Sunteți pe pagina 1din 36
Romania apicola Revista lunara de informare tehnica gi stiintifica, schimb de experienfé si oplnii editata de Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania Anul LXV o& Nr. 6 & iunie 1990 CUPRINS 1 jj) N. NICOLAIDE: Ameliorarea albinelor 5 |] S. V. VERNESCU : Informatia geneticd in fami- lia de albine 7 || N. GRECU : Recoltarea si extractia mierii 9 |) S. VERNEA : Albina si mediul inconjurator 10 |i] 1. CIRNU: Sulfina alba anula, valoroasé planta furajerA si meliferd 12 || A. MALATU: Propuneri pentru sporitea patti. ciparii apiculturii la retacerea biocenozei Deltei Dunarit 14 | ©. TARTA : Catedra si stupina 19} ©. VITCU : Cum am invajat apiculturd, 21 || + = + Ne-au vizitat Ia vedactie 24 || * + + Din activitatea APIMONDIEL 26 |] * + + Din scrisorile sosite la redactiei 29 || * + * Prognoza intloririi forii-soarelui 26 |] + + + Documentar apicol Perspectiva meteorologica operta 1: In pastoral la floarea-sourelui (foto : Pavel TANJALA) Coperta IV: arh, Florin STEFUREAC Tiparit 12 11-7.E.A. APIMONDIA COLEGIUL DE REDACTIE Ing. ELISEI TARTA (redactor sef), PETRE MIHAT BACANU, SORIN BODOLBA, biolog PAUL BUCATA, ing. AURBL MALAIU, ing. BU- GEN “MARZA, VICTOR NEAGU, VICTOR NEAGU, ing. TRAIAN VOLCINSCHT REDACTIA SI ADMINISTRATIA COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI GRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA, © Str. Tulius Fucick nr, 17, Bucu= Fegtt, ‘sect. 2 @ Cod 70231 '@ Tel. 1147.50 @ Cont vir. 4500014 B.A.T.A, filiala municipiulut Bucurestt. ASTEPTAM SA NE SCRIETI Zi cantewlard. Ma refuglez in umbra inchipuité a unor perdele groase si incere si fac macheta revistel. Mi-ag dor! un numdr ideal, cu multe intervenjii de ta cititor!, eu intrebdri incitante si raspunsuri pertinente. Rasfoiesc, pontru a celta oard, cele citeva scrisorl anemice primite din teren. Aproape nimic, Abia dacd vor umple rubrica ,,tntrebari st rds punsurl", $tlu, acum, tn plind campanie apleolé, nimeni nu are timp de scris epistole, unit pro= babil chiar ist spun sd vind domnute yedactoril pe teren sd se mat migte sl sd serie dacd vor luerurt intersante". Dar redac- torli, ca st cei patru cvangheltsti sint trel : Luca s Matet. Asa c@ rasfoiesc «in nou, deta cap ta coadd si de la coda ta cap, matertatut pe care-!_am. Nu-l usor sd faci o revista si, mai ales, sd tasd bund! fmt spun insd, autolinigtindn-md, cd precis, azi-mtine, or s@ inceapa sd soseasca din ce in ce mal multe serisori gi vol avea tot mal mult material ta dispozitie. Pind atuncl revista pe care 0 do- rim azi, mat mult ca oricind, serisi ‘de dumneavoasira apt- eultorli pentru dumneavoastra apicwttorli, aratd asa. Bund? Rea? Scrigjt-ne cit mat mult st milne va fi mal bund decit azt. Sorin BODOLEA. AMELIORAREA ALBINELOR ing. Nicolae NICOLAIDE de modificiri, urmare cArora s-au adaptat condifiilor caracteristice de climi si cules din, zonele de origine. Aceste modificdri folositoare veifii albinelor au devenit cu timpul ereditare. Adaptarea organismului albinelor 1a noile condifii de viati si transmiterea insusirilor dobindite Ia descendenfi s-a realizat prin acfiunea selectiei naturale sub influenfa cdreia au fost create gi formele actuale ale albinelor melifere cu insugiri morfologice si biologice caracteristice. In decursul timpurilor s-2 constatat insi ca familiile de albine din diferite forme ale albinelor melifere sub aspectul productivitatii se manifests foarte diferit r in locurile lor de origine. Astfel se intilnese familii de albine care realizeaza an de an produc{ii mari si stabile de 40—50 kg miere, spre deosebire de alte familii de albine care nu corespund sub raportul productiilor realizate cerinfelor, in unele cazuri acestea neputind nici macar a-si agonist rezervele proprii necesare fernirii, Aceasti variabilitate a familiilor de albine in ceea ce priveste productivitatea, a determinat interven{ia omului in dirijarea activitafii albinelor pe linia dezvoltarii si consolidarii caracterelor folositoare. In acest fel, spre deosebire de selecjia natu- rali care acfioneaz in primul rind in folosul organismului albinelor, prin inter- venjia omului s-a reusit si se menfin’ gi si se inmulfeasci acele familii de albine a edror insugiri prezint& un interes economic. | Sub influenfa neintrerupt’ a condifiilor de mediu, albinele au suferit o serie Actiunea prin care se aleg continu, se pistreazA si se inmulfese familiile de albi- ne cu insusiri superioare si se inlaturA de la reproductie familiile necorespunzitoare scopului urmérit, poarti numele de selec- “fie artificial. Metodele de lucru folosite la ameliorarea albinelor se aseam&na in general cu cele ce se wutilizeazi in amelio- rarea plantelor si animalelor, totusi dato- ritd particularit&jilor biologice ale albinelor exist si deosebiri, ‘Actiunea de ameliorare a albinelor este ingreunata datorita poliandriei matcilor (in- Susirea matcilor de a se imperechea cu mai mulfi trintori), specificului impereche- rii_mAtcilor cu trintori (imperecherea se realizeazi in aer liber si nu permite con- trolul imperecherii ca la celelalte anima- le) cit si din cauza greutifii tn aprecierea cu exactitate a productivitatii familiilor de albine (datorita faptului cé in unele cazu- ri familiile se int&rese cu albine provenind de la alte familii). Lucrérile de ametiorare in apiculturé au rolul de a modifica organismul albinelor, de a imbunatiti calitatile ereditare ale matcilor si albinelor provenite din aceste mitei in scopul cresterii continue a pro- ductivitatii familiilor de albine. Pe aceastA.linie, alegerea celor mai bune familii de albine pentru reproductie are o importanté deosebit’ mn lucrarile de ame- liorare iar insusirile materialului biologic folosit cit si condifiile in care se dez- volta influenjeaz& nemijlocit calitatea des- cendentei si productivitatii acesteia. j-——- Intrucit in procesul de evolufie albinele nu au ajuns pind in prezdnt decit in sta- diul de semi-domesticire si ca urmare isi asiguré din natur& singure hrana necesard Viefii familiilor, lucrarile de ameliorare urmérese evidentierea si perfectionarea in continuare a insusirilor valoroase proprii: sistemul nervos, sim{ul de orientare si or- ganele de acumulare a hranei, atit de ne- cesare pentru identificarea si valorificarea surselor de nectar din zonele in care vie~ juiesc, Pentru aprecierea familiilor de al- bine care urmeaz& sa fie folosite tn lucrA- rile de ameliorare, se asigurA elementele corespunzitoare pentru a permite eviden- fierea insugirilor economice, In acest scop familiile de albine se adi- postese in stupi de volum mate, se echi- peazA cu faguri corect clidifi si se asiguri condifii de cules caracteristice zonel in care se executd lucrarile de ameliorare. In se- zonul activ se iau masuri pentru intensifi carea cresterii de puiet si prevenirea fri gurilor roitului inaintea infloririi plantelor melifere cu secretie abundent de nectar, pentru ca familiile de albine si fie puter nice si sé valorifice in condifii corespun- zitoare aceste culesuri Avind in vedere ci in jumatatea de sud a firii, doua treimi din productia de miere marfasint realizate de la doud culesuri principale (salcim si floarea-soarelui) lu- crarile de ameliorare a albinelor din a- ceste zone urmeazi si se identifice gi si se inmulfeasci materialul biologie cores- punziitor pentru valorificare in cele mai une conditii a acestor culesuri. Faji de aceasti situafie pentru cresterea continua a productivitiji, munca de ameliorare a materialului biologic urmeazé si fie orga- nizat in funetie de condifiile de cules din zqna in care se practic stupdritul. ‘Variabilitatea natural a populafiilor de albine autohtone di posibilitatea apicul- torilor amolioratori si aleagi pentru re- producjie familii de albine cu indici po- trivifi tipului de cules din zond ; printr-o activitate continu se realizeazi fixarea insusirilor valoroase iar prin verificarea transmiterii cu fidelitate a acestor in- susiri la descendenfi se creazA linii de albine de inalti — productivitate bine adaptate condifiilor eavacteristice unui anu- mit tip de cules. Cu scopul de a cuncaste aminuntit comportarea familiilor de al- bine in vederea alegeril acestora pentru reproductie se fine o evidenfi stricti a futuror observajiilor si Iuerarilor ce se executd in flecare familie de albine in cursul intregului sezon gi se noteazi fn fisele familillor respective sau in carne- tul de stupini. In acest scop familiile de albine se individualizeazi prin numere de ordine. In alegerea familiilor de albine ce ur- meaz& si fie folosite in lucririle de ame- Kiorare sint urmériji o serie de indici cum sint : Productia de mlere si cearai care con- stituie indicele principal ; prolificitatea sau cantitatea de oud pe care 0 mated o depu- ne fntr-un sezon este un al doilea factor important. Rezistenfa 1a iernare este o insusire de care trebuie de asemenea sa fini seama in munca de ameliorare. Rezistenfa la bali, blindetea albinelor, predispozifia la roire, intensitatea zborului albinelor in condifil atmosferice nefavorabile, felul de depozi- fare a mierii cit si comporfarea albinelor pe faguri in timpul minuirii ramelor, for- meaz& grupa principalilor indici de care trebuie si fini seama fn munca de selec- fie. In lucrarile de selectie sint folosite dou& metode : SELECTIA DE MASA este o metoda si pli de selecfie indicat atft pentru unita- file de stat cit si pentru stupinele gospo- dariilor individuale. La alegerea familiilor de albine pentru reproduetie, in cazul se- lectiei in masi se tine seama atit de insu- sirile matcilor cit si ale trintorilor fard a cunoaste sau urm&ri dacd aceste fnsusiri sint ereditare. Lucririle selecjiei in mas& constau in urmitoarele: alegerea pentru reproductie 2 a celor mai productive familii de albine, asiguratea condifiilor pentru intensificarea fnsusirilor valoroase, cresterea méatcilor si ‘rintorilor in familiile alese pentru _repro- ductie, prevenirea incrucigirii inrudite in- tre mitci si trintori. Pe ani lucrarile se pot grupa astfel: In anul I, lucrarile de selec- fie incep cu identificarea celor mai valo- roase familii de albine in ceea ce priveste productivitatea si pe cit posibil a realizdrii unui numér cit mai mare din indicii men- fionafi mai inante. Aceasté grupi formeaz’ circa 10—15% din numérul total al famil lor de albine din stupina. Grupa de prasila nu ramine in permanent aceeasi. Familii- le de albine din aceast4 grup’ care nu-si evidentiazi la nivel corespunzator insusi- rile economice sau jn cursul sezonului ra- min in urma cu dezvoltarea, se elimina toamna de la reproductie, iar in locul lor se introduc alte familii cu insusiri valo- roase. Aceasti operatiune de alegere si apre- ciere poarta denumirea de bonitare. In anul al Il-lea, grupa familiilor de priisilii se foloseste pentru cresterea mat- cilor si pentru cresterea trintorilor, In pe- rioada imperecterii mateilor la restul fa- miliilor de albine din stupina se iau mAsuri pentru ingrddirea cresterii trintorilor, Dup& objinerea mitcilor tmperecheate, acestea se folosese la schimbarea a 40— 50% din mitcile celorlalte familii din stu- pind si in primul rind la familiile cu o productivitate sctizut’. Tm al_treilea an se aplicd schema de Jueru folosit& gi in cel de al doilea an, i Jocuind si restul de mtci din lotul famili lor de productie din stupina. In Anul urmitor operafiunea se repetd, jar pentru prevenirea efectelor consangvi- nitttil materialul biologic pentru cregterea miteilor se schimbi la 3-5 ani cu alt material valoros provenit de la o alta stu- pind aflati la o distanjé de cel putin 15 km, in care se executi de asemenea lucréi- ri de ameliorare @ albinelor Inlocuirea in decurs de 2—3 ani a mat- cilor din lotul de productie cu matci din cele mai bune familii care s-au impere- cheat cu trintori din familii Ja fel de valo- roase, va avea ca urmare 0 crestere a pro- ductivitafii intregii stupine. In afaré de metoda de selectie in mas&, in obfinerea de material biologic valoros, se foloseste 0 metoda denumita selecfio in- dividuala; Lucriirile se destisoar& de asemenea pe un numéar de ani, iar pentru siguranta im- perecherilor se folosese puncte de. impere- chere controlaté a matcilor, Descrierea detaliati a metodei o prezen- tam in continuare : SELECTIA INDIVIDUALA este 0 metoda avansati de selectie si se practiced in stu- pine specializate in ameliorarea albinelor ‘cu scopul de a crea linii de albine cu in- susiri superioare stabile. La aplicarea selecfiei individuale spre deosebire de selectia in masi se organi- zeazi verificarea calitifii produselor si se urméreste indeaproape modul in care fami- lille de albine folosite la reproductie, transmit insusirile lor valoroase la des- cendenti. Lucririle de ameliorare a albinelor care au la bazi metoda selectici individuale se desfSgoaré dup& urmitorul plan de actiune : identificarea familiflor de albine din zoni eu cele mai valoroase insugiri, formarea grupel de prisili gi verificarea’ insusixilor valoroase ale familiilor de albine din grupi ; stabilirea perechilor de tamilii care urmeazi, si fie folosite pentru reproductic ; cresterea trintorilor gi cresterea mitcilor din familiile alese pentru reproiuefic ; imprecherea mitcilor ; formarea grupelor de familii eu mitei flice in vederea verificarii acestora ; asigurarea condifiilor pentru in- tensificarea insugirilor urmirite la familiile cu mitei fiice supuse verific&rii ; urmérirea insugirilor valoroase la grupele de familii supuse verificirii ; valorificarea perechii initiale de familii parinti si a familiilor de albine care au fost unificate. Repartizarea luerdrilor pe perioade ca- Jendaristice este urmatoarea : Tn anul I din stupinele aflate in zona in care este organizaté munca de selecjie se aleg 15—20 familii de albine cu cei mai valorosi indici morfologici, biologici si eco- nomici si se formeazA grupa familiilor de albine pentru prisilé, Aceste familii care datorita insusirilor lor productive deose- bite manifesti o diferentiere pronuntata faji de celelalte familii ‘din stupinele din eare au fost alese se numese familii recor- diste. Pentru toate familiile de albine din grupa de prasil& se asigura conditii de cu- les caracteristice zonei in care se desta- goard lucrarile de ameliorare a albinelor. In anul II, din grupa de prasilA se aleg 3—4 familii de albine adaptate condifiilor de cules din zona avind totodata indicii cei mai valorosi. Aceste familii se folosese pentru lucririle de crestere a miteilor si frintorilor, Pentru verificare se aleg mai multe familii de albine cu scopul de a ob- fine la incheierea lucririlor de selectie cel pufin 1-2 familii care si-si transmita cu fidelitate insugirile la descendenti. Lueriirile de crestere a trintorilor se por- nese cu 15 zile inaintea —lucrdrilor: de crestere a miitcilor, In acest scop se alege 0 familie cu insusiri valoroase in care se introduc 1—2 faguri cu celule de trintor in care matca depune oud. In aceasta pe- rioadd pentru a evita trecerea trintorilor de la o familie la alta, la _urdinisul tami- liei_crescéitoare de trintori se aplicé o gratie desprjitoare prin care trintorii nu pot p&trunde. Pentru efectuarea zborului de curatire a trintorilor se amenajeazi un izolator de’ tifon sau placi de sirma’ in care acestia pot zbura in anumite perioade ale zilei, Cu scopul de a evita pitrunderea trintorilor de la alte familii in familia crescitoare de trintori, cresterea acestora se poate organiza intr-un punct izolat pind la care trintorii de alti provenienta nu pot ajunge. In celelalte 2—3 familii alese pentru re- producfie se crese din fiecare cite 45— 65 mitci file dupi procedeele cunoscute, Pentru transmiterea la descendenti a in- susirilor valoroase, familiile producdtoare de larve se folosese si ca familii crescd- toare, Mitcile eclozionate se marcheazd dupa’ provenienji cu culori__diferite apoi se transport intr-un punct de im- perechere controlati bine izolat ‘de alte stupine unde acestea se imperecheaz’ cu trintorii provenifi de la familia tati cu scopul de a urmaci fn ce masuré perechile inifiale de familii parinfi transmit la des- cendenti insusirile lor valoroase ; se for- meaz&i grupe de verificare cu cite 30— 50 familii de mtci filce. In anul al II-lea se urméreste indea- proape comportarea familiilor de albine din grupele supuse verificirli, comparativ cu familiile din grupa martor, Familia de albine folosit’ la reproducfie ale carei miitei fiice au objinut cele mai bune re~ zultate, se utlizeazi pentru inmulfire si continuarea selectiei. Grupa de familii de albine care se evi- Gentiazd prin productivitate deosebit& st prin insusirea de a transmite la descen- denfi intocmai insugirile ereditare se nu- meste linie, Ca rezultat al muncii de selecie riguros urmériti si temeinie aprofundata, in cadrul populatiilor de albine din acéeasi rasi apar mai multe linfi care se evidenfiazi prin insugiri cu totul deosebite ce se transmit constant la descendenti. In lucrarile de ameliorare a albinelor incrucisarea intre linii asiguri concentrarea si consolidarea unor fnsugiri economice care au apirut ca urmare a lucririlor de selectie. Prin incructsarea intre miatcile fiice ale unei linii cu trintori din alta linie se obfin descendenfi cu insusiri valoroase su- perioare celor doui linii inifiale. ‘Una din metodele de ameliorare folosité cu scopul de a consolida insusirile dobin- dite la un numir restrins de indivizi sau numai la unul singur este consangvinita- tea sau imprerecherea inryditi Imperecherea consangvina fntre reprodu- cAtori (trintori si m&tci) provenifi din fa- milii cu insusiri de mare valoare duce la obfinerea de rezultate superioare atunci cind este. insofit’ de o susfinuti munci de selectie, Dar consangvinitatea strinsd si de lung& durati are efecte diunatoare. Pentru evitarea acestora se recomanda ob- _finerea de lini consangvine de inalta pro- ductivitate si imperecherea in continuare a reproducatorilor masculi si femeli pro- venifi din aceste lini. i Prin INCRUCI§ARE ca metoda de amelio- rare se, infelege imperecherea unui mascul cu o femelé din rase sau speci diferite. Produ§ii objinufi din imprerecherea repro- duc&torilor a dou& rase sau speci se nu- mesc hibrizi. Pini in prezent nu se cunosc produsi rezultafi din inerucisarea albinelor, cu o alt& specie, In cresterea albinelor, incrucigarea intre diferite rase de albine se practic’ cu scopul de a objine produsi cu insusiri valoroase, de a imbunita{i o rasi cu alta, sau pentru a crea rase noi ‘Dupa scopul uxmérit in apiculturd se deo- sebese mai multe feluri de inerucigari. Incrucigarea de absorbfie urmireste ab- sorbirea unei rase de albine locale pentru productie cu o ras& de albine cu insusiri valoroase, Incrucigarea de infuzie se foloseste cu scopul de a imbundtafi la albinele locale un numir restrins de insusiri. Incrucigarea industrial are ca scop obfi- nerea din fmperecherea albinelor locale cu albine din alt& ras, de produsi din prima generafie care si se, caracterizeze printr-o mare vitalitate si productivitate. Incrucisarea pentru crearea de rase noi. Metoda se practic’ in institufii specializate, necesitind un volum mare de luer&ri com- plexe, Populafia inchisi este o popuatie de cres- tere care este feriti de introducerea non- controlaté de material genetic. Astfel de populafii pot fi mentinute prin izolare geo- graficd completé sau prin insamin{ari ar- fificlale. Durata maxima a unei astfel de populafii spre a nu apirea efectul de con- sangvinitate este de maximum 20 de gene- ratifs Difuzarea continu& intr-o anumité zona a materialului biologic recordist (mascul si femel) obfinut din cadrul populatiei inchise, asigura presiunea de selectie, adici amelio- reaz& continuu pe linia dorita materlalul biologic din zona respectiva. + Amintiri din campania electorala. 4 Un spectalist face unele precizéri despre un subiect mai pufin cunoscut : INFORMATIA GENETICA IN FAMILIA DE ALBINE biolog Sorin V, VERNESCU Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura Din punct de vedere biologic, familia de albine este o populatie cu un anumit grad de consangvinizare. Prin num&rul mare de indivizi ce o alc&tuiesc in sezon (0 mated, citeva sute de trintori si mii sau zeci de mii de albine lucratorae de diferite virste), colonia depaseste accepfiunea uzu- ali a termenului de familie“. Raporturile ie sint de asemenea aparte, urmare sociale, lucr&toarele fiind semi-su- rori si prezentind intr-un anumit_ stadiu un comportament de fngrijire a noilor ge- nerafii. care eclozioneazi (albine doicl), grij care la majoritatea speciilor animale evoluate revine in principal mamei, sau uneori ambilor pirinti, Totodaté, populatia dati de familia de albine ca unitate so sistem biologic, reprezinti un subsistem al totalitafii albinelor din zona respectiva, intre care are loc 0 circulatie o informatiel genetice pe baza unui fond de gene comun (genofond), Aceast circulatie se realizeazi prin aceea c4 trintorii se imperecheazi in mod natural cu mitei din alte familii, pr ducindu-se astfel mult necesara variabili- tate a informatiel genetice, atit de utilé supraviejuirii oriedrei specii, deci gi al- binelor. Se tie ci prin provenien{a lor unipa- rental trintorii posed’ in exclusivitate in- formatia genetic maternd, ea rezultind (fapt_de exceptie in lumea animal, desi destul de frecvent la insecte), numai din ovul (oul nefecundat), faré ca acesta si se contopeaseti cu nucleul unui gamet mascul (permatozoidj, Aceasta are drept conse- cinfé injumatitirea cromozomilor pe care irintorii fi poseda, reducindu-i 1a cel numai 16 confinuti in ovul. Cromozomii reprezintA depozitarii infor- matiel genetice rispunzitoare de inducerea aparifiei tuturor caracterelor morfo-fizio- logice, a clror unitate este gena, Ge- mele incorporate fn cromozomi se mos- tenesc de la parinti si se transmit la urmasi aceast4 informatie in flux continua unidi- recfional find cea care ,,tréieste vesnic, reasortindu-se in diferite combinatii posi- bile si imbogifindu-se neincetat de-a lun- ul generatiilor, fenomen ce se traduce in evolufia speciilor care are un suport genetic. Asistiém fn cazul trintorilor la o inver- sare a sexului gametie si multiplicarea in- formatiei genetice prin numirul mare de spermatozoizi_rezultafi, Intr-adevir trin- torii au numai bunic, nu si tat, provenind din diferentierea solitara a gametului fe- mel (ovulul)- dar producind la maturitate — gamefi masculi — spermatozoizii, iden- tici ca informajie. Provenienja uniparen- talé a trintorilor este o interesanta ,expe- nienfa“ a naturii cu multiple consecinfe ce reprezinta tot atitea particularitii{i genetice ale albineluor ce decurg din acest feno- men, in med direct sau indirect. Putem enumera aceste particularitati astfel a) demonstrarea posibilitétii ca un of- ganism cu un singur set de cromozomi (de la mama) si fie viabil ; b )puritatea geneticd absoluté a trinto- rilor, in absenfa dublei reprezentari a ge- nelor si prin aceasta a fenomenelor de do- minanta gi recesivitate ; c) in strinsi legtur’ cu aceasta mani- festarea in fenotipul trintorilor a tuturor mutafiilor somatice sau gametice, chiar a- tunci cind acestea _ sint condifionate de gene recesive, a c&tor exprimare este mas- cata de prezenja alelelor dominante la or- ganismele diploide. Aceasta face ca trinto- rli si fie deosebit de utili studiilor de ge- netic’, ei exprimind vizibil intreaga lor in- formafie mostenita, unic reprezentaté ; d) totodata are loc o sdracire a infor- matiei genetice pe care trintorii o transmit in descendent, deoarece partenogeneza lor conduce la hemizigofie( adicé el provin in fapt numai dintr-o jumatate a celulei ow = zigot) ceea ce este sinonim cu haploidia (adicé prezenta genelor —fntr-osingurd dozi) si are drept consecinti caracterul total homogametic al purtitorului (respec- tiv trintorii produc gameti identici nu numai pentru informatia legati de sexe, ci pentru toate caracterele corpului) ; €) mecanismele citogenetice care asigura aceasta impun o spermatogenezi_atipica fn care se porneste de la spermatogonii ha- ploide (si nu diploide cum ar fi normal) si se ajunge la spermatozoizij (tot) haploizi prin migrarea unipolaré in cursul meiozei a singurului set de 16 cromozomi existent ; 5 fy flind vorba de o copieré fidel a in- formafiei preexistente si de o absen{a totald a recombinarii genetice atit de nece- sard viabilitafii descendentei gi ocolirii pericolului de degenerescen{i, natura a creat o compensatie si anume poliandria, pin care matea imperechindu-se cu mai mulfi trintori, depoziteazi in spermateca ei materialul genetic de la mai multi tati, deci diferit ca informatie genetici. Faptul cA matca poatti dupé imperechere gametii ambelor sexe (cei_proprii furnizafi prin ovarogenezA si spermatozoizii fnchisi tn spermateci precum intr-un conteiner, pro- veniti in urma acuplarii), la facut pe cer- celitorul german Gitze si o numeasci un jhermafrodit aparent". De asemenea, trin- fori care nu au recombinare genetics, lip- sindu-le fn cursul gametogenezei atit dis- juncjia independent& a cromozomilor cit si crossing-overul ce conducea la-o reasortare cromozomiala si respectiv geneticd in be- neficiul diversitafii, au fost numifi ,alele zburdtoare". Este Jocul s& aducem in discutie intere- santul mecanism de determinism genetic al sexelor care, si_el, comporta la albine tra- sdturi aparte, S-a presupus, cum era de altfel firesc cf ceea ce face ca si aparé masculil pe de o parte si femelele mitci si lucrdtoare) pe de alta parte, ar fi doza dubli a genelor pe care femelele (rezultate din ou& fecundate) o au faji de mascull, Intre femele, stiinfa a stabilit cd diferen- {ele morfologice si funcfionale care se in- staleazé, nu se datoreazi unei informafii genetice deosebite, ci numai hranei dife- renfiale (numai cu léptigor de mated) ce se administreazé larvelor din botci, fati de larvele de lucratoare. Cercetitorul polonez J. Woyke, a pre- zentat lumii stiintifice trintori diploizi (pro- venifi din celule de lucr8toare si deci din ous “nefecundate), infirmind astfel teoria conform clreia dozajul de gene (find vor- ba de un numir dublu de cromozomi — 32 fata de 16) ar departaja femelele de masculii albinelor. S-a stabilit ci determi- nismul genetic al sexelor Ia aceste insecte sociale nu este cromozomial ci genic si nu existd deci ,cromozomi ai sexului* ci nu- mai gene autozonale care cind sint dife- rite conduc la aparitia femelelor, Cind in- formafia geneticd legati de sex este uni- form’ — rezultA masculi. Aceasta unifor- mitate este realizatA cel mai frecvent pri partenogenezi: nefiind decit o singura gend a sexului (din seria de circa 20 posi- bile prezente in populatie), sigur ci infor- mafia este unitara condifionind inducerea sexului mascul, In cazul_a nei consngvi- nizari strinse insa, adicé atunci eind are loc o inrudire mai'mare intre genitori, se intimpla sd se intilneascd si la organismele diploide (potential femele) dowd gene iden- tice legate de sex (A—A ; B—B ; C—C etc.) una de la ‘mama, cealaltd de la tatd cere prin aldturarea Jor si dea tot un trin- for, dar diploid. Trintorii diploizi sint de- pislaji de luerdtoare din stadiul larvar si ucisi, In eelulele in care ei s-au aflat ri~ mine locul gol si prin aceasta puietul nu mal esie compact, ci pestrif" aritind pro- centual gradul ‘de consangvinizare (in functie de cite celule dintr-o suta sint la- cunare), Un rol deosebit din punct de vedere ge- netic in familia de albine il are matea. Api- cultorii spun adesea ch o ,matcA bund © familie buna". Desi existi si exceptii de la regula putem arala motivele pentru care din punct de vedere genetic matea este individul cel mai important : a) datorité mari sale Tongevititi (circa 4 ani) din care Ins& optim este sa 0 ex- ploatim numai 2 ani ; b) datorit& unicitifii sale — este singura femela fertilA din toata colonia ; c) este. mama intregii familii cu care co- exist (exceptind situatiile cind s-a schim- bat matca) si transmite prin fiecare ou depus insusirile pe care le poseda ; @) este singurul pArinte al tuturor trin- torilor — d) chiar si lucriitoarelor si miteilor fiice le transmite mai, mult de jumitate din in- formafia genetic%, deoarece pe ling’ genele cromozomiale in dozi egali cu cele de la Wwintorii tofi, miteile oferd descendentei plasmagenele continute in citoplasma oulul depus de ea, Acestea sint gene extranu- cleare care conditioneaz4 adaptabilitatea la mediu si rezistenta la boli $i care se trans- mit numai in linie materna (stiut find ca din spermatozoid participa la fecundare numai nicleul), condifionind astfel eredita- tea ,,de tip matern*. ‘Asa se explicd de ce daca incrucisim de pild’ matci din rasa carpatica cu trintori din rasa caucazica, nu obfinem produsi identici in privinja insusirilor ca in situa- fia cind. sexul genitorilor apartinind celor doud rase este interesant (? caucazica x § carpatica). Se poate considera deci cA respectul api- culforilor pentru mated este justificat nu numai sentimental dar gi stiinjific, adau- gind totusi Ia aceasta c& pentru asigurarea unei deseenden{e optime gi trintorii tre- buie si aibe un bagaj genetic valoros. In ajutorul apicultorului tncepdtor RECOLTAREA $I EXTRACTIA MIERII ing. Nicolae GRECU Recoltatea si extracfia mierii, constituie momentul in ‘care apicultorul este raspli- tit pentru eforturile depuse in cursul’ anu- lui pentru intrefinerea si exploatarea fa- miliilor de albine, Fagurii cu miere se recolteazi din stup in momentul in care mierea este suficient de matunati luindu-se drept criteriu pr: tic prezenja coroanei de miere cdpicita in treimea superioara a ramei. Extractia mierii se efectueazd inainte de incetarea total a culesului. In timpul cu- lesurilor abundente si de lungi durata este indicat a se efectua extractii repetate pe parcursul perioadei de cules, Pentru a se evita furtisagul extractia mierii se va efectua’in cabana apicolaa stupinei sau in alte spafii inchise, far acces pentru albine si de preferinjé noap- tea, In perioadele lipsite de cules, ramele trebuie ridicate din stup spre searé iar extractia se va face in mod obligatoriu in cursul noptii, Stupii vor fi finufi des- _chigi un timp cit mai scurt posibil si se vor .evita toate cauzele care pot provoca furtigagul la albine, Indepartarea albinelor de pe faguri se va face fie prin scutura- re fie cu ajutorul unor substanfe cu pro- prietéfi insectifuge (acid fenic, benzalde- hida ete,). Este recomandabil ca inainte de ince- perea extractiei, fagurii si fi grupati dup euleare pentru a obfine diferite sorturi de miere gi dupa acest criteiu. Fa- gurii sau corpurile cu faguri cu miere Se transport fntr-o camera cu o tempe- raturé in jurul a 35°C spre a se usura extractia. Se trece apoi la descapacirea fagurilor, urmati de extractia_ propriu- zisi a mierii, Pentru extractie fagurii trebuie in prealabil descdpaciti. Pentru descapacirea fagurilor se foloseste cutitul de descipacit iar pentru suprafetele ne- uniform cpacite, furculita de descdpicit, Inainte de folosire atit cufitul cit si fur- culita de descdpacit se incdlzesc in apa fierbinte. Pentru descipicire, fagurele se fine in pozitie verticala sprijinit pe una din spe- ilezele laterale ale ramel, pe tava de des- cApicit. In timpul descdpacitului cufitul se fine in pozitie orizontalA cu fata infe- rioaré a lamei in unghi de circa 35°, fala de suprafaja fagurelui, in afaré, in aga fel ca suprafata muchiei tesite a cufitului si fie paralelé cu suprafata fagurelui. Desc&picitea se realizeazi prin miseari scurte si rapide ale cutitului la nivelul suprafejel spetezei superioare si sipcii_ infe- rioare a ramei, In general, descipacirea se face de sus fri jos. “ dm cazul unor stupine mari, de tip indus- trial unde numarul fagurilor ce trebuie descipiciji este mare iar intervalul de timp scurt, se folosese descipAcitoare me- canice. ; Acestea sint realizate de asemenea in mai multe tipuri si variante din care amintim descipacitorul cu cutit vibrator inc&lzit electrie sau cu abur sau descé- pacitoarele cu lame sau ace rotative. Fagurii descSpAciti se introduc in ex- tractor care efectueaz extractia mierii cu ajutorul forfei centrifuge. In prezent se construiese 0 serie intreagi de modele de extractoare, in mare acestea clasifi- cindu-se dupa povifia ramei fati de axul centrifugei tn extractoare radiale unde rama se ajazi cu speteaza inferioari spre cen- trul centrifugei si tangentiale atunci cind fafa fagurelui este asezata perpendicular pe raza dispozitivului. In ceea ce priveste centrifugele tangentiale extractia mierii are loc mai intfi pe o parte a fagurelui, apoi dup intoarcerea acestuia si pe partea, opusi, In centrifugele tangentiale __sensibile, aceasti operatiune se face mecanic, auto- mat la toate ramele din interiorul extrac- torului. La centrifugele radiale extractia mierii are loc ‘simultan pe ambele parti ale fagurelui. M&rimea si deci randamen- tul extractoarelor este de asemenea foarte diferita, de la 3 rame la 56 rame si mai mult, La centrifugele radiale de capaci- tate mare 12, 16, 28, 36 sau 56 rame, ac- fionarea se face cu ajutorul unor electro- motoare, fiind prevazute cu frine puternice cu ferodou ce incetineste sau opreste dupa dorimtA misearea rotorulul. Turatia extnac- torului se mireste treptat pina se per- cepe fosnetul caracteristic rezultat din! projectarea mierii pe peretii extractoru- lui, iar dup& ce se apreciazA cA s-a extras circa jumitate din mierea de pe o parte a fagurelui, Faguriise intorc pe partea cea- lalta pentru a se continua extragerea in tota- litate a mierii de pe acea parte a fagure- lui, Operatia se repeté pentru a se evita ruperea fagurelui én timpul extractiei. In cazul folosirii unor extractoare radiale, 7 nu se mai impune intoarcerea _fagurilor, deoarece la acest tip de extractoare ex- tragerea mierii se face simultan pe ambele fefe ale fagurelui. Inainte si dupa extractia mierii, intres ufilajul apicol (centrifugi, tavi, cujite de descipicit, vasele folosite etc.) se spalé bine cu apa fierbinte si solutie de soda 5% dup care se limpezesc bine in api curati si se usuci prin expunere la soare, Actiunea de extracie a mierii cuprinde si preconditionarea acesteiea in care scop in timpul. extractiel, se va asigura stre- curarea cu ajutorul ‘sitelor duble de stre- curare, iar dup& limpezire in vasele de stocare se vor indeparta impuritafile de Ja suprafafa mierii cu ajutorul unei Linguri: Fagurli din care s-a extras mierea se introdue fn familille de albine de Ia care provin spre a fi lingi gi curdfati de acestea. 7 F In functie de culesurile urmatoare tre- buie si se asigure rezerva de mieré nece- sari familiilor de albine pentru iernare tinind seama ca‘ pentru 1 kg de albine introduse la iernat este necesara.o can- titate de circa 10 kg rezerve de hrand. In ceea ce priveste extractia — mierii aceasta se poate executa pe vatra fiecarei stupine sau centralizat in localuri special amenajate si dotate in acest scop. Dup& originea nectarului sau sucului din care provine intilnim miere floral sau extraflorala.’ Cea floralA poate sA fie monoflora cind provine de la o singurd specie de plante melifere (salcim, tei, zme- ur, floarea-soarelui ete) sau poliflord ca cea de fineati. La rindul ei mierea ex- trafloralé poate fi de origine animalé sau vegetala purtind uzual denumirea plantei de la care provine (brad, pin, stejar etc). Dup& modul de producere poate fi miere extras’ sau miere in faguri iar ca mod de prezentare poate fi miere fluid sau cristalizata. . Preluarea gi livrarea mierii de albine se face conform condifiilor tehnice de cali- tate prevazute in STAS nr. 784/1/2/3/1976 »Miere de albine“. Lucrarile de crestere a métcllor sint tn plind desftsurare. Aspect de ta controlul nucleelor de tmperechere dintr-o unitate specializatd a 1.C,P.A. (Foto : B.T.) ALBINA $I MEDIUL INCONJURATOR biolog S. VERNEA Dintre toate spectile de animale cu inte- res economic, albina (Apis mellifica L.), in- sect sociala cu inaltd specializare este spe- cia care si-a pdstrat cele mai strinse leg turi cu mediul inconjurdtor, ea putind ori- cind: sé treacd din addposturile artifici (stupit) in care omul gizduieste, in cavit naturale (scorburi, gduri tn stinci), unde igi continua existenfa coloniald, perfect adap- tata. Aceasta presupune cd albinele nu tréiese intr-un microclimat menajat, care intotdea- una produce asupra organismului modificd- ri anatomo-fiziologice radicale observabile la celelalte specti (bovine, ovine, suine etc.), ci continud sé prezinte interrelafii strinse cu mediul biotic si abiotic, adaptindu-se si selecfionindu-se in functie de acesta, creind la rindu-i in cadrui florei si faunei cu care intra in contact natural, adaptari in functie de activitatea ei biologic’. Actiunea umand se rezuma la anumite tehnologii de crestere si valorificare a produselor apicole, de combatere a bolilor $i pdstrare a starii de sdnitate, de perfectionare a utilajelor gi de ameliorare, fara ca acest ultim deziderat sd aibd ca scop final, o albind in contra na- turii ci, dimpotrivd, urmérindu-se obfinerea unei albine care sé valorifice im cel mai inalt grad sursele de polen gi nectar in con- difiile de clima ale zonei respective. Se -apreciazé cé principalul serviciu adus de albine umanitdfii este polenizarea, pro- ductia de miere si ceard fiind de mai micé importantd. Astfel, s-a stabilit cd 75% din totalul plantelor cu flori sint polenizate cu ajutorul insectelor, dintre care cele mai im- portante sint albinele melifere. Este insd ‘mult mai greu de estimat economic valoa- rea polenizarii efectuaté de albine decit pro- ducfia lor de miere, ceard, polen, etc. Si dact la plantele cultivate evaluarea este dificild, la cele sdlbatice ea este cu to- tul imposibild. Se estimeazd cd in privinta plantelor eultivate, venitul national objinut prin polentzare cu albine este de 10—15 ori superior valorii mierli st certi produse in acelasi interval, Dar prezenja albinelor in natura nu se rezumd la polenizarea plantelor utile si la productia apicolé. Precum toate celelalte speci ea se integreazd intr-un lan trofic bine definit contribuind direct sau indirect la supravietuirea altor organisme. Astfel, numeroase pasdri au drept hrand fructele unor plante silbatice obfinute in urma po- lenizdrii acestora de citre albine, De ase- menea, wleiul confinut tn unele fructe de tip achend ale florei spontane este intre- buinfat de furnicl in nutritia lor. Cum din punct de vedere ecologic nu se admite existenfa unor specii ddunatoare, fiecare specie avind rolul ei bine determi- ‘nat in naturd, exact sub forma si-ponderea numericd pe care o are si albina trebuie in- tegraté in ecologia plantei impreund cu or- . ganismele care se hrdnesc pe seama ei. Se citeazd mamifere, pdsdri, reptile sau batra- cient precum si\unele insecte prdddtoare care consumdé albine, dar trebuie sé se in- feleagdé foarte bine cd distrugerea acestora ar aduce naturii si implicit omului o mult ‘mai mare pagubdé in timp, decit pierderea citorva albine care asigura hrana acestor specii. Trdind in naturd, albinele trebuie sé dea luptei pentru existenfa tributul nume- ric de indivizi sacrificafi in scopul supravie- juirii_altor specii. Dar si acest sacrificiu fie cd priveste cieva albine, sau colonii in- tregi, contribuie chiar la autoperfectionarea insdsi a albinelor. Cad victima intotdeauna minus variantele, cele care nu se pot apara corespunzdtor de speciile concurente, pra- datoare sau de intemperti, In felul acesta se mentin in populafie exclusiv fenotipuri le mai rezistente. Oricum aceste fenotipuri sint condifionate de un genotip corespun- zitor, rezultd c@ ajung sd se perpetueze nu- mai acele organisme care transmit gene va- loroase la descendengi, Fiecare generatie isi aduce astfel contribufia la perfectionarea spaciei. Pe plan mondial, administrarea pesti delor si consecintele nefaste pe care aceasté acfiune le are asupra viefii albinelor prin intoxicafiile masive pe care le produce, con- stituie 0 problema deosebit de gravid. Prin prisma celor ardtate ingrijorarea trebuie si sporeascd, Iuindu-se in calcul rolul incontes- tabil pe care albinele il au fatd de flora si fauna sdlbaticd care necesitd la rindul tor protectie, in conformitate cu conceptia eco- logistd. Crescind si aparind albinele, omul nu tre- buie sé urmdreascd. numai o sporire a pro- ductiei masurabilé. imediat, ci gi 0 protec« fie pe vazt stiintificd a naturii céreia ii apartine si in condifiile cdreia a evoluat, adied o autoprotecie in fata cresterii ingri- jordtoare a factorilor de poluare. O concep- fie ecologicdé moderna evoluatd si adecvata, reprezinté singura solutie de abordare a problematici’ mediului ambiant, mediu for- ‘mat in milioane de ani, dar care poate fi dezechilibrat numai in cifiva ani prin ac- tiuni iresponsabile la nivel planetar. ALBUM DE PLANTE MELIFERE SULFINA ALBA ANUALA, VALOROASA PLANTA FURAJERA SI MELIFERA Dr. ing. lon CLRNU Sulfina albA anual este o planti fura- ferd rezistenté 1a secet& si putin preten- fioas’ faté de condifiile de sol, dind pro- ductii bune chiar gi pe soluri mai sirace, spalate sau sardturate. In acelasi timp, sulfina acumuleazé in sol prin intermediul bacteriilor fixate pe r&d&cini insemnate cantitati de azot cea ce contribuie la im- bundtStirea calitifii solului, Totusi dacé so- lul este prea s&rac se recomandé aplicarea Fig, 1 — 1 Sulfina galbend. 1a — floare; 1b fruct ; 1-2 -— sulfind alot; 20 — floare ; 2b — fruct ; 10 de’ ingrisAminte organice sau chimice, ceea ce are ca efect sporirea productiei de masa verde si favorizarea sectefiel de nectar. Nu se recomanda ins cultivarea sulfinel pe solurile grele reci si cu umiditate stag- nanté. Valoarea apicolé. Sulfina albi anuala este o varietate provenita din specia Meli- lotus albus. Aceasti varietate prezinti un deosebit interes pentru apicultori, in spe- cial pentru regiunea de step’. Seminati in cursul priméverii, sulfina infloreste in cursul lunilor iunie-iulie. Flo- rile albe dispuse fn inflorescente alungite, plicut mirositoare, sint foarte atractive pentru albine, ceea ce face ca acestea si fie intens vizitate de albine in tot cursul zilel. Productia de nectar este de 0,03—0,07 mg/floare cu o concentrajie de zahar de 35-45%. Pe baza evaluirilor efectuate: s-a stabilit ci un hectar de sulfin’ produce intre 200 si 500 kg miere, in raport cu condifiile pe- do climatice, Mierea de sulfina este aproape incolor’, cu 0 arom find si de cea mai buna calitate. Valoarea meliferé a sulfinei este cu atit_mai mult apreciati de apicultori .cu cit aceasté planté se preteazi si la fn- simin{irile in miriste pentru asigurarea unui cules tirziu de toamni, Mai ales in regiunea de cimpie unde flora melifera spontana devine foarte rari spre toamna, sulfina anual poate asigura cu succes 0 sursi de neetar si polen. Menfionim c& pe ling’ valoarea melifera deosebiti, sulfina prezinté si importanta furajeré mare contribuind fn special la sporirea con{inutului in proteine a fura- jelor, Este: ins’ mai putin rispindita fn cultura datorité continutului séu in cu- marin’ (substanji amard) care face sA fie consumata in stare proaspata cu mai pufind plicere de citre animale. Seminatii in eta~ pe in cadrul asolamentului furajer, sulfina infloreste treptat din iunie pind in octom- brie cind se recolteazé pentru siloz, Prin fnsilozare si mal ales in amestec cu po- rumbul ,sulfina este bine consumati de animale si eficienta. © varietate mai putin raspindité in cultura este sulfina bienali (Melilotus of- ficinalis) care in primul an se foloseste numai pentru furaj verde, fin sau siloz. Florile sint galbene, plicut mirositoare si dispuse In inflorescenfe alungite, foarte atractive pentru albine. In al doilea an se poate recolta fie pen- tru nutref ‘verde sau se las pentru simin- {a cind furnizeazi si culesuri insemnate si de lung’ durata (peste 30 zile). Productia de miere. variazi in taport cu conditiile pedoclimatice intre 130 +si 300 kg/hectar. Pe ling formele si varietitile amintite, aflate in cultura, sulfina prezint& si va- rietiji $pontane, Acestea se _intilnese freevent prin livezi, pe marginea _viilor a drumurilor, prin finefe si pasuni natu- rale. 4 Varietifile cu flori galbene apartin spe- cici Molilotus officinalis (fig, 1,1), iar cele cu florialbe fac parte din specia Melilo- tus (fig. 1,2), cu un parfum canacteristic ge- nului Melilotus, Inflorese din luna iunie pind in septembrie, ambele specii find in- tens cercetate de albine in toaté perioada infloritului pentru potentialul nectarifer ri- dicat . Din cercetirile efectuatt de noi s-a stabilit c& productia de nectar la cele doud specii oscileaz intre 0,01 si 0,07 mg/floare, iar cantitatea de miere a fost evaluata la 130—300 Icg/hectar. Alituri de cele 2 speci de sulfing, men- fionate mai sus, creste spontan prin locuri nisipoase, cultivate si necultivate si sulfina albastri sau molotru (Melilotus coerulens) care este de aseménea o excelent planta melifer’, Infloreste tn lunile iunie-iulie. Florile sint albastre azurii, Productia de miere a fost evaluaté la 100—200 kg/ha. Fara cuvinte... OPINII PROPUNERI PENTRU SPORIREA PARTICIPARI APICULTURII , LA REFACEREA BIOCENOZEI DELTEI DUNARII ing. Aurel MALATU director al Institutului de Cercetare si Productie pentru Apicultura ee Preocuparea pentru pastrarea nealteraté a Deltei Dundrii este un obiectiv care polarizeaza astdzi eforturile biologilor, ecologistilor, agronomilor, sitvicultorilor, pis- cicultorilor si altor specialisti interesafi. Desigur tntre accstia apicultorii reprezinta un grup Duternic interesat ca acest pamint generos daruit de Dumnezeu cu resurse melifere bogate (vezi articolul publicat tn nr. 5/1989 la pag. 7 a revistel noastre) st poata fi valorificat la parametri cit mai inalfi. Categorie pentru aceasta trebuie depuse eforturi pentru ea regimul natural al acestui ecosistem sd fie ocrotit, Ceea ce nu s-a intimplat in trecut cind dictatura a intervenit incompetent, brutal si arogant cu intentia de a schimba destinatia tere- nurilor care erau menite agriculturit :printr-o serte de luertirt ce distrugeau echiti- bral ecologic si aga destul de fragil. lata ca de eurind, Ministerul Apelor, Padurilor $i Mediului Inconjurdtor printr-un organism specializat — care se ocupi de calita~ fea mediilui — a cerut tuturor celor interesafi propunctt de actiuni menite st re- dea Deliei Dundrii menirea ei naturalé prin refacerea acestiti ecosistem si totodata integrarea lut in cireuitul economic prin masuri rationale care si nu afecteze flora si fauna. spontand precum gi regimul hidrologic natural, Intre cei interesati $i care au inaintat propuneri se afld si Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura — prin persoana d-lut director ing. Aurel Mdlaiu — fun autentic iubitor al dettei — a carui concretd si suiceinta contribufie o publicdm in continuare. I. Delta Duniirii, ecosistem cu resurse melifere unice in Europa Condifiile specifice de apa si sol care au existat in Delta Dunarii, respectiv un nu- mar insemnat de lacuri, de regula cu a~ dineime mic& (0,2—2 m) legate cu brajele Dunarii si intre ele, printr-o ramificatie de canale naturale, zonele de plaur, pre- cum si imensele suprafeje de uscat inun~ dabil, au creat 0 flor care se caracteriza prinit-o mare bogafie de speci 3 In toate fitocenozele ce aledtuiau éco- sistemul Deltei Dun4rii, compozitia floris- tied a vegetatiei spontane era dominata de specii melifere cu potential ridicat necta- rifer si polenifer. Incepind din luna apri. lie, pind in iuna octombrie o serie despe- cil, dintre care prin ponderea economica- apicola, se remarci siileiile (Salix’ alba, ci- nerea ete), rapifa de balté (Nasturjium amphibia), ‘butojasul (Qenanthe aquatica), {epuhul (tachis palustris), lemnia (Lithrum salicaria) gi in special iama (Mentha aqua- tica) asigurau productii de peste 50—60 kg miere pe familia de albine, miere unicd sortimental si calitativ in Europa. 12 * Pe acest fond natural in Delta Dunarii s-a dezvoltat apicultura ca o indeletnicire ‘a locuitorilor din zon, dar dn special sub forma stuparitului pastoral, asigurindu-se prezenta albinelor ca factor ecologic cit si economic prin valorificarea bogatelor re- surse melifere. fn Il. Efectele -distructive ale — vechiului Program de valorificare complexi a Del- tei* asupra potentialului melifer al acesteia Cunoscuta atit in fara, cit si in intreaga’ lume apicolA europeana si mondiala, ca un srai al albinelor*, odata cu luctarile im- puse de program,’ Delta Dunirli a devenit ucigaga acestor viefuitoare utile naturii si omului, Acest proces a fost determinat de: a) disparifia in cea mai mare parte a “fitocenozelor de specificitate unicd din Del- td, ca urmare a cresterii suprafefei de us- cat, colmatarea ghiolurilor si canalelor na- turale distrugerea plaurului, degradarea apei prin impiedicarea cireulatiel acestela, ocuparea unor intinse suprafele cu planta~ fi de plop, care a distrus vegetatia de la sol ete, Aceasta a condus in areale largi din delta la diminuarea, pit la aproape totala disparijie a resurselor nectaro-pole- nifere, ceea ce inseamn& un adevarat eco- cid. b) introducerea in Delt8, odati cu _ame- najiirile agricole si plantafiile silvice nespe- cifice acestei ‘zone, a substanfelor toxice sub diverse formule de pestitide aplicate prin aviotratamente sau alte mijloace anti- ecologice. 0 In lipsa hranei si in prezenta substanfe- lor toxice stupinele din delti au disparut (ex. : stupina Institutulut din zona Maliue, formata din 450 familii distrus& total prin tratarea cu Durxban, a rachitiriel din apro- piere), aceleasi cauze reducind in cea mai mare parte practicarea stupiritului pasto- ral in aceasté zoné. IIL, Actiuni ce se impun a fi intreprinse de Institutul de Cercetare si Productie pentru Apiculturd in vederea retacerii bio- cenozei Deltei Dunirit ‘Tinind cont de rolul pe care il au albinele in refacerea structurii floristice specifice biocenozei Deltei Duniirii, Institutul propune urmétoarele acfiuni : a) Revitalizarea si amplificarea activitd- fii in Stafia zonal apicold existenti in z0- na Maliue (2 platforme a cite 1 ha), ca centra de cercetre apicola, pregAtire pro- fesional& a apicultorilor si in special ca lunitate pentru ameliorarea populatiel de albine din Delta Duna. Pastoral in Delfa Dundrit, b) Crearea unel rezervatii apicole in arealul cuprins intre Dundrea veche, For- tuna, Sontea, Papadia Nowa, pentru con- servarea albinei din zona inundabili. (Are- alul are importan{a si din punct de vedere ornitologic — ca zon& de cuibirit). Pentru redarea in regim natural a acestei zone este necesar a se intreprinde lucrari de dragare a canalelor din zona, in . special Athipenco (Papadia), Duntrea veche si deschiderea tuturor dopurilor pe canalele de alimentare din Sontea a arealului men- fionat, ©) Infiinjarea a dowd puncte apicole z0- nale de sustinere a apiculturii pastorale in zona Grisan (Caraorman) si pe braful Sf, Gheorghe (intr-un punct situat intre Peri- volovea si Dranov) zona verificat& ca avind un potenfial apicol deosebit. Pentru aceste puncte este necesar cite 1 ha teren pentru amenajiirile cuvenite. 4) Infiinfarea a 10—15 amplasamente a- picole de sondare a structurii si potentia- lului bazei melifere tn succesiunea vegeta- tiei, raspindite pe intreg arealul existent in regim natural in Delta Dunarii Necesar pentru flecare amplasament a- picol sonda cirea 20 m? teren pe care se vor disptne cite 4 stupi in ,,casete' con- fectionate din grilaje metalice. Prin cinta- rele de control si colectoarele de polen se vor furinza date privitoare la studiul re- surselor melifere (compozifie floristici, pe- rivade de inflorire a diferitelor specti ve- getale, secrefia de nectar) astfel incit sa se ia masuri operative pentru stupiritul pastoral: si stabilirea incércéturii optime pe zone. Pereeceee) — Pentru inceput v-am ruga stimate domnule vicepresedinte si vd prezen- tafi viafa si activitatea pentru cititorit care nu va cunose. — As vrea si incep cu unele amintiri legate de stuparit. Am mostenit de Ja bunica mea dupa tati pasiunea pentru albine; imi facea o deosebit& plicere s& le urmérese zborul, s& le ascult zum- zetul si nu de putine ori, copil find adormeam fn apropierea buduroaielor. Ce placut’ era aceasté indeletnicire, pind au ap&rut locile — ,puietul um- flat“ cum le denumea Dochia Paiu, bu- nica mea. De atunci munca mea in stupina a devenit tot mai complicaté, tot mai grea, cu rezultate practice tot mai slabe dar pasiunea a crescut direct propor-, fional cu greutatile pe care le-a adus ingustarea continud a resurselor meli- fere, bolile si utilizarea tot mai intens& a pesticidelor. Dup& inchierea studiilor liceale si universitare mi-am_inceput activitatea public& in 1941 ca porfesor la Alba Iulia si ca stupar tot acolo; apoi a venit rizboiul si am fost mobilizat pe frontul de rasirit si apoi pe cel din apus din cadrul Diviziei 15 infanterie in calitate de confesor militar, incheind campania militaré la Keschemeth in Ungarla. Dupa razboi m-am stabilit le Rimnicu-Sarat, minat spre o clim mei useat& datoriti boli sofiei mele. Aici mi-am reficut stupina si din dnul 1947 mi-am fmpirfit timpul intre gcoala si stuping, 14 Dl. prof. Costache Pain este vicepresedinte at Asociafiet Crescdtorilor de Albine din Romania, pregedinte al Cercului apicol ordsenese Rimnicu Strat detinind si alte functit in organigrama asociafict noastre, A acceptat cu mult amabilitate si realizim aceastd convorbire care a inceput cu destul timp in urmd, a continuat fragmdntar cu diverse ocazit si s-a finalizat Ia sfirsitul tunti mai in forma pe care v-0 prezentdm, Convorbiri esentiale Catedra si stupina a0 unvenae Am functionat ca profesor la Liceul pedagogic de fete si apoi la Scoala de meserii unde am fost director pind in anu} 1962; din 1962 am funcfioat la Scoala generala nr. 2 din Rimnicu-Sarat $i la Liceul ,Stefan cel Maret — unde am fost numit director, funetie pe care am indeplinit-o pind in 1974. De la aceast& scoala m-am pensionat in 1976. In paralel mi-am continuat indeletnici- rea de apicultor si fac parte dintre inte- meietorii asociatiei in fostul judef Rim- nicu Sarat, In anul 1969 am fost ales in Consiliul si apoi in Comitetul Exe- cutiv al Asociafiei Creseatorilor de. Albine din Romania, functie in care am) fost reales in 1974, Tot in 1974 dm. fost ales 5i presedinte al filialei Buzdu, fune- fie pe care am indeplinit-o pind in acest Acestei filiale i-am cohsacrat tot timpul liber si energia pentru a objine dotarea ei cu cel mai frumos si functio- nal magazin, depozit de marfuri st sediu pentru activitatea administrativa. In_aceasti perioada fiind profesor la scoala de meserii ca si la Liceul Stefan cel Mare“ am organizat cursuri apicole pentru elevii amatori si multi dintre ei sint azi stupari cu rezultate foarte bune in activitatea lor. Din 1951 — de la prima reforma ad- ministrativa — mi-am consacrat o parte a energiei_ pentru apararea existentei judetului Rimnicu Sarat, care ins’ n-a putut sc&pa de dgsfiinfare. De atunci comunele fostului jude au devenit lo- calitafi marginase, neglijate, ‘umilite si reduse la sdvicie, Centralizarea adminis- trativa, opera deformatoare a dictaturii a ruinat vaile Rimnicului Sarat si a Rimnei — care au constituit altédata meleaguri infloritoare si pentru stuparit, Ori de cite orl mi ‘se prea cA sint infrint i activitatea mea didactica — unde am avut succese deosebite dar si esecuri ma refugiam in apiculturé unde imi regiseam linistea si echilibrul. Imi era dor de albine, simjeam chemarea acestora si reveneam acasi din stupind reconfortat si hotarit sa reiau unele tre- buri care mi se pareau neterminate sau rau intocmite. — Stim c& la alegerile din 20 mai ati candidat ca independent pentru un loc de deputat in Adunarea Deputafilor a Parlamentului Roméniei. — Am candidat ca independent pentru, un loc de deputat cu dorinta de a lupta si in parlament pentru descentralizarea administrativa, pentru tefacerea hari firil aga cum a fost ea in 1950, In para- Jel dorese si fac cunoscutd tuturor fac torilor de raspundere faptul cA apicul- tura trebuie si devin o problema a t turor, albina find un factor de menti- nere gi de Imbundtétire a calitatii me- diului Inconjuraitor, Trebuie si acfionam cu toatd raspunderea pentru ia crea _o anumiti stare de spirit care si deter- mine pe oameni s4 protejeze albina, cel mai devotat prieten al celor ce muncesc piaccelerei ee eeiuansa agriculturii, ‘ — Afi cilldtorit mult jn fara si in striindtate fapt care v-a permis sé va facefi o imagine reald a locului apicul- turii romanesti in. circuitul mondial al valorilor apicole. Va rog referifi-vé .la acest aspect. — CilAtoriile mele in “strdinitate au inceput din vremea studenfiei pentru cA mi-am fScut un stagiu pentru doctora- tul in teologie la Universitatea din Strasbourg. $i acolo m-a_ fnso- fit dragostea mea pentru apiculturé, Al- sacia este una din foarte frumoascle provincii ale Franfei si, chiar daci nu define un loc fruntas in apicultura francezi, ai totusi ce vedea din acest punct de vedere. Am revizut apoi Franfa in 1970 dup& 25 de ani, Apicul- tura francezi fAcuse salturi mari iar or- ganizarea cooperativelor apicole merit& s& fie studiaté si cunoscuta ca un even- tual model care sa fie folosit gi in fara noastra, M& refer mai ales la co- operativele | ,,France Miel" si .,,Cajec* una lingi Dijon, cealalti lingi’ Paris. Acelasi lucru as putea spune si despre cooperativele agricole si in special des- pre cele apicole din Spania, unde un model in aceasti directie il formeazi cooperativa de la Ajora. In contextul acesta, consider cA cel mai democratic mod de vrganizare api- coli, pe plan mondial rimine totusi Asociafia. Cresc&torilor de Albine ‘din Romfnia, care si-a menjinut — cu difi- cultati mari — autonomia atit financiar& cit si organizatoric&, chiar fn timpul dictaturii, Comitetul ei de conducere merit toati admirafia pentru modul cum a stiut si apere existenta Asoclatiei si pentru felul in care a proiectat exis- tenfa si perspectiva ei in ansamblul api- culturii mondiale. Nu pot si nu remare aici formidabilul sim} al echilibrulut consecvent mentinut de secretarul gene- ral — ing. Eugen Mirza, Asociatia Cres- citorilor de Albine avea un statut pro- priu cu care se inscrisese la Tribunalul municipiului Bucuresti in 1957 si abia in 1963 prin HOM 769 { s-au trasat niste sarcini in cadrul economiel nationale. Dar Asociatia Crescitorilor de Albine desftigura multe activitati lucrative, pa- trimoniul. ei crestea si trebuia ferit de pericolul care cizuse peste A.G.R. (Au- tomobil Clubul Romfn) si peste Asocia~ fia Crescatorilor de Pasir gi Animale Micl, Cit% echilibristicd a trebuit sa se faci’ dup anul 1970 pentru a dovedi cA asociatia este o organizafie de nein- locuit in economia agrari! In timp ce alte asociafii obstesti se desfiinfau tre- buiau gisite forme de supraviefuire. Eram Ja un moment dat pe muchie de cufit. Ceausescu pomenise despre api- cultura — Intr-un discurs — ca trebuie ,luaté de la Apimondia‘. Era in min- fea lui o confuzie — legati de ura ce o purta popularititii pe plan interna fional a profesoruluidr. ing. V. Harnaj pregedintele organizajiel stuparilor ro- mani. Dar aluzia viza direct asoclafia noastra. Ingrijorarea, as zice panica noastrA din acea perioada a fost de ne- descris. Se proiecta crearea in cadrul Minis- terului Agriculturii a unui trust apicol — ca unitate de stat, Asta insemna des- flinjarea asociajiei. Eugen Mirza si-a asumat sarcina deosebit de grea de a convinge conducetea Ministerului Agri- culturii si chiar pe cea a fostei Secfii agrare a C.C.-uluj (care ne-a trimis pe cap un instructor aproape permanent) A considere asociafia ca organ tehnic de specialitate care si se ocupe si de apicultura cooperatist& si de cea de stat. Asa_a_apirut i mult contestatul astazi Ordin 54 din 5 aprilie 1984 al Ministe- rului Agriculturii, ‘A fost ordinul salvator de la desfiin- fare. Sarcini in plus dar asociatia trai si tot ce fécea era pus in slujba intregii 15 apiculturi romanesti, in care, asa cum bine se stie, 85% din numérul total de stupi este reprezentat de apicultura par- ticular, aga cum se tinde s& se realizeze in prezent in toate sectoarele de activi- tate, Framintérile interne nu ne-au umbrit prea mult faima de care ne bucuram pe plan mondial. Cea mai bund dovadé a fost cA totiy dar absolut tofi membrii Consiliului Executiv al APIMONDIEI veniti in fara in primavara anului 1989 au avut numai cuvinte de laud’ pentru activitatea organizatiei noastre. Revista a consemnat declarafiile lor in nr. 5/1989 Ja pag. 25—28 gi poate ar fi bine ca acest material s& fie recitit de unii care judeci superficial evolutia erganizafiei noastre, ca si rolul apiculturii comanesti in circuitul mondial al valorilor apicole. — Pentru cd afi amintit de revista la care dvs. afi colaborat si colaborafi — nu in mdsura in care ar fi fost si este de dorit — va rog referifi-vi ta rolul publicisticii apicole care (cititorii nos- tri probabil stiu), are la noi o traditie de peste 200 de ani, — Publicafiile apicole si-au cistigat — prin valoarea materialelor tiparite — un loc binemeritat in rindurile apicul- torilor.” Cred c& unor proiecte pentru publicafiile viitoare trebuie s& li se faci © prezentare in revista noastré pentru ca vandabilitatea lucrérilor tiplirite s& fie asiguraté si totodati pentru a se pri- mi propuneri din masa apicultorilor care sint de altfel deosebit de inventivi. »Vegnicia s-a nascut la sat" si nici nu se putea naste in alti parte. Traind in linistea naturii, departe de tumultul si agitajia orasului — {Aranul are timp s& viseze, si guste frumusetile simple din jurul ‘sku, si le contemple... Si apicul- torul are aceeasi situatie in linistea pé- durilor de tei si salcim sau pe intinde- rile nesfirgite ale lanurilor de floarea- Soarelui, Simjul lul poetic gi inventiv poate fi izvor real de informatii pentru apicultura, Sa-1 folosim !O propagand’ care si oglindeasc& interesele reale ale apicultorului va fi acceptati si ea tre- bule facuta de edtre apicultorii care isi cunose mai bine dorintele, Revista tre- bule si devina, un instrument al ay cultorilor scrisi’ — in majoritate de ei si pentru ei, Contribufia corespondenfilor voluntari este o necesitate imperioasi dar nu ne putem sub nici un cuvint lipsi de apor- tul oamenilor de specialitate. Nu cred c& este cazul si lasim la discretia ama- torismului nici revista si nici confinutul materialelor publicate. “Amatorismul nu trebuie si se substituie profesionistului, 16 celui care minuleste condeiul si traieste in lumea carfilor si cercetarii Sub haina voluntariatului si a cerce- itatorilor amatori care-si atribuieniste ti- tluri iluzorii se poate ugor streoura impos- tura gi reaua credint&. Nimeni nu lepoate depista mai usor si mai repede ca omul de specialitate, de real si temeinicd pregatire apicolé. Cred ci nu trebuie coborit nivelul stiintific al revistei ci trebuie ridicat nivelul de pregitire al apicultorului, al cititorilor nostri. Foarte multe neinfelegeri provin din necunoas- terea exact a confinutului si sferei no- fiunilor. Vina nu ne aparfine nici noud, nici scolii ci celor care au scos din pro- grmele analitice scolare logica, Sper ca generatiile ce vin vor fi scutite de aceasti lipsi de logic care a marcat, Pe cei care au trecut prn gcoali in ul- timele decenii. —V-a3 propune acum sd abordapi problema istorie: apiculturii si vd intreb de ce nu avem un volum de istorie ,,de- conspirind“ acum cd indeplinifi si func- tia de pregedinte al Comisiei de istorie a asociafie’ si’ sinteti unul dintre mem- brii importanfi ai Societdtit de istorie si retrologie agraré a Romaniei in cadrul cdreia, cu prilejul simpozioanelor. natio- nale afi prezidat ani la rind lucririte Sectiei de istorie a apiculturii... — Sintem vinovati si in primul rind eu — ca, rapifi de alte preocupiri nu am declansat inc& scrierea Istoriei Apiculturiis In epoca dictaturii nu era posibil si se serie o istorie a unei preo- cupari care atesti — prin vocabular si ‘tradifii — vechimea si continuitatea popo- -rulu roman in spafiul carpato-pontico- danubian, Am fost tmpiedicati s-o' fa- com; 0 putem si trebuie s-a facem acum! Simpozionul nafional de: istorie si retrologie agrar& a fost un extraordi- nar si benefic ptilej de manifestare gindirii aproximativ libere — atit cit putea fi ealiberé sub dictaturaé —cind frica de vecinul tau te stipinea si cind seara in linistea camerel ifi faceai in- ventarul vorbelor pe care le-ai spus spre a vedea ce fi s-ar putea imputa. Oricum, in cadrul acestor simpozioane s-au scos in eviden{a traditii vechi din practica apicolé, s-aui revalorificat vechi scrieri apicole si s-a reusit a se pune in © evident& spiritul creator al poporului roman si in acest domeniu, Am condus sectia de istorie a apiculturii a acestor simpozioane de organizarea ciroxa s-a ocupat cu dragoste si pasiune pentru is- toria agriculturii dr. ing. Eugen Mewes. Multe tradifii au fost scoase la luting si multe din acestea s-au dovedit pro- pri. numai poporului roman probind prin acesta valoarea istorich a spatiu- lui mioritie — care este numai al nos- tru, De altfel in revisti au aparut de fiecare data relatiri ale acestor simpo- vioane desfasurate din doi in doi ani si Ja rubrica Din istoria apiculturiit au fost publicate cele mai interesante co- municéri prezentate de participantii la lucrarile Secfiei de istorie a apiculturii. — Pentru et vorbim despre istoria api culturii cred ed ar trebui si evocdm activitatea celui care a fost prof. dr. ing. V. HARNAJ, personalitate apicold (si nu numai apicold), de prim rang, -Afir- mafia conform’ cdreia configuratia ac- tuglé a stuparitulut nafional ti dato- reazi mult acestui mare deschizdtor de drumuri este realé ? — Féré indoialé prof. dr. ing. V, Harnaj a fost 0 mare personalitate in domeniul apiculturii, un mare patriot si © fire receptiva pentru orice propunere menitA si deschidi Roméniei drumul spre lume gi spre Europa. A condus peste 20 de ani Federajia Internationala a Asociafiilor de Apiculturé APIMON- DIA gi cu ceazia fiecrui congres, sim- pozion sau reuniune al acestela numele Roménici stralucea prin el, StupSritul romanese a fost stimulat de el si de in- demnurile lui permanente de a situa Romania pe locuri fruntase, La Congre- sul APIMONDIA din 1971 de la Mos- cova, cu prilejul festivalului folcloric oferit congresistilor si la care ‘fiecare republich a U.RSS. isi aducea contri- butia prof, 'V. Harnaj s-a ridicat din loja oficial’ si s-a dus pe scend, a imbrifisat echipa de dansatori a Basa~ rabiei si Je-a spus.spre uimirea tuturor : »M-afi tient si-mi- retriiese copiliria pentru o& si eu sint de acolo de unde sintefi voi, Sinteli romani ca gi mine si nw trebuie si uitati asta niciodata®. © previziune la care mA gindese mereu in ultima vreme, Harnaj era un mare patriot, un vizionar — ag zice lucid — care a avut sansa rard ca idealurile sale optimiste si’ se materializeze. De alt- minteri ‘el privea mereu viitorul cu un ‘optimism contagios si toate planurile Tui — unele p&reau utopice in anumite con- junoturi descurajante — aveau o certa adresanfa prospectiva, — Dupi cite stiu profesorul Harnaj a fost sistematic sicanat de dictatura cea- usisté. Multe proiecte de mare anver- gurd ale acestui mare om au fost sto- pate, respinse cu brutalitatea, aroganta $i incopetenta care s-au manifestat in apiculiurd ca de altfel si in alte dome- ‘nii ale viefii sociale si economice, De pilda poiectele intitulate: CASA API- CULTORULUI si ACADEMIA MON- DIALA APICOLA, Ce ne putefi spune despre aceste aspecte ? — Este din nou nevoie si repet ca o permisa a celor ce va voi spune ca profe- sorul Harnaj a fost o mare personalitate nu numai a apiculturii romanesti_ci si a apiculturii mondiale, Consider cé ma- rele siu merit a constat in faptul cA a reusit s& apropie cercetarea.de practica apicola in cadrul Federafiei mondiale a asociatiilor de apiculturé APIMONDIA. Modelul ei l-a creat in Romania _ prin cuprinderea in cadrul asociatiei a Insti- tutului de Cercetare si Productie pentru Apiculturd, Inifiativele sale bune au fost des impiedicate de dictaturd si regreta- bil este faptul cA proiectata Casa a Ap’ cultorului — care trebuia sa fie construita in Bucuresti prin contribufia apiculto- rilor din intreaga lume a fost oprita de fostele cabinete 1 si 2 asa cum a fost impiedicaté functionarea__ Academiei Mondiale Apicole a cirei infiinfare fu- sese aprobatd deja de unii membri ai guvernului de atunci. Erau dou cai in plus pentru a face din Romania un centru al atentiel mon- diale, Datorité personalitafii prof, Har- naj apicultura romaneascd a_devenit centrul de atractie al apiculturii_ mondi- ale. Romania intrase prin apicultura in Iumea cu granite estompate a omenirii, nu numai in Casa comun a Europei. Si mort Harnaj a constituit un motiv de frick pentru dictatur : de aceea s-a interzis expunerea sicriului lui in centrul apicol de Ia Baneasa-Bucuresti creat de el. Vedeti dar cé din pacate dictatura a_fost consecventa cu ea insati pind la sfirsitul sfirsitului — As vrea sii incheiem convorbirea noastris intr-o nota optimistd si de aceea va invit si va spuneti parerea despre cercetarea stiinfificd apicolé at caret rol si importamta le consider de prim ordin in dezvoltarea imediaté si de perspectivé a stuparitului national. — Cercetarea stiintifici de profil api- col e mai veche decit Institutul de Cer- cetare si Productie pentru Apicultura de necesitatea cercetarii stiinfifice au fost convinsi toti mari _apicultori ro- mani de dupa prmul razboi_ mondial. Marele apicultor dv. Flovin Bengescu a infiintat in 1930 Sectia de apiculturé in cadrul Institutului National — Zootehnic al Romaniei iar dupa cel de al doilea rézboi mondial Ministerul Agriculturii prin SCAS (tafiunea Centrald pentru Apicultura gi Sericiculturé infiinfaté in 1957) a recunoscut oficial si si-a asumat riispunderea cercetérii stimfifice. Impre- 17 un& cu profesorul Harnaj si profesorul Nicolae Foti, comitetul de conducere al Asociatiei CrescAtorilor de Albine a dovedit necesitatea preluarii sectorului de cercetare apicoli impotriva faptului ca cercetarea era declarati problema si monopol de stat, Astfel, se infiinteaza la inceput CSPIA (Centrul de studi projectiri si invajimmt apicol) — ial in 1974 actualul Institut de Cercetare si Produetie pentru Apicultura. Functiona nelegal — in sensul ci o perioad’ destul de lungi nu a avut un decret semnat. de dictator — dar rezultatele obtinute sint in afata oricarei discuii; excep- fionale, Practica apicoli se impleteste astfel organic cu cercetarea. Ha urma dupa crearea Liceului agroindustrial eu Profil apicol din 1971 a cArei programa, analitica a fost adusi de mine de ,la un liceu. similar de ling’ Chateaurcux — Franja. Si acesta era o creatie pe Tinga legea care considera cA invajémin- tul este 0 problem de stat. Rolul cerce- tari apicole este imens iar interesul sporit al apicultorilor . demonstreaza daci mai era nevoie — necesitatea ei Nu se mai poate face apiculturé fara cunostinfe -stiinfifice in acest domeniu, f8r& cunoasterea unor tehnologii inalte si mai ales f4rA 0 justi orientare in domeniut igienjco-sanitar al familicl de albine, Apicultorii au o ineredere deo- sebité fn cercetarea apicolé si asteapta de Ja institut din ce in ce mai mult sprijin. Asociatia Creseiitorilor de Albine s-a mplicat profund in viata apiculturii ro- inesti gi aceasta in viafa {arli mai ales prin seriozitate, programarea si intre- finerea unei atmosfere de continu’ co- municare a experienjei si cunastintelor apicole pe mai multe cai, Inifial erau convorbirile apicole tn cadrul sedinfelor wae NTRE PARTIDELE ASTEA DE PESCUIT SI PARTIDELE DE SAH PREFER TOTUSI de jarna, Era un tnvijamint de mas: ta la el cine vrola, tard cataloage, ri note gi cu largl... discufit libere, Mal tirau, pe masura dezvoltirii api- culturii s-a simfit nevoia de apicultori profesionisti, pregitifi pentru aceasta indeletnicire. In eadrul liceului apicol a luat fiinfé 0 scoalA profesional de scurta durata calificind muncitori api- coli si apicultoxi cu proprietate particu lara cu suficiente cuonstin}e in acest do- meniu. Preocuparea apicultorilor pentru ridicavea nivelului lor de cunostinje este o dovada care justified functionarea acestui licew, Multe eadre cu studi su- perioare din diferite domenii — dar cu Preocupati apicole — au simfit nevola Sig desavirgeascA cunostinfele apicole. . Necesitatea s-a transformat in realitate : au aparut cursurile postuniversitare or- ganizate in cadrul Institutului de Cer cetare si Producfie pentru Apicultur si au funetionat sub fndrumarea directo Tului institutulut ing, Aurel Mélaiu, o contribufie de esenji aducind-o ing. Blisei Tarja care era secretar $tiintific all instititului, ‘ In noile condifii organizarea invata- mintuluf apicol va capita forme noi si mai legate de necesitafile deavoltarii apiculturil, ‘Trebuie intoemite niste studi in acest domeniu pentru ca toamna, cind invai- {amintul romfnesc se va reorganiza, si nu ne gaseascd nepregatiti — Va mulfumese pentru aceasté con- vorbire si sper ca lectura ei sd trezeascd interes, atit la cititori cit st la factorié de decizie, si apard-propuneri si suges- thi menite a contribui ta propdsirea api- culturit nationale. + Convorbire consemnati de E, Tarja igtarice 1! Confesiuni necenzurate CUM AM INVATAT APICULTURA La inceput in familie, in copilérile am prins fricd de albine intrucit ca orice copit zburdalnic, cu alfit de seama ‘mea, ne jucam prin apro- pierea stupilor _ parinfilor ‘mei si probabil ci de multe ori sminiam® albinele st anoi vai de necazuri si ,ja- lea" ce era pe noi. Ne infepau pe fafd, pe cap, in urechi gi of.. ce dureri duceam $1 ce semne purtam timp de mai multe 2ile ca urmare a nesdbuinget noast) fafd de aceste insecte harni- ce. Ca orice copit la virsta aceea purtam o minic deo- sebite acestor mici insecte, de miulte ort naiv si injrico- gat fugeam cind le vedeam pe o floare ort prin apropie- rea mea. ‘Anti au trecut iar pdrerea mea despre albine s-a sehimbat radical si am ince- put si ma port cuviincios cu ele. ‘Am. constatat of in copila- rie am. gresit fafd de aceste fiinje gingase, fatd de pri- nosut lor ce-l oferit omului incti din cele mai vechi tim- puri de cind mierea este fo- lositd ca aliment st medica ment, Am ecunoseut mat apoi cd sh colelalte produse aplegle sint utilizate eu stucr ces in objinerea unor medt- camente, Imi vine st astizt stim cer seuze fata de albi- rete mele, ort faté de alti stupari pentru ira" care ‘am purtat-o micilor gize in anit fragezi si negtiutort at copildriei. ‘Timpul a trecut, am intrat in scoala primard, am ajuns sd invdf disciplina de ,,Cu- nostinfe apicole“ unde un capitol special trata cu nou- Ing, Octav VITCU tapi pentru mine la vremea aceea notiunile elementare de apiculturd. ‘Am urmat apoi studiile 1a Scoala Tehnicd Veterinard din comuna Sendriceni. Aici, la disciplina de Zootehnie speciali, am. intrat in amd- nunte, dm studiat mai deta- liat probleme de crestere gi exploatare a albinelor, iar in stupina scolii_,dam lectii“ colegilor ‘mai nepriceputi in ale apiculturit, Efectuam tu- crdrilor practice in stupina scolii faré ,probleme", iar profesorul m-a numit ,seful* colegilor cu care efectuam luerdrile din stupina gcolii, La timpul acela credeam ci eram mare” printre colegi mé consideram, specialist. Dupa terminarea _scolii tehnice, am urmat Liceul a- gricol din orasul Rédduti- Bucovina, aici continuind si aprofundind studiul despre albine, A urmat o perioada cind am batut la portile Fa- cultitii de zootehnie a Insti- tutului Agronomic lon To- nescu de la Brad“ din Iasi. Aici, timp de einei ani, am freeventat cursurile Discipli- nei de Apiculturd si Serici cultura, predate cu daruire prefestonald de d-na conf. dr, Olga Rosca titulara disci plinei, apreciata specialist pe plan national, fapt pentru care $i astdzi, dupa doispre- zeco ani de la absolvire, it pistrez 0 frumoast amintire (din 1978 d-na conf. dr. Olga Rosca este pensionard). Mergeam ta cursurile de apiculturé si sericiculturd cit si la laboratorul de speciali- tate cu interes gi pldcere deo- osebite, La lucririle practice de laborator ori la Ierarile din stupind aveam deja for- mate unele deprinderi prac- tice iar uneort colegti ,,r0- iau* in jurul meu cam asa cum roiese albinele unei fa- milii noi in jurul métcii. Se infelege c& eram bucuros de aceasta pentru cd puteam si dau ,lectii* colegilor de an chiar’ in fata indumatorului de practiced ori a tehnicianu- lui stupines, care, ulterior a ajuns student si mai apoi absolvent alfacultitii de z00- tehnie, Dorese ca dack nu tofi, atunci cit mai multi ti- neri din Romania st iubeas- cat si sl tmbrafiseze milena- ra, indeletnicire a cresterii albinelor. Concomitent cu. frecventa- rea cursurilor facultétit ur mam $i.o alti formd a invd- tdmintului apicol — cursu- rile apicole de masi ciclul 1 organizate de Filiala A.C.A. lagi, Cei care predau erau lectori din cadrut filialei tofi avind un bogat bagaj de cu- nostinge teoretice si practi- ce in domeniul apiculturii, Le mulfumesc pe aceasta cale pentru strddaniile si bu- névoinfa cu care au predat in fata unui auditoriu va- riat cursuri de inaltd tinutd pedagogica wnor oanieni care s-au déruit cu pasiune api- culturit, In orele de rdgaz in inter- valul dintre sesiunile de exa- mene, md ,.recream* in pr saca facultéii amplasata lingi Casa Sadoveanu pe Dealul Copoului din Tasi lingd 0 frumoasé pddure de foioase. Aici stam ore in sir cu tehnicianul prisdcit aju- tindu-l la diferite: lucréri apicole, Se intimpla sé ne contrazicem si pind cind nu ne limuream toate ,,secrete- le“nu ne desparfeam. Au fost “ 19 zile si nopti minunate cind intirziam cu mare placere la cabana apicold. Dupa terminarea facultd- fii am fost repartizat in sa~ tul meu natal ca specialist si unul dintre primete mele ginduri a fost sé pun bazele stiintifice ale unei stupine model. Am facut lucrul aces- ta mai intii in stupina pro- prie, apoi la stupina scolii din'sat unde am functionat ca profesor de specialitate timp de 7 ani. Am dat sfa- turi. si indrumari, concrete unor prieteni si colegi_ dor- nici a indrdgi aceasté inde- letnicire. In anul 1981 am fost selec- fionat pentru a urma cursu- rile invdpdmintului post-uni- versitar cu specializare in a- piculturd organizate de cdtre Institutul de Cercetare si Productie pentru Apiculturd in colaborare cu Institutul Agronomic ,,Nicolae Balces- cu Bucuresti, avind ca res- ponsabil de curs ‘pe dl. ing, Elisei Tarfa, actualul redac- tor sef al revistet ,Romania apicolé*. Aceste cursuri pe care Te-am frecventat cu deasebité atentie m-au aju- tat foarte mult si marturi- sese ci abia dupa terminarea lor, trecind examenele pla- nificate si obtinind certifi catul de absolvire, am rea- lizat c& mi-am insusit in a- ménunt toate sau aproape toate cunostintele despre acest milenard indeletni- cire a poporulué roman, Dupd absolvirea cursurilor post-universitare am inceput sé colaborez cu articole la revista ,,Apicultura in Ro- VIND pavi ménia%. La inceput aim tri- mis articole mai ,timide“ apoi am inceput sé scriu ar- ticole poate mai interesante pentru marea masi de api- eultori, Unele articole au fost respinse de la publicare altele au aptrut in revista, de ficare daté aparitia lor tm-a bucurat. Am fost prezent si la trei Simpozioane nationale de is- torie si retrologie agrard a Roméaniei, cu comunicdri: a Craiova in 1984, la Tulcea in 1986 si la Baia Mare in 1988 si poate voi mai parti. cipa si la altele.. Depinde dacé se vor mai organiza. Aceste Simpozioane natio- nale in care functionau Sec- fii de istorie a apiculturit romédnesti de ficeare dati au constituit pentru mine cit si pentru ceilalfi participanti un prilej placut de a afta amanunte despre trecutul is- toric al acestei strévechi in- deletniciri de pe meleagurile noastre. Stuparitul, pe ling o ocu- Patie frumoasd si plécutd, este aducdtor de mari ve- nituri, fata de cheltuiala ce se face ‘cu ingrijirea si ar fi un mare plicat ca un invdfator, un inginer a- gronom sau zootehnist, un medic uman sau veterinar, un preot, ori sttean sd mi se indeletniceascd, pe lingd altele si cu cresterea albine- lor ldsind sé se risipeascd mari bogatii de nectar si po- len pe care le culeg albinele dacd sint puse in situatia de @ face acest lucru. Pind in zilele noastre nici o minte luminatd, nici un sa~ MICA PUBLICITATE ivd. Bihor, Telefon: 993/40215 vant, nici o industrie nu au putut produce ceea ce pro- duc albinele : miere, ceard, propolis, venin, léptisor de mated, apilarnil, polen sau pasturd. Inca din cele mai vechi timpuri, multi gospodari sé- teni, au scdpat de nevoi si necazuri crescind —albine, Imi permit sd fac si pe ay ceasté cale un apel ta toti domnii invdtétori, ingineri, ‘medici, profesori $i preoti ca si la cei din organele de conducere al acestui grew incercat popor cu dor de progres, cit si la ‘tofi bunié romani, pentru a volta, “proteja si sprijini aceasti frumoasa indeletni- cire, transmisd din tatd-n fiu — apicultura. Sa facem in aceasté tard — Roménia Liberd un model pentru api- cultura celorlalte tari ale lumii! In incheiere consider ca un mare réu face cel care poate sd creascé albine $i nt le are lingé casa lui, E bine sé ne deprindem cu intep turile lor pentru ed si aces- te infepdturi sint tn folosul nostru, sd-i educdm pe copiti nostri’ sd iubeascd albinele chiar din anii fragezi ai co- pildriei, pentru ci numai asa vom forma apicultori des- toinici pentru fara noastré, Nu exista altd insecta care sé poaté aduna atitea como- tide pe plaiurile noastre generos ddruite de Dumne- zeu, albina fiind 0 viefuitoa~ re pe care pind in prezent nici cea mai dotaté minte omeneascdé nu a putut-o in- locua, yn cu 44 familii de albine, Vancea Gheorghe, localitatea Tindud, 3), 20 Ne-au vizitat la redactie De la inceput trebuie si precizim ci, zil- nic, usa redacfiei noastre.este deschisi pen- tru onicine. Nu.am avut si nu avem orar de audienje. In timpul programului si chiar inainte sau dupa program primim in modul — sf-i zicem — cit se poate de politicos, pe oricine. Nu stim daca aceasti manierA este cea mai profitabila pentry) noi — mulfi vin, stau gi ne fin din treabaé — dar oricum este mai democratici. Cei care ne viziteazi au dorinfe dintre cele mai diverse : de la cite un ayiun la rubriea mica publicitate’, la reolamatii, observafii sau sesiziiri legate de necazuri sau nemulfumiri, propuneri sau sugestii de a scrie urgent despre subiecte dintre cele mai neasteptate. Ii asoultim pe tofi cu atenfia si injslegerea pe care le avem gi incereim s8 filtraim aceste fapte gi situafii rezolwind ‘pe loc pe acelea care Stau in putinfa moastr’, © prima constatare : cele mai multe pro- bleme sint de ordin strict personal, multe, aul caracter revendicatly ceea ce pind la un punt este normal in elimatul de democra- fie instaurat dupa revolutia din decembrie, Pentru’ ci in aceeasl incépere se gaseste colegul si colaboratarul nostru dl. NICOLAE ALEXANDRU, consilier juridie gef al aso- ciafiei, multi solicitanti sint Indrumati cu ribdare, competenta gi solicitudine pe calea cea mai buni adici pe cea a legii in cadtul clreia sint stabilite cum (in ce fel), cind (in fermen util) se poate actiona pentru a cly- tiga un drept nou sau a redob@hdi pe unul pierdut, Dupa revolufie numarul celor care ne vi- ziteaz&, ne scriu sau ne telefoneazi a cres- cut simfitor. Au crescut mult si pretentiile constatindu-se s& exist’ acum — sau mai bine zis se manifesta mai apiirat — 0 men- talitate conform céreia tofi avem numai (sau foarte multe) drepturi si deloc (sau foarte pufine) obligajii ca cetifeni in general si apicultori in particular, Foarte pufini dintre vizitatorii nostri vin f8rk si solicite ceva si mai pufini sint cei care vin in redacfie si aduci un material interésant scris, o fotografie reugita sau 0 idee viabild tn stare si ne ajute in a face revista mereu mai bund, De aici rezultd c& “vizitele sint mai mult sau mai putin pli- cute, Dintre intimplarile placute pe care le-am trAit in ultima penioad’ am consemnat pen- tru dumneavoastra cele care. urmeazi in ideea c& un dialog sincer si permanent cu cei interesati este 0 conditie esenfiali a ac- tivitifii oriedrei redactii. ’ * Domnul ADRIAN SOROCEANU, absolvent al Scolii profesionale apicole. Despre acest tinir de 19 ani aflasem th ‘januarie, imediat dup revolutie, cind d-na prof. dr. ing, Maria Octavia M&nigor de la Liceul apicol (colaboratoare a revistei noastre) ne-a informat ci acest elev al Scolii profesionale de apiculturd a fost ra~ nit la Intercont{nental in noaptea de 21—22 decembrie 1989, Mai apoi am primit si letul de externare din spital in care se spe- cifica: RANIT IN REVOLUTIE. Tirziu, in cursul lunii aprilie tindrul, de-acum absol- vent al gcolii profesionale ne-a vizitat la redactie unde a venit pu ca si ceard vreun drept ci ca si-i restituim biletul de iegire din spital care se gasea intr-un dosar al nostra. Modest gi foarte echilibrat, am zice ma- turizat chiar §1 fizic acest tindr care; ca elev era ,,diseiplinat gi inimos (cum 41 prezenta d-na prof, dr. ing, Maria Octavia Minisor) ne-a declanat : nln noaptea de 21—22 decembrie 1989 in- cepind cit orele 23,30 mi aflam pe B-dul G-ral Magheru in zona dintre Hotelul ,In- tercontinontal” st restaurantul ,Dundrea'. De-abia sosit din provincie, am plecat de ‘acasé in centre pentre cd auzisem cd oame- nit au iegit pe stradd, Bram intr-un grup mare de tineri blocafi de tancurt si citeva rindurt de militari, milifieni si securisth cw casti gi scuturi, Se scanda: Jos tiranul I ; Jos Ceausescu’ ; [eri in Timisoara, azt in toaté tara! ;',Jos securitatea I si alte lozimct. Deodaté a inceput sd se tragd. Nu stiu cine gi de unde trdgea, era intuneric si um zgomot infernal, se trdgea in sus dar gl in oameni. Am vitzut doi morfi, Am simyit 0 arsuraé in coapsa piciorului drept si, cind am atins locul, am simfit singele cald curgind. Cu grew m-am deplasat spre Fa- cultatea de arhitecturd ca sd ies din infern. Un om, pe care nu-l cunose mi-a dat un fular si mi-am legat coapsa, ‘Am ajuns foarte greu, ocolind mult la spitalul de ling Fotsorul de foc. Acolo m-tit pansat, Abia dupd vreo 20 de ile, cu rana suprainfectaté am fost internat in Sectia de ortopedie a Spitalului Foisor unde mi-au curdfat si cusut rana, 21 In. sfirsit am continuat cursurile si am absolvit scoala cu media 10. Am primit repartitie ca apicultor intr-o stupind @ LAS. Afumafi, Acum stnt complet refacut poate si pentru cd inainte am practicat cul- turismut $i afletismul. In perioada 26 mar- tie — 6 apritie am fost trimis intr-o tabard de refacere la Pasarow, o statiune turisticd de linga Berlin in Republica Democrata Germand. Voi pleca la inceputul unit mai $-mi satisjac stagiul militar si dupa ar- mata vreaw si termin liceul s1 sd ma apuc serios de apiculturd*. Mentionim cA acest tindr — modest si politicos — la insistenjele noastre ne-a pro- mis 0 fotografie pe care vroiam s-o publi- c&m. Nu ne-a adus-o gindind probabil cd ceea ce i s-a intimplat lui nu merit atita publicitate, Oare ? Domnul EMANUEL TANJALA, redactor la ziarul ,Universul“ din Los Angeles, S.U.A. Prietenul nostru a venit in Romania (i- mediat dupi revolujie si a doua oar la sfirgitul lunii eprilie) cu intenfia de a reali- za materiale publicistice pentru ziarul la care lucteaz’, Vizita a fost pldcuta si emo- flonanti pentru ci am evocat atmosfera anilor 60—70 cind, colegi de redactie la unele publicatii centrale, am strabiitut im- preun& mii de kilometri prin {ard ineercind s4 aducem in pagina tiparitA adevaratul chip al oamenilor, realitatea faptelor lor si infajigarea adevarata a locurilor in care n¢ ‘opreain, 22 Di, Emanuel Tanjali (al c&rui trate — Pavel — talentat fotoreporter, ne-a asigu- tat yi ne asiguré frumoasele imagini color cu care realiziim coperta I a revistei noas- tre) ne-a incredinjat citeva din gindurile sale : Sint realmente coplesit de toate intitni- tile cu. prietenit mei adevdrati pe care i-am regdsit dupa 9 ani la fel de curati si sin- ceri ca in perioada in care lucram impreu- na in prest. Am fost tnettat sd-i vad pe acesti oameni profund preocupaji de viito- Tul lor, de viitorul fdérit tn noile condisii. cind libertatea, democrasia gi demmitatea au fost in sfirgit repuse in drepturi dupa mai bine de 40 de ani de teroare, minclund, frig si intuneric. Nu cred cd cineva pe planeta Noastra ar fi putut ft mai nemernic si mat piedtos decit cuplul Ceausescu cure a de- gradat Roménia pind la o stare care nu va Butea fi witatd néciodatt, Acum este mo- mentul ea poporl roman sisi redobin- deascé lumina si credinja furate si asta trebule si se intimple tr. timpul col mai scurt. Legat de apiculturd ag vrea sd cred cd stuparit romani vor continua cu pasiune si consecvengii opera inceputti de marele api- cultor si patriot care a fost prof dr. ing V. HARNAJ, a edrui tnfelepeiune rémine exemplu al sipitualitdtii toménesti, L-am cunoseut pe profesorul Harnaj, l-am foto- grafiat si ti pdstrez o nestears® amintire ca unui om care a suferit din cauza oprestunis ceausiste rdminind pind in ultima clipd a viefit sate un demn st drept luptator pentru, libertatea. de a gtndi, si de a irdi in armonie cu natura gi cu albinele pe care le-a indrdgit ca nimeni altul, Urez stuparilor romani miere cit mat multd, al- bine siindtoase si harnice in stupt mulji si incdpdtori asezatt in prisici frumoase si curate inconjurate de florile pline cu pole- nul si nectarul unui piimint generos ‘ddruit de Dumnezeu‘, Domnul HUGO ELKERKHOF, arhitect din Zoetermeer — Olanda, Un prieten mai vechi al nostru a venit in Romania cu familia sa format din sotie — d-na Annie si copii Martine (14 ani) si Edwin (11 ani) si vadi‘ce a nsemnat la noi revolufia. Dl. arhitect Ioan Elian cate a fost coleg la renumita Facultate de arhi- tectura din Delft’ — Olanda cu dl. Elker- Khof i-a insofit pe prietenii sii in drumu- rile lor. »Sintem pentru a treia' oard in Romania © fard pe care o stimam si o iubim foarte ‘mult, ne-a declarat arhitectut olandez. Am stupiritul roménese va cistiga noi recu- stat ‘cu sufletul 1a gurd la televizor, am noasteri internationale ocupind un loc frun- * plins, ne-am bucurat si am fost foarte in- tas in circuitul mondial al valorilor api- grijorati pentru voi in timpul revolufiel. cole’, Incé din seara zilei de 21 decembrie am arborat pe casa noastrd steagul nafional at Roméniei din care am decupat stema veche imediat ce imaginile TV. ne-au ardtat ca asemenea steaguri au apirut in Bucuresti. Sintem foarte bucurosi ct v-aji redobindit libertatea, democrafia si stntem convinsi ca poporul roman va past hotdrit in rindul po- poarelor Buropel, Avefi pentru aceasta toate ganscle, Cit priveste apicultura, cu- noastem marile dummeavoastré realiziri. Am viettat acum doi ani Statia zonald apicold ‘da la Maliue — Tulcea si de eurind Plat- forma apicold Baneasa unde la Institutul de Cercetre si Productie pentru Apiculurd ne-a primit in modul cel mat cordial dl. Aurel Malaiu, Dumnealui ne-a vizitat in Otanda acum cifiva ani cu prilejul unui studiu de docu- ‘mentare efectuat-tmpreund cu. dl. arhitect Elian la Universitatea Wageningen. Am constatat ct in institut se face o cercetare stiinfificd extrem de integesantd convertita imediat in rezultate productive foarte bune. Existé pe platforma clédiri frumoase si functionale intr-o conceptie arhitectonicd originald. Aceste ‘clddiri cu motive apicole cred cé reprezintd unicate mondiale, in- treaga incintd atestind un autentic profe- sionalism gi 0 inspirataé fantezie. Vd u- ram succese mereu mai mari in teoria si practica apicolé si" sintem convingi cd Institutul International de Tehnologie ' si Economie Apicol al APIMONDIEI editeazi in limbile francezi, en- glezi, germand, spaniolé, rusi, bulgaré si romind revista trimestriali ,APIACTA, organ de presi al Federafiei Internafionale a Asociafiilor de Apiculturd, Sint publicate articole tehnice, economice si de infor- mare apicoli de larg interes, purtind semnitura unor Personalititi al victii apicole internationale. ‘Abonamentele se pot face Ia filiatele judefene ale asoalatiel noastre, Cosiul unui abonsmente anual este je 100 Tel. Din activitatea APIMONDIEI ra nea apicultorilor macedoneni. Dr. Nicolae Popescu si Dr. Paul Agache. In_ prima sedinfa s-au sustinut urmatoa- relereferate grupate in jurul temei ,,Cali- fifi standard ale produseior stupului : De- terminarea prin HPL-cromatografie a arme- Jor de tetracicline in miere si in laptigorul de matci (CHANG Cun-jie si ZENG Ji-yan, China) ; Me's3% 2 a calitafil ce- rii de albina prin gaz cromatografie (XU Jin-yao si YANG Hui-zheng, — China) ; Poluanti de onigine industriala, surse permanente de intoxicare a albinelor (Ljudmila_ TERZIC si M, KRUNIC, RS.F.J.) ; Puritatea mierii produse in Voi- vodina (Radmila SOVLJANSKI, Dragna BUKUROY, Sanja LAZIC si Smilja OB- RADOVIC, RSPJ.); Observalii critice asupra metodelor de numfrare a_granu- Jelor de amidon in miere (N, POPESCU si Minodora ISAC, Roménia); Testarea capacitifii drojdiei de bere ca inhibitor al cresterii Bacillus alvei (Maria SIVALEC, V. MIHOKOVIC si J. KARSIC, RSFJ.) si o ,Scurti comunicare : Apicultura “in Suedia de la Cernobil incoace (IA, STARK, Sucidia). In’a doua sedinti — tema Tratamente gi prevenirea maladiilor albinelor a prile- juit prezentarea urmatoarelor referate : Noi date despre loca americani (J. JAROSZ si Z. GLINSKI, Polonia) ; Com- portamentul igienic al lucritoayelor ' A. mellifica carmica in colonii infectate cu loci american’ (N. BANDZOV si V. BANDZOV, R.S.FJ.);\Acarioza_in Iugos- Javia + (Mira JHNKO,’ Ljerka ZEBA si D. SULIMANOVIC, RS.F.J,); Nosemoza_ in Jugoslavia (Ljetka ZEBA, Mira JENKO, D, SULIMANOVIC, RSFJ.): —Incidenja nosemozei la méatci in pepiniere in Slo- venia (G. ALES, J. POKLUKAR, M. PERKO si D, BABNIK, RS.F.J.) ; Comba- terea integrata a bolilor albinelor in Ro- mania (M. MARIN, P. AGACHE, D, 10- NESCU, RomAnia) ;’ Poluarea chimicé mo- derni a coloniilor’ de albine si eventua- 24 SIMPOZION ee, Ohrid, statiune climateric’ pe malul lacului cu acelasi nume din Macedo- nia — R.S.F, Iugoslayia, este locul in care acesta Simpozionul APIMONDIA al cirui titlu in iraducere liberi este ,,Calitate standard Ia produsele stupului, Boli ale albinelor. Reziduuri*. Organizator — Uniu- destasurat intre 24 si 26 mai anul de Cercetare si Productie pentru Apicultura au fost prezenfi Dr. Mircea Marin, Inter¢santul schimb de opinii a constituit o bund ocazie pentru punerea de acord a unor metode, tehnici si planuri de abordare in viitor a problemelor Din Romania, reprezentind Asociafia Crescitorilor de Albine si Institutul ' cuprinse in cele trei teme principale ale simpozionului. \ Hee ee ee lele ei _implicafii biologice (D, POPESKO- VIC, M._BOUNIAS si Minjana POPESKO- VIC, RS.FJ. si Franta); Inducerea acti- vitdjii_ monooxigenazei Ia ‘albine, ca biotest pentru identificarea _xenobionfilor din mediul inconjuritor (N. KEZIC, D. SU- LIMANOVIC si D. LUCIC, “RSFS); Polenizarea in. plantafiile de meri $i efectul tratamentelor pesticide —_aferente asupra comportamentulul albinelor (Maja DRAZIC, Saga ILIC, Maja OSMAK si WN. KEZIC, RSF.J.); Informafii cu privire la utilizarea diferitelor doze de fluvalinat (J, SENEGACNIK si G. ALES, RSF.) ; Administrarea Nozecid-ului in combaterea nosemozei (Dragica GRBIC si Ivan BASIC, RSF.J.); Rama clAditoare ‘si placa _anti- vartoa ca mésuri in vederea_eradic&rii Varroa jacobsoni si a diversificirii pro- ductiei “in stupini (R. KRALEVSKI, RSFJ); Curentul electric utilizat in combaterea bolilor albinei (P. SLIAHOV, RSF.J.) ; Colonii cu dou’ mitcl — o efi- cienta “metoda biologic’ de combatere a varroozei (N. BANDZOV si V. BANDZOV, RSFJ,). Nu s-a prezentat: Efectul con- servarii supravariajiei confinutului de vi- tamine C si A al polenului colectat de al- bine (Tereza LESCZENA, Helena RYBAK, si L. BORNUS, Polonia). Au fost prezenti la deschiderea Jucrérilor simpozionului, precum gi la o parte din lu- Jucrarile acestuia, urmatorii_membrii_ai Consiliului Executiv al APIIMONDIEI : Raymond Borneck — presedintele Federa- fiei, Vadim Gubin si Cecil Tonsley — vice- pregedinti, Silvestro Cannamela — secretar general, Henning Spitznagel — presedinte- Je Comisiei de economie, Octaaf Van Laere —_ presedintele Comisiel de biologie, Mihaela Serban — pregedintele Comisiei de flora meliferé si Axtur Stojko — presedin- tele Comisiei de apitezapie, Janos Saakmar si Karl Wyder — cenzori, precum si Djuro Sulimanovic si Jin Zhen-Ming — membri. SEDINTA CONSILIULUI EXECUTIV In sedinja sa care a avut loc, tot la Ohrid, in paralel cu. Simpozionul, Consiliul Execu- tiv al APIMONDIEI a discutat probleme vizind bunul mers in continuare al Fede- rafiel. Dinte acestea, merita si fie refinu~ te stradaniile pentru ridicarea eficientei congreselor mondiale de apicultura, Pe ba- za analizei modului in care au fost organ zate de citre {arile-gazda unele dintre ult mele congrese si a modului in care acestea s-au desfagurat, Consiliul a dezbatut sia adoptat o serie de modificéri la Regula- mentul de organizare a congreselor. Aceste modificiri vizeaza: (1) imbundtajirea menta~ litéfii gi a programelor de organizare pe care si le propun comitetele nationale din {arile-gazda ; (2) asigurarea orientarii uera- xilor congresultii catre satisfacerea la may ximum a interesului profesional gi social al apicultorilor ; (3) favorizarea pe timpul scurt al congresului a contactelor atit la nivel individual, cit si de asociafii, organi- zafii,,intrepninderi; (4) organizarea la nivele. corespunziitoare a activitatilor ,,secundare* ale congresului, precum ‘si nu fn utimul rind, intarirea puterii sia controlului efec- tiv al Consiliului Exeoutiy al APIMONDIEI asupra organiziinii, desfisurarii si eficien- fei congreselor. Congresul din 1991 va avea loc la Split, in Tugoslavia, pe malul Marii Adniatice, intre 30 septembrie si 5 octombrie. S-au enunat si Aezbiitut in sedinfA temele principale ale lucrarilor pe comisii de specialitate gi s-a acceptat in principiu tema generalé a Con- gresului, Aceasta va fi astfel formulat& in- cit sf aminteascA lumii apicole c& (si) in nord-vestul iugoslav fsi are obirsia albina earnica — una dintre venerabilele bunice ale apiculturli moderne, alaturi de cauca- sica si ligustica. Consiliul a analizat si activitatea Insti- tutului international de tehnologie si eco- nomie apicolé de la Bucuresti si perspec- tivele acestuia in noul climat politic ‘social si economic din Romania, Consiliul a apre- ciat sprijinul permanent acordat intitutului de c&tre Asociafia Crescitorilor de. Albine, In functia de direotor al I:1.T.E.A. a fost numité Mihaela Serban de la LC.P.A., iar Erika Dumitrascu si Ionel Stoian, redac- torul sef si respectiv contabilul sef ai LUTLEA. au fost reconfirmafi ca membri supleanti ai Comitetului director. zl 25 ceed — Cum adund si cum fo- losesc albinele — polenul ? Care este productia de po- len ce se poate recolta anu- al de ta o familie de albine ? intreab& Horafiu Roteru din Turda, str. Punfii 21, jud. Cluj. — Polenul este 0 pulbe- re fin& in general galben- aurie sau de alte culori care’ se afli pe anterele flori- lor, constituind — elementul barbatese al acestora. Albi- nele il recolteazi cu multé harnicie intrucit _acesta constituie o hrana consis- tenta bogaté in proteine, grdsimi,.sGruri minerale si vitamine find folosit in special in hrana_puietului sub form& de pisturé. Pen- tru cresterea unui kg de albine este necesat 1,5 ke pisturé, iar consumul anu- al de pasturé al unei fa- milii de albine de putere mijlocie este de circa 20 kg. Pentru recoltarea pole- nulul, albinele fl umezese cu nectarul din gus si-1 agloereazi sub forma de grauncioare fn cosuletul pi- cioarelor posterioare. Albi- na in plin zbor continua s& sporeasci _grimijoarele de polen, periindu-si pol nul de pe perisorii corpului si depunindu-l in panerele cu polen, Pentru a stringe polenul si a forma ghemo- toacele de polen, la un zbor, albina trebuie s& vi- ziteze 80—150 flori. In doud ghemotoace de polen care cintiresc 15—20 mg _ sint conglomerate peste 3 mi- lioane grauncioare de polen Zburind din floare in floare pentru a aduna po- lenul, albinele — realizeazi si polenizarea _culturilor agricole entomofile. Polenul constituie materia primi pe 26 : sorile. rite care albinele 0 adun’, com- pleteaz cu nectar si secre- {ii glandulare proprii find depus si presat cu capul in celulele fagurilor lsind dea~ supra celulelor respective un gol de 1/8 din tndltimea lor. fn felul acesta polenul for- meazi o mas& compacta din care aerul este eliminat in cea mai mare parte. Intr-o astfel de celulé comprimaté se depun 0,102—0,175 ¢ po- len. Astfel insilozat, pole- nul suferd 0 usoani fermen-. tare lactic’ avind loc un proces biochimic compli- cat care transforma polenul in pasturé. Prin acest pro- ces albinele reusese si pund in libertate si sa stocheze in plsturi tot confinutul protoplasmatic din. grauncio- rul de polen. Urmare acestor transfor mari, pastura devine ugor acida, cu gust acrisor pli~ cut, fiind sterild si_ mult mai conservabila decit po- lenul. Pastura are proprie- tifi_nutritve mai valoroase fiind mai usor digestibila si_asimilabilé decit polenul. Albinele igi asiguré in acest fel rezervele necesare spre a le putea folosi in caz de nevoie. Practica demonstreazi c& de la o familie de albine se pot obfine intr-un se- zon agtiv cel putin 2 ke po- len. In unele zone ale {3- rii noastre cu o bogata flo- rA se pot realiza producti medii_mai mari. Astfel, in judejul Salaj s-a achizitio- nat in anul 1984 de la 538 apicultori si 4 unititi socia- liste care defineau in total 16100 familii de albine o cantitate de 65 tone polen realizindu-se 0 productie medie de 4 kg polen, In acelasi timp bunii apicul- realizat 4—15 tori polen, iar productia record inregistraté a fost de 25 kg polen recoltat de la o fa- milie de albine intr-un se- zon, kg — Care sint noutipile ofe- rite de institutul nostru de cercetdrt in materie de hra- niri proteice ia albine in ur- ‘ma experimentarilor efectu- ate in sezonul rece gi peste cit timp putem procura bio- stimulatorii, energo-proteici respectivi din magazinele apicole de specialitate ? in- treabé Didia Dimitriu din localitatea Grajduri, jude- ful asi, Catre sfirsitul Sezonulut rece’ generafia_albinelor de iernare prezinté in mod fi- resc un grad avansat de uzurd biologic’, ceea ce de- termini inlocuirea ei cu prima generatie de prima- vara. Vigurozitatea numerici si cantitativa a acestei_noi generafii condifioneazi dez- voltarea familiei de albine in ansamblu, dec pregiiti- rea ei pentru un cules tim- puriu si abundent, Stimularea ouatului nu este posibilé decit prin hré- nirea intensivA a miteli cu laptigor. De asemenea dez- voltarea larvelor in primele zile de la eclozionarea din ou nu este posibil& fara hrdnirea cu aceast& substan- $4. Se stie insi c& albinele lucrtoare tinere au capa- citatea de a secreta lapti- gorul de matc&. Pe masura ce se depiseste o anumita virsti glandele sectetoare specifice incep si involueze si se transform& in glande salivare, deci secretia de laptigor inceteacd si este fnlocuité cu secretia de sa- liva, Catre sfirsitul jernii in stup nu se gisese decit al- - bine lucratoave bitrine care aparent nu mai sint apte pentru a produce 1aptiso- rul de mated. fn realitate involujia glandelor specifice nu este ireversibilé. Pentru regenerarea lor este nece- sar un suport material, res- pectiv aportul abyndent si continuu de swbstanje prote- ice prin intermediul hranei. Dupa zborul de curijire de Ja sfirsitul iernii, inainte de aparisia polenului in natu- ri, apare deci necesitatea hrdnirii indestulatoare cu polen, singura sursi natu- rali de proteine utile pen- tru albine. Practica a dovedit ci si atunci cind in stup existd rezerve suficiente de pas- turé, hrinirea suplimentaré cu polen are un efect spec- faculos in stimularea oua- tului si dezvoltarii puietului. Intrucit administrarea po- Ienului ca atare nu este eficienté forma cea mai convenabili s-a’ dovedit a fi pasta de polen cu sirop de zahir. Cele dou’ ingre- diente majore trebuie si indeplineasc& citeva condifii esentiale : —polenul de buna cali- tate, condifionat ptin uscare si supus unui tratament spe- cific pentru distrugerea eventualilor germeni pato- geni pentru albine, apoi transformat in pubere find ; = siropul de zabir, par- tial invertit pe cale chimici pentru a-i asigura o bund digerare si o mare atracti- vitate pentru albine. Ca ingrediente secundare se pot adduga substanfe me- dicamentoase pentru preve- nirea unor boli. © rejetd potrivits im acest scop a fost elaborati de ICPA si. experimentata in faza pilot la Combinatul Apicol dupa tehnologia pro- pusi rezultind un’ produs cu urmitoarele caracteris- ticl : — organoleptic: _ pasta densi uniform si_ stabil far aglomerari de polen sau de zahar, far impuriti- fi, de culoare galbend pr nunfat, cu gust dulce si aroma pleut’ de polen, peste care se poate supra- pune aroma specific ingre- dientelor secundare. = fizico-chimic : —continut — de maxim 12% ; — confinut de proteine minimum 5% (echi- apa valent cu minimum 25%o polen) —continut de zahar (exprimat in zahar invertit) minimum 60%. Pasta se poate livra in lidife de capacitai potrivi- te din care apicultorul de- cupeazi felii de cca 150 g, reprezentind cantitatea su- ficient’ pentru o adminis- trare la 0 familie de albine. Pentru ca administrarea sé fie mai comoda fiecare felie se poate modela sub forma de turtifi ambalati in fo- Tie de polietilend si utili zaté dupa procedura clasicé. Se apreciaz’ c& sint asi- gurate conditiile pentru a se trece la productia industri- ald a acestui produs mult solicitat de apicultori. Rispunsurile au fost in- tocmite de ing. T, VOLCIN- SCHI, dr. N. POPESCU si sb Marlena PETRI- PAL UCALLALIAIATLEALALLLREN COOOL TERETE Deci aga std chestia . DE FAPT CE INSEAMNA 1A EMIGRA"? CUM SA-Tl EXPLIC CHERI ?. UN FEL DE PASTORAL 27 Prognoza infloririi florii In prima decadé a-lunii aprilie, dupa © perioada deosebit de calda si secetoasi s-a produs o schimbare bruscé in evo- lufia_timpului insofité de precipitafii sub forma de ploaie, lapovité si ninsoare cu scdderi destul de bruste ale temperaturii, In a doua decadé a lunii regimul ter- mic a devenit mai moderat astfel ci rit- murile de germinare si rastrire a_florii soarelui au fost si ele moderate in functie de zona si epoca de semanat. S-a inre- gistrat apoi’ un ritm lent de parcurgere a primelor faze fenologice ‘la aceasti cul- turd. A doua perioadi a lunii mai s-a caracterizat printr-o vreme frumoasi si caldi comparativ cu intervalul anterior producindu-se 0 reducere a stérli de vege- tafie a culturilor inregistrindu-se ritmuri energice, de formare a frunzelor indeosebi in zonele bine aprovizionate cu api. Tot- odati este de remareat cA in condifiile agrometeorologice date s-au»_mentinut microclimatele favorabile extinderii ata- curilor de boli si daunatori. Pe baza diagnozei condifiilor agrometeo- rologice pentru cultura florii-soarelui pina la aceasta data, .a particularitatilor bio- climatice ale acesteia precum si a pet spectivei timpului pe termen lung s-a elaborat prognoza fazei de inflorire in anul 1990. Desi pentru luna iunie se intrevede un regim termic apropiat de limitele normale, inflorirea plantelor in Janurile de floarea- Soarelui se va declanga’ cu citeva zile mai devreme fafi de datele medii anuale, ca urmare a avansului fn vegetatie imprimat de potentialul termic excedentar al aces- tei primaveri. : -soarelui Astfel cea mai timpurie inflorire (18— 21.06) se va fnregistra in sudul Cimpiei Roméne, pentru culturile semanate in pri ma epoca, in cazul culturilor, insiminjate pe parcursul lunil aprilie fnflorirea se va declansa in decada a treia a lunii iunie si in primele zile din iulie, In Dobrogea, Cimpia Siretului inferior, cea mai mare ‘parte a Cimpiei Romane si Cimpia Timigului fenofaza se va semnala intre 22 si 25.06 in lanurile semanate pe parcursul luni martie, esalonindu-se pind in prima pentada a lunii iulie functie de data semanatului, A treia_ zona in ordinea infloririi .cu- prinde estul Banatului, Crisana, parfial Subcarpatii Olteniei si Munteniei precum si Podigul Central Moldovenesc, unde in- ceputul de fazé se va semnala intre 26.06 si 1.07 si se va esalona pe parcursul. pri- mei dacade a lunii julie, Faza se va extinde treptat spre zonele centrale si nordice ale farii, in raport cu particularititile termice si hidrice ale zo- nelor, declansindu-se cel mai tirziu in nord-vestul Podigului Sucevei. Pentru culesul din vara anului 1990 la floarea-soarelui, ca factori probabili res- trictivi ai secrefiei de nectar mentionim prezen{a bolilor criptogamice precum si gradul de aprovizionare cu apd al cul- turii in intervalul cu cerinje maxime, in- deosebi in zonele estice si sudice ale a- rii (pe terenurile neirigate). Prognoza_a fost CUSURSUZ, Ana lia MIHOC de la gie si Hidrologie. elaborata de: Beatrice Maria ROMAN, Corne- Institutul de Meteorolo- 28 DOCUMENTAR_APICOL $4 salvdm albinele pentru a ocroti mediul inconjurator Mauro PINZAUTI Institutul de protectia plantelor — Universitatea din Pisa Cu prilejul celui de-al V-lea Tirg nati- onal de apiculturi, de la Montelupone (Me), a fost lansat din nou, de clitre FAT (Federa- fia apicultorilor din’ Italia) apelul adresat autoritdfilor statale si regionale: ,Sau ne ajutafi si ocrotim patrimoniul apicol nafi- onal, sau riscim cu tofii o catastrofd eco- Jogici*. Ratiunile aceftui apel sint expli cate, punct cu punet, in cele ce urmeazi, de c&tre unul dintte cei mai calificati cer- eetatori in domeniu si sustinitor activ al raportului indisolubil dintre albina — om — mediul inconjurator. Este bine cunoscut faptul ca, in cazul plantelor de insemnatate agricola, poleni: zarea florilor este determinat&, in princi. pal, de activitatea insectelor polenizatoare, saul de actiunea vintului. Din totdeauna, cu prilejul unor reuniuni sau cu ajutorul altor mijloace de informare, cercetiitorii din domeniu au demonstrat in mod stiin- tific contributia realé asiguraté de insectele polenizatoare in fertilizarea diferitelor specii vegetale. . Mulfi oameni de stiinjé au céutat si stabileasci, din punct de vedere cantita~ tiv, valoarea transportului de polen de la 0 floare la alta, efectuat de albine si de alte insecte polenizatoare (METTCALF si colab. 1962; WARE, 1913; DEODIKAR, 1075; LEVIN, 1983-1980; BORNECK si BRI- COUT,’ 1084; MOFFETT si BARCLAY, 1984; "ATKINS, 1985; ACCORTI, 1986 ; PINZAUTI, 1987; . LOUVEAUX, 1987; OLMSTEAD 5i WOOTEN, 1907; LEVIN si WALLER, 1989), firé a reusi, insi, s& cuprinda toate aspectele concrete, de pe urma cirora agricultorii objin toate foloa- sele, In numeroase ocazii, legate de apre- cierea rezultatelor obfinute, reprezentan- fii sectorului agricol, desi contestind va- loarea parametrilor de evaluare utilizati de cercetitori, au ecunoscut pentru pri- ma dati in mod public (LAZISE, 1987) uti- litatea albinelor in polenizarea~celei mai mari parti a culturilor agrare. Aceasté recunoastere, chiar daca importanta, se arata insuficientaé, in sura in care serviciile de polenizare tre- buie si se bucure de o mai larga apre- ciere, ajungind s& fie considerate 0 prac- tick ‘agricolé curenti, la fel ca si curati rea pomilor sau ingrdsarea pamintului. Tehnica utilizérii albinelor la polenizare, cu exceptia citorva culturi arborescente (migdal, cires, mir, par, kiwi) gi oleagi- este noase (floarea-soarelui, rapifa), nu s-a bucurat, in cursul ultimului deceniu, de considerajia necesard, nici micar in ca- zul culturilor cerealieré, unde au ajuns deja o nonmi sporurile de recolt& dato- rate actiunii polenizatoare a albinelor. Cu toate acestea, ceva a inceput si se misle in directia dorité ; in ultimii ani, importanja rolului jucat de albine in po- lJenizarea plantelor Ge interes agrar a fost verifieaté pin& si de agricultorii cei mai sceptici. Lipsa repetati a albinelor pe flori a marcat insemnate fluctuafii de productie, potrivit fenomenului obisnuit: plante sdnitoase, inflorire abundenta si fructificare extrem de redusi. Toate aces- tea au fost inregistrate in Italia, cu pre- cadere in cursul ultimilor cinci ani, ca urmare a pieirii a mii de familii de albi- ne, provocaté de prolificarea ectoparazi- tului Varroa jacobsoni. De asemenea, generalizarea cultivarelo: autosterile si intersterile, la care fecunda- rea incrucigatt este obligatorie, a contri buit la valorificarea pretioasel activitati polenizatoare exercitate de citre albine. In unele cazuri, din motive de piati, s-a acordat o preferin{é mareati de cul- tivare unor specii de plante cu flori uni- sexuate, asa cum a fost cazul cu Kiwi, a cirei produclie a atins in Italia, printre altele si datorita activitatii albinelor, lo- cul al doilea fn lume. Pe de alt& parte, extinderea unor teh nici de cultura ,nenaturale“, cum sint monoculturile extensive, au scos si mai mult, in eyidenfi valoarea_ economick a albirelor crescute de om, In mod siste- matie, in scopul favorizirii unor astfel de tehnici, in fiecare an sint extirpate largi figii ‘de vegetatie spontani (garduri de mérdcini, perdele de paduri ete.) si, odaté cu acéstea, parte din entomofauna Util’ cave ierna, dintotdeauna, in aceste zone gi cate contribuia efectiv la intre}i- nerea agrosistemului natural. O alt& cauz a rarefierii insectelor pole- nizatoare salbatice, precum si a disparifiei a mii de familii de albine (in mod direct sau indirect), o constituie utilizarea nedis- criminativa ‘de produse antiparazitare in- tens toxice si rareori selective. Ca regula, peste 40 de prineipii active sint in mod. sistematic ,descireate’ in mediul ineon- jurator (in total, peste 1 milion si jumi- tate de chintale de produse fitofarmaceu- tice pe an. Datele se refera 1a anul 1985). 29 referitoare Ia numérul si greutatea anumitor specti de insecte poleniza- Valori toare, vizitind diferite culturi in floare Tabelut 1 Specia ‘Numarul de Greutatevinsecte Grauncioare de Insecte (ng) polen X insect (n) Apis mellifera 5000—60000 80-220 6800 Bombus terrestris 20—100 100—280 600 Xyllocopa violacea solitard 470-320 5400 (n) Num&rul mediu de gritunctoare de polen de mir prezente pe corpul insectelor. In prezent, in pofida intensificarii nu- méarului de studi si cercetari efectuate in toate partile lumii, problema toxicitatii acute si reciduale a unui mare numir de produse fitoterapeutice este departe de a fi rezolvati si continu sa fie introduse pe piaji noi produse, mai mult sau mai putin toxice. Date find problemele expuse mai sus, apicultura, care, in momentul de fafa trece printr-o criz si aceasta nu numai din cauza proliferirii acarianulul Varroa, ci si din cauza prezenfei _mereu mai inseld- toare si nefaste a luiBacillus larvae, agentul cauzant al locei americane, trebuie con- siderat’ drept o activitate socialé si, in aceasta calitate, trebuie ocrotité si finan- ati. Multe cadre de conducere din secto- Tul administrativ, oricit de competente s-ar dovedi in aria lor de activitate, atri- buie insectelor polenizatoare prezente in naturA in stare silbatic’ 0 valoare asem&- nitoare celei a albinelor crescute si ocro- tite de cAitre om. Observind diferitele in- floriri, oricine isi va putea da seama ‘de caracterul constant al vizitelor albinelor pe flori, in raport cu prezenfa altor insec- te polenizatoare. Cercetérile efectuate in diferite zone ale Italiei au demonstrat ca albinele sint cele mai fecvente vizitatoare ale florilor (peste 80%), faptul fiind ugor de atribuit, in mod neindoielnic, numa- rului ridicat de albine existente in fa- miliile crescute de apicultori si ridicatului nivel social atins de aceste pretioase in- secte. Dup& consultarea datelor. cuprinse in tabelul 1, ne putem da mai bine seama de numérul de insecte per familie si — in conformitate cu un parametru utilizat de PINZAUTI si FREDIANI (1985) — putem estimg cantitatea de polen de mar (numaér de grauncioare) transportata intr- o scurté perioadd de timp de albinele cu- legdtoare dintr-o familie bine populata (20000>X 380076000000). Valoarea economica indirect& a activitafii albinelor | ; | j—Furaje (fin) I— Animale I— Carne I_Lapte Brinzeturi . Alte derivate Revenind la cuantificarea economici a activitatii de polenizare dezvoltata de ca- tre albine, aprecieri veridice, mai degraba apropiate spre lips decit spe exces, au fost efectuate in diferite {ari. LEVIN a- preciazi aportul albinelor in productia SUA la cca. 19 miliarde dolari ; ACCOR- ‘TI, pentru Italia, fn 1986, folosind date din 1983, informeazA ci cel putin 63% din intreaga productie agricola comercializata 30 J Flora spontana Consolidarea + terenurilor erodate + Lan} trofic = (animale sélbatice) Activititi at termoregulatoare Activitift: oxigenante—"' si purificatoare Pig. 1 poate fi atribuité actiunii polenizatoare a insectelor, aprecierea totalé inscrlindu-se in favoarea activitatii albinelor, cu un to- tal de cca. 2000 miliarde Lit. Aceste aprecieri economice au fost tre- cute cu vederea de numerosi interlocui- tori din sectorul agrar, desi datele elabo- rate sint, fara indolalii, obiective, iar pa- rametrii de multiplicare utilizati (mini- mi si maximi) se bazeazd pe criterii gti- infifice si sint asimilabili cu cei utilizati de alfi cercetitori din straindtate. Rolul insectelor polenizatoare $i, tn. spe- cial, al albinelor, in protejarea, mediului inconjurdtor este’ deja bine cunoscut, Li sind Ja 0 parte valoarea economici atri buita disparifiel de zecl de mii de plante din flora spontan’, caracteristice pentru diverse ecosisteme( pierdere biologic’ prac- tie incalculabilé din punct de vedere nanciar), si nu mai vorbim nici de valoa- rea economici a intregii faune silbatice, care, direct, sau indirect, se hrineste pe seama productiilor vegetale, In Fig, 1 este prezentata 0 schemé, pe baza cdreia se poa_ fe aprecia uriaga contributie economica in- directa (gre cuantificabili, de alifel) deter minati ce polenizarea tuturor speciilor de plante care, in diferite feluri, fac parte din Janful_alimentar animal, sau din precarul echilibru ecologic. ‘Din studi realizate im cursul ultimului deceniu rezulti ci plantele cultivate sau spontane, dependente de activitatea sexua- 14 a dlorilor pot fi, fn general, considerate in raport de insectele polenizatoare dup& eum urimeazi : ‘tndependente Partial dependente ‘Total dependente Autocompatibile, Autocompatibile, eu polen al carui Toate celelalte cleistogame etc, transport este legat de conditii 54% (42%) meteorologice particulare'34"/o 1m inchelerea ‘acestor scurte considerafii asupra albinelor si mediului inconjuriitor, putem prevede, in scurti vreme, noi pier- deri de familii de albine, ca urmare a pro- liferarilor bacteriene generate de prezenta acarianului: Varroa ; de asemenea, atacuri bacteriene provocate nu numai de Bacillus larvae, ci si de alte microorganisme ubicul- tare, prezente fn mod novmal si saprofit in stup, sint din ce in ce mai des infinite, Ca atare, este mai mult decit oricind ne- voie sa se lanseze un strigit de alarma. wee nn ee eer Este momentul ca autoritéjile raspunza- toare de ocrotirea mediulul inconjurator sa intervind de urgenja i fn mod coneret. Oerotirea albinelor nu iseamni doar a ‘ajuta apicultorii, el in primmul rind, a men- fine numérul si cantitatea patrimoniului apicol national, care, in prezent, este mai mult in glujba'fintregii {&ri, dectt in cea a crestatorilor de albine. raducere de RADU GRECEANU din revista APITALIA Nr. 17 din 15.1X.89 1 LAPTISORUL DE MATCA Un excelent tratament natural impotriva gripei Ives Donadiew Léptisorul de matci este un aliment n tural bogat tn ‘numeroase elemente indis- pensabile vielii (acizi aminafi, vitamine, oligo-elemente etc.) a ciror acjiune bene- fick pentru om este in prezent tot mai bine ‘cunoscutA $i demonstrata, Gripa sezonier este o maladie _ viralit care apare in general la un organism cu © rezistenfi redusa. De reguld benignd, gri- pa antreneazi si stiri de obosealé conside- rabile si complicatii ce nu trebuie negli- jate la persoane fragile sau fn virsta, ‘Léptigorul de mate, fructificind terenul biologic in lupta sa cu agresiunile in general, permite o interventie utilé in tra- tarea preventiva si curativa a acestei ma- ladii. Ce trebuie ficut pentru a evita gripa ? In afara vaccinului, eficient in situafiile cind corespunde susei virale cauzi a epi- demiei (din picate nu este intotdeauna aga), _ trebuie s& se prevadi o a douw eoard’” ,arcului nostru de apArare or- ganicé. ‘Terapeutich naturalé, laptigorul de mated indeplineste perfect acest rol, si aceasta 31 fara contraindicatie sau incompatibilitate de vreun fel cu celelalte tratamente. Este suficient si se ia 500 mg de lap- tigor de mated pe cale sublingual (adic& lsat si se topeascd sub limbs) in fiecare diminea{i pe nemincate, timp de 40 zile, adic& o curi de 20 grame in t tal, una la ineeputul toammei si cealalta la’ fnceputul iernii. Aceasta permite, cel mai adese, traversarea fri necazuri a pe- rioadelor de epidemie gripali care se si- tueaza in aceste dowd sezoane. Ce se face in caz de gripa ? In misura in care nu s-a putut evita, tratamentul este simplu : — repaos 1a pat 2 sau 3 zile ; — dieté usoaraé pe baz de ‘fructe si le- gume proaspete cu numeroase: biuturi in- duleite cu miere ; —inhalare de mai multe ori pe zi a unor principii volatile din citeva picdturi dintr-un amestec adecvat de esenje aro- matice depuse pe o batist’ — eventual se ia pufind aspirina im- potriva curbaturilor (dureri musculare ce insofese uncle maladii) si durerilor de cap ; — in fine, absorblia zilnick a lMptisoru- lui de mated pus fn doze mari: 1 g pe zi timp de 20 zile (adicA o cura de 20 g in total), tot dimineata pe nemincate, sub- lingual, Astiel datorita proprietitilor sale_stimu- latoare, tonifiante si euforizante liptisorul de mated va fi un ajutor prefios pentru prevenirea gripel sau pentru o mai bun tratare, evitind numeroase complicatii, Reflectati_ la aceasta, cu atit mai mult cu cit laptisorul de mated va aduce in plus o vitalitate mai buna, Traducere de Liliana BRETOTEANU, din Revue Francaise d’Apiculture aprilie 1990 PERSPECTIVA METEOROLOGICA A DEBUTULUI VERII 1990 Pentru a face faté trecerii timpului ce se consum& in competitia tot mai acerba pentru ca un manuscris si ajungi sub tipar si apoi si fie difuzat, voi extinde intervalul prognozei pe care o elaborez acum Ia inceputul luni mai pentru a cu- prinde lunile iunie si iulie si a ma men- fine in actualitate. Mirirea intervalulul de prognozi afec- teazi in mod obignuit predictabilitatea si din acest motiv solicit clemen{i in apre- ind caracteristicile meteorologice aprilie fn far precum si procese- le geofizice majore implicate in generarea anomaliilor de vreme ne asteptim la si- militudini ‘cu_evolutiile din anii 1945, 1958, 1965 si 1976. In ansamblu anomaliile fajide stareaclimaticd vor altera _tabloul in luna iunie si prima parte a luni iulie existind tendinta ca in sudul tarii sé pre- domine perioadele de vreme caldi si in- sorit4 iar in nordul {ari sé fie mai frec- vente zilele cu vreme instabili, cu averse de ploaie, descdreari electrice si cAderi de grinding, cu un regim termic mai racoros. ‘Aceasté diferentiere are Ia origine situa- rea perioadei de prognozi sub semnul predominantei_circulatiei_dinspre vest a aerului in cadrul procesului cunoscut sub numele de oscilalie evasibienal (QBO) Cireulatia aerului in lungul — paralelelor 32 contribuie la separarea maselor de aer cald si uscat de origine subtropicalé ce avanseaz spre, nord pind in zona tempe- rati de masele polare, Amestecul aerului tropical cu cel polar ce sta la ‘originea fenomeneélor de instabilitate atmosferic4 se realizeaz{ cu precidere la nivelul pa- ralelelor de 50—60°N, Caracteristicile de vieme amintite nu vor fi insé persistente datoriti actiunii fortelor ce se dezvolti la nivel planetar tn cuplaj cu procesele ,,FI Nino‘. Cresterea temperaturii apoi fn Pa- cificul Eeuatorial la valori ce depiisesc regimul climatic mediu multianual_ au efecte opuse ,QBO* pentru sectorul atlan- tico-european, Pentru ultima parte a intervalului de prognoz4 cuprinzind cea de a doua parte a lunii iulie este de asteptat ca mecanis- mul asociat ,QBO“ si se impund deter- minind un regim secetos al vremii iar in sudul {ari temperaturi caniculare (peste 35°C. In ceea ce-i priveste pe apicultori evo- lufia vremii pe care o anticipam nu pre- zinta in cea mai mare parte a intervalului elemente de stres biologic decit pe zone din Cimpia Romana, astfel incit sub as- pectul vremii apicultura va beneficia de condifii tinzind spre optim, Corneliu POP : NITARUNAETIAT TE ALIILEELITIISLUASIESTAAIOOUUSSEPUEIIGGTULISTIASNLTALIDRSATELIDTAITALIUIDEPUAEEULEEAAITLALITAEISTEETAEATIAIELLELDS EOD AATEOBESEDTAAPYATESUETINITIAL uum ee DANS CE NUMERO N, NICOLAIDE: Liamélioration des abeilles; S. V. VERNESCU : L’information génétique dans Ia colonie dabeilles ; N. GRECU : La récolte et Vextraction de miel ; S, VERNEA : Liabeille et le milieu ambiant ; I. CIRNU: Le mélilot blanc annuel, une plante fourragére et mellifére de valeur ; A. MALAIU : Des propositions pour Uaugmentation de la participation de Vapiculture @ la réflection de ta biocenose du Delta du Danube; EF. TARTA: La chaire et le ruche; O. VITCU: Comment j'ai appris Vapiculture ; *** On nous a visité a la rédaction; *** La vie de VAPI- MONDIA ; *** Lettres recues @ la rédaction; *** La prévision sur la floraison du tournesol ; Documentaire apicole; *** La prévision météorologique. Les lecteurs de l’éntrager peuvent s'abonner par ROMPRESFILATELIA, Dépar- tement exportation-importation presse, P. O. Box 12—201, télex 10376 prsfir, Bucarest, rue Calea Grivifei, no. 64-06 IN THIS ISSUE ———_——_- —- —_—_— —- — — —- — — — — — — —- WN. NICOLAIDE : Bee breeding; S. V. VERNESCU: Genetic information in the honeybee colony; N. GRECU : Honey collecting and extraction; S. VERNEA : The honeybee and the environment; I. CIRNU: Annual white melilot, a valuable fodder and melliferous plant; A, MALAIU : Suggestions to increasing the partici- pation of beekeeping in restoring the biocenosis of the Danube Delta; E. TARTA: The lecturer's chair and the bee yard; O, VITCU: How I learnt beekeeping ;*** Guests of the editorial staff; *** From the activities of APIMONDIA; Letters received by the editorial staff; *** Forecasting of sun-flower blooming ; *** Apicultural documentary; ** * Weather forecast. Readers {som abroad can get subscriptions through the ROMPRESFILATELIA Enterprise, Press Exportation-Importation Department, P. O. Box 12—201, Telex 10376 prsfir. Bucharest, Calea Grivitei St, No. 64—66 IN DIESER NUMMER N, NICOLAIDE; Bienenametioration; S. V. VERNESCU : Genetische Information im Bienenvolk ; N, GRECU: Honiggewinnung und -schleuderung; S. VERNEA Die Biene und die Umwelt; 1. CIRNU : Der weiBe Steinklee, eine wertvolle Futter- und Nektarpflanze ; A, MALAIU : Vorschliige zur besseren Benutzung der Bienen- zucht bei der Herstellung der Biozénose des Donaudeltas; E, TARTA: Lehrstuhl und Bienenstand ; 0. VITCU : Wie ich die Bienenzucht lernte; ***: Es besuchten uns in der Redaktion; ***: Aus der Titigkeit der APIMONDIA ; : Aus den Leserbriefen ; * Prognose der Sonnenblumenbliite ; *** : Imkerliche Dokumen- tation; ***: Wettervoraussage Auslindisehe Leser kénnen sich bei folgender Adresse abonnieren : ROMPRESFI- LATELIA, Departamentul export-import presa. P. O. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Rucuresti, Calea Grivitei. nr, 64—66