Deschideți meniul de navigare
Închidere sugestii
Căutare
Căutare
ro
Change Language
Schimbați Limba
close menu
Limbă
English
español
português
Deutsch
français
Русский
italiano
român
(selectat)
Bahasa Indonesia
Aflați mai multe
Încărcați
Citiți gratuit pentru 30 zile
Setări Utilizator
close menu
Bine ați venit la Scribd!
Încărcați
Limbă (RO)
Beneficiile Scribd
Invită prieteni
Întrebări frecvente și asistență
Autentificare
Săriți peste schemele de tip carusel
Carusel Înapoi
Carusel Înainte
Ce este Scribd?
Cărți
Cărți audio
Reviste
Podcast-uri
Partitură
Documente
Instantanee
Defectoscopie
Încărcat de
peterclub
100%
(1)
100% au considerat acest document util (1 vot)
4K vizualizări
7 pagini
Informații document
apăsați pentru a extinde informațiile documentului
Data încărcării
Jun 04, 2010
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Formate disponibile
PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Partajați acest document
Partajați sau inserați document
Opțiuni de partajare
Partajați pe Facebook, se deschide într-o fereastră nouă
Facebook
Partajați pe Twitter, se deschide într-o fereastră nouă
Twitter
Partajați pe LinkedIn, se deschide într-o fereastră nouă
LinkedIn
Partajați cu e-mailul, deschide clientul de e-mail
E-mail
Copy Text
Copiere link
Vi se pare util acest document?
100%
100% au considerat acest document util, Bifați acest document drept util
0%
0% au considerat acest document drept nefolositor, Bifați acest document drept nefolositor
Este necorespunzător acest conținut?
Raportați acest document
Descriere:
Drepturi de autor:
Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Formate disponibile
Descărcați
ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Indicator pentru conținut neadecvat
Descărcați acum
Salvare
Salvați Defectoscopie pentru mai târziu
100%
(1)
100% au considerat acest document util (1 vot)
4K vizualizări
7 pagini
Defectoscopie
Încărcat de
peterclub
Descriere:
Drepturi de autor:
Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Formate disponibile
Descărcați
ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Indicator pentru conținut neadecvat
Salvare
Salvați Defectoscopie pentru mai târziu
100%
100% au considerat acest document util, Bifați acest document drept util
0%
0% au considerat acest document drept nefolositor, Bifați acest document drept nefolositor
Inserare
Partajare
Imprimare
Titluri conexe
Carusel Înapoi
Carusel Înainte
PROCEDURA DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE
TEHNICA TENSOMETRIEI ELECTRO
Laborator-Tehnologia materialelor
Pulberi magnetice
Examinarea cu radiatii penetrante
DEFECTOSCOPIE(DEFECTE ÎN CABLURI)
LucrariLab_TM
Examinari-Nedistructive
Instructia 348 Pentru Controlul Nedistructiv Al Sinelor
tensometrie electrica rezistiva
Conceptul de Sistem Al Calitatii - Documentele Calitatii
Tehnologia Materialelor - Turnarea
Încercări de duritate
Tehnologia de Turnare in Forme
Energia de Legatura a Nucleului
forjarea libera
Metode nedistructive de examinare şi evaluare. Principii şi metode
Capitolul 16.2_Controlul Imbinarilor Sudate
RECONDITIONAREA PIESELOR UZATE
Defectoscopia cu ultrasunete.doc
Descărcați acum
Salt la pagina
Sunteți pe pagina 1
din 7
Căutați în document
DEFECTOSCOPIE NEDISTRUCTIVA 1. Nofiuni de bazi Prin defectoscopie se infelege un ansamblu de incercari efectuate fn scopul pinerii in evidenfi a eventualelor defecte existente in obiectele supuse controlului, Aparatele folosite pentru depistarea defectelor se numesc defectoscoape. Pozitia defectelor poate fi: in interisrul obiectului, la suprafata obiectului, sau in apropierea suprafefei sale exterioare. Dintre numeroasele metode existente, in laborator se utilizeazd urmatoarele : = defectoscopia cu lichide penetrante, - defectoscopia cu ultrasunete, = defectoscopia cu radiafii penetrante, = defectoscopia cu suspensii magnetice. 1.1. Defectoscopia cu lichide penetrante Metoda se utilizeazi pentru punerea in eviden{a a defectelor din suprafaja pieselor sau a defectelor interioare, comunicante cu suprafafa, pe orice materiale. Dimensiunile minime ale defectelor ce pot fi puse in evidenfa prin aceasti metod& sunt: 0,001 mn lafime gi 0,03...0,05 mm adancime. Punerea in evidenta a defectelor, se poate face prin dou’ metode: 1.1.1. Metoda colorarii const in urmatoarele faze (fig. 29.1.4-d): Fig. 29.1a_~ degresarea si depunerea pe suprafaja de examinat a unei substanje lichide foarte fluide, penetrante, colorate, ce patrunde prin capilaritate in defectele din suprafaya, +h - indepartarea substan(ei de pe suprafafa exterioard, prin spalare gi uscare, © depunerea apoi a unei alte substanfe fluide, de alti culoare, (numita developant) cu un solvent foarte activ, care si dizolve substanfa introdusi anterior si si palrunda si ea in defecte, d_~ obligind o parte a solutiei si iasi din defect (deoarece solufia are un volum mai mare decat substanfa inifiala) colorand la suprafati o zoni mai lath decat defectul, care devine vizibil. Lichidele penetrante colorate au de obicei culoarea visinie, defectele aparand in evidenfa prin pete colorate in visiniu pe fondul alb, al developantului, 1.1.2, Metoda luminiscentei foloseste substanfe penetrante luminiscente in Juming ultraviolet si pune in evidenfa defectele prin iluminarea suprafefei examinate cu o lampa cu radiafii ultraviolete, dupa introducerea penetrantului si apoi a developantului (fig. 29.1.e). 1.2 Defectoscopia cu radiafii penetrante in defectoscopie sunt folosite radiatiile penetrante X si y. Defectoscopia cu radiatii penetrante se bazeazi pe absorbtia acestor radiatii de catre materiale, diferentiata in functie de grosimea si de densitatea materialului. Punerea in evident a defectelor se poate face de regula prin radiografiere pe clisee fotografice sau prin captarea radiatiilor ce au strabatut materialul, cu 0 camera video sensibila la radiafii X. Partile componente ale unei instalatii de radiografiere cu raze X sunt (fig. 29.2): pupitral de comandi C; aflat intr-o camera izolata, tubul Roentgen R, dispozitivele de alimentare a tubului catodic cu inalta tensiune, circuitul de excitatie prin tuburile kenotron K gi-cel de racire a tubului R, cu o pompa P. Oh j a7 l Fim m ‘ K { plic de |---| J Protectie kenotron Camera de iradiere | Perete tzolént SS eeePentru radiografiere, radiafiile X obfinute de la o sursi sunt dirijate asupra piesei sub care, in prealabil, s-a plasat o caseti cu film fotografic pe care il impresioneaza diferit in diverse zone, in functie de grosimea si natura materialului. Zonele in care se afla defectele vor aparea pe cligeu mai impresionate, deoarece acolo grosimea realé a materialului strabatut este mai mic&, Plic din hartie Fig. 29.3 Folie-ecran (Pb) Film radiografic Folie-ecran (Pb) Casetele in care se introduc filmele si ecranele se fac din materiale cu atenuare redusa a radiafiilor penetrante, dar opace pentru lumina obisnuitd (hartie neagra, material plastic, cauciuc). Fiecare caset (fig. 29.3) are niste buzunare in care se introduc marci de identificare a zonei controlate si indicatorul de calitate a imaginii ICI (fig. 29.4). Acesta este 0 plicufa, din acelasi material cu cel al piesei ce se radiografiazd, avnd denivelari, crestaturi, fire sau gaurele, care, la o imagine de bund calitate s& apara clar vizibile pe film. 1,25 tho CS" A= Xb ipl: S92 mn; ABy=0,10m /®\ T4pIT:S, a4 mm; AS4=0 2mm 82,50 MApITT 18, =5m; ABO, 5m a AFNOR sas Fig. 29.4Foarte des se radiografiazA suduri, obtinandu-se imagini ca cele din figura 295 b. Incluziuni de gaze c. Fisuré transversal: d. 1- Fisuré longitudinalé 2= Sant marginal e. 1 - Incluziuni de zgura 2 - Stropi de metalModul de prezentare A: este cel mai uzual, necesitand o aparaturd mai simpla, EI red pe ecranul osciloscopului semnalele distantate pe orizontala, proportional cu distanfele parcurse de ultrasunete in pies. Pe, ecranul osciloscopului, in abscisi este redat timpul de parcurs al impulsului ultrasonor pana la diferitele suprafefe intélnite (/ ~ de intrare in piesa, D — ale defectelor si F - de fund al piesei), iar in ordonati - intensitatea impulsului ultrasonic receptat. ~ Modul de prezentare B: reda pe ecranul unui tub catodic cu inerfie mare, situafia locurilor defecte intr-o sectiune a piesei, Se reda in abscisi drumul efectuat de palpator, iar in ordonata - timpul de parcurs al impulsului, Piesa de examinat ¥ y, " bing ~ too dy Fig. 29.9 a * cf Modul de prezentare C: red o imagine similaré ca cea obfinuta in cazul examinarii cu raze X.. Coordonatele rectangulare plane ale ecranului corespund cu coordonatele sectiunii examinate, oferind proiecfia plan& a zonei examinate, investigatia ficdndu-se pe toati suprafafa piesei. Acest mod de prezentare a tezultatelor este folosit curent la examenele medicale ecografice. Exist urmatoarele metode de examinare: ~Metoda de examinare cu impuls transmis utilizeaz dou palpatoare: unul emifitor EZ si unul receptor R, aliniate corespunzitor, pe suprafefele opuse ale piesei sau pe aceeagi suprafaf, in functie de = tipul~—undelor folosite la examinare, . ca in exemplele din J j fig. 29.10.a (pentru ‘G BP unde — longitudinale) sau din fig, 29.10.b (entra unde trans- Fig. 29.10 versale). Daca in calea ‘impulsului sonor emis apare un defect, acesta va crea o zona de “umbra” in spatele lui, impiedicénd ajungerea unei parti a energiei sonore la receptor. Pe ecranul «sciloscopului O (fig. 29.10.c) va apdrea un semnal de receptie Sr cu amplitudinevatiinds‘in sens invers fata de marimea defectului, iar dacd defectul este mare, Jemtinatul de receptie poate disparea complet ‘sMetoda permite identificarea defectului si marimea proiectiei lui pe un plan perpendicular pe directia de transmitere a impulsului, dar nu ofer& indicafii_asupra pozitiei defectului. Examinarea cu impuls transmis se foloseste la examinarea placilor, tablelor si benzilor cu grosimi de pana la 200...500 mn - Metoda de examinare cu impuls reflectat are la baza identificarea defectelor prin diferentierea acestora dupa timpul de parcurs al_ impulsurilor uiltrasonice, reflectate de defect si de suprafefele exterioare ale piesei ( fig. 29.11). Se foloseste un singur palpator, emiter - receptor ER. ecrenul osc! loscopului y pe PALPATOR b+ gemnal ce intrere D,, D,-detecte, respectiv - y? By caspect F- semnal de fund ‘Tremul de unde emis parcurge piesa si se reflect pe suprafaja eventualelor defecte ale materialului gi pe peretele opus al piesei, revenind la palpator, care le receptioneazd gi transmite semnale evidentiate pe Palpator E/R ecranul osciloscopului 5 Pigse Pe ecran apar semnale de intrare, de reflectare Ia] partea opusd a piesei si pe suprafata defectelor, la intervale (pe abscisa) direct proportionale cu timpul a D (distanfa) de parcurgere, aga cum se arata in figuré La energii mari ale ultrasunetelor in raport cu a Fig. 29.11 Imagini pe osalloscop: grosimea piesei, acestea pot parcurge de mat multe ‘ori traseul prin piesa, pe osciloscop aparand repetat (gi amortizat) semnalele de reflectare pe partea opus a piesei sav/si de reflectare pe suprafaja ezult din figura 29.12. (@, ). defectelor, asa cum 1 ‘Aceast variant este numita examinare ct ecouri NW b repetate, aplicati. in cazul controlului_pieselor it relativ subtiri (table, bare, pereti de carcase). ‘in zona cu defecte semnalele se indesese si se Fig, 29.12 amortizeazd mai rapid. Examinarea cu impuls reflectat prezinta 0 serie de avantaje: aparaturd si metodica de lueru mai simple, determinarea cu preciZie a pozitiei defectului, limite foarte largi de aplicabilitate, atat in ceea ce priveste dimensiunile i forma piesei, gi in cea ce priveste natura defectelor cautate.in laborator se foloseste un defectoscop prezentat in figura 29.1 AMPLIFICARE De WueRU roi} Le en. aniitusine fo) ota cae} 4" — sem ma oO S wt 6 . a aot 8 “0 ac 100 ac om . wh 3 mp ue 1 orgie porcurgere ‘S rom . wee © acs to ‘ Fig. 29.13 1.3, Defectoscopin magnetica Metoda se bazeazA pe variatia permeabilitafii magnetice a diferitelor materiale ale pieselor, fiind folosita pentru punerea in evidenja a defectelor superficiale sau a celor aflate in imediata vecinatate a suprafefei pieselor din materiale feromagnetice. ‘4 consta din inducerea unui cémp magnetic in piesa de examinat, distribuind in prealabil pe suprafata ei o suspensie de pulberi magnetice, care se va orienta dupa directia liniilor de camp magnetic. Orice defect (avand implicit alte proprietati magnetice decat materialul de baza) face ca in zona sa sa varieze brusc permeabilitatea magnetica; liniile de cmp magnetic se vor distorsiona, iar dacA zona defectului este apropiata de suprafafa exterioara, se va produce o acumulare locala a pulberii magnetice, pe marginile defectului (fig. 29.14). Fig. 29.14
Documente similare cu Defectoscopie
Carusel Înapoi
Carusel Înainte
PROCEDURA DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE
Încărcat de
Alexandra Bogde
TEHNICA TENSOMETRIEI ELECTRO
Încărcat de
andreeasapunaru
Laborator-Tehnologia materialelor
Încărcat de
Gmd28
Pulberi magnetice
Încărcat de
Staicu Mary
Examinarea cu radiatii penetrante
Încărcat de
Ana Baibarac
DEFECTOSCOPIE(DEFECTE ÎN CABLURI)
Încărcat de
Gabriel Dumitra
LucrariLab_TM
Încărcat de
Belu13
Examinari-Nedistructive
Încărcat de
nestoriuss
Instructia 348 Pentru Controlul Nedistructiv Al Sinelor
Încărcat de
Emil Buruiana
tensometrie electrica rezistiva
Încărcat de
Gligan Alin-Cristian
Conceptul de Sistem Al Calitatii - Documentele Calitatii
Încărcat de
ankaleksya
Tehnologia Materialelor - Turnarea
Încărcat de
Bedivan Ion
Încercări de duritate
Încărcat de
stranger3333
Tehnologia de Turnare in Forme
Încărcat de
Maxim Ionela
Energia de Legatura a Nucleului
Încărcat de
Farcas Loredana
forjarea libera
Încărcat de
Stanciu Claudiu
Metode nedistructive de examinare şi evaluare. Principii şi metode
Încărcat de
Corina Petre
Capitolul 16.2_Controlul Imbinarilor Sudate
Încărcat de
tanase_v
RECONDITIONAREA PIESELOR UZATE
Încărcat de
Razvan Petrescu
Defectoscopia cu ultrasunete.doc
Încărcat de
Madalin Diaconu
REFERAT FLUAJ
Încărcat de
Păduraru Daniela
Noutati in Examinarea Cu Curenti Turbionari
Încărcat de
patrascu_eugen96
FORJAREA LIBERĂ
Încărcat de
Cezara Cocu
Detectarea defectelor cu ajutorul curenţilor turbionari
Încărcat de
Cristiana Bidilici
referat defectoscopie
Încărcat de
maimuta92
Examinarea Prin Curenti Turbionari
Încărcat de
Alex
Examinarea Nedistructiva Cu Ultrasunete
Încărcat de
Olteanu Sorin
DEFECTOSCOPIA CU RADIAŢII PENETRANTE.pptx
Încărcat de
MihaiGabrielAnghel
Titluri conexe
Carusel Înapoi
Carusel Înainte
PROCEDURA DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE
TEHNICA TENSOMETRIEI ELECTRO
Laborator-Tehnologia materialelor
Pulberi magnetice
Examinarea cu radiatii penetrante
DEFECTOSCOPIE(DEFECTE ÎN CABLURI)
LucrariLab_TM
Examinari-Nedistructive
Instructia 348 Pentru Controlul Nedistructiv Al Sinelor
tensometrie electrica rezistiva
Conceptul de Sistem Al Calitatii - Documentele Calitatii
Tehnologia Materialelor - Turnarea
Apăsați pentru a extinde titlurile conexe
Navigare rapidă
Pagina principală
Cărți
Cărți audio
Documente
, disponibile
Restrângere secțiune
Evaluare
Util
100%
100% au considerat acest document util, Bifați acest document drept util
Nu este util
0%
0% au considerat acest document drept nefolositor, Bifați acest document drept nefolositor
Restrângere secțiune
Partajare
Distribuiți pe Facebook; se va deschide o fereastră nouă
Facebook
Distribuiți pe Twitter; se va deschide o fereastră nouă
Twitter
Distribuiți pe LinkedIn; se va deschide o fereastră nouă
LinkedIn
Copiați link-ul în clipboard
Copiați link-ul
Distribuiți prin e-mail; se va deschide mail-ul clientului
E-mail