Sunteți pe pagina 1din 36
Apicultura in Romania GS iaee yy in Ro aren esi Revisti lunar’ de schimb de experienta Indrumare metodologic’ apicoli editati de Asociatia Cresc3torilor de Albine din Republica Anu! LXIll % nr. 2 %& februa ! CUPRINS 1g I. ROMANU : Preocupirile apicultoruiui in tim- 4 pul iernii. 2 i * * ©: Misuri pentru protectia familiilor de g a iiaponstva rar tester cu_ pesticide. g — Ordinul nr. 45/110 /947 /23/1987 6 4 M. LUNGU: Dezvoltarea mai rapid’ a famili- ilor de albine slabe dupa iesirea din iarna. V. VASILACHE, 1. VASILACHE: Controlul g ~ stupilor iarna, 4 1. CIRNU: Alunul si aninul, valoroase surse j timpurii de polen. 11 9, Gh. SOPONAR : Suport detasabil pentru aseza- i i + “rea stupilor. | Gh. D, TUCUDEAN: Modificarea podigorului Srielerove. Al. PATAKI: Sa rentabilizim productia de ceara, % g Vl. HUMENI: Sa folosim fagurii perforati. | E. AGRIGOROAIEI: Metodele de selectie si ameliorare folosite in stuparitul traditional. DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE * * *: Apicultori fruntasi in 1987. DIN ACTIVITATEA APIMONDIA * * *: Rezolutia celui de-al XXXI-lea Congres gy i 28 i CALENDARUL APICULTORULUI i y al APIMONDIET, | y 314 DOCUMENTAR APICOL notin frum ee ( % priceput gindes aperan in Fotos dravita r ard tr eu venirea prin 5 i tngela agteplarite, |“ “ene re (foto: Pavel TANJALA) eee eats prareonrn eee wy CLL Sa POLY oes Perera eycg ars Rane Peers areata SeaTac ee PS STS ieee cyt eee mma ere ae RCT ONETIN PRL eof OT aka rise Meer GyTG FUIOR FOUL Y NTN eC arate UAT Se Sem TER a COC arent Bott OPS ORT COLEGIUL REDACTIONAL enn eer a reer aS Mea TUG oat (aera CeCe (UML ier TT St OLS Uy ee ray eS Aare S7\ a CECTY SLU a ole De) [Ronnocia een Senter ae Coo iLO PSST ety ar | ASOCIATIEI CRESCATORI- LOR DE _ ALBINE pe) Ne R. S. ROMANIA. e St 4 oes @ Cod. 70231 @ Tel, 11.47.50 CCC aa G Le CY 7. FU TEM Unite nm Trattees ESET E orcs Pe anu Tats filialele A.C.A. @ Cititorti din Retr anos SeLee Ce Tas ROMPBESFILATELIA — Sec- torul Sa acordim importanta cuvenita fiecdrei_perioade a calendarului apicol PREOCUPARILE APICULTORULUI IN TIMPUL IERNII Jon ROMANU Ca si in alte ramuri din agricultura, sezonul de iarna, in general, nu re- clam in stuparit interventia apiculto- rului, decit in situafii exceptionale. In situatia in care, din motive obiective, nu au putut fi luate toate masurile in vederea traversirii sezonului de iarn& in cele mai bune conditii, cu munca si atentie, este posibil a se interveni si pe timpul iernii, nu numai pentru a salva viata familiilor in suferinta, ci pentru a actiona astfel ca toate familiile de albine s& poata ajunge in primavara si- natoase si cit mai puternice. Despre aceste interventii necesare in- dreptarii unor situatii anormale din se- zonul rece existé precizari suficiente in toatl literatura apicola si in pagi- nile consacrate. acestor probleme din revista noastra. In mod curent se poate afirma cai iarna reprezinté pentru api- cultura sezonul inactiv. Dacd asa stau lucrurile, in ceea ce priveste cresterea si ingrijirea propriu-zise a familiilor de albine, nu tot asa se intimpla cu prega- tirile apicultorului pentru valorificarea culesurilor din sezonul activ urmator. De aceea, in afar de grija si masurile ce trebuie si le ia pentru indreptarea stirilor anormale din familiile de albi- ne, apicultorul bun gospodar, isi va pu- tea usura cu mult munca din sezonul urmitor, folosind din plin perioada de iarn& pentru completarea si reconditio- narea inventarului apicol. in acest scop, de pe ling’ fiecare stu- pina nu trebuie sé lipseased o incdpere- atelier, unde se pot repara, recondi- fiona, adapta si chiar construi, mare parte din utilajele necesare in practica apicola. Cea mai importanti lucrare din a- aceasta perioada este procurarea fagu- rilor artificali, necesari. in sezonul vii- tor, precum si fixarea lor in rame. Din practicd se cunoaste ca fagurii artifi- ciali, cu cit stau un timp mai indelun- gat — de la confgctionare pina la in- troducerea lor in stupi — cu’ atit de- vin mai trainici, mai rezistenti si prin urmare nu se vor mai dilata celulele si chiar rupe pe timpul c&ldurilor din vara sau pe timpul transperturilor in stupéritul pastoral. Pe scurt, vom enumera alte preocu- pari importante ale stuparului pe tim- pul iernii : — curdifirea tarului apicol ; — sortarea’ si curtifirea semingelor de plante melifere pentru lotul apicol in cadrul unitatilor socialiste ; solicitarea vetrelor de stupini la stupiritul pastoral ; - aprovizionarea stupinei cu utilaje, materiale, unelte etc. ; — ridicarea nivelului profesional prin studierea literaturii de specialitate $ participarea la cursurile apicole, con- ferintele si schimburile de experienti organizate de filialele judetene ale Aso- ciatiei Cresciitorilor de Albine din fara noastré: ; — contractarea produselor apicole din sezonul apicol in curs, pentru va- lorificarea acestora la fondul de stat ; — controlul puterii germinative a semintelor de plante melifere necesare instimintéirii lotului apicol, in cadrul unitdtilor socialiste ; — incheierea de contracte pentru polenizarea cu albinele a_culturilor i dezinfectarea inven- agricole entomofile ; — obtinerea repartitiilor de vetre de stupiné la masivele melifere, pentru practicarea stupiritului pastoral. } MASURI PENTRU PROTECTIA FAMILIILOR DE ALBINE IMPOTRIVA INTOXICATIILOR CU PESTICIDE* ORDINUL nr. 45/110/947/23/1987 Avind in vedere sai sporirea productiei apicole prevazute turii, tonicatiitor cu pesticide, in (emeiul Decretului mi si functionarea Ministerului Agriculturii 442/1986, al Deeretului nr. rioare forul ordin : 1, Unititile agricole si silvice care coor- doneazi, executd sau beneficiazd de trata- mente fitosanitare cu pesticide, personalul care ja aceste tratamente si deti natorii de familii de albine, sint obligati sa ia toate masurile necesare pentru preven intoxicatiilor la familiile de albine potrr prevederilor prezentului Ordin. 2. Tratamentele cu pesticide asupra cultu- rilor agricole, plantatiilor pomicole sia pi- durilor se vor desfisura in perioade de timp it mai seurte care riu vor putea depasi 7 zile consecutive pentru. o cullurd agricola sau un trup de padure, si vor fi anuntate apicultorilor astfel incit acestia s4 poata pro- teja familiile de albine prin inchiderea sau indepartarea stupilor in intervale de timp eit mai reduse cu putinté. In caz de neefectuare a tratamentelor in termenul anuntat, unitatile de’ proteciia plantelor vor putea reprograma tratamen- tele si vor anunta perioada in care acestea se vor executa. 3. Tratamentele fitosanitare cu pesticide Ja culturile agricole, plantatiile pomicole, silvice si paduri se vor executa numai pe baza avertizarilor scvise, emise de statiile de Prognoza si avertizare si de umitatile silvice si vor fi transmise unitdtilor socialiste care Je au in administrare, in folosinjé sau in proprietate. * In numérul 8/1987 al revistet, 1a pagina 20, a fost prezentat acest Ordin. Il publi- clim in extenso in primul rind pentru a fi bine cunoscut de ciitre toti upicultorit ca $i pentru a Ji respectat tntocmat de factorii raspunzitori interesati in protectia albinet care, aga cum am spus-o si o repetdiim mereu, este aliatul cel mai statornic si leal al agri culturii, 2 nile privind evesterea num n Program precum si necesitatea asigurarii protectiei familiilor de albine impotriva 20/1982 privind ea Ministerului Silviculiurii, Decretului ny. 29/1973 pri {ionarea Ministerului ‘Transporturilor. si i Legii nr. 1/1973 privind Comites lare, Ministerul Agriculturii, Ministerul Silvicultui ‘Telecomunicatiilor, Comitetul pentru Problemeie Consiliilor Telecomunicatiilor cu modifier ful pen lui familiilor de albine 1 pentru dezvoltarca apicul- 398/1985 privind organizarea completat prin Decretul nr. organizavea si function: nd organiarea si fun ie_ulte~ Problemele Consiliilor Popu- Ministerul Transporturilor si populare emit urma- | ita watt nttteettttt In cazul efectuiirii aviotratamentelor cu pestitide, centrele de protectia plante!or vor comunica in scris (serisoare recomandata telegrama confirmata. ete.) unitatilor agri cole beneficiare, eu cel putin 7 zile inainte, zilele si suprafetele pe care se yor efectiia aceste tratamente. Prezentele prevederi sint obligatorii atit pentru _unitatile silvice cit si pentru uniti- tile Ministerului Transporturilor. si. ‘Teleco: municatiilor ce executa tratamente eu pest. cide pe terasamente'e de cale ferati, 4. Este interzisé aplicarea pesticidelor; cu exceptia celor atestate prin mentiunea cA nu sint toxice pentru, albine, asupra cult rilor agricole entomofile, pomilor fructiferi sau_principalelor speci forestiere’ melifere (salcim, tei) aflate in faza de inflorire, pre- cum si asupra arborilor forestieri de alinia- ment aflafi in perioada de exudatie a manei De asemenea, este interzisi aplicarea de pesticide pe suprafete'e de teren agricol a- flate la mai putin de 1 km — cind trata- mentele se executd cu’ mijloace terestre — si Ja mai putin de 3 km In cazul aviotrata- mentelor — de ‘piduri’ formate din speci melifere, de livezi si de culturi agricole en- tomofile aftate in faza de inflorire. In acest scop, in apropierea acestor surse melifere, agricole sau silvice, se yor amplasa numai culturi care nu necesiti tratamente. cu pesticide in perioada cind surse'e meli- fere mai sus amintite Infloresc. De aseme- nea, culturile agricole entomofile cu inflo: rire.concomitenta vor fi amplasate cit mai grupat intre ele sau in apropierea masivelor silvice melifere sau livezilor care inflorese in aceeasi perioad In_mod exceptional, in caz de atac masiv ‘al viespei prunelor si merelor, omizilor de- foliatoare i a altor daunatori, care produc pagube deosebit de mari culturilor agricole, plantatillor pomicole si pidurilor, se pot executa tratamente cu pesticide si in peri- oada de inflorire, dar numai dup’ o apro- bare prealabild, data pentru flecare cultura, plantajie pomi¢ola sau trup de pidure, de Cdtre Ministerul Agriculturii — Directia Ge- nerala pentru cereale, plante telinice si fond funciar sau Ministerul Sitviculturii — In- spectia pentru protectia, igienizarea si paza padurilor, dupa caz 5. Tratamentele fitosanitare cu acronave se vor executa numai daca viteza vintului nu depaseste 5 m/sec. si temperatura nu de- piiseste 25°C. Personalul aeronavelor va asigura etanseitatea dispozitivului de inchi- dere a duzelor de lestare si va actiona cu rij acest dispozitiv, astfel incit in timpul tratamentului pesticidele s4 ajungi numai pe suprafejele prevazute a fi tratate. Se interzice survolarea culturilor agricole entomofi‘e, plantatiilor pomicole si a padu- rilor in stadiul de inflorire de’ citre aer navele care executé tratamente fitosanitare la culturi invecinate. 6. Dup’ efectuarea tratamentelor cu pesti- cide asupra culturilor agricole, plantatiilor pomicole si a padurilor, unitatile care exe- cuti sau beneficiazd de tratamente fitosa- nitare sint obligate s4 asigure distrugerea, denocivizarea, indepartarea resturilor de so- lutii. si pulberi toxice, precum si a ape'or reziduale conform dispozitiilor in vigoare. 7. Unitatile agricole, silvice precum si ce- Ielalte unita{i socialiste care executa sau beneficiazi de tratamente fitosanitare cu pesticide sint obligate a) si asigure instruirea personalului care participa nemijlocit la execularea trata~ mentelor fitosanitare, inclusiv a comandanti- lor de aeronave asupra masurifor necesare pentru protectia albinelor impotriva into- xicatiilor cu. pesticide; procesul-verbal de instruire va fi semnat de persoana care a efectuat instruirea si de persoanele in- struite ; b) s& asigure ghidarea de 1a sol a aerona- velor, prin personal dotat cu fanioune, pen- tru delimitarea progresiva a suprafetelor ce se trateaza ; ©) s& instiinjeze in scris sau prin nota telefonicd cu cel putin 7 zile inainte de in- ceperea tralamentului, birourile, respectiv comitetele executive ale consiliilor popularé comunale, orasenesti. sau municipale, dupa caz, pe teritoriul cérora se gisese suprafeyele ce urmeazi a fi tratate precum si cele ale c&ror limite teritoriale se afli la mai putin de 5 km de aceste suprafefe, comunicind urmatoarele date : — locul unde s — data inceperi — denumirea produsului nenja_acestuia ; — metoda de aplicare — prafuire, stro- pire, acrosoli — si mijlocul cu care se ‘utd : avion, elicopter, mayin& trac- 4, masind. purtaté, aparat carosabil, aparat portabil ; d) sa se inmineze comandantului de aero- navé o copie dupa instiintarea mentionata mai sus in baza cireia se poate Incepe acti- vitatea de tratare aviochimica si care se ata: seazi la ordinul de misiune. 8. Persoanele fizice care aplicé tratamente fitosanitare in gospodariile individuale au urmtoarele obligatii : : a) si administreze pesticidele numai’ pe timp linistit, fara vint si numai asupra_cul- turilor agricole entomfile sau pomilor fruc- tiferi care nu se afli in stadiul de inflo- rire ; b) s& coseascd sau si smulg’ buruienile inflorite din gradina sau livada supusa tra tamentului ou pesticide inainte de incep rea acestui tratament ; ©) si anunte consiliul popular de aplicarea tratamentului fitosanitar In gospodariile in- dividuale, cu cel putin 5 zile inainte de in- ceperea acestuia in vederea avertizirii tu- turor apicultori'or care au stupinele situate pe o rai de 3 km faté de locul unde se efectueaz’ tratamentul cu pesticide, 9. Birourile, respectiv comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti sau municipale, dup’ caz, vor lua: masuri pentru anuntaréa in seris, cu cel putin 5 zile inainte, sub semnatura de luare la cunostinta, pe tofi definatorii de etupine situate in raza teritoriala a loca‘itatii, precum si circum- scriptia sanitara-veterinardé, despre locul, data inceperii si mijloacele cou care se exe- cutd tratamentele cu pesticide, 10, Unititile socialiste cu sector apicol si apicultonii cu stupine personale au urmatoa- rele obligatii : \ a) sA anunte in cell mult 24 ore biroul, respectiv comitetul executiv al consiliulul popular comunal, ordsenese sau municipal, dupa caz, pe teritoriul caruia se afli stu- pina, locul de amplasare a acesteia, peri- oada utilizirii vetrei de stupina, numérul fa- miliilor de albine, sediul sau adresa detind- torului de familii de albine, precum si se- diul ori adresa la care acesta urmeazi si fie anuntat in cazul efectuarii unor trata- mente fitosanitare ; aplicd tratameritul ; si durata tratamentului ; folosit si rema: b) s& inchida sau si-indeparteze la o tanta de peste 5 kin de suprafetele supuse tratamentului familiile de albine atunci cind au: fost anuntati ori att aflat pe orice alti cale despre efectuarea tratamentelor fito- sanitare asupra culturilor agricole, plantati- lor. pomicole si padurilor situate’ Mm apro- pierea stupinei Tinindu-se seama de toxicitatea si rema- nenta pesticidelor folosite, intervalele de timp in care este necesar ca familiile de al- bine si fie inchise sau indepartate, sint cele prevazute In anexa la prezentul ordin ; ©) sk sesizeze imediat, in scris circum scriptia sanitara-veterinaraé pe raza céreia este situatd stupina in cazul producerii in- toxicatiflor la familiile de albine ; d) conducerea unitatilor socialiste cu sec- tor-apicol, sau consiliile populare comunale, ordsenesti’ si municipale pentru. gospodariile populatiei care detin familii de albine, s4 convoace in 24 de ore de la anuntarea ca- zului de intoxicatie la familiile de albine comisia de constatare, care va fi format din medicul -veterinar — in calitate de prese- dinte —, delegatul consiliului popular al lo- calitatilor de pe raza cirora s-a produs in- toxicatia, detegatul centrului de protectia plantelor din zona sau al inspectoratuhui sil- vic judefean, dupa caz, precum si delegatul filialei_judefene a Asociatiei Crescatorilor de Albine, In cazul cind tratamentele cu pesticide s-au_efectuat cu aeronave, din comisia de constatare va face parte’ si’ reprezentatul Aviatici utilitare. 11. Medici veterinari de circumscriptie sint obligati : Sa controleze dac& unitati’e secialiste sau persoanele fizice cui gospodirie individuala, Care executa sau beneficiaz’ de tratamente fitosanitare cu pesticide, asigura indeplin rea misurilor de prevenire a intoxicatiilor la familiile de albine prevazute in prezentul ordin, Ancheta sanitar-veterinara se va face in prezenta delegatului unitatii care a bene- ficiat de tratamentul fitosanitar si a detind torului de stupi afectati, pentru ca partile si poati expune pretentiile sau obiectii'e lor, care vor fi consemnate in procesu'- verbal: Cind intoxicatia se produce din cauza unui tratament cu pesticide aplicat intr-o gospo- darie, personal’, la ancheté va participa un reprezentant-al acestei_gospodarii. In cazul in care nici unul din delegatii convocati pentru-a face parte din comisie nu se prezinta la. data stabilité, medicul ve- terinar de-circumscriptie este obligat cute, in prezenta unui reprezentant neutru, exe- as anchela sanitara-veterinard si sd. incheie procesul-verbal de constatare In termen de 3 zile de la data cind a fost anuntat de producerea intoxicatiei, mentionind totodata si modul cum a fost ficut convocarea dele- gatilor absenti. Procesul-verbal fncheiat de comisia constatare va trebul s& cuprinda : — date privind proprietatea si advesa pro- prietarului familiilor ce albine ; — elemente privind stupina ; — confirmarea sait’ infirmarea intoxica- tiei_chimice si stabilirea cauzclor si impre- Juvavilor tn care s-a produs ; numarul de stupi’ afectati ; — simptome observate ; puterea familiilor de albine ; numarul fagurilor cu. puiet ; gradul de mortalitate ; — starea familiitor de albine ; daca se constatii mortalitate in stupi vecine, la ce distant si in ce. grad ; persoanele care nu aul respectat preve- devile prezentului ordin ; = evaluarea fizicd a plerderilor cauzate. In cazul cind diagnosticul de intoxicate cu pesticide nu poate fi stabilit numai prin mijloace clinice, se va solicita unui labora- tor specializat in identificarea pesticidelor efectuarea examenului toxicologic, in care scop comisia va recolta si va trimite probe de albine moarte sau in agonie, probe de miere, de faguri cu pasturd, de’ faguri cu puiet ‘clipacit si_neciipacit, plante, frunze, flori si apa statatoare, suspecte de a con line substante toxice, firnizind totodata date privind natura toxicului incriminat si simp- tomele constatate la familiile intoxicate. Pre- levarea probelor pentru examen toxicologic, se va lace in cel mult 24 ore de la sesizarea intoxicajiei, de catre apicultori si un delegat neutru in prezen{a medicului veterinar, care va sigi'a probele. Expedierea probelor la la- borator se va face de proprietarul stupinei, Jumatate din probele recoltate vor fi pastrate timp de 90 de zile de medicul veterinar mn vederea unor eventuale expertize. 12: Directia sanitari-veterinaré din Mi- nisterul Agriculturii va comunica in fiecare an Ministerului Silviculturii si directiilor ge- nerale judejene pentru agriculturé lista la- horatoarelor specializate In decelarea si identificarea pesticidetor. 13. Incalcarea prevederilor prezentulai or din atrage, dup’ caz, raspunderea. penalii, contraventionali, disciplinara, material. sau civila, potrivit legii, a persoanclor vinovate. 14, In cazurile de intoxicatii cu pesticide, daca s-a Snregistrat mortalitatea in totali- tate sau depopularea masiva a familiilér de albine ce vor conduce la nerealizarea pro- de duetiei de miere In sezonul apicol respectiv, organul competent (comisia de constatare) va evalua pierderile. In cazul In care orga- nul de drept apreciazi ci fapta socotita con- snfie a fost savirsita in astfel de con- fncit potrivit legit penale ea constituie fractiune, sesizeaza organul de urméariie penala. competent. 45. Prevederile prezentului ordin se aplica atit in cazul stupinelor amplasate pe vetre permanente cit si pentru cele deplasate in sbuparit pastoral In vederea va'orificarit re- MINISTRUL AGRICULTURIT Gheorghe David MINISTRUL TRANSPORTURILOR SI TELECOMUNICATIILOR Pavel Aron surselor melifere naturale si cultivate ale tarii. 46. Prezentul ordin data de 15 iunie 1987 17, Pe data intrarii in vigoate a prezen- tului ordin, se abrog’ ordinul comun al Mi- nisterului Agriculturii si Industriei Alimen- tare, Ministerului Economie Forestiere i Materialelor de Constructii, si “Comitetul pentru Problemele Consilillor Populare cu numerele 76/01163/32/1980. intré in vigoare la MINISTRUL SILVICULTURIL Eugen Tarhon PRESEDINTELE COMITETULUIL PENTRU PROBLEMELE CONSILIILOR POPULARE Gheorghe Pani ANEXA cuprinzind intervalele de timp-necesare pentru indepartarea sau inghiderea stupilor in functie de natura pesticidului folosit In cazul utilizirii erbicidelor : — numai in timpul tratamentului, in ca- zul erbicidelor sistemice de sol pe bazd de atrazin. simazin, mondinuron (Aresin, Pite- vin) ete. ; pentru 48 ore, 24-D. in cazul erbicidului Yn cazul tratamentelor cu fungicide: — pentru 24 ore la tratamentul cu pesti- cide pe bazi de captan (Merpan, Orthocid, Captadin), zincb (Berozin, Dithane), carben- dazin (Derosal), ziram (Ziradin 75), turam (Tiradin), pirazofos (Afugan), benomil (Ben- late), ‘vinelozin (Romilam 52), tiocarbamnat de zine (Vondozeb), sulf (sulf pulbere, sulf muiabil), oxiclorura de cupru, sulfat de cu- pru, hidroxid de cupru. In cazul aplicirii acaricidelor : = pentru 24 ore la tratamentul cu cide pe bazai de dicofol (Kelhtane, Dicofol, Milbol), neoron (Acarol, Neoron), omite (O- mite), clorfensol (Qvotran, Avex, Polacari dol) si binapacril (Acricid) ; — pentru 48 ore la tratamentul cu acari- cide pe bazi de dinobuton (Acrex). In cazul insecticidélor orgario-clorurate : — pentru 72 ore la tratamentul cu pesti- cide pe baz’ de lindan (Lindatox), PEB + Jindan, PEB-25 ete. In cazul insecticidelor carbamice : — pentru 72 ore in cazul tratamentelor cu pesticide pe baz de carbaril (Sevin, Ol- titox), carbofuran (Furadan, Diafuran, See- dox) ete. in cazul insecticidelor organo-fosforice : — pentru 48 ore Ja tratamentul cu pesti- cide pe bazA de malation (Carbetox), triclor- fon (Danex, Onefon, Dipterex, Clorofos; Pol- fosclor), DDVP (Nogos, DDVP, Vapona), fe- nitrotion (Metathion) ; — pentru 72 ore la tratamentul cu pesti- cide pe bazi de dimetoat (Sinoratox, Dime- yur), etion (Sintox, DEF), metil paration (Wofatox) etc In cazut piretroizilor : — pentru 48 ore 1a tratamentul ou delta- metrin (Decis), cipermetrin (Cymbush), peri- metrin (Ambush), fenvalerate (Sumicidin). t 5 DEZVOLTAREA MAI RAPIDA A FAMILIILOR DE ALBINE SLABE M: Este bine cunoscut de catre toti api- cultorii ed obtinerea de producti mari de miere si alte produse ale stupului este. strins legaté de puterea familici de albine. Familiile care la inceputal prima- verii sint slabe se dezvolt& foarte in- cet, din cauza numérului mic de albine care acoperé fagurii si care nu pot tra caldura necesaré in cuib, da- torité variatiilor mari de temperatura din aceasta perioad’. Familiile nu a- jung la 0 dezvoltare care si le per- mita valorificarea in mod multumitor a culesurilor timpurii de la salcim. © dezvéltare armonioas’ a unei fa- milii slabe sau chiar mijlocii nu este posibila, fara o ingrijire atenta din par- tea stuparului. Plecind de la aceste principii, in ac- tivitatea mea am pus un ‘accent deo- sebit pe dezvoltarea mai rapida a aces- tor familii. Printr-un procedeu simpla si cu 0 eficienté maxima am reusit ca, DUPA IESIREA DIN IARNA n LUNGU pina Ja declansarea marelui cules de la salcim, familiile respective si ajunga la © dezvoltare normal si sa valorifice acest cules cu rezultate bune. Cum, am procedat: din a doua ju- matate a lunii februarie dm trecut la administrarea hranei energetice (miere) si plastice (polen, inlocuitori de polen), dupa retetele recomandate de litera~ tura de specialitate, folosind podisorul cu plasa din sirma (care a fost publicat si in revista ,Apicultura in Romania, nr, 8/1986 pag. 21) si care imi permite administrarea hranei fara si deranjez familia. Odata” cu statornicirea yremii (cit mai devreme posibil), am scos fagurii care nu contineau puiet, lisind in cuib atitia faguri citi au fost bine acoperiti cu albine (la unele familii au ramas chiar 3 faguri), care au avut puiet si coroane cu miere in partea de sus. Cuibul a fost incadrat intre diafrag- me, in dreptul urdinigului, care a ra- mas deschis 1—3 cm, in raport de pu- SS isss ‘area cuibului; 1 — cory superioara ; 4 — diafragma A — Familia inainte de strimtorarea cuibului; stupului; 2 B — Familia dupa saltelufa laterala; 3 — sal- 3 —rame; 6 — podigor. terea familiei, iar fagurii cu miere de: cApaciti au fost trecuti dupa diafragm4 (dupa ce au fost scuturati de albine) Atit cuibul cit si fagurii cu miere au fost izolati cu saltelute sau alte mate- riale izolatoare, lateral si deasupra (fig. 1). : Tn felul acesta se mentine mai ugor caldura in cuib, matca depune mai multe oud, suprafata de fagure ocu- pati cu puiet este mai mare si totodata albinele transport’ mierea necesara dezvoltirii familiei in timp, finind lo- cul unui’ bun cules de intretinere. Pe masura ce familia se dezvolta, cuibul se largeste cu faguri chadifi cu celule de albine lucratoare, care au fost goliti de miere, de dupi diafragma, stropindu-i in prealabil cu sirop. La familiile la care am aplicat acest procedeu, dezvoltarea a fost cu 50% mai mare fata de familiile martor. Aplicind aceasti metoda de strimto- rare a cuibului in perioada de prima- vara rezultatele nu se lasi mult. astep- tate gi fiecare apicultor se va convinge de eficienta acestei metode. MARCAJUL MATCILOR Pe ani culorile oficiale nationale — pentru matcilor sint: 1986 1987 1988 1989 1990 1994 1992) inter- marcarea ALB GALBEN ROSU VERDE ALBASTRU ALB GALBEN anul 1992 culorile se Dupa repeti in aceeasi ordine. Controlul stupilor iarna ing. Virgilius VASILACHE, prof. Jon VASILACHE, lata o problema care, desi la prima vedere pare minora, esté totusi plina de contradictii, pentru ci multi stu- pari o interpreteazA si o rezolva prac- tic in mod diferit. : Astfel, unii sustin ca stupii se impa- toamna, familiilor de albine hrana din belgug gi cu au terminat controlul stupilor pina. in primavara. Tana stupii nu se deran- jeazi — afirma ei. ‘Altii sustin, pe bun’ dreptate, ca in timpul iernii familiile de albine nu consuma hrana in mod egal. Unele fa- milii consuma mai putin, iar altele con- suma cu mult peste nivelul mediu a- preciat ca suficient in toamna, Tocmai de aceea este necesar si-i controlim chiar in timpul iernii. Folosindu-ne de ideile propagate in coloanele revistei noastre si de prac- tica unor stupari cu experientaé, am ajuns la unele concluzii pe care le apli- cém cu bune rezultate si pe care le expunem in continuare, Controlul stupilor in timpul iernii este de douti feluri. Mai inti un con- trol asa-zis curent ~~ la exterior, care se poate efectua zilnic sau la doua-trei Y vile. El consti in a arunca o privire generalé asupra aspectului stupilor, daca este curatita zipada, daca dauna- torii (ca goarecii si ciocanitorile) n-au atacat lazile si in asculiarea cu furtu- nul. Deci, acesta este un control ex. tern, fara deschiderea stupilor, f2 zgomote si fara deranj. Al doilea fel de control — zis intern, este mai delicat, ‘mai ales prin interpretarea sa. El trebuie s& in- ceapa in ultima sfptamind a lunii de- cembrie sau cel mai tirziu in prima Aptimind a lunii ianuarie, intr-o zi cind temperatura este peste 0°C. Acest control porneste de la constatarea ge- nerala ca ghemul se formeaza sub coro- 7 nitele de miere cdpiciti si inainteaza — pe masura consumului — pe verti- cali, in sus. Se deschide capacul, fard zgomot si se ridicé, numai dintr-o parte, salte- lufa sau materialele protectoare, puse la inceputul iernii, In continuare — cu mare atentie — se ridicé una-doua cindurele de podisor, cu scopul de a onstata dacd familia a consumat in intregime ‘sau nu coronitele cu. miere cépacita, din dreptul ghemului. La acest control am gasit urmatoarele si- tuatii : 1. Sub scindurelele de podigor nu se vede nici o albina, dar se vid bine co- ronifele de miere cipaciti. In stup. se aude un zumzet linistit si continuu, A- ceasta inseamna c& familia traieste, a format bine ghemul, care se giseste sub coronife gi are inc& hrana din bel- sug. La astfel de familii se pun repede la loc scindurelele de podigor si salte- luta cum a fost, fari zgomot. Se in- chide capacul fari a administra turta si se trece mai departe, 2. Daca sub scindurelele de podigor se vad coronite de miere capacita si la cirea 2 cm sub coronitaé se vad albine in ghem, se aude un zgomot. linistit, inseamna ca familia traieste si a con- sumat mult pind la data controlului. Mai are miere in coroane pentru circa 5—7 zile. Acestei familii i se admini treazi deasupra ghemului o turti de circa 300 g. Se impacheteazi stupul cum a fost si se merge mai deparie. 3. Intr-o a treia situatie, sub scin- durelele de podisor sint multe albine. Aceasta inseamna ci au consumat co- toanele de miere c&pacité din dreptul ghemului si au nevoie urgenta de hrana. La astfel de familii, daci stnt puternice si au ghemul mare li se ad- ministréazt 2 portii de turti de cite 300 g fiecare. Daci familia este mai micé, i se di numai o portie de turta de cirea 300 g. Se impacheteazi re- pede, cu atentie si firs zgomot, Controlul se repeti la intervale de 7—10 zile. Urmitorul control se face mai rapid. Daca se gaseste turta consumata-mai mult de jumitate, se mai administreaza turta. Dac& s-a consumat numai putin din ea, nu se maj da alta turti pina la urmitorul control. Dac& turta a fost consumata, se administreazd in intre- gime, 2 portii de turta. in timpul iernii, ghemul se formeazi sub coronitele de miere cApacita, Con- sumul se face numai pe vertical’, ghe- mul. deplasindu-se in sus — cite putin, pind termina coronitele din dreptul lui, Ghemul nu se deplaseazi lateral, ci numai pe verticali. Aga se explici fap tul c& In ani trecu{i multi stupari au gisit in primavara familii moarte, cu coronifele din dreptul ghemului con sumate, degi cele din stinga si dreapta ghemului aveau miere capacita. Cunoscind aceasti comportare a ghe- mului, putem preveni mortalitatea si s& salvim un numar mare de familii, fo- losindu-ne de tehnica controlului in- tern, mai sus ardtat. La controlul pe timpul iernii trebuie retinute citeva idei : — turta sau zahérul sii fie pregdtite in rafiile respective, care se admini treazi pentru a nu pierde nici o se- cundéa i mu se foloseascti afumiitorul ; ~ controlul nu se efectucazé inainte de 20 decembrie ; — unele familii consumi mai putin, tar altele consumad chiar foarte mult, mierea ctpaciti: lisati in toamnd ne- Gungindu-le pint in priméavara ; — nu se deplaseaztt nici o rami, nu Sse vorbeste tare si nu se expirti dea- supra ghemulué, pentru ci ewistti ris- cul dea se desface ghemul. Reusita controlului consti tn abilitatea noastra ca albinele sti nu simtt cit am umblat in stup ; — controdlele urméitoarele vor fii e= fectuate la cel mult 7—10 zile inte val, altfel: risctim sti gtisim famil moarte de foame, care aw consumat toatt mierea din dreptul ghemului Procedind in acest fel, salvam un nu= mar insemnat de familii de la picire, care vor trayersa iarna in bune con- ALUNOL $1 ANINUL, VALOROASE SURSE. TIMPURII DE POLEN Dr. ing. Ioan V. CIRNU Alunul gi aninul fac parte din fami- lia Betulaceae si prezinti in general o pindire in padurile de foioase , de la cimpie pind la zona montana. Pe ling importanta forestier’, acesti si arbusti prezinté un deosebit pentru apicultura, deoarece fur- nizeazi culesuri abundente de polen timpuriu in primavara. Trebuie sa su- bliniem c& in anumite zone bioapicole, aceste specii asiguri chiar primele agarje de polen* in februarie-martic, Geclansind instinetul de cules la albine ceea ce are un efect salutar asupra po- tentialului si evolufiei viitoare a fami- hei de albine. ALunul (Corylus avel- jana L.) este un arbust raspindit in toata zona forestiera, de la cimpie pina $n etajul montan, avind condifii optime de vegetatie mai ales in zona de deal si coline, 1a altitudinea de 700—800 m. Deseori alunul se cultiva prin gradini si parcuri, pentru aspectul sau orna- mental si pentru fructele sale gus- toase. In forma spontand, alunul se intil- neste in judetul Arges la poalele pa- durilor din: ocoalele silvice Cornetu si Brezoiu, pe Valea Oltului, de Ja Cali~ manesti fn sus, in jurul oraselor Curtea de Arges si Pitesti ete.In judetul. Ti- mis, alunul este raspindit pe valea Be~ jului, la Socolari, 1a poalele muntelui Plesiva, Baile Herculane, Culmea Desi- minului ete. In judetul Caras-Severin, la Sasca, Drencova, Berzasca etc. In Oltenia, la Runcu, Tismana, Baia de Arama, Clogani, Valea Motrului, Valea Cernei etc. In judetul Prahova alunul se intilneste frecvent mai ales in zona de munte. De asemenea, alunul este mult ris- pindit in judetul Brasov, la poalele Bu- cegilor pina la altitudinea de 1 200 m, pe Babarunea, Piatra Craiului, Valea Maliesti, Valea Zizinului ete. O mare raspindire prezinti alunul si in padu- rile din muntii Apuseni pind la altitu- dinea de 1400 m, precum gi in Mara- mures la poalele Gutinului etc. ‘Alunul infloreste timpuriu in prima- vara, inainte de aparitia frunzelor, a- vind pe fiecare arbust flori mascule si flori femele (fig. 1 si 2). Florile mascule de culoare galbend-cenusi¢, sint dis- Fig. 2 puse in inflorescente lungi, cilindrice, denumite“amenti; iar florile femele apar sub formi de mugure din care tisnese 2—4 stigmate de culoare pur- purie. data calendaristica, alunul infloreste in februarie-martie, in raport cu altitudinea si conditiile de despri- mavarare. Trebuie s4 mentionam ca atit printre varietatile care cresc spon- tan th zona forestiera, cit si printre cele cultivate in parcuri si grédini, se intilnesc unii arbusti cu inflorire mai timpurie si alti cu inflorire mai tir- zie, ceea ce este interesant de stiut pentru apicultori, deoarece culesul de polen se poate esalona pe o durata mai Junga, Polenul de alun este deosebit de va- loros pentru albine, nu numai prin fap- tul cd apare timpuriu in primavard, cind in general se resimte'lipsa de cu- les, dar si prin aceea ci polenul este abundent si de calitate superioara. Din analizele efectuate de autor, o singurd inflorescen{a (ament) produce in medie 52 mg polen proaspat, cu un continut in proteine de 28,62% si de zaharuri de 21,59%. fn cazul unor conditii nefavorabile zborului albinelor in timpul infloririi alunuiui, se recomanda recoltarea par- tial a amentilor, prin diferite mijloace, fara a distruge florile femele, care vor Fig. 3 lega viitoarele fructe (alune). Asttel re- coltarea in pirgi a amentilor nu va Prejudicia fecundarea florilor femele, deoarece din determinarile efectuate de noi, proportia florilor mascule fata de florile: femele, este de 400: 1, res- pectiv lao floare femeli revin 400 flori mascule, care contin in total 8 mi lioane de graunciori de polen. Asadar chiar in cazul recoltarii a 50—70% din amenti, fecundarea florilor femele este asigurata cu prisosinta. Amentii (mifisorii) recoltati se agazi Pe coli de hirtie intr-o camera ineal- zita, astfel cA dupa 1—2 zile polenul Se seutura si se conditioneazé in vede- rea administrarii lui tn hranitoare. Hranitoarele cu polen pot fi asezate in cadrul stupinei sau direct in stup, ceca ce va contribui la stimularea si dezvol— tarea familiilor de albine intr-un ritm corespunzator. Trebuie si ad&ugam cA din observa- fiile efectuate in alunisuri, In cursul lu- nilor mai-iunie apare freevent pe frun- ze si mana, produsi de Myzocallis co- tyli Goez., 0 mica afidi de culoare gal- bena-verzuie. Aceasta afida traieste pe partea inferioara a frunzelor si pe vir— furile tinerilor lastari de alum, iar in condiiti favorabile secret’ mani din a= bundenta, furnizind un insemnat cules de mani concomitent cu culesul de nectar de Ja flora spontana. Alunul turcese (Corylus colur- nal.) este un arbore polenifer valoros, mai putin raspindit ca prima specie, In condifii pedoclimatice favorabile acest arbore atinge 20—25 m in inaltime, Creste spontan in Banat si Oltenia, a. vind preferinte pentru coastele inso- rite. De asemenea, alunul turcese s-a in- trodus ca arbore decorativ in toati tara, in parcuri si gradini, fiind apre- eiat pentru portul lui frumos, pirami- dal, Totodata, fructele sale sint prefe- rate fata de alunele obisnuite, find mai mari si cu un gust deosebit de plicut. Este un arbore rezistent la seceta, dar mai sensibil la geruri mari, Ambele specii de alun se inmultese cu usurin{A prin semine (alune) si bu- tasi de radacina. Aninul negru (Alnus glutinosa Gartn) este de asemenea 0 specie pole- niferd valoroasi. Creste bine in vai si lunci umede, pe malul apelor din zona de cimpie gi coline pind la munte, atin- gind in indlfime 25 m. Infloreste abundent in cursul lunilor februarie-martie, in raport cu altitudi- nea. Florile de culoare verzui-rosietica sint vizitate cu mult nesat de albine pentru polenul lor, deosebit de valoros in cresterea si dezvoltarea_puietului Pe linga polen, aninul negru furnizeazi in. primvara si propolis, care este de culoare galbeni. Aninul alb (Alnul incana Mounch) spre deosebire de prima spe- cie prezinté un areal mai limitat, ve- getind bine pe malul torentilor si riu- rilor din regiunea muntoasi, unde atinge in indltime aproximativ 20 m. Infloreste in lunile februarie-martie. in raport cu evolutia conditiilor de des- primiivirare si furnizeaz polen proas- pat pentru intretinerea si stimularea familiilor de albine, timpuriu in’ pri- mavar’, Ca si in cazul alunului, pe vreme nefavorabilA zborului albinelor, si de la anini se taie amentii (mitisorii) in pirga si se recolteaz4 polenul din in- terior, putind ‘fi apoi administrat in hrinitoare familiilor de albine. In incheiere mentionaim. ci din fami- lia Betulaceae face parte si mesteaci nul (Betula verrucosa Ehrh) (fig. 3) (0 buna specie poleniferd, care infloreste in lunile aprilie-mai, asigurind un cu- les de polen pentru intretinerea si dez- voltarea familiilor de albine. Mestea- cAnul asigur& de asemenea si un cules de propolis, care prezint& o culoare in- chis&, aproape neagra. SUPORT DETASAT PENTRU ASEZAREA STUPILOR Gheorghe SOPONAR Pentru cA un vechi proverb rom: nesc ne invati si ne facem iarna car si vara sanie, am socotit necesar ca in acest sezon cu activitate apicolé mai redusa, sA impartasesc cititorilor revis- tei experienta personala in ce priveste agezarea stupilor pe un suport comod, functional si ieitin. Ca si alti apicultori am pornit si eu de la asezarca stupilor pe {Arusi, dar o intimplare foarte neplacuta si costi- sitoare (risturnarea a doi stupi) m determinat si ma gindesc la suporti mai siguri. Au trecut citiva ani de atunci, timp in care suportii folositi erau cind ficsi, cind mobili, dar nici acestia nu mi-au dat satisfactia nece- sara, avind o serie de inconveniente la montat sau la transport. In cele din urm& am reusit sa gi sesc, dupa opinia mea, 0 solutie efi- cient, din mai multe puncte de vedere. In primul rind tin sa atrag atentia cititorului c& eu lucrez cu stupi verti- cali pe care ii transport in pastoral cu o remorci ,Pades 500*, tractata de au- toturism. Din acest punct de vedere solutia cu suporti detasabili ma satis- face, intrucit reusesc si incare fm re- morca un numar de 10 stupi, cu toate cele necesare. La confectionarea suportilor sint uti- lizate, in exclusivitate, materiale refe- losibile, usor de procurat. Nu vreau si neglijez si alte avantaje, cum ar fi montarea si demontarea unui astfel de suport, care se face intr-un timp foarte scurt si fara unelte. La mine, spre exemplu, pentru cei 10 stupi nu dureazi mai mult de 3 minute. $i pentru c& am vorbit prea mult de avantajele folosirii acestui suport, voi . 1 Fig. 1 incerca s& fac o descriere, dupa care, conform schitei se poate construi de fiecare dintre cei interesati (fig. 1 si 2). Ca materiale de bazA folosesc dou categorii de teava, respectiv de @ 30 mm $i de @ 25 mm, prima in canti- tate mai mici pentru imbinari iar a doua pentru suportul propriu-zi Se confectioneaz& doua picioare din materialul existent (fier beton, teava, fier patrat etc.) iar la partea superioara se sudeazi doua buciti de feava de @ 30 mm, cu lungimea de 10—15 cm (fig. 2 A). Teava de @ 25 mm se taie la dimensiuni de 1500 m (fig. 2 B si C). Fig. 2 Folosind aceste picioare detasabile cu prelungitoarele din feava, suportul poate fi adus la dimensiunile dorite. Inalfimea suportului am stabilit-o, dupa mai multe incercari, la dimensiu- nea de 450 mm, aceasta fiind cea mai comoda pentru lucru in stup. La alegerea celor doua categorii de feava trebuie tinut seama si de gro- simea peretilor, péntru ca acestea si poata fi imbinate usor. Personal am fo- losit fevi uzate, de la incdlzirea cen- trala, avind 0 corodare interioara. 12 Din experienta unui tinar apicultor MODIFICAREA PODISORULUI SNELGROVE Gheorghe Dan TUCUDEAN Sint elev in clasa a XI-a a Liceului silvic din Timisoara. Stupar am deve- nit In primavara anului 1985 cind, la insistentele mele, parintii mi-au cum parat o familie de albine. Abia dupa ce am deschis stupul mi-am dat seama cit de vagi erau cunostintele mele Picole. Cum nu aveam in familie api- cultori, am fost nevoit sA apelez la li- teratura de specialitate. » Manualul meu apicol a fost lucrarea yAlbinele si... noi“, editia a I-a, dé Constantin Antonescu, pe care mi-am procurat-o de la Cercul apicol Ineu al filialei A.C.A. judet Arad. Tot de acolo am cumpirat si utilajele apicole nece- sare. Cartea mi-a dat deosebit curaj si, bazat pe invatamintele teoretice po care mi le-am insusit, am inceput sd deslusese practic, ype viu“, minunata lume a familiei de albine. In 1986 am introdus in stupina mea stupul vertical, pe linga cei orizontali cu care am inceput apicultura. Cu toate ca acesta corespunde cel maj bine ten- dintei familiilor de albine de a se dez- volta pe vertical, adiugarea unui al doilea corp presupune alegerea_ unui moment in care familia acopera foarte bine primul corp. Acest moment, ins’, poate fi insotit si de intrarea familiei de albine in frigurile roitului (mai ales la stuparii incepatori), Pentru a preveni acest neajuns am facut urmiitoarea modificare la podiso- rul clasic Snelgrove, folosit 1a stupul vertical (fig. 1): Intr-o singura parte a podisorului am realizat trei orificii cu diametrul de 4 cm, la distante egale intre ele. Peste aceste orificii_am montat niste dispo- zitive construite din’ tabla subtire si care se folosesc la hranitoarele -stan- dard ale stupilor orizontali din comert. | Z CcuUIB Fig. 1 — Podisor modificat si amplasarea la stup: A ~~ podigor montat la stup 1 — diafragma; 2 — orificiu de acces; 3 — podiyor, B — dispozitivul am- plasat; C si ¢ + dispozitivul (detaliu); 4 — capac; $ — cadrul cu orificiul. Un asemenea dispozitiv este usor de construit si in gospodaria proprie, fiind format din doud parti: un cadru de 6X6 cm, prevazut cu un’ orifi- ciu avind diametrul de 4 em si un ca- pac de forma circular cu diametrul de 4,1 cm fixat de corp cu ajutorul unui nit. Nitul are rolul unei balamale’ per- mifind deplasarea capacului pentru a acoperi sau clibera orificiul. In partea opusa nitului capacul are o indoitura care usureazi manevrarea lui. Dispozitivul se fixeazi pe podigor cu ajutorul a 4 cuie mici, plasate in col- turile cadrului. postale cu tema apicolé. Jenizarea cu albine a unui lan de si doi stupi multietajati ; ii, In prim plan find rep) floarea de men! catorilor de Albine, unicat mondial. ASRS PERSE EET ES ‘Compust din 4 mérci, inswmind 0 valoare nominalé de 10 lei, seria reda unele aspecte dintre cele mai semnificative pentru apiculturd, in wrmdtoarea ordine valoricd : 1 leu '— Apis mellifica carpatica culegind polen ; 2 lei — po- floarea-soarelul, in zentata o albina culegind 4 lei — o imagine din Combinatul apicol al Asocia Imaginile-sint realizate cu deosebité miiestrie artisticé de cunoscutul crea- tor in acest domeniu Mihai Vamasescu. In.cazul in care familia de albine a- coperi doar un corp, -bineinteles ca dispozitivele podisorului vor ramine inchise. Cind este necesara introducerea unor rame pentru extinderea cuibului, se su prapune un al doilea corp si se deschid capacele dispozitivelor, Se a ramele necesare-in partea cu iar cuibul (este vorba de corpul supe- rior) se limiteazd cu o diafragma ca in figura 1 A. Cind cuibul va depisi ju- m&tate din corpul superior, podisorul dintre corpuri se va inlitura. FILATELIE APICOLA La sfirsitul anului trecut a fost pus in circulatie o emisiune de méirct imagine find repre- pastoral in Delta nectar de la el Cres- lei —_ stuparit Cv. ‘Rea ne SR ENS NEN A NENG EN ER EON RR A NSN NNER SSNS ET 13 SA RENTABILIZAM PRODUCTIA DE CEARA Alexandru PATAKI Productia de ceord are doud aspecte pentru stupari. Pe de o parte este o anexd indispensabilé a stupdritului, in al doilea rind ceara ca marfa ar trebui si aducd venituri apicultorilor, Ordinea aspectelor aja cum le-am enumerat nu este intimplatoare, deoarece importanta certi in procesul propriu de stupiirit intreee. in prezent beneficiile ce se realizeazé in mod curent din vinzarea ei. Intrucit preturile actuale nu depind de noi, trebuie sé géisim resursele care contribuie Ia scdderea prefului de cost a crit. In cele ce urmeazt redau incercdrile proprii prin Care am reusit sé rentabilizez in decursul anilor aceasta activitate, punind accentul in mod special asupra utilajelor de extractie a ceri In cartile de apicultura si tm articolele care apar in revista noastré se insint metodele prin care se poate mari productia de ceard. Jn acestea se’ pune problema intotdeauna din punctul de vedere al im portante: productiei de ecard. In mod real, ins trebuie sd analizim aceasta problema din punctul de vedere al productici de miere, activitatea de stuparit in general si productia de cearé in mod special, depinzind permanent de existenta culesulué de nectar. Putem spune cit, excepting Tositurile de pe fundurile stupilor, din prémavard, toate celeldite surse de coard se realizeazé doar in prezenta culesului de de sirop. Dect ca sé avem snuit miltilor conditii de cules. PPPS SDAP LSS. Personal am tratat problema cerii intotdeauna ca anexa la productia de miere, pregitind si exploatind stupii in consecinja. Daca cantitatea de ceara re- zuitata din capicele, rame cliditoare si din cladiri accidentale variaza de la an la an in functie de cules, in schimb cea rezultatd din inlocuirea fagurilor vechi este mai constanti. Bineinjeles si inlocuirea fagurilor vechi se in- cadreaza in planul de pregatire si ex- Ploatare 2 familiilor pentru productia de miere, find limitata de condifiile stuparitului pastoral, a eliminarii trans- Portului separat a ramelor cu faguri artificiali si a fagurilor reformati in -cursul anului apicol, asa cum am ara- tat in articolul intitulat Modul de or- ganizare anwalti a schémbéarii fagurilor din cuib* *. Capacelele rezultate de la extractia mierli, contin si dupa ce considerim c& sint scurse, cam 50% din greutate * Apicultura in Romfnia nr. 3/1986. 14 nectar sau a unor hraniri cu doze mari ceard, in primul rind trebuie sd asigurém fa- miere. Topese ciipicelele intr-o tavA zmaltuita, in cuptor, separindu-le de miere. Mierea adunata la fund se poate folosi la prajituri sau la indulcitul cea- iului. Ceara obtinuta 0 topese in apa si o strecor, reziduurile fiind depozitate pentru a fi topite iarna cu presa, con- {inind inca procentaj destul de insem- nat de ceara. Fagurii reformati, i-am prelucrat la inceput cu topitorul cu aburi din co- merf. Randamentul de recuperare a cerii a fost destul de slab, De abia ob» fineam greutatea fagurilor artificial fo~ lositi. Dorinta de a-mi procura o presa in acest scop se pirea insi nerealiza- bila, cunoscind costul unui astfel de utilaj, materialele deficitare’ din care trebuia construit si faptul ch pentru buna functionare aveam nevoie si de un spatiu inchis bine inedlzit. Salvarea a venit din partea colegului Nicolae Rudean din Simeria, care mi-a pus la dispozitie presa de conceptie si con— din lemn $i deseuri de tabla inox, mon- tati direct pe faltul superior al unei oale zmlfuite de 30 1. Am publicat in revista descrierea acestei _prese * mi-am: construit si eu- una asemana- toare. Cu aceasti presi am realizat, prelucrind faguri_ vechi, 170—205, g ceari/fagure STAS, in functie de gra~ dul de indesare a vasului. In leg&tura.cu referirea la cantitatea de cearaé obtinuta dintr-un fagure re- format, trebuie si art urmatoarele ob- servatii practice: fagurii vechi cu multe . cimasuieli contin. mai multi ceara ca cei noi: reformati din cauza unor defecte. Daci din fagurii noi pu- tem obtine doar 155 g ceara/fagure, din cei vechi limita superioaré ajunge la 205 g. Trebuie si tinem seama si de faptul c& in mod curent fagurii ar- tificiali se fabricd la grosimi_diferite, putind contine 10—13 foi/kg. Diferenta de grosime intre cele doua limite ge- nereazii o diferenta in greutate de 23 g. La topirea fagurilor vechi nu putem sti de obicei din ce grosimi de faguri arti- ficiali rezulta, deci nu trebuie si ne mire o fluctuatie a greutatilor sarjelor de topire. Pentru evitarea cheltuielilor, in primti ani am topit fagurii_reformati pe soba de incdlzire a bucatariej. In conditiile mele de acest foc ma puteam servi doar duminica dimineata, putind face siptiminal o singura topire. Ul- terior, obtinind un spatiu incalzibil pentru atelier, am. transformat o soba nefolosita in focar pentru oala presei. Folosind acest focar, eficienta focului creste inconjurind vasul si pe partile laterale. Pentru incdlzit folosese crengi subtiri, vreascuri de vie si rumegus, pe care mai demult le ardeam odata cu frunzele uscate din gradina. Daca umplu cilindrul focarului 3/4 cu crengi, asez vasul cu fagurii peste ele si torn cantitatea de apa necesara, acesta in- cepe si fiarba chiar cu caldura ,dega- jaté de prima incdrcaturé de crengi, 4 Apicultura in Romania nr. 8/1983. #* Apicultura in Romania nr. 12/1986, vasul infundindu-se in focar treptat pind la nivelul minerelor. In continuare mentin un foe potrivit prin acoperirea jarului cu rumegus, timp de o or& ca fierberea sA se produca linistit, fara sa dea ceara in foc. In aceste conditii pot face mai multe topiri intr-o zi, practic fara cheltuieli si deranjamente in casa. Pentru compensarea manoperei’ obtin din valorificarea surplusului de faguri artificiali beneficii anuale de 1000-— 1500 lei, beneficiul real aparind iF in primtl rind in faptul inlocuirii fagu- rilor vechi de cuib, a carei importanta consider ci nu trebuie si o mai sub- liniez. Desigur problema prelucrarii faguri- lor reformati si a reziduurilor care re- zultA din topitoarele solare si cu aburi, preocup’ multi stupari din tara. Acest lucru reiese si din articolul publicat‘de Vasile Arsu, secretarul Filialei A.C.A. jud. Teleorman“**, in legatura cu presa descrisi in acest articol as vrea si arat urmiatoarele : Merita toata Jauda modul in care Dumitru Sin, folo-, sind materialele recuperate si mijloa~ cele tehnice existente in mediul rural, a conceput si realizat presa descrisa, cu randamentul si productivitatea semna- ~ late. In articol se enumera si o serie de stupari care au folosit cu rezultate bune acest dispozitiv, printre care si o organizatie socialista cu mai multe stu- pine. Acesta scoate in evidenta situatia dotarii stupinclor cu utilaje de extrac tle a cerii, care la ora’ actual’ nu pare deloc multumitoare. Singura deficient a presei descrise, semnalata si in arti- col, este la manipulare si la protectia muncii, datoritA supradimensionarii uti- lajului. Intr-adevar, presa incareaté de- paseste greutatea de 100 kg. Cind este incinsi, manipularea si transportul pre- sei pentru golire, chiar de catre doi oa- meni, nu numai cA este 0 munca grea dar si -periculoasé. Aceasti deficient& se poate ins inlatura, daca in loc de Pirostrii presa se aseazd pe un suport propriu, pe care aceasta poate bascula. Dupa topirea cerii, in acest caz se in- depirteaza focul si se goleste ceara prin basculare. Dac& cele doua bolturi de suspendare ale vasului se amplaseazd cu putin peste centrul de greutate al presei, golirea prin basculare se poate efectua usor de o singura persoanii, fara sa fie necesar sa se deplaseze presa de pe loc. Ideea preselor basculante nu-mi apartine, presele de acest gen cunoscindu-se de mult’ vreme, fiind fabricate chiar in serie de firma Root. Daca din punct de vedere construc tiv, realizarea preselor cu surubul cen- tral prins de placa de fund este mai ugoaré, din punctul de vedere al ex- ploatarii, cele la care surubul actio-~ neazi dintr-o travers& superioari de- montabili sint net superioare, indife- rent de destinatia presei. La presele de ceara se poate elimina astfel etan- sarea descrisi, cu colac lateral si strat superior filtrant de paie, fagurii putind fi ambalati direct intr-un sac. Dupa presare si golirea cerii reziduurile se pot indeparta direct cu sacul, in locul razuirii anevoioase cu vatraiul. Desi in mediul rural cazanele ase- zate pe pirostrii, peste un foc desch: prezinta traditie, trebuie si reflectim asupra necesiltatii executirii unor fo- care simple pentru topirea cerii, folo- sibile concomitent si pentru alte nevoi gospodiresti. Folosirea focarelor se im- pune in primul rind pentru economia de combustibil, dar nu sint neglijabile nici punctele de prevenire a incendiilor in conditiile actuale de reducere a su- Fig. 1 — Pres& basculanta pentru’ ceara : 3 — vas presi; 4 bolt de basculare ; 7 — traversa superioara ; 8 — burlan fum. 16 5 7 6 l 78 4 - art 2 1 Ce 1 — suport metalic; 2 — focar; — surub de presare; 6 — tiranti smal(uita; 2 — gratare lemn; 3 cu orificii de regiare; 5 pies palaj; 7 — faguri reformati: 8 reglabila (dan); 10 — detaliu pentru falful oalei. 4 prafetelor vetrelor gospodariilor. Cu putina pricepere, in acest scop se poate folosi un butoi de carbid sau alt amba- Jaj din tabla. Un gratar si burlan se pot cumpira, iar usi de sobe arun- cate se gasesc la toate centrele de co- Jectare a degeurilor metalice. in figura 1 este data schifa unui cazan cu presa si focar, montat pe suport basculant. Dimensiunile, mate- rialele folosite si complexitatea ansam- blului, pot fi alese de fiecare realiza- tor, dupa posibilitati. Pentru o manipu- lare mai usoara,-la pregatire gi trans- port este bine insA si fie demontabile cit mai multe subansamble. Nu trebuie si renunte la topirea mai rentabila nici cei care nu pot realiza © presi cu surub. In orice vas emailat pus pe foc se poate presa bostina in- tr-un sac, prin intermediul unor gra- tare din lemn si a unei pirghii care se poate prinde de faltul vasului. Toar- Pres& din lema cu pirghte pentru ocala smalu legatura la 1.0 pirghie din lemn; 4 — clesti alg oald, 6 — sag am- apa cu ceara topité; 9 — legaturd piesa legatura din tabla de 2 nun tele vasului nu rezista la astfel de for- tari. Important este ca suspendarea pirghici de faltul vasului s& se f prin intermediul unei piese din tabla, care s4 transmita fora pe o suprafati mai mare a faltului (fig. 2). in astfet de vase se pot topi si reziduurile pis- trate din topirile facute in timpul veri, cu topitorul solar sau cu aburi. La realizarea presei trebuie sir flectim asupra alegerii_materialelor, deoarece se stie cA ceara, in contact direct cu fierul sau arama, in timpul fierberii, se coloreaza. Ca sa sé evite acest defect, care poate fi corectat doar prin tratamente speciale, 1a constructia partilor' care vin in contact cu ceara topita trebuie folosit lemnul, ofelul zincat sau zmaltuit, aluminiul sau ote- lul inoxidabil, Alegerea materialclor are importanta si pentru faptul ci o presd bine executaté are o perioada mai lung& de folosire. 8 SA FOLOSM FAGURI /PERFORATI Prof. Vladimir HUMENL In anul 1986 am introdus in stupi citiva faguri artificiali, cdrora in par- tea superioara le dcut cite trei orificii, cu intentia ca albinele s4 ier- neze pe astfel de faguri, orificiile faci- litindu-le trecerea de pe un fagure pe altul. Am fost surprins cind am vazut ca albinele au astupat aceste orificii, ca si cum foaia de fagure nici n-ar fi fost perforata. . Am citit articolul tovarasului inginer Traian Volcinschi, aparut in revista rApicultura in Romania* nr. 5 din 1987 si m-am decis sA folosese si cu faguri perforati. Pe fiecare foaie de Fig. 1 — Fagurele perforat fagure artificial am facut circa 50 ori- ficli cu diametrul de 24 mm, folosind pentru stanfare © preducea facuta din- tro pompa de bicicleté. Construind 18 le, albinele completeaz toate le cu celule de lucratoare, ca si cum foaid ar fi fost intreaga. Pentru ca fagurii perforati sa fie bine construiti, este necesar ca familia fie puternicd, matca buna ouitoare si in natura’sa existe cel putin un cules de intretinere. In lipsa acestuia trebuie administrat sirop, cite 0,300—0,400 1 Ja 2 zile. Familiile slabe astupa orifi ciile construind acolo celule de trin- tori. Folosind fagurii perforati, se poate real; © economie de ceari de 20%. Aplicind la scara nationala, la circa un milion de familii de albine, si socotind cA s-ar construi numai cite doi faguri de familie, s-ar realiza 0 economie de 40 t de ceara curata, ceea ce nu este de neglijat. Din. istoricul_apiculturii MODELE DE SELECTIE $1 AMELIORARE FOLOSITE : IN STUPARITUL TRADITIONAL (I) Eugen AGRIGOROAIET Apicultura romfneasc4 a definut din ve chime un loc remarcabil, idistingindu-se prin rafinament, perspicacitate si inventivitate. Dam aici un singur exemplu, din epoca feu- dalé, masiva deplasare in pastoral la baza meliferé cu buduroaiele (ncircate in care), inc’ din secolul al XVII-lea! — pentru care a fost din plin atestata, astfel cd prac- tica se vadeste cu mult mai veche, ,cris- falizind acumularea unor experiente ‘secu- lare, transmise prin traditie. Stuparii au stiut sd se adapteze si mediultid inconjur tor, sd profite cit mai mult de sursele natu- tale ale teritorfului, pentru a obtine re- zuitate bune"?, Este semnificativ’ nu numai vechimea acestei practici, ci si influenta pozitiva a bogatei flore melifere de primavara_tim- puriu si pind toamna asupra dezvoltarii ra- sei_noastre de albine, Apis mellifica ca patica: harnicia si buna productie, prolif citatea matcii, existenta a numercase ra- muri de familii cu tendinta moderata de roire stimulind aparitia schimbirii_linistite a mitcilor.? Tar amintita practica pasto- rald nu era unica forma de folosire a, bo- gatelor resurse metifere, Foarte multi ‘pri- sdcari de meserie au fost totodatd pomicul- tori priceputi, atit in vetrele de sat cit si in marile’stupine depattate. 4 In al treilea rind, amplasarea. prisdcilor de poieni in a propierea unui rly, iaz sau lunci (cu flora fimpurie ca de exemplu salcia), duo’ cum distingem din multe documente®, ca si am- plasamentele in luncile mai joase ale riuri- lor, ba'tilor mari si Dundrii (cu flora pre- lungiti in toamna), existenta straveche a bostanoaselor si busuiocului de cimp si de miriste (de asemenea) au asigurat bogate resurse inclusiv pentru micrea natural de iernare, preferata si astazi de foarte multi apicultori atenti la potentialul biologic al albine’ 0ase, cu puiet viguros si mult, trebuie pusi asadar pe seama conditiilor optime create de-a lungul veacurilor. Putem apre- cia faré nici un tise ca alaturi de matcile cu pont’ bund pe 4-5 ani, folosite la bu- duroaie, erau si matci performate natural cu ponta concentrata pe 2—3 ani, deci matci foarte bune, cu cheltuire mai rapida a zes- trei_biologice, atit de importante in selec- tia artificiald moderna. Dar, dupa opinia Aparitia naturalé a unor matci va- , noastri, selectia artificialé a existat si in stuparitul traditional, prin asa numtul ,uci- sul stupilor’, cum e atestat intr-un act de la 1800, sau’ ,dezbaterea stupilor” din nu- meroase alte documente, multe din ele cu mult mai vechi. Marile prisaci, cu citeva sute si chiar pind la o mie de stupi, nici nu se puteau exploata fard acest sistem : ex- tragerea totalé (productie maxima de miere si faguri), cu inevitabila distrugeré a al- binei si miteii. Numai ca budurioaiele alese pentru sacrificare urmau anumite reguli, ce concurau la inlocuirea matcilor epuizate si suprimarea celor slabe, dupé cum vom ve- dea. Astazi se stie ci traséturile unei matei: prolificitate, puiet viguros, tendinta_mode- rata de roire, productie bund de miere si ceara in stup, chiar blindetea albinei 5.a.md. se transmit si in descendenta miteii, fapt folosit in mod constient la obtinerea’ unor lini cu inalte caracteristici? In treout insi orice interventie la inte- rior privea stupul ca intreg, calea de ac- ces la mated find ,ucisul stupilor din sep- tembrie (uneori chiar octombrie). * Buduroiu! ramas gol prin extragerea tolalA era pastrat in rezerva pind la prima reire din anul viitor, cid primea un roi primar, ca atare destul “de bun, refacindu-se astfel efeotivul de stupi. Un procent mai mare de uciderl ar {i trenat. asupra calitétii si eficientei fami- liilor descendente, c&ci refacerea ar fi re~ curs la roiuri secundare, tertiare etc. Or numarul foarte mare al’ buduroiaelor_ din prisdcile traditionale n-ar fi permis un pro- cent mai ridicat de sacrificari, chiar si cel de 50% fiind greu de atins, iar refacerea prin prinderea rojurilor — sécundare at_ fi complicat si ingreunat extrem munca, adau- gind si iscul une] producti mai mici, In- vestigajiile de teren din ultimii ani, unele méarturii le la stuparii virstnici care au eu- noscut lucrul la buduroaie, ne-au permis s4 conturim citeva modele de exploatare si s& le analizéin si sub celalalt aspect, al Se- lectiei. Aceste modele teoretice no ajutd la statuarea posibilului relevant, care di co-, eren{a Intregului, conform teoriei modele- lor.? Ele sint 0 cale de apropiere de adi var si de descoperire, $i tot datele de te- ren ne permit si le configurém varietatea Se ae Ll concreté, uneori ca modele practice combi- hate, ort ca submodele, un fel de varietatl nial mult sau mai putin tipice. Dar, dupa cum afirma ‘Traian, Hersey, dt ‘sttina conteazd si treptele de probabilitate, care, cind sint Joarte mari, au vatoare functionald de adevey 10 cinograficd, pe care insusi a folosit-o). Datele culese de la stupari uu valoare de observatie, chiar experienta ori masuratoare, dav indiea ades si laturi importante ale unui model concret sau mai general, ca probe e¥idente ale nei coherente de’ ansamblu, Coediunea acestor date intr-un sistem ne apartine insi: a) prin deducerea si yerifi- carea Unor factori reglatori din practica a- picdla veche, co fiiceau. modelele «de exploa- fare viabile gi sub aspectul se‘ectiel ; b) prin considerarea unor date tehnice speciale cum ar fi curba de pont anvala sau pe durata Unei mitci, maxima de productie pe aceasta curba in legatura cu concentrarea pontei si epuizarea matcii, si alte situatii aparie, ‘Trecem peste toate tatonarile gi reveni- rile, care ar constitui o comunicare mai pal- pitanta si poate mai atractiva, cel putin mal colorata, Dar sperdm ca abordarea fondu- Ii vechi de cunoastere a albinei, atit. de util oricind stuparului moder n, Va gradi des pre pasiunea, pr "a si inventivitatea ve- chilor prisdcari, fie si in aceasta forma rnai rigid’, oarecum didactic’. MODELUL 1. Acest model are in vedere exploatarea de toamna a budurozielor, prin sacrificarea albinei. Se alegeau cele ‘mai puternice buduroaie, cu cea mai mare pro- ductie. De asemenea, cele mai slabe, atl mai usoarc, cu cea’ mai puting albind st fagure cu miere, Sc inlatura astfel din cit cuitul economic si biologic albina si matea de slab potential. In stupaiitul sistematic asemenea mitci sint si ele ocolite, adica Inlocuite cui altele de performanta, O mated bunii se se'ecteazi numai prin rezultatele din stup, fiind numai ea folosit’ ca mama 4 unor matei de selectie. Daca in privinta buduroaielor slabe efectul selectiv al su- primarii este clar, nu Ja fel de clara e pro- blema buduroaielor puternice, ediei dupa ace~ easi logicd sar inliitura odati cu matca si descendenta foarte bund, Astfel sustinuse de alffel si Maurice Macterlinck, socotind anumita practic’ 0 contraselectie ce ar duce ta degeneravea, la decaderea speciei 2, In realitatea romAnease’ cel putin, buduroaicle foarte bune sacrificate aveau mai ales mated batring, epuizati sau in pragul epuizarit, dar “care lisase fn descendenta cel putin 0 mated sau ‘dod Ja fel de bune, Productia cea mai bund lao matcd de performanté, /avind 20 (cu atit mai mu't in retrognoza. Ponta concentraté pe 2—3 ani, este in anul doi calendaristic si prima parte a anului frei, putind intra in scadere chiar ce la sfirsitul anului doi (daca concentrarea este mai maré si epuizarea mai rapid’). Curba de ponta este bund inca din primnul an, dar incepe cu minima si se ridicd frumos, ‘tacit puletul de august si cu deosebire de sep- tembrie si Inceput de octombrie (pentru alo bind de iernarey este mult mat numeros decit la 9 matca batrind, de doi sau chiar 3-4 ani®. Ca atare albina de iernare va Ht excelent simulta si va asigurao bund potnire in primavara ce timpuriu si o pon- {4 maxima (2:000—3000 oud. pe. zi) pe cue lesurile din vara urmatoare: Cu cit ponta din acel an viitor va ductia mai mare), fi mai concentrata (si pro- cu atit pericolul epuizarii de toamna va fi mai mare si inclusiv al slabirii familiei_fned de la inceputul anu- lui trei, ce! muit'din toamna celui de al {reilea an. Dac& ponta unei matei este mul- {umitoare, dar concentrata pe trei ani cas Jendaristici, nu pe doi, pericolul intervine abia la aceasta limita, insd buduroiul va pus fea scipa de sacrificare in anul- doi, tind ceva mai usor decit cele de groutate mas ma. In anul tre productia va scédea tnsd, si buduroiul va avea sansa si fie sacrificat, Am dat o schemA simplificatoare. Un bus duroi putea fi sacrificat ea slab fie in-pri mul an (mated dintru tnceput necorespun- zatoare), fie mult’ mai la “urm chiar’ decit cele cu mated excelent& dar rapid ‘epuizata. Matcile bune si foarte bune-ar fi mers deci In linii paralele, conform acestui model (teo- retic) care coreleaz’i sacrilicarea cu _pro- ductia realizata (minima sau maxima)" Ine clin’m s& credem cd in practica: celor mai priceputi prisicari_ predominau mateile foarte bune, pe baza aceleiasi logici a pro- ductivitétii, cu sacrificatea si extractia. to- tala mai repede, intervenita si deci mai convenabila, Iucru pe care ei nu puteau si nu-l observe. Aceasta insemna si o albind foarte activa, care ar fi folosit ’a maximum resursele melifere din raza prisicii si chiar de la vecini, cind legile f4rii interziceau de pildi marirea excesivi a prisacilor. (din cauza desimii lor desigur) mai mult decit permitea locul fiecdruia (Dimitrie Cuntemir : Deserierea Motdovei). Urmeazi c& legile res- pective au functionat multé vreme, ori des- curajarea exploatarii extensive nu putea fi contracarata decit de intrecerea pe calea ex- ploatarii intensive, fara marirea numaru'ui de buduroaie, Lucru credibil — desi ne- mentionat de Cantemir — pentru ca-pe a- tunci apicultura era 0 ramura principal de ex producfie. Oricum, pentru autenticitatea mo- delului In discutie pledeaz’ acele mérturii de teren care ne arata cA prisacarii_ tradi- fionali aveau grija. expres. de a_suprima o matcé imbatrinita in virsta de 2—3 ani: newprivicarul stta citi ani are 0 mated din buduroi, stia cc este si ce ure in fiecare buduroi. Stuparul stia cum a roit si cind fiecare. Orice stupar stia ca trebuie sa schimbe miitctle batrine si o datt Ia 2 ant se ucidea stupul cu matca batrind. Fi- inded oamenii stiau in ce buduroi au marci bitrind sau mated tindra. /.../ fiinded tu- crau cu ele, stiau unde au pus rot si cind, toate cele. Dar isi mai si insemnau.“ 5 In- sistenta cu care subliniazi acest vrednic stupat din tatd In {iu perfecta constiintaé a prisacari‘or traditionali privind situatia din fiecare buduroi si necesitatea Tnlocuirii la timp a mateilor, chiar si a evidentei stricte este edificatcare. O alta méarturie ne rela- teazi despre plasarea separata in prisacd, si chiar la oarecare distanta, a buduroaielor cu matcd noua si a celor ,roite“, cu mated de un an si peste.'6, Prin urmare putem vor- bi de un sistem complex de exploatare si chiar de evidenta, in deplind cunostinti de cauzi a stuparilor. Sacrificarea celor mai puternice buduroaie nu urma legea lacomiei, ci cea a ratiunii. Ea se faicea dupa realiza- rea productiei maxime in stup, avindu-se in vedere inevitabila — ei scidere, aceasta fiind prevazuta de cele mai mu'te ori (din experientd) sau_constatata doar, in anumite alte cazuri. CA putea fi prevazuta, decurge si dintr-o alté méarturie, conform careia bu- duroaiele (familiile) mijlocii lasate in iernat asigurau o bund pornire in primavara ur- méatoare, scop anume urmarit de stupari. 7 Ori aceasta ne limureste si asupra budu- yoaielor foarte puternice {la controlul de toamna), situatie asupra careia vom reveni in cadrul altui model de exploatare, mai pe Jarg. Dar un studiu romanese foarte recent privind curba de roire Ja albine, care vine cu Un nou concept in apicultura , demon- streazi pe bazi de minutioase experiente, calcule grafice si matematice la stupii sis- tomatici ci cei mai eficienti pina la roire sint stupii mijlocii (spre puternici) intrati in iernat. Amintim aici cd acest studiu aduce pretioase propuneri in contextul stuparitu- lui actual, dar indirect ne edific& asupra im- portantei productiei de primavari roire) din stuparitul arhaic, un factor eco- nomic deloc neglijabil in vechea economie apicold din tara noastra, una dintre cele mai cunoscute si apreciate din Europa. $i, ca atare, trezind nu o data uimirea unor con- deie de prestigiu, * In realitatea vie, modelul propus si con- turat de noi era ceva mai complicat si incdr- cat de nuante. Interveneau controalele prin cintarizea masala si (sau) examinare ta in- terior." Dar. mai ales interveneau retezt- rile partiaie de peste an, cu rol in expic dar si cu anumit rol reglator care faceau modelul functional, eficace. Vergilius amin=. tea ce'e doua retezuri, reglate calendaristic, si care s-au pdstrat §i la noi, Unul avea loc yin timpul roistii, vara" ™, mai ales in iunie-iulie (pina la 20 iulie), altul pe la ince- putul lui august, dupa care se va produce schimbarea la interior a stupului, ouale de- puse de matcé in continuare asigutind din, ce in ce mai mult albina de iernare. Daca primu! retez avea loc inainte de roire, se putea amina sau chiar preveni aceasta, lucru cunoscut $i urmarit de prisdcarii tra* ditionali, Daca avea loc dupa roire, se exer- cita de predilectie asupra buduroiului vechi cu matea- now’, ce avea plinul de faguri/ miere mostenit ‘de la matca veche, deja ro- ita. Pe cind in noul buduroi, matca intrata prin rojre (A zicem la 15 iunie) nu avea timp s& faca plinul (cu albina ei), primele zile find destinate cladirii de faguri noi ete. Al doilea retez gasea aceste categorii de buduroaie oarecum egalizate si nu-l mai luam in calcul. Matca tinara, prin buna ponta de toamna, incepe si devin’ compe- titiva cu matca batrina roita (evident, gata fecundata) si chiar s-o intreact (dupa caz), Dar acest lucru avea consecinte valoroase mai ales In primavara viitoare — cum am vizut — deocamdati matea veche, aflati 1a maximul ‘ei de pontd si cu o albina salbatec de harnica? Iucrind foarte bine in stup, care se aflA inc’ In culmea gloriei. Prin. urmare sansa acestel categorii de buduroaie (cu matca veche) de a se prezenta bine si foarte bine la ultimul contro! de teamna (pentru selectarea stupilor de sacrificat) cres- te simtitor, In raport cu buduroaiele avind mated noull, Desigur, trebuie considerata si evidenta tinutd de priséicari, care stiau 8 evite sacrific mitci tinere foarte bune. Ca atare ei vor fi avut motive sd exercite retezurile de ‘asa natur’, inctt 0 mated tinaré cu totul exceptionala s4 int in jarn& cu o familie mijlocie puternicd, prin numar de faguri-miere, iar nu foarte puternicd. Mai adiugim ci unele marturii (fara. vreun preaviz asupra scopului iatve- barii) subliniau pierderea partiala de albind chiar la aceste retezuri fara gacrificarea stupului®, ceea ce ar putea si he explice si mai adecvat cA existi intradevar un 1 21 rea unei 8'a) prin retezuri( matea noua pierdea mai multa albin& dectt cea veche). Desigur, ap. rifia in fara noastré a salcimului si flo soarelui ca piante cu pondere mare melifera au Inmultit numarul retezurilor™, obisnuit Ja trei retezuri parfiale. Sint de luat in considerare si alte fapte din arhaie (ani ex- ceptionali, prevenirea roirilor saul roirilor re- petate) care putcau mari si atunci numarul tetezurilor dar exist pind azi constiinta a doud retezuri de acestea ca fiind mai im- portante si, mai mult, chiar a folosirii lor ca regulé, Nu este neglijabild ins& nici pri- ceperea dea preveni sau amina roitul prin extrageri de faguri®, ceca ce deprindea “mai mult albina a fi 'secentari, stimulind Ia un moment dat schimbarea linistit’ a mit- cli, far roire. (Vezi modelul IV), Nol ne-am propus pe parcursul cercetarii S& descifrim, daca este postbil, si procentul real al sacrificirior de toamna, sau dact au _existat reguli in acest sens, Iucru pe care am putut-lémuri in oarecare masura, Informatorul Moraru Nicolae din Raducd- neni jud. Jasi afirma ca prin uciderea cu tum de pucioasi ,in majoritate era (raminea = nun) albind tindra, inclusty mated tind ra", Aceasta ar fi fost, dupa d-sa, ,,partea bund fa buduroaie (fafi de stupii sistema- Hiei). Reaulté cA cel mai mul{i stupi sacrifi- cati erau dintre cei cu matca ,batring, in al doilea sau al treilea’ an de existent, céici altfel n-ar fi: putut rimine fn iernat in ma- Joritate buduroaie cu mitei si albiné {tara (albind: mai tintra de iernare decit la bu- duroaiele cu mated veche — vezi si mal Sus). Dacd buduroaicle cu matei tinere ar fi ajuns de pildd la 50 din 100 (celelalte 50 ‘avind matci vechi, din roire), maforitatea nU eral sacrificate ca slabe la controlul sle septembrie, riminind si zicem 35—45 in jemat. Pe cind din celelalte 50, in mod Invers erau sacrificate 35—45, raminind. in jemare 5—15 buduroaie de putere mijlocie. Pe de alta parte, ursheazd ca la 2—3 ani bu- durodiele cu mated noua (dar faguri tot mai invechiti) erau in intregime sacrificate, re Incepindu-se ciclul de eladire de faguri noi In acele buduroaie. Deci aceasta reciclare se Hicea prin sacrificarea succesiva a matcilor noi ett slabe caracterizéri evitindu-se astlel folosirea fagurilor prea vechi pentru cuibul de ouare a miateii si degradarea (micyorarea) puietului Apicultorul si profesorul de api- cultura Tom Albu, de la Liceul agroindus- trial Miroslava, jud. Tasi afirma cA se dis- trugeau prin fum ,stupit batrini“, adicd cei i 22 cu faguri vechi: La budunoaie ceara era proaspata, de un an-doi, ect stupii ou fa- guri vechi se mai distrugeau. Ceam se Storcea, Celutia nu se micsora excesiv si era spatiu pentru albind puternica. Nu faguri neari de 4—5 ani si mai mult.‘ da care celula se ingusteaza progresi Reaulta ca se ficea o foarte buna selectie artificiald prin inléturarea imatcilor tinere Recorespunziitoare, Inert. confirmat st de stuparul Mihai Huminiue din Strunga: stuparul yn-ar interes st lase unul ca st moaré iarna. Aceasta era prima grija%, adicé sa inléture de la inceput, in fiece. toamnia, familiile si mateile slabe. Din mér- turiile culese de la Ghiji Gabar® din Minzesti_ (com. Mogosesti jud. Iasi) si ace- lasi Mihai Huminiue mai rezulté ca Ja stupinile mici si mijlocii ,ucisul stupinelor« uma un procent mai mic decit la stupinile mari (sau mijlocii spre mari), Astfel Gh Gabar tsi aminteste ci un stupar din co- muna ucidea 100 din 159 buduroaic, dar sub presiunea negustorilor de faguri-miere an- grosistl. (Intrau aici si budutoaiele slabe.) Avicultorui Ad. Ciobanu™ isi aminteste Dumitru ‘traila com. Jiana — Mehedinji Dumitru Burdwa Neamt — Neamt Constantin Iosub com. Bodesti — Neamt Mihai Boznea ‘com. Voineasa — Olt Leontin Sandu Slatina — Olt Cecilia Manescu Alexandru Mike Ploiesti — Prahova Halmeu — Satu Mare “desti; Burduja Dumitru — toc. P. Neamt. OLT : Boznea Mihai — com. Voineasa Mare * Sandu Leontin — Slatina. PRAHOVA: Ménescu Cecilia — Ploiesti. SATU MARE: Pop Iosif — loc. Soconzel ; Mike Alexandru — loc, Halmeu; David Costica Satu Mare. SALAJ: Lasliu Florian — loc. Plopis ; La- posi Bela — loc, Cehu Sikvaniei ; — Bara Zoltan — loc.»Zéuan. SUCEAVA : Coajé Gheorghe — Suceava; Dar’ban Gheorghe — loc. Dolhasca. TELEORMAN: Durbac’ Marin — Rosiori de Vede; Bratu Catris — com, Purani; Anghel Kulian — com. Lisa, sat Vintori, TIMIS: Iovi foan — loc. Fibis; Caldray Toan ~ Timisoara 'TULCEA : Rosu Dumitru — Tulcea ; Razim Ton — Tulcea; Condrat Sofron — loc, In- dependenta. VASLUI: Pascara Aurica — com. Lipovat, sat Corbu ; Hum& Mihaj — loc. Valea, Mare- Negresti; ‘Arhire Maria — Vaslui. VILCEA! Vesea Cornel — com. Malaia ; Duicu Hie — Rm. Vilcea; Giman Toan — loc. Tomgani. VRANGEA : Nedeleu Dinu} — loc. Soveja MUN, BUCURESTI: Vilifie Ton, Gheorghe M, Nicolae, Bogdan Toader. + fn numarul urmétor vor fi publicati api- cultorii fruntasi din cadrul unitafilor so- cialiste. Iosif Pop Florian Lasléu loc. Soconzel — com. Plopis — Silaj Satu Mare Catris Bratu com, Purani — ‘Teleorman Aurica Pascaru com. Lipovat, sat Corbu — Vaslui Cornel _Vesea com. Malaia — Vilcea Daaut Nedeleu toc, Soveja — Vrancea ‘ 27 CALENDARUL APICULTORULUI Lucrari in stupina specifice lunii martie Luna martie, calendaristic, marcheazA in- eeputul primaverii, anotimp mult asteptat de om si chiar de toate vietuitoarele. De multe ori ins& aceasti ‘luna este foarte capricioasi, cu diferente mari de tempera- turd si.schimbiri bruste de ia o zi la alta, ceeu ce ne obligi si intervenim cu grijé in activitatea si viata familiilor de albine. Cu toate capriciile si surprizele pe care ni le rezerva luna martie, din experienta se stie ca familiile de albine isi intensifica activitatea, tecind de la viata latenta de iernare, la viata activa, lucratoare, in care crese 0 mare cantitate de puiet, care ne- cesiti curatirea si lustruirea cejulelor la fa guri, hand din abundenta si temperatur ridicata in cuib, Activitatea albinelor din aceasta perioala si vremea schimbatoare adauga apicultorilor noi preocupari fati de cele din lunile pre- cedente, Din aceastii luna se intensificd munca cu albinele, prezenta si frecventa stuparului in stupind trebuind si fie cit maj mare pentru a ajuta familiile la timpul potrivit, cu cele necesar rea cea mai importanté pentru ioada este aceea de a stabili sta- rea biologici a fiecdrei famili de albine [a iesiivea din iarni, fiinded numai pe aceasta bazi se poate interveni corect si ajuta cu cele necesare cind trebuie si cum trebuie, fiecare familie in parte. Aceasta lucrare considerata foarte impor- tanta, daca din punct de vedere termic vre- mea este nefavorabila In prima parte a lu« nii, se poate efectua in doud etape. fn prima etapa cu zile insorite, dar cu femperaturi de numai 10—13°C, se face o verificare sumara a familiilor prin ridicarea’ partiala sau totalé a podisoarelor, in ra- port cle sistemul stuputui. Cu aceasta ocazic se observa starea si pozitia cuibului dé al- bine, se apreciaz’ pe cit posibil proviziile de miere, daca sint epuizate sau nu, igiena si umiditatea in stup, daca exist pete de 28 diaree pe spetezele superioare ale ramelor, se observa daca albina este linistita sau agi- taté, dacd au apirut generatii noi. Toate Aceste aspecte Se noteazd cu grija in caictul stupinei, la rubrica fiecarei familii, -Este bine si chiar absolut necesar ca odata cu aceasta verificare si se administreze fiecdi- rei familii de-albine o turta proteica de cirea 1/2 kx, preparatt din zahdr pudra, miere si polen iar dac& apicultorul nu a PUtut prepara singur biostimultori proteici, este bine si administreze la ‘aceasta data; deasupra cuibului fiec&rei familii, cite 0 por. fie de zahar candi sau serbet procurate de la magazinele Asociatiei Crescditorilor de Al- bine. Aceastd hranire previne mortalitatea prin infometare a familiilor de albine, la care hrana s-a epuizat, in acelasi timp st muleazé dezvoltarca de primivari la tot. efectivul La familiile de albine la care cu ocazia deschiderii sumare a stupului se constata ca albina este agitatd si existi ‘pete nume- roase de diaree pe raine, se faco verifi- care in cuib, fiinded acestea pot fi orfane sau fra hrand. Cind se gisese asemenca aspecte se iau misurile de rigoare pe loc, nu se asteapti epuizarea total a albinelor, Dea familia orfana este puterncd si nu sica creat albina oudtoare i se di o mated ier- nat& in afara ghemului sau aceasta se uni- fica cu un nucleu pus la iernare in acest scop. Daci familia orfan’ este slaba sau bezmeticd se unified cu’ alta din stuping, folosind anetodele descrise in ,Manualul api cultorului* sau in alt’ lucrare din literas tura de specialitate. Durata deschiderii stupului trebuie sa fie cit_mai scurti (I—2 minute) iar Ia inchi« detea capacului trebuie sa se facd chiar izolavea suplimentar& cu hirtie sau alte ma- teriale textile, pentru a pdstra cit mai bine cdldura in cuib. In etapa a doua, care coincide cu a doua jumitate a lunii martie, in 2ilele eu soare, cind ‘temperatura se ridicd la 18~20°C, se face revizia completé de primivara la fac miliile de albine cu care ocazie se verifica, se organizeazit si se strimtoreaz’i cuibul ; acolo unde este cazul se alimin’ ramele goale mucegaite sau necorespunzitoare pen tru euib, se eurafa soclul stupilor de ale binele moarte, se fae aprecieri cu privire Ja purtarea fiecdrei familii de albine si a modului de iernare, aspectele de baza no- tindu-se in caietul stupinei care este de mare ajutor in efectuarea interventiilor w~ matoare, ‘La familiile de albine care au consumat hrana administrata la yerificarea facuta in prima etapa, dae’ nua aparut polenul in natura, li se administreazi inca 0 portie de hrana protect, Daci in natura a inceput cu- lesul_ de polen, se. poate administra sirop cAldut prepavat din apistim si ap’, concen- tratia fiind de 121 In portii de 200—400 ml, aceste hraniri ajuta foarte mult la dez- yoltarea timpurie a familiilor. Familiile care nu au consumat prima transé de hran& sint considerate cu ‘pro- bleme, pot fi orfane sau foarte slabe. Se Verificd si se iau miésurile impuse de si- tuatie, Mare atentie trebuie acordaté men finerii igienei si céldurii in cuib, la toate familiile de albine, prin eliminarea mate- rialelor umede si Inlocuirea acestora cu al- tele useate, facind izolare termicd supli- mentara a cuibului. @ Alte Iucrri, importante pentru activi- fatea ‘apicoige a anului care trebuiese reali- zate in luna martie: — tratamente eventive la albine pentru nosemozi si loca, folosind in hranirile de stimulare, protofil si teramicind, conform tebnologiilor si refetelor descrise de Insti- tutul de Cercetare si Productie pentru Api- cultura. De asemenea, se face deparatizarea albinelor de varooz folosind produsul Va- rachet ; — reformarea fagurilor vechi fiuni, golifi si scosi din cuibul familiilor de albine, topirea si predarea cerii la ma~ gazinéle, filialelor judetene .ale Asociatici Creseatorilor de Albine de unde se procuré fagurii artificiali ; — intocmirea planului de productie si de pastoral al anului — reorganizarea asociatiilor _ temporare formate din 2—4 apicultori, pentru intraju- torare in special la practicarea stupdritului pastoral ; — alegerea bazelor melifere si efectuarea recunoasterii pe teren pentru culesurile timpurii la florile de rapita cultivata si salcim, Pentru aceasta se solicita informafii si autorizatii de pastoral filialelor judetene ale Asociatiei Crescatorilor de Albine ; = instalarea adap&torului apicol in stu- pind si aliinentarea lui continud cu apa curata. cu defec- Ton POPESCU jPrognoza meteo- srologica pentru luna martie Capriciile vremii legate de perturbafiile circulatiel_ generale ale atmosferei, care au facut ca anul si debuteze cu un ianuarie iesit din comun de cald, in cea mai mare parte a Europei, sint premize sa se manifeste si In luna martie. Pe teritoriul nostra se tere a numarului de zile cu precipitatii si de depasire a cantitagilor medii lunare de apa, c&zuti pentru regiunite sudice ale {arii. Disputa dintre masele de acer format dea- supra Oceanului Atlantic, a Mari Medite- rane gi a teritoriilor limitrofe acestora, pe de o parte, ca exponente ale imprimavararii masele de aer continentale formate in va semnala o @ si estul Europei acolo unde iarna a aparut cu intirziere, depuntnd un strat de 2Apada con sistent, pentru noi va da o vreme vintoasd cu deosebire in regiunile sudice si estice. Acest context va favoriza producerea tivzie a fenomenului de viscol. Invazia dé mase de aer rect dinspre nord- y i | | j ; est este’ de asteptat sf apard la scurt timp, | ; i 4 dupa echinoxul de primavara. lunile word-bestice st centrale ale afectate mai putin de nebulozi- tate si precipitatil, ce au efecte mocleratoare asupra regimu!ui termic, capriciile vremii se vor manifesta mai ales prin valorile de temperatura extreme ce vor depigi tn am- bele sensuri cu 2—4° limitele climatice nor= inale. In aceasti lund minimele Hocturne cele mat scdzute vor cobori in jumatatea de nord a faired sub —10° iar maximele diurne cele mai ridtcate vor depdsi 20°C in vestul, centrul s¢ sudul farit, ajungind pina in jur de 25°C in lunea Dundrii. Pentru intregirea tablou’ui fenomenelor: meteorologice ce vor da caracterul capricios al lunii, amintim averse de ploaie insopite de descarcari electrice timpurii in regiunile nord-vestice, burnite, cea cu depunere de chiciura, polet ce se asteapté sf se semna- leze cu deosebire in est si sud gi tot in aceste regiuni intensificdri de vint cu vie teze de 50—70 kmord. Corneliu POP 29 ° Din activitatea APIMONDIEI SS eee REZOLUTIA CELU! DE-AL XXXI-LEA CONGRES AL APIMONDIEI trecut am pub! Jn cursut anuk Congresului al XXXI-1 1987, la Varsovia, in Polonia. zentim in continuare. Jn_cadrul temel yProtectia albinei si mediul ineonjurstor", subliniind faptul ci albina este o parie integrant% a eco- sistemului nostru si un indicator impor- tant al conditiei acestuia, esentiala pen- tru_viitorul uinanitafii, APIMONDIA isi propune : 1, sti incurajeze studiile privind influenta polenizérii cu albine a culturilor agricole entomofile, in special a noilor soturi, hi- brizi, varietiiti si mai ales a celor legate de Productiile plantelor tropicale cultivate in fArile in curs de dezvoltare ; 2, si incurajeze studiile legate de deter- minarea tehnicd sl economic a rolutui al- binei in polenizarea plantelor de cultura ; 3. sd obtind o imbunatitire a masurilor de protectie a albinelor si a altor polenizator! In cacrul unor institutii mondiale si natlo- nale competente in special: in cadrul pro- cedurii de omologare a produselor fitosani: tare (pesticide, fungicide, ierbieide) ; pentru unificarea metodelor de’ testare asupra al- binelor, cuprinzind si testele asupra mortas lithtii larvelor; pentru adoptarea wnor me- tode standard Gficiente asupra studiului re- ziduurilor de pesticide pe albin: 4, si insiste asupra necesititii de aprofane dare a studiului efectelor nocive ale unor amestecuri de insecticide, ierbicide si fungi- cide pentru a nu fi folosite fn agricultur. 5. Si se reia legaturile strinse cu Orga nizatia Internationala pentru Protectia Plans telor si a Mediului Inconjurator ; 6. sa fie incurajati specialistii’ tn selectia productiilor veyetale pentru ‘a fine seama de rolul albinei in programele lor de se= lectle, In colaborare cu apidologii din. insti tujiile specializate ; 7. si recomande acordarea unei atentii deo- sebite problemelor provocate de avansarea lui Apis scutellata pe continentul america In cadrul protectiei calititii produselor $i al consumatorilor, APIMONDIA isi propune : 1. si intervind pe ling’ FAO-OMS cu pri- vire Ja decizia Comitetului Codex referic toare la fructe si legume tratate, legat de adoptarea definitiva a normei pentru miere in stadiu) 8 al procedurii : 30 AR ‘at in numercle 5,10 si 11 despre Iuerarile ea al APIMONDIE, desfasurate in perioada 19—25 august De curind ne-a parvenit in redactie Rezolutia Congresului, pe care v-o pre- —,Mirirea cantitafii de H.M.P. de la 40 la 80 mg/kg, implicd Incurajarea unor pro- ceduri necorespunzitoare de conditionare a produsului ; — lipsa de referire la metodele de analiza polinied a fost considerata de cdtre Congres inadmisibila ; 2. si transmita urgent membrilor sai un Apel cu acest subiect, care sa fie comuni- cat tuturor autoritatilor nationale si inte nationale ; 3. sd insiste asupra necesititii stabilirii unor metode standard de araliz& a tezi- duurilor tratamentelor, prezente ait in “it si in celelalte produse apicole ; 4. sa insiste asupra necesititii de a ‘se face mai multe studii asupra tehnologiei pro- duselor i echipamentului ; 5. sti insiste asupra cercetarilor privind adaptrea ecologic’ a omului prin folosirea produselor stupului ; 6. si se intensifice folosirea acestor pro- duse in terapia unor boli contemporane apirute in societatile industrializate A se intensifice cercetarile asupra iden- tificdrit compusilor biochimici ai produselor apicole. In cadrul specific al protect: APIMONDIA isi propune: 1. sd _coara oamenilor de stiinté din di- Verse institute sa studieze importanta pro- blemelor reinfestirii cu yarroa pentru a stabili © politicd pe termen lung de scddere a nivelului infestarii si de folosire a meto. delor chimice de combatere ; 2. sii se stabileascA 0 procedurd general armonioasti de omologare a_medicamente- lor cu ajutorul FAO si OTB (Organizatia In ternationala de Epizootie). 3. s4 insiste asupra necesitiitii efectuarii de cercetari supra metodelor de intrertt- Pere momentani a dezvoltarii puietului la albinele tropieale si subtropicale, pentru imbundtasi lupta impotriva tropilaclapsozei si varroozei. albinei, In cadral Apiculturii din {rile in curs de dezvoltare, APIMONDIA isi Dropune ; 1. sa insiste pe linga organizatiile interna- fionale pentru a acorda un sprijn mai mare apicuturii din farile in curs de dezvoltare ; 2. si ceara guyernelor farilor in curs de dezvoltare sa includa apieultura in catego- ria marilor prioritafi agricole ‘sd Se ocupe de crearea unui centru spe~ clalizat intr-o {ard tropicala pentru a coor- dona informarea si rezultatele cervetarilor apicole in farile'in curs de dezvoitare ; 4. sa incurajeze cereetirile asupra lui Apis cerana si a altor speci de albine orientale insistind asupra necesitiitii ameliorarli ra~ selor «de albine locale. In cadrul misurilor interne, APIMON- DIA isi propune 1. si confirme crearea unui Grup de lucru al ‘tinerilor apicultori si apidologi pentru © participare activa la simpozioanele si con- gresele APIMONDIEI, cu o limiti de virsta de 35 de ani, in scopul de a facilita rein- noirea cadrelor de specialitate in apicultura si apidologie ; 2. si numeascd, pe lingé presedintii_co- misiilor, vicepresedinfi activi, alesi in gene- ral din diferite parti ale lumii, ceea ce va permite 0 viata mai intensi a comistilor permanente ale APIMONDIE! ; ¢ 3. si incurajeze erearea unui Grup de la- cru cooperatist in cadrul Comisiei de eco- nomie a APIMONDIEI ; 4. s& incurajeze publicarea unor luc tehnice pentru perfectionarea tehinicilor a= picole, inclusiv lwerari de popularizare ten- nico-stiintificd, cum este noua editie asupra Insamintarii_artificiale ; 3. sti faciliteze operativnile de reinnoire a materialului editorial_al Tnstitutului _In- ternationai de Apicultura de la Bucuresti si sd sustind activitatea sa de traducere gi edi- tare a documentelor amintite, in cele cinci limbi oficiale ale APIMONDIEL [ea ER NE EN NS EN NS NN ENE NINN NEWS TNE NES EN NE NE NENTS D@CUMENTAR APIE@L HRANIREA CU POLEN{SI INLOCUITORI Una din maximile creseatorilor de albine este e& anul apicol Inc8pe toamna. Famili- ile puternice care intimpin’ iarna cu mitei de calitate si cu belsug de miere si polen, in anul urmator vor fi mai rentabile. Este necesar, ca in mulfe raioane din tara, sé se asigure cel putin de dowd ori pe an p Ten sau inlocuitori, Tata de ce toamna noi asiguram familiile de albine cu polen, ccea ce permite cresterea de albine tinere, pu- ternice, care vor fi capabile sisi indepli- neaseii’ multiplele obliga\ii_primavara, cind familia se dezvoltd. In acelasi mod hranese albine'e si primavara timpuriu (ma asigur daci existi o cantitate suficienti de miere sau nectar), ca s4 stimulez cresterea puietu- lui. In trecut foloseam turte de polen, pe care le mai folosese cind condiliile ‘sint mai proaste. Aeum practic un sistem mai usor fi mai eficent de hranire cu polen. Pentru aceasta am construit un stativ, in care se introduc 8 sau mai multe sertare cu polen. Acest hrinitor se pune pe fundul ‘unui stup gol cu mai multe corpuri. Dea- supra pun dowd corpuri goale si capacul pentru a feri polenul de umezeala si, ploaie. Important este ca dimensiunile urdinisului sd nu permiti intrarea soarecilor. Intre cor- puri si intre corp si-capac se pot pune scin- durele cu o grosime de 6 mm, ca sf se asi- gure intrari suplimentare pentru albine dar am constatat ci aceasta nu este nece- sar. Un sertar cu dimensiunea 45x30X4 cm. asiguré polen pentru cirea 2 familii sit ju matate, sau opt sertare pot satisface necesi- tatea a 20 de familii, Asemenea hrénitoare, trebuie controlate_cel putin, data pe sap- timina si daca este necesar, si fie comple~ tate. Se pot umple ett inlocuitori de polen din comert, cu_polen curat (daca s-a_strins © cantitate’ suficient’) sau cu un amestec de polen si inlocuitor preparat, Reteta cea mai folosita este de 10 parti faina de soia degresati, sau cu confinut de grasime sci mut G—i%o) si cu un continut de proteine ridicat (48—52%), 6 parte drojdie de bere, © parte lapte praf degresat si una sau mai multe piirti polen cernut, Daci na se poate asigura polenul, atunci amestecul se face cu. eclelalte componente, omogenizate bine. Pentru prepararea'turtelor si plasarea lor in stupi este necesar mult timp. In afara de aceasta nu vreau si deranjez propoliza~ rea familiilor in timpul iernij. Acest sistem de hranire rezolvi eficient aceste: probleme Cind in natura nu exista cules de polen $i nectar, albinele iau cu usurinti polenul din sertaré. In acest fel se evita furtisagul in- tre familii, caracteristic pentru aceste peri- cade, Inconvenientul metodei este ci albi nele nu pot folosi componentele cind timpul este nefavorabil si nu permite zborul albi nelor, iar cresterea puietului este ceva mai slaba. In general avantajele acestui gen de. hranire pentru aprovizionarea albinelor cu. substantele necesare cresterii puietului sint cu totul insuficiente. (In: +,Peelarstvo" nr. 2, 1987, dup’ Mayer. Jim — Godgets & Grizmos, 126, 1986 nr. 10, 699—700) 3t USCAREA $I CONSERVAREA POLENULUI Umiditatea, impuritatile, insectele sint dus- manii polenului care il pot impurifica si face impropriu pentru consum si vinzare. Usearea adecvaté si pastrarea corespun- zthoare vor conduce ‘la evitarea pagubelor, Usearea polenului trebuie sd se faced ime, diat dupa recoltare. Pentru aceasta, se fo- losese. In mod normal generatoare ‘de cil. dura industriale, motorinii, lemn pentru pro- ducerea unui curent de aer uscat si. cald (temperatura nu trebuie si depaseascd 40° care s4 elimine excesul de umiditate din polen, Diferitele modele vutilizate in mod curent sint capabile si usuce 150 kg de polen in 3 ove si jumatate, Se trece aer cald printr-un dulap, tn’ go- neral din placd galvanizatA sau zid; poate fi din placi aglomerata sau tablex: ‘anti. umiditate, Se ayazi aici platourile de us. care, stratul de polen fiind sub 2 em gro- sime. Intre platouri exist un spatiu de 10 om si ele sint dispuse astfel meit sd per- mita trecerea aerului intr-un sens dedesubt si In alt sens deasupra, Cu tity informativ, un Zenerator Caracteristicile descrise mai sus are de 20 m? de platouri, etaje de 2X1. Unil apicuttori mai sued tneé polenul Ja soare si, pentru aceasta, ei asazi_polenul be platouri cu fund dia tablex, din bu- cati de silé de 1 cmrgrosime pe care le reus hesc periodic. Acest inod de uscare .prostt pune depozitarea polenului seara si reexpu- Rerea la soare In ziua urmatoare, cel putin © zi dacti exist conditii atmosferice cor Punzitoare si nu apar probleme, Daca se manevreazi prea mult po'enul, se distrug agregatele polinice, creste cantitaten de praf de polen si, astfel, riscurile de. con. faminare i fermentare, ‘Polenul uscat la soare prezinté o contaminare dublé fata de avind nevole adicd un dulap cu 10 VIND remorca 4 roti transportat stupi, pavilion mabili 4 roti. VIND pavition apicol, pentru ME. 3 corpuri ‘sau RA. Telef. 33.78.26 seara, Telef, Tg. Jiu_11188, CUMPAR Ginchiriez) yatra 4 8 locuri. Telef, 49.31.07. ‘Z “VIND remorci apicoli tip 32, stupinag. VIND cel uscat in etuva (Serra si Lopez, 1926), Razele soarelui degradeaza culoarea $i al tereaza po'enul, Ultima fazd de uscare este, tntotdeatinn, 9 reicire a polenulut la temperatura am. biantt (15 minute de «eris ire, fart incdl- zire) pentru a evita reumezirea produsului. Pastrarea polenului uscat faze: curajirea si depozitarea, Presuipune douil Curdjirea, Tntr-o prima faz’, se transva. zeazi polenul (tavi) sau bidoane prin el un curent de aer Ventilator de uz gospodirese. neazi impurititile mai Apicultorii mai grijuli doua curatire, folosind site de tru, separarea’ impuritagilor mai mari, dintr-un recipient in platourl de depozitare, trecind produs de un Aerul antre- usoare decit polenul. procedeazi la o a 3 mm, pen- Depozitarea. Polenul curatat se depoziteazi in general in aceleasi recipiente ca si mic~ rea (metalice de 200 1), care tate de 150 ka produs, au_o Capaci- Se asazi mainte un sae din material plastic gros (0,1 mm), avind aceeasi marime cu bidonul, care Pentru pastrare se pot face Gerra_ si i Gomez, 1986), se Inchide apoi ermetic cu o garnitura din cauciuc. si fumigatii Daca se expediazd Imediat un lot, se poate depozita in din plastic 50 kg polen. bidoane din carton, cl un sac in interior, cu o capacitate de In caz contrar, el se mentine in bidoane metalice de 50 kg pind in mo. mentul distribuirii, Pentru a dispune de cele m: i de depozitare, este necesar : — si se ridicate ; — mediul sa fie uscat ; bune con- evite expunerea Ja temperatari 7 omplasamentul curat, {ra rozatoare, in- Secte sau_al{! daunatori ai polenului (i. Serra 1 Bonvehi, Josefina Gonell Galindo. Ir A. Gomez Pajuelo Revue [tancaise dapicutture, iulie-august 1987, pas. 354-359) LLNOQOHSHSSE SS SSE NESS S8SSS8SS8S SO apicol — 2 roti, usor transfor- (ly fractabil ARO pentru 26 familii, (rd lazi, fara albine, 1001 cu 2 magazine. Telef’ Strehaia $79/70043. (2) i FIND pavilion apicol pentru 72 familii, populat, cabind confortabild, lungime 10 ™. @ autoturism Zim ay rame cladite ME. stelaj pentru stupi verticali deschisd eu 40 lamili-ce Rosiori de Vede, str. Sinatatii nr. 23, jud. Teleofman. (6) ANN SSS Serene nANNENAEAR ANY MANTRAS DANS CE NUMERO wae 1. ROMANU: Les préoccupations de Ilapiculteur pendant Ihiver; ** *: Pro- tection des colonies d’abeilles contre I’empoisonnement df aux pesticides: l'Ordre 23/1987 ;, V. VASILACHE, 1, VASILACHE: Le contrOle des ruches z INGU: Le développment printemps des colonies 1, CIRNU: Le condrier et Taune — deus sourees précoce de pollen; Gh. SOPONAR: Un support de ruches th. D, TUCUDEAN: Modification du plateaux Snelgrove; Al. PA- Y On peut obtenir des recoltes de cire profitab} Vi. HUMENT: Utilisez les rayons aux passages; E. AGRIGOROAIEL; Modéles de séléction et d'ame~ Hioration dans apiculture traditionnelle. Les lecteurs de léntrager peuvent s'abonner par ROMPRESFILATELIA, Départe- ‘ment exportation-importation presse, P.O. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Bucarest, rue Calea Grivifet, no. 64—66. IN THIS ISSUE.......++++.+-+ssccceewe cece ee tet e et eteeeseere: 1, ROMANU: Winter time: what is the beekeeper supposed to do now; Steps taken in order to protect the honey bee colonies against pesticide pvisor the Ordinance Nr. 45/110/947/23/1987; V. VASILACHE, I. VASILACHE: r during winter ; M, LUNGU : p of the honey bee colonies with small population ing: I, CIRNU: The hazel and the alder — two voluable pollen sources, early sp ; Gh, SOPONAR: A_ practical hive saan ts e SUDEAN: A moc ‘Snelgrove board; Al. PATAKI: How to obtai yic E. AGRIGOROMIEL: Selection pat terns and breeding plans used by the traditional beekeeping. Readers from abroad can get subscriptions through the ROMPRESFILATELIA Enterprise, Press Exportation-Iniportation Department, P. O. Bor 12—201, Telex 10376 prsfir, Bucharest, Calea Grivitet St. No. 6¢—66. wax yields; Vl. HUMENI: The pop-hole DIESER NUMMER ......2.-s2swceee cen e cence eee cece eteere I. ROMANU: Winterart n des Imkers; * 5 *: Schutzmafnahmen bei den Bienenvélkern gegen Pestizidvergiftungen, ErlaB Nr. 45/110/947/23/1987 ;_ V. VA~ SILACHE, I. VASILACHE: Bienenvolkerkontrolle im Winter; M. LUN Schnellere Entwicklung schwacher Bienenvélker nach der Uberwinter I. CIRNU: Der Haselnufstrauch und die Erle, friihzeitige Pollenquellen PONAR; Mobile Beutenunterlage;. Gh. D. TUCUDEAN: Verlinderung des Snelgrove-Deckbrettchens ; Al. PATAKT: Rentabilisierung der oduk ‘Vi. HUMENI; Verwendung perfyorierter Wab: E. AGRIGOROAIEI : Selektion’ und Verbesserungsmodelle innerhalb der traditionellen Bienenhaltung. Ausldndische Leser kénnen sich bei folgender Adresse abonnieren: ROMPRESFI- LATELIA, Departamentul export-import presd, P. O. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Bucuresti, Calea Grivitei, nr. 64—66. B 3TOM HOMEPE ...~.-22ee~ een nnn ene ccc cece eetet tent” H POMBIHY: 3aGorw nyenosogon vo apems sumer; ** *: Mepst no samutre nveaunsix ceneii nporus orpanaeiia nectmmmqann, Pacnopmaxenne Ne 45/110/947/23/1987 ; B, BA- CHJIAKE, H. BACHJIAKE: Kontpoas yanes auMoii; M. JIYHTY: Bosee Guctpoe pasmurHe MueMHHUX cemel, ocaabaenHbix nocae suMonKH; H. KbIPHY: Jlecuoi ope oabxa — wennee panne ncrowniKn nbinuet; T. COMOHAP : Ornemuan noncrasna pasmemenma yanen; T. 1h. UYKYASIH : Moandvunponaiie notoaowioh nockn Chea rposa; An, HATAKH: Mosniuenne penraGenswocrs: npowanoncraa nocka; Ba. XYMEHH : 16 nenoissowannn nepdopuponaunux coron; E. ATPHTOPOAREH: Mogean cenexuun M YAYNWeHHA NMEA, NPHMEHAEMUE B TPAAMUMOHKOM NYELOBORCTBC, Haocrpawnoe «urareau soeyr noayeure naw xypnaa o6pawance a POMMPECOHIA- TEJIASI, Aenaprasent skewopr-unnopr neuatu, M1. O. Boxe 12-201, reaenc 10376 npcpup, Byxapect, ya. Kanea Tpuauga 64—66. Stupii sistematici standardizafi se gisese de vinzare la toate magazinele apicole ale filia- lelor judetene si cercurile apicole cu gestiune din cadrul Asociatiei Crescdtorilor de Albine din R. S. Ramania