Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Glosar
În loc de introducere
Cap. 1 Unele aspecte teoretice privind creditul
1.1. Creditul: conţinut, funcţii şi caracteristici
1.2. Formele creditului
1.3. Titluri de credit
1.4. Principiile creditului bancar
Cap. 2 Sistemul bancar
2.1. Scurt istoric
2.2. Rolul băncilor în economia de piaţă
2.3. Structura sistemului bancar
2.4. Ratingul bancar
Cap. 3 Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea BNR
3.1. Înfiinţarea B.N.R.
3.2. Reglementarea funcţionării B.N.R.
3.2.1. Preliminarii
3.2.2. Politica monetară, politica de curs de schimb şi regimul valutar
3.2.3. Emisiunea monetară
3.2.4. Operaţiuni cu instituţiile de credit
3.2.5. Supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit
3.2.6. Operaţiuni pe contul statului
3.2.7. Operaţiuni cu aur şi active externe
3.2.8. Conducerea şi administrarea
3.2.9. Situaţiile financiare anuale şi evidenţa contabilă
3.2.10. Unele reguli ce privesc BNR, derivate din statutul acesteia
Cap. 4 Materializarea activităţii de reglementare a BNR
4.1. Activitatea de reglementare. Repere recente
4.2. Normele contabilităţii bancare
4.3. Reglementări pe linia îndeplinirii angajamentelor faţă de UE
Cap. 5 Activitatea BNR în planul integrării europene şi al relaţiilor
financiare internaţionale
5.1. Integrarea europeană
5.1.1. Participarea BNR la procesul de negocieri pentru cele trei capitole
aferente sistemului bancar
5.1.2. Participarea BNR la monitorizarea îndeplinirii angajamentelor asumate
prin documentele de negociere aferente sistemului bancar
5.1.3. Participarea BNR la elaborarea secţiunilor referitoare la sectorul
bancar din cadrul principalelor documente strategice aferente pregătirii
aderării la UE
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
9
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Glosar1
Acţionar semnificativ – persoana fizică sau juridică (ori grup de
persoane) care acţionează împreună şi care deţin direct sau indirect o
participaţie de cel puţin 5 % din capitalul social al unei societăţi sau din
drepturile de vot ori o participaţie care permite exercitarea unei influenţe
semnificative asupra gestiunii şi politicii de afaceri a acesteia;
Afiliată a unei bănci – o filială a băncii respective sau o societate
comercială pentru care banca este filială ori o societate comercială care,
împreună cu banca respectivă, se află sub controlul comun al altei
societăţi comerciale;
Aparat bancar – 1. ansamblu coerent al diferitelor categorii de
bănci care funcţionează într-o ţară; 2. înlănţuirea logică a operaţiilor şi
tranzacţiilor active şi pasive efectuate de unităţile bancare; Este axat pe
banca centrală care înfăptuieşte politica monetară, valutară şi de credit a
statului;
Autorizaţie – actul emis de Banca Naţională a României, care
acordă dreptul de a desfăşura activităţile specificate în aceasta;
Ban – 1. subunitate monetară românească. În urma reformei
monetare din 1867 a înlocuit paraua ca subdiviziune a leului; 2. denumire
generică pentru orice instrument monetar;
Banca Naţională a României – banca centrală a statului român,
având personalitate juridică; atribuţiile acesteia sunt cele prevăzute în
Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României şi în legea bancară;
are la origini prima bancă centrală a României înfiinţată prin Legea nr.
17/29 aprilie 1880;
Bancă – persoana juridică autorizată să desfăşoare, în principal,
activităţi de atragere de depozite şi de acordare de credite în nume şi în
cont propriu;
Bancnotă – 1. ban de credit; 2. ban de hârtie emis de o bancă
(germ. bank şi note); 3. etalon al definirii valorii paritare a monedelor
naţionale;
Bani de război – bani emişi de o putere străină ocupantă a terito-
riului ţării ocupate;
Bimetalism – bază a unor sisteme monetare în cadrul căreia două
metale – aurul şi argintul – servesc ca echivalent general. Reforma
1
Cf. Prof. univ. dr. Ionel Bostan, Drept bancar, Suport de curs, Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, 2001.
10
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
11
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
12
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
13
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
14
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
În loc de introducere
Sistemul bancar constituie segmentul cel mai important al
sistemului financiar românesc, activele sale reprezentând 37,7 la sută din
PIB.
Principalele modificări structurale consemnate recent2 au vizat:
– finalizarea primelor două etape de privatizare a Băncii
Comerciale Române, prin vânzarea unei cote de 25 la sută din capitalul
băncii către BERD şi CFI, respectiv de 8 la sută către salariaţii băncii;
– autorizarea a două noi bănci, specializate în acordarea de
credite pentru construcţia de locuinţe (Raiffeisen Banca pentru Locuinţe),
respectiv pentru achiziţionarea de autovehicule (Porsche Bank România);
– reintrarea pe piaţa românească a Anglo-Romanian Bank
Limited, care a fuzionat prin absorbţie cu sucursalele Frankfurt Bukarest
Bank A.G. şi Banque Franco-Roumaine S.A.
Ca rezultat al acestor evenimente, numărul instituţiilor de credit din
România a ajuns la 40 (inclusiv CREDITCOOP, singura reţea
cooperatistă autorizată până în prezent), dintre care 30 cu capital
majoritar străin.
Gradul de concentrare a sistemului bancar a rămas comparabil cu
cel al ţărilor din UE, primele cinci bănci româneşti deţinând circa 60 la
sută din piaţă. Evoluţii favorabile s-au constatat şi în ceea ce priveşte
gradul de capitalizare a sistemului bancar, în creştere cu 12,5 la sută în
termeni reali, ca urmare a obligaţiei băncilor de a atinge până la 31 mai
2004 un nivel minim al fondurilor proprii de 370 miliarde lei, precum şi
prin efectul aprecierii monedei naţionale în raport cu euro.
În ceea ce priveşte indicatorii de eficienţă ai sistemului bancar, se
constată o consolidare a acestora. Astfel, indicatorul de rentabilitate
financiară (ROE) s-a menţinut la nivelul de 15,6 la sută, indicatorul de
rentabilitate economică (ROA) a fost de 2 la sută, în timp ce indicatorul
agregat de solvabilitate, deşi în scădere, de la 21,1 la 20,6 la sută,
rămâne confortabil deasupra limitei minime reglementate (12 la sută),
chiar în condiţiile unei expansiuni dinamice a creditului
neguvernamental.
2
După Raportul BNR pe anul 2004.
15
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
16
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
17
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 1
18
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 1
3
Costinel Lazăr, Gh. Gorincu, Liana Enache, Teorie economică generală, Ed. Economică, Bucureşti, 1993,
pp. 96-98.
4
M. Bodnar (et al.), op. cit., p. 185
5
M. Negruş, Finanţarea schimburilor internaţionale. Politici. Tehnici, Humanitas, Bucureşti, 1991, p. 87,
apud Costinel Lazăr (et al.), op. cit., p. 96.
19
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
6
V. Madgearu, Curs de economie politică, Bucureşti, 1944, p. 200, apud ibid.
7
Cf. M. Bodnar (et al.), op. cit., pp. 185-198.
20
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
21
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
22
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
23
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
8
Ibid.
24
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
25
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
● Acordarea creditului
Acordarea creditului presupune acordul de voinţă a celor două părţi
implicate. Din acest punct de vedere creditarea este o operaţie facultativă.
Uneori însă, în cadrul creditului public, creditarea capătă un caracter
obligatoriu impus prin forţa coercitivă a statului debitor. Datorită
riscurilor pe care le implică relaţia de creditare, creditorul trebuie să se
informeze, să se documenteze sau să apeleze la agenţii specializate înainte
de a consimţi să acorde creditul.
Consimţământul se poate acorda pentru:
9 o tranzacţie simplă, ca de exemplu acordarea unui credit direct,
cumpărarea unei obligaţiuni etc.;
9 o tranzacţie multiplă, ca de exemplu deschiderea unei linii de
credit sau eliberarea unei cărţi de credit; în acest caz între cele
două părţi există o relaţie de creditare deschisă: împrumuturile
efective sunt contractate de debitor la intervale de timp liber alese.
26
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
9
Tratarea acestei problematici urmăreşte linia regăsită în două importante lucrări: C. Lazăr (et al.), Teorie
economică generală, Ed. Economică, 1993, pp. 97-99 şi Maria Bodnar (et al.), Finanţe – monedă, ASE,
Bucureşti, 1994, pp. 198-204.
27
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
sunt următoarele:
(A) Creditul comercial este creditul acordat de furnizor cumpă-
rătorilor, sub formă de livrări de mărfuri, executări de lucrări sau prestări
de servicii, cu plata la o dată ulterioară. Această formă de credit este o
practică străveche care însoţeşte, în mod firesc, drumul mărfii de la
producător la consumator. Necesitatea acestei forme de credit în
economia de piaţă a apărut ca urmare a faptului că unii întreprinzători au
mărfuri deja fabricate pentru vânzare sau au capacităţi pentru executarea
de lucrări şi prestarea de servicii, iar alţi agenţi economici au nevoie de
aceste mărfuri, lucrări sau servicii, dar nu dispun de mijloacele băneşti
pentru a le cumpăra. Creditul comercial favorizează desfacerea producţiei
respective înainte ca agentul economic cumpărător să dispună de mijloace
băneşti pentru a le cumpăra. Creditul comercial favorizează desfacerea
producţiei respective înainte ca agentul economic cumpărător să dispună
de cantitatea de bani necesară. Pe această cale, creditul comercial
accelerează circuitul şi rotaţia capitalului ocupat în sfera producţiei şi
circulaţiei. În economia contemporană, creditul comercial este o formă
predilectă prin care furnizorul finanţează activitatea cumpărătorului,
acoperind o parte semnificativă a resurselor financiare ale întreprinderilor:
10-15% în SUA, 20-22% în Franţa, 30-35% în Japonia. În România,
creditul comercial a fost interzis în 1949, întreprinderile utilizând ca surse
doar fondurile proprii, creditele bancare şi resursele asimilate celor proprii
atrase (provenind, mai ales, din pasive stabile).
De regulă, în cazul creditului comercial, obligaţia de rambursare se
consemnează într-un instrument de credit specific, care este cambia10,
utilizându-se însă şi trata11 ori biletul la ordin12. Aceste documente
îndeplinesc atât funcţia de credit pe termen scurt, cât şi pe aceea de
instrument de plată. Creditul comercial decurge din interesele comune ale
părţilor în creşterea fluidităţii schimburilor şi în diminuarea cheltuielilor
de organizare, amenajare şi întreţinere a depozitelor etc. Totodată, el este
un mijloc de concurenţă, deoarece acordarea de facilităţi în domeniul
creditului, de către furnizor, este o cale suplimentară de atragere a
clientelei. În acelaşi timp, creditul comercial are anumite limite, volumul
10
Cambie: efect de comerţ, titlu de credit pe termen scurt, întocmit într-o anumită formă, susceptibilă să
circule pe calea girului, prin care emitentul, numit trăgător, dă ordin unei alte persoane, numită tras, să
plătească necondiţionat o sumă de bani determinată, unei a treia persoane, numită beneficiar, la o anumită dată
(scadenţă) şi într-un anumit loc. Cambia este transmisibilă prin andosare şi negociabilă pe piaţa capitalului.
11
Trată: una din formele cambiei.
12
Bilet la ordin: titlu de credit, negociabil, utilizat ca instrument de plată, prin care o persoană, numită
subscriitor, semnatar sau emitent, se obligă, expres sau necondiţionat, să plătească într-un anumit loc şi la o
anumită dată precis stabilită, o sumă de bani altei persoane, numită beneficiar. Acest titlu de credit poate fi
transmis pe calea girului.
28
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
13
Scontare: operaţiune prin care beneficiarul unei cambii, poliţe sau a altui efect de comerţ face transmiterea
acestora către o bancă, înainte de scadenţă, în vederea încasării contravalorii acestora, banca reţinând taxa
scontului, corespunzător timpului de aşteptare şi pentru eventualele riscuri care trec asupra băncii. Scont: sumă
de bani, egală cu dobânda ce se cuvine băncii pentru achitarea anticipată (scontarea) a unei cambii, poliţe etc.,
inclusiv comisionul perceput pentru compensarea cheltuielilor efectuate cu operaţia de scontare. Efectele de
comerţ cu plata la vedere nu se pot sconta, ci numai cele care au scadenţă la termen.
14
Ştefan Păzitor, “Etapele ce se parcurg la analiza acordării creditelor”, în Revista Finanţe – Credit –
Contabilitate, nr. 5/2000.
29
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
30
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
15
Ştefan Păzitor, “Principalii indicatori economico-financiari auditaţi de bănci la acordarea creditelor”, în
Revista Finanţe – Credit – Contabilitate, nr. 9, 2000.
31
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
32
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
34
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
16
Creditul obligatar a cunoscut o dezvoltare explozivă după cel de-al doilea război mondial în toate ţările
industrializate datorită:
• agravării deficitelor bugetelor publice;
• avantajelor pe care această formă de finanţare le reprezintă pentru părţile implicate;
• pentru debitor, creditul obligatar reprezintă – faţă de emisiunea de acţiuni – avantajul că nu duce la
diluarea dividendului unitar. Evident că emiterea de obligaţiuni afectează rata dividendului pentru că
dobânzile trebuie plătite înainte de a se determina valoarea profitului de repartizat, dar nu în aceeaşi
măsură ca emisiunea de acţiuni (pentru că drepturile creditorilor sunt limitate şi ca valoare şi în timp, în
vreme ce drepturile noilor acţionari, nu);
37
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
• pentru creditor, creditul obligatar prezintă avantajul garantării unui venit fix din dobânzi, spre deosebire
de acţiune a cărei deţinere nu garantează încasarea unui venit fix.
Amploarea deosebită a creditului obligatar privat a dus la creşterea importanţei agenţiilor de
evaluare financiară – rating. Contra unui comision plătit de debitorul emitent sau de potenţialul creditor
interesat de cumpărarea de obligaţiuni ale unui anumit emitent – aceste agenţii asigură o informare sintetică
asupra calităţii debitorului şi emisiunii respective sub forma unor calificative ierarhice desemnate prin notaţii
specifice. Cea mai cunoscută firmă de rating este Standard & Poor’s din S.U.A. cu calificative de la AAA la D.
38
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
40
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
42
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
18
Alături de cecul obişnuit care provine dintr-un carnet fără limită de sumă emis de bancă, mai există
următoarele tipuri de cecuri:
cecul certificat – sau garantat – eliberat din carnete cu limită de sumă; pentru acestea banca garantează
existenţa disponibilităţilor acoperitoare prin blocarea sumei respective într-un cont separat;
cecul barat prin două linii pe aversul său; beneficiarul unui astfel de cec nu poate fi decât o bancă sau un
titular de cont la banca asupra căruia a fost tras;
cecul de virament care nu se încasează în numerar, ci serveşte doar la virarea unei sume de bani din
contul trăgătorului în alt cont; este folosit pentru achitarea facturilor, a unor impozite, taxe sau prime de
asigurare;
cecul roşu, pentru virament între titularii de cont la aceeaşi bancă;
43
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
onorat plata nu este şi emitenta cecului atunci acesta este transmis spre
banca emitentă sau spre o casă centrală de compensare, fiecare bancă din
sistem achitând doar diferenţa dintre valoarea plăţilor pe care le are de
făcut şi valoarea cecurilor pe care le-a onorat pentru alte bănci.
Faţă de plăţile în numerar, plata cu ajutorul cecului prezintă avan-
tajul unor cheltuieli mai reduse pentru suportul material, transport,
asigurare, pază şi înregistrare. Cu toate acestea, pe măsura dezvoltării
economiei, a raporturilor de schimb naţionale şi internaţionale, pe măsura
amplificării volumului plăţilor prin intermediul cecurilor şi această
modalitate de plată a devenit greoaie şi ineficientă.
C. Certificatele de depozit – sunt înscrisuri eliberate de bănci, prin
care se atestă dreptul deţinătorului de a încasa la scadenţă o anumită sumă
de la banca emitentă. Această sumă reprezintă valoarea unui depozit la
termen şi dobânda aferentă. Scadenţele sunt sub un an – cele mau multe
emisiuni având scadenţa la 3 sau 6 luni. Pot fi nominale sau la purtător, cu
dobânzi fixe sau indexate, în monedă naţională sau în valută. Au valori
nominale mari, cu plafoane minime, fiind destinate mai ales investitorilor
instituţionali. Cele mai multe certificate de depozit sunt negociabile, chiar
şi cele nominale, iar existenţa unei pieţe secundare dezvoltate, în
majoritatea ţărilor, asigură instrumentul lichiditate sporită. În România au
fost oferite pentru prima dată de Banca Comercială Română în anul 1992,
cu scadenţe la 3 luni.
D. Bonurile de tezaur – sunt titluri pe termen scurt emise de
Trezorerie, fiind deci titluri ale datoriei publice. Sunt cel mai repre-
zentativ instrument al pieţei monetare datorită următoarelor trăsături:
9 risc al creditării practic nul, deoarece debitorul emitent este
statul. Acest fapt le face să fie folosite drept garanţie (mobiliară) pentru
diverse tipuri de credite, drept mijloace de plată în locul numerarului (la
operaţiuni la termen) şi drept plasament pentru excedente temporare ale
autorităţilor locale;
9 lichiditatea maximă. Convertirea acestor active financiare în
numerar se face rapid şi cu cheltuieli minime, deoarece instrumentul este
omogen iar piaţa lui foarte eficientă. O aproximare corectă a gradului de
lichiditate este dată de diferenţa dintre preţul cerut şi cel oferit care este
cecul de călătorie care se prezintă ca o bancnotă, cu o valoare nominală imprimată dar care trebuie să
poarte semnătura titularului, data şi locul plăţii; poate fi folosit pentru achitarea unor mărfuri sau servicii
la magazine sau pentru a fi transformat în numerar – la bancă;
cecul poştal, folosit pentru efectuarea plăţilor între localităţi lipsite de agenţii ale băncilor trase şi unde
plata se face la oficiul poştal;
cecul documentar a cărui onorare este condiţionată de existenţa unor documente prin care să se ateste
existenţa, îmbarcarea sau expedierea unei anumite mărfuri din partea beneficiarului.
44
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
45
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
19
Cf. Gh. Bistriceanu, Finanţe, E.D.P., Bucureşti, 1995, pp. 95-96.
46
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
20
Dr. Ioan Medeşan, “Reglementarea calculului şi contabilitatea dobânzii”, în Revista Adevărul Economic, nr.
37/2002. Actele normative care reglementează problematica în cauză sunt: O.G. nr. 9/2000, privind nivelul
dobânzii legale pentru obligaţii băneşti, publicată în M.Of. nr. 26/25.01.2000; Legea nr. 356/2002 publicată în
M.Of. nr. 425/18.06.2002, pentru modificarea, completarea şi aprobarea O.G. nr. 9/2000; Legea contabilităţii
nr. 82/1991, republicată în M.Of. nr. 20/20.01.2000; O.G. nr. 61/2001, publicată în M.Of. nr. 531/31.08.2001,
pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991; Legea nr. 310/2002, publicată în M.Of. nr.
380/05.06.2002, privind modificarea, completarea şi aprobarea O.G. nr. 61/2001; H.G. nr. 704/1993, publicată
în M.Of. nr. 303 bis/22.12.1993, pentru aprobarea Regulamentului privind aplicarea Legii contabilităţii nr.
82/1991; Legea nr. 178/1934, publicată în M.Of. nr. 173/30.07.1934, în vigoare în prezent, astfel cum s-a
pronunţat Curtea Constituţională prin Deciziile nr. 225/1999 şi 75/2000.
47
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Potrivit art. 7 din Codul Comercial sunt comercianţi cei care fac
fapte de comerţ, având comerţul ca o profesiune obişnuită şi societăţile
comerciale.
În toate celelalte cazuri, dobânda legală se stabileşte la nivelul
dobânzii de referinţă a BNR, diminuată cu 20 %.
Nivelul dobânzii de referinţă a BNR, în funcţie de care se stabileşte
dobânda legală, este cel din prima zi lucrătoare a anului, pentru dobânda
legală cuvenită pe semestrul I al anului în curs, şi cel din prima zi
lucrătoare a lunii iulie, pentru dobânda legală cuvenită pe semestrul II al
anului în curs.
Nivelul dobânzii de referinţă a BNR se publică în Monitorul
Oficial, Partea I. În relaţiile de comerţ exterior sau în alte relaţii
internaţionale, atunci când s-a stipulat plata în monedă străină, dobânda
legală este de 6 % pe an.
În raporturile civile, dobânda nu poate depăşi dobânda legală cu mai
mult de 50 % pe an.
În toate cazurile dobânda trebuie să fie stabilită prin act scris, altfel
se datorează dobânda legală.
Prin dobândă se înţelege nu numai sumele socotite în bani, dar şi
alte prestaţii sub orice titlu sau denumire, la care debitorul se obligă drept
echivalent al folosirii capitalului.
Plata anticipată a dobânzii se poate efectua pe cel mult 6 luni.
Dobânda astfel calculată şi încasată rămâne aceeaşi, creditorului,
indiferent de variaţiile ulterioare.
Dobânda se calculează numai asupra cuantumului sumei
împrumutate, dacă nu s-a prevăzut altfel (cele arătate sunt reglementate de
O.G. nr. 9/2000 cu modificările şi completările ulterioare).
Dobânda de leasing reprezintă o rată medie a dobânzii bancare pe
piaţa românească (art. 2 din O.G. nr. 51/1997, republicată în M.Of. nr.
9/2000, privind operaţiunile de leasing).
Veniturile obţinute de nerezidenţi sub formă de dobândă, stabilite
de părţile contractante, în cazul contractelor de leasing financiar sau
operaţional, se impun convenţiilor de evitare a dublei impuneri sau de
legislaţiile interne, după caz (art. 25 din O.G. nr. 51/1997, republicată).
Nici o dobândă nu va putea fi adăugată creanţelor negarantate sau
părţilor negarantate din creanţele garantate, începând cu data depunerii
hotărârii de dizolvare a societăţilor comerciale, la registrul comerţului
(art. 32 din O.U.G. nr. 88/1997, privind privatizarea societăţilor
comerciale, cu modificările şi completările ulterioare).
48
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
49
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 2
Sistemul bancar
2.1. Scurt istoric
2.2. Rolul băncilor în economia de piaţă
2.3. Structura sistemului bancar
2.4. Ratingul bancar
50
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 2
Sistemul bancar
2.1. Scurt istoric
Deşi unii istorici afirmă existenţa unor instituţii de tip bancar încă în
epoca antică, noi subliniem că instituţii bancare în accepţiunea modernă
pot fi considerate doar băncile italiene21, ai căror precursori sunt cele din
Veneţia (1171) şi Genova (1407), iar pentru ţările nordice, cele din
Amsterdam (1609), Hamburg (1619), Roterdam (1635) etc.
Apariţia băncilor moderne este strâns legată de dezvoltarea
comerţului cu cetăţile îndepărtate şi acumularea capitalului monetar, în
special pe această bază, expresie a dezvoltării producţiei manufacturiere şi
a expansiunii generale a economiei. Legate de nevoile comerţului şi
desfăşurând principalele operaţiuni prin intermediul efectelor comerciale,
în mod firesc, băncile au primit atributul de comerciale.
În apariţia băncilor, tradiţia şi literatura de specialitate22 acordă un
loc important zarafului, preţuitor al monedelor şi intermediar al circulaţiei
monetare.
Agenţii economici deţinători ai monedelor aveau în moneda bătută
un sprijin important în desfăşurarea schimburilor şi în dezvoltarea
economică, dar utilizarea banilor presupunea şi aspecte deficitare pentru
21
Cezar Basno (et al.), Monedă. Credit. Bănci, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997, p. 191.
22
Ibid. După Prof. dr. Luminiţa Roxin, op. cit., p. 244, apariţia şi evoluţia băncilor poate fi sintetizată astfel:
„Organizarea bancară începe încă din antichitate, cu trapeziţii la greci şi argentarii la romani, agenţi care
practicau pe o scară relativ extinsă schimbul de monedă, efectuarea de plăţi de pe o piaţă pe alta şi păstrarea de
capitaluri. Prima bancă în adevăratul sens al cuvântului se consideră a fi instituţia înfiinţată în 1171 de Dogele
Michele al XI-lea sub numele de Banco di Venezia cu scopul principal de a face operaţiuni de administrare a
banului public pentru cetate. Ulterior s-au înfiinţat printre altele, Banca de Barcelona (1341) şi Banca di San
Giorgio (1470) din Genova. În 1584 apare, tot la Veneţia, prima bancă ce avea autorizaţia să primească
depozite şi să acorde împrumuturi particularilor – Banco di Rialto. Au urmat băncile din: Milano (1593),
Hamburg (1619), Nürnberg (1621), Rotterdam (1635), Londra (1694), Paris (1716). În România prima bancă a
fost Banca Naţională a Moldovei (1857) cu sediul la Iaşi şi sucursale la Galaţi şi Bucureşti. Conducătorii băncii
s-au aventurat în operaţii speculative şi după un an banca a dat faliment. În 1871 se înfiinţează la Bucureşti
Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni iar în 1871, la Sibiu, Institutul de credit şi economie Albina. Dezvoltarea
sistemului bancar românesc s-a amplificat după anul 1880, anul înfiinţării Băncii Naţionale a României. Alte
momente importante sunt: 1919 – înfiinţarea Casei de Consemnaţiuni a Băncilor din Bucureşti, 1926 –
organizarea Serviciului de Viramente în cadrul Băncii Naţionale a României, 1934 – Legea pentru organizarea
şi reglementarea comerţului de bancă, 1946 – etatizarea Băncii Naţionale a României, 1948 – dizolvarea şi
lichidarea majorităţii băncilor, 1968 – înfiinţarea băncilor specializate pentru agricultură şi comerţ exterior.”
51
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
aceştia.
Astfel deplasarea banilor la locurile de utilizare implica unele
costuri de transport asociate cu riscul, respectiv cheltuielile de prevenire a
furturilor. De asemenea, deosebit de negativă pentru proprietarii
monedelor era faptul că deţinerea în sine nu aducea nici un profit.
Toate acestea au orientat pe deţinătorii de capital sub forma de
monede să încredinţeze acest depozit unui intermediar, zaraful sau altei
persoane, în scopul unei păstrări sigure, şi al unei remunerări sub formă
de dobândă, decurgând din folosirea depozitului de către intermediar ca
resursă de creditare.
Astfel neajunsurile deţinătorilor de capital monetar sunt înlăturate şi
se creează făgaşul unei continue şi ample valorificări a capitalului
monetar aparţinând agenţilor economici. Trebuie să remarcăm, de
asemenea, că resursele din depozite constituie temeiul redistribuţiei
capitalurilor prin credite acordate de bănci. Noi intermediari, ce se afirmă,
satisfac cerinţe, de pregnantă utilitate, pentru întreaga viaţă economică şi
hotărâtoare pentru progresul ei.
23
Vezi C. Kiriţescu, Moneda, mică enciclopedie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982, apud
Costinel Lazăr, op. cit., p. 99.
52
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
24
Efecte de comerţ: titluri de credit prin care se constată obligaţia unei persoane, numită debitor, de a da sau a
face ceva unei alte persoane, numită creditor, la o anumită dată. Din categoria efectelor de comerţ fac parte:
cambia, biletul la ordin, cecul, mandatul şi warantul.
53
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
25
Rescontare: scontarea, la banca centrală, a unei cambii, poliţe etc. care au fost deja scontate. Reprezintă,
deci, operaţiunea prin care o bancă vinde băncii centrale, înainte de scadenţă, cambii aflate la ordinul său,
pentru a accelera rotaţia capitalului şi în vederea lărgirii plasamentului. Rescont: sumă de bani, egală cu
dobânda cuvenită băncii centrale, pentru achitarea anticipată a unei poliţe deja scontată, inclusiv comisionul
perceput pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operaţia de rescontare.
26
Lombardare: operaţie prin care băncile acordă împrumuturi sau avansuri garantate cu efecte publice, care
se depun în gaj.
27
Costinel Lazăr, op. cit., pp. 101-102.
54
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
55
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
28
Ibid.
29
Constantin Rotaru, Sistemul bancar românesc şi integrarea europeană, Editura EXPERT, Bucureşti, 2000,
p. 129.
56
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
57
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
30
Gabriel Niţulescu, „Moody’s dă note băncilor româneşti”, în Revista Capital, nr. 35/30 august 2001.
58
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Tabel nr. 2.4. Ratingurile unor bănci din România (Moody’s) – 2002
Capitolul 3
Înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Băncii Naţionale a
României
60
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 3
Înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Băncii Naţionale a
României
3.1. Înfiinţarea B.N.R.
35
Uniunea Monetară Latină fusese creată la 1865 şi definitivată prin convenţia din 20 iulie 1866, intervenită
între Franţa, Belgia, Italia şi Elveţia, ulterior aderând şi alte ţări. Ibid., p. 69.
36
„Bancherii erau puţin încântaţi de această idee, văzând în Banca Naţională un concurent de temut, căci
simţeau cum scontul poliţelor cu dobândă scăzută le va lua din mâini o bună parte din beneficiile realizate până
atunci. De asemenea, vedeau în Banca Naţională un substitutor al majorităţii operaţiunilor ce le făceau ei...”,
cf. C.I. Băicoianu, op. cit., p. 96, apud. ibid.
62
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
65
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
3.2.1. Preliminarii
37
Potrivit Legii nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în Monitorul
Oficial nr. 582 din 30 iunie 2004.
66
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
67
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
68
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
69
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
70
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
71
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
72
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
73
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
74
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
75
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
76
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
77
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Atribuţiile guvernatorului
Guvernatorul BNR dispune măsuri pentru executarea dispoziţiilor
legale, a hotărârilor consiliului de administraţie. Acesta poate delega
prim-viceguvernatorului şi viceguvernatorilor unele dintre atribuţiile sale,
în condiţiile stabilite de consiliul de administraţie.
Guvernatorul numeşte în funcţie personalul din aparatul central şi
pe directorii sucursalelor/agenţiilor, emite ordine/decizii şi reprezintă
BNR în relaţiile cu terţii, semnând, direct sau prin persoane împuternicite
de el, toate tratatele sau convenţiile încheiate.
În numele consiliului de administraţie, guvernatorul prezintă
Parlamentului, până la data de 30 iunie a anului următor, raportul anual al
BNR, care cuprinde activităţile BNR, situaţiile financiare anuale şi
raportul de audit, dezbătute, fără a fi supuse votului, în şedinţa comună a
celor doua Camere ale Parlamentului.
În cazul absenţei sau imposibilităţii guvernatorului de a acţiona,
acesta va fi suplinit de prim-viceguvernator.
Situaţiile financiare anuale ale BNR sunt supuse auditării de către
auditori financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor
Financiari din România, selectaţi de către consiliul de administraţie, pe
bază de licitaţie.
78
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
79
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
80
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Notă:
1. BNR nu poate acorda asistenţă financiară sub forma de credite,
angajamente de resurse, preluare integrala sau parţială a obligaţiilor
aferente unui împrumut ori altui instrument de îndatorare, asumare a
unei datorii sau a unui pasiv adiacent ori în vreo alta formă.
81
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Secretul profesional
Membrii consiliului de administraţie şi salariaţii BNR sunt
obligaţi să păstreze secretul profesional asupra oricărei informaţii
nedestinate publicării, de care au luat cunoştinţă în cursul exercitării
funcţiilor lor, şi nu vor folosi aceste informaţii pentru obţinerea de
avantaje personale, orice abatere fiind sancţionată conform legii. Membrii
consiliului de administraţie şi salariaţii vor fi obligaţi să păstreze secretul
profesional şi după încetarea activităţii în cadrul băncii, orice încălcare
fiind sancţionată în condiţiile legii. Prevederile se aplică şi auditorilor
financiari care sunt împuterniciţi să efectueze acţiuni de supraveghere, în
condiţiile Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi
completările ulterioare.
Furnizarea de informaţii de natura celor ce constituie secrete va
putea fi făcută sub semnătura guvernatorului sau a persoanelor
împuternicite în acest sens, în următoarele situaţii:
a) în cadrul unor proceduri judiciare, la cererea scrisă a organelor
judiciare abilitate sau, după caz, a organelor de cercetare penală, cu
autorizarea procurorului;
b) în cadrul negocierii sau al derulării unor acorduri internaţionale la
care România sau BNR este parte;
c) în cadrul acordurilor de cooperare cu alte autorităţi sau din iniţiativa
BNR, în scopul asigurării îndeplinirii atribuţiilor specifice de
supraveghere şi control asupra respectării prevederilor legale;
d) în cursul procedurilor civile sau comerciale legate de declanşarea
falimentului unei instituţii de credit sau a lichidării acesteia ca urmare a
retragerii autorizaţiei de funcţionare, cu excepţia informaţiilor care se
referă la terţii implicaţi în acţiuni de redresare a instituţiei de credit
respective.
În exercitarea atribuţiilor sale în domeniul autorizării,
reglementării şi supravegherii prudenţiale a instituţiilor de credit, BNR
poate utiliza informaţiile primite, de natura secretului profesional, numai
în următoarele situaţii:
82
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Notă:
BNR nu poate participa cu capital, direct sau indirect, la nici o
societate comercială sau regie autonomă, cu excepţia propriilor sale
întreprinderi de imprimare a biletelor de bancă şi de batere a monedei şi
a altor societăţi care pot contribui la realizarea atribuţiilor sale; poate
face investiţii imobiliare numai pentru necesităţile sale de funcţionare şi
pentru nevoile colective ale personalului, stabilite de consiliul său de
administraţie.
Sancţiuni
Pentru nerespectarea prevederilor Statului BNR precum şi a
reglementărilor şi hotărârilor Consiliului de administraţie al BNR, în
cazurile care nu cad sub incidenţa Legii nr. 58/1998 privind activitatea
bancară, cu modificările şi completările ulterioare, guvernatorul, prim-
viceguvernatorul şi viceguvernatorii, în conformitate cu regulamentul
intern aprobat de către Consiliul de administraţie, pot aplica următoarele
sancţiuni:
a) avertisment scris;
b) amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei; amenzile încasate se
fac venit la bugetul de stat;
c) suspendarea parţială sau totală, pe un termen de pana la 90 de zile, a
autorizaţiei acordate de BNR;
d) retragerea autorizaţiei acordate de BNR.
83
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
84
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 4
Materializarea activităţii de
reglementare a BNR
4.1. Activitatea de reglementare. Repere recente
4.2. Normele contabilităţii bancare
4.3. Reglementări pe linia îndeplinirii angajamentelor asumate
faţă de UE
85
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 4
Materializarea activităţii de
reglementare a BNR
4.1. Activitatea de reglementare. Repere recente
86
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
87
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
88
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
89
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
90
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
91
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
93
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
94
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 5
95
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 5
38
Cf. Raport de activitate BNR pe anul 2004 (www.bnro.ro)
96
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
97
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
98
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
39
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2531/1998 privind aplicarea rezervelor minime de către Banca Centrală
Europeană; Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2533/1998 privind colectarea informaţiilor statistice de către
Banca Centrală Europeană; Decizia Consiliului (CE) nr. 415/1998 privind consultarea Băncii Centrale
Europene de către autorităţile naţionale în legătură cu proiectele de acte legislative; Orientarea Băncii Centrale
Europene nr. 2/2002 care modifică Orientarea Băncii Centrale Europene nr. 7/2000 privind instrumentele şi
procedurile de politică monetară ale Eurosistemului; Orientarea Băncii Centrale Europene nr. 10/2002 privind
cadrul legislativ pentru raportarea contabilă şi financiară în Sistemul European al Băncilor Centrale.
99
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
100
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
101
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
102
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
103
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
104
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
105
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
40
Art. 30 şi art. 56 din Directiva 2000/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 martie 2000
privind accesul la exercitarea activităţii bancare şi desfăşurarea acesteia de către instituţiile de credit.
106
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
107
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
108
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
109
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
110
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
111
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
112
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
114
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
115
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
116
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 6
117
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 6
41
Legea nr. 58 din 5 martie 1998 privind activitatea bancară. Avem în vedere şi modificările aduse de:
Ordonanţa de Urgenţă nr. 24 din 25 martie 1999; Ordonanţa de Urgenţă nr. 56 din 19 mai 2000; Ordonanţa de
Urgenţă nr. 137 din 18 octombrie 2001; Legea nr. 246 din 29 aprilie 2002; Legea nr. 357 din 6 iunie 2002;
Legea nr. 414 din 26 iunie 2002; Legea nr. 485 din 18 noiembrie 2003; Legea nr. 116 din 19 aprilie 2004;
Legea nr. 278 din 23 iunie 2004 şi Legea nr. 443 din 1 noiembrie 2004.
118
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
119
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
120
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
121
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
122
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
123
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
124
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
125
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
126
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
6.3. Autorizarea
Autorizarea băncilor
Băncile, persoane juridice române, pot funcţiona numai pe baza
autorizaţiei emise de Banca Naţională a României. Ele se constituie sub
forma juridică de societate comercială pe acţiuni, în baza aprobării Băncii
Naţionale a României, cu respectarea prevederilor legale în vigoare,
aplicabile societăţilor comerciale.
Băncile, persoane juridice române, vor avea sediul social şi, după
caz, sediul real, reprezentând locul unde se afla centrul principal de
conducere şi de gestiune a activităţii statutare, pe teritoriul României.
La autorizarea unei bănci, persoana juridică română, constituită ca
filială a unei instituţii de credit străine sau ca filială a unei entităţi care
deţine ca filială o instituţie de credit străină ori care se va afla sub
controlul aceloraşi persoane fizice sau juridice care controlează o
instituţie de credit străină, Banca Naţională a României se va consulta cu
autoritatea competentă din ţara de origine a instituţiei de credit străine.
Cererea de autorizare va fi înaintată Băncii Naţionale a României în
forma stabilită de aceasta. Documentaţia care trebuie sa însoţească
cererea, termenele şi procedura de autorizare vor fi stabilite prin
reglementările Băncii Naţionale a României.
Condiţiile în care autorizaţia poate fi acordată vor fi reglementate de
Banca Naţională a României şi se vor referi, fără a fi limitative, la:
a) calificarea şi experienţa profesională a conducătorilor băncii;
b) nivelul minim al capitalului iniţial;
127
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
128
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
129
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
130
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
131
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
132
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
133
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
134
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
135
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
136
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
137
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Cerinţe de capital
Capitalul social al unei bănci trebuie vărsat, integral şi în forma
bănească, la momentul subscrierii. Nivelul minim al capitalului iniţial este
stabilit de Banca Naţională a României prin reglementări, fără a putea fi
mai mic decât echivalentul în moneda naţională a 5 milioane euro.
La constituire, aportul de capital va fi vărsat într-un cont deschis la
o instituţie de credit, care va fi blocat până la înmatricularea băncii în
registrul comerţului.
La constituirea unei bănci, capitalul iniţial este egal cu capitalul
social, cu excepţia cazurilor în care banca nou constituită este rezultată
dintr-un proces de reorganizare prin fuziune sau divizare. La deschiderea
unei sucursale, capitalul iniţial se va asigura prin punerea la dispoziţia
acesteia a capitalului de dotare de către instituţia de credit străină.
Băncile pot majora capitalul social numai prin utilizarea
următoarelor surse:
a) noi aporturi în forma bănească;
b) prime de emisiune sau de aport şi alte prime legate de capital,
integral încasate, rămase după acoperirea cheltuielilor neamortizate cu
138
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
139
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Cerinţe prudenţiale
La acordarea creditelor, băncile urmăresc ca solicitanţii să prezinte
credibilitate pentru rambursarea acestora la scadenţă. În acest scop băncile
cer solicitanţilor garantarea în condiţiile stabilite prin normele lor de
creditare.
Băncile trebuie sa respecte cerinţele prudenţiale, la nivel individual
sau consolidat, după caz, prevăzute în reglementările emise de Banca
Naţională a României, care se referă, fără a fi limitative, la:
a) solvabilitate;
b) lichiditate;
c) expunerea maximă faţă de un singur debitor şi expunerea maximă
agregată;
d) expunerea faţă de persoanele aflate în relaţii speciale cu banca;
e) riscul valutar;
f) calitatea activelor, constituirea şi utilizarea provizioanelor de risc;
g) organizare şi control intern.
Indicatorii aferenţi cerinţelor prevăzute la lit. a), c)-e) se vor calcula
în funcţie de nivelul fondurilor proprii; acest nivel nu va putea fi mai mic
decât nivelul minim al capitalului iniţial, stabilit prin reglementările
Băncii Naţionale a României.
În scopul determinării indicatorului de solvabilitate, Banca
Naţională a României poate recunoaşte diminuarea riscului de credit în
cazul încheierii următoarelor tipuri de contracte de compensare a
creanţelor şi a obligaţiilor reciproce decurgând din operaţiuni cu
instrumente având la baza cursul de schimb şi rata dobânzii şi operaţiuni
similare cu aur:
a) contracte bilaterale prin care părţile stipulează că, la termenele
stabilite sau la data apariţiei unui eveniment determinat - de regulă,
imposibilitatea unei părţi de a-şi onora obligaţiile asumate -, obligaţiile
reciproce iniţiale, chiar neajunse la scadenţă, se sting automat, fiind
înlocuite de o noua obligaţie, astfel încât o singură sumă netă rezultată din
compensarea obligaţiilor iniţiale va fi datorată de partea debitoare;
b) alte contracte bilaterale de compensare.
Băncile, persoane juridice române, pot deschide pe teritoriul
României sucursale şi alte sedii secundare - agenţii şi altele asemenea -, în
condiţiile prevăzute de reglementările Băncii Naţionale a României.
Băncile, persoane juridice române, vor putea desfăşura activitate
bancară şi alte activităţi financiare în străinătate, în limita autorizaţiei
acordate de Banca Naţională a României, numai prin intermediul unei
sucursale.
140
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
141
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
142
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Acţionari
Orice persoană fizică sau juridică ori grup de persoane care
intenţionează să devină acţionar semnificativ al unei bănci trebuie să
143
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
144
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
145
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
146
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
147
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
148
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
149
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 7
Supraveghere prudenţială,
sancţiuni, administrarea
specială şi lichidarea bancară
7.1. Supravegherea prudenţială a băncilor
7.2. Măsuri de remediere şi sancţiuni
7.3. Măsuri de instituire a supravegherii speciale şi de administrare
specială a băncilor
7.4. Lichidarea băncilor
7.5. Căi de contestare
7.6. Alte reguli care operează în sectorul bancar
150
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 7
Supraveghere prudenţială,
sancţiuni, administrarea
specială şi lichidarea bancară
7.1. Supravegherea prudenţială a băncilor
151
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
152
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
153
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
154
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
155
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
156
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Dacă din lipsa de cumpărători vânzarea nu a avut loc sau s-a realizat
numai o vânzare parţială a acţiunilor nou emise, banca va proceda de
îndată la reducerea capitalului social cu diferenţa dintre capitalul social
înregistrat şi cel deţinut de acţionarii cu drept de vot.
Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 2
ani sau cu amendă săvârşirea de către persoanele fizice a încălcărilor în
materie de “interdicţii” (reglementate de legea bancară).
Persoanele juridice care se fac vinovate de încălcarea interdicţiilor
vor fi sancţionate în condiţiile prevăzute de legislaţia privind desfăşurarea
de activităţi comerciale ilicite. Dacă persoana juridică desfăşoară în
principal activităţile interzise sau dacă aceasta, deşi sancţionată, continuă
desfăşurarea activităţilor respective, instanţa judecătorească competentă
poate hotărî dizolvarea, respectiv intrarea în lichidare.
BNR este împuternicită să determine dacă o activitate reprezintă ori
nu atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public,
activitate bancară, activitate de emitere de monedă electronică ori
activitate de atragere şi/sau administrare a unor sume de bani rezultate din
asocierea în vederea economisirii şi acordării de credite într-un sistem
colectiv. În acest caz decizia BNR este obligatorie pentru părţile
interesate.
Deschiderea de conturi bancare sub nume fictive constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
157
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
158
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
159
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
160
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
161
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
162
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
163
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
oficială a acestuia sau, după caz, în una dintre limbile oficiale ale
acestuia.
Lichidatorul va putea acţiona pe teritoriul statelor membre gazdă, în
baza unei copii certificate de pe hotărârea BNR sau în baza unui certificat
emis de aceasta, fără altă formalitate.
Lichidatorul va putea exercita pe teritoriul statelor membre gazdă
toate competenţele care îi revin potrivit legii române. El va putea sa
numească alte persoane care să îl sprijine sau să îl reprezinte pe teritoriul
acestor state, inclusiv în scopul de a acorda asistenţă creditorilor pe
parcursul lichidării.
În exercitarea competenţelor sale lichidatorul va respecta legislaţia
statului membru pe teritoriul căruia acţionează, în special cu privire la
procedurile de valorificare a activelor şi la furnizarea de informaţii
angajaţilor băncii din statul membru respectiv. Competenţele nu pot
include utilizarea forţei sau dreptul de a soluţiona litigii ori dispute.
În cazul lichidării unei bănci, persoana juridică română, care
desfăşoară activitate pe teritoriul unuia sau mai multor state membre, se
aplică legislaţia română.
Hotărârea BNR va produce efecte în toate statele membre gazdă,
fără altă formalitate, şi va deveni efectivă de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dacă consideră necesar, lichidatorul poate solicita înregistrarea
hotărârii BNR în registrul imobiliar, registrul comerţului sau în orice alt
registru public ţinut în statele membre gazdă. Dacă legislaţia unui stat
membru gazdă prevede obligativitatea unei asemenea formalităţi,
lichidatorul va lua toate măsurile pentru îndeplinirea acesteia. Sumele
necesare realizării înregistrării vor fi considerate cheltuieli aferente
lichidării.
Orice creditor al băncii aflate în lichidare, având
domiciliul/reşedinţa sau, după caz, sediul social într-un alt stat membru
decât România, inclusiv autorităţile publice, are dreptul să-şi declare
creanţele sau să formuleze observaţii scrise în legătura cu creanţele sale
asupra băncii, care se vor adresa lichidatorului. Declaraţia de creanţe sau,
după caz, observaţiile formulate pot fi înaintate în limba oficială ori în
limbile oficiale ale acelui stat membru şi trebuie să poarte menţiunea
«declaraţie de creanţe» sau, după caz, «observaţii privind creanţele», în
limba română.
Creanţele creditorilor având domiciliul/reşedinţă sau, după caz,
sediul social în afară teritoriului României vor fi tratate în acelaşi mod şi
vor avea acelaşi rang de preferinţă ca şi creanţele de aceeaşi natură ale
164
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
165
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
166
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
sau, după caz, sub autoritatea căruia este ţinut acel registru, cont ori
sistem centralizat de depozitare.
Acţiunile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect
bunuri sau drepturi de care banca a fost privată, vor fi guvernate de legea
statului membru în care se desfăşoară procesul.
Lichidarea băncii nu împiedica declanşarea procedurii falimentului,
dacă pe parcursul procesului de lichidare banca ajunge în una dintre
situaţiile prevăzute de lege în care sunt îndeplinite condiţiile pentru
declararea stării de faliment.
Dispoziţiile cuprinse în legislaţia privind falimentul instituţiilor de
credit, referitoare la atribuţiile lichidatorului, la suportarea cheltuielilor
legate de lichidare, la ordinea de stingere a creanţelor, se aplică în mod
corespunzător şi în cazul lichidării băncii.
167
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
*
* *
168
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
169
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Instituţiile financiare
Instituţiile financiare cu sediul în unul dintre statele membre vor
putea desfăşura pe teritoriul României activităţile financiare prevăzute în
actele lor constitutive, prin intermediul unei sucursale sau în mod direct,
dacă aceste instituţii financiare sunt filiale ale uneia sau mai multor
instituţii de credit şi îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) societatea-mamă sau societăţile-mamă sunt autorizate ca instituţii
de credit în statul membru a cărui legislaţie guvernează statutul instituţiei
financiare respective;
b) activităţile în cauză sunt efectiv desfăşurate pe teritoriul aceluiaşi
stat membru;
c) societatea-mamă sau societăţile-mamă deţin 90 % sau mai mult
din drepturile de vot aferente acţiunilor reprezentând capitalul social al
instituţiei financiare;
d) societatea-mamă sau societăţile-mamă trebuie să satisfacă
cerinţele prudenţiale ale autorităţilor competente din statele membre de
origine cu privire la managementul instituţiei financiare-filială şi trebuie
să declare, cu acordul acestor autorităţi, că garantează în solidar
obligaţiile asumate de filială;
e) instituţia financiară-filială este inclusă efectiv în supravegherea
pe bază consolidată a societăţii-mamă sau, după caz, a fiecărei societăţi-
mamă, în special în ceea ce priveşte activităţile financiare în cauză, în
mod deosebit pentru calculul indicatorului de solvabilitate, al expunerilor
mari şi al nivelului participaţiilor de natura imobilizărilor financiare la
entităţi care nu desfăşoară activităţi financiare.
Verificarea îndeplinirii condiţiilor legale se realizează de către
autoritatea competentă din statul membru de origine, care va certifica
acest lucru, concomitent cu transmiterea informaţiilor adecvate.
170
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
171
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
172
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
173
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 8
174
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 8
42
Cf. Regulament nr. 1/21.05.1999 (emis de BNR) privind organizarea şi funcţionarea Centralei Riscurilor
Bancare (M.Of. nr. 614/16.12.1999), modificat şi completat de Circulara BNR nr. 22/2002 (M.Of. nr.
521/18.07.2002).
175
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
● Sancţiuni
Nerespectarea prevederilor Regulamentului nr. 1/21.05.1999
privind organizarea şi funcţionarea Centralei Riscurilor Bancare se
sancţionează cu amendă aplicabilă băncilor, astfel:
a) neraportarea lunară de către bănci la Centrala Riscurilor Bancare se
sancţionează cu amendă în sumă de 10.000.000 lei;
b) raportarea de către bănci la Centrala Riscurilor Bancare a informaţiei
de risc bancar care nu îndeplineşte condiţiile de validare se sancţionează
cu amendă în sumă de 1.000.000 lei pentru fiecare informaţie de risc
bancar inclusă în lista cuprinzând erorile, care nu mai poate fi corectată în
perioada de raportare; suma cumulată nu poate depăşi 10.000.000 lei
pentru fiecare perioadă de raportare;
c) netransmiterea rezultatului verificării informaţiei de risc bancar
conţinute în “CEREREA DE CONCILIERE” în cadrul termen de două
zile, se sancţionează cu amendă în sumă de 1.000.000 lei/zi de întârziere,
dar nu mai mult de 10.000.000 lei;
d) netransmiterea dovezii care să certifice rezultatul verificării informaţiei
de risc bancar conţinute în “CEREREA DE CONCILIERE” în termen de
176
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
● Comisioane
Pentru serviciile de informare prestate de Centrala Riscurilor
Bancare se percepe fiecărei bănci conectate la Reţeaua de Comunicaţii
Interbancare un comision lunar, compus după cum urmează:
a) comision calculat în funcţie de numărul de debitori din baza de date a
Centralei Riscurilor Bancare în luna curentă:
- 18.000.000 (optsprezece milioane) lei pentru băncile care au mai
puţin de 500 debitori intraţi în baza de date a Centralei Riscurilor
Bancare în luna curentă şi pentru care aceasta pune la dispoziţie
''SITUAŢIA RISCULUI GLOBAL PRIVIND PERSOANELE
RECENZATE'';
- 23.000.000 (douăzecişitrei milioane) lei pentru băncile care au cel
puţin 500 debitori intraţi în baza de date a Centralei Riscurilor
177
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
43
Regulamentul nr. 1/23.02.2001 (emis de BNR) privind organizarea şi funcţionarea Centralei Incidentelor de
Plăţi în cadrul BNR (M.Of. nr. 120/09.03.2001), modificat şi completat prin Circulara BNR nr. 21/01.07.2002
(M.Of. nr. 521/18.07.2002).
178
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
180
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
● Comisioane
Pentru serviciile de furnizare de informaţii de către CIP, oferite
persoanelor declarante - bănci şi celorlalţi utilizatori, Banca Naţională a
României percepe comisioane, după cum urmează:
a) persoanei declarante - bancă conectate la Reţeaua de Comunicaţii
Interbancară, pentru serviciul de difuzare a informaţiei gestionate de CIP,
din iniţiativa CIP sau ca urmare a consultării bazei de date a CIP prin
utilizarea cererii de consultare, un comision lunar în sumă de 18 milioane
lei; în situaţia în care unei bănci i se retrage autorizaţia de funcţionare de
către Banca Naţională a României, comisionul reţinut va fi proporţional
cu numărul de zile lucrătoare în care a funcţionat ca bancă în luna pentru
care se percepe comisionul;
b) persoanei declarante - bancă, pentru solicitări de informaţii care
privesc activitatea acesteia în relaţia cu CIP, se percepe un comision
stabilit pe o scară de 10 nivele de la 1 milion lei la 10 milioane lei, în
funcţie de complexitatea cererii şi de gradul de prelucrare a informaţiei;
c) pentru solicitări de informaţii în formă agregată primite de la Mass-
media, se percepe un comision stabilit pe o scară de 10 nivele de la
500.000 lei la 5 milioane lei, în funcţie de complexitatea cererii şi de
gradul de prelucrare a informaţiei.
Comisioanele prevăzute la lit. a) vor fi încasate de Banca Naţională
a României în ultima zi bancară a lunii.
Sumele reprezentând comisioanele prevăzute la lit. b) şi c) vor fi
plătite Băncii Naţionale a României de către solicitanţi cu ordin de plată,
iar Banca Naţională a României va transmite informaţiile solicitate, cel
târziu în ziua bancară următoare confirmării efectuării plăţii.
Banca Naţională a României poate modifica nivelul comisioanelor
prevăzute la prin Ordin al Guvernatorului Băncii Naţionale a României.
Comisioanele sunt folosite de către Banca Naţională a României
pentru acoperirea cheltuielilor cu funcţionarea şi gestionarea FNIP şi
FNPR.
181
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
● Sancţiuni
Interdicţia bancară, declarată de banca trasă pe numele unui titular
de cont, durează un an de la data înregistrării la CIP a respectivului
incident de plată major.
În cazul în care persoana declarantă - bancă anulează un incident
de plată transmis anterior la CIP, ca urmare a unei erori sau omisiuni,
aceasta va suporta o amendă de 1.000.000 lei. Această sancţiune se
constată de către direcţia din cadrul Băncii Naţionale a României care
coordonează activitatea CIP şi se aplică lunar.
Băncile care au declarat cu întârziere sau nu au declarat, incidentele
de plăţi către CIP şi/sau nu le-au notificat către client, precum şi băncile
care nu au transmis la CIP declaraţia specifică vor fi sancţionate cu
amendă de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere (fără a putea
depăşi 10.000.000 lei pentru fiecare cerere, declaraţie sau notificare).
Această sancţiune se aplică şi băncilor care distribuie cu întârziere
sau nu distribuie în propriul sistem intrabancar declaraţia CIP privind
interdicţia bancară, respectiv declaraţia CIP de pierdere, furt, distrugere
sau anulare a instrumentelor.
Băncile care au eliberat formulare de cec titularilor de cont aflaţi în
interdicţie bancară vor fi sancţionate cu amendă de la 1.000.000 lei la
2.000.000 lei.
În cazul în care băncile nu au notificat CIP anularea unui incident
de plată declarat anterior la Banca Naţională a României din vina lor
exclusivă, sustrăgându-se astfel de la plata taxei, vor fi sancţionate cu
amendă de la 1.500.000 lei la 2.000.000 lei.
Băncile care au notificat CIP, în mod nejustificat, anularea unui
incident de plată, declarat anterior la Banca Naţională a României, vor fi
sancţionate cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.
182
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
44
Norma nr. 1/24.01.2000 privind procedura de decontare a operaţiunilor interbancare ale băncilor aflate în
regim special de decontare, publicată în M.Of. nr. 40/31.01.2000.
45
Semnificaţiile conturilor sunt următoarele: 511 – operaţiuni de plăţi fără numerar derulate în regim special;
520 – operaţiuni cu numerar derulate în regim special; 521 – operaţiuni de plăţi şi încasări în relaţia cu BNR
derulate în regim special; 531 – operaţiuni privind cupoanele agricole derulate în regim special.
183
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
● Instrumente de plată
Unităţile bancare şi, respectiv, centrala băncii aflate în regim special
de decontare au obligaţia să pregătească documentele care vor fi
decontate de Banca Naţională a României în ziua Z în regim programat,
pe tipuri de instrumente de plată şi, în cadrul acestora, pe unităţi bancare
destinatare. Pentru ordinele de plată proprii şi pentru cele ale clienţilor
lor, unităţile bancare şi centrala băncii aflate în regim special de decontare
46
O.I.S. – Operaţiuni Interbancare Speciale.
184
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
● Orarul de ghişeu
Unităţile bancare şi centrala băncii aflate în regim special de
decontare, precum şi orice altă bancă, ce ordonă plăţi de natura celor care
se derulează în regim programat în favoarea acesteia au obligaţia să
prezinte documentele de plată, în vederea decontării lor, în ziua Z, la
ghişeele organizate în incinta Băncii Naţionale a României, în intervalul
8,00-12,30.
Unităţile bancare şi centrala băncii aflate în regim special de
decontare, precum şi orice altă bancă, ce ordonă plăţi de natura celor care
se derulează în regim normal în favoarea acesteia au obligaţia să prezinte
documentele de plată, în vederea decontării lor, în ziua Z, la ghişeele
organizate în incinta Băncii Naţionale a României, în intervalul
corespunzător tipului de operaţiune, prevăzut în reglementările în vigoare.
185
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
186
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
● Administrarea Fondului
Fondul este administrat de un Consiliu de administraţie format din 7
membri, numiţi pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit, având
următoarea structură:
9 trei membri numiţi de Banca Naţională a României. Unul dintre
aceştia este prim-viceguvernator sau viceguvernator al Băncii
Naţionale a României şi este numit din oficiu preşedinte al
Consiliului de administraţie al Fondului;
9 doi membri numiţi de Asociaţia Română a Băncilor;
9 un membru numit de Ministerul Finanţelor Publice;
9 un membru numit de Ministerul Justiţiei.
Conducerea operativă a Fondului este asigurată de Directorul
general executiv care angajează şi reprezintă Fondul în relaţiile cu
persoanele fizice şi juridice, precum şi în faţa instanţelor judecătoreşti.
Directorul general executiv este numit în funcţie de Consiliul de
administraţie.
187
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
● Sancţiuni
Dacă o bancă nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin în
conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 39/1996, la
solicitarea Consiliului de administraţie al Fondului, Banca Naţională a
României poate proceda la modificarea autorizaţiei de funcţionare a
188
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
● Judecătorul sindic
Toate procedurile prevăzute legislaţia falimentului bancar, cu
excepţia recursului, sunt de competenţa exclusivă a tribunalului în
jurisdicţia căruia se află sediul băncii debitoare, care figurează în registrul
comerţului, şi sunt exercitate de un judecător-sindic.
Judecătorul-sindic este nominalizat, în fiecare caz, de preşedintele
tribunalului dintre judecătorii desemnaţi ca judecători-sindici, în temeiul
47
O.U.G. nr. 138/18.10.2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura
falimentului băncilor, publicată în M.Of. nr. 671 din 24 octombrie 2001.
189
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
art. 12 alin. (3) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească,
republicată.
Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în contextul de faţă48,
sunt:
a) darea hotărârii de deschidere a procedurii;
b) judecarea contestaţiei băncii debitoare împotriva cererii introductive
formulate de Banca Naţională a României sau de creditori, pentru
începerea procedurii;
c) desemnarea, prin hotărâre, a lichidatorului, stabilirea atribuţiilor
acestuia, controlul asupra activităţii lui şi, dacă este cazul, înlocuirea lui;
d) judecarea acţiunilor introduse de lichidator pentru anularea unor
transferuri cu caracter patrimonial, anterioare hotărârii de deschidere a
procedurii;
e) judecarea contestaţiilor băncii debitoare ori ale creditorilor împotriva
măsurilor luate de lichidator;
f) confirmarea planului de distribuire a sumelor obţinute din lichidare;
g) darea hotărârii de închidere a procedurii.
Hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive şi executorii; în
condiţiile legii, ele vor putea fi atacate cu recurs.
În îndeplinirea atribuţiilor lor, care implică aplicarea unor
reglementări bancare, judecătorul-sindic şi lichidatorul pot cere opinia
Băncii Naţionale a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere
bancară.
Prin hotărârea judecătorească privind începerea procedurii
falimentului, judecătorul-sindic ridică administratorilor instituţiei de
credit debitoare dreptul de a reprezenta instituţia de credit, de a administra
bunurile instituţiei respective, de a dispune de ele, va desemna
lichidatorul, cu avizul Băncii Naţionale a României, şi va preciza
atribuţiile acestuia; prin derogare de la prevederile art. 3 din Ordonanţa
Guvernului nr. 79/1999 privind organizarea activităţii practicienilor în
reorganizare şi lichidare, lichidatorul este, de regulă, Fondul de garantare
a depozitelor în sistemul bancar.
Adunarea generală a acţionarilor băncii debitoare, respectiv
adunarea generală a casei centrale a cooperativelor de credit debitoare, va
putea desemna în cel mai scurt termen, cu majoritate simplă, un
reprezentant care să îi reprezinte în cadrul procedurii şi care va avea
48
O.U.G. nr. 186/19.11.1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura
falimentului bãncilor, publicată în M.Of. nr. 567/19.11.1999. Precizăm că după o perioadă de trei ani, O.U.G.
nr. 186/19.11.1999 a fost respinsă prin Legea nr. 536/29.10.2002, publicată în M.Of. nr. 827/18.11.2002.
190
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
● Atribuţiile lichidatorului
Principalele atribuţii ale lichidatorului sunt49:
49
O.U.G. nr. 138/2001, art. 1, pct. 7 (M.Of. nr. 671/24.10.2001).
191
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
192
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
193
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
194
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
195
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
196
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
197
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
198
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
199
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
200
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 9
Reglementarea controlului şi
auditului la instituţiile de credit
9.1. Cadrul general privind controlul şi auditul intern la
instituţiile de credit
9.2. Organizarea şi controlul intern al activităţii instituţiilor de
credit
9.2.1. Rolul şi responsabilităţile consiliului de administraţie şi ale
conducătorilor instituţiilor de credit
9.2.2. Identificarea şi evaluarea riscurilor semnificative
9.2.3. Activităţile de control şi separarea responsabilităţilor
9.2.4. Informare şi comunicare
9.2.5. Activităţile de monitorizare şi corectare a deficienţelor
9.3. Administrarea riscurilor semnificative
9.3.1. Cadrul administrării riscurilor semnificative
9.3.2. Administrarea riscului de credit şi a riscului de ţară
9.3.3. Administrarea altor riscuri semnificative
9.3.3.1. Riscul de piaţă
9.3.3.2. Riscul de lichiditate
9.3.3.3. Riscul operaţional şi alte riscuri semnificative
9.3.3.4. Administrarea riscurilor asociate activităţilor
externalizate
9.3.3.5. Comitetul de administrare a riscurilor
9.4. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern a
instituţiilor de credit
9.4.1. Obiectivul auditului intern
9.4.2. Externalizarea activităţii de audit intern
9.4.3. Principii fundamentale ale auditului intern
9.4.3.1. Permanenţa auditului intern
9.4.3.2. Independenţa auditului intern
9.4.3.3. Obiectivitatea şi imparţialitatea auditului intern
9.4.3.4. Integritatea şi competenţa profesională
9.4.3.5. Confidenţialitatea
9.4.4. Statutul auditului intern
9.4.5. Desfăşurarea activităţii de audit intern
201
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
202
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 9
Reglementarea controlului50 şi
auditului la instituţiile de credit
50
Norma BNR nr. 17 din 18 decembrie 2003 privind organizarea şi controlul intern al
activităţii instituţiilor de credit şi administrarea riscurilor semnificative, precum şi
organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern a instituţiilor de credit (M.Of. nr.
47/ 20 ianuarie 2004).
51
Instituţiile de credit trebuie să asigure aplicarea în mod corespunzător a prevederilor
prezentelor norme de către entităţile cuprinse în perimetrul de consolidare al acestora,
astfel încât să fie create condiţiile pentru efectuarea supravegherii pe bază consolidată.
203
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
204
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
205
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
206
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
207
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
208
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Activităţile de control
Activităţile de control trebuie să se constituie ca parte integrantă a
activităţilor zilnice ale instituţiilor de credit şi să aibă în vedere riscurile
identificate de instituţiile de credit în cadrul procesului de identificare şi
evaluare a riscurilor.
Activităţile în cauză trebuie definite pentru fiecare nivel organizatoric
al instituţiilor de credit şi implică doua etape:
a) stabilirea politicilor şi procedurilor de control;
b) verificarea respectării politicilor şi procedurilor de control stabilite.
În mod obligatoriu, activităţile de control includ cel puţin următoarele:
a) analize la nivelul consiliului de administraţie şi al conducătorilor;
b) analize operative la nivelul compartimentelor şi sediilor secundare
ale instituţiilor de credit;
c) controale faptice care au în vedere restricţionarea accesului la active,
cum ar fi titluri sau numerar, restricţionarea accesului la conturile
clienţilor etc.;
d) analiza încadrării în limitele impuse expunerilor la risc şi urmărirea
modului în care sunt soluţionate situaţiile de neconformitate;
e) aprobări şi autorizări, în cazul operaţiunilor ce depăşesc anumite
limite de sume, asigurându-se astfel controlul asupra realizării
operaţiunilor respective de către nivelul de conducere competent şi
stabilirea responsabilităţilor;
f) verificări ale tranzacţiilor efectuate de instituţiile de credit şi
reconcilieri, în special acolo unde există diferenţe între metodologiile sau
sistemele de evaluare utilizate în compartimentele însărcinate cu iniţierea
tranzacţiilor (front office) şi compartimentele însărcinate cu înregistrarea
şi monitorizarea tranzacţiilor iniţiate (back office). Rezultatele
verificărilor vor fi comunicate nivelului de conducere competent.
În cazul activităţilor de control desfăşurate de o casă centrală a
cooperativelor de credit la nivelul reţelei cooperatiste de credit, acestea
vor include cel puţin următoarele:
a) analize la nivelul consiliului de administraţie şi al conducătorilor
casei centrale a cooperativelor de credit;
209
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Separarea responsabilităţilor
Instituţiile de credit trebuie să realizeze o repartizare corespunzătoare a
atribuţiilor la toate nivelurile organizatorice şi să se asigure că
personalului nu îi sunt alocate responsabilităţi care să conducă la conflicte
de interese (de exemplu: responsabilităţi duale ale unei persoane în
domenii cum ar fi: acţionarea în front-office şi back-office, aprobarea
tragerii fondurilor şi tragerea efectivă, evaluarea documentaţiei de credit
şi monitorizarea clientului după contractarea creditului etc.).
Domeniile care pot fi afectate de potenţiale conflicte de interese trebuie
sa fie identificate şi supuse unei monitorizari independente exercitate de
persoane neimplicate direct în activităţile respective, a căror informare
este efectuată pe baza unor linii de raportare stabilite în mod
corespunzător.
Informare
Instituţiile de credit trebuie să asigure existenţa datelor financiare,
operaţionale şi de conformitate, adecvate şi complete, pentru desfăşurarea
activităţii lor. În acelaşi timp, trebuie să dispună de informaţii despre piaţa
referitoare la evenimente şi condiţii care sunt relevante pentru luarea
deciziilor.
Informaţiile trebuie să fie credibile, relevante, complete, oportune,
accesibile şi furnizate într-un format consecvent.
Subliniem că instituţiile în cauză trebuie să dispună de sisteme
informaţionale adecvate, care să acopere toate activităţile acestora.52
52
În cadrul sistemului informaţional instituţiile de credit trebuie să dispună de sisteme
informatice. Arhitectura acestor sisteme trebuie să asigure un grad adecvat de securitate
a informaţiei. Monitorizarea sistemelor informatice va fi asigurată de o structură de
personal independentă de cea care le utilizează. Nu în ultimul rând, instituţiile de credit
trebuie să dispună de prevederi referitoare la organizarea şi controlul intern al procesării
informaţiilor în formă electronică, astfel încât să fie posibilă obţinerea de probe de audit.
210
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
211
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Comunicare
În vederea organizării unui sistem de control intern eficient, instituţiile
de credit vor dispune de canale de comunicare care să asigure că
personalul instituţiilor de credit cunoaşte politicile şi procedurile cu
implicaţii asupra atribuţiilor şi responsabilităţilor sale şi ca orice alte
informaţii relevante ajung în timp util la acesta.
Structura organizatorică a instituţiilor de credit urmează să asigure un
flux corespunzător de informaţii, pe verticală (în ambele sensuri) şi pe
orizontală, care să permită următoarele:
a) informarea consiliului de administraţie şi a conducătorilor asupra
riscurilor aferente activităţii şi funcţionării instituţiilor de credit;
b) informarea nivelurilor inferioare de conducere operativă şi a
personalului atât asupra strategiilor instituţiilor de credit, cât şi asupra
politicilor şi procedurilor stabilite;
c) difuzarea informaţiilor între compartimentele şi sediile secundare ale
instituţiilor de credit pentru care respectivele informaţii au relevanţă.
212
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
213
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 10
Administrarea riscurilor
semnificative. Organizarea şi
desfăşurarea activităţii de audit
intern a instituţiilor de credit
10.1. Cadrul administrării riscurilor semnificative
10.2. Administrarea riscului de credit şi a riscului de ţară
10.3. Administrarea altor riscuri semnificative
10.3.1. Riscul de piaţă
10.3.2. Riscul de lichiditate
10.3.3. Riscul operaţional şi alte riscuri semnificative
10.3.4. Administrarea riscurilor asociate activităţilor externalizate
10.3.5. Comitetul de administrare a riscurilor
10.4. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern a
instituţiilor de credit
10.4.1. Obiectivul auditului intern
10.4.2. Externalizarea activităţii de audit intern
10.4.3. Principii fundamentale ale auditului intern
10.5. Statutul auditului intern
10.6. Desfăşurarea activităţii de audit intern
10.7. Comitetul de audit
10.8. Raportarea
214
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 10
Administrarea riscurilor
semnificative
10.1. Cadrul administrării riscurilor semnificative
215
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
216
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
217
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
218
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
219
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
220
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
54
Instituţiile de credit trebuie sa stabilească limite şi pentru diverse sectoare economice,
regiuni geografice şi produse bancare specifice.
222
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
223
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
224
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
225
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
226
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
227
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
a) proceduri de evaluare;
b) proceduri de monitorizare;
c) proceduri de reducere a riscului fie pe plan intern, prin corectarea la
timp a erorilor constatate şi prin introducerea unor tehnologii adecvate de
procesare şi asigurare a securităţii informaţiilor, fie prin transferul riscului
către alte domenii de activitate (de exemplu, asigurări impotriva unor
evenimente).
Instituţiile de credit trebuie să stabilească planuri de reîncepere a
activităţii şi pentru situaţii neprevăzute, care să ia în considerare diferite
tipuri de scenarii, inclusiv în condiţii de criză.
La evaluarea riscului juridic şi a celui reputaţional instituţiile de credit
trebuie să ia în considerare cadrul legal şi de reglementare, inclusiv în
domeniul social, precum şi orice alte elemente care le pot afecta
activitatea (de exemplu: publicitatea negativă, conformă sau nu cu
realitatea, făcută practicilor de afaceri şi/sau persoanelor legate de
acestea, pierderea încrederii în soliditatea unei instituţii de credit, datorată
încălcării grave a securităţii acesteia în urma unor atacuri interne sau
externe asupra sistemului informaţional, întâmpinarea de către clienţi a
unor probleme în utilizarea anumitor produse, fără a avea suficiente
informaţii despre acestea şi fără a cunoaşte procedurile de remediere a
problemelor respective, necunoaşterea clară a drepturilor şi obligaţiilor
părţilor unei tranzacţii de tip "electronic banking", inclusiv cu moneda
electronică).
În vederea reducerii riscului juridic şi reputaţional, instituţiile de credit
pot dezvolta programe de educare a clienţilor pentru utilizarea noilor
produse şi servicii, pentru cunoaşterea comisioanelor aferente acestora,
pentru semnalarea problemelor ce pot apărea şi a modalităţilor de
soluţionare a acestora.
Înainte de a se angaja în tranzacţii cu instrumente financiare derivate,
băncile trebuie să se asigure că, potrivit cadrului legal şi de reglementare,
contrapartidele au capacitatea de a se angaja în astfel de tranzacţii.
Băncile trebuie să se asigure că obligaţiile contrapartidei care apar din
tranzacţii cu instrumente financiare derivate şi drepturile lor asupra
oricăror garanţii reale primite de la o contrapartidă pot fi îndeplinite.
Băncile trebuie să se asigure de întocmirea în mod corespunzător şi
posibil de pus în aplicare din punct de vedere legal a contractelor de
compensare a creanţelor şi obligaţiilor reciproce decurgând din operaţiuni
cu instrumente având la bază cursul de schimb şi rata dobânzii.
228
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
55
Instituţiile de credit nu pot externaliza următoarele activităţi: a) activităţile principale
prevăzute la art. 8 şi 15^3 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu
modificările şi completările ulterioare, la art. 7 din Legea nr. 541/2002 privind
economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, modificată şi
completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2003, şi la art. 104 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de
credit, aprobată şi modificată prin Legea nr. 200/2002; b) activitatea de audit intern, în
condiţiile în care furnizorul extern de servicii în domeniul auditului intern are şi calitatea
de auditor financiar al instituţiei de credit în cauză; c) organizarea şi ţinerea
contabilităţii, în condiţiile în care între persoanele cărora le-ar fi externalizată activitatea
de ţinere a contabilităţii şi auditorul financiar există legături ce afectează independenţa
acestuia în exercitarea mandatului; d) organizarea şi desfăşurarea activităţii juridice
curente, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi
exercitarea profesiei de consilier juridic; e) orice alte activităţi care în urma externalizării
nu mai pot fi controlate şi desfăşurate în conformitate cu regulile unei practici bancare
prudente şi sănătoase.
229
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
230
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
231
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
232
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
233
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
234
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
235
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
236
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Confidenţialitatea
Auditorii interni trebuie să fie prudenţi în utilizarea informaţiilor
colectate în exercitarea activităţii şi să asigure protejarea acestor
informaţii. Ei nu vor utiliza informaţiile colectate pentru obţinerea unor
avantaje personale sau în orice mod care ar fi contrar prevederilor legale
ori în detrimentul obiectivelor instituţiei de credit.
Auditorii interni ai casei centrale a cooperativelor de credit nu vor
utiliza informaţiile colectate în detrimentul obiectivelor stabilite la nivelul
unei reţele cooperatiste de credit.
237
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
238
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
e) comunicarea rezultatelor;
f) monitorizarea implementarii recomandărilor date.
Coordonatorul activităţii de audit intern răspunde de dezvoltarea şi
menţinerea unui program de asigurare a calităţii şi îmbunătăţire a
activităţii de audit intern, prin care să se asigure că activitatea de audit
intern se desfăşoară pe baza unor norme solide de audit intern, transpuse
în proceduri, precum şi în conformitate cu Codul privind conduita etică în
activitatea de audit intern.
Coordonatorul activităţii de audit intern răspunde de monitorizarea şi
evaluarea eficienţei programului de asigurare a calităţii acestei activităţi.
Evaluarea poate fi internă sau externă şi va urmări cel puţin:
a) conformitatea cu normele de audit intern şi Codul privind conduita
etică în activitatea de audit intern;
b) adecvarea activităţii de audit intern la statutul auditului intern,
obiectivele, politicile şi procedurile aferente;
c) contribuţia activităţii de audit intern la îmbunătăţirea procesului de
administrare a riscurilor, de conducere şi la sistemul de control intern;
d) modul în care activitatea de audit intern a contribuit la îmbunătăţirea
activităţii instituţiei de credit.
Coordonatorul activităţii de audit intern al unei case centrale a
cooperativelor de credit răspunde de monitorizarea şi evaluarea eficientei
programului de asigurare a calităţii acestei activităţi şi la nivelul reţelei
cooperatiste de credit. În acest sens, prevederile referitoare la evaluarea
eficienţei programului de asigurare a calităţii se vor aplica în mod
corespunzător.
Coordonatorul activităţii de audit intern este responsabil pentru:
- asigurarea competenţei profesionale a auditorilor interni, pentru
pregătirea profesională a acestora şi pentru existenţa unor resurse
necesare, adecvate desfăşurării activităţii;
- stabilirea politicilor şi procedurilor aferente activităţii de audit intern.
Acestea pot fi concretizate în manuale privind tehnica auditului intern;
- coordonarea activităţilor desfăşurate de auditorii interni din cadrul
instituţiei de credit cu cele ale altor furnizori externi de servicii în
domeniul auditului intern, pentru a minimiza eforturile necesare atingerii
obiectivelor auditului intern;
- informarea, cel puţin anual, a consiliului de administraţie al instituţiei
de credit şi a comitetului de audit asupra activităţii desfăşurate în raport
cu planul auditului intern (angajamente efectuate, abateri semnificative de
la plan şi motivele aferente) şi a principalelor recomandări aferente
angajamentelor desfăşurate;
239
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
240
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
NOTĂ: Planul de audit la nivelul unei reţele cooperatiste de credit trebuie aprobat
de către consiliul de administraţie al casei centrale a cooperativelor de credit afiliate,
cu avizul comitetului de audit.
NOTĂ: Cele arătate aici se vor aplica în mod corespunzător pentru fiecare
angajament ce face obiectul auditului intern la nivelul unei reţele cooperatiste de credit.
242
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
243
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
10.8. Raportarea
244
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
245
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 11
246
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Capitolul 11
247
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
1. Belgia 7. Irlanda
2. Danemarca 8. Italia
3. Germania 9. Luxemburg
4. Grecia 10. Olanda
5. Spania 11. Portugalia
6. Franţa 12. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
248
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
249
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Evoluţia euro
251
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
● Bancnote şi monede
Există 7 cupiuri: 5, 10, 20, 50, 100, 200 şi 500 euro. Acestea se
deosebesc între ele prin grafică (imagini reprezentând un anumit stil
arhitectural), culoare dominantă şi dimensiuni. Asupra acestui din urmă
aspect, autorităţile europene au consultat asociaţiile de nevăzători pentru a
determina diferenţele minime de dimensiune care să le permită acestora să
distingă diferitele cupiuri. S-au stabilit 8 valori pentru monedele euro: 1
eurocent (centimă de euro), 2, 5, 10, 20 şi 50 eurocenţi, 1 şi 2 euro.
Monedele se deosebesc între ele prin dimensiuni şi prin culoare (argintiu
– auriu pentru monedele de 1 şi 2 euro, auriu pentru monedele de 10, 20 şi
50 cenţi, arămiu pentru monedele de 1, 2 şi 5 cenţi). Pe de altă parte, în
funcţie de ţara de origine, reversul monedelor reprezintă o temă grafică cu
specific naţional.
** 10 ani 2 ani
Grecia
252
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
** nelimitat nelimitat
Irlanda
** 10 ani 10 ani
Italia
** nelimitat nelimitat
Austria
* la orice altă bancă naţională centrală din zona euro până la 31 martie
2002
** cel puţin până la 1 martie 2002, apoi la decizia fiecărei bănci în parte
Bancnotele euro se numără printre cele mai sigure din lume, având
multiple elemente de securitate. Aceste elemente au fost anunţate public
la 30 august 2001, făcând astfel posibilă familiarizarea publicului cu
respectivele bancnote. Şi monedele euro sunt protejate faţă de riscul
falsificării, în principal prin utilizarea unor aliaje cu caracteristici electrice
bine definite.
Noile monede au o faţă comună pentru toate cele 12 ţări membre
ale Uniunii Monetare şi un revers cu specific naţional pentru fiecare ţară.
253
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Bancnotele arată la fel pentru întreaga zonă euro. Toate monedele emise
de statele membre ale Uniunii Monetare au putere circulatorie deplină în
întreaga zonă euro, oricare ar fi ţara de origine şi faţa naţională. Un
comerciant nu va putea să refuze monedele euro pe motivul ţării de
origine. De asemenea, similitudinea caracteristicilor tehnice asigură
acceptarea tuturor monedelor euro de către maşinile automate.
Fabricarea bancnotelor şi monedelor face obiectul unui control
tehnic precis în scopul asigurării perfectei lor calităţi şi a asemănării lor
totale, oricare ar fi locul de fabricaţie. În cazul bancnotelor, de exemplu,
Banca Centrală Europeană, în cooperare cu băncile centrale naţionale, a
realizat teste privind calitatea hârtiei, înscrisurile, reglarea maşinilor de
tipărire şi aspectul final al cupiurilor. În ceea ce priveşte monedele,
controlul nu se limitează la aspectul lor general, ci vizează mai ales
caracteristicile electrice. Aceste caracteristici sunt esenţiale pentru o bună
acceptare a monedelor de către automate.
Fabricarea bancnotelor intră în responsabilitatea băncilor centrale
ale Uniunii Monetare, care tipăresc chiar ele cupiurile sau externalizează
această funcţie unor imprimerii selectate corespunzător. Fiecare ţară
asigură fabricarea volumului necesar circulaţiei fiduciare pe teritoriul său;
totuşi, acorduri de repartiţie a producţiei pot fi încheiate între bănci
centrale.
57
Ioana Speteanu, “Euro nu va înlocui banii esticilor înainte de 2007”, în Revista Capital, nr. 25/20 iunie 2002,
p. 18.
254
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
58
Ibid.
59
Ibid.
255
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
256
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
*
* *
257
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
258
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
60
Interesant de urmărit este şi cu ce fel de strategie unitară de politică monetară va reacţiona BCE faţă de
diferenţele de dezvoltare economice ale ţărilor euro, ştiut fiind că anumite regiuni marginale din spaţiul de
acţiune al monedei euro (Irlanda, Spania, Finlanda) îşi doresc o creştere a dobânzilor, în timp ce în ţările
centrale nu există nici un motiv pentru dobânzi mai mari.
259
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
260
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
261
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Anexa nr. 1
(…)
1.4. Politica monetară. Evoluţii monetare şi financiare
1. Moneda şi creditul
Masa monetară în sens larg (M2) a crescut în anul 2004 cu 39,9 la
sută, ajungând la sfârşitul anului la un volum de 644 617,3 miliarde lei.
Ritmul mediu lunar de creştere înregistrat de masa monetară (2,8 la sută)
a devansat cu 2,1 puncte procentuale rata medie lunară a inflaţiei (0,7 la
sută), atestând consolidarea procesului de remonetizare a economiei
naţionale. În termeni reali, masa monetară a crescut cu 28 la sută.
Evoluţia masei monetare a fost diferită de-a lungul anului; astfel, în timp
ce în primele şase luni creşterea a înregistrat un ritm mediu lunar de 1,6 la
sută, în semestrul II dinamica a fost mai ridicată, creşterea medie lunară
atingând nivelul de 4,1 la sută.
Masa monetară în sens restrâns (M1) a crescut într-un ritm mediu
lunar de 2,5 la sută, inferior celui al masei monetare (M2). Cu o creştere
anuală de 35 la sută, masa monetară în sens restrâns a însumat la sfârşitul
anului 152 880,7 miliarde lei, reprezentând 23,7 la sută din masa
monetară M2 (faţă de 24,6 la sută în anul 2003).
Numerarul în afara sistemului bancar a generat 42,1 la sută din
creşterea masei monetare în sens restrâns (M1), situându-se la un nivel de
74 646,1 miliarde lei, cu 28,7 la sută mai mult decât la sfârşitul anului
2003. Dinamica numerarului a fost determinată, în afara influenţelor
sezoniere, şi de factori conjuncturali, cum ar fi: (i) indexarea pensiilor şi a
altor venituri ale populaţiei; (ii) plăţile compensatorii acordate
persoanelor disponibilizate în urma programelor de restructurare sau
lichidare; (iii) acordarea unor sume producătorilor agricoli persoane
fizice, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2003.
Disponibilităţile în conturi la vedere (a doua componentă a masei
monetare în sens restrâns) au crescut cu 41,5 la sută (+29,5 la sută în
termeni reali), până la 78 234,5 miliarde lei; în structură, contribuţia cea
61
www.bnr.ro
262
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
263
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
264
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
265
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
2. Pieţele financiare
În 2004 tranzacţionarea activelor financiare a cunoscut o
intensificare fără precedent, adâncimea şi lichiditatea majorităţii
segmentelor pieţelor financiare atingând maxime istorice. Performanţele
cantitative ale acestor pieţe s-au produs simultan cu derularea unui proces
de consolidare a eficienţei lor, care a fost susţinut de intensificarea
competiţiei în cadrul sistemului financiar, de diversificarea gamei de
instrumente şi a categoriilor de operatori, precum şi de ameliorarea
eficacităţii instrumentelor de politică monetară ale BNR.
Piaţa monetară
În anul 2004, piaţa monetară a înregistrat o creştere de adâncime şi
de eficienţă pe aproape toate componentele sale (excepţie făcând doar
piaţa primară a titlurilor de stat). Cel mai dinamic segment al său a fost
piaţa interbancară (inclusiv BNR), a cărei creştere a fost susţinută, în
special, de: (i) superioritatea randamentelor practicate comparativ cu cele
oferite de piaţa valutară şi cea a titlurilor de stat; (ii) necesitatea
rearanjării portofoliilor de active ale băncilor în condiţiile temperării
cererii de credite în lei; (iii) reducerea treptată a dimensiunii pieţei
primare a titlurilor de stat şi suspendarea emisiunilor de înscrisuri publice
pe termen scurt începând cu luna septembrie; (iv) scăderea relativ
uniformă şi predictibilă a ratei dobânzii de politică monetară în perioada
iunie-decembrie 2004; (v) continua creştere a excedentului structural de
lichiditate.
Sub impactul cumulat al acţiunii acestor factori ponderea în PIB a
rulajului pieţei monetare interbancare62 s-a majorat cu peste 16 puncte
procentuale, atingând un nou maxim istoric (circa 91 la sută). Totodată,
plasamentele interbancare63 au re-prezentat, pe ansamblul sistemului
bancar, categoria de activ bilanţier cu cea mai înaltă rată de creştere64 faţă
de sfârşitul anului precedent. O particularitate a anului 2004 a constituit-o
relativa sincronizare a ritmului de creştere a volumului total al
tranzacţiilor interbănci cu cel înregistrat de operaţiunile având drept
contrapartidă banca centrală (54, respectiv 52 la sută).
Volumul mediu zilnic al depozitelor interbănci nou constituite s-a
majorat faţă de anul 2003 cu 50 la sută, de la 2 746 la 4 116 miliarde lei,
62
Luând în calcul şi certificatele de depozit emise de BNR.
63
Categorie care include depozitele interbănci şi plasamentele la BNR sub forma depozitelor şi a certificatelor
de depozit.
64
Totalul activului băncilor a crescut cu 48 la sută, în timp ce plasamentele interbancare cu 108 la sută.
266
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
267
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
rezerve atras de cele mai active 10 bănci a depăşit trei pătrimi din
volumul total al tranzacţiilor. În schimb, pe segmentul depozitelor atrase
de banca centrală s-a produs o relativă reducere a gradului de concentrare
în special la partea sa superioară, greutatea relativă cumulată a primilor 5
operatori coborând cu circa 7 puncte procentuale atât în cazul mărimilor
de flux, cât şi al celor de stoc.
În anul 2004, comportamentul ratelor dobânzilor la tranzacţiile
interbănci a continuat să câştige în calitate datorită: (i) menţinerii
flexibilităţii mecanismului rezervelor minime obligatorii; (ii) imprimării
unei stabilităţi ratei dobânzii de politică monetară în prima parte a anului;
(iii) caracterului predictibil al ajustării descrescătoare a acesteia începând
cu luna iunie şi creşterii, în acest context, a preferinţei pentru finanţarea
plasamentelor cu venit fix ale băncilor cu resurse atrase pe termen scurt;
(iv) controlului ferm al lichidităţii exercitat de BNR.
Ca urmare, randamentele pieţei interbancare au continuat să-şi
diminueze senzitivitatea faţă de variaţiile zilnice ale condiţiilor
lichidităţii, încorporând cu mai mare acurateţe modificările ratei dobânzii
de politică monetară; astfel, ecartul mediu dintre rata medie zilnică a
dobânzii interbancare şi rata dobânzii BNR s-a redus la numai 1 punct
procentual. Totodată, intervalul de fluctuaţie al ratelor zilnice ale
dobânzilor aferente tranzacţiilor interbancare s-a comprimat de la 22,3 la
11,6 puncte procentuale, iar amplitudinea maximă a variaţiei zilnice a
randamentelor interbancare s-a redus la 7,8 puncte procentuale (faţă de
12,3 puncte procentuale în anul 2003). În absenţa scăderilor conjuncturale
ale ratelor dobânzilor de la sfârşitul perioadelor de constituire a rezervelor
minime obligatorii, care s-au produs în 8 din cele 12 asemenea intervale
derulate pe parcursul anului, coridorul de variaţie al ratelor zilnice ale
dobânzilor s-ar fi restrâns la numai 5,4 puncte procentuale.
Urmând, în linii generale, mişcarea ratei dobânzii BNR, media
lunară a randamentelor interbancare s-a plasat în a doua parte a anului
2004 pe o curbă descendentă, încheind anul la un nivel de 17,2 la sută, cu
2 puncte procentuale inferior celui din decembrie 2003. În schimb, rata
medie anuală a dobânzii tranzacţiilor interbănci a crescut uşor, cu 0,6
puncte procentuale, ajungând la 18,7 la sută.
La creşterea adâncimii pieţei monetare a contribuit în acest an şi
iniţierea emiterii de către BNR a certificatelor de depozit şi a deschiderii
pieţei secundare a acestui instrument de politică monetară pentru
instituţiile de credit. Debutul efectiv al tranzacţionării pe această piaţă s-a
produs în luna august, cele mai consistente operaţiuni fiind derulate în
lunile septembrie, octombrie şi decembrie, cu volume totale cuprinse între
268
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
65
Limita minimă pentru oferta unui intermediar al pieţei primare a fost stabilită la 10 la sută din volumul
anunţat de MFP.
269
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
66
Indexate în funcţie de rata inflaţiei.
270
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
67
În luna septembrie, derularea acestor tranzacţii s-a întrerupt datorită ajungerii la scadenţă a tuturor titlurilor
de stat denominate în euro.
271
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
Piaţa valutară
Procesul de adâncire a pieţei valutare interbancare, întrerupt în anul
precedent, a fost reluat în 2004 cu o deosebită vigoare, rulajul acesteia
devansând pentru prima dată valoarea produsului intern brut (108,9 la
sută faţă de 71,1 la sută în anul 2003). Creşterea spectaculoasă a
lichidităţii pieţei valutare70 interbancare a fost determinată în principal de:
(i) majorarea volumului schimburilor comerciale cu străinătatea; (ii)
creşterea investiţiilor directe şi a sumelor primite din fondurile europene;
(iii) sporirea substanţială a remiterilor lucrătorilor români în străinătate;
(iv) majorarea apelului sectorului bancar şi a celui corporatist71 la
finanţare externă; (v) amplificarea intrărilor de capital atrase de nivelul
68
Cu excepţia depozitelor oferite companiilor pe scadenţe cuprinse între 6 şi 12 luni.
69
Pentru anul 2003 datele disponibile acoperă doar perioada mai-decembrie.
70
Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor valutare a atins în 2004 un nivel record (248,8 milioane euro faţă de
142,5 milioane euro în anul 2003).
71
Accesul băncilor şi firmelor româneşti la finanţare externă a fost facilitat de îmbunătăţirea calificativelor
acordate de principalele agenţii de rating în ultimul trimestru al anilor 2003 şi 2004.
272
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
72
Ponderea tranzacţiilor în devize interbănci în rulajul pieţei valutare s-a majorat în acest an la 64 la sută (59 la
sută în 2003).
273
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
274
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
73
În ultimele două luni ale anului BNR a avut o singură intervenţie pe piaţa devizelor.
74
75 la sută euro şi 25 la sută dolar.
275
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
75
Normele CSA nr. 27/2004 privind limitarea subscrierii riscurilor de credit de consum şi ipotecar.
276
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
277
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
278
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
279
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
280
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
281
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
282
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
283
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
76
În cadrul exerciţiului coordonat de elaborare a indicatorilor de stabilitate financiară (ISF) iniţiat de Fondul
Monetar Internaţional, la care România a fost invitată să participe, BNR asumându-şi calitatea de instituţie
coordonatoare pe ţară pentru acest exerciţiu.
284
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
285
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
286
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
componente: (i) sistemul cu decontare pe bază brută în timp real; (ii) casa
de compensare automată; (iii) sistemul de înregistrare şi decontare a
operaţiunilor cu titluri de stat. O dată cu aceste sisteme s-a urmărit
implementarea celor mai avansate standarde internaţionale în domeniu,
astfel încât, la momentul aderării, sistemul românesc de plăţi să fie pe
deplin compatibil cu cele existente în zona comunitară.
Sistemul cu decontare pe bază brută în timp real, denumit ReGIS, a
intrat în funcţiune la 8 aprilie 2005. Acesta procesează plăţile de mare
valoare77 şi pe cele urgente. În prima lună de operare, media zilnică a
operaţiunilor procesate s-a ridicat la peste 3 800 de operaţiuni,
reprezentând peste 90 la sută din totalul fondurilor care tranzitează
sistemele de plăţi româneşti.
La un interval de aproximativ o lună a intrat în funcţiune şi cea de-a
doua componentă a sistemului electronic de plăţi, respectiv casa de
compensare automată, denumită SENT. Acest sistem, al cărui proprietar
este TransFonD–S.A., procesează zilnic aproximativ 200 000 de plăţi
interbancare de mică valoare. Deşi în privinţa volumului tranzacţiilor,
casa de compensare automată procesează un număr de plăţi incomparabil
mai mare faţă de ReGIS, valoarea fondurilor, atât cea cumulată, cât şi cea
netă se ridică la doar câteva procente din totalul fondurilor care
tranzitează sistemele de plăţi româneşti.
Practic, o dată cu intrarea în funcţiune a casei de compensare
automată, toate operaţiunile interbancare tip transfer credit sunt efectuate
electronic. Singurele instrumente care sunt procesate în continuare pe
suport hârtie sunt cele de debit, respectiv cecurile, cambiile şi biletele la
ordin.
Prin intrarea în funcţiune a sistemului electronic de plăţi, România a
reuşit, din punct de vedere tehnologic, să recupereze diferenţele faţă de
sistemele europene similare, performanţele fiind printre cele mai bune în
domeniu. Sistemul implementat răspunde nu numai unor cerinţe de
performanţă deosebite, dar şi celor de securitate ridicată a tranzacţiilor şi
datelor.
Cerinţele de asigurare a continuităţii activităţii sunt îndeplinite de
existenţa centrului secundar, care nu este expus la aceleaşi riscuri ca
sediul principal, precum şi de planul şi procedurile de urmat în cazul
producerii unor evenimente neprevăzute.
În scopul preluării acquis-ului comunitar relevant pentru domeniul
plăţilor şi al asigurării cadrului necesar funcţionării sistemului electronic
77
Cele care depăşesc valoarea de 500 milioane lei.
287
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
288
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
289
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
290
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
291
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
292
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
78
În cazul în care acestea vor fi liberalizate, conform recomandărilor formulate de Banca Centrală Europeană
în urma evaluărilor realizate în cursul anului 2003.
293
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
294
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
295
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
BIBLIOGRAFIE
1. Axenciuc, Victor, Istoria economică a României, Ed. Fundaţiei
„România de mâine”, Bucureşti, 1997.
2. Basno, C., Monedă. Credit. Bănci, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997.
3. Bodnar, Maria; Pătrăşcoiu, Lidia; Roxin, Luminiţa, Finanţe –
monedă, ASE, Bucureşti, 1994.
4. Bostan, Ionel, Elemente de drept financiar, Ed. Dosoftei, Iaşi, 2002.
5. Chirică, Lefter; Ionescu, Romeo Victor, Sinteze de economie politică,
Ed. Economică, Bucureşti, 1997.
6. Drosu-Şaguna, Dan; Donoaica, Const. Fl., Drept bancar şi valutar,
Ed. Proarcadia, Bucureşti, 1994.
7. Gide, Charles, Rist, Charles, Istoria doctrinelor economice (De la
fiziocraţi până astăzi), Ediţie tradusă de George Alexianu, Editura
Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1926.
8. Jinga, V., Moneda şi problemele ei contemporane, Ed. Dacia, Cluj
Napoca, 1981.
9. Kiriţescu, Costin C., Idei contemporane în acţiune, Editura Enci-
clopedică, Bucureşti, 1996.
10. Kiriţescu, Costin C., Moneda. Mică enciclopedie, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
11. Lazăr, Costinel (et al.), Teorie economică generală, Ed. Economică,
Bucureşti, 1993.
12. Lazăr, Costinel (et al.), Teorie, credit, bănci, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1997.
13. Manolescu, Gheorghe, Moneda şi ipostazele ei, Ed. Economică,
Bucureşti, 1997.
14. Medeşan, Ioan, “Reglementarea calculului şi contabilitatea dobânzii”,
în Revista Adevărul Economic, nr. 37/2002.
15. Muţiu, Alexandra, “Fenomenul inflaţionist”, în Revista Gestiunea şi
contabilitatea firmei, nr. 10/2001.
16. Niţulescu, Gabriel, “Moody’s dă note băncilor româneşti”, în Revista
Capital, nr. 35/30 aug. 2001.
17. Păzitor, Ştefan, “Etapele ce se parcurg la analiza acordării creditelor”,
în Revista Finanţe – Credit – Contabilitate, nr. 5/2000.
296
Dr. Ionel BOSTAN ● Elemente de drept bancar
297