eu eel putin n'as putea-o sustine.

Poate ca inainte nu se da de toe, e po$
sibil ; dar si in cazul acesta nu vad superioritatea starii de astazi.
Am avut, in repetate randuri, ocaziunea sa judec prin mine insu-mi felul

cunostintelor stiintifice pe cari le poseda

apostolii invatamantului primar. Am asistat la examene ; i-am vazut in clash ;
i-am urmdrit in productiunile for de prin

gazete si reviste. Din toate acestea am

capatat col vingerea ad pregatirea for
stiintifica e aproape nUld.
Adica sa ne intelegem.

Prin pregatire stiintificd eu inteleg

progatirirea pe care inteligenta o capita
in a da adeviirului stiintific rolul sau, eel
aratat mai sus. Acesta sd fie anume o
resumare constienta a experientei si observarii, o energie convertibila in fapte
externe. Inteligenta pregatita stiintifice-

ste este aceea care face- din adevarul

www.dacoromanica.ro

46

C. RADULESCU-MOTIZU

stiintific un instrument pentru o mai

bung adaptare la mediul inconjurator.

Adevilrul stiintific presupune dar uzul

ce s'ar face cu dansul. 0 inteligenta,

care 11 refine pur si simplu, fara caprinteinsul sa-$i mareasca domeniul experientei, fara ea printr'insul sa-$i curete
eel putin acest domeniu de superstitiile
si erorile ce se presinta de la sine ; si
fart ea printr'insul sa-si ridice perspectiva activitatii, etc., o asemenea inteligenta nu poate fi consideratd ca pregqtita stiintificeste. 0 asemenea inteligenta
poseda numai forma externa a stiintei,
dar nu si miezul ei: Pusa in imprejurari de a dovedi aceasta pregatire, ea nu
o poate face. In shimb, ea e deschisa
e sclavii, a rutinei, in toesuperstitiei
mai ca si aceea a unui ignorant. In Inanifestarile sale concrete ea nu se distinge mai de loc de inteligenta acestuia
din urma.

Si cam asa se petrec lucrurile prin

satele noastre. Adevarurile stiintifice semdnate in inteligentele elevilor de scoala

sant reproductive. Ele n'au intr'inSele
putinta de a fi transformate in valori

www.dacoromanica.ro

.,

`"I'liNTA SI ENERGIE

41

practice. Ele nu schimbd nimic din rutina obicinuita.

$i cu toate acestea, bung-vointa nu

lipseste din partea invatatorului ! Nici

entusiasmul, nici patriotismul ! Dar la

ce folos, cand toate acestea nu se a-

firma de cat prin discursuri ? I VorbA si

iar vorba, iota singura monedit in care se
realizeazd cele proiectate a fi invdtate
prin scoli...
Negresit ca si frumoasele discursuri
nu, sant de dispretuit, si ele constituesc

in multe cazuri un avut sufietesc ; dar

cand ele sant prea din cale afara dose,
nu se depreciaza oare prea mult ? !
In loc ca sateanul insusi sit fie pus
in stare a simti utilitatea scoalei InvdtdtorUl trebue sit i-o predice ! De ce P
FiMd-ca adevdrurile tiintifice prin ele
insesi, asa cum s'au invdtat, nu produc
nici o utilitate. Inviltdtorul n'a stiut sit
le dea rolul natural ; ele nu valoreazd
timpul intrebuintat de elev ca sit le do.bandeasca. Invdtdtorul a furat timpul
elevului, pur si simplu.
De acesa unii 3nvat tori simt ca o dafie din reinuscare, fie din
torie -a lor,
patriotism, sit intervinit prin publicitate

www.dacoromanica.ro

48

C. RADULESCU -MOTRU

pentru a cere o desOgubire pentru sa:014 cari au trecut prin scoalg,

Intelegeti bine : o desp6gubire pentru

s'ateanul pe care statul l'a obligat s5, se

, lumineze I
.

Nu exagerez de loc. Tata bunioarg, ce

scrie unul, $i nu din cei mai rdi InvaVatori 1) :

Taranul nostru roman, nu priveste cu

ochi buni si nu voeste sa priceapa, ca un

lucru este bun, cat numai atunci, cand

el vede ca dupe urma lui ii vine folos.
Este departe de el ideea si nici nu se
framanta chiar sa o inteleaga, on -cat de

mult i s'ar spune, ca acel lucru este si

folositor. El sta impetrit in fata lui, data

de pe urma acelui lucru nu trage profit.
Ori cats buna-vointa, ai avea care el, oricat de bun ai fi fata de el, on cat de
lamurit iai vorbi, to priveste lung, se
vita idiferent, ti-arata spatele si apoi se
duce de unde a venit, dandu-se iarasi la
.ocupatiunile mostenite, pe can se stie, le
pastreaza cu sfintenie.
1) Noua Revista Pedagogics. Luna Aprilie
1902, pag. 67-71, articoly: Obligativitatoa inv:aftnantului.
'7

www.dacoromanica.ro

Trumpi SI ENERGIE

49

Dacg l'ai lua cu rani, ar fi mai rail.

Nici n'ar mai voi chiar sg-ti vorbeascg,

to ar ocoli ei nici bung ziva nu ti-ar mai
da. Nu stii dar, ce mijloace set intrebuintezi, pentru a-I face set inteleagg...

Deci, pentru a face pe taranul nostru,

ca set priveasca scoala au ochi buni set
trimita pe fiul sau regulat ysi cu dragoste,
iata, dupa mine, care ar fi mijlocul : Sa
cautam ca scoala set devie pentru el interesant, set o priveasca ca pe o institutie folositoare, dupa urmele careia sa aiba
si el un folos, cad ast-fel, o raze de dreptate par'cg ar fi Gi cu el. Trimite copilul

la scoalg seapte ani dearandul, a terminat clasele primare, a luat certificatul, a

ramas coast, munceste alaturi cu tatal
sgu, iatg-1 plugar ca toti cei-l'alti, earl
n'au venit la scoalg pang set complecteze
cursul. Ba poate, mai sdrac de cat ei. Care

i-a Post folosul ? Certificatul ce std in lady ?

I s' au redus din zilele de prestatie ? Face

pazd de noapte mai rar ? I s' a reds ter-

menul de armatci ? Este privilegiat in alegerea consiliului comunal ? Nu, nimic din toate

acestea.

S'au vazut tgrani cu stiintg de carte,

cu clasele primare terminate, ca sant cei

oBiblioteca pentru loth ,

www.dacoromanica.ro

C. RA1)ULESCU-MOtRti

mai infoeati dusmani ai scoalei. Cauza e

usor de ghicit, ei n'au avut nici un fo,.

los dupA urma ei.

Noi, dascAlii rurali, strigam pe toate

chile, ca satenii nostri nu-si trimet copii

regulat la scoaray la capul lunei alergAm

cu lista de amends, perceptorul ii exesatenii tot nu se supun a -ti tricutA,
mite copii la ecoald. De aci vrajba intre
satean 3i invAtAtor, si ura sateanulni pe
stoats,. DascAlul vAzAnd asa, se porneste
si el cu predici pe la biserici, pe la scoalA

la intalnirea cu, ei, gi la spune, gi le a-

duce exemple cum strainii iubesc scoala

si cum iii trimit copii, de regulat la
scoala. Cu .streaja gurei mete si cu usa
de ingradire imprejurul buzelor niele, Irma

zic : Noi dascali rurali, nu am cercetat

catusi de putin modul de existents al
strAinului. Nu ne-am dat seams, dacrei
au avut si au oare-cari avantage sau nu.
SA, nu alit* sA-1 judecAm pe om, srt-i
ascultAm marturisirea

1i sA-1 condamnAm..

StrAinii platesc sl invete, i not Si obligam.

In cercurile noastre culturale, in con-

ferintele pe judete, in congresele generale,

nici data nu s'a hiat in discutie : cari

www.dacoromanica.ro

TIINTX SI ENERGIE

/
ar fi mijloacele de a face pe satean sa-si

trimita copilul regulat la scoala. Dart

-

chestiunea aceasta se punea in discutie,

de sigur, actualul sef suprem scolar, in
bunatatea sa nemarginita, ar fi Jinut
compt de resolutiunile luate si le-ar fi legiferat, sau ar fi dat o decisiune.
SA nu ne descurajam. SA batem si ni se
va deschide.
Unul singur din colegii rurali (I. C. de

la Obilesti-llfov) a avut curajiul si a cerut reducerea termenulni de armata". Eu

lase rog pe toti colegi rurali, a-oi uni
vocile si a cere : Nu reducerea termenului de .armata, ci mentinerea lui pentru
cei absolventi ai cursului primar ; iar pen-

tru cei cari n'au cursul terminat si pentru cei cari nu stiu de loc carte, din contra, sa li se lungeasca termenul armlitei
cu, eel putin cease luni.
Tot asa s'ar putea face si cu prestatia,
cei absolventi vor face tot cat prevede
legea,:cinci zile, iar celor-Palti li se va
adaoga cel putin dorS, zile mai mult. In
.

consiliile comunale, juratii comunali 9i epitropii bisericilor, sa nu se aleaga' decal

din absolventii cursului primar. Sa li se

ceara chiar la validarea alegerilor si nuwww.dacoromanica.ro

52

C. RIDULESCU-MOTRII

mare' certificatelor. Acestea vor avea doug

bunuri : 1) Sateanul va fi scutit de obli-:

gativitate, eaci singur s'ar indemna asi

trimite copilul la swan'. ccici ar vedea fi,

el ea-4 ioloseste la ceva. 2) Nu poste malt"

timp, vom ajunge, toti satenii sit fie absolventi ai cursului primar. In afara de
aceasta, sateanul este obligat din interes
a-i trimite copilul la scoala, find pedepsit pe nesimyte si direct de stat. Atunci el
va fi bun prieten cu invatatorul, va privi
scoala ca pe un 'bine faeator al Om. Guvantul dascalului va fi adevgrat si va pu-

tea- face cu ei on -ce intreprinderi bune si

de folos societatii i

()data, sateanul vazhd, bine-facerile

scoalei, atunci cu totii sa fim siguri, ca
scoala va fi in 'tot timpul anului populata, si obligativitatea nu-si poate avea
loCul.

3i parerea aceasta nu e o afirmare

i-

golatd, ci e sinytimantul majoritaIii inva.

tatorilor

Iiiranul nu pricepe utilitatea scoalei.,

Dar, draga Doamne.1 cum sa o priceapii,

cand el dupa urmele scoalei nu -are de

cat un certificat ce sta in lady I A in-

www.dacoromanica.ro

TIINTA 1 ENERGIE

53

vatat sa citeasca $i a citit discnisuri. tn

singur fenomen de fizica nu i-a fost explicat in asa fel, ca el regasindu-1 in
viata practica sa",-1 $tie stapani si adapta

serviciului situ. Natura a ramas pentru

el tot vrajmasa de mai nainte. Notiunile
$tiintifice nu i-au fost date in asa mod,
ca mintea lui sa le recheme la actuali=
tate de cate-ori se afia in fata unei not
experiente, de cate-ori are o hotqrare
practica de luat. Ci ele au fost numai
aruncate, sub o eticheta verbala oarecare in vre-un colt al memorieicerti7
ficat de piistrat In lads, Mrd alto legal-tura si asociere cu viata practica. In asa
conditiuni e natural ca el sa fie indaratnic si sa nu inteleagg, utilitatea scoalei.
Cart in realitate el e eel pagubit. Sa
teanul, care n'a fost la ecoala a avut la
dispozitia sa un timp, pe care bine rau
la intrebuintat intru a-si agonisi un avut
material. Pe (And eel care a fost la
ecoala a fost imbedicat de la aceasta.
Compensatia pentru acest din urma nu
s'ar putea stabili de cat daca scoala i-ar
da acestuia putinta sa reca$tige din timpul cu care a ramas in urma, inzestrandu-1 cu cuno$tintile necesare pentru a-i
www.dacoromanica.ro

54

c. RADULESCU-MOTRU

face munca mai rodnica. Dar aceasta

compensatie el n'o dobandeste. El: devine plugar alaturi cu eel ce n'a fost in
scoala, aceea ce n'ar fi Inca nici un rau ;

dar el devine un plugar 'tot asa de ignorant cum sant cei-Palti ce n'au trecut
prin koala. Invatatorul milos trebue sa
ceara acum pentru el privilegii. In Joe
ca analfabetii sd se planga, cit ei se ga-

sese desarmati in lupta pentru existentd, se plang tocmai acei ce au primit armatura stiintei. Inteadeviir, cu

rioasa armatura trebue sa fie aceasta

pe care o da scoala rurala Ea se aseam:Ana, desigur, cu acelea pe earl.

le purtau odinioara cavalerii medievali ;

adied cu acele armaturi incarnate fard

nici IIn folos si grele:la transportat, in
cat sub ele bietii cavaleri muriau de
oboseald, inainte de a fi inceput mdcar
lupta !

Asa e dar scoala noastrit ruralfi, precum o ,descriu insasi apostolii ei :

0 perdere de timp.

Pentru aceasta stare eine sunt

puilzatorii ?

nits-

3.

Invatatorii in nici un caz. Ei

www.dacoromanica.ro

.
.

TIINTA I ENERGIE

55

repetti aceea ce au auzit ; imita aceea

ce au vazut.
In scoala normala, de unde Sant ei esiti, lucruzile nu stateau mai bine. Si

aci au stdpanit discursurile. De aci a

plecat, gustul de a teoretisa. Pentru ca
ei, invatatorii rurali, sa fi fost alt-fel, ar
fi trebuit ca insasi profesorii for sa fi
fost alt-fel. Dar acestia nici ei nu puteau sit fie alt-fel pe cata vreme scoala
superioarti, Universitatea, este asa cum
este.

Adevaratii rdspunzatori santem dar cu

totii, tineri si batrani.
In nesuficienta organisatiune a Uni-,
versitatii resida origina raului, ale carol
defecte le suferim astazi. Pe cat timp aci
nu se va aduce o imbunattitire, pe cat

timp nu ne va fi dat sa ne folosim de

luminele stiintei, nu vom fi destoinici a

ridica energia nationals.
Acei ce cred ca prin faptul inmultirii
scolilor rurale, fard a mai astepta organisarea scolilor care pregatesc pe invatatori i pe profesorii invatatorilor, se
poate obtine propasirea poporului, aceia
sant intr'o mare eroare. Simpatia pen-

tru institutiunile democrat* ii face sa

www.dacoromanica.ro

56

C, RADULESCU-NtOTRO

ia o ilusiune dorita de dansii drept rea-

. .

litate.
tiinta nu este de aceiasi natura cu bunurile materiale si palpabile, pe cari sta-

tul le poate cumpdra in bloc si apoi le

poate distribui poporului dupe voie, ci
stinta este o atitudine a inteligentei omenesti, o atitudine care se produce pe
cale individuals si se mentine cu marl
sacrificii. In domeniul ei panne et circenses" nu-si gdseste analogia. Este drept

ca ea produce bunuri materiale, dar ea

insasi este totusi un bun sufletesc. Ignoranta se mentine fard sacrificii, fiind-ca
ia se impact' cu pasivitatea vointei si cu
lipsa de atentiune, stiinta ins presu-

pune judecata si atentia voluntary. 0mul de stiinta este critic $i observator ; el vede natura sub o alts prespec-

tiva de cat omul ignorant. Aceeastd perspectiva determine activitatea lui. De

aceia rezultatele ins* ale siintei sant

.

bunuri secundare pe langa aceasta functiune a judecatii active, ce se de$teaptd

in creierul omenesc. Rezultatele castigate

pot fi in anumite momente uitate sau

neapreciate, aceea ce ramane ins totdeauna viu in mintea omului de stiinta
www.dacoromanica.ro

'

TIINTA I ENERGIE

57

este atitudinea generatrice pe care judecata sa. o iea fata de impresiunile simturilor. Fie-care notiune stiintifica represint6, fata de aceasta din urma, o regulA

sau o lege dupe care ele sant grupate.

Notiunea stiintifica introduce in materialul adus de experienta simturilor ordinea

'si prevederea. Omul de stiinta se deose-

beste de ignorant prin activitatea ce el

o desfasurd in sistematisarea experientei.

Ignorantul primeste aceasta experienta

intr'un mod pasiv, omul de stiinta o transform6 dupa un plan voit. Cu alte cuvinte,
in constiinta metodelor intrebuintate, iar

nu in rezultate insasi std. puterea regeneratoare pa care o are stiinta asupra

omului.
.

i acum intelegem usor, pentru ce rdspandirea stiintei in mijlocul unei natiuni

nu poate piece de cat de la invatdmantul superior. 0 rdspandire normald a stiintei nu poate fi de cat o extensiune universitara.
Numai prin formarea unor buni profesori de scoale secundare, cari la randul
for sa formeze pe cei din scoalele primare,
se poate obtine practica adevaratei stiinte.

Un laborator bine instalat, avand ca diwww.dacoromanica.ro

58

c. RADULESCU-MOTRU
.

riginte un profesor cu o solidi pregatire

stiintifica, aduce mai mult folos pentru
culture. nationals, de cat o suta de guralivi, cari predica taranului iubirea pentru
munca.

Profesori de elita, oameni de stiinta

in adevaratul inteles al cuvantului, iata
ce ne trebue de prima urgenta. Numai
prin inraurirea acestora se poate considera stiinta ca incetatenita si la noi.
Acei ce grabesc dar cu inmultirea-scolilor rurale, inainte de ce conditiunile bunei functionari ale acestora sa fie realisate,
aceia sant organisatorii celei mai nemiloase tiranii ce s'a conceput vre-odata si
anume : obligativitatea la ignoranta.
.

/ Din fericire, taranul nostru a priceput

cursa ce i se intinde. Invatatorul, al carui

articol l',am citat mai sus, ne spune aceasta destul de clar.

Taranul nostru nu se amageste user.
Dupi terminarea scoalei, el nu se ilusioneaza, ci isi inchide frumusel certificatul in lads, si isi Vede de drum... Dacil

ar face uz de certificat, el ar proba ca

nu-si intelege ignoranta. Cum nu face

insa, el probeaza ca are o constiinta su.

www.dacoromanica.ro

TIINTA

59

ENERGIE

perioaril tuturor color castigate de la in-

El stic ca nu stie nimic.

Imprejurruile i-au adus pe cap igno-

viitiitor.

ranta, dar instinctul situ robust Pa apitrat

de forma rafinata a acesteia, anume de
docta ignorantia".

www.dacoromanica.ro
1

II f
.

Filosofia Monistg
Este o intrebare pe care o 1ntal1.
nim adeseori in scrierile filosofilor, si

care prin locul ce ocupri, si prin inultimea

argumentelor ce vedem cii insoteste re-

solvarea ei, denotil ca in ochii acestor

filosofi ea trece ca avand o important

deosebita. Intrebarea aceast6, se form*.
leaz6 prin cuvitele : Ce pule? Sti despre
ne?

Acei ce nu sant ins filosofi nu-i data

o deOsebita, atentie. Ei o7Considerii, ca

prea abstracts si ca prea din cale afard

strain/ de viata practica. i cu 'toate
acestea, acestia din urmg, nu au dreptate.

Intrebarea nu este nici prea abstract/ si

nici strain/ de viata practica. Resolvawww.dacoromanica.ro

(;.2

c. RADULESCO-NtOTRU

rea ei depinde de tot ce poate fi mai

stiintific ca argumentare ; iar interesul

ce se leaga de aceasta resolvare e zilnic

si foarte practic. Cei mai multi, sand zic
ca nu se ocupa de resolvarea ei, in regula
generals se inseala. De fapt ei au adoptat
o solUtiune, insa nu prin argumentare
proprie, ci prin argumentarea folcuta de
altii si pe care ei au. gasit'o pe de-a-gata
in traditiune.
Ce putem sti despre lume ? Adieu ce
putem noi considera din cuprinsul constiintei noastre, ca existand de sine, neconditionat ?

La aceasta intrebare filosofi sceptici

din toate timpurile, raspuncl aproape unanim : De sine neconditionat nu putem

sti nimic. Tot ce exists este un produs

al simturilor noastre, o elaborare a sufletului nostru. Obiectele ce le avem inainte

si cari ne apar ca apartinand unei lumi

strain de noi,, in fond sant un produs
subiectiv al nostru. Culorile acelor obiecte

nu .exists in afara, ci in ochiul nostru ;

forma for e dobandita din coordonarea
sensatiunilor noastre de vaz, miscare si
tact ; duritatea, greutatea, temperatura
lbr de asemenea, sant elite din sensatiuni

www.dacoromanica.ro
rz

STIINTA I Ei,011011:

subjective prinse de terminatiunile nervilor ce sant imprastiati pe suprafata cor-.

pului nostru ; sunetele, cu can ele se

manifests, sant datorite vibratiunilor

quidului, ce umple canalul urechei interne,

si can

vibratiuni sant transmise apoi

nervului acustic ; spatiul in care se gasesc,

e o intuitiune a noastra subiectiva, etc. ;

sfarsit, toate proprietatile cu can obiectele se presinta, sant in ultima analisa
atribute subjective, isvorate din functiunile sufletului nostru si numai exteriori-

. in

sate apoi asupra obiectelor. Ce vor fi acestea din urma in afara de n6i, nu putem $ti.

In constiinta noastra nu patrunde de cat

acea ce a fost prins de reteaua simturilor,
si aceste simturi nu transmit de cat propriile for modificari, si nici de cum proprietati externe, objective. Constiinta de
alt-fel nu primeste nici macar modificarile

suferite de simturi. Pe drumul dintre ea

si simturi se intercaleaza propriile mo- .
dificari ale fibrelor nervoase de conductiune, si numai acestea din urma ajung
la constiinta. Ce diferenta trebue sa fie .ash dar, intre aceea ce a fost in afara, de
simturile noastre $i aceea ce in realitate
ajunge la constiinta. e lesne de inteles
1

www.dacoromanica.ro

S.

64

C. RADULESCU-MOTRU

Constiinta nu asculta de cat o traductie

dupa cele ce se petrec in afard de dansa;
iar, nu originalul. Adevarata i singura

realitate, ce cunoastem not este aceea

a fenomenelor imediate, _earl se petrec

laugh' constiinta ; restul e o elaborare in-

directa si subiectiva a noastra. Lumea

este o representare a con$tiintei. Dar con-

$tiinta insasi find individuals e deci

schimbatoare. Fie-care om are constiinta'

sa, prin urmare fie-care in parte este

masura lucrurilor simtite de el. Adevarata

realitate substantiala nu poate fi dar cunoscuta. Can

ca sa fie Cunoscutg,

trebue sa apara intr'o constiinta, $i aceasta

constiinta e individuals Sl schimbatoare.

Despre lume nu putem sa cunoastem

alt-ceva, de cat datele simturilor noastre,

cari sant relative.

Acesta e raspunsul filosofilor sceptici.
Dar asemenea faspuns nu satisface pe
nimeni. 0 contra-argumentare e usor de
facut, si Inca doua mai principale, din
urmatoarele puncte de vedere.
Intaia este urmatoarea :
Cum, lumea externs sa nu existe decat in imaginea ce si-o face sufletul nostru despre dansa ? Dar atunci totul este
www.dacoromanica.ro

65

TIINTA I ENEIWIt

o himerA Nimic nu mai Aniline sigur

I

si durabil pentru a servi drept tel al vietei noastre. E prea adevarat ca scanteia
oonstiintei omenesti are o actualitate efemer6, e supus'a erorilor si halucinatiu. nilor, cauta' un sprijin in afar6 : dar cu
toate acestea, o substanta reala trebue sa
existe, si pe aceasta constiinta este capabil6 sa o oglindeascA. Ratiunea ne sileste sa o ladmitem.
Obiectele din afar raman neblintite,

pe cant sufletul nostru este intr'o perfecta curgere ; lumea extern' edmane si
dupA ce sufletul nostru dispare dupa scena

lumii. Obiectele se vkl si se descriu in

acelas chip de diferiti oameni, cari se gqsese in timpuri si locuri diferite. Prin ur-

mare in ele sa cgatam substanta reali-

tatei. Cguttind-o aci, ne convingem, indat'd

cg, aceasta resid6 in cateva proprietati

mai principale, sau in cAteva elemente
la cari pot fi reduse toate celelalte calltriti secundare ale sensibilitAtei.
Aceste proprietni, cari nu se mai pot
reduce, constituesc materia. Materia sin
gura e substanta reed. Sufletul este un
produs al materiei, cAci f.r i materie el
oBiblioteca pentru unto

www.dacoromanica.ro

66

c. RADIJLESCU-MOTRil

nu poate sa existe. Lumea intreaga este

o infatisare a materiei.
Asa este intaia contra-argumentare.
Acel ce o face poarta numele de filosof

Materialist.

0 a doua contra-argumentare, si direct

optisa celei precedente, este urmAtoarea :

Materia nu poate constitui realitatea,

pentru ca ea, evident, este un produs al
simturilor noastre. Deosebirea intre proprietatile principale si secundare nu se
poate sustine ; proprietatile principale
sant si ele datorite simturilor noastre.
Materialistul pune in randul for : forma,

den,sitatea, numarul ; dar acestea nu sant

oare de aceasi natura cu calitatile secundare ale sensibilitatei ? Nu sant toate do-vedite ca un rezultat al activitatei noastre
sufietesti ? De' sigur. Apoi, continua noul
argumentator, materia este o notiune posterioara, care. presupune mai intaiu exis-

tenta substantei aufletului. Functiunile

acestuia dau nastere notiunei de materie.

In special, functiunea judecatei e acea

care: ne face cu putinta deosebirea intre
proprietatile principale si cele secundare

si mai ales ne conduce la notiunea de

elemente substantiate ale materiei. Suwww.dacoromanica.ro
,t :!,;

%.

67

RVINTA I ENERGIE

r%

fletul; asa dar, trebue presupus ca prima ,

realitate. Din el cream not infatisarea lumei externe. Insa, adaoga, drgumentato-

rul, sufletul nu trebue luat in intreaga

lui fenomenalitate, asa cum 11 is filosoful

sceptic, fiindca el nu participa cu total

la substanta eterna si infinita. Trebue

luatit numai partea lui nobila, functiunile

superioare ale ratiunii si ale vointei, co.
mune tuturor indivizilor, acelea eari ,se
manifesto: in ideile neperitoare ale stiintei si religiunii conceptiunile abstracts

suprasensibile si ideile despre dumnezeeire. Acestea sant cari raman, chiar si

cand omul, ca individ, dispare de pe scena

lumii. Materia nu este cleat o cauza intamplatoare, care desteapta aceste crew ,
tiuni ideale. Singura substanta este sufletul, intru cat el participa la vointa si
spiritul divin. Lumea este o creatiune a
dumnezeirei.

Asa conchide filosoful spiritualist.

Fiecare din acesti duoi argumentatori,
intru cat ei raman consecinti convinge, rilor expuse, indeamna in urma la o activitate practica diametral opusa una de
alta. Materialistul indeamna, la dobandi-

rea de bunuri materiale ; aproba si da

www.dacoromanica.ro

G8

C. RADULESCU-NrOTRU

concursul sau institutiunilor sociale, cari

intaresc primatul preocupatiunilor materiale asupra celor spirituale ; pe cand spi-

ritualistul ingrijeste in primul rand, de

aspiratiunile sufietesti ; da sprijin institutiunilor prin cari se asigura continuitatea

bunurilor religioase si ideale ale omenirei. Unul si altul concep idealuri deosebite despre fericire, criterii deosebite in
I 4,4, a aproba sau desaproba faptele ce se pe; tree in societate. Rolul social al fiecaruia

atrage cu sine apoi efecte si mai tangibile. Fiecare poate ajunge sa influenteze
opinia publica i prin aceasta desvolta-

rea statului, in sensul de a se da o di-

rectiune sau alts invatamintului public.

. Deosebirea de convingeri se resimte atunci si se sporeste Inca prin influenta
'!-

scolei. Generatiunile tinere primesc directiunea ce li-se indica si in curand o aplica

in viata practica. Astfel ca societatea In

treagri se poate gasi intrata intr'un cu,

rent materialist sau spiritualist, avand sa

suporte consecintele bune sau rele, dar
in once caz foarte palpabile, pe cari logica speculatiunilor abstra, to le determina pentru fiecare din ele.
laid. dal' de ce ziceam ca intrebarea de
www.dacoromanica.ro

TIINTA SI IINERGIE

69

mai sus, nu este nici a$a de abstract5,

nici a$a de strains de viata practicii. Fiecare poartii, o solutiune a acestei introbari cu. sine. Singura deosebire e cii unul
i-a format'o prin argumentare proprie-

pe cand altul a primit'o prin influenta

$coalei $i a mcdiului social. Cu desdvar$ire

scutit nu 'este nimeni,bine-inteles, nimeni din acei ce au fost direct sau in-

direct atinsi de cultura europeana.

Argumentarea materialists $i cea spiritualists au format midul principalelor
directiuni, imprejurul carora gasim grupati pe ganditorii si conduatorii popoarelor vechi si, in privire generald si pe
acei ai popoarelor moderne. Sub denumirile cele mai diferite se intro ede totdauna si destul de bine lupta isvoriltii din
rdspunsurile cc s'au adus la intrebarea
.
cea mai abstractii, pe care $i-a formula' o
mintea omeneascdDar a$a ss ramand oars si pe viitor ?
Nu este de asteptat, ca in urma indelun.. gei indeletniciri a mintii omene$ti cu argumentarile abstracte, sa se ajunga cu
timpul la o noun $i mai precisA formulare a problemei ? Sd nu fi fost oare la
baza celor cloud argumentari ardtate o
www.dacoromanica.ro

ti

70

c. RADULESCU -MOTRU

eroare, Mete drept adevar indiscutabil, i

care sa fi viciat conclusiunile la care s'a
ajuns ? ,
Raspunsul filosofiei contimporane, dupe

..

pdrerea noastra, incline in acest seas.

Cunostintele necomplecte ale celor vechi

au lasat sa se strecoare atat in argumen-

tarea filosofiei sceptice, cat si a filosofiilor

materialiste si spiritualiste, o eroare fun-

damentals. Inlaturarea acesteia atrage

dupe sine o noun argumentare. Aceasta
este in curs de a se fixa in timpul nostru. Familiarizandu-ne cu dansa ne pregatim a intelege filosofia viitoare.
2.
Sa reluam firul argumentarii, pe
care a facut'o filosoful sceptic, rani aci
se ascunde eroarea, pe care 'ceilalti duoi
o imprumutd lard sa o discute.
Filosoful sceptic afirma ca despre lu-

mea externs not luam act prin mijlocirea subiectivilatei noastre, i ca aceasta

subiectivitate, fiind vremelnica, ne face

cu neputintd oglindirea in constiinta a
realitatei substantiale. Obiectele externe
nu sunt cunoscute nici macar dinteodata,
ci sunt reconstituite din reactiunile ce ele
provoaca in sufletul nostru, prin urmare

ele nu pot duce decat la pareri inelawww.dacoromanica.ro

TIINTA I ENERGIE

71

toare, potrivite cu dispositiunile momentane si cu caracterul individului, jar nicidecum la adevaruri temeinice, objective.
Aceasta afirmare este pentru filosoful
sceptic indiscutabila. Sa vedem insa data
.

'ea este in intregime, atat de indiscutabila, pe cat o crede dansul.

Prima parte a afirmarei trebue sa o
concedem. Negresit actele ce se petrec
in constiinta noastra sant acte subjective, si numai prin mijlocirea for luam
not cunostinta despre realitatea obiectelor
externe. Aceasta prima parte cuprinde un
adevar, pe care cercetarile stiintifice moderne it dovedesc din ce in ce mai mult.

Dar tot asa este si cu a doua parte?Daca

imaginea obiectelor externe, este o imagine primita indirect de constiinta, si reconstituita din reactiunile provocate in
sufletul nostru, urmeaza oare de' aci ca
sa fie $i lipsita de orice caracter obiectiv, sit nu formeze decat o parere individuals $i vremelnica ? Traducerea impresiunilor venite de la obiectele externe, sit
fie ea numai decat o traducere care se departeaza de original, prin urmare flirt vakare pentru a constitui adevaruri objective ? Sa vedem.
www.dacoromanica.ro

72

C. RADULESCU-MOTRC

Existenta obiectelor externe este, fundata, precum am zis, pe reactiunile subjective, desteptate in sufletul nostru.
Aceste reactiuni produc, dupd natura sim-

Write ce avem, diferitele sensatiuni de

culoare, sunet, gust, miros, pipait. etc. a ,
caror varietate calitativa depinde de gradul evolutiunei biologice in care ne gdsim, Un organism, mai putin desvoltat
ea al nostru, are un numar mai restrans
de sensatiuni ; precum si Myers, un organism mai diferentiat ca al nostru, data
ar exista, ar avea probabil si un numar
mai mare de sensatiuni. Din asemeni sensatiuni se constitue imaginea obiectului.

Natura acestei imagini e subiectiva, negresit, landed subjective sant sensatiunile

din cari se formeazd. Dar in quprinsul
acestei subiectivitati nu ramane totusi
ceva constant, care ne leaga si ni se impune neconditionat ? In adevar, cum se
petrec toate acele fenomene, cari se inOra pe drumul dela producerea reactiunilor in organismul nostru si pang la constituirea imaginei, ce si-o formeaza constiinta despre lumea externa ? Se petrec
ele oare fard nici o regularitate ?;Nu, ci
toate acele fenomene urmeaza unor legi
www.dacoromanica.ro

:i

it

\
TIINTA..

73

ENERGIE

constante, valabile si pentru lumea ce este

in afar de individualitatea noastrd. Sensatiunile de culoare se formeazd dupd legi

constante din impresiunile ce ating retina

ochiului ; din aceste sensatiuni se con's-

titue apoi, iarasi dupd legi constante,

imaginea visuals ; dupa legi constante se

transforms excitatiunile externe in sensatiuni auditive, tactile, olfactive, gustative, etc. ; nimic nu se petrece la intam-

plare. Nexul inexorabil al cauzalitatei

continua si inlauntrul sufietului nostru.
Dupd legi constante se produc sensatiunile ; dupa legi constante se grupeazd
senzatiunile in imagini ; dupd legi constante imaginile in notiuni si judecati.
Aceasta constanta a legilor face sd ne
regasim si not ca aceiasi in constiintd.

Sentimentul identitatei .cu not insine este

un efect al ei. Altminteri, dacd impresiu\ nile externe s'ar transforma dupa legi intamplatoare in sensatiuni, si aceasta la
randul for intamplator iarasi in imagini,

atunci nici o rectinoastere nu s'ar mai

putea stabili in mintea noastra ; nici o
judecatd, si mai ales nici o intelerc intro
oameni.

Iatd dar elementele stiintei objective,

www.dacoromanica.ro

74

C. RADULESCU -MOTRU

pe can filosoful sceptic le trecea u.sor

cu vederea : legile de coexistent 6. si do
,saccesiune ale fenomenelor, legi pe cari

le gAsim de o potriva in lumea extern

cal si in liiuntrul sufietului nostru. liar
ginirea noastra subiectiva nu le atinge
si pe acestea, cdci on si cum ne-am presupune not de efemeri, pe ele nu le putem
atrage in efemeritatea noastra. Ele constituesc fundamentul durabil al 'cunos,

tintei noastre despre lume.

Fenomenele din constiintA sant riguros

determinate de fenomenele ce le-au precedat in centrul nervos ; acestea de acele

petrecute in fibra nervoasa" si aparatul

exterior al simtul ; iar acestea la randul
for sent determinate de fenomenele me,

diului cosmic. Lantul cauzalitatii este neintrerupt ; toate aceste fenomene se conditioneazg unele pe altele dupA legi constante. Aceste legi formeazq obiectul stiintei.

Din punct de vedere al naturei for

calitative, Par`, indoialA ca sensatiunile

noastre subjective n'au nimic de e face

cu propriet6tile: corpurilor ce ele reprezintrl. Dar ce ne importa aceastd corn-

parare ? E de alums dac4 *earn firul

www.dacoromanica.ro

"

,
.

75

TIINTA BSI ENERGIE

Inldntuirii for fenomenale, legile dupes

cari ele se conditioneaza, pentru a ne

past totdeauna pe drumul stiintei obiective.

Filosoful sceptic presupunea, ca deo-

data cu dovada despre subiectivitatea

imaginilor din constiintd, el a adus si
dovada imposibilitatii unei stiinte obiec

tive pe baza lor. Dar pentru ce aceasta

presupunere ? Nu pentru altceva, desigur,
deck din cauzd ea. imaginile subjective,

in argumentarea sa, erau luate drept

niste produse intampldtoare ale sufletului ;
dela care 'nu exists, dupa parerea sa ia-

o punte sigura, care sa conduces la

cunostinta obiectelor externe. 0 eroare
evidenta. Aceasta punte sigurd existii, :
cercetdrile moderne au ard'tat-o. Ea se
ritisi,

sustine pe legile de conditionare ale sufletului nostru, pe lantul cauzalitatii inexorabile, care leagd toate fenomenele natu-

rei atat pe cele externe, cat si pe cele

interne.

Eroarea subinteleasd in argumentarea

scepticului este imprumutatd si de celelalte dour.
(date -$i trele argumentdrile de mai sus
nu insists de loc asupra licestei cauza(I

www.dacoromanica.ro

76.

C. RADULESCU-MOTRU

litati, care formeaza, precum vedem, baza

cea temeinica pentru adevarurile stiintifice. Dar aceasta omisiune este expli-

cabila. Argumentgrile de mai sus, au

fost incepute inteun timp, cand progresele stiintei erau foarte restranse, cand

observatiunea si experienta nu erau macar

admise in randul metodelor de cercetare.

De aceia si vedem o tendinta unilaterald

manifestata chiar in punerea problemei.

Filosofii cei vechi, materialistul ca si

spiritualistul, erau preocupati in primul

rand de substantialitatea lucrurilor pe
care ei o atribuiau, unul materiel, altul
sufletului fard a banui, nici unul nici altul,

ca stiinta se poate face dintr'un punct

de vedere mai inalt, acela anume care

lass la o parte speculatiunile asupra

substantialitatii, i se ocupil de reconstituirea lantului cauzal dintre fenomene,
.

de' legile de conditionare in care apar obiec-

tele naturei. Dacii acest nou punct de

vedere le-ar fi fost cunoscut lor, atunci
ei n'ar mai fi avut motiv de a propune
solutiunile ce am vazut. Atat filosoful
materialist cat si eel spiritualist s'ar fi
putut usor convinge, ca preferinta pentru

materia sau suflet nu se poate sprijini

www.dacoromanica.ro

TtiNTA BSI ElsTEGIt

77

pe o agnmeetare $tiintifica. Materia' ca

si sufletul sant de o potriva existente,
si de o potriva obiecte ale $tiintei intro
cat fenomenele pe cari ele le infdti$eazrt
sant fard preferinta supuse legilor cauzalitatii. Ce va fi substanta lor in sine,
not nu o putem $ti si nici ca ne imports.
Singurele date ce ne imports sant cele
ce se refer, la conditiunile producerii lor,
la fenomenalitatea lor.

ir

,
,

Acestea sant noile premise, pe cari

1.

cercetdrile stiintifice le fell. filosofiei

contimporane. Pe baza lor, se poate sustine acum o noun solutiune la problema

push mai sus ; solutiunea' care, precum

ziceam, este in curs de a se fixa in

zilele noastre.

Ce putem sti despre lume ? lidspundem : Putem sti legile cauzale, sub care
fenomenele de once natura se produc si
se repetg. Asupra substantei sufletului
si materiei, nu avem decat pared schimcd'toare, si intru cat ne marginim pretentiunile inteligentei noastre la acestea
filosoful sceptic are dreptate ; dar legile
cauzale, gasite din observatiunea sufletului si a materiei, sant diferite de speculatiunile asupra substantei, ele nu sant
www.dacoromanica.ro

4
,

78

c; RADULtSCU-IviOTRIJ

schimbgtoare ca acestea, ci inalterabile

ai eterne. Oamenii si-le tree din genera

tiune in generatiune i pe baza for se

da o directiune continua activitatii practice. Singura realitate, neconditionatil
de dispozitiunile noastre vremelnice, pe
care inteligenta noastril o poate prinde
si retine cu succes, este aceea a inilin-

tuirii cauzale dintre fenomene, este legea

:y

care unified toate infatisdrile lumii in-

terne i

externe.

Aceastil lege unificatoare este insil

legea energiei.

De aceea, dace este ca in noua solu-

tiune sa inlocuim cuvintele vechi si obici-:

nuite prin acelea pe care Ie da stiinta

4--:"

I"
s,

n'

contimporanN, am putea zice :

.:
I

Singura realitate, pe care inleligenta

noastril o poate cunoate stiintificeste,
este aceea a energiei. Energia este acel
ce real, neconditionat, care apare sub

forme felurite simturilor noastre ; ea e

substratul lumii eterne objective, precum

si acelei interne, subjective. Notiunea ei

intruneste la un Joe vechile notiuni ce

piiredu ell se exclud pant aci : pe aceea

fla
.

a sufletului si pe aceea a materiel. Ambele

aceste notiuni apar acum ca fiind notiuwww.dacoromanica.ro

:TIIIs/TA SI ENERGIE

79

nile a doua grupuri de fenomene, can se

cOnditioneaza intr'un mod reciproc. Ma-

teria este denumirea grupului de feno-,

mene dintr'un cap al lantului cauzalitatli,
iar sufletul denumirea celuilalt grup din
celalt capa't : ambele ins sant de o potriVa forme ale energiei.

Ast-fel vechia conceptiune dualistci, duprt

care sufletul Si materia sant tinute ca

doua substante can se exclud, cedeaza
conceptiunii moniste locul pe care 11 avea

'Ana acum in sistemele filosofice. Pe

baza teoriei energiei, filosofia viitorului

va putea clacli, in definitiv, un sistem

monist, in care sa-si aiba locul o solu-

tiune mai multumitoare la problema des- r

batuta aci, de cum a fost aceea a ma.

terialismului i aceea a spiritualismului.

3.Dimpreund cu schimbarea punctului

IAA

de vedere, sub care se vor face cercetarile stiintifice in viitor, este natural sa, se
schimbe si intelegerea multor alte probleme, dintre cele mai importante Pentru
practica vietii cari, direct sau indirect
stau in legatura cu problema cunostintei.

0 parte din ele au suferit chiar de pe

acum aceasta schimbare. Nu e locul aci

sa le enumar pe toate ; voiu alege numai
cateva.

www.dacoromanica.ro

14.

80

C .RADULESCU-MOTAU

Asa problema instructiunei se indica

dela sine. In paginile ce preced am' si

, socotit-o din acest nou,,punct de vedere.

.
.

'
.

Daca ne-am ridicat in contra latiret

instructiunei teoretice la sate, cauza este

convingerea ce avem, ca pp cata vreme

invdtatorul el insusi nu-si da seama de

natura si rolul cunostintelor stiintifice,
nici scoala lui nu poate fi de vre-o utilitate. Adevarul stiintific nu are in sine
vre-o substantd miraculoasd, care s'a producd bunele-i efecte, on si cum%si on

,.

si unde ar fi randuit, ci el are o valoare

relativa dupd local pe care 11 ocupd in
desfasurarea energiei sufietesti a cui-va.
Este el aruncat de a dreptul in mintea
elevului, fart ca prealabil simturire de
observatiune si experientil ale acestuia
sa fie "pregatite, si lard ca aplicatiunile
# lui in actualitatea practica sa fie Minn rite, atunci rolul lui, ca adevar stiintific,
este nul, si priri urmare si valoarea lui
este Auld. 0 bung instructiune trebue sa
se conduct, de legiie stiintifice ale Psihologiei ; legi can presupun la baza for
cauzalitatea riguroasd a energiei sufletesti. Gresealele in pare cadea vechea
scoald veneau tocmai din ignoranta awww.dacoromanica.ro

VTIlisITA

84

SI ENERGIE

cestor legi. Sufletul elevului era conside-

rat ca in afar de orice legatura cu materia, ca un dar divin, si in consecinta

se pretpunea ca desvaluirea adeviirului
trebuea sg, i se face lui pe o cale ana:-

logy cu acea pe care venise si creatiunea

lui : pe calea misticg ; a zis di s'a fgcut.
InvAtiitorul ilumina inteligenta elevului,
intocmai cum Dumnezeu, cu suflarea sa
diving, a creat viata sufletului. Scoala
viitoare sub influenta noilor conceptiuni
filosofice se va departs din ce in ce mai
mult de aceasta cale 1).
1) Semnaloz in special articolele asupra metodelor in invatarnAnt a d lui dr. I. Simionescu,

care propaga cu mult entusiasm aceasta noun

directiune. In ultimul salt articol, publicat. in

Revista Romany dela 1 Iunie 1902, dansul scrie,

intro altele :
Cunoscand bine fenomenele vitale ce le poate
observe in jurul sau, copilul so familiarizeazA,

,cu ele si la urraa so trezeste conducandu-se pe

sine. 'Atratandu-se atentiwaea necontenit asupra
organismelor si nevoile ce le au, se .ajuta nu,
numai la desvoltarea intelectuala general& a elevului, dar 'si la capatarea de cunostinte ce-i
pot sluji in viata practice. Ingrijind d plant&
cultivate, vazand In ce conditiuni ii merge
bine, va sti imediat foloasele ce resulta din acoast& ingrijire si deci invatatura din .coli va
.Biblioleca pentru tali.

www.dacoromanica.ro

82

-c. RXDU1.ESCU-ivMOtRU

Problema culturii, de asenieni va 'fi

.altfel inteleas6 de cum obicinuit se intelegea Omit acum. Teoria energiei, invederand conditionarea reciproc6 a suietului
$i materiei, va face sA se raspandeaescrt

avea un ecou imediat si puternic asupra partii

practice. In loc sa se face cum se obicinueste
descriptiunea seaca a papusoiului, planta de in
care taranul nostru isi trage hrana de capetenie,
s'ar urmari cresterea ei ; s'ar studio, in natura
organizatiunea si cerintele ei ; gaga s'ar puns
alaturea fire crescute in pamant deosebit, s'ar
da posibilitate viitorului cultivator sa fie convins ca si o planta are nevoile ei, care Wind.
satisfacute, se capata roade bune. Ce tablou

frumos s'ar prezenta cui-va, tend ar vedea pe . ;

- profesor cu elevii sai Maud leetii sub cerul

liber in jurul unui strat cu legume on a _unei

mici gradini cu papusoi on grau.

Copilul de Bateau, crescut in mijlocul naturii,

ar simti ca scoala nu e o temnita, intunecatro

neaerisita, in care el e silit sa stea ceasuri intregi fara miscare, ci e un loc, untie invatatorul
it face sa vada mai bine si sa-si dea seams de
tot ce el cunoaste fart nici un capatai. Prin aplicarea observarii ca element de studiu se desteapta in copil, in mai make grad, curiositatda
atentfunea devine puternica si, mai ales, atriatand incredere in judecata lui firanita necontenit de observari adevarate, elevul devine o in
;

teat& puterea cuvantului, cu vointa si pricepere

in vremurile do lupta,

www.dacoromanica.ro

a
a

$T1INTA I."-tNER 6It

81

6.

mai mult convingerea, c adevarata culturn nu se poate sustine pe bunurile sufletesti, sau pe bunurile materiale luate
isolat, ci pe armonizarea-tuturor acestora.
Viitorul va inlatura astfel multe din deceptiunile la cari asistdm not astazi.

'

'

Dar cu deosebire se vor res. imti de

aceasta schimbare problemele morale pro-

1.
.

priu zise.
Liberul arbitru", care a stapanit atata
'limp morala filosoficd, va perde in noua .
filosofie principale]e sale argumente. Prin
. cunostinta mai amb,"nuntitd a transfor- ,
mdrilor energiei psihice, se va eunoaSte
-mai amdnuntit si cauzalitatea actelor de
.

Liberul

vointa, si astfel va dispare din mintea

omului ilusiunea unei absolute sponta-

neittiti. Libertatea morala va fi inteleasti

.atunci in conformitate cu determinismul,
.
care guverneaza intreaga natura.
. Educatiunea morala si educatiunea religioasa suferi-vor ele dupa urma para.sirii liberului arbitru ? Din contra, ele

vor avea sa castige. Judecate prin prisma

determinismului $tiintific, moralitatea v_a

consista pentru oameni in fapte, iar nu

in precepte ; religiositatea in sentimen'tele vii ale sufletului, iar nu in ceremor

www.dacoromanica.ro

84

C. RADTJL ESCU-MOTRIJ

nial. Educatiunea, condusa pe baze stiintifice, va fi mai adanca si mai eficace.

In sfarsit, filosofia nova, prin direc-

tiunea sa nzonista, va contribui sil baldture una din consecintele cele mai ura-

cioase pe cari viata practica le suferii

astral din influenta vechei filosofii dualike. Anume, ea va pune un acord intre
tepdintele launtrice ale firii omenesti,
intre tendintele spiritualiste i materiaL
. liste, si. va evita astfel necesitatea ipocriziei : o atitudine morald asa de deplans
pentru societatile culte. Apoi, cu dobandirea acordului intre tendintele launtrice
ale sufletului individual, va fi mai usor srtse desvolte si solidaritatea sociald, principala conditiune a energiei nationale.

www.dacoromanica.ro

Energia Socials

1.Prin practicarea stiintei, omul

dobandeOe deprinderea de a dirija cu
folos energia naturii, si ajunge, treptat,
sa transforme mediul inconjurator din
indiferent $i dusman, a$a cum l'a cu-

noscut odinioarg omul primitiv si 11 cu-

noaste Inca eel sdlbatic, in prieten si

sprijinitor al intereselor sale. Civilizatia,

cu care se fdleste timpul nostru, nu resida pe alta bazd, deck pe aceastd de-.
prindere ca$tigatd pe urmele stiintei. 0mul civilizat, in deosebire de salbatec, e
un mai perfect utilisator al energiei universale, un mai constient diriguitor al
legilor acesteia de manifestare. Un diriguitor si nici de cum un creator, cdci
www.dacoromanica.ro

or

86

c. RADULESCU-MOTRU

creatiunea nu intro in sfera actelor ce.

.

poate savarsi o creature panaanteased..

De altfel, in aceastd privintd, sfera

puterii omului nu este mai mdrginitd

decat aceea a naturii. Insasi natura riu
creiazd, ci numai modified imperecherile
elementelor sale. tiinta nu este mai pre

sus nici mai pre jos de orice procedeu

natural, eacontinud opera de evolutie a

multiplelor infatisari, pe cari le scoate

la iveald cuantumul neschimbat al energiei universale. Toate cate ni se infatiseazd si toate cite se vor mai infatisa in
lume pe viitor, sant datorite, odatd pentru
totdeauna, energiei ce dureaza dintru inceput ; sant izvorate din actul de crea. tiune ce s'a sdvarsit de data cu ince7
putul. Nici procedeurile misterioase ale
naturii, nici progresele atinse de stiinta
nu pot infrange aceasta lege fundamen-

tala. Actele de creatiune $i daed s'ar

produce cumva, ele totusi ar ramane in
afard de intelegerea si prevederea mintii
omenesti. Noi intelegem si preVedem in
formule abstracte, numai aceea ce se deduce exact din cursul existent al legilor

naturii : orice adaos nou ar fi o stirbire

adusd acestui determinism, si prin urmare

o alunecare din drumul sigur al Logicei.

". ,
www.dacoromanica.ro

.TIINTA SI ENERGIE

87..

Credinta in subsistenta actelor de ciea-

tiune este tot ce poate fi mai antistiintific, si dacii ea se mai eseste Inca in
atatea capete, aceasta este pe de-o-parte o
proba de putina raspandire pe care o are

stiinta pe suprafata globului, si, pe de

alta parte, o marturisire a insuficientei
In care se afla cultura stiintificrl a mul.tora. Cu eat un domeniu al naturii e mai
putin cunoscirt, cu atat fenomenele ce-i
apartin lui sant atribuite puterilor creatoare. Omul ignorant le socoteste pe toate
fenomenele naturii, pe cele mai elementare, ca si pe cele mai complexe, ca find
faptele unor fiinte misterioase, cari, dupa
a for voie, le produc sail- nu. Dar cu cat

ignoranta descreste, cu atat slabeste si

credinta in posibilitatea noilor creatiuni.

In decursul secolilor, fenomenele ce apartin demeniului Fisicei, Chimiei, Astronomiei, s'au emancipat treptat de sub
jugul acestei credinte; iar in zilele noastre
asistarn la emanciparea fenomenelor biologice. Toate aceste fenomene, cari pen. tru ignorant sant datorite cauzelor su-

pranaturale, pentru omul modern, cu' o

culturrt stiintifidi, sant produse, in mod
necesar, din deshintuirea cauzelor nawww.dacoromanica.ro

88

C. RXDULESCU-MOTRU

turale existente. Numai intelegerea fenomenelor ce apartin atiintei sufletului

,-

ai Sociologiei este mai greu de aavarait ;

motive de natura ai origin felu.rita yin
sa o impedice. Si, e probabil, ca mult
timp 'Inca, in vreme ce la explicarea fenomenelor biologice nu se va face vorba

de puteri supranaturale, ci fiecare Va

cauta sa le inteleaga ca o fornia a energiei existente, sa persiste totusi in oredinta multimii piirerea, ca sufletele o-

menesti sant datorite, fiecare individual,

unui act de creatiune diving, ai ca viitorul
unei societati depinde de intamplare.
Din fericire, afirmarea adevarului tiintific nu asteapta sa fie consacrat cu majoritate de voturi, si astfel putem avea;

alaturi de credintele cele mai eronate

asupra sufletulni ai asupra societatii o-

menesti, stiinte ca Psihologia ai Sociologia. Pe acestea din urma le cultivam

noi, fart, a ne ingriji de persistenta erorilor care le coexista. Credintele eronate
vor dispare din momentul in care ade-

varata atiinta va raspunde la toate intrebarile pe can le pane mintea omeneasca. Pana atunci ele sant, relativ, un
eau necesar.
www.dacoromanica.ro

89

TIINTA I ENERGIE

Premisa de la care pornese cercetarile

noastre asupra energiei sociale este aso
dar urmatoarea : Educatorii de suflete,

precum si conducatorii vietii sociale daca

influenta for este sa fie rodnica, trebue

sa se conforme metodei celorlalte stiinte
si, prin, urmare, sa renunte cu desd.'var
sire la ajutorul pe care judecata popular
11 asteapta dela puterile creatoare. Nici
un rezultat, din sate se pot dobandi pe
terenul social, nu face exceptiune de sub
legea energiei universals. Intodmai cum
inginerul care peptru- realizarea unei

opere industriale lass la o parte inter-

venirea cauzelor supranaturale i prevede

toate efectele din distribuirea, agentilor

naturali, tot astfel va trebui sa proceada
si acel ce doreste a realiza o opera sociala. Dezvoltarea sufletului, ca Si dezvoltarea societatii, sant strict determinate
de legile cauzelor existente ; din nimic
nu se va crea ceva : nici fericrea sufleteasca, nici prosperitatea socials; ci am-

bele acestea se vor produce, in mod

necesar, si se vor intelege ca afore. de
acel ce stie sa patrunda in rostul legilor lor.
Farmecul ce a intova'rasit

intova,

www.dacoromanica.ro
A

99

' C. RAD1.11.ESCU-MOTRU

rdseste tbtdeauna, in mintea emeneascd,

credinta in actele de creatiune, nu va fi

Insd cu des'avarsire perdut. Gonit de

stiinth ca o amagire, el va fi cu atat mai
mult ithbrdtisat de artii. In conceperea
si executarea operelor de arta, imaginatiunea omului va regasi iard$i placerea
de a crea, pe care ea o exteriorizase altadata in puterile supra-naturale ; prin
largirea domeniului artei se va intretine
isvorul fermecalor al 'ravnei spre ideal.
Omul artist va \avea sh" se preocupe mai
putin de legile `abstracte ale Logicei $i
va lase activitAtii sale indrumarea ce i-o

va da inspiratia. Artistul va complecta

astfel pe omul de stiinta.
2.
Dar dace prin legea for fundamentald, atat Psihologia cat si Sociolo-

gia, se .subsumeazd postulatului conserviirii energiei, nu mai putin adevdrat este

insa ca, in stapanirea domeniului for de

.
.

fenomene, aceste doua sant mult mai

putin indintate deck celelalte stiinte.

Fenomenele la can ele se referd, pe langa

0, sant in genere mai complexe, dar chiar

si cele mai elementare dintre ele, au o

desfdsurare complicate, care nu se poate
urmdri. cu atata usurinta, cum. se poate'
,

1.

www.dacoromanica.ro

91

TI11411. SI 'ENERGIE

utmgri desfa'surarea fenomenelor fizice

si chiar tiologice. Directiunea for d'abia
se poate intrevedea, necum retine in formule abstracte. De aceea si aplicarea rezultatelor, pe can aceste doug stiinte. le
oferg, vietei practice, cere mai multi atentiune si mai multi destoinicie, decat

cere aplicarea rezultatelor produse de

stiintele exacte. and este vorba de punerea in practice a cunostintelor psihologice sf sociologice, nu se poate in de

ajuns recomanda prudenta. Omul de teorie si omul de practice nu au, in sfera acestor stiinte, aceeasi independenta unul
de altul, precum o gasim aiurea. Mai in
totdeauna, in agar& fericite, unul si
altul formeaza una si aceiasi: persoanit
In special, aceea ce constitue principala

dificultate, care opreste progresul prea

'

repede al stiintei fenomenelor sufletesti $i

.

al stiintei fenomenelor sociale, reside in

dependenta evolutiva in care se gasps,
fenomenele din aceste dot-1.A stiinte, intre
dansele ; dependenta care fixeaza fiecarui.

fenomen o particicA de timp ea a sa,, $i

prin aceatta ii constitue un fel de indidualitate proprie. Fenomenele fizice se
repeta intr'un mod atat de uniform, in
.

www.dacoromanica.ro
1

'1

92

C. RXDULESCU -MOTRU

cat omul de stiinta, fard a comite o eroate

insemnata, poate face abstractiune de

seria istoricd a evolutiunii lor. In 'vice
moment de timp, cand conditiunile for
antecedente sant date, ele se produc si
se combing, lard ca efectele sd se resimta de ordinea succesiunii. Asa, s. ex.,

forta mecanica inmagazinath, in cantitatea de apd ce formeazd ghetarii Combe

si Freydanne, utilizati de uzina inginerulni A. Berges, ar fi putut ca sa dateze

din chiar anul construirii uzinei, si nu
de zeci de ani, cum e. cazul in realitate,
si Cu toate acestea canalizarea ei s'ar fi
operat dupd aceleasi legi si duph, 'acelas
calcul. Timpul n'ar fi schimbat nimic din

i pe viitor de asemeni, fie ca aceesta forth s'ar micsora

sau ar spori, cuantumul efectelor sale ar
fi totusi tot asa de strict determinat ca
mai nainte. Cu un cnvant, infdtisdrile
efectele prevhzute.

energiei fizice nu isi schimbd natura dupd

momentul de timp in care 'se produc ;

ele nu au o istorie a for propriu zisd ;
de se repeta azi si maine, si peste o
mie de ani intr'un mod aproape uniform').

1) Zic aproape" plod& legea entropiei ar

contrazice aceste afirroAri, dad', ele ar fi luate

www.dacoromanica.ro

'111NTA SI. ENERGIE

'01

Pe and nu tot astfel se petrece cu fenomenere sufletesti si mai ales cu cele

sociale. Repetitia acestora std in depen-

dent6 de momentul in care, ele se produc.

Ace lea ce vin in urma nu se pot calcula

isolat de celelalte, ci in functiune, adieu

in depepdenta de cele ce preced. Tufatisdrile energiei sufletesti, Si cu deosebire acele ale energiei sociale, au totdeauna caracterul unor serif istorice ; ele
cant ca partile unui tot, si priri urmare
nu se pot izola prin simple indepartare

a lor, in spatiu, cum se pot izola, de

regula, iufati drile energiei fizice. 0 pe.rioadg din desvoltarea sufleteasea a unui

individ, sau a unei societati, luatA in

parte, bunioarg, nu se va preciza nici
odatd. cu exactitatea cu care se preciin mod prea absolut. Dupa legea entrOpiei, formole energiei nu se transnorm4 indiferent, fare
perdere, una intr'alta, ci dupa o ordine de preferenta. Forta mecanica, s. ex., so transforms
fare west in caldurA, pe cand caldura nu tot asa
in fenomen mecanic. In circuitul formelor energiei, caldura e avantajatit. Aceasta avantajare
constitue o adevitrata istorie pentru cuantumul
energiei, luatA in total. Dar aceasta istorie atinge
cu_o aproximatie foarte minima desfasurarea

fenomenelor fizice. De aceea mentinem deosebirea

intre aceste din urma si cele sufletesti si sociale.

www.dacoromanica.ro

94

C. ,RADOLESCU-140Rtt

sena viteza sau volumul die apd" a unui

fluviu din diferitele regiuni ale cursulti
sau. Prima este partea unui tot is,toric,
pe and volumul de apd este partea unui
tot spatial. Aceasta diferentft decide asupra metodelor ce se Vor aplica in sty,
diul fieedreia in parte.
3. --L Din aceasta diferentii decurge o
important consecintd pentru cerc,etdrile
noastre asupra energiei sociale. (Lasam
la o parte energia sufleteascd, de care
se- ocupd Psihologia, fiindca pe aceasta
am tratat-o pe larg cu alta ocazie ').
Consecinta de care vorbiam este Ur-

.-

matoarea : Maximul de efecte utilizabile,

ce se pot obtine din dirijarea uneF forme

'

de energie, maximul ce se subintelege

de obiceiu in conversatia zilnica de.cate
on se. intrebuinteaza cuvantul energie,

se va determina, asa dar, in mod deosebit

dupl, cum se v i avea in vedere, energia

fizicli, sau energia soda. La dirijarea

energiei fizice omul de stiintd iese vic. torios, de indatd ce posedd mijlocul de
a stdpani pozitiunea spatiala a elemen, . telor energetice. Astfela Si reusithidus-

'

.1) Vezi Problemele Psihologiei (Studii Elo-

gc*e II zi III7 Editia 11-a, 1901.

www.dacoromanica.ro

STliNTA SI EilERE

0:)

tria de astdzi sd fie atat' de superioard

industriei din trecut, si tot astfel va progresa ea in viitor. Pe fiecare an se uti-

lizeaza pentru scopuri industriale suprAfete mai intinse de energie, si nimic nu

ne face sit intrevedem unde se va opri

aceastd tending, de acaparare. Dela captarea micelor curente de apd, pe cari le ',

utilizau ,morile de altd data, si pana la

captarea ghetarilor este o distanta, 'insemnatd; dar o asa distantA va deveni
coldsald, cand ne gandim ca foarte probabil in viitor omul de stiintd va ajunge

su inlocuiasca energia caloricd, ,produsd

de combustiunea corpurilor, prin energia
cu care razele solare imbracd suprafata
irktreagg a.. globului. Fecare progres al
stiintei atrage duprt sine in campul vietii
industriale multiplicarea izvoarelor de
energie utilizabile si biruinta asupra distributiunii acestora in spatiu.
.'
.Astfel in mediul naturii fizice, ()data
;
,

stdpan pe distributiunea izvoarelor de

energie, omul de stiinta poate sa prevada cuantumul efectelor cari se pot
dobalidi. Data istorica in care aceste 'efecte se vor produce ii este indiferentd.
Pentru dansul timpul este numai o mawww.dacoromanica.ro

NJ,

06

. 'RADULESCU-MOtittJ

surd uniformd si abstracts, prin mijlocirea careia el exprima pur si .Simplu

legile de conditionare ale fenomenelor.

,Fieeare moment al duratei este in calculul sau perfect identic cu un oricare

alt moment, si ea atare el si poate substitui diviziunii timpului, fard nici ,un
inconvenient, sistemul de masura pe care

it da Miscarea uniforms a unui punct in

spatiu.

Cu total alta importanta revine timpului in desfasurarea energiei sociale.

Aci ordinea de BucceSiune are o valoare,

speciald, careia nu i se poate substitui,

_card rest, diagramele in spatiu. Intre,fenomehele sociale, depehdenta cauzala
este de o natura mai intimea imbrdtiseaza caracterul unei filiatiuni istorice,

deli prin aceasta ea nu e mai putin

susceptibila de a forma obiectul cerceta.

riler stiintifice de cum it forrneaza dependenth cauzala intre.fenomenele fizice,

a caret, natura este mai desvaluita simturilor de observatiune. Una si alta Sant
foarte dare pentru o minte pregatita a le,
Intelege si deosebi. Dintr'un punt de

vedere mai inalt ele nu se contrazic; ci

se intregesc reciproc.
.

.,

www.dacoromanica.ro

97

TIINTA 1 ENtIt6IE

De.aceea si evaluarea efectelor,lucru

ce preocupa In primul rand pe omul

practic,-'se face la energia sociala dupd

alta, norms deck la energia fizica.
Individualitatea sociala capita califica-

tivul de a avea energie," ifu dupa cu-

prinsul spatial al elementelor energetice.

Ar fi, in adevar, si ridicol fata de cuantumul covarsitor al energiei fisice, sa se
mai masoare dupa acelas sistem $i energia sociala 1Se califica energia unei individualitati sociale diva capacitatea pe

care o are dansa de a se adapts impre-

jurarilor externe in mijlocul carora ea se

.devolta". Energia individualitatei sociale

se dovedeste prin virtualitatea pe care

o au tendintele acesteia de a se chema
unele pe altele la actualitate, pentru atin-

gerea unui scop ; natura scopului ins*

Bind de altmintreli in sine indiferenta.
Caci scopul depinde mai totdealma de im.

prejurari, de situatiw geografica in primil rand, pe and perseverenta in urmaArea scopului depinde direct de insai
firea individualitatei sociale. Istoria ne
exemplified aceasta cu prisosinta. Cate
popoare mici, urmarind scopuri modeste,
n'au desteptat admiratia lumii si n'au raoBiblioteca pentru ioti

www.dacoromanica.ro
,

98

C. RADIJLEACU-MO' Rtt

mas ca pilde de energie, prin modul cum

s'au condus I Cate-odata chiar scopul nici

nu intra ca element de evaluare. In ce

scop s'au opus Burii la inaintareft Englezilor spre centrul Africei ? In scopul de
a salva opera for de civilizatiune ; sau in

scopul de a dispune numai ei, cu pretul

nedreptatirei altora; de bunurile materiale
ce le-a hardzit natura teritoriului Africei
de Sud ? Cine s'a gandit macar sa-si can-

tareasca admiratia sa pentru energia acestui mic popor, dupii raspunsul ce s'ar
cuveni unor asemeni intrebari? $i asa
in multe alte cazuri.
In afara de acestea, scopul care dirijeaza activitatea unei societati este tot
deauna greu de precisat, can de regula
nu este unul, ci sant mai multe. Fiecare
membru al societatei, sau in tot cazul fiecare clasa sociala, potrivit positiunei ce

ocupa, urmareste un scop care se abate

in aparenta de la eel total, si cu toate acestea rezultanta definitive, cand alcatui- ..
rea societatei este buna, duce la bun
sfarsit. Mai toate popoarele calificate ca
energice sant in aceasta categoric. Nici
unde nu intalnim societati organizate in
vederea unui scop de mai nainte deter!

www.dacoromanica.ro

TIINTA SI ENERGIE:

99.

minat, asa cum sant masinele elite din

mana unui bun mecanic, ci peste tot locul societalile au o activitate feluritii, care
desfidp orice precisare teoreticii. Cand
'map sit
in constiintele membri-

lor unei societati, gasesti totdeauna, ca

motiv secret al activitatii fiecitruia, cu
totul alt scop decat eel milrturisit in public. Unul urniare.7te ca,stiguri materiale.;

altul glorie si onoruri ; altul inaintarea

stiintei si ridicarea culturei morale ; altul
ilusiuni si utopii ; etc., in sfarsit fiecare
isi executa rolul situ in parte, pastrand
cu toate acestea o semnificare pentru intreaga totalitate. 0 unitate de vederi nu
intalnim nieaeri, atat la popoarele vechi,
cat $i la cele moderne. La vechiul popor roman, bunioara, care sit fi fost sco-

pul, care a format pe bravii legionari,

.cuceritorii intregei lumi de pe atunci ?
Gloria, iubirea de patrie, (si patria in care

inteles ?) ; on teama de a fi stapaniti de

vrajmasi $i de a eadea in sclavie ?... Cine
poate pretinde a sti adevarul? Apoi exemplarul popoarelor de astazi Energia an
glo-saxona e in deobste cunoscuta". Dar

in spre ce scop se manifests ea ? Spre

a marl numitrul drept-credinciosilor in
www.dacoromanica.ro

400

C. RADIJLES6U-MOTRU

Christos, Si in chipul acesta sa intinda

practica virtutilor morale in omenire, cum

pretinde majoritatea argetritorilor acestei

rase ? sau spre a marl raza comerciala a

a-tot-puternicilor industriali ?... Iarasi cine
ar putea sti adevaul ? ! Nimeni, fury indoialA.

Unitatea in care residg, energia

acestor popoare trebue cautatA aiurea. Ea

consista, precum am mai spus, in perseverenta cu care fiecare membru al societAtei urmarete scopul ce i Pa propus,
ached incordarea activitatii insa i, iar nu
in valoarea scopului urmarit. Aceasta e

asa de adevarat, in cat sub constrange-

'rea observatiunilor des repetate, sociologii earl s'au ocupat cu aceste probleme,
prefera a intrebuinta termenul de energie
a rasei in locul aceluia de energie a poporului, cum ar trebui sit' fie exclusiv, dacil
unitatea scopului ar da nota fundamen
tala a energiei sociale. Prin energia rasei
acesti cercetatori subinteleg ca unele po-

'

geografice si a tendintelor politice, pot fi

poare, diferite sub raportul situatiunei

totusi cuprinse la un loc

$i socotite ca
purtg,toarele aceleiasi energii sociale. E-

xemplul rasei anglo-saxone, citat mai

sus, este in aceasta privinta uh exemplu
www.dacoromanica.ro

TIINTA I ENERGIE

101

tipic. Cate popoare nu se declara ca a

.

partinand acestei rase !

De aceea nu putem in deajuns repeta
afirmarea de mai sus : Energia sociala
nu consista in faptul ca toti membrii unei societiiti au intr'un grad ridicat constiinta. scopului final pe care l'ar fi urmarind societatca intreaga, ci ea consista in
faptul ca fiecare membru al societatei are
o constiinta Clara asupta aceia ce trebue
el sa faca dupa" o zi pe alta. Scopul fi-

nal este ca piatra care ineunund edificiul ; fapta de toate zilele este bolta pe

care edificiul se zideste. Cand aceasta din'

urma este solidi, pe cea d'intaiu lesne

o putem aseza.
Nu este momentul acum ca sa desvolt
mai departe aceste afirmAri generale, argumentarea for ar necesita aproape schi-

tarea unui intreg sistem filosbfic ; ma

marginesc numai deocamdatii, a le reda

mai intaiu sub o forma mai populara si
apoi a le complecta cu cateva cestiuni
de actualitate.
Un cititor neobisnuit cu fraseologia ab-

stracts filosofica 1) i-s'ar putea talmaci

1) Problema deosebirei legilor naturei fizice

de cele sociale-istorice este tratata si in limba

www.dacoromanica.ro

102

C. RADULESCU-MOTRU

generalitdtile de mai sus sub urmiltoarea

forma Energia sociald a unui popor nu
:

se judecd dupd idealurile mai mult sau

mai putin intelese, cari flutureaza in opinia publicd, ci dupd obisnuinta pe care
o, are majoritatea cetAtenilor de a-si indeplini datoriile zilnice. Cand intri pentru prima oara intr'o tars si doresti a
cunoaste poporul_ care o locueste, sub
punctul de vedere al energiei sociale, nu-

ti perde timpul intreband pe conducdtorii sau cugetatorii acelui popor asupra

idealurilor si scopurilor finale..., ci intra
in mijlocul vietii acelui popor, observd

..

punetualitatea i incordarea act:vitdtei lui

zilnice. Cum isi intelege interesele sale
zilnice lucratorul ? Cum negustorul ? Cum

rentierul ? Cum isi inteleg datorile for

functionarul, profesorul, preotul si militarul ? Ai intrat intr'o prdvdlie si ai asis-

tat timp de cateva ore la targul ce se

.

face intro vanzdtor si cumpdator ; ai capdtat o impresie sigurd despre onestita-

tea sau neonestitatea celui ce vinde si

romans de &Are d. Xenopol in importanta sa

scriere Principiile fundamentale ale Istoriei
(Iasi 1900). In literatura filosefiea german& aceast& problem& este de mult la ordinea zilei.
.

www.dacoromanica.ro

TIINTA I ENERGIE

103

despre increderea sau neincrederea celui

ce cumparg, ; ai observat econdmia sau
risipa de timp ce se face pans la fixarea
pretului..., atunci ai in deajuns pentru a-ti
forma judecata. Nu-1 intreba pe negustcr
dacA ii merge negotul. Orice ti-ar spune
el e mai inexact de cum iti poste spune

observatia to proprie. Negotul este in

prosperitate sau nu, dupa cum sant mai
10,tite sau mai restranse raporturile de o-

nestitate intre vanzator si cumpdrator...

De asemenea 'observa" viata lucralorului.

Esti intr'o

fabrics,,

sau iritr'un atelier

mic, urmAreste-1 atent pe lucrator, atat

in orele lui de lucru, cat si in cele de repaus. Un gest, o vorba surprinsa la timp
iti vor spune asupra lui tot asa de mult,
cat ti-ar spune cele mai minutioase monografii. Cand te vei despgrti de dansul
ver sti dacd el formeaza un element de
progres sau nu, un element de energie
sau un candidat la parasitismul social.
De asemenea observa pe rentierul care
trdeste in acea tarn. Nu in cele ce spune,
ci in cele co taptueste. Care este distri- butia rolurilor in familia sa ? Cum e fixat bugetul cheltuelelor sale zilnice ? Un
lucru de nimic te va aduce sit judeci mai
www.dacoromanica.ro

104

C. RADULESCU-MOTRU

adanc asupra valorei lui sociale, de cum

te-ar aduce sa judeci o convorbire cu

dansul timp de mai multe zile ! Si tot

aqa observe pe functionar, pe preot, pe

profesor, pe militar. Pang la ce grad de
punctualitate isi lndeplinesc acestia datoriile for ? Sant ei sincer devotati serviciului, sau sant numai rentierii budgetului servit de Stat ? Surprinde-i, dacA
se poate, in cele mai mici detalii ale meseriei for ! La discutii teoretice, nu-i nevoie sa te amesteci cu dansii, cad vorbele

ce le vei auzi sant de imprumut, singure

faptele sant averea for proprie !
Apoi pand ai terminat prin a-i cunoaste pe fie-care in parte, priveste in totalitate un oras, sau o parte a acelei
tgri. Din dispozitiunea drumurilor, din
constructia caselor, din inqsurile de igena ce sa p6streazg, de public, din localurile de reuniune si de petrecere, din
formele cele mai externe ale relatiunilor intre oameni, pang, si din gesturile
cele mai inofensive, vei avea cate o 10.murire asupra intensitatii vietii sociale

la care asisti. Nu te preocupa de scopul final in spre care se indreapta aceasta viatd. Ori-care ar fi scopul ei,
www.dacoromanica.ro

I
Frimrtii SI ENERGIE

105

data observatiunile tale de detaliu ti-au

probat perseverenta i iubirea de manta
a cetgtenilor, fii fard teams asupra soartei acelui popor. Idealurile earl lipsesc
acum, se vor altoi ele cu timpul, si die
la sine ! Teme-te insa de soarta poporului ai skid cetateni au capetele luminate

asupra idealurilor indepdrtate, dar au

mainile indolente la indeplinirea dato-.

riilor zilnice. Un asemenea popor poate

fi calificat, in cazul eel mai bun, ca generos, nisi data insa ca energic.
Pupil aceste zise, spergm a fi facet
mai usoare la inteles generalitatile expuse mai sus, $i veniin acum la cestiunile de actualitate, pe cari le promiteam.

4.
In timpul din arms notiunea energiei este oare-cum la meal, asa ca
nu e de mirare sa o intalnim si la not
amestecatl in cele mai variate discuti-

uni de la ordinea zilei. Cu deosebire in

trei ocaziuni solemne, ca sit zic ast-fel,
intelesul ei este vizat in mod direct, anume :

1) In judecata programelor politice ;

2) in alegerea unei directuni pentru invalgmantul public si 3) in propunerea
www.dacoromanica.ro

106

C. RADULESCU-ilOTRU

diferitelor masuri pentru a intdri patriotismul. In cate-si trele aceste cestiuni,

discutiunea se invarteste in jurul noti-

unii energie, si dupd intelesul ce i se

da acesteia, inclina si cumpdna judecMii.

Le vom trece in revistd una dupd alta

pe semi, pentru a vedea can din solutiunile ce se aduc for sant in acord cu
adevdrurile desvoltate mai sus.
In judecarea programelor politice, no-

tiunea energiei este mai mult subinteleash' de cat exprimatd in discutiunile

noastre politice: Se pare cd, un sentiment de pudoare refine pe multi, dintre
acei ce iau parte la discutiune sd-si im.brace ideile for pline de echivocuri, in
cuvinte cari amintesc o prea proaspdtii
angina stiintificii. Dar acolo unde discutiunea este serioasil, notiunea se gAseste si ea negresit.
Un program politic, in tars la not sau
aiurea, trebue sit tindd la consolidarea
energiei sociale. Omul politic, in sfera
actiunii lui, are misiunea sdpregAteascd,

mijloacele prin cari sit se m9ntind tensiunea activitAtii sociale, dacd, nu chiar
sa sporeascA. In special, grijei lui e
www.dacoromanica.ro

TIINTA I ENERGIE

107

lasata directiunea economics a societatii.

Prin legile pe cari el le alcatueste si le

va trebui sa se aplaneze dificultatile momentului si sa-$i deschida drum

cerintele viitorului.
Un program politic va fi deci judecat,
dupa criteriul, pe care il stabileste in
mintea fie-ca'ruia, notiunea energiei sociale. E intelesul acestei notiuni incomplect, gresit va fi atunci $i criteriul pe
care ea .11 va stabili. Ast-fel, cand din
notiunea energiei sociale lipsesc principalele momente, cari caracterisea& natura fenomenelor sociale, $i anume : filiatiunea istorica a acestora, valoarea
specials a timpului in desfasurarea for
si, mai presus de toate, intaietatea intereselor reale $i actuale, asupra celor
neprecise si indepartate, atunci, negresit, poate ajunge usor cine-va sa judece
ca un progam politic e cu atat mai bun,
cu cat este mai impodobit si mai neguros. Oamenii politici, cari au o asa false
stiinta despre natura fenomenelor sociale,

vor considera programul for ca un mij-

loc de agitatie sau,dupa cum se exprima lucrul mai alt-fel, gandindu-se totusi in acelas sens,
ca un focar al iwww.dacoromanica.ro

108

C. RADULESCU-MOTRU

dealului, ca o vecinica *tare spre progres. Cu asemenea programe sa falesc,

in special, socialistii si utopistii doctrinari din oate tarile. Pentru acel ce pa
trunde ins natura fenomenelor sociale,
criteriu unui bun program politic consist6 cu tutu]: in alt-ceva. El consist in
primul rand in intelegerea momentului
prin care trece desvoltarea unui popor,
sau cum neintrecut de bine se exprima
unul din cugetatorii neamului nostru,
d-1 T. Maiorescu : adevdratiil program al

unei politice reale este scoaterea la iyenta si elaborarea acelor idei, cari intr'o

anume tars si intr'un anume timp sant

indicate de Imprejurgrile de fapt si trebuesc efectuate in ordinea treptatg a
urgentei si a importantei lor, in timpul
apreciabil al generatiei in care se produe 1).

Acest criteriu este, neindoios, singuruj, care se poate impaca cu notiunea

stiintifica a energiei sociale.

1) Acest adevar a fost desvoltat . de d-1 Maiorescu in diferite ocaziuni. Recenta lui formu-

lare o gasim in discursul rostit in ziva de 24

Iunie 1902, la congresul partidului conservator.
(V. Revista Romans, I, No. 11-14).
.

www.dacoromanica.ro

-'rinstTA I ENERGIE

109

A doua cestiune era alegerea unei directiuni pentru invatamantul public.

La prima, vedere enuntarea unei asemeni cestiuni surprinde. Invacknantul
public, intin cat el tinde la raspandirea
cunostintelor stiintifice, pare a nu fi susceptibil de felurite directiuni. Indoiala
era cu putinta, eel mult odinioara, cand
se tagaduia cu obstinenta eficacitatea stin-

tei pentru formarea cetatenilor. Dar acum aceasta opozitiune in contra stiintei e in descrestere pretutindeni. La not
in tara ea aproape ca nu mai e representatg. Directia stiintifica utilitard stapaneste, fury concurenta, organizarea invatamantului nostru public. In consecinta
statul impune celor doritori de scoala a-

legerea carierelor practice. Plaga functionarismului, de pe urma caruia am avut atatea de suferit, ne-a aruncat 'Para
reserva, pe povarnisul curentului de
asta-zi. 'Si acest curent e asa de puternic, in :cat pentru multi vreme Inca, in
Cara noastra, -procesul- intre diferitele
program "de invatamant ramane pe de-L'
plin .castigat de programul stiintific uti-

litar. Iata-ne dar asigurati pentru vii-

tor 1 koala romand sta.' de acum inainte

www.dacoromanica.ro

C .RADULESCU-MOTRU

11_0

In serviciul stiintei La o parte cu lirabile vechi, latineasca si greceasca! Pe

branci copii asupra cartilor de fizica i.
I

coala ne va da pe viitor mai

putini poeti, dar in schimb; mai multi
si mai bum comercianti, ingineri, industriali mici si mari, maestrii si mechimiti

seriasi formati, etc. Comorile ascunse in

pamantul Orli vor fi exploatate in curand de catre acestia, Si prin- urmare o
noun; era de prosperitate se deschide Inaintea poporului nostru!

i cu toate acestea, pe mine unul aceste frumoase promisiuni nu ma ademenesc de loc. Ceva mai milt, eu cred

ca in cazul in care ne gasim noi, am

dreptate sa aplic mai curand adevarul,

bine demonstrat prin experientele Matte
aiurea, adevarul anume, ca la noi nu s'a
schimbat inert nimic din vechia stare de
lucruri, pe cata vreme nu s'au schimbat
de cat numirile obiectelor de studiu. Doc-

torii in stiintele fizico-chimice sant, in

unele cazuri, totasa de neproductivi ca si
doctorii in filologie si' drept ; precum ia-

rasi in alte cazuri, ei pot fi foarte prodtictivi pentru mersul general al societatii, in tocmai cum pot fi une-ori doctorii
)

*,

www.dacoromanica.ro

TIINA 0

111

ENERGIE

in filologie $i drept. Caci nu obiectele

de studiu formeazg pe om, ci metoda
dupii, care se face studiul ; aceasta ril-

mane vie in mintea elevului $i dupg ce

el parrise$te $coala. tiintele cele mai

positive .pot fi invatate dupa acelea$i metode, dupa cari sant InvAtate si limbile
vechi clasice ; adica, pot fi invatate uncle

$i allele, dupii metode bane, ca $i dupa,

metode rele. Dacil invatdmantul vechei
$coale clasice s'a dovedit ca insuficient,
pricina acestei insuficiente n'a stat in
natura obiectelor de studiu, ci in natura
metodelor dupa cari s'a fault predarea.
Metodele vechei $coale erau defectoase,
cilci ele se adresau memoriei elevului,
iar nu judecata acestuia, cum ar fi tre-

buit. De aceea oamenii formati de ele

erau neproductivi. Ei e$iau din $coala, cu

memoria indircata de cuno$tinte, dar in-

capabili de a gasi in judecata for o calauza pentru activitatea practica. In cazurile cele mai bune, ei se asem6nau cu
facei intelepti, pe cari ii gasim inca $i
astazi in Orient, oameni cari 1$i petrec
viata for intrea0 contempland fenomenele naturii $i intinzand asupra acestora
o retea delicate de meditatiuni, dar in.
.

www.dacoromanica.ro

112

C. RADULESCU-MOTRU

capabili de eel mai mic inceput de ac-.

tivitate serioasd.
Adevrtrata schimbare de directie, dela

care se poate astepta si o indreptare *a_

raului, nu std in inlocuirea obiectelor de
predat, ci. in inlocuirea vechei metode.
pasive, care se adresa memoriei, cu o
metoda activii, care sd se adreseze .judecdtii. Acel ce va siivarsi aceastit schim-

bare va avea pe deplin dreptul la titlul

de reformator al inv5pmantului public.
Carl stiinta numai sub aceastd forma
este o cdlduzd a energiei sociale. Cunostintele retinute de memorie n'au intru nimic valoarea unor panacee universale ; ca sa devina folositoare, ele
trebuesc sit fie sustinute ?le o atitudine
speciald a inteligentei celui ce le primeste, atitudine asupra careia am insistat indeajuns intr'unul din capitolele

precedente.
Din' nefericire, o asemenea schimbare

nu se poate decreta dupit o zi pe alta.

Cele mai bune intentini ale unui mia
nistru de instructie publica n'au Inca,
puterea ca sit constitue de sine reforma
in4tructiunii publice.

0 reforms serioasd se' efectueazii.mrwww.dacoromanica.ro

ti

'4

$TtINTA

af-

ENERGIE

113

mai treptat, prin alungarea vechilor metode i prin cucerirea scolilor la practica
bunelor, adevaratelor metode stiintifice.
In primul rand, prin intrarea Universi-Lath pe aceastii cale, cdci Universitatea
formeaza pe profesorii celorlalte scoli.
Prin urmare, argumentarea ne aduce
inca odatil la parerea exprimatii cu cateva pagini mai sus : 0 bung directie in

inv46mantul public, nu poate fi inau

guratO, de cat prin i in mijlocul Universitatii.

Vin la a treia cestiune : propunerile

ce. se fac pentru intarirea patriotismului.

ceste propuneri sant mai mult de

cat la modil, ele sant o obsesiune. Fiecare are ceva de propus : unul propune
s se dirijeze in sens, patriotic predarea
itoriei prin. scoli si sa" se dea mai multi
importantd sArbgtoririi datelor istorice ;
altul s'a: se tin conferinte sateSti si predici prin biseria, ; iar altul, s'a se infiinteze societati cari sit ajute tipArirea c6rtilor cu cuprins patriotic pentru popor ;

in sfarsit, altul, sa se revina la vechile

obiceiuri, la vechile costume, la vechile

traditiuni
Deosebirea propunerilor dovedeste, in
.Biblioteca pentru tot'.

www.dacoromanica.ro

114

C. RiDULESCU-MOrilt

cele mai dese caiuri, discordia sau vaitatea oamenilor. In cazul de fain insd,
nici una nici alta. Aceea ce scoate la
iveala atatea propuneri e mai curand
sentimentul, ce a cuprins de odata mai

Inuit suflete, ca e timpul sa se sfar-

seasca cu actuala stare de lucruri : sentimentul general ca pentru desvoltarea

energiei neamului nostru, intarirea patriotismului este 0 conditiune necesara.
Prin acest sentiment este data si prima
conditiune, care va unifica cu timpul do-

rintele propuitorilor. 0 a doua conditiune, mai eficace, va fi data in. curand

prin unificarea pdrerilor asupra intelesului ce trebue sd,-1 aibd formula desvoltarea energiei neamului nostru".

In adevar, in ce sa consiste energia

neamului nostru ? In afirmarea numelui

de Roman ? A fost un timp, de sigur,
and si acesta era un semn de energie !
Patriotul se recunostea dupa numele ce

purta. Sa speram insa, ca acest timp a

trecut acum, cand numele de Roman

s'a fixat pe harta Europii. De acum

inainte, de oarece vecinii. nu ne mai
discuta numele, sa Ream si not in pace

pe concetatenii, cari n'au avut norocul

www.dacoromanica.ro

STIINTA SI ENERGE

115

.
(sau prevederea) sa-si alba numele terminat in escu sau eanu
.
Ori sa consiste energia neamului in
aprofundarea cu care se studiaza istoria
neamului ? In sarbatorirea datelor istorice ? Odinioard poate iardsi ca da. Era
o. vreme, cand fii tariff, instruiti in scolile straine, se rusinau de trecutul stramosilor lor ; cand faptul de a to ocupa
de istoria nationald era un act de mare.
curaj
S'a speram rosy,, ca" si aceastil
vreme s'a dus pentru totdeauna!
In .sfarsit, daca nu s'o facd sd con-

siste, dar sa ajute oare energiei neamului nostru, faptul ca se raspandesc scrieri
cu cuprins patriotic pe la sate? Sau ca
se indeamnd la practicarea obiceiurilor
si costumelor vechi ? Intr'o slabs masurd de sigur ca da; dar judecate mai
de aproape, asemenea propuneri nu pot
avea pretentiunea de a defini patriotis-

mul, de care not avem nevoie. acum.

Nu santem astazi, nici sub o dominatie
strains, nici amenintati de vr'o invazie,

ca sa ne gandim ,a face dintr'o func-

tiune elementary a statului sau a publicului, o datorie de patriotism !

Mai sant si alte propuneri, in afar/

www.dacoromanica.ro

116

C. RADULESCU-MOTRU

de cele enumerate aci, intre earl mai

: SA se grit'des auzita este.

.' beasca cu infiintarea hal-leder de credit

si economii pe la sate ; sa se puny bazele ,cat mai multor societati cooperative !

;.

Nimeni nu poate contesta importanta

acestor propuneri ; dar ce au ele de, a

face cu patriotismul ? Duel bancile de

credit i economie sant cerute din patriotism, de .ce nu atunci tot dstfel si
intinderea retelei de cai ferate, exploatarea minelor, introducerea sistemelor de

ingrasaminte la munca agricola, terminarea portului Constanta, construirea

unui pod paste Dunare la T.-Severin,
infiintarea unei societati pentru fabrica
rea i exportarea conservelor alimentare, etc., toate intreprinderi destul de
importante pentru desvoltarea economies
a tariff ? Noi credem mai curand, ca toate
aceste propuneri trebuesc lasate pe seama

priceperii technice a oamenilor de guvern si a ciudoscatorilo'r in materie, iar

nu sit fie impose prin patriotism Altfel sfera patriotismului ar ameninta art
inghita Coate sferile noastre de activitate.
Nu voesc ca dupd toate acestea sit fac
la randul meu o noun propunere ; sant

www.dacoromanica.ro

Ft Hil
.

117

SI ENERGIE

dator o concluziune. Ea se impune

chiar din cele aratate mai sus .asupra

energiei sociale.

- Inainte de toate, este de la sine inte-'

les, ea actele cetatenesti nu se judeca
drept patriotice; dung o singura norma
valabila in toate timpurile, ci, dupa o

norma care variaza in fiecare epoca, sub

Inraurirea conditiunilor speciale in cari
sa hesvolta 'societatea. Aceea ce este con-

siderat astazi 6a patriotic, poate sa ajunga a fi considerat maine ca indife-

rent, precum tot asa, aceea ce a fost ieri

considerat. ca patriotic; sa inceteze- de a.
..mai mai merits acest calificativ astazi.
Adesta este tocmai i 'cazul cu actele
propuse mai sus. Ele au fost laudate si
judecate ca patriotice odinioar6; .i cu

drept cuvant, ,pe cat timp activitatea

publica nu ajunsese .sa-0 indeplineasca

cele mai elementare ale sale indatoriri ;

cand scoala nu raspandise inca nici o

raza de lumina asupra, istoriei trecutului

-Si nu :desteptase in nici un suflet inbi-

rea pentru cultura proprio romanksca ;

cand organizatia statului era mai mult
de cat defectuoasa, i constiinta publica,
foarte Obtusg. Atunci activitatea cetatewww.dacoromanica.ro

118

C. RXDuLEscu-MciTku
.

neased trebuia sa supliheascd, prin pa-

triotism; aceea ce in conditiuni obicinuite

ar fi trebuit sd, se .producd de la sine.

Dar astiizi aceste conditiuni in 'mare

parte au fost atinse, sau in tot cazul,

sant pe cale de a se atinge in mod natural; si prin -urmare nu mai este momentul de a ldsa pe seama patriotismului o activitate pe care viata noostrd
sociald o cere se . fie obicinuite $i &blica. Sit inceteze dar patriotii nostri de
a mai face pe ,apostolii invAtdmantului
public, sau pe organizatorii nechemati
ai institutelor de credit si economie ,
Statul roman este in mdsurd astAzi sit
dea si buni profesori si buni cunoscatori in ale finantei! Dar cu aceastA" res-

trangere sa nu-si creadA mint, for ca

sfarsit.

Sant multe alte ocaziuni in care activitatea facultative a cetatenilor poate

ajutora, cu folos, dezvoltarea organizatiunii noastre sociale, si anume atunci
and, din nenorocire, -aceasta este. prea
defectioasii, ca sit se asigure ea singuid.
In aceste ocaziuni ar trebui sit se arate
ei gata la, sacrificiu $i generosi, iubitoyii neamului roman ! In aceste ocaziuni
www.dacoromanica.ro

STIINTA SI ENERGIE

119

se pune la incereare tilde patriotizmiilui lor !

A le insira pe toate aceste ocaziuni,

cum ele sant ,tat de 'numeroase, ar fi
prea obositor. Dar tine nu le cunoaste,
()data ce este Aleut atent asupra cauzei
for generatoare ?
Organizatitmea statului nostru a ajuns,
prin felurite imprejurarii in cutsul seco-

lului al 19-lea, sa-si aprdprie multe din

nstitutiunile Apusuliii, in mijlocul carom not traim si tindem sa ne desvoltam in viitor. Din nenorocire insa, societatea roman6 nu era nici pe atunci
si nu este nici acum destul de prega-

tita, pentru ca dimpreuna cu partea formath,' a institutiunilor, sd-si aproprie si

viata sufieteasca a acestora, in -primul

rand respectul ce li se . datore$te din
partea cetatenilor. Convingerea ea o institutiune e filed utilitate, pe cata vreme
ea nu se practicil iriteurf mod cinstit,
lipseste multora. De aci un mare desavantagiu pentru timpul in care traim si
un mare perieol pentru viitorul nostru
secial. Falsificarea institutiunilor publice
arnenintji sii &mina la not o deprindere

www.dacoromanica.ro

120

C. RADULESCU-MOTRU

tolerata de toata liunea ; o demoralizare

lentd a energiei noastre nationale,
La intinderea acestui rdu statul insusi
nu se poate opune cu nimic series. Cu

.
,

ce s'ar opune Masai ? Cu legi moralizatoare ? Dar prin acestea el ar aduce,

din contra, o precipitare a raului 1 Si
chiar de n'ar aduce b precipitare, ar fi
de fapt sa inaugureze o legiferare fard
de sfarsit. Cine sa prevada toate abuzur

rile si hatarurile, hiterpretarile patimase

si necinstite, pasuirile si negligent*,

etc., de care se poate face culpabil un

cetacean necinstit in serviciul unei institu'tiuni publice ?.1 Ar fi apoi consfintirea unui criteriu moral primejdios, pe
care, din fericire, pang mum it intalnim
si la not in prea putind stimd, criteriul
anume : de a judeca moralitatea unui om
.

dupa simpla imprejurare ca fapta lui intra

sau nu in conflict cu, condica penala 1

Cu toate acestea, 'opera aceasta de adaptare a obiceiurilor cetatenesti la practica cinstita, a institutiunilor imprumutate
Apusului, este 0 conditiune sine qua non
pentru desvoltarea energiei neamului nogtru 1 Nu va realisa-o nici statul prin mij-

loacele de cari el dispune ; nu va veni

www.dacoromanica.ro

'

TIINTA SI ENERGIE

1.2.1

ea nici dela sine prin forta traclitiunilor

'sau insanatosirea moravurilor, atunci.
.toata munca, ce s'a savarsit in Cara noastra cu incepere .dela 1821, este compro-

'Tina Inceputtirile de civilizatiune, cu cari.

ne mandrim
.astazi, vor constitui pe
'
o fortareata a imoralitatei ; .0
Plevna interne, mai Brea de cucerit,

. viitor,

decat plevna cunoscuta soldatilok nostril

.

pe campul rasboiului de independents.

Tata dar,. dupii parerea noastrA, opera

cea mare, cea mai urgenta opera, cave

ramane sa se savarseasca prin patriotisinul generatiunif de azi : ridicarea moravurilor publice la inaltimea inistitutiunilor cu cari ne -api inzestrat Cara. Fiecare,

in faarginile atributiunilor sale, sacaute

a aduce o indreptare aPucaturilor ego-'
iste si neoneste ; fiecare sa fie cinstit in
raporturile sale culucral public : sa uite
practica hatarului, a nepotismuluit a pasuelii si a ahoy' obiceiuri datorite deiastroasei influence orientate.... Fiecare sa
se supuna interesului public, reprezentat
prin organele. statului ! Functionarul sa
fie al functiunii iar nu al coteriei poli, ticei,sau al omulu politic, care i-a acordat_ protectia '; legile sa fie deopotriva de
.

www.dacoromanica.ro

..

:122 ,

C. RADULESCU-MOTR U
.

umane si de drepte pentru toti ; cetateanul sa nu speculeze dropturile privilegiile acordate lui prin Constitutiune...
Practicand aceste indatoriri, venim in
ajutorul energiei
adevarati patrioti.

nostru, santem

Dar sant prea modeste aceste indatoPosibil. Ele sant insa urgente, si
un bun patriot trebue sa gandeasca la
interesele Ratriei, iar nu la vanitatea sa
personals. Ordinea de succesiune prin
cape trece istoria poporului roman imriri

pune, pentru momentele actuale, aceastA

forma a patriotismului. Eh nu e nici prea
superioara,- nici prea inferioalq ; ea e a -,
ceea ce trebue sa,' fie. Iri desfasurarea e-

nergiei sociale momentele timpului 'au

fie-care o valoak specials, sant insotite
de indatoriri speciale ; omul de stiiritil
le constata, omul .patriot le presimte.
Intilrirea patriotismului sta, ast-fel
indemana fieearui bun Roman : Sa fie
fie-care patriot un exemplu de cinste si
sinceritate in indeplinirea datoriilor sale
cetatenesti 1.

Sfarsind; un Ultim cuvant dare tine-

rimea .universitara.

www.dacoromanica.ro

gunk S1 ENERGIE
.

1'23

Dand publicitatei aceste pagini, se

poate ca perspectiva mora16,` care se de,-:
semneaza din cuprihsul for sa displacA

multor dintre acei ce formeaza publicul

cititor, si Mai ales dintre acei. ce se pretind a fi conducatorii oPiniunei publics la
not in tariff: Eu n'am vorbit nici 'de. idealul
:national, nici, de unitatea culturala a

.
.

neamului, nici- de misiunea civilizatoare

a poporului roman. Eu n'am deschis

orizonturi infinite si decorative pentru
cugetarea si aspiratiunile Romanismu-

lui, Patriotismul, indicat de mine, nu este

dq natura a fi declamat la ocazii, cu gesturi solemne. Tar sfaturile mele, in ceea
ce priveste inviltrtmantul public, nu sant

dintre acelda Bari dau .aripi eroismului

reformator. Bazat pe intelesul stiintific
al energiei sociale en am incercat sit

suggerez in mintea cititorului un non

criteriu de judecat6,1; un criteriu, care

sa produca b revizuire a credintelor si
idealurithr ce aveau pang -acum trecere
in opinia publica.
De aceea recunose ea este grew' sit am
aprobarea celor prea depyinsi cu vechea
stare .de lucruri.
Dar in mediul tinerimei universitare
www.dacoromanica.ro

24

C. RADULESCU -MOTRU
.

am cu total alto sperante. Am convin-

aci; conclusiunde mole nucongerea

trariaza, ci urmeaid si imputernicesc intentignile unora ; a minoritatii; poate,

'
azi; a majoritatei insa de sigur, manic! :
Tinerimea noastra universitara s'.a a-

ratat in. toate ocaziunile Bata sa is asu. pra sa rolurile cari cer sacrificii. Un rol
dintre acestea esfe'si aceldcare decurge
pentru 'dansa din conceptiunea energiei
data mai sus.

'

Tinerimea univerSitara, trebue sa premearga activitatii

cetatenesti cu lyunul eremplp
al unei munci cinstite. In mij.locul ei, min.ciuna si hatarulsd
fie 1..n oroare; Fepecttil catne
nstitutiunile statului, si in
priMul rand, catre dinastie, sa,
fie ca o depmindere de toate zi-

-1 el e.
.

Numai fiind astfel, tinerimea noastra

universitara va dovedi ca inteleg.e cerintele timpului, si prin urmare va arata
. ca. este la' inaltimea! asteptarilor ce se
pun inteansa. .
,
E.un rol pare cere sacrificii, fara indoeala 1 Cu minciuna si.hatar se poate parwww.dacoromanica.ro
.

TI1NTA 1 ENERGIE

125

veni mai usor 1 Cu nedreptate si urd se

poate castiga mai mult 1 Cu afisarea idea-

lurilor decorative
, se poate face =lid
reclama
Dar interesele superioare ale neamului
nostru cer .pdrasirea acestor cal prea biti-

tiltorite pand acum.

E momentul ca tinerimea noastrd sd
inteleagil bine problemele timpului,
stiinta timpului,si apoi sd'si .puny sincer Intrebai.ea : in cotro ?

--- 111*

www.dacoromanica.ro

T11.6b1 DE MATERII
Fag.

Introducer. 1.Rostul predicii morale in

societatea veche si in Biserica crestina. 2.- -

Morala filosofid, in deosebire de vechea pre'

dick moral& .Lectiunile de fats saint adre-

sate in special tinerimei universitare. . . .

I. Conceptiunea energetic: asupra 'naturei.
1. tiinta indrumeadi pe om sk-si adapteze
agenti naturali la trebuintele sale. Btiinta este
o putere. 2.--;Notiunea energiei. Conceptiunea
energetics asupra naturei activeaza .viata industrials. 3.Un exempla din industria francurt : l'houille blanche. 4.
Caracterisarea
popoarelor din Apus in deosebi de cele din

Orient, dupli gradul de aplicare pe care IL'

dobandeste stiinta in viata practica, .

II. De dodo ignorantia. 1 Ignorant, as

16

ennui% sub verbalismul pedant este luatA, de

mite on drept stiintft. 2.Inv'atrunantul nostru rural e departe de a educe r'ispandirea

stiintei in popor. 3.
Stints consistii intr'o
* atitudine specials a inteligentii omenesti

Rasplindirea stiintei este datoritii, extensiunei

universitare . .
.
. 29
.

www.dacoromanica.ro

428

TABLA DE MATERII

III. Filosofia monists. 1. Intrebarea :

ce

putem sti despre lume ? Raspunsurile filosofilor sceptici, materialisti si spiritualisti. 2.

Eroarea fundamentals a acestora. Sistimul

filosofiei moniste si legile energiei. 3.Schimbarile produse de filosofia monists in intele-

gerea prdblemelor de actualitate .

. .
. 59
IV. Energia socialii. 1. Omul de stiinta
dirijeaza dar nu creazii energia. Fenomenele

sufletesti si sociale nu fac exceptiune dela

legea conservarii energiei. 2. Natura fenomenelor sociale in deosebire de cele fizice.

Valoarea specials a timpului in desfasurarea
fenomenelor sociale. 3. Evaluarea efectelor
la energia social& dupe alts normA ca la energia fizica. Cand se califica o individuali
tate socialA ca energies. ? Idealurile indepartate si datOriile zilnice ale membrilor unei
societati. 4.Cestiuni de actualitate in legal.
tura cu notiuned energiei sociale : a) judo cares programelor politice, b) alegerea unei
directiuni pentru invAtamantul public Si 'c)
propunerea diferitelor masuri . pentru smartrea patriotismului.Ultim cuvant BELIE tine.
.
rimea universitara
85
-

0..

www.dacoromanica.ro

-7

,,..,,,--

+444.- )

- y,

.."--

.., ..
.411,4

-'10.?

..

Vr. fi ....
..*

.t..

Ivy.
..

.
---*

...

1*
41
-

'

r--

oo '' )

1.

ii
:, ' _.,

, -Ilythr,,, .c--'.----7P, -.

..-

......
..

......r -.4.,

4,

-.ei'-''''a,,,7..-.- ,ftkiti

"

r- ''
, ,13'

J.

.%

lo

ski- 7

"( .

'''

4 44
An'

www.dacoromanica.ro

_,

...,-

.....,

.. ,

,1

..

idi-47:

,,,,14t... 1
.11

'